Brosura Droguri Ed

7/31/2019 Brosura Droguri Ed

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-droguri-ed 1/18

DROGURILE – EXTAZ,

DEPENDENŢĂ, MOARTE! Drogul nu-ţi rezolvă problemele, ci le complică! Drogul nu te eliberează, ci te înlănţuieşte! Drogul îţi anihilează voinţa, viciază trupul şi

alterează spiritul!

MIZIL 2009



Situaţia drogurilor înEuropa – perspective

noi, realităţi vechi

În Europa, în anul 2008 aavut loc evaluarea planului deacţiune în domeniul drogurilor2005-2008, desfăşurându-setotodată activităţi de elaborare aunui nou plan de continuare astrategiei Uniunii Europene îndomeniul drogurilor în a douaperioadă a acesteia (2009-2012).

În acelaşi timp, 13 statemembre îşi reformulează saurevizuiesc strategiile în domeniuldrogurilor sau planurile de acţiu-ne naţionale. Astfel, anul 2008 a

fost martorul unei activităţi fără

precedent de reflecţii europene şiglobale privind evoluţia de pânăacum a politicilor în domeniuldrogurilor şi direcţiile care artrebui urmate în viitor.

Poate fi observat un con-sens european sporit în modulprin care statele membre auadoptat strategii naţionale îndomeniul drogurilor şi în contri-

buţia acestora la dezbaterea glo- bală asupra drogurilor. Toatestatele membre, cu excepţia unu-ia singur, au în prezent docu-

mente naţionale de politică îndomeniul drogurilor, iar aproxi-mativ jumătate dintre acestea îşicorelează documentele naţionalede politică cu planul de acţiune

al UE – un indiciu al unei con-



vergenţe sporite a politicilor dinEuropa în ceea ce priveşte moda-litatea de abordare a problemeidrogurilor.

Statele membre UE, spriji-nite de Comisia Europeană, auprezentat o poziţie din ce în cemai unită a UE în cursul discuţii-lor purtate, iar în contribuţiileeuropene la dezbateri, s-a pusaccentul pe necesitatea unor po-litici şi acţiuni cuprinzătoare,echilibrate şi bazate pe dovezi,precum şi pe valoarea unei mo-nitorizări sporite a problemeiglobale a drogurilor.

În ultimii ani, Observato-rul European pentru Droguri şiToxicomanie (OEDT) a raportattendinţa ţărilor europene de aface o distincţie mai clară în le-gislaţia acestora din domeniul

drogurilor între cei care trafi-chează sau vând droguri şi ceicare le consumă. Această distinc-ţie a fost reflectată de anumiteţări printr-o reducere a pedepse-lor pentru consumul de droguri,deşi altele au respins măsurile dereducere a pedepselor sau chiarle-au crescut. În practică, este

adesea dificil să se distingă întrefurnizori şi consumatori, iar sta-tele membre variază mult în felul

în care au delimitat aceste douăcategorii.

Ideea că ţările europenefolosesc în mai mică măsurăsancţiunile penale pentru consu-mul de droguri nu este susţinută

de datele disponibile. În ultimii

cinci ani, numărul de infracţiunila regimul drogurilor raportate

în Europa a crescut. Motivelecreşterii acestor infracţiuni suntneclare şi chiar ar putea fi legatede posibilitatea ca, în unele ţări,pronunţarea unei condamnăripentru deţinere să fi devenit mai

simplă din punct de vedere ad-ministrativ.OEDT monitorizează, de

asemenea, intoxicaţiile fatalecare pot fi atribuite în mod directconsumului de droguri. În me-die, în Europa sunt raportatecirca 7 000-8 000 de decese in-duse de droguri în fiecare an şi,

datorită binecunoscutelor rapor-

O combinaie periculoasă între

două tipuri de droguri: tutunul şi

drogurile injectabile



tări incomplete, această cifră re-prezintă o estimare minimă.

După o scădere timp decâţiva ani la începutul acestuideceniu, tendinţa deceselor indu-se de droguri s-a stabilizat în pre-zent, motivele acestei stabilizărifiind neclare şi indicând necesita-tea unor cercetări suplimentareatât asupra factorilor asociaţisupradozelor, cât şi asupra efica-cităţii măsurilor de prevenire,dar, în ansamblu, prevenirea su-

pradozelor rămâne un domeniucare necesită investiţii sporite.

Numărul de consumatoride droguri care primesc trata-ment pentru dependenţa lor acrescut considerabil în ultimiiani, în multe ţări o proporţiesemnificativă a consumatorilorde opiacee beneficiind în prezent

de tratament de substituţie petermen lung. Această tendinţă acondus la o extindere a opţiunilorfarmaceutice disponibile şi la oconcentrare sporită pe calitatea şirezultatul tratamentului. Deşifurnizarea de tratament pentruconsumul de droguri continuă săse extindă în Europa, încă există

variaţii considerabile între ţări înceea ce priveşte disponibilitatea

îngrijirii sau măsura în care serviciile abordează diferite tipuri deprobleme legate de droguri. Oprovocare importantă pentruserviciile de tratament pentruconsumul de droguri din Europaeste necesitatea elaborării unormodele de îngrijire adaptate la

necesităţile unei populaţii mai

eterogene de consumatori dedroguri. Prin urmare, este posibilca serviciile europene de trata-ment pentru consumul de dro-guri să fie nevoite să elaboreze în

viitor un set de răspunsuri din ce în ce mai diferenţiate dacă vor săse adapteze la nevoile din ce în cemai diferenţiate ale pacienţiloracestora.

O recentă anchetă OEDT aarătat că magazinele on-line dinEuropa comercializează peste

200 de produse psihoactive na-turale, semisintetice sau sinteti-ce, denumite „droguri legale” sau „droguri din plante”. Rapoartelesugerează că numărul de vânză-tori on-line de asemenea produseeste în creştere şi că ei se adap-tează repede la încercările decontrolare a pieţei. Dată fiind

rapiditatea cu care apar şi suntdistribuite produsele noi, moni-torizarea activităţilor on-line de-

vine un domeniu important dedezvoltare.

Problemele legate de dro-guri se îmbină cu o serie de alteprobleme sociale şi de sănătate.În consecinţă, intervenţiile reuşi-te în acest domeniu necesită im-plicarea unei alianţe extinse departicipanţi şi pot beneficia desprijinul comunităţilor în caresunt puse în aplicare. Această

înţelegere se reflectă printr-orecunoaştere sporită a faptului cădezbaterile privind politicile tre-

buie să beneficieze de un dialogcu societatea civilă.



Un scurt istoric privinddrogurile

Încă din cele mai vechi tim-puri oamenii au cunoscut proprie-tăţile drogurilor. Acestea erau folo-site în cadrul ceremoniilor religi-oase, al ritualurilor mistice, în sco-puri terapeutice, dar şi pentru ainduce o stare de plăcere, având în vedere tocmai efectele pe care dro-gurile le produc asupra organis-mului uman. Astfel, în urmă cu

circa 7.000 de ani, macul, din carese producea opiul şi derivatelesale, era menţionat în tăbliţelesumerienilor din Mesopotamia.Prin intermediul babilonienilor,proprietăţile terapeutice ale ma-cului sunt cunoscute apoi în Persiaşi în Egipt.

În Grecia, macul era consi-derat un simbol al fecundităţii,dar, în scrierile sale, Theofrastusmenţionează şi despre o otravăpreparată din cucută şi suc de mac,care ucidea uşor şi fără dureri. Însecolul al II-lea î.Hr., medicul grecHeraclide recomanda, contra muş-căturilor de şerpi veninoşi, admi-nistrarea unor dozemasive de opiu, iar

în secolul I î.Hr.,farmacologul ro-m a n P e n d a r uDioscrone reco-manda un sirop dem a c d e n u m i t„diacodion”.

Despre folo-sirea opiului semenţionează şi în

Odissea lui Homer,

care aminteşte despre o băuturăcapabilă „să ducă la uitarea dure-rii şi a necazurilor” . O legendă dinantichitate spune că Elena dinTroia punea opiu în vinul pe care îldădea apărătorilor cetăţii pentru ale împrăştia tristeţea.

De asemenea, şi romaniicunoşteau macul şi opiul. Virgiliuaminteşte despre acest lucru înscrierile sale, iar Pliniu, autorulunei vaste enciclopedii a timpului,explica cum se poate obţine opiul

din mac.Ca preparat medicinal, opi-umul a fost menţionat deScribonius Largus în anul 46 î.Hr.,iar medicul grec PedaniosDioscorides, care a trăit în secolulI î.Hr., acorda în numeroasele salelucrări un interes deosebit decoc-tului obţinut din frunze şi capsulede mac, menţionând efectul bene-

fic al opiumului utilizat şi ca mijlocde provocare a euforiei, copiindtoată literatura farmacologică dinepoca sa în cartea intitulată Dematerial madica, ce a fost consi-derată secole întregi un manualobligatoriu de consultat.

Administrarea medicamentelor în Egiptul antic



După unele izvoare istori-ce, opiul a pătruns în farmacope-ea chinezească în timpul dinasti-ei Tang, însă unii autori aprecia-ză că acest lucru s-a petrecut chi-ar cu trei secole în urmă. Alchi-miştii de la sfârşitul dinastieiHan posedau „pudra celor cinci

pietre”, drog ce era în totalitatede origine minerală, însă în com-

binaţie cu cannabisul s-a răspân-dit masiv în China. Avântul pecare ştiinţa şi artele l-au luat întimpul dinastiei Ming a dus la oputernică răspândire a opiului,iar odată cu acostarea primului

vas portughez la Canton, viciulsavurării opiului s-a răspânditfoarte mult.

La răspândirea folosiriiopiumului a contribuit în moddeosebit medicul şi alchimistul

elveţian Paracelsus, care denu-mea opiul „piatra nemuririi” şicare era împotriva ideii de pana-ceu, considerând că fiecărei boli

îi corespunde un anume trata-ment, opiul fiind singurul modde calmare a durerii, folosit şiconsiderat un panaceu. La înce-putul secolului al XVI-lea, Para-

celsus a creat Laudanumul, folo-sit pentru calmarea durerilorintestinale şi care reprezenta opoţiune din opiu pulbere. Docto-rul german Sydenham vonHelmont, supranumit şi „doctorOpiatus” scria în anul 1680 că

„printre remediile pe care a voit natura atotputernică să le dea

omului pentru a-şi alina suferin-

ţele, nu există niciunul atât deuniversal şi eficient ca opiul”.

La sfârşitul secoluluiXVIII şi începutul secolului XIX,opiul era produs pe scară largă înIndia şi exportat în China, aşa

încât consumul de opiu ajunseseun adevărat pericol pentru sănă-tatea maselor populare. Consu-mul acestui stupefiant căpătândproporţii, autorităţile chineze auluat măsuri pentru a-l combate,interzicând importul opiului dinIndia. Ca să înlăture piedicilepuse de chinezi în comerţul cuopiu, în anii 1840-1842 Anglia şi

în anii 1856-1860 Anglia şi Fran-ţa au purtat războaie împotrivaChinei (cunoscute în istorie subnumele de cele două războaie aleopiului), care a fost obligată săaccepte importul unor cantităţi

imense de opiu.Opiumul a pătruns şi în

Europa, astfel că, la jumătateasecolului al XIX-lea, au apărutcentre semiclandestine unde sefuma opiu atât în Paris, cât şi înmarile porturi franceze. În EvulMediu, opiul era folosit şi pentrueliminarea unor adversari poli-

tici, întrucât ucidea uşor şi fărăurme, Papa Clement al II-lea, Victor al III-lea, precum şi alţiprelaţi numărându-se printre

victimele acestui mod de asasi-nat. Apogeul acestei substanţe catoxic se găseşte în timpul Papei

Alexandru al IV-lea care, cu aju-torul copiilor săi, Cezar şi Lucre-

ţia Borgia, îşi suprima rivalii fără



scrupule.În anul 1804, chimistul J.

Sequine, ofiţer în armata lui Na-poleon Bonaparte şi farmacistulF. Serturner, în 1805, au reuşitsă izoleze din opiu morfina, iar în1817, R.J. Robiquet va izola nar-cotina, tot el va fiind şi cel care areuşit să extragă codeina. În anul1928, firma Mercks trece la fa-

bricarea morfinei, iar în 1948,G.Fr. Merck izolează papaverina. În anul 1897, chimistul germanH. Dreser, pornind de la morfi-nă, a sintetizat un nou produsmult mai puternic, heroina, care

în anul 1898 se comercializa camedicament.

La sfârşitul secolului alXIX-lea, cocaina era utilizată

împotriva maladiilor respiratorii,precum cele tuberculoase, a ast-

mului şi insuficienţei respirato-rii, iar multe personalităţi aletimpului (Papa Leon al XII-lea,Sigmund Freud, Jules Verne,Thomas Edison etc.) aprobaufolosirea cocainei. Începând cuanul 1914, folosirea cocainei afost interzisă atât în medicină,cât şi în scop recreativ.

Planta Cannabia Sativa,cunoscută sub denumirea de câ-nepa indiană, este originară din

Asia Centrală, fiind menţionată într-un document în China, în jurul anilor 2.700 î.Hr., însă sepresupune că aceasta era utiliza-tă de oameni cu foarte mult timp

înainte.

Istoricul grec Herodot de-

scrie practica unor triburi mon-gole de a arunca seminţe de câ-nepă pe o plită întinsă. „ După cese aprind, acestea scot un fum al cărui miros îi îmbată, asemeneavinului. Cu cât sunt aruncatemai multe fructe, cu atât devinmai intoxicaţi şi încep să ţopăie,să cânte şi să danseze”.

Folosirea cânepei indiene în scopuri mistice este demon-strată de existenţa unor ritualurireligioase care se practică şi as-tăzi la unele popoare, iar MarcoPolo afirma că aceasta se folosea

în Liban, în secolul al XII-lea, decătre unele căpetenii care îşi dro-gau bandele în scopul terorizăriipopulaţiei băştinaşe.

Totodată, trebuie să ară-tăm că nici oamenii de culturănu au rămas indiferenţi la influ-

enţa pe care drogurile le aveauasupra fiinţei umane şi a proce-sului de creaţie. Cel mai impor-tant text în care se descrie toxi-comania modernă este operaa u t o b i o g r a f i c ă i n t i t u l a t ă

„Confesiunile unui consumatorenglez de opiu”, publicată în1882 de Thomas De Quincey. De

aici aflăm că opiumul i-a fostrecomandat de un prieten, camedicament, pentru durerile dedinţi. Consumându-l, autorul aobservat că opiumul i-a alinat nunumai durerea fizică, ci şi pe ceasufletească, proiectându-l într-ozonă de „plăcere şi voluptatedivină”.

Poetul Samuel Taylor Co-



leridge utiliza opiul împotrivadurerilor reumatice, crezându-secă sub influenţa acestuia a scrisunele poeme celebre, printre ca-re şi Kubla Khan. În Franţa,Charles Baudelaire împreună cuTheophile Gautier şi pictorulEugene Delacroix erau membriiunui club de consumatori decannabis.

Scriitorii români nu auputut rămâne nici ei în afaraacestui fenomen. În studiul inti-tulat „Scriitorii români şi narco-ticele” , Andrei Oişteanu arată căDimitrie Cantemir a descris mo-dul în care turcii preparau şi ad-ministrau diverse narcotice, înspecial opiu. Astfel, el spunea „laturci nu e poet mai ales, savant desăvârşit care să nu întrebuin-ţeze suc de mac”. Cronicarul Mi-

ron Costin spunea despre dom-nitorul moldovean că era invitatdes „la ospeţele lor cele turceşti”,unde se presupune că acesta con-suma narcotice.

Cei care au introdus con-sumul de narcotice, în special deopiu, în ţara noastră, au fost bo-ierii fanarioţi. Miron Costin spu-

nea despre domnitorul Constan-tin Racoviţă Cehan „de atâta erastraşnic că mânca afion şi opiuţ dimineaţa şi peste toată ziua seafla tot vesel”. Nicolae Mavro-cordat era opiofil, iar Grigore IIGhica Vodă a murit din cauzaunei supradoze de opiu în anul1752. De asemenea, poetul Daniil

Scavin şi-a luat viaţa în anul

1837 folosind mercur şi opiu, iar Alexandru Odobescu s-a sinucis în anul 1895 cu o supradoză demorfină. Tot în acest studiu seafirmă că scriitori ca Adrian Ma-rino, Alexandru Macedonski, IonBarbu, Tudor Vianu, Mircea Eli-ade şi chiar Mihai Eminescu con-sumau droguri.

Clasificări aledrogurilorI - droguri legale, ad-

mise: cofeina, tutunul, alcoolul- droguri ilegale: fac

obiectul unor convenţii internaţi-onale sau legi naţionale (în Ro-mânia acestea sunt menţionateexpres în Legea 143/2000 pri-

vind combaterea traficului şi con-

Un “obicei” transmis peste

generaii: fumatul cannabis-ului



sumului ilicit de droguri)II După modul de acţi-

une asupra sistemului nervos central (SNC), drogurileilegale sau „de abuz” se clasifică:

- stimulente ale SNC:cocaina, amfetamine, crack

- depresive ale SNC: opia-ceele (opiu, morfina, heroina,metadona, petidina, codeina),

barbituricele şi tranchilizantele- perturbatoare ale SNC:

cannabis, LSD, ecstasy, PCP,mescalina, psilocybina, psilocyna

O altă clasificare a drogu-rilor, acceptată la nivel internaţi-onal , este cea propusă de F. Ca-

ballero, care le împarte în treimai categorii:

a) produse depresiveale sistemului nervos cen-tral:

– băuturi alcoolice–benzodiazepine (diazepam,nitrazepam, rudotel)– barbiturice şi alte substanţeu t i l i z a t e c a s o m n i f e r e(fenobarbital)– solvenţi şi alte gaze inhalante(toluen, acetonă, butan)– substanţe care reduc durerea:

opiacee (opiu, morfină, codeină,papaverină, heroină) şi opiode(mialgin, fortral, metadonă)

b) produse care stimu-lează sistemul nervos cen-tral:– cocaina– cafeina– amfetaminele (ecstasy)

c) produse perturbato-

rii ale funcţiilor sistemuluinervos central:– substanţe halucinogene (LSD,mescalina)– cannabis.

Cele mai cunoscutedroguri şi efectele lor

Tutunul. Obiceiul de afuma este unul dintre comporta-mentele cele mai periculoase pe

termen lung pentru sănătateatinerilor. Consumul tutunului decătre tineri este foarte răspândit

în toate regiunile din lume şi într-o continuă creştere în ţările încurs de dezvoltare.

Alcoolul. Constituie as-tăzi o problemă foarte gravă vi-zavi de consumul de droguri. Eleste cauza directă a afecţiunilorficatului, creierului, stomacului,pancreasului, dar şi una dintreprincipalele cauze a violenţelor.

Cannabisul. Cannabisulsau cânepa indiană este cel mairăspândit drog după alcool, cafeaşi tutun.

Ecstasy . Este unul dintrecele mai periculoase droguri careameninţă tinerii din ziua de as-tăzi.

Cocaina. Aceasta şi crack -ul sunt substanţe toxice caredau dependenţă fizică şi psihicăimportantă cu consecinţe graveasupra consumatorilor. Efectelenegative lovesc nu numai pe con-sumator, ci şi familiile acestora,

mediul de muncă şi societatea.



Opiumul. Cultivarea ma-cului (planta din care se extrageopiumul) se face pe suprafeţe

întinse, cu precădere în Orientul Apropiat, Mijlociu şi Îndepărtat.

Heroina. Se extrage printransformarea morfinei obţinutedin opiumul brut, adăugându-sediferite substanţe chimice. Dese-ori, traficantul "întinde" marfaamestecând-o cu glucoză, lacto-ză, acid citric sau alte substanţefarmaceutice.

Amfetamine . Acestesubstanţe simpato-mimeticesunt derivaţi ai adrenalinei(epinefrinei), la care predominăefectele excitatoare centrale, fi-ind numite şi "amine de trezire"sau "amine tonifiante".

Inhalanţi. Mulţi solvenţiorganici cum sunt cleiul, benzi-

na, eterul, alţi solvenţi şi aero-soli, produc vapori ce dau senza-ţii asemănătoare intoxicării cualcool. Aceştia pot însă provocadeteriorări grave şidefinitive ale nervi-lor, creierului, stoma-cului, plămânilor,măduvei osoase şi

ficatului, cauzânddeseori şi moarteacelor ce-i folosesc.

Adolescenţii şidrogurile

Consumul dedroguri reprezintă o

problema de mare

importanţă şi complexitate pen-tru noi toţi. El poate semnificatotodată o speranţă sau o provo-care pentru tineri, o problemăserioasă pentru părinţi şi cadredidactice, dar şi un semnal dealarmă pentru societate. Adoles-cenţa este vârsta la care deseoriapare nevoia de identificare, degăsire şi înţelegere a sinelui.

Este vârsta experienţelorpersonale, a căutării coordonate-lor proprii sufletului şi corpului,

vârsta descoperirii dimensiunilorr e a l i t ă ţ i i înc o nju r ă t o a r e .

Din păcate, drogul are demulte ori forma unei astfel deexperienţe, care reuneşte: curio-zitate, dorinţă de a încerca cevanou, de a experimenta totul, do-rinţă de a-ţi ridica performanţeleintelectuale şi chiar dorinţa de a

fi modern pur si simplu. Autoriamericani care au studiat feno-menul, au demonstrat că există oadevărată "foame" de a descoperi

Vârsta de la care tinerii se dedau acestor

obiceiuri este într-o continuă scădere



şi cunoaşte realitatea înconjură-toare în toate ipostazele incitanteşi sensurile ei profunde.

Un alt aspect deosebit estecă drogul începe să fie din ce înce mai prezent în principalelegrupuri în care se poate afla ado-lescentul la această vârstă: antu-rajul şi şcoala. Este ceea ce deter-mină formarea unui model bio-psihosocial, care este dezvoltatde interacţiunea dintre factoriipsihologici şi de mediu.

Astfel, schimbările datora-te dependenţei trebuie interpre-tate prin raportarea niveluluiindividual la contextul socio-cultural în care are loc comporta-mentul consumator-dependentde droguri, la mediul din careface parte tânărul adolescent.

Personalitatea în formare

a acestuia este într-o permanen-tă căutare de repere valorice, demodele şi puncte de referinţă, iardrogul si consumatorii lui(liderii) pot îndeplini de foartemulte ori aceste roluri.

Adesea, atât în mediul şco-lar, cât şi în anturajele obişnuite,are loc un fenomen de imitaţie în

grup, un loc în care unii adoles-cenţi, copiindu-şi "eroul", recurgla drog şi în care factorul psiho-logic este determinant. Oriceconsumator dovedeşte, de ase-menea, o dorinţă patologică de a-şi face adepţi, lăsând să se înţe-leagă că personalitatea acestuiaeste neînţeleasă de către cei care

nu au venit în contact cu drogul.

Astfel, cei care cerceteazăfenomenul, afirmă că halucino-genele le permit consumatorilor"să plutească" , este un „voiaj” despre care aceştia spun că „îi

face să iasă din dificultăţile şi contradicţiile cotidiene, făcându-i stăpâni pe situaţie”. Adoles-

cenţa este şi vârsta tensiuniloremoţionale şi angoaselor, apa-rent insurmontabile şi de neînţe-les pentru cei din jur. De multeori, pentru unii adolescenţi bul-

versaţi de propriile întrebări lacare nu găsesc răspuns, de barie-rele şi agresiunile venite din ex-terior, drogul pare singura şi cea

mai bună soluţie la dispoziţie.

Un “ceremonial” cunoscut şi

respectat de toi consumatorii de

droguri: confecionarea igării



În profilul psihologic altânărului consumator, dominătrăsăturile nevrotice, dependenţaafectivă, intoleranţa la frustrare,angoasele, izolarea, iritabilitatea,timiditatea şi hipersensibilitatea.

Are loc o puternică opoziţie a eu-lui unor tineri împotriva lumii pecare o consideră un elementagresiv, nedrept şi opresiv, iar„soluţia” pe care o adoptă pentrua-şi rezolva aceste conflicte esteretragerea într-o lume construi-tă, determinată şi întreţinută dedrog. Afirmă cu tărie că „aceastălume îl face fericit, ii satisfaceinstinctele primare, îi estompea-

ză pentru un scurt timp conflic-tualitatea cu mediul extern”.

În urma unor studii petermen lung, s-a constatat laconsumatorii de droguri prezen-

ţa unei stări emoţionale necon-trolate şi demonstrative, în sen-sul alienării faţă de cei din jur şial unui slab control al impulsivi-tăţii. Autocunoaşterea şi autode-finirea, rezolvarea propriilor pro-

bleme este limitată, pe lângăacestea, şi de imaturitatea cogni-tiva a adolescenţilor în cauză.

Astfel, principalii factoride risc ce pot determina consu-mul de droguri în rândul adoles-cenţilor ar putea fi: tulburărileemoţionale, anxietăţile, depresii-le, însingurările, frustrările şiconflictele interpersonale. Faptulcă din ce în ce mai mulţi şi maitineri adolescenţi se dedau con-

sumului de droguri, arata în con-

tinuare că exista bariere de ne-trecut între oameni şi generaţii.

Cauzele consumului dedroguri la tineri

Consumă droguri şi cei cuprobleme familiale şi cei fărăastfel de probleme, şi cei cu bani,şi cei fără posibilităţi financiare,şi cei cu studii, şi cei fără. Cauze-le consumului de droguri sunt

complexe, nu ţin nici de nivelulde educaţie, nici de situaţia ma-terială. Totuşi, din practică, sepot distinge câteva dintre ele:- Curiozitatea, dorinţa de a încerca ceva nou. Sunt însăatâtea alte lucruri de realizat sausenzaţii de experimentat în viaţă,

încât ar fi păcat să alegeţi tocmaipe cea care va poate costa viaţa.- Plictiseala. Trăim într-o soci-etate care vă oferă multiple posi-

bilităţi de petrecere a timpuluiliber. Oare ţineţi chiar atât depuţin la viaţa voastră încât să văopriţi tocmai la această tentaţiecare face foarte mult rău atâtconsumatorului, familiei, cât şicelor din jur?- Teribilismul. Consumul dedroguri poate fi considerată oaventură provocatoare, tocmaipentru riscurile pe care le impli-că. Dar puteţi să ieşiţi în evidenţăşi în mod pozitiv, fără să consu-maţi droguri!- Presiunea grupului de pri-eteni, a "găştii". Este foarte

important să ştiţi să spuneţi NU,



să dovediţi că sunteţi puternici.Încercaţi să fiţi voi înşivă, chiardacă cei din jurul vostru au o cutotul altă opinie ! Nu faceţi nimicdoar pentru a-l impresiona pe„şeful găştii”!- Probleme (în familie, laşcoală, printre prieteni).Unii dintre voi sunteţi tentaţi dedroguri pentru a scăpa/uita deproblemele existente (divorţulpărinţilor, abuzuri, rezultate şco-lare slabe, probleme în plan sen-timental etc.), însă drogurile nu

vă rezolvă problemele cu care văconfruntaţi, ci le agravează!- Neintegrarea în colectivi-

tate şi societate. Unii conside-ră consumul de droguri un răs-puns la singurătate, la problemeca integrarea într-o anume co-lectivitate, dar drogurile nu fac

decât să vă îndepărteze de fami-lie, de colegi, de adevăraţii prie-teni, ele vă vor ajuta doar să fiţişi mai singuri ! Este foarte im-portant să aveţi prieteni cu caresă treceţi peste momentele difi-cile, fără să recurgeţi la droguri!

Riscurile consumuluide droguri

Consumul de droguri poa-te expune pe oricine la o serie deriscuri şi urmări grave:

- pierderea puterii deconcentrare şi a interesuluipentru şcoală şi învăţământ

-afectarea lucidităţii

- iniţierea şi implica-

rea în partide de sex întâm-plător şi neprotejat cu per-soane total necunoscute

- violenţă şi implicarea în altercaţii şi fapte violente

- sinuciderePe lângă cele de mai sus,

drogurile injectabile prezintăunele riscuri în plus, cum ar fi:

- contactarea virusuluiHIV prin folosirea unor ace deseringă contaminate

- formarea unor chea-guri de sânge datorită înţepăriifoarte dese a venelor pe timpuladministrării dozelor

- declanşarea unor em- bolii pulmonare, o complicaţiefoarte gravă care poate apăreaatunci când cheagurile de sânge,formate deja, se desprind şi plu-tesc prin circuitul sanguin spre

inimă şi plămâni, cauzând moar-tea celui în cauză datorită neali-mentării cu sânge a plămânilor

- endocardita bacteria-nă, cauzată de pătrunderea mi-crobilor în circuitul sanguinprintr-un ac murdar, aceştiarăspândindu-se în tot organis-mul şi localizându-se în valvele

inimii - hepatita serică, infla-marea ficatului fiind una dintreproblemele obişnuite ale celorcare folosesc droguri injectabile

- malformaţiile, careapar la copiii ale căror mame auconsumat droguri în perioada desarcină.



Care suntsemnalmentele unui

tânăr care se

droghează?

Fizice: - senzaţie de oboseala şi sfârşeală- ochii congestionaţi şi pleoapecăzute- pupile dilatate sau contractate- tuse persistentă- ten palid sau înroşit

- serioase modificări ale ritmuluisau orarului obişnuit de somn- insomnii- scăderea imunităţii şi îmbolnă-

viri dese- dureri la nivelul toracelui- modificări ale apetitului şi pier-deri/creşteri în greutate- schimbarea ritmului mersului -

încetinirea sau „înţepenirea”mersului, o slabă coordonare amişcărilor- palme umede şi reci, mâini tre-murătoare- miros de substanţe medica-mentoase la expiraţie, din corpsau de pe haine- foarte activ, excesiv de vorbăreţ

- secreţii nazale abundente, ca larăceală- urme de înţepături pe antebraţesau picioare- greţuri şi vome frecvente sautranspiraţii excesive- tremurături ale mâinilor, pi-cioarelor sau capului- puls neregulat- fotofobie

Emoţionale şi decomportament:- schimbări de personalitate- schimbări bruşte de dispoziţie- anxietate- comportament iresponsabil- lipsă de încredere în sine şi înforţele proprii- afectarea judecăţii dusă până lapierderea ei completă- depresie- pierderea interesului general- reacţii exagerate- egoism, lipsă de consideraţiepentru cei din jur- lipsă de motivaţie, plictiseală,indiferenţă- letargie- pierderea puterii de concentra-re şi a memoriei- schimbarea sistemului de va-lori, a idealurilor şi credinţelor

- schimbarea prietenilor sau evi-tarea celor vechi- schimbări în activităţi sau inte-rese- scăderea performanţelor şcola-re sau profesionale, întârzierirepetate la şcoală, absentări ne-motivate sau abandon şcolar- dificultăţi de concentrare, atitu-

dine distrată- frecvent hipersensibil, pierde-rea rapidă a cumpătului, adopta-rea unor puternice resentimente- stări nejustificate de iritabilita-te sau mânie- stări de prostraţie sau dezorien-tare- adoptarea unui comportament

excesiv de secretos



- adoptarea uneiatitudini cronicede necinste- paranoia- schimbări aleobiceiurilor întoaleta zilnică

Altesemnalmente:în familie - declanşareaunor conflicte„din senin”- încălcarea repe-tată a normelorstabilite şi res-pectate altă dată- tendinţa acutăde a se consideraneînţeles, exclus, monitorizat saususpectat

- pierderea interesului pentrufamilie şi activităţile familiale,retragerea din familie prin lipsarepetată de acasă sau prin refu-zul de a comunica cu membriifamiliei- dispariţia unor obiecte din casapentru a fii vândute în vedereaprocurării banilor necesari achi-

ziţionării drogurilor sau furtul banilor din casă sau de la mem- brii familieila şcoală - scăderea interesului generalprivind procesul de învăţământ- adoptarea unei atitudini negati-

ve, refuzul de a fii atent sau de aparticipa la ore

- scăderea dramatică a notelor şi

calificativelor- acumularea unor absente nu-

meroase- grave şi repetate probleme dis-ciplinare cu profesorii şi colegiiîn societate - apariţia unor noi prieteni, caresunt la fel de puţin interesaţi deşcoală sau familie, dar care parcă îl înţeleg perfect şi-i aprobăcomportamentul

- diverse probleme rezultate din încălcarea legii- schimbarea stilului vestimentarşi a preferinţelor muzicale, cătreunele mai puţin convenţionale- pierderea interesului faţă deunele activităţi pe care le îndră-gea înainte- împrumutul unor mari sume de

bani fără acoperire.

Prizatul cocainei: un semn indubitabil că vă aflai

“pe ultima sută de metri”



Cum să te fereşti de„moartea albă”?

- Să te informezi: cesunt drogurile, cum acţionează,care sunt consecinţele utilizăriiacestora. Informaţia te face maiputernic, te ajută să iei deciziimai bune! Nu lua în calcul doarprezentarea pozitivă pe care o faccei care vând droguri, nu te lăsaprins uşor în capcanele lor!

- Să te cunoşti mai bineşi să ai încredere în tine! - Să-ţi alegi cu mare

atenţie prietenii! Nu te încon- jura de persoane cu reputaţieproastă, ai curajul să spui„NU”! Dacă aiintrat, fără să

vrei, într-ungrup în care seconsumă dro-guri, este clar:e timpul să-ţifaci urgent alţip r i e t e n i !

- Să co-munici mai bine cu ceidin jur! Este

foarte bine săai o persoa-nă cu care săpoţi discuta despre tot ceeace te interesea-ză, de prefe-rinţă cinevadin familie,

care cu sigu-

ranţă îţi vrea tot binele din lume.- Să ştii cui să te adre-

sezi imediat pentru ajutor(părinţilor, profesorilor,medicilor, Centrului Jude-ţean de Prevenire, Evaluareşi Consiliere Antidrog)

- Să spui şi prietenilorceea ce ştii despre droguri şiefectele lor, să-i îndrumi şi să-isprijini la nevoie. De asemenea,dacă ştii sau bănuieşti că cinevaia droguri, îl ajuţi mult dacă po-

vesteşti despre aceste lucruricuiva apropiat acelei persoane,cineva despre care crezi că l-arputea ajuta. Poate se va supărape tine, dar cu siguranţă îţi vamulţumi ceva mai târziu.

Injectarea drogurilor de mare risc, calea cea mai

sigură de contractare a unor boli foarte grave



Glosar

Adicţie: dependenţa fizi-

că şi/sau psihică de o substanţă, în special alcool, tutun şi/saualte droguri, sau de anumite acti-

vităţi, cum ar fi jocurile.Dependenţă: Organiza-

ţia Mondială a Sănătăţii defineş-te dependenţa ca fiind stareafizică sau psihică ce rezultă dininteracţiunea unui organism cu osubstanţă, caracterizată prin mo-dificări de comportament şi altereacţii, însoţite întotdeauna denevoia de a lua substanţa în modcontinuu sau periodic, pentru a-iresimţi efectele psihice şi pentrua înlătura suferinţele.

Dezintoxicare: procesulprin care un toxicoman este tra-tat pentru a scăpa de dependenţa

fizica de un drog. Este procesulde „întoarcere la normalitate” aorganismului după eliminareaunui toxic.

Narcotic: substanţă careprovoacă narcoză, somn. În ac-cepţia internaţională, prin acesttermen sunt desemnate substan-ţe stupefiante (morfina, cocaina,

opium)Politoxicomanie: con-

sumul mai multor droguri, dese-ori cu intenţia de a le spori efec-tele sau de a contracara efectele

unora în beneficiul altora.Sevraj: reprezintă răs-

punsul organismului la absenţadrogului cu care este obişnuit.Natura simptomelor şi intensita-tea acestora depinde de drogulconsumat ( tremurături, durerimusculare, articulare, simptomespecifice gripei etc.).

Stupefiant: sinonim cumedicament care inhibă centriinervoşi, provocând o stare deinerţie fizică şi psihică. Inducedependenţă fizică şi psihică seve-ră. Consumul acestor substanţeeste interzis prin lege.

Supradoză: administra-rea unei cantităţi de drog maimari decât capacitatea de meta-

bolizare a organismului.Toleranţă: constă în dis-

pariţia treptată a efectelor unei

substanţe ce este administratărepetat, pe o anumită perioadăde timp, încât pentru a obţineacelaşi efect se impune creştereaprogresivă a dozei. De menţionatca obişnuinţa nu creează însă oimunitate totală şi nelimitată întimp la organismul care s-a obiş-nuit cu toxicul. Efectul pe termen

relativ lung este instalarea uneiintoxicaţii cronice, cu consecinţegrave asupra stării de sănătate.

Toxicoman: persoanădependentă de drog.

Centrul de informareEUROPE DIRECT Mizil

Proiect finanat de Uniunea Europeană şi Primăria

oraşului Mizil



INFORMAII DESPRE UNIUNEA

EUROPEANĂ

Consultaţi-ne on-line! Puteţi găsi informaţii în toate limbile oficiale ale

Uniunii Europene pe site-ul internet europa.eu

Sunaţi-ne sau scrieţi-ne! Europe Direct este un serviciu care vă oferă răs- punsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteţi accesa acest serviciu apelând la numărul gratu-it 00 800 6 7 8 9 10 11 [puteţi apela, de asemenea,din afara graniţelor UE (32-2)299 96 96], sau prin poşta electronică europedirect.europa.eu

Citiţi despre Europa! Puteţi găsi publicaţii despre Uniunea Europeană

accesând printr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop bookshop.europa.eu

Vizitaţi-ne!Centrul de informare EUROPE DIRECT Mizil –

singurul centru de acest fel din jud. Prahova – vă aş-teaptă zilnic, de luni până vineri, între orele 08.00 şi 16.00, la sediul său din strada Mihai Bravu nr. 85, e -mail: [email protected], web:

www.europedirectmizil.ro tel/fax: 250 602.

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	vitalie-si-liubovi-tatian
View:	239 times
Download:	0 times

Brosura Droguri Ed

Documents