+ All Categories
Home > Documents > TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

Date post: 04-Jun-2018
Category:
Upload: verginika-shugani
View: 246 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 23

Transcript
  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    1/23

    TRATAMENTUL CARIILOR NVEDEREA RESTAURRII CU

    AMALGAM: INDICAII, TEHNICI DE

    PREPARARE I OBTURARE ACAVITILOR

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    2/23

    AMALGAMUL DE ARGINTLa scar mondial, amalgamul dentar este cel mai des folosit material pentruobturaiidirecte, n special pentru diniipremolari imolari. Deifolosirea larg

    rspndit a amalgamului dentar este dovada avantajelor lui substaniale, elprezint de asemenea cteva dezavantaje, cea mai evident dintre ele fiindaspectul suinestetic. La fel ca ialte materiale metalice, amalgamul dentar nuse aseamn cu dinii n aspect, o problem estetic care devine chiar i maisever atunci cnd amalgamul se nnegrete din cauza faptului c i pierdeluciul. Amalgamul dentar este de asemenea cel mai puinrezistent dintre toate

    aliaje dentare obinuite,permind degradarea ambiental. Cea mai serioasprovocare a amalgamului dentar din ultima vreme este nsngrijorarea legatde eliberarea mercurului n organism. Deoarece amalgamul dentar ntotdeaunaconineo cantitate substanialde mercur, eliberarea unei anumite cantitidinacest element toxic este inevitabil. Proprietile favorabile ale amalgamuluidentar, care susin utilizarea lui n ciuda numeroaselor provocrilor idezvoltriiunor alternative, includ: costul sczut,uurinn aplicare, toleranla variaii n procedura de aplicare i longevitate nalt. Durata de via arestauraiilordin amalgam variazn mare msur,dar restauraiilede amalgamde 30 sau mai muliani vechime nu sunt neobinuite. Existtotuiicazuri deeecuri premature. n timp ce unele dintre ele pot fi atribuite unor erori naplicare, cauzele altor eecuripot fi atribuite alterriistructurii iproprietiloramalgamului n timpul utilizrii.

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    3/23

    Douelementele pe care toate amalgamurile se bazeazsunt mercurul iargintul.Cnd mercurul reacioneaz cu argintul i cantitatea de mercur este mai mare de50% ca greutate, reacia de amalgamare creeaz compuii metalici de argint i

    mercur de compoziieteoretic stiochiometric,Ag 2Hg 3 iAgHg. n amalgameledentare, aceste faze se numesc 1 i 1, respectiv. Cnd amalgamul dentar estepreparat n cabinetul dentar, produsul reacieide amalgamare argint-mercur este nspecial faza 1, iel devine matricea structurii de amalgam n care toate fazele vorfi incorporate. Totui,toate amalgamele dentare coninde asemenea staniu pentru ambunti proprietile mecanice, pentru a controla viteza de amalgamare, i

    pentru a furniza astfel un timp de lucru corespunztor pentru dentist. Un altelement esenialn amalgamele moderne este cuprul, ce mbuntetemai departeproprietilematerialelor. Printre elementele minore ale aliajului se numr,zinculeste cel mai des folosit ca i"agent de curare"pentru a ndeprtaimpuritilentimpul topirii elementelor pentru pregtireaaliajului pentru amalgamul dentar, icare este folosit n forma de pulbere la prepararea amalgamului. Alte elemente careau fost folosite uneori pentru a mbuntipropriettileamalgamului dentar includpaladiu i indiu. n practica dentar, amalgamul se prepar n cantiti mici,corespunztoare obturrii unei cavitii, prin amestecarea pulberii de aliaj cumercur ntr-un proces denumit triturare. Triturarea ntr-un mojar a fost nlocuicuamalgamatoarele mecanice, n care amestecarea pudrei de aliaj cu mercurul se facentr-o capsul de plastic care este agitat ntr-un dispozitiv motorizat. Scopurileprincipale ale triturriisunt acoperirea tuturor particulelor de pudrcu mercur indeprtarea unei cantiti de oxid din particulele de pulbere de aliaj, care arm iedica sau influen ane ativ reac iacu mercurul.

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    4/23

    Cantitatea de mercur folosit n triturare este ntotdeauna mai mic dect ceanecesarpentru amalgamarea completa ntregii mase de aliaj.Asemeni oricrui material potrivit nlocuirii permanente a unui esut n corpul

    uman, amalgamul dentar prezint rezisten ridicat la coroziunea din mediulbucal. Totuidintre materialele restorative obinuite,amalgamul dentar este unuldintre cele mai susceptibile la aciunea distructiv a acestui mediu, datoritreacilorelectro-chimice.

    Indicaiileobturaiilordin amalgam sunt:carii primare fisurale cavitare medii imari;

    carii recurente adiacente unor obturaiidin amalgam;existena multiplelor contacte ocluzale pe suprafaa viitoarei obturaii sau lamarginea acesteia;cnd nu poate fi meninuto izolare perfect,necesarrestaurrilorcu materialeadezive;la pacienicu risc cariogen crescut.

    Contraindicaiilesunt:la pacienii care au multiple obturaiidin amalgam, care prin corodare ar puteaproduce intoxicaiicu mercur;la pacieni cu aparate gnato-protetice conjuncte metalice la care poate aparefenomenul de galvanism oral;la pacieniicu teren alergic care au prezentat n trecut reaciiadverse la amalgam;

    n leziuni fisurale mici unde se pot aplica restaurriadezive.

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    5/23

    Compozitia pulber i i care se adauga mercurului :Argintul (40-74%)creste expansiunea, rezistenta si reduce fluajul.Staniul (25-30)scade expansiunea, rezistenta, duritatea si creste

    timpul de priza. Are mai multa afinitate pt. mercur decat argintul.Cuprul (2-30)creste expansiunea, rezistenta si duritatea si reducefluajul.Zincul (0-2) usureaza condensarea, iar in cursul proceselor defabricatie evita formarea oxizilor. (Contaminarea cu umiditate aamalgamelor cu continut de zinc det. o expansiune intarziata amaterialului).Mercurul (Hg) poate intra in compozitia in proportie de 2-3%.Indiul, introdus in mercurul unor produse comerciale (in proportie de10-15%), scade cantitatea de mercur necesar titrurarii, cresteumectabilitatea amalgamului si scade cantitatea de mercur evaporataatat in timpul prizei cat si dupa aceasta.Aliajele pt. amalgam - pulberea (care se adauga mercurului) se

    prezinta sub forma de:- pilitura (sunt particule de forma neregulatacu lungimea de 60-120m,latimeade 10-70msi grosimea de 10-35m)- particule sferice (cu diametre cuprinse intre 2-43m)- amestec de pilitura si particule sferice(rezistenta lor e mai crescuta).

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    6/23

    Clasificarea aliajelor pt. amalgam: - aliaje cu continut redus de cupru (< 6%Cu, se numesc aliaje conventionale),- aliaje cu continut crescut de cupru (> 6% Cu);

    - aliaje ternare (sunt cele care contin argint, staniu si cupru)- cuaternare (sunt cele care mai contin in plus si zincul);-aliaje cu particule sferice, pilitura sau cu particule amestecate.Timpul de priza:

    Reprezinta intervalul scurs de la debutul prepararii pana in momentul in carecristalizarea este completa.(Intervalul de timp care separa finalul triturarii demomentul intaririi amalgamului se numeste timp de priza.)Timpul de priza e influentat de: faza aliajului Ag-Sn (faza corespunde unoramalgame cu priza lenta, in timp ce faza + da amalgame cu priza rapida carese intaresc in mai putin de 1 min.), raportul pulbere mercur (proportia normalase considera 5/8 in procente de greutate, insemnand 52% Hg; cu cat

    continutul in mercur e mai mare, cu atat priza e mai lenta), dimensiuneaparticulelor (cu cat particulele de aliaj sunt mai mici, cu atat timpul de prizava fi mai redus), presiunea de condensare (presiunea crescuta de condensaredet. eliminarea unei cantitati mai mari de mercur din amalgam, cu reducereaconsecutiva a timpului de priza).

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    7/23

    Mecanismul de priza al amalgamelor cu continut redus de cupru

    Punctul de plecare este reprezentat de compusul intermetalic Ag3Sn (faza ).

    Faza dominanta este Ag2Hg3 (= 1) aprox. 54-56% volum; proportia de faza ede 27-35%, iar de faza 2 e de 11-13%.(Dupa priza se mai pot produce reactii prin procese de difuziune).Ag3Sn + Hg Ag2Hg3 + Sn7-8Hg + Ag3Sn (nereactionat)+ Hg 1 + 2 + Mecanismul de priza al amalgamelor cu continut crescut de cupru

    Amalgame cu particule amestecate (pilitura si particule sferice): Solubilitateastaniului in mercur e cea mai mare,urmata de argint si peurma de cupru. (De aceea

    particulele de Ag-Sn se dizolva aproape in totalitate in mercur).In prima etapa: Ag3Sn () + Hg Ag2Hg3 (1) + Sn7-8Hg (2) + Ag3Sn ()(nereactionat)

    In a 2-a etapa: Sn7-8Hg (2) + AgCu Cu6Sn5 () + Ag2Hg3 (1)(Dupa priza finala, structura amalgamului consta dintr-o faza 1, care inconjoaraparticulele de Ag3Sn () si Ag-Cu.Partic. de Ag-Cu sunt inconjurate de faza ().Amalgame cu aliaje cu compozitie unica: Aici faza este in proportie mai mare.

    Continutul de 2 este nul.

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    8/23

    Proprietati:

    Proprietati fizice:

    - Variatii dimensionale datorate pri zeiIn primele 20 min. amalgamul sufera o contractie, dat. absorbtiei de mercur decatre faza . Apoi urmeaza o dilatare prin formarea fazelor 1 si 2. La sfarsit apare ocontractie lejera, ca. 1m/cmDimensiunile se stabilizeaza dupa 6-8 ore.Factorii care influenteaza variatiile dimensionale sunt: compozitia aliajului,dimensiunea particulelor (cu cat dimensiunea particulelor e mai mica, cu atatexpansiunea totala e mai mica), raportul aliaj-mercur (cu cat cantitatea de mercurliber e mai mare, cu atat va fi si expansiunea mai mare), durata si viteza detriturare (cu cat timpul de triturare e mai lung, cu atat expansiunea e mai redusa),intervalul de timp scurs intre triturare si condensare (nu trebuie sa se scurga maimult de 3-3,5

    minute intre cele 2 operatiuni, deoarece in acest moment trebuie sa se formezefazele 1 si 2), presiunea de condensare (cresterea presiunii de condensare reduceexpansiunea), contaminarea cu umiditate inainte de priza a amalgamului carecontine zinc (Apa det. o reactie electrolitica intre zinc si alte metale.Ca urmareare loc o expnsiune de 4% care nu apare in primele 24 ore, ci la 3-5 zile)

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    9/23

    - Dilatarea termica. Coeficientul de dilatare termica a amalgamului e de 2 orimai mare decat cel al tesuturilor dentare.Aceasta duce la separatia marginala, ceea ce duce la infiltrarea salivei intre dinte-

    obturatie, ea fiind eliminata o data cu revenirea obturatiei la temperatura normala.Procesul de patrundere-expulzare a salivei intre obturatie si dinte poarta numeledepercolare conditionata termic.- Rezistenza la compresiune. Rezistenta la compresiune depinde de: compozitiaaliajului, dimensiunea si forma particulelor (particulele mici si sferice daurezistenta crescuta), timpul de triturare, cantitatea de mercur (mai mult de 55%mercur face sa scada rezistenta), condensarea, porozitatea.Cele mai mari valoriale rezistentei la compresiune, la o ora, le au materialele cu continut crescut decupru si compozitie unica (iar cele mai mici valori le au cele cu pilitura sicontinut scazut de cupru).- Rezistenta la tractiune. E mult mai redusa decat cea la compresiune- Plasticitatea. In momentul insertiei, pasta de amalgam trebuie sa aiba oplasticitate suficienta pt. a permite adaptarea in cavitate. Pe urma valoarea

    plasticitatii trebuie sa scada in scopul unei condensari eficiente a amalgamului.- Deformarea permanenta. E lenta progresiva si ireversibila. Cele mai marivalori ale deformarii permanente (6,3%) au amalgamele cu pilitura si cu continutredus de cupru. Cele mai mici valori (0,05-0,09%) le au amalgamele cucompozitie unica si cele cu continut crescut de cupru.- Conductivitatea termica. Amalgamele sunt bune conducatoare de caldura. De

    aceea, reconstituirile profunde trebuie asociate cu obturatii de baza care saasigure protectia pulpei.

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    10/23

    - I ntegri tatea marginala. In zona marginala a obturatiei, amalgamul nu arevoie sa ramana neprotejat de smalt, depasind suprafata acestuia, deoarece

    acest lucru determina fractura marginala a amalgamului.- Porozitatea. Bulele apar dat. continutului ridicat de mercur si dat. umiditatiiincorporate in timpul malaxarii. Porii la suprafata obturatiei apar dat.eliminarii mercurului, ca urmare a supraincalzirii in timpul lustruiriiobturatiei. Microporii din masa obturatiei apar ca urmare a expansiunii, dat.

    excesului de mercur sau dat. insuficientei presiuni de condensare aamalgamului.Proprietati chimice:- Alterarea chimica a amalgamelor se produce prin coroziune chimica sielectrochimica.- Coroziunea chimica: Are loc la nivelul suprafetelor obturatiilor. Se prezintaprin modificari de culoare (innegrire), sulfurari.- Coroziunea electrochimica: Poate avea loc atat la suprafata amalgamului,cat si in masa acestuia. Amalgamele cu continut crescut de cupru sufera maigreu procese de coroziune, dat. absentei fazei 2, care e cea mai activad.p.d.v.electrochimic.

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    11/23

    Pt coroziunea fazei 2 in solutie salina avem urmatoarea reactie:Sn7-8Hg (2) + H2O + O2 + Cl Sn4(OH)6Cl2 + Hg

    Mercurul eliberat poate reactiona in masa obturatiei cu faza nereactionata,formand faze 1 si 2 suplimentare. Asadar,coroziunea electrochimica nudet. eliberarea de mercur din amalgamul intarit.

    Proprietati biologice:- Ionii metalici (de staniu, argint sau cupru) pot penetra in canaliculeledentinare, producand coloratii disgratioase. De aceea e bine sa seprotejeze peretii cavitatilor cu lacuri, pt. a evita penetrarea ionilormetalici in dentina- Sensibilitatea imediata se poate datora contactelor premature sauformarii de microfisuri la nivelul structurilor dentare.- Sensibilitatea tardiva poate aparea la 10-12 zile de la inserarea

    obturatiei. Cauza principala este expansiunea tardiva a obturatiilor dinamalgame cu continut crescut de zinc, dat. contaminarii cu umiditate intimpul prepararii sau inserarii.(Expansiunea tardiva are loc atat la amalgamele cu continut scazut decupru cat si la cele cu continut crescut de cupru.)

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    12/23

    Proportia si cantitatile de aliaj si mercurProportia aliajului si mercurului:Proportia de mercur variaza intre 54% (pt. aliajele conventionale) si 43% (pt.

    aliajele cu continut crescut de Cu cu compozitie unica).Cantitatea de mercur se stabileste prin cantarire sau dozare volumetrica.Cantitatea de aliaj se stabileste si ea prin cantarire si dozare volumetrica.Exista si cantitati de aliaje precantarite in ambalaje sau sub forma de tablete.In prezent se utilizeaza frecvent capsulele predozate. Acestea contin aliajul simercurul in compartimente separate printr-o membrana. (Inainte de folosire,membrana e rupta prin comprimarea capsulei).Reducerea proportiei de mercur se poate obtine prin: stoarcerea amesteculuiinainte de inserarea in cavitate (metoda nerecomandata), sau prin tehnicaminimului de mercur (aceasta metoda se asociaza cu amalgamarea mecanica).Cantitatile de mercur si aliaj:400-800 mg de aliaj, preparata cu cantitatea corespunzatoare de mercur, suntsuficiente pt. majoritatea reconstituirilor.

    Daca e necesara o cantitate mai mare de amalgam, e de preferat sa se efectuezemai multe preparari, decat sa se amestece odata o cantitate mai mare de800mg.

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    13/23

    Consideratii clinice asupra amalgamuluiAvantajele amalgamului: - proprietatile mecanice sunt f. bune- rata uzurii e aproape similara cu a smaltului- pretul de cost e cel mai mic dintre toate materialele restaurative

    Dezavantaje: -culoare nefizionomica- lipsa adeziunii face necesara prepararea retentiva (implica sacrificii mari detesuturi dure dentare)- amalgamul are efecte nocive- coroziunea excesiva si fracturarea marginilor- sensibilitatea postoperatorie (durerea)- cariile secundare marginaleMasuri pt. reducerea riscului de intoxicatie cu mercur in cabinet- depozitarea mercurului in recipiente bine inchise- manipularea deasupra unor suprafete care pot fi usor curatite- evitarea atingerii mercurului si amalgamului cu mana- colectarea resturilor de amalgam si depozitarea lor in apa cu adaos de tiosulfat

    de sodiu sau glicerina, lichidul trebuindsa umple complet recipientul- aerisirea frecventa a incaperilor- evitarea supraincalzirii mercurului sau amalgamului- determinarea anuala a nivelului mercurului in organism la persoanele carelucreaza in cabinete dentare

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    14/23

    http://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/matrix1-retainer.ramhttp://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/amalgam-carve.ramhttp://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/amalgam-condense.ramhttp://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/amalgam-trituration.ram
  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    15/23

    http://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/matrix2-trywedge.ram
  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    16/23

    http://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/matrix4-bandinretainer.ramhttp://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/matrix3-burnishband.ram
  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    17/23

    http://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/matrix5-placement.ram
  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    18/23

    http://www.columbia.edu/itc/hs/dental/operative/video/matrix6-check.ram
  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    19/23

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    20/23

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    21/23

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    22/23

  • 8/14/2019 TRAT. CARIILOR IN VEDEREA REST.CU AMALGAM.ppt

    23/23

    http://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-4.htmlhttp://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-3.htmlhttp://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-2.htmlhttp://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-1.html

Recommended