B0LTLE o*r ALE coprrl,oR pE iNTELESUL rinrNlrron Cristina Maria Goan{i Copyright o 2Ol9 Editura ALL Ilescrierea CIP a Bibliotecii Naf ionale a Rorndniei GOAWTJ. CRIST INA MARI,A Bolile ORL ale copi,iim pe in{elesul pirinfilor I Cristina Maria Goanf6. - Bucureqti : Editura ALL, 2019 Conline bribliografie ISBN 978-606-587 -55t-7 616 Grupr.rl Editorial ALL: Bd. Constructorilbr nr- 204, et, 3, sector 6, cod O60512 - Bucuregti Tel.:021 4O2260O Fax:021 402251O www.all.ro. Editura ALL face parte din Grupul Editorial ALL. fl/editura.all allcafe.ro Tipar: ARfPfiINT . Email: offi [email protected]Cristina Marra Goantd BOLILE ORL ALECOPIILOR PE INTELESIJL PARINTILOR
Transcript
B0LTLE o*r ALE coprrl,oR pE iNTELESUL rinrNlrronCristina Maria Goan{iCopyright o 2Ol9 Editura ALL
Ilescrierea CIP a Bibliotecii Naf ionale a RorndnieiGOAWTJ. CRIST INA MARI,ABolile ORL ale copi,iim pe in{elesul pirinfilor I CristinaMaria Goanf6. - Bucureqti : Editura ALL, 2019
Conline bribliografieISBN 978-606-587 -55t-7
616
Grupr.rl Editorial ALL:Bd. Constructorilbr nr- 204, et, 3,
sfera urechil a nasului, a gAtului apar mai frecvent lacopii gi ce pot face pentru ca miculii lor si nu suferecomplicafii pe termen lung iar episoadele acute sd du-reze perioade mai scurte.
De asemenea, cartea doregte si ajute pdrinfii sd igidea seama dacd problema copiilor lor este ingrijord-toare gi trebuie sd se prezinte la medic cAt mai curAndsau dacd pot efectua un tratament simptomatic acasd.
Cartea este structuratd in trei pdrfi principale, careexploreazd problemele ce apar cel mai frecvent la co-pii, legat de cele trei organe aflate in grija medicu-lui ORL-ist: urechea, nasul qi gAtul; deasemenea, maiabordeazd alte doui teme de interes - tusea gi febra.
Ve{i intAlni pe parcursul cirlii gi descrieri anatomi-ce ale zonelor despre care vom vorbi. Acestea sunt des-crise pe scurt si pe intelesul celor ce nu au cunogtinfede anatomie, rolul acestora fiind infelegerea pdrfiloranatomice importante pentru a vd familiariza cu ter-menii folosifi in cabinetul de consultalie, dar gi de ain{elege mecanismele care duc la apariliabolii gi de cevd sunt propuse diverse scheme de tratament.
La final, as vrea sd mulfumesc familiei mele, carem-a sustinut in scrierea acestui text qi persoanelor carem-au ajutat de-a lungul timpului sd inleleg psiholo-gia copilului gi sd imi dezvolt metode de lucru speci-fice abordirii copilului: Liana Kobylinska, medic psi-hiatru pediatru, gi Rodica Firoiu, psiholog gi logoped.
Sper ca aceastd carte sd vd fie de ajutor gi momen-tele de pAnd la a ajunge la uga medicului de specialita-te sd fie mai ugor de suportat.
Cuprins
lntroducere .................5
L. Urechea ................9
7.1.. Cum ingrijim corect urechile?..'........-....'........9
3.2. Vegetafiile adenoide gi amigdaleIe............... 73
3.3. Infecfiile streptococice de la nivelulgAtului ........................ia
4. Tusea ...................
5. Febra la copil...... .,................89
Bibliografie ...............95
1.. URECHEA
L.L. Cum ingrijim corect urechile?
Multi lume mi intreabi acest lucru la cabinet.
Rdspunsul medical: ffud a introduce nimic ftr con-
ductul acela mic, care se termini la exterior, Pe care
noi il numim conduct auditiv extern. Cu alte cuvin-
te, fdrdbefiqoare, fird befe de chibrit acoperite cu vati,fird andrele gi fdri pix. Ba chiar am avut pacienli care
foloseau cheia de la magind!
Niciun obiect striin nu trebuie sd pdtrundd in acea
zct:r5, deoarece existi doui mari riscuri:
a. infectarea zonei - aceste obiecte nu sunt sterile gi,
astfel, bacteriile pot coloniza zor:.a sau pot da oinfecfie acut6,, numitd otitd extemd;
b. traumatizarea zonei - he zgdrierea pielii la acest ni-vel, fie, gi mai grav, perforarea timpanului.De aceea, recomandarea este si curdlali cu un Pro-
sop doar zona exterioard a urechii.Dacd observali cd miculului dumneavoastrd i se
scurge ceard din ureche este recomandat sd mergeli la
un medic ORL-ist, care ii va scoate prin aspirafie ceara,
intr-un mod sigur, folosind lumina gi un instrument ce
poate mdri imaginea.CAnd copilului dumneavoastrd ii intrd o insectd
in ureche trebuie si incercafi si o ineca{i folosind apdoxigenati si sd vd prezentafi cu el la medic.
Sfat: nu introducefi obiecte strdine in ureche, deoa-rece existi riscul aparitiei unei infeclii sau al perfordriimembranei timpanice.
A doua intrebare pe care o primesc frecvent este: ce
este ceara? Ceara (cerumenul) este o substanfd secreta-td de organismul nostru, cu rolul de a proteja urecheaexternd. Ea are un efect antibacterian si retine corpiistriini care pdtrund in ureche (praf, insecte).
Ceara avea un rol important in trecut, cAnd strd-moqii nogtri dormeau cu capul pe pdmAnt gi, astfel,gAngdniile de mici dimensiuni sau praful pdtrundeaucu ugurinld la nivelul conductului auditiv extern. inzilele noastre, aceastd funcfie este mai pulin necesa-r5, menfin6ndu-se rolul antibacterian al cerumenului.
Daci folosifi befisoare igienice pentru a curdfa ure-chea copilului dumneavoastrS, acest cerumen va fi im-pins spre timpan gi presat pe acesta, formAndu-se undop mai dur de cerumen, care vafi mai greu de extrasgi mai neplicut pentru copil.
Dopul de cerumen nu este contagios
Este posibil ca, multd vreme, copilul si nu vdanunfe prezenla cerumenului fie pentru cd acesta esteprea mic pentru a semnala aceasti problemd, fie de-oarece dopul este in general nedureros, iar daci nu
10
acoperd complet conductul, auzul se pdstreazdnot-mal. De obicei, este descoperit la copiii mai mari care
le spun pdrinlilor cd nu mai aud bine.
Din acest motiv vi recomand, in cazrtl copilu'lui mic, sd vd prezentali ocazional la un consult ORL
pentru a curdfa cerumenul, dac6. acesta existl, de-
oarece utt auz scdzut poate duce la intArzierea achi-
zililLor (dezvoltdrii) copilului dumneavoastrd (in cazul
in care copilul nu aude bine, el va vorbi mai tArziu).
Cum se scoate dopul de ceari?(fr1.1, planga color)
in cabinetul ORL, cu ajutorul unei surse de lumi-ni se va evidenlia prezenla dopului in canalul auditival copilului.
Cel mai frecvent, dopul va fi extras cu ajutorulunui aspirator de foarte mici dimensiuni.
Este bine ca medicul si ii spuni copilului ce ur-rneazd sd se intAmple pe parcursul extracfiei dopuluigi si il lase sd atingd instrumentele, pentru a vedea cd
nu doare nimic, ci doar este un zgomot foarte ugor, ca
un fAgAit in urechea lui.Aceastd procedurd este nedureroasd gi dureazi
foarte pufin.ln unele cazuri, dacd dopul este dur gi infipt in
conductul auditiv exterry este posibil ca medicul sivi recomande sd punefi in urechea copilului diferitesolulii ceruminolitice pentru a ugura indepdrtarea ce-
rumenului.
11
Uneori, dacd dopul de ceari este ldsat mult timp inconduct, acesta se poate suprainfecta 9i poate duce laaparilia otitelor exteme.
Ceara este o acumulare normald pe care toli oame-nii o au la nivelul conductului auditiv extem, in canti-tate mai micd sau mai mare.
Nu este recomandatd folosirea betiqoarelor de ure-che deoarece acestea taseaz6. ceara qi o imping spretimpan, devenind apoi greu de extras qi favorizAndaparilia dopurilor.
in cazul in care copilul nu poate semnala scddereaauzuLui, este bine sd efectuafi vizite periodice ir:r cabine-ful ORL, deoarece scdderea auztluiintArzie vorbirea.
L.2. Descrierea urechii {hg. 2,plansa color)
Urechea este un organ pereche, situat aproxima-tiv simetric la nivelul capului gi are doud funclii foarteimportante - auzul gi echilibrul.
Pe scurt, ea este alcdfuitd din urechea externd, ure-chea medie gi urechea intemd.
Urechea externd este ceea ce se vede la exterior. Aredoud pdrfi importante - pavilionul urechii gi conduc-tul auditiv extern.
Conductul auditiv extern se termind la nivelul tim-panului, care este o membrand extrem de sublire.
Pavilionul urechii este cel care ne ajutd pe noi sdcaptdm suneful, iar conducful este cel ce transmite su-netul mai departe, cdtre urechea medie.
12
Cel mai frecvent, se pot produce lovifuri la nivelulpavilionului. tn cazulin care copilul suferd un trauma-tism al pavilionului urechii, iar acesta se umfl5 gi devi-ne rogiatic sau vinefiu, este cazul sd mergeli urgent lamedic. lntre timp, punefi local comprese cu rivanol -rivanolul este atAt antiinflamator, cAt qi dezinfectant.
La nivelul conducfului se acumuleazl. ceara. Dacd
aceasta acoperi complet conducful, nu mai lasd undasonord s5 ajungd in totalitate fir urechea medie si, ast-
fel, apare scdderea auzului.Conductul auditiv extern nu are o formd dreap-
ti, ci este ugor curba| de aceea, membrana timpanicieste oarecum protejat6,, dar dacd se introduc obiecte inconduct, lineli minte ci aceasta este foarte aproape de
exterior gi poate fi sparti cu ugurinfi! Dacd observalisAnge ce curge din urechea copilului trebuie si viprezentali urgent la medig deoarece ,,timphnul spart"se repard cu ugurinfd in primele doui zile, dar, dacd
perforafia se menfine gi marginile ei se vindeci cu ga-
ura induntrul lui, atunci va fi necesard o operalie maicomplicatd, numiti timpanoplastie.
finefi minte ci timpanul este o membrani extremde subfire, astfel cd se poate sparge, de exemplu, de laun val care lovegte copilul peste ureche sau chiar gi de
la o lovituri primitd cu mingea ir joaci peste ureche.
Llrechea medie este situati in interiorul capului,intr-un os numit osul temporal. Este important derefinut faptul ci aceastd cavitate este plini cu aer inmod normal!
Aceasta are formi de cub gi prezinti cAteva ele-
mente importante de Etiut pentru a inlelege boala co-
pilului dumneavoastri, prezentate mai jos.
13
Dacd am fi o micd insecti gi am intra in urechea ex-ternd, am putea strdbate conductul auditiv extern giimediat ce trecem de timpan, am ajunge intr-o came-rd plind cu aer gi cu acoperis sublire, numitd urecheamedie.
Aceastd camerd con{ine trei structuri osoase im-portante: ciocanul, nicovala gi scdrifa, ceie mai micioase din corp (fiecare mdsoard doar cAliva milimetri).Aceste oscioare au rolul de a transmite sunetul cdtreurechea internS.
Tot in aceastd incdpere, pe peretele dinspre nas, se
gdsegte o deschizdturd continuatd cu un tub, care inprima parte este osos, iar apoi devine elastic, numittrompa lui Eustschio.
Cunoagterea rolului acestui tub este cheiainlelegerii majoritdlii patologiei din sfera ORL a copi-lului.
Acest tub se deschide intr-o zond din spatele nasu-lui numiti cavum sau rinofaringe, unde se gdseste, lafel ca irr urechea medie (cu care comunicd prin trompalui Eustachio), aer.
Astfel, se permite comunicarea nasului cu ure-chea medie, reaLizAnd totodatd egalizarea presiuni-lor - presiunea din urechea medie gi presiunea din ca-vum (egald cu a aerului de afard). Aga putem explicade ce, atunci cAnd urcdm la inXllime sau facem scufun-ddri, simfm urechea infundatd! Fie nu a trecut sufici-ent timp pentru ca acesta sd poatd echilibra presiuni-le fie avem nasul infundat sau existd ceva ce acoperdtrompa lui Eustachio!
Existd chiar gi un termen pe care noi, medicii, il fo-losim pentru a denumi problemele ce apar la nivelul
14
urechii din cauza diferenfelor presionale gi acel cuvAnt
este barotraumd.Urmdtoarea structurd in continuarea urechii me-
dii este urechea internd, care are forma unei cochilii de
melc. La acest nivel, sunetul ajuns sub formd de im-puls mecanic se transformd in impuls electric gi este
trimis pe calea unui nerv numit cohlear (sau auditiv)la creier.
Tot aici mai gdsim gi un al doilea nerv/ numit ves-
tibular, care transmite informalii legate de echilibru.
1-.3. Disfuncfia tubari
Probabil ali auzit des acest diagnostic atunci cAnd
afi mers cu copilul dumneavoastrd la medicul de spe-
cialitate pentru cd vi se pdrea cd nu aude.
Dar ce este disfuncfia tubard? Numim disfuncfietubard boala in care trompa lui Eustachio nufuncfioneazl. aqa cum ar trebui.
Ce cauzeazi problemele trompei luiEustachio? Care sunt cele mai frecvente bolicare afecteazi trompa lui Eustachio?
Bolile care pot duce la inflamarea trompei lui Eustachio:
riceli, alergil infecfii otice sau sinusale. Aceste bolidetermind inflamafia trompei lui Eustachio gi ducla acumuldri de secrefii la acest nivel.Schimbdri brugte de presiune - atunci cAnd zburdmcu avionul, facem scufunddri sau urcim pe munte
15
apar diferente de presiune atmosfericd. Dacd trom-pa lui Eustachio nu este eficientd, apare aceasenzalie de ureche infundatd, care poate fi desfun-datd prin diverse manevre, precum ciscatul.
o Cregteri anormale de fesut, precum vegetaliile adeno-ide, care acoperd o parte a trompei lui Eustachio.
o Unii copii se nasc cu trompa lui Eustachio blocatdsau ir:rgustatd.
Ce semne apar cAnd trompa lui Eustachioeste infundatd?
o Durere de ureche.. Senzafie de presiune in ureche.. Scdderea auzului.. Zgomote in ureche.o Senzalie de amefeald.
Cum se trateazi bolile trompei lui Eustachio?
Depinde de cauza aparifiei lor. in cele mai multecazuri este recomandat sd administra{i copilului picd-turi de nas gi sd ii curdlali bine nasul. Daci intenfionalisi zburafi cu avionul sau sd urcafi pe munte este binesd administra{i piciturile cu 20 de minute inainte, camdsuri de prevenire.
Dacd patologia este cauzatd de o alergie, un medi-cament antialergic poate ajuta la dezobstruarea nasu-lui qi la sciderea secrefiilor nazale.
Daci patologia este cauzatd de obstructia trompeilui Eustachio sau de vegetafiile adenoide este posibil sd
16
fie nevoie de indepdrtarea acestora printr-o intervenfiechirurgicald. Dacd trompa lui Eustachio este infunda-td de ceva - frecvent in cazul copiilor cu vegetalii ade-
noide (numite popular polipi), atunci ce crede{i cd se
va intAmpla? Presiunile din cele doui cavitdfi nu maipot fi echilibrate gi in urechea medie va apdrea o pre-siune negativd, ce va stimula strAngerea secre{iilor laacest nivel, ducAnd in timp la aparifia otitei seroase/
iar dacd aceasta este mult timp netratatd, se poate in-fecta, rezultAnd astfel otita medie acutd.
De obicei, antibioticele nu sunt necesare pentrusolu{ionarea acestei patologii.
Extrem de folositoare sunt manevrele ce stimulea-zd motilitatea trompei lui Eustachio. Acestea vd vor fiexplicate de medicul de specialitate, insd printre cele
mai cunoscute sunt cdscatul, folosirea gumei de mes-
tecat sau umflatul baloanelor. Existd si un dispozi-tiu numit otovent, care s-a dovedit eficient in tratareadisfuncfiei tubare la copil.
Atunci cAnd copilul are secrelii ttazale, este pro-babil ca acestea sd ajungd, prin intermediul trom-pei, in urechea medie. Dacd secrefiile ajung in ure-chea medie, provoaci o boald numitd otitd seroasd.
Lichidul din urechea medie impiedicd oscioarelesd-gi indeplineascd funclia gi, astfel, scade auzul co-
pilului.De cele mai multe ori, problemele legate de trom-
pa lui Eustachio nu sunt gra.ve, dureazd o perioadd li-mitatd de timp gi se vindecd singure.
Dar, uneori, disfuncliile trompei pot duce la pro-bleme serioase, precum:o infecfii ale urechii medii;
