PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI

PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI

CAIETUL ELEVULUI

Teme pentru eleviClasele a V-a – a VIII-a

Material realizat `n cadrul proiectului„Prevenirea consumului de droguri `n rândul tinerilor“.

cu sprijinul:

Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3Sector 1, cod 010899

Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 86e-mail: [email protected]; www.salvaticopiii.ro

Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI

Material retipãrit în 2.000 exemplare.Se distribuie gratuit.

ISBN 973-87430-5-2


CAIETUL ELEVULUI


Editura Speed Promotion, 2006

Coordonator proiect: Simona Zamfir – Salva]i Copiii România

Autor: Dr. Teodora Ciolompea – Direc]ia de S\n\tate Public\ Bucure[ti

Desene [i machetare: Valentin V\c\ru[Cuvânt `nainte 4

Cele [ase dimensiuni ale s\n\t\]ii 5Plan[\ „Cele [ase dimensiuni ale florii s\n\t\]ii“

Respectul de sine 8Plan[a „Umbrela respectului de sine“

Eu [i deciziile mele 11Plan[\ „exerci]iu practic de luare a deciziilor“

Ce [tiu EU despre droguri?” 14Tabel chestionar

Cum s\ rezi[ti presiunii negative a anturajului [i cum s\ spui NU

în situa]iile dificile cu care po]i fi confruntat ” 17Fi[a model despre cum s\ spui NU în situa]iile dificile

Modele de exerci]ii practice

Drogurile [i publicitatea 21Fi[\ de lucru – Reclama mea antidrog

Drogurile [i legea 24Fi[\ de lucru

Situa]iile periculoase [i denumirea lor legal\ 26Fi[\ de lucru

Fi[a cu r\spunsuri corecte

Fumatul [i s\n\tatea noastr\ – partea 1 31Chestionar despre fumat

Fumatul [i s\n\tatea noastr\ – partea a 2-a 34Plan[\ cu portretul fum\torului

Tematic\

TemaTema 1

PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI • Teme pentru elevi • Clasele a V-a – a VIII-a 3

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiORGANIZAÞIA "SALVAÞI COPIII ROMÂNIA" (Bucureºti)

Prevenirea abuzului de droguri: teme pentru elevi: clasele 5-8 / Organizaþia Salvaþi Copiii România. - Ed. rev. - Bucureºti: Speed Promotion, 2005

ISBN 973-87430-5-2

613.83(075.33)

TemaTema 2

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

3

4

5

6

7

8

9

10

Coordonator proiect: Simona Zamfir – Salva]i Copiii România

Autor: Dr. Teodora Ciolompea – Direc]ia de S\n\tate Public\ Bucure[ti

Desene [i machetare: Valentin V\c\ru[Cuvânt `nainte 4

Cele [ase dimensiuni ale s\n\t\]ii 5Plan[\ „Cele [ase dimensiuni ale florii s\n\t\]ii“

Respectul de sine 8Plan[a „Umbrela respectului de sine“

Eu [i deciziile mele 11Plan[\ „exerci]iu practic de luare a deciziilor“

Ce [tiu EU despre droguri?” 14Tabel chestionar

Cum s\ rezi[ti presiunii negative a anturajului [i cum s\ spui NU

în situa]iile dificile cu care po]i fi confruntat ” 17Fi[a model despre cum s\ spui NU în situa]iile dificile

Modele de exerci]ii practice

Drogurile [i publicitatea 21Fi[\ de lucru – Reclama mea antidrog

Drogurile [i legea 24Fi[\ de lucru

Situa]iile periculoase [i denumirea lor legal\ 26Fi[\ de lucru

Fi[a cu r\spunsuri corecte

Fumatul [i s\n\tatea noastr\ – partea 1 31Chestionar despre fumat

Fumatul [i s\n\tatea noastr\ – partea a 2-a 34Plan[\ cu portretul fum\torului

Tematic\

TemaTema 1


Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiORGANIZAÞIA "SALVAÞI COPIII ROMÂNIA" (Bucureºti)

Prevenirea abuzului de droguri: teme pentru elevi: clasele 5-8 / Organizaþia Salvaþi Copiii România. - Ed. rev. - Bucureºti: Speed Promotion, 2005

ISBN 973-87430-5-2

613.83(075.33)

TemaTema 2

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

Tema

3

4

5

6

7

8

9

10

PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI • Teme pentru elevi • Clasele a V-a – a VIII-a4

Adolescen]a este o perioad\ de via]\ extraordinar de frumoas\: tr\ie[ti sentimente unice, e[ti ̀ ntr-o continu\ transformare, cuno[ti [i TE cuno[ti `n fiecare zi. E[ti vis\tor, poet, optimist, curajos, aproape independent.

Este bine ca `n aceast\ perioad\ s\ nu te dep\rtezi de adul]ii care te iubesc, te apreciaz\, te sf\tuiesc, chiar dac\ tu ai vrea s\ fii ̀mpreun\ cât mai mult cu cei de vârsta ta.

De ce ?

! Pentru c\ `n viteza derul\rii vie]ii po]i s\ iei decizii gre[ite pentru tine.

! Pentru c\ po]i s\ te apropii prea mult de persoane care `]i pot face r\u.

! Pentru c\ ui]i c\ ai un drum de str\b\tut, care se bazeaz\ pe preg\tire, seriozitate, echilibru.

Adul]ii au obliga]ia s\ te orienteze c\tre un drum potrivit pentru tine. Este bine s\-i la[i [i s\ cooperezi.

Iat\ de ce, noi, echipa Salva]i Copiii ne-am gândit c\ bro[ura aceasta te va ajuta cumva.

Din punctul nostru de vedere, drogurile sunt un pericol enorm, care pot s\-]i opreasc\ zborul t\u de tân\r frumos, de[tept [i curajos.

~i mul]umim Dr. Teodora Ciolompea pentru cooperarea deschis\, uman\ [i cald\, Simonei Zamfir pentru coordonarea proiectului [i Ministerului S\n\t\]ii pentru sus]inerea financiar\ acordat\ pentru ca mesajul nostru s\ ajung\ la tine.

A[tept\m opinia ta la: [email protected].

Gabriela Alexandrescu

Pre[edinte Executiv

Salva]i Copiii

Cuvânt `nainte

Cele [ase dimensiuniale st\rii de s\n\tate

PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI • Teme pentru elevi • Clasele a V-a – a VIII-a

Starea de s\n\tate înseamn\ mai mult decât absen]a bolilor [i suferin]elor fizice.

S\n\tatea este complex\ [i cuprinde mai multe aspecte ale vie]ii, având în total [ase dimensiuni pentru a fi perfect\.

Aceste dimensiuni înseamn\ prezen]a st\rii de bine în plan fizic, psihic, social, emo]ional, ocupa]ional [i spiritual.

S\n\tatea trebuie în]eleas\ ca un întreg, de exemplu - ca o floare cu [ase petale.

Dac\ rupem o petal\ vom avea tot o floare, dar nu una întreag\, ci una mutilat\. O floare cu o petal\ rupt\ poate supravie]ui o vreme, dar nu poate func]iona ca o floare întreag\. De aceea, pentru a te putea bucura de o via]\ bun\ trebuie ca toate cele [ase petale ale s\n\t\]ii tale s\ fie în bun\ stare.

Cele [ase dimensiuni ale st\rii de s\n\tate sunt:

Se refer\ la adoptarea unui stil de via]\ s\n\tos, adic\ o alimenta]ie corespunz\toare, f\r\ fumat, consum de alcool [i alte droguri, activitate fizic\ regulat\, igiena personal\ [i efectuarea controlului medical periodic.

Se refer\ la acceptarea sentimentelor tale. Persoana s\n\toas\ din punct de vedere emo]ional men]ine rela]ii bune cu ceilal]i, este capabil\ s\ fac\ fa]\ stresului [i are o atitudine pozitiv\ fa]\ de propria sa persoan\ [i de via]\ în general.

Se refer\ la capacitatea persoanelor de a-[i l\rgi sfera cuno[tin]elor, pe care apoi s\ le aplice pe parcursul vie]ii.

Presupune dezvoltarea unui puternic sistem de valori morale pe care s\ le aplici în via]a de zi cu zi.

Eviden]iaz\ rela]ia de interdependen]\ cu ceilal]i [i cu mediul ambiental, adic\ urm\re[te realizarea unei armonii familiale [i sociale.

Este legat\ de atitudinea pozitiv\ pe care o ai fa]\ de munca pe care o prestezi. S\n\tatea ocupa]ional\ înseamn\ în acela[i timp s\ lucrezi într-un loc de munc\ sigur, în care nu e[ti expus riscurilor de a te îmboln\vi datorit\ expunerii la unele substan]e toxice, radia]ii sau suprasolicit\rii nervoase prin regim de munc\ suprasolicitant.

S\n\tatea fizic\

S\n\tatea emo]ional\

S\n\tatea psihic\ (intelectual\)

S\n\tatea spiritual\

S\n\tatea social\

S\n\tatea ocupa]ional\

TemaTema 1

5

S\n\tatea fiec\ruia dintre noi poate fi afectat\ dac\ utiliz\m alcool, tutun sau alte substan]e interzise prin lege.

Cum te poate afecta consumul de alcool dac\ ai încercat [i tu o dat\ s\ bei la un chef cu prietenii?


Ce p\rere ai despre petalele florii numit\ “s\n\tate” în cazul acestui tân\r?

~ncearc\ acum s\ scrii [i tu, pe pagina urm\toare – pe fiecare dintre petalele florii –, despre modul în care fumatul intervine în cele [ase dimensiuni ale st\rii de s\n\tate.

Discut\ apoi despre ce ai înv\]at din aceast\ tem\, cu colegii t\i la urm\toarea or\ de educa]ie pentru s\n\tate.

Am b\ut la un chef acas\ la un prieten. Era ziua lui.

S\n\tatea mental\: nu am putut s\ înv\] pentru teza de luni pentru c\ am fost mahmur [i ame]it de cap.

S\n\tatea social\: nu mai am prieteni, pentru c\ am început s\ beau de ru[ine.

S\n\tatea fizic\: am b\ut [i mi-a fost r\u (mi-a fost grea]\, am ame]it, am v\rsat).

S\n\tatea emo]ional\: m\ simt jenat pentru c\ am vomat pe jos în camer\ [i colegii dup\ ce au râs de mine mi-au spus c\ de acum înainte nu m\ mai invit\ la petreceri pentru c\ sunt fraier. Fetele m\ ocolesc [i le ur\sc pentru asta.

S\n\tatea ocupa]ional\: nu mai pot face sport ca lumea [i nici nu mai sunt în stare s\ înv\] cum f\ceam înainte de a începe s\ beau.

S\n\tatea spiritual\: mi-am schimbat p\rerea despre via]\. Nu mai am nici un ideal, nu mai am încredere în mine, în via]\, în prieteni [i nu mai vreau nimic. M\ enerveaz\ [i m\ plictise[te totul.

XEMPLUE


NUME _________________________

DATA __________________________

Cele [ase dimensiuni ale „florii s\n\t\]ii“

S\n\tatea fiec\ruia dintre noi poate fi afectat\ dac\ utiliz\m alcool, tutun sau alte substan]e interzise prin lege.

Cum te poate afecta consumul de alcool dac\ ai încercat [i tu o dat\ s\ bei la un chef cu prietenii?


Ce p\rere ai despre petalele florii numit\ “s\n\tate” în cazul acestui tân\r?

~ncearc\ acum s\ scrii [i tu, pe pagina urm\toare – pe fiecare dintre petalele florii –, despre modul în care fumatul intervine în cele [ase dimensiuni ale st\rii de s\n\tate.

Discut\ apoi despre ce ai înv\]at din aceast\ tem\, cu colegii t\i la urm\toarea or\ de educa]ie pentru s\n\tate.

Am b\ut la un chef acas\ la un prieten. Era ziua lui.

S\n\tatea mental\: nu am putut s\ înv\] pentru teza de luni pentru c\ am fost mahmur [i ame]it de cap.

S\n\tatea social\: nu mai am prieteni, pentru c\ am început s\ beau de ru[ine.

S\n\tatea fizic\: am b\ut [i mi-a fost r\u (mi-a fost grea]\, am ame]it, am v\rsat).

S\n\tatea emo]ional\: m\ simt jenat pentru c\ am vomat pe jos în camer\ [i colegii dup\ ce au râs de mine mi-au spus c\ de acum înainte nu m\ mai invit\ la petreceri pentru c\ sunt fraier. Fetele m\ ocolesc [i le ur\sc pentru asta.

S\n\tatea ocupa]ional\: nu mai pot face sport ca lumea [i nici nu mai sunt în stare s\ înv\] cum f\ceam înainte de a începe s\ beau.

S\n\tatea spiritual\: mi-am schimbat p\rerea despre via]\. Nu mai am nici un ideal, nu mai am încredere în mine, în via]\, în prieteni [i nu mai vreau nimic. M\ enerveaz\ [i m\ plictise[te totul.

XEMPLUE


NUME _________________________

DATA __________________________

Cele [ase dimensiuni ale „florii s\n\t\]ii“

Ce înseamn\ respectul de sine?

Este capacitatea unei persoane de a se privi în mod pozitiv, de a-[i cunoa[te puterile [i limitele personale dar [i a zonelor în care se mai pot aduce îmbun\t\]iri.

Respectul de sine se bazeaz\ pe credin]ele personale [i atitudinile referitoare la înf\]i[are, resurse emo]ionale, locul dobândit în societate, percep]ia importan]ei pe care ai dobândit-o în lume. Reflect\ interac]iunea noastr\ cu al]i oameni [i imaginea lor despre noi.

De ce este important s\ în]elegi ce este respectul de sine?

Pentru c\ atunci când oamenii se simt bine [i împ\ca]i cu ceea ce sunt [i cu ceea ce au ob]inut de la via]\, sunt capabili s\ ia decizii s\n\toase [i constructive.

Dac\ respectul de sine este sc\zut, oamenii sunt mai u[or de înfrânt [i capabili s\ accepte compromisuri care le pun în pericol s\n\tatea [i chiar via]a, a[a cum se întâmpl\ cu cei care utilizeaz\ droguri ilegale.

Atunci când este afectat respectul de sine este afectat\ [i s\n\tatea în toate cele [ase dimensiuni ale st\rii de s\n\tate.

Respectul de sine nu este ceva tangibil [i nu po]i avea impact direct asupra lui, de[i î]i influen]eaz\ radical via]a. Pentru a în]elege mai u[or acest concept, imagineaz\-]i respectul de sine ca pânza unei umbrele mari sub care te ad\poste[ti. Umbrela se sprijin\ pe spi]e care îi confer\ rezisten]\.

~n acela[i fel imagineaz\-]i [i respectul de sine care se sprijin\ pe urm\toarele spi]e:

s\ te sim]i iubit, apreciat

s\ ai încredere în tine [i s\ oferi `ncredere altora

s\ te sim]i unic

s\ te sim]i plin de succes

s\ controlezi conflictele [i s\ po]i avea capacitate de autocontrol

Respectul fa]\ de sineTemaTema 2


s\ accep]i responsabilit\]ile [i provoc\rile

s\ fii mul]umit de cum ar\]i

s\ ai o sfer\ larg\ de sentimente

s\ te sim]i acceptat `n grup

s\ te sim]i util

s\ te sim]i în siguran]\

s\ te sim]i sigur pe tine

La aceast\ list\, din punctul t\u de vedere, ar fi util s\ mai adaugi [i:

Pe pagina urm\toare ai desenat\ o umbrel\ care reprezint\ respectul fa]\ de sine.

Scrie de-a lungul fiec\rei spi]e din desen care sunt componentele respectului fa]\ de sine identificate de tine ca fiind importante [i majore pentru tine. Coloreaz\ apoi aceste spi]e cu ro[u.

Scrie de-a lungul altor spi]e care sunt componentele respectului de sine care sunt mai pu]in importante din punctul t\u de vedere. Coloreaz\ spi]ele în verde.

Dup\ ce ai terminat de scris [i de colorat ai s\ în]elegi mai bine cum te vezi tu ca [i persoan\.

Compar\ desenul cu al colegilor t\i.

Discuta]i la ora de educa]ie pentru s\n\tate despre ceea ce a]i înv\]at din acest exerci]iu.

Exist\ componente ale respectului fa]\ de sine, pe care nu le-ai luat în considerare pân\ acum?

Ce atitudini [i comportamente î]i afecteaz\ respectul fa]\ de sine în plan personal [i în rela]iile cu ceilal]i?

Ce mai po]i ad\uga sau schimba în via]a ta pentru a-]i înt\ri respectul fa]\ de sine?

Cum crezi c\ influen]eaz\ respectul fa]\ de sine decizia unei persoane de a utiliza sau nu droguri?


RE}INE:

O persoan\ care se respect\ [i se iube[te pe sine nu întreprinde de bun\voie nimic din ceea ce i-ar putea afecta negativ via]a.

Ce înseamn\ respectul de sine?

Este capacitatea unei persoane de a se privi în mod pozitiv, de a-[i cunoa[te puterile [i limitele personale dar [i a zonelor în care se mai pot aduce îmbun\t\]iri.

Respectul de sine se bazeaz\ pe credin]ele personale [i atitudinile referitoare la înf\]i[are, resurse emo]ionale, locul dobândit în societate, percep]ia importan]ei pe care ai dobândit-o în lume. Reflect\ interac]iunea noastr\ cu al]i oameni [i imaginea lor despre noi.

De ce este important s\ în]elegi ce este respectul de sine?

Pentru c\ atunci când oamenii se simt bine [i împ\ca]i cu ceea ce sunt [i cu ceea ce au ob]inut de la via]\, sunt capabili s\ ia decizii s\n\toase [i constructive.

Dac\ respectul de sine este sc\zut, oamenii sunt mai u[or de înfrânt [i capabili s\ accepte compromisuri care le pun în pericol s\n\tatea [i chiar via]a, a[a cum se întâmpl\ cu cei care utilizeaz\ droguri ilegale.

Atunci când este afectat respectul de sine este afectat\ [i s\n\tatea în toate cele [ase dimensiuni ale st\rii de s\n\tate.

Respectul de sine nu este ceva tangibil [i nu po]i avea impact direct asupra lui, de[i î]i influen]eaz\ radical via]a. Pentru a în]elege mai u[or acest concept, imagineaz\-]i respectul de sine ca pânza unei umbrele mari sub care te ad\poste[ti. Umbrela se sprijin\ pe spi]e care îi confer\ rezisten]\.

~n acela[i fel imagineaz\-]i [i respectul de sine care se sprijin\ pe urm\toarele spi]e:

s\ te sim]i iubit, apreciat

s\ ai încredere în tine [i s\ oferi `ncredere altora

s\ te sim]i unic

s\ te sim]i plin de succes

s\ controlezi conflictele [i s\ po]i avea capacitate de autocontrol

Respectul fa]\ de sineTemaTema 2


s\ accep]i responsabilit\]ile [i provoc\rile

s\ fii mul]umit de cum ar\]i

s\ ai o sfer\ larg\ de sentimente

s\ te sim]i acceptat `n grup

s\ te sim]i util

s\ te sim]i în siguran]\

s\ te sim]i sigur pe tine

La aceast\ list\, din punctul t\u de vedere, ar fi util s\ mai adaugi [i:

Pe pagina urm\toare ai desenat\ o umbrel\ care reprezint\ respectul fa]\ de sine.

Scrie de-a lungul fiec\rei spi]e din desen care sunt componentele respectului fa]\ de sine identificate de tine ca fiind importante [i majore pentru tine. Coloreaz\ apoi aceste spi]e cu ro[u.

Scrie de-a lungul altor spi]e care sunt componentele respectului de sine care sunt mai pu]in importante din punctul t\u de vedere. Coloreaz\ spi]ele în verde.

Dup\ ce ai terminat de scris [i de colorat ai s\ în]elegi mai bine cum te vezi tu ca [i persoan\.

Compar\ desenul cu al colegilor t\i.

Discuta]i la ora de educa]ie pentru s\n\tate despre ceea ce a]i înv\]at din acest exerci]iu.

Exist\ componente ale respectului fa]\ de sine, pe care nu le-ai luat în considerare pân\ acum?

Ce atitudini [i comportamente î]i afecteaz\ respectul fa]\ de sine în plan personal [i în rela]iile cu ceilal]i?

Ce mai po]i ad\uga sau schimba în via]a ta pentru a-]i înt\ri respectul fa]\ de sine?

Cum crezi c\ influen]eaz\ respectul fa]\ de sine decizia unei persoane de a utiliza sau nu droguri?


RE}INE:

O persoan\ care se respect\ [i se iube[te pe sine nu întreprinde de bun\voie nimic din ceea ce i-ar putea afecta negativ via]a.


NUME _________________________

DATA __________________________

Respectul fa]\ de sine

Eu [i deciziile meleTemaTema 3

~n fiecare zi, de diminea]\ [i pân\ la culcare fiecare dintre noi, lu\m decizii [i facem anumite alegeri, care ne influen]eaz\ mai mult sau mai pu]in via]a.

Unele decizii sunt simple, de exemplu: azi m\ îmbrac cu ... sau cu ... , la prânz manânc ... , sau nu manânc pentru c\ ... .

Alte decizii sunt pu]in mai complexe. Fac sau nu medita]ii la ... , m\ duc sau nu în vizit\ la ... .

Sunt [i decizii complicate: m\ angajez s\ lucrez la ... , m\ c\s\toresc sau nu cu ... , voi avea sau nu copii ... , fumez sau nu fumez, încerc sau nu încerc droguri.

Atunci când faci alegeri simple, chiar dac\ ai gre[it [i rezultatul te nemul]ume[te, po]i îndrepta relativ rapid ceea ce te-a deranjat; de exemplu, te întorci acas\ [i te îmbraci cu altceva mai comod.

Situa]ia se schimb\ atunci când iei decizii care î]i pot influen]a întreaga via]\. Dac\ ai ales s\ lucrezi undeva [i descoperi c\ nu î]i place ceea ce faci, mersul la serviciu poate deveni un chin zilnic care dureaz\ cel pu]in 8 ore pe zi.

Dac\ începi o rela]ie de dragoste [i descoperi c\ nu este ceea ce a[teptai, po]i fi r\nit în sentimentele tale [i f\r\ îndoial\ c\ va suferi [i cealalt\ persoan\.

Dac\ ai vrut s\ vezi cum te sim]i când încerci o dat\ un drog ilegal, po]i s\ descoperi c\ ai devenit dependent mai repede decât ai crezut sau po]i intra în conflict cu legea.

Procesul de luare a deciziilor urmeaz\ câ]iva pa[i logici:

aduni informa]ii

pui întreb\ri

verifici consecin]ele pozitive [i consecin]ele negative pe care le ascunde fiecare ac]iune

compari diferitele variante între ele

alegi ceea ce este mai sigur, f\r\ riscuri, care te ajut\ s\ îndepline[ti exact ceea ce ]i-ai propus.


Pentru a aplica în via]a de zi cu zi acest sistem de luare a deciziilor, este util s\ lucrezi câteva exerci]ii în clas\, al\turi de colegii t\i.

Pentru asta, imagineaz\-]i urm\toarea situa]ie:

PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI • Teme pentru elevi • Clasele a V-a – a VIII-a12 PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI • Teme pentru elevi • Clasele a V-a – a VIII-a 13

Alex, este foarte bun la sport. A fost selec]ionat în echipa de baschet a [colii [i apoi la un club pentru juniori. Uneori, dup\ [coal\, antrenamentele i se par foarte obositoare. La vestiar a cerut sfatul unui coleg mai mare. Acesta îi spune c\ exist\ ni[te pastile care te ajut\ s\ faci fa]\ la efort f\r\ probleme. ~i ofer\ câteva mostre din ceea ce obi[nuie[te s\ ia [i el [i îl îndeamn\ s\ le încerce [i s\ vad\ cum se simte dup\ aceea la antrenamente.

Alex ia pastilele [i le ascunde în ghiozdan.

Ce va face mai departe?

Exploreaz\ tu aceast\ situa]ie folosind schema de pe pagina urm\toare.

Discut\ fiecare pas al lu\rii deciziilor cu colegii t\i.

La ce concluzie a]i ajuns?

Ce a]i înv\]at din acest exerci]iu?

XEMPLUE

Atunci când te informezi [i iei în calcul toate consecin]ele alegerilor tale, nu vei face gre[eli ireparabile.

RE}INE:

Povestea lui Alex

Care este problema lui?

Consider c\ este bine pentru el s\ procedeze a[a deoarece:

~n cazul lui Alex, cred c\ cea mai bun\ alegere este:

Informa]ii necesare

Alegerea 1 Alegerea 2 Alegerea 3

Consecin]e

pozitive

Consecin]e

pozitive

Consecin]e

pozitive

Consecin]e

negative

Consecin]e

negative

Consecin]e

negative

Pentru a aplica în via]a de zi cu zi acest sistem de luare a deciziilor, este util s\ lucrezi câteva exerci]ii în clas\, al\turi de colegii t\i.

Pentru asta, imagineaz\-]i urm\toarea situa]ie:


Alex, este foarte bun la sport. A fost selec]ionat în echipa de baschet a [colii [i apoi la un club pentru juniori. Uneori, dup\ [coal\, antrenamentele i se par foarte obositoare. La vestiar a cerut sfatul unui coleg mai mare. Acesta îi spune c\ exist\ ni[te pastile care te ajut\ s\ faci fa]\ la efort f\r\ probleme. ~i ofer\ câteva mostre din ceea ce obi[nuie[te s\ ia [i el [i îl îndeamn\ s\ le încerce [i s\ vad\ cum se simte dup\ aceea la antrenamente.

Alex ia pastilele [i le ascunde în ghiozdan.

Ce va face mai departe?

Exploreaz\ tu aceast\ situa]ie folosind schema de pe pagina urm\toare.

Discut\ fiecare pas al lu\rii deciziilor cu colegii t\i.

La ce concluzie a]i ajuns?

Ce a]i înv\]at din acest exerci]iu?

XEMPLUE

Atunci când te informezi [i iei în calcul toate consecin]ele alegerilor tale, nu vei face gre[eli ireparabile.

RE}INE:

Povestea lui Alex

Care este problema lui?

Consider c\ este bine pentru el s\ procedeze a[a deoarece:

~n cazul lui Alex, cred c\ cea mai bun\ alegere este:

Informa]ii necesare

Alegerea 1 Alegerea 2 Alegerea 3

Consecin]e

pozitive

Consecin]e

pozitive

Consecin]e

pozitive

Consecin]e

negative

Consecin]e

negative

Consecin]e

negative

Se consider\ drog orice substan]\ introdus\ în corp [i care modific\ modul în care acesta

func]ionez\ normal.

Aspirina, Paracetamolul, Penincilina, Alcoolul, Tutunul, Cafeaua, Calmantele pentru durere,

Marihuana sau Heroina, sunt nume ale substan]elor pe care le putem numi droguri.

Toate acestea afecteaz\ modul în care func]ioneaz\ corpul uman.

Penicilina sau Aspirina ajut\ corpul s\ se vindece de anumite boli.

Aceste substan]e se numesc medicamente [i atunci când sunt luate conform sfatului unui

specialist, au efecte binef\c\toare asupra organismului.

Exist\ substan]e care afecteaz\ modul în care o persoan\ gânde[te [i îi influen]eaz\

sentimentele. Se numesc droguri toate substan]ele care afecteaz\ starea de spirit sau dispozi]ia

unei persoane.

Persoanele care folosesc repetat sau în cantit\]i mari aceste substan]e `[i schimb\

comportamentul.

A[a se întâmpl\ cu cei care consum\ alcool, anumite medicamente sau substan]e interzise

prin lege pentru consum, numite droguri ilegale.

Persoanele care au b\ut alcool nu pot gândi corect. Uit\ repede ceea ce li se spune, vorbesc

mult, nu se fac în]elese de ceilal]i, sunt neîndemânatice [i conduc gre[it autoturismul. ~n acest

fel pot face accidente grave.

Cei care beau alcool sau consum\ droguri ilegale pierd controlul asupra sentimentelor,

gândurilor [i ac]iunilor lor. ~n acest fel îi pot speria sau stânjeni pe cei din jurul lor, mai ales pe

copii.

Este bine ca voi to]i s\ în]elege]i diferen]a dintre substan]ele care se pot folosi la sfatul unui

adult [i care au efecte bune asupra organismului [i substan]ele care î]i pot schimba în r\u

comportamentul.

Acestea, numite “droguri”, te pot face incapabil s\ î]i controlezi mi[c\rile corpului [i

gândirea, astfel încât te po]i accidenta grav sau îi po]i r\ni pe cei din jur.

Ast\zi ve]i înv\]a câteva no]iuni de baz\ despre droguri [i efectele lor asupra organismului

uman.

Este foarte posibil c\ [ti]i [i alte lucruri despre droguri. A]i aflat câte ceva din filme, de pe

internet, de la prieteni sau din ziare.

F\r\ îndoial\ c\ unele dintre aceste “cuno[tin]e” par contradictorii [i c\ ave]i neclarit\]i.

Poate nu [ti]i exact ce ar fi mai bine s\ întreba]i ca s\ ob]ine]i informa]iile de care ave]i nevoie.

De aceea, în fi[a de lucru care urmeaz\, vei lucra un tabel în care ai ocazia s\ afli ce [tii [i ce nu [tii

înc\ despre droguri.

Dup\ ce completa]i tabelul, discuta]i cu profesorul vostru [i cu colegii despre r\spunsurile

voastre [i clarifica]i împreun\ ceea ce nu a]i reu[it s\ în]elege]i pân\ acum.

Ce [tiu EU despre droguri?TemaTema 4


RE}INE:

Cunoa[terea î]i ofer\ puterea de a face alegeri corecte în via]\.

Dac\ ai terminat de completat tabelul, dicut\ cu colegii t\i despre ce ai înv\]at ast\zi.

Exist\ efecte bune pe termen scurt datorate consumului de droguri? Câte a]i g\sit?

Exist\ efecte bune pe termen lung datorate consumului de droguri? Câte a]i g\sit?

Exist\ efecte negative pe termen scurt datorate consumului de droguri? Câte a]i g\sit?

Exist\ efecte negative pe termen lung datorate consumului de droguri? Câte a]i g\sit?

Ce ai în]eles din acest exerci]iu?

Se consider\ drog orice substan]\ introdus\ în corp [i care modific\ modul în care acesta

func]ionez\ normal.

Aspirina, Paracetamolul, Penincilina, Alcoolul, Tutunul, Cafeaua, Calmantele pentru durere,

Marihuana sau Heroina, sunt nume ale substan]elor pe care le putem numi droguri.

Toate acestea afecteaz\ modul în care func]ioneaz\ corpul uman.

Penicilina sau Aspirina ajut\ corpul s\ se vindece de anumite boli.

Aceste substan]e se numesc medicamente [i atunci când sunt luate conform sfatului unui

specialist, au efecte binef\c\toare asupra organismului.

Exist\ substan]e care afecteaz\ modul în care o persoan\ gânde[te [i îi influen]eaz\

sentimentele. Se numesc droguri toate substan]ele care afecteaz\ starea de spirit sau dispozi]ia

unei persoane.

Persoanele care folosesc repetat sau în cantit\]i mari aceste substan]e `[i schimb\

comportamentul.

A[a se întâmpl\ cu cei care consum\ alcool, anumite medicamente sau substan]e interzise

prin lege pentru consum, numite droguri ilegale.

Persoanele care au b\ut alcool nu pot gândi corect. Uit\ repede ceea ce li se spune, vorbesc

mult, nu se fac în]elese de ceilal]i, sunt neîndemânatice [i conduc gre[it autoturismul. ~n acest

fel pot face accidente grave.

Cei care beau alcool sau consum\ droguri ilegale pierd controlul asupra sentimentelor,

gândurilor [i ac]iunilor lor. ~n acest fel îi pot speria sau stânjeni pe cei din jurul lor, mai ales pe

copii.

Este bine ca voi to]i s\ în]elege]i diferen]a dintre substan]ele care se pot folosi la sfatul unui

adult [i care au efecte bune asupra organismului [i substan]ele care î]i pot schimba în r\u

comportamentul.

Acestea, numite “droguri”, te pot face incapabil s\ î]i controlezi mi[c\rile corpului [i

gândirea, astfel încât te po]i accidenta grav sau îi po]i r\ni pe cei din jur.

Ast\zi ve]i înv\]a câteva no]iuni de baz\ despre droguri [i efectele lor asupra organismului

uman.

Este foarte posibil c\ [ti]i [i alte lucruri despre droguri. A]i aflat câte ceva din filme, de pe

internet, de la prieteni sau din ziare.

F\r\ îndoial\ c\ unele dintre aceste “cuno[tin]e” par contradictorii [i c\ ave]i neclarit\]i.

Poate nu [ti]i exact ce ar fi mai bine s\ întreba]i ca s\ ob]ine]i informa]iile de care ave]i nevoie.

De aceea, în fi[a de lucru care urmeaz\, vei lucra un tabel în care ai ocazia s\ afli ce [tii [i ce nu [tii

înc\ despre droguri.

Dup\ ce completa]i tabelul, discuta]i cu profesorul vostru [i cu colegii despre r\spunsurile

voastre [i clarifica]i împreun\ ceea ce nu a]i reu[it s\ în]elege]i pân\ acum.

Ce [tiu EU despre droguri?TemaTema 4


RE}INE:

Cunoa[terea î]i ofer\ puterea de a face alegeri corecte în via]\.

Dac\ ai terminat de completat tabelul, dicut\ cu colegii t\i despre ce ai înv\]at ast\zi.

Exist\ efecte bune pe termen scurt datorate consumului de droguri? Câte a]i g\sit?

Exist\ efecte bune pe termen lung datorate consumului de droguri? Câte a]i g\sit?

Exist\ efecte negative pe termen scurt datorate consumului de droguri? Câte a]i g\sit?

Exist\ efecte negative pe termen lung datorate consumului de droguri? Câte a]i g\sit?

Ce ai în]eles din acest exerci]iu?


Ce [tiu eu despre droguri?

Iat\ un exemplu despre cum s\ completa]i acest tabel:

NUMELE

DROGULUI

EFECTE POZITIVE

PE TERMEN SCURT

EFECTE POZITIVE

PE TERMEN LUNG

EFECTE NEGATIVE

PE TERMEN SCURT

EFECTE NEGATIVE

PE TERMEN LUNG

Alcoolul

Tutunul

Ecstasy

Marihuana

Heroina

Cocaina

Relaxare

Euforie

Nu cunosc Be]ia

Grea]a

V\rs\turi

Ame]eal\

Risc de accidente

Gastrita

Ciroza

Demen]a

Impoten]a

Cum s\ rezi[ti presiuniinegative a anturajului[i cum s\ spui „NU“`n situa]iile dificile cu care po]i fi confruntat

TemaTema 5


Fiecare dintre voi, elevii, ave]i nevoie de libertate pentru a face alegeri adecvate, f\r\ a fi

influen]a]i de anturaj.

Este important ca s\ fii capabil s\ spui NU consumului de droguri [i s\ înve]i cum s\ po]i

convinge prietenii s\ ̀ ]i respecte decizia luat\ f\r\ a fi exclus din grup.

~n majoritatea situa]iilor a spune “NU” nu este suficient pentru a sc\pa de presiunea grupului,

de multe ori fiind nevoie de o abilitate deosebit\ de a comunica cu ceilal]i [i aceasta se poate

realiza parcurgând anumite etape în discu]ie.

Acest lucru trebuie înv\]at [i repetat în ora

de clas\ pân\ când ve]i fi siguri pe voi c\ ve]i

reu[i s\ ac]iona]i în acela[i fel [i în via]a real\.

Este important ca la începutul acestei teme

s\ accepta]i anumite principii de lucru în

cadrul grupului care va participa la acest

exerci]iu [i anume: respectul reciproc, dorin]a

de a înv\]a ceva împreun\, ascultarea unor

opinii diferite f\r\ a jigni persoana care le

exprim\, vorbitul pe rând.

Fiecare dinte voi a fost confruntat pân\

acum cu o situa]ie dificil\, adic\ acel gen de

situa]ii care î]i dau b\t\i de cap.

Ce a]i sim]it cu acea ocazie?

Este adev\rat c\ sunt sentimente nepl\cute

[i c\ dori]i cu to]ii s\ le evita]i?

Dac\ este a[a, cum po]i s\ î]i dai seama din

timp despre inten]iile prietenilor t\i [i s\ nu te

la[i antrenat în a face un lucru pe care s\ îl

regre]i mai târziu?


FI{A MODEL DESPRE CUM S| SPUI “NU” ÎN SITUA}IILE DIFICILE

Simplu, prin parcurgerea urm\torilor cinci pa[i:

Un prim pas este acela de a te informa cât mai corect despre ceea ce vor s\ fac\ amicii

t\i, punând întreb\ri simple de genul: Unde? Când? Cu cine? De ce? ~n ce scop? Pân\

când? Ce a[tepta]i de la mine? etc.

Al doilea pas este s\ v\ gândi]i la consecin]ele care decurg din acceptarea sau

neacceptarea implic\rii în ceea ce propun prietenii.

Pasul trei este s\ r\mâi

calm, s\ spui clar de la

început persoanei pe

nume, privind-o direct în

ochi [i s\ adaugi un NU,

m u l ] u m e s c ; N u m \

intereseaz\; Nu vreau s\

m e rg ; N u v re a u s \

particip; Nu vreau s\ [tiu

mai multe despre acest

subiect etc.

Pasul patru este s\ nu î]i

pierzi prietenii a[a c\

imediat, în continuarea

refuzului, propune-i sau

propune-le s\ face]i

î m p r e u n \ a l t c e v a ,

s\n\tos, legal, distractiv,

pl\cut: ceva care s\ nu v\

produc\ necazuri.

Dac\ persoana (persoa-

nele) în cauz\ insist\ s\

faci ceea ce nu dore[ti,

acord\ un timp de gândire, revino asupra propunerii tale [i pleac\, l\sând posibilitatea

comunic\rii ulterioare.

Acum nu mai r\mâne decât s\ exersezi în clas\ ceea ce ai înv\]at, folosind fi[a model [i

exerci]iile de lucru cu colegii.

1.

2.

3.

4.

5.

PUNE INTREB|RI

Ce vrei s\ facem? Unde mergem? Cine mai vine? Ce vrei s\ fac eu? etc

VERIFIC| ~N GÂND RAPID CONSECIN}ELE BUNE {I CELE RELE DAC| ACCEP}I CEEA CE }I S-A PROPUS

Ce o s\ simt dac\ accept? Ce se va întâmpla dac\ afl\ p\rin]ii mei c\ am f\cut a[a ceva? Ce vor gândi despre mine ceilal]i prieteni? Cum m\ va afecta asta din punct de vedere al s\n\t\]ii sau sentimental? Ce vor face cei de la [coal\ dac\ afl\? etc.

R|MÂI CALM, PRIVE{TE-}I INTERLOCUTORUL ~N OCHI, SPUNE-I PE NUME {I R|SPUNDE-I CU “NU”.

Mihaela, Nu doresc s\ mai discut\m pe tema asta; Alex, nu vreau s\ particip la chestia asta; Marius,nu m\ intereseaz\ subiectul acesta; Irina, nu merg cu tine. etc.

ASUM|-}I R|SPUNDEREA {I OFER| PRIETENULUI T|U O ALTERNATIV| AMUZANT|, LEGAL|

Hai mai bine s\ ne d\m cu rolele prin parc! Ce-ai zice s\ mergem la un film? Hai mai bine s\ mergem pe la magazine, am v\zut c\ au ni[te reduceri fantastice la

hainele de sezon. Hai s\ mergem în loc de asta la sala de Gimnastic\ s\ tragem de fiare ca s\ ne aranj\m look-ul. Hai mai bine la o pizza. Ie[im cu câinii la o plimbare? etc.

DAC| INTERLOCUTORUL T|U ESTE INSISTENT, LAS|-I TIMP DE GÂNDIRE, REVINO CU OFERTA TA {I APOI PLEAC|

{tii ce, mai gânde[te-te pu]in la mersul la sal\. Eu plec ca s\ m\ schimb [i m\ g\se[ti acolo peste o or\. La revedere.

Bine, mai gânde[te-te pu]in la mersul la o pizza. Eu trec pe acas\ s\ îmi iau ni[te bani [i te a[tept acolo pe la 6. La revedere.

Am în]eles ce spui. Te rog s\ te mai gânde[ti la propunerea cu mersul pe la magazine. M\ duc acas\ s\ ma încal] cu ceva mai comod [i a[tept s\ m\ suni pe la 5 dac\ vrei s\ vii [i tu. La revedere etc.

Exemple:

• • • •

Exemple:

• • • •

•

Exemple:

• • •

Exemple:

• • •

• • •

Exemple:

•

•

•


FI{A MODEL DESPRE CUM S| SPUI “NU” ÎN SITUA}IILE DIFICILE

Simplu, prin parcurgerea urm\torilor cinci pa[i:

Un prim pas este acela de a te informa cât mai corect despre ceea ce vor s\ fac\ amicii

t\i, punând întreb\ri simple de genul: Unde? Când? Cu cine? De ce? ~n ce scop? Pân\

când? Ce a[tepta]i de la mine? etc.

Al doilea pas este s\ v\ gândi]i la consecin]ele care decurg din acceptarea sau

neacceptarea implic\rii în ceea ce propun prietenii.

Pasul trei este s\ r\mâi

calm, s\ spui clar de la

început persoanei pe

nume, privind-o direct în

ochi [i s\ adaugi un NU,

m u l ] u m e s c ; N u m \

intereseaz\; Nu vreau s\

m e rg ; N u v re a u s \

particip; Nu vreau s\ [tiu

mai multe despre acest

subiect etc.

Pasul patru este s\ nu î]i

pierzi prietenii a[a c\

imediat, în continuarea

refuzului, propune-i sau

propune-le s\ face]i

î m p r e u n \ a l t c e v a ,

s\n\tos, legal, distractiv,

pl\cut: ceva care s\ nu v\

produc\ necazuri.

Dac\ persoana (persoa-

nele) în cauz\ insist\ s\

faci ceea ce nu dore[ti,

acord\ un timp de gândire, revino asupra propunerii tale [i pleac\, l\sând posibilitatea

comunic\rii ulterioare.

Acum nu mai r\mâne decât s\ exersezi în clas\ ceea ce ai înv\]at, folosind fi[a model [i

exerci]iile de lucru cu colegii.

1.

2.

3.

4.

5.

PUNE INTREB|RI

Ce vrei s\ facem? Unde mergem? Cine mai vine? Ce vrei s\ fac eu? etc

VERIFIC| ~N GÂND RAPID CONSECIN}ELE BUNE {I CELE RELE DAC| ACCEP}I CEEA CE }I S-A PROPUS

Ce o s\ simt dac\ accept? Ce se va întâmpla dac\ afl\ p\rin]ii mei c\ am f\cut a[a ceva? Ce vor gândi despre mine ceilal]i prieteni? Cum m\ va afecta asta din punct de vedere al s\n\t\]ii sau sentimental? Ce vor face cei de la [coal\ dac\ afl\? etc.

R|MÂI CALM, PRIVE{TE-}I INTERLOCUTORUL ~N OCHI, SPUNE-I PE NUME {I R|SPUNDE-I CU “NU”.

Mihaela, Nu doresc s\ mai discut\m pe tema asta; Alex, nu vreau s\ particip la chestia asta; Marius,nu m\ intereseaz\ subiectul acesta; Irina, nu merg cu tine. etc.

ASUM|-}I R|SPUNDEREA {I OFER| PRIETENULUI T|U O ALTERNATIV| AMUZANT|, LEGAL|

Hai mai bine s\ ne d\m cu rolele prin parc! Ce-ai zice s\ mergem la un film? Hai mai bine s\ mergem pe la magazine, am v\zut c\ au ni[te reduceri fantastice la

hainele de sezon. Hai s\ mergem în loc de asta la sala de Gimnastic\ s\ tragem de fiare ca s\ ne aranj\m look-ul. Hai mai bine la o pizza. Ie[im cu câinii la o plimbare? etc.

DAC| INTERLOCUTORUL T|U ESTE INSISTENT, LAS|-I TIMP DE GÂNDIRE, REVINO CU OFERTA TA {I APOI PLEAC|

{tii ce, mai gânde[te-te pu]in la mersul la sal\. Eu plec ca s\ m\ schimb [i m\ g\se[ti acolo peste o or\. La revedere.

Bine, mai gânde[te-te pu]in la mersul la o pizza. Eu trec pe acas\ s\ îmi iau ni[te bani [i te a[tept acolo pe la 6. La revedere.

Am în]eles ce spui. Te rog s\ te mai gânde[ti la propunerea cu mersul pe la magazine. M\ duc acas\ s\ ma încal] cu ceva mai comod [i a[tept s\ m\ suni pe la 5 dac\ vrei s\ vii [i tu. La revedere etc.

Exemple:

• • • •

Exemple:

• • • •

•

Exemple:

• • •

Exemple:

• • •

• • •

Exemple:

•

•

•


Alege unul dintre exerci]iile propuse [i exerseaz\ cum s\ spui NU în acest gen de situa]ie

dificil\. Folose[te fi[a model ca s\ ai în vedere to]i pa[ii descri[i [i modul corect de a r\spunde.

Lucreaz\ exerci]iul cu un coleg, r\spunzând fiecare pe rând, folosind fi[a model.

Un prieten te invit\ acas\ la el ca s\ v\ juca]i la computer. Ajun[i acolo, el inten]ioneaz\ s\ te

conving\ s\ încerca]i împreun\ câteva din b\uturile din barul p\rin]ilor [i s\ fumezi o ]igare.

Ai un coleg nou de clas\. Acesta te invit\ împreun\ cu al]i colegi s\ v\ cunoa[te]i mai bine

dup\ ore mergând la o bere la o teras\.

Iubitul t\u încearc\ s\ te conving\ s\ tragi [i tu un fum din ]igarea lui. Te amenin]\ c\ te

p\r\se[te dac\ nu îi demonstrezi c\ îl iube[ti [i nu accep]i s\ încerci m\car o dat\ s\ vezi

cum este.

Iubita ta, care se poart\ cam ciudat de ceva timp, te roag\ s\ îi faci rost de ni[te bani care îi

sunt necesari pentru a-[i pl\ti o datorie. Ea te roag\ s\ p\strezi secretul despre faptul c\ are

datorii [i te amenin]\ c\ te p\r\se[te dac\ nu o aju]i.

La o petrecere prime[ti un pahar cu o b\utur\ cu gust ciudat. Cei din anturaj insist\ ca tu s\

bei paharul f\r\ s\ mai faci mofturi, altfel nu va mai fi invitat\ niciodat\ la chefuri.

Ai fost împreun\ cu doi prieteni la un club. Cel mai mare ca vârst\, care este [i [ofer, a b\ut

cam mult alcool la petrecere [i v\ spune c\ nu trebuie s\ v\ teme]i s\ merge]i cu el cu

autoturismul personal, pentru c\ a mai condus în aceast\ stare [i nu a p\]it nimic.

Un prieten te invit\ s\ mergi la o petrecere care se desf\[oar\ în casa cuiva necunoscut, dar

despre care ai aflat c\ d\ ni[te petreceri „cool“. Vrea s\ vii [i tu cu el acolo.

Când [tii cum s\ rezi[ti presiunilor negative ale prietenilor [i spui la timp NU, scapi de multe necazuri.

RE}INE:

XERCI}II PENTRU TINE {I COLEGIE

Drogurile [i publicitatea


TemaTema 6

21

~n plin secol al vitezei, nevoia de informare este acut\ în orice domeniu al vie]ii dac\ vrei s\ fii

„la zi“ cu tot ce se ̀ ntâmpl\.

{i voi, elevii, ave]i nevoie s\ verifica]i permanent surse diferite de informa]ii pentru a

r\spunde solicit\rilor.

Pentru a deveni independent [i capabil s\ iei decizii s\n\toase [i sigure, trebuie s\ ̀ ]i formezi

abilitatea de a evalua credibilitatea surselor de informa]ii, dar [i a sfaturilor date de prieteni

[i adul]i.

Formarea acestei deprinderi te va ajuta s\ apreciezi pe cine s\ ascul]i, pe cine s\ crezi,

promoveaz\ autoprotec]ia [i `]i înt\re[te încrederea în tine [i în faptul c\ po]i lua decizii

corecte.

~nv\]ând cum s\ evaluezi corect credibilitatea surselor de informare, vei fi mai pu]in tentat s\

încerci consumul de alcool, ]ig\ri sau droguri, numai pentru c\ o reclam\ e simpatic\, sau

pentru c\ un adult ori prieten din anturaj încearc\ s\ te conving\ c\ e bine s\ o faci.

Pentru tema de ast\zi ve]i lucra pe baza unor informa]ii de ultim\ or\ referitoare la tutun

[i alcool.

Am aflat c\ alcoolul [i tutunul nu sunt d\un\toare pentru s\n\tate.

Alcoolul este esen]ial pentru via]\, el te scap\ de co[urile de pe fa]\, î]i dezinfecteaz\

r\nile, te fere[te de frig [i foame [i în plus, te binedispune [i te ajut\ s\ te bucuri de via]\ [i

s\ î]i faci prieteni.

}ig\rile te ajut\ s\ te calmezi când e[ti nervos; fumatul te impune în fa]a prietenilor [i

oricine te accept\ mai u[or la o mic\ bârf\ la o ]igare. ~n plus, cei care fumeaz\ mai mult

r\cesc mai pu]in decât nefum\torii.

}ig\rile [i alcoolul sunt bune [i s\n\toase, a[a c\ de mâine încerca]i [i voi [i ve]i câ[tiga !!!

Te rog s\ te gânde[ti [i s\ î]i r\spunzi sincer. Dup\ aceste ve[ti minunate, te sim]i îndemnat s\

încerci s\ bei [i s\ fumezi?

OPRE{TE-TE, pentru c\ a fost doar UN JOC, O P|C|LEAL|, prin care am vrut s\ `]i

demonstr\m cum reu[esc unii adul]i, creatori de reclame, s\ `]i în[ele vigilen]a. Acest gen de

în[el\torie se întâmpl\ în jurul vostru mai frecvent decât ̀ ]i dai tu seama.

Uneori, reclamele sunt directe [i spun exact la ce se refer\, fie c\ este vorba de alcool,

tutun sau droguri; alteori, sunt mai subtile [i indirecte, încercând s\ te fac\ s\ cumperi sau s\

consumi un produs de care nu ai nevoie.


NUME _________________________

DATA __________________________

Reclama mea anti-fumat

RE}INE:

Reclamele sunt un mod de a vinde orice, dar eu, {TIU S| ALEG informa]iile corecte indiferent de sursa lor de provenien]\.

Reclamele te urm\resc la televizor, în reviste, în magazine, pe strad\ [i în metrou. Fiecare

dintre ele încearc\ s\ te influen]eze s\ faci ceva.

Nu uita c\ alegerea este a ta [i c\ po]i spune “Nu” ori de câte ori este necesar, pentru a te

proteja.

Reclamele sunt uneori mascate

[i f\cute de neprofesioni[ti, dar sunt

cu mult mai periculoase în acest caz

pentru c\ î]i sunt adresate direct de

cineva apropiat ]ie.

Iat\ un exemplu: „Hai m\, trage

[i tu un fum c\ n-a murit nimeni din

asta !! Hai, încearc\ o dat\ numai s\

vezi cum e, altfel nu [tii ce pierzi.

Hai acum c\ e pe gratis [i nu te vede

nimeni !!! Hai, încearc\ [i tu

pastilele astea de sl\bit. Am luat [i

eu [i Lili [i vezi ce bine ar\tam. Sunt

numai 300.000 lei [i le aduce tat\l ei

din afar\, la noi nu se face ceva a[a

de bun. Hai, ia [i tu [i dai banii în

rate.“ etc.

Sunt situa]ii de via]\ destul de frecvent întâlnite. Se bazeaz\ tot pe un fel de reclam\, dar mai

subtil\ [i mai greu de detectat.

Pentru a în]elege mai bine cum este cu publicitatea, caut\ în cas\ [i adun\ reviste ilustrate,

programe T.V. vechi, ziare.

Studiaz\ anun]urile publicitare [i reclamele din ele. ~ncearc\ s\ vezi ce fel de reclame se

folosesc [i ce urm\resc s\ fac\ vânz\torii de informa]ie.

F\ un top cu cele mai “proaste” [i cele mai “de[tepte” reclame.

Compar\ ceea ce ai descoperit tu, cu ce au g\sit colegii t\i.

Acum, pentru c\ ai înv\]at atât de multe, distreaz\-te [i creeaz\ o ANTIRECLAM| cu grafic\ [i

text, la o b\utur\ sau la ]ig\ri.

Folose[te pentru asta foi de bloc, reviste cu ilustra]ii, carioc\ [i creioane colorate, etc.

Prezint\ antireclama ta colegilor. Face]i o mic\ expozi]ie distractiv\ în clas\.

Discuta]i despre fiecare lucrare [i afi[a]i-o la loc vizibil în clas\ pentru orele urm\toare.


NUME _________________________

DATA __________________________

Reclama mea anti-fumat

RE}INE:

Reclamele sunt un mod de a vinde orice, dar eu, {TIU S| ALEG informa]iile corecte indiferent de sursa lor de provenien]\.

Reclamele te urm\resc la televizor, în reviste, în magazine, pe strad\ [i în metrou. Fiecare

dintre ele încearc\ s\ te influen]eze s\ faci ceva.

Nu uita c\ alegerea este a ta [i c\ po]i spune “Nu” ori de câte ori este necesar, pentru a te

proteja.

Reclamele sunt uneori mascate

[i f\cute de neprofesioni[ti, dar sunt

cu mult mai periculoase în acest caz

pentru c\ î]i sunt adresate direct de

cineva apropiat ]ie.

Iat\ un exemplu: „Hai m\, trage

[i tu un fum c\ n-a murit nimeni din

asta !! Hai, încearc\ o dat\ numai s\

vezi cum e, altfel nu [tii ce pierzi.

Hai acum c\ e pe gratis [i nu te vede

nimeni !!! Hai, încearc\ [i tu

pastilele astea de sl\bit. Am luat [i

eu [i Lili [i vezi ce bine ar\tam. Sunt

numai 300.000 lei [i le aduce tat\l ei

din afar\, la noi nu se face ceva a[a

de bun. Hai, ia [i tu [i dai banii în

rate.“ etc.

Sunt situa]ii de via]\ destul de frecvent întâlnite. Se bazeaz\ tot pe un fel de reclam\, dar mai

subtil\ [i mai greu de detectat.

Pentru a în]elege mai bine cum este cu publicitatea, caut\ în cas\ [i adun\ reviste ilustrate,

programe T.V. vechi, ziare.

Studiaz\ anun]urile publicitare [i reclamele din ele. ~ncearc\ s\ vezi ce fel de reclame se

folosesc [i ce urm\resc s\ fac\ vânz\torii de informa]ie.

F\ un top cu cele mai “proaste” [i cele mai “de[tepte” reclame.

Compar\ ceea ce ai descoperit tu, cu ce au g\sit colegii t\i.

Acum, pentru c\ ai înv\]at atât de multe, distreaz\-te [i creeaz\ o ANTIRECLAM| cu grafic\ [i

text, la o b\utur\ sau la ]ig\ri.

Folose[te pentru asta foi de bloc, reviste cu ilustra]ii, carioc\ [i creioane colorate, etc.

Prezint\ antireclama ta colegilor. Face]i o mic\ expozi]ie distractiv\ în clas\.

Discuta]i despre fiecare lucrare [i afi[a]i-o la loc vizibil în clas\ pentru orele urm\toare.

Drogurile [i legeaTemaTema 7


RE}INE:

~n]elegerea [i acceptarea de bun\voie a respect\rii legilor ]\rii este o parte important\ a respectului fa]\ de sine.

Exist\ mai multe legi care previn abuzul de alcool [i tutun. Legea antifumat Nr. 242 din 2003

are prevederi speciale pentru ocrotirea tinerilor.

Peste câ]iva ani vei avea [i tu dreptul s\ participi la guvernarea democratic\ a acestei ]\ri,

exercitându-]i drepturile tale cet\]ene[ti de a-]i exprima opiniile [i de a vota. Votul este un

instrument prin care fiecare cet\]ean poate contribui la îmbun\t\]irea sistemului legislativ din

]ara sa.

O component\ important\ a respectului fa]\ de sine este informarea corect\ în ceea ce

prive[te legisla]ia ]\rii [i respectarea acestor norme de bun\voie.

~n acest mod se manifest\ responsabilitatea civic\ într-o societate civilizat\ din care faci [i

tu parte.

Pe foaia de exerci]ii ave]i o list\ cu mai multe roluri.

Alege un anumit rol [i preg\te[te-te pentru a sus]ine opinia sa în fa]a colegilor, în clas\.

Scenariul pentru discu]ii este urm\torul: la Prim\ria Bucure[tiului se desf\[oar\ o [edint\

cu reprezentan]i ai comunit\]ii

[i ai autorit\]ilor care dezbat

subiectul “Drogurile din strad\

[i riscurile pentru noi”.

Fiecare dintre voi va deveni

un reprezentant care s\ prezinte

acele aspecte ale legii privite din

punctul de vedere al comer-

ciantului, al poli]istului, al

judec\torului, al persoanei

pedepsite, a mamei acestuia, a

altui elev, a unui doctor.

~ntreab\ pe rând, pe fiecare

din colegii t\i care [i-au ales un

anume rol dac\ din punctul lor

de vedere, legea în discu]ie

acoper\ toate aspectele vie]ii

sociale, asigurând protec]ie

intereselor individuale, familiale

[i comunitare.

Sunt respectate drepturile omului, dar ale minorilor?

Cum consideri c\ sunt pedepsele sau sanc]iunile prev\zute în lege?

Sunt eficiente, au un rol real în rezolvarea situa]iei descrise?

Exist\ propuneri de revizuire a legii din punctul lor de vedere?

Scrie]i propunerile pe o foaie separat\.

Supune]i la vot fiecare propunere de modificare sau ad\ugire.

Propunerile care au întrunit majoritatea favorabil\ se vor grupa într-un document pe care

reprezentan]ii clasei ar trebui s\ o înainteze spre legislativ.

Pentru ora urm\toare, preg\te[te o list\ cu persoanele, organiza]iile guvernamentale sau

non-guvernamentale, institu]ii ale statului pe care le cuno[ti [i care lucreaz\ în domeniul

prevenirii consumului de droguri, precum [i cu cele care se ocup\ de combaterea traficului de

droguri [i încearc\ s\ identifici responsabilit\]ile specifice fiec\ruia în societate.

La urm\toarea or\ de curs, compar\ lista ta cu cele ale colegilor [i re]ine unde po]i solicita, la

nevoie, ajutor calificat dac\ se va întâmpla ca în via]a personal\ s\ te confrun]i cu probleme

legate de droguri sau abuzul de alcool.

Alege un rol

JUDEC|TOR POLI}IST

DOCTOR

P|RINTE

COMERCIANT

MINISTRU

PENSIONAR

ELEV

DELINCVENT

PROFESOR

PRIMAR

REALIZATOR PROGRAME TV

Drogurile [i legeaTemaTema 7


RE}INE:

~n]elegerea [i acceptarea de bun\voie a respect\rii legilor ]\rii este o parte important\ a respectului fa]\ de sine.

Exist\ mai multe legi care previn abuzul de alcool [i tutun. Legea antifumat Nr. 242 din 2003

are prevederi speciale pentru ocrotirea tinerilor.

Peste câ]iva ani vei avea [i tu dreptul s\ participi la guvernarea democratic\ a acestei ]\ri,

exercitându-]i drepturile tale cet\]ene[ti de a-]i exprima opiniile [i de a vota. Votul este un

instrument prin care fiecare cet\]ean poate contribui la îmbun\t\]irea sistemului legislativ din

]ara sa.

O component\ important\ a respectului fa]\ de sine este informarea corect\ în ceea ce

prive[te legisla]ia ]\rii [i respectarea acestor norme de bun\voie.

~n acest mod se manifest\ responsabilitatea civic\ într-o societate civilizat\ din care faci [i

tu parte.

Pe foaia de exerci]ii ave]i o list\ cu mai multe roluri.

Alege un anumit rol [i preg\te[te-te pentru a sus]ine opinia sa în fa]a colegilor, în clas\.

Scenariul pentru discu]ii este urm\torul: la Prim\ria Bucure[tiului se desf\[oar\ o [edint\

cu reprezentan]i ai comunit\]ii

[i ai autorit\]ilor care dezbat

subiectul “Drogurile din strad\

[i riscurile pentru noi”.

Fiecare dintre voi va deveni

un reprezentant care s\ prezinte

acele aspecte ale legii privite din

punctul de vedere al comer-

ciantului, al poli]istului, al

judec\torului, al persoanei

pedepsite, a mamei acestuia, a

altui elev, a unui doctor.

~ntreab\ pe rând, pe fiecare

din colegii t\i care [i-au ales un

anume rol dac\ din punctul lor

de vedere, legea în discu]ie

acoper\ toate aspectele vie]ii

sociale, asigurând protec]ie

intereselor individuale, familiale

[i comunitare.

Sunt respectate drepturile omului, dar ale minorilor?

Cum consideri c\ sunt pedepsele sau sanc]iunile prev\zute în lege?

Sunt eficiente, au un rol real în rezolvarea situa]iei descrise?

Exist\ propuneri de revizuire a legii din punctul lor de vedere?

Scrie]i propunerile pe o foaie separat\.

Supune]i la vot fiecare propunere de modificare sau ad\ugire.

Propunerile care au întrunit majoritatea favorabil\ se vor grupa într-un document pe care

reprezentan]ii clasei ar trebui s\ o înainteze spre legislativ.

Pentru ora urm\toare, preg\te[te o list\ cu persoanele, organiza]iile guvernamentale sau

non-guvernamentale, institu]ii ale statului pe care le cuno[ti [i care lucreaz\ în domeniul

prevenirii consumului de droguri, precum [i cu cele care se ocup\ de combaterea traficului de

droguri [i încearc\ s\ identifici responsabilit\]ile specifice fiec\ruia în societate.

La urm\toarea or\ de curs, compar\ lista ta cu cele ale colegilor [i re]ine unde po]i solicita, la

nevoie, ajutor calificat dac\ se va întâmpla ca în via]a personal\ s\ te confrun]i cu probleme

legate de droguri sau abuzul de alcool.

Alege un rol

JUDEC|TOR POLI}IST

DOCTOR

P|RINTE

COMERCIANT

MINISTRU

PENSIONAR

ELEV

DELINCVENT

PROFESOR

PRIMAR

REALIZATOR PROGRAME TV

Fi[\ de activitate a elevului

Drogurile [i societatea.Denumirile legale ale situa]iilor periculoase

TemaTema 8


SITUA}IA DIFICIL| DENUMIREA LEGAL|

Am pus la cale un mic plan de r\zbunare împotriva unui coleg care ne-a sup\rat.

~n pauz\ îl înghesuim într-un col] ca s\-l batem.

Unul din noi st\ la pând\ iar ceilal]i doi intr\ în ac]iune.

Am v\zut un set de pixuri [i un mobil în ghiozdanul unei colege. Vreau [i eu a[a ceva.

A[tept un moment când clasa e goal\ [i le iau.

Poate i le pun la loc dup\ ce m\ distrez câteva zile.

Avem o statuie în curtea [colii. E cam ciudat\.

Am decis s\ o aranjez pu]in a[a c\ mi-am luat 2 sprayuri cu vopsea.

Disear\ o machiez [i mâine voi râde cu colegii.

Am mirosit asear\ ni[te aurolac [i m-am sim]it bine.

Mâine îmi pun într-o pung\ de plastic ca sa încerc o senza]ie mai tare.

Am reu[it s\ iau vodc\ pentru c\ i-am [mecherit pe cei de la magazin.

Când m-au întrebat ce vârst\ am, le-am ar\tat cartea de identitate a fratelui meu cu care sem\n destul de bine.

Am luat-o de la el asear\ când nu era ̀ n camer\.

Exerci]iul care urmeaz\, urm\re[te s\ î]i ofere un model de identificare rapid\ a situa]iilor

poten]ial periculoase [i s\ te familiarizeze cu denumirile legale ale acestor fapte.

Scopul final este de a te ajuta s\ înve]i cum s\ interpui între dorin]a impulsiv\ de a ac]iona [i

trecerea propriu zis\ la fapte, a unui proces rapid de evaluare a consecin]elor derivate din

acestea, asfel încât s\ te po]i opri la timp dac\ a]i putea intra în încurc\turi cu legea.

Con[tientizarea consecin]elor legale ale unora dintre ac]iunile pe care le po]i face, te poate

trezi la realitate [i împiedica s\ pui în practic\ ceea ce ]i-ai propus într-un moment de entuziasm

sau când nu vrei s\-]i superi prietenii facând altceva decât ei.

O situa]ie riscant\ sau periculoas\ poate ap\rea [i ca urmare a unor jocuri sau ac]iuni

aparent inofensive sau amuzante (vezi Fi[a de activitate a elevului).

Discut\ cu colegii t\i de clas\ pe baza întreb\rilor urm\toare:

Este u[or s\ î]i dai seama chiar din primele momente despre faptul c\ o situa]ie aparent

inofensiv\ te poate pune în conflict cu legea?

Ce crezi tu c\ se poate face ca s\ nu te la[i antrenat în desf\[urarea unei astfel de ac]iuni?

Cuno[ti legile ]\rii care încadreaz\ juridic aceste fapte?

Cum ]i se pare situa]ia

descris\? Amuzant\? Te-ai

gândit [i tu s\ faci a[a

ceva? Dac\ da, te-ai gândit

[i la consecin]ele care

decurg dup\ aceea?

A fost u[or s\ g\se[ti acea

denumire legal\?

Când este bine s\ te

opre[ti? Dac\ ai un necaz

cui îi ceri ajutorul?

Corecteaz\-]i r\spunsurile

folosind fi[a de r\spunsuri

corecte cu denumirile legale

ale acestora.

Fi[\ de activitate a elevului

Drogurile [i societatea.Denumirile legale ale situa]iilor periculoase

TemaTema 8

















Exerci]iul care urmeaz\, urm\re[te s\ î]i ofere un model de identificare rapid\ a situa]iilor

poten]ial periculoase [i s\ te familiarizeze cu denumirile legale ale acestor fapte.

Scopul final este de a te ajuta s\ înve]i cum s\ interpui între dorin]a impulsiv\ de a ac]iona [i

trecerea propriu zis\ la fapte, a unui proces rapid de evaluare a consecin]elor derivate din

acestea, asfel încât s\ te po]i opri la timp dac\ a]i putea intra în încurc\turi cu legea.

Con[tientizarea consecin]elor legale ale unora dintre ac]iunile pe care le po]i face, te poate

trezi la realitate [i împiedica s\ pui în practic\ ceea ce ]i-ai propus într-un moment de entuziasm

sau când nu vrei s\-]i superi prietenii facând altceva decât ei.

O situa]ie riscant\ sau periculoas\ poate ap\rea [i ca urmare a unor jocuri sau ac]iuni

aparent inofensive sau amuzante (vezi Fi[a de activitate a elevului).

Discut\ cu colegii t\i de clas\ pe baza întreb\rilor urm\toare:

Este u[or s\ î]i dai seama chiar din primele momente despre faptul c\ o situa]ie aparent

inofensiv\ te poate pune în conflict cu legea?

Ce crezi tu c\ se poate face ca s\ nu te la[i antrenat în desf\[urarea unei astfel de ac]iuni?

Cuno[ti legile ]\rii care încadreaz\ juridic aceste fapte?

Cum ]i se pare situa]ia

descris\? Amuzant\? Te-ai

gândit [i tu s\ faci a[a

ceva? Dac\ da, te-ai gândit

[i la consecin]ele care

decurg dup\ aceea?

A fost u[or s\ g\se[ti acea

denumire legal\?

Când este bine s\ te

opre[ti? Dac\ ai un necaz

cui îi ceri ajutorul?

Corecteaz\-]i r\spunsurile

folosind fi[a de r\spunsuri

corecte cu denumirile legale

ale acestora.

Fi[\ de verificare cu r\spunsurile corecte





Asociere în vederea comiterii unei infrac]iuni.

Agresiune împotriva unei persoane soldat\ cu v\t\mare corporal\ .

Furt de bunuri.

Distrugerea de bunuri publice sau obiecte din patrimoniu cultural.

Folosirea ilegal\ de substan]e.

Consum ilegal de alcool de c\tre o persoan\ minor\.

Uz de fals [i de identitate fals\ pentru a comite un act ilegal.

Abuz de încredere.













Fi[\ de activitate a elevului (continuare)


Am f\cut rost de o ]igare cu „iarb\“.

O iau cu mine la [coal\.

Dup\ ore invit doi prieteni buni în parc,s\ o încerc\m împreun\.

Am nevoie de bani pentru un pic de „marf\“.

{tiu un pu[ti care umbl\ cu prea mul]i bani la el.

~l înghesui la toalet\ [i îi spun c\ dac\ nu m\ împrumut\ ori îl bat ori îl fac s\ nu mai dea pe la [coal\.

Am cam tras chiulul în ultimul semestru.

M-am dus cu baie]ii la terase [i jocuri.

Scrisoarea de aten]ionare din partea [colii c\tre p\rin]i am interceptat-o [i am semnat-o eu în locul lor.

Am invitat câteva fete la un club.

Sunt cam fraiere [i nu [tiu s\ se distreze.

Le punem pe furi[ în b\utur\ ni[te prafuri de care am f\cut rost de la un tip într-o discotec\.

O s\ ne amuz\m pe cinste.

Ai mei mi-au închiriat o sal\ de club pentru ziua mea. Nu vine nici un adult.

Am vorbit cu colegii s\ vin\ cu bani la ei. Strâng eu banii [i m\ reped s\ fac rost de ni[te Ecstasy pentru to]i. O s\ facem un chef de chef dup\ ce lu\m pastilele.

Fi[\ de verificare cu r\spunsurile corecte





Asociere în vederea comiterii unei infrac]iuni.

Agresiune împotriva unei persoane soldat\ cu v\t\mare corporal\ .

Furt de bunuri.

Distrugerea de bunuri publice sau obiecte din patrimoniu cultural.

Folosirea ilegal\ de substan]e.

Consum ilegal de alcool de c\tre o persoan\ minor\.

Uz de fals [i de identitate fals\ pentru a comite un act ilegal.

Abuz de încredere.













Fi[\ de activitate a elevului (continuare)


































RE}INE:

Cunoscând [i respectând legile sunt capabil s\ m\ feresc de necazuri.

De]inere de drog ilegal.

Instigare la consum de droguri a minorilor.

Consumator de droguri.

Amenin]area împotriva integrit\]ii fizice a minorului.

Absen]e nemotivate.

Minciun\ [i abuz de încredre.

Fals [i uz de fals.

Minciun\ [i abuz de `ncredere.Asociere în vederea s\vâr[irii de acte delincvente.Folosirea de substan]e ilegale cu posibilitatea v\t\m\rii grave a s\n\t\]ii unor persoane.

Abuz de încredere.

Instigare la consum de droguri. Trafic de droguri.

Folosirea ilegal\ a localului pentru tranzac]ii de droguri.


TemaTema 9

31

Fumatul [i s\n\tatea noastr\

{tii lucruri noi despre fumat. Acum, po]i s\:

enumeri componentele fumului de ]igar\;

enumeri cel pu]in cinci efecte negative pe termen scurt [i cinci efecte negative pe termen

lung provocate de fumat;

explici care sunt organele corpului afectate de fumat [i cum se numesc bolile respective.


Fi[a de evaluare a cuno[tin]elor despre fumat

RE}INE:

Decizia de a fuma î]i apar]ine.

Exist\ milioane de oameni care nu fumeaz\ [i tu po]i fi unul dintre ei.

Noteaz\ în acest spa]iu liber ce faci tu în timpul liber. Care sunt alternativele s\n\toase pe

care le-ai ales? Ce ai vrea s\ faci în timpul liber împreun\ cu colegii t\i?

Compar\ [i discut\ alegerile tale cu cele ale colegilor t\i.

Exist\ locuri pe care le-a]i putea vedea împreun\?

Ce distrac]ii ave]i în comun?

Pe pagina urm\toare ai o fi[\ de evaluare a cuno[tin]elor despre tutun.

R\spunde la fiecare întrebare, bifând în dreptul ei dac\ este Adev\rat sau Fals.

Corecteaz\ r\spunsurile utilizând grila de pe ultima pagin\ a caietului.

Discut\ despre întreb\rile tale referitoare la aceast\ fi[\ de evaluare cu colegii t\i.

R\spunde]i cu “Adev\rat” sau “Fals” la toate întreb\rile. Pentru fiecare r\spuns corect ve]i primi un punct. Face]i totalul punctelor la sfâr[itul exerci]iului [i ve]i afla cât de multe [ti]i cu adev\rat despre fumat.

1. Fumatul pasiv îl deranjeaz\ doar pe fum\tor;

2. Oxidul de carbon din sângele nefum\torilor începe s\ creasc\ dup\ 30 de minute de stat într-o înc\pere în care se fumeaz\, la ei putând ap\rea [i cre[teri ale tensiunii arteriale cu accelerarea pulsului;

3. Studii ale Institutului de Oncologie au ar\tat c\ femeile c\s\torite cu fum\tori înr\i]i nu au riscuri mai mari de a face cancer pulmonar comparativ cu femeile c\s\torite cu nefum\tori;

4. Copiii care stau în camere în care adul]ii fumeaz\ nu au risc mai mare decât al]i copii de a face boli respiratorii;

5. Femeile care fumeaz\ în timpul sarcinii tind s\ aib\ copii cu greutate mai mic\ la na[tere;

6. Fum\torii sunt de 2,5 ori mai sensibili la infec]iile respiratorii fa]\ de nefum\tori;

7. Cancerul pulmonar apare mai des la cei care NU fumeaz\;

8. Cancerul buzelor, limbii, laringelui, esofagului [i stomacului nu apare mai des la fum\tori fa]\ de nefum\tori;

9. Fumatul altereaz\ gustul [i mirosul [i provoac\ accentuarea ridurilor faciale;

10. Cu cât începi s\ fumezi la o vârst\ mai mic\, cu atât riscul de a face infarct miocardic este mai mare;

11. }ig\rile cu filtru sunt mai s\n\toase decât cele f\r\ filtru;

12. }ig\rile tip “light” sunt mai pu]in periculoase decât cele normale;

13. }ig\rile con]in o substan]\ lipicioas\ numit\ gudron, asem\n\toare catranului, care îng\lbene[te din]ii, pielea de pe degete [i atac\ pl\mânii;

14. Fumatul scade riscul de apari]ie a bron[itei cronice, astmului bron[ic [i enfizemului pulmonar;

15. Fumul de ]igar\ con]ine aproximativ 4000 de substan]e chimice, multe dintre ele fiind toxice iar 40 cancerigene;

16. Unul dintre principalele motive pentru care fumeaz\ adolescen]ii este dorin]a de a face parte dintr-un grup;

17. Exerci]iul fizic elimin\ efectele negative ale fumatului;

18. Majoritatea celor care fumeaz\ se simt bine [i nu vor s\ renun]e la acest obicei;

19. Majoritatea adolescen]ilor pot renun]a la fumat dac\ doresc acest lucru;

20. Fumatul îi ajut\ pe oamenii nervo[i s\ se calmeze.

R\spunsuri corecte la test:

1 – F 6 – A 11 – F 16 – A

2 – A 7 – F 12 – F 17 – F

3 – F 8 – F 13 – A 18 – F

4 – F 9 – A 14 – F 19 – F

5 – A 10 – A 15 – A 20 – F


Fi[a de evaluare a cuno[tin]elor despre fumat

RE}INE:

Decizia de a fuma î]i apar]ine.

Exist\ milioane de oameni care nu fumeaz\ [i tu po]i fi unul dintre ei.

Noteaz\ în acest spa]iu liber ce faci tu în timpul liber. Care sunt alternativele s\n\toase pe

care le-ai ales? Ce ai vrea s\ faci în timpul liber împreun\ cu colegii t\i?

Compar\ [i discut\ alegerile tale cu cele ale colegilor t\i.

Exist\ locuri pe care le-a]i putea vedea împreun\?

Ce distrac]ii ave]i în comun?

Pe pagina urm\toare ai o fi[\ de evaluare a cuno[tin]elor despre tutun.

R\spunde la fiecare întrebare, bifând în dreptul ei dac\ este Adev\rat sau Fals.

Corecteaz\ r\spunsurile utilizând grila de pe ultima pagin\ a caietului.

Discut\ despre întreb\rile tale referitoare la aceast\ fi[\ de evaluare cu colegii t\i.

R\spunde]i cu “Adev\rat” sau “Fals” la toate întreb\rile. Pentru fiecare r\spuns corect ve]i primi un punct. Face]i totalul punctelor la sfâr[itul exerci]iului [i ve]i afla cât de multe [ti]i cu adev\rat despre fumat.

1. Fumatul pasiv îl deranjeaz\ doar pe fum\tor;

2. Oxidul de carbon din sângele nefum\torilor începe s\ creasc\ dup\ 30 de minute de stat într-o înc\pere în care se fumeaz\, la ei putând ap\rea [i cre[teri ale tensiunii arteriale cu accelerarea pulsului;

3. Studii ale Institutului de Oncologie au ar\tat c\ femeile c\s\torite cu fum\tori înr\i]i nu au riscuri mai mari de a face cancer pulmonar comparativ cu femeile c\s\torite cu nefum\tori;

4. Copiii care stau în camere în care adul]ii fumeaz\ nu au risc mai mare decât al]i copii de a face boli respiratorii;

5. Femeile care fumeaz\ în timpul sarcinii tind s\ aib\ copii cu greutate mai mic\ la na[tere;

6. Fum\torii sunt de 2,5 ori mai sensibili la infec]iile respiratorii fa]\ de nefum\tori;

7. Cancerul pulmonar apare mai des la cei care NU fumeaz\;

8. Cancerul buzelor, limbii, laringelui, esofagului [i stomacului nu apare mai des la fum\tori fa]\ de nefum\tori;

9. Fumatul altereaz\ gustul [i mirosul [i provoac\ accentuarea ridurilor faciale;

10. Cu cât începi s\ fumezi la o vârst\ mai mic\, cu atât riscul de a face infarct miocardic este mai mare;

11. }ig\rile cu filtru sunt mai s\n\toase decât cele f\r\ filtru;

12. }ig\rile tip “light” sunt mai pu]in periculoase decât cele normale;

13. }ig\rile con]in o substan]\ lipicioas\ numit\ gudron, asem\n\toare catranului, care îng\lbene[te din]ii, pielea de pe degete [i atac\ pl\mânii;

14. Fumatul scade riscul de apari]ie a bron[itei cronice, astmului bron[ic [i enfizemului pulmonar;

15. Fumul de ]igar\ con]ine aproximativ 4000 de substan]e chimice, multe dintre ele fiind toxice iar 40 cancerigene;

16. Unul dintre principalele motive pentru care fumeaz\ adolescen]ii este dorin]a de a face parte dintr-un grup;

17. Exerci]iul fizic elimin\ efectele negative ale fumatului;

18. Majoritatea celor care fumeaz\ se simt bine [i nu vor s\ renun]e la acest obicei;

19. Majoritatea adolescen]ilor pot renun]a la fumat dac\ doresc acest lucru;

20. Fumatul îi ajut\ pe oamenii nervo[i s\ se calmeze.

R\spunsuri corecte la test:

1 – F 6 – A 11 – F 16 – A

2 – A 7 – F 12 – F 17 – F

3 – F 8 – F 13 – A 18 – F

4 – F 9 – A 14 – F 19 – F

5 – A 10 – A 15 – A 20 – F

TemaTema 10


Fumatul este un obicei care se adopt\ u[or dac\ nu e[ti informat corect [i nu ai t\ria

convingerilor tale, mai ales dac\ mul]i dintre cunoscu]ii [i prietenii t\i au început deja s\

fumeze.

Reclamele, filmele, atitudinea fum\torilor las\ impresia c\ ]igarea este un simbol al adultului

sigur pe sine, al b\rbatului viril [i al fetelor sexi.

Ajungi s\ crezi c\ fumatul te ajut\ s\ î]i faci prieteni, te men]ine suplu, vesel [i c\ numai a[a te

po]i bucura de o petrecere.

Lec]ia trecut\ ai înv\]at c\ aceste mituri despre fumat nu sunt adev\rate.

Ai re]inut faptul c\ fumatul te afecteaz\ având efecte negative pe termen scurt [i pe termen

lung.

Aceste no]iuni par uneori tehnice [i greu de crezut dac\ nu le vezi în realitate.

Pentru a fixa ceea ce ai înv\]at vei schi]a portretul unui fum\tor. Pentru aceast\ tem\ ai pe

pagina urm\toare un model de ram\ de tablou. Folose[te rama decupat\ pentru a pune în

valoare portretul la care vei lucra.

Nu este nevoie de un desen foarte sofisticat, poate fi o caricatur\ sau po]i folosi decupaje din

reviste pentru a ilustra ceea ce vrei s\ transmi]i legat de efectele negative ale fumatului asupra

organismului uman.

De exemplu, po]i face:

o fa]\ galben\, ridat\,

din]i îng\lbeni]i,

pl\mâni negri,

vase de sânge sub]iate,

mâini cu degete p\tate de la fumul de ]igare,

o inim\ umflat\ care se chinuie s\ bat\ normal,

un gât inflamat din care iese o voce r\gu[i\,

haine murdare de scrum de ]igare,

un corp înv\luit în mirosul specific de tutun pe care îl sim]i de la distan]\

[i altele....

Fumatul [i s\n\tatea noastr\ PORTRETUL UNUI FUM|TOR


Portretul unui fum\tor

NUME _________________________

DATA __________________________

TemaTema 10


Fumatul este un obicei care se adopt\ u[or dac\ nu e[ti informat corect [i nu ai t\ria

convingerilor tale, mai ales dac\ mul]i dintre cunoscu]ii [i prietenii t\i au început deja s\

fumeze.

Reclamele, filmele, atitudinea fum\torilor las\ impresia c\ ]igarea este un simbol al adultului

sigur pe sine, al b\rbatului viril [i al fetelor sexi.

Ajungi s\ crezi c\ fumatul te ajut\ s\ î]i faci prieteni, te men]ine suplu, vesel [i c\ numai a[a te

po]i bucura de o petrecere.

Lec]ia trecut\ ai înv\]at c\ aceste mituri despre fumat nu sunt adev\rate.

Ai re]inut faptul c\ fumatul te afecteaz\ având efecte negative pe termen scurt [i pe termen

lung.

Aceste no]iuni par uneori tehnice [i greu de crezut dac\ nu le vezi în realitate.

Pentru a fixa ceea ce ai înv\]at vei schi]a portretul unui fum\tor. Pentru aceast\ tem\ ai pe

pagina urm\toare un model de ram\ de tablou. Folose[te rama decupat\ pentru a pune în

valoare portretul la care vei lucra.

Nu este nevoie de un desen foarte sofisticat, poate fi o caricatur\ sau po]i folosi decupaje din

reviste pentru a ilustra ceea ce vrei s\ transmi]i legat de efectele negative ale fumatului asupra

organismului uman.

De exemplu, po]i face:

o fa]\ galben\, ridat\,

din]i îng\lbeni]i,

pl\mâni negri,

vase de sânge sub]iate,

mâini cu degete p\tate de la fumul de ]igare,

o inim\ umflat\ care se chinuie s\ bat\ normal,

un gât inflamat din care iese o voce r\gu[i\,

haine murdare de scrum de ]igare,

un corp înv\luit în mirosul specific de tutun pe care îl sim]i de la distan]\

[i altele....

Fumatul [i s\n\tatea noastr\ PORTRETUL UNUI FUM|TOR


Portretul unui fum\tor

NUME _________________________

DATA __________________________

RE}INE:

EU am ales s\ nu fumez, respect\-mi decizia!

A fi nefum\tor, înseamn\ s\ ai control asupra vie]ii tale.

Acum, prezint\ colegilor t\i ceea ce ai desenat [i explic\-le ce reprezint\ schi]a ta.

~ncearc\ s\ o faci în mod amuzant, f\r\ a jigni pe nimeni, dar fi conving\tor.

Decupeaz\ schi]a din caiet [i face]i o mic\ expozi]ie în clas\.

Premia]i cea mai bun\ schi]\.



CAIETUL ELEVULUI


Material realizat `n cadrul proiectului„Prevenirea consumului de droguri `n rândul tinerilor“.

cu sprijinul:

Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3Sector 1, cod 010899

Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 86e-mail: [email protected]; www.salvaticopiii.ro

Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI

Material retipãrit în 2.000 exemplare.Se distribuie gratuit.

ISBN 973-87430-5-2

Date post:	29-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	hoanghuong
View:	247 times
Download:	6 times

PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI

Documents