7/17/2019 curs 1 orl

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-orl 1/8

ORL SI NURSING ORL

CURS NR.1

 Introducere în O.R.L.

  Otorinolaringologia  este specialitatea medicală care se ocupă de patologia traumatică, inflamatorie, malformativă şi tumorală ce interesează:

  - urechea,- osul temporal,- nasul şi sinusurile paranazale,- cavitatea bucală,- faringele,- laringele,

- traheea,- esofagul,- precum şi structurile adiacente ale acestora.

Ea cuprinde deasemeni investigarea şi tratamentul medical, recuperator şichirurgical al afecţiunilor aparatului acustico-vestibular, simţurilor gustului şimirosului, tulburările şi afectările nervilor cranieni precum şi deficienţele deauz şi de emisie sonoră, funcţii de o mare importanţă în comunicareainterumană.

OTOLOGÍA

OTOLOGÍE - ramură a medicinei care studiază anatomia, fiziologia i patologiaș

urechii.

URECHEA

Urechea - organ de simt pereche adapostit in cea mai mare parte in osul temporal alcutiei craniene.

1

7/17/2019 curs 1 orl

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-orl 2/8

ORL SI NURSING ORL

CURS NR.1

Alcatuire: urechea eterna,medie si interna.

Urechea externa este compusa dintr-un pavilion care prezinta un schelet cartilaginos invelit

in piele si canalul auditiv etern care prezinta glande cu cerumen si firisoare de par, la capatulcaruia se afla o membrana elastica numita timpan care este o membrana prin a carei vibratii,

sunetele se amplifica.

Urechea medie  are forma unei camarute care, la capatul dinspre urechea interna prezintadoua orificii: fereastra ovala si fereasta rotunda. !ntre timpan si fereastra ovala se gaseste un

lant de trei oscioare spri"inite unul de altul: ciocanul, nicovala si scarita fiind cele mai micioase. #iocanul se spri"ina pe timpan, iar scarita pe o membrana care acopera fereastra ovala.

$rechea medie este in legatura cu faringele printr-un canal, numit trompa lui Eustachio care

comunica cu nasul.

Urechea interna contine labirintul osos in care se afla labirintul membranos, alcatuit din:

utricula, sacula, % canale semicirculare si melcul. &eceptorii pentru auz se gasesc in melculmembranos din labirintul membranos. &eceptorii pentru echilibru se gasesc in canalele

semicirculare in utricula si sacula, aceste celule vin in contact cu neuroni ale caror prelungiri

formeaza nervul auditiv.!n labirintul osos se afla un lichid numit perilimfa, iar in labirintul membranos alt lichid numit

endolimfa.

FUNCTIILE URECHII

Functia auditia'unetul ia nastere prin vibratia unui obiect, iar aceasta vibratie care se transmite prin aer, in

toate directiile a"unge la ureche, sub forma de unde sonore. 'unetul se mai poate transmite prin intermediul lichidelor si al corpurilor solide.

2

7/17/2019 curs 1 orl

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-orl 3/8

ORL SI NURSING ORL

CURS NR.1

(e la unda sonora la auz:$ndele sonore -) sunt captate de cutele pavilionului urechii si indreptate *prin canalul auditiv+

la timpan -) oscioarele din urechea mi"locie se pun in miscare -) transmit ecitatia sprefereasta ovala -) membrana acesteaia vibreaza -) transmite ecitatia auditiva perilimfei -)

ibratiile perilimfei se transmit endolimfei -) a"ung la celulele auditive din melc -)

receptioneaza ecitatia -) neuroni ale caror prelungiri formeaza nervul auditiv -) ecitatiaauditiva se transorma in influ nervos pe care nervul auditiv il conduce la creier -) se

formeaza senzatia de auz.

Functia de echili!ru#elulele de echilibru receptioneaza ecitatia referitoare la miscarile capului si corpului. #iliilor sunt atinsi de cristalele de carbonat de calciu care se gasesc in "urul acestor celule si care

se misca la fiecare modificare a pozitiei capului. Aceasta ecitatie este transmisa neuronilor alaturati, ale caror prelungiri lungi formeaza nervul vestibular *de echilibru+, care conduce

influul nervos la baza creierului, unde se formeaza senzatia de echilibru. (atorita acesteia,

corpul nostru isi mentine pozitia in orice miscare.

"ierderea de au#

  'emnele hipoacuziei pot aparea dupa multi ani, sau pot aparea brusc. ricum, aceste semne

determina o viata tot mai dificila.

Cau#e ale $ierderii au#ului

ierderile de auz pot fi rezultatul afectiunilor urechii eterne, medii si/sau interne:

Cau#e care a%ectea#a urechea externa 

roblemele tipice care afecteaza urechea etena includ dopurile de ceara sau infectiile

canalului auditiv. (e obicei tratarea acestor probleme este usoara, insa este important sa se

actioneze rapid pentru a nu fi afectat auzul.

 Cau#e care a%ectea#a urechea medie& 

!nflamatiile, depozite lichide dupa timpan, perforatii ale timpanului si otoscleroza *intarirea

oaselor din urechea medie+ sunt cele mai comune probleme care afecteaza functiile urechii

medii. #ele mai multe probleme ale urechii eterne si medii pot fi vindicate cu medicatie sau

 prin chirurgie. #and acestea nu sunt posibile pierderile de auz pot fi recuperate cu aparate

auditive.

 Cau#e care a%ectea#a urechea interna& 

0a"oritatea pierderilor de auz au la baza probleme ale urechii interne. #ea mai comuna

cauza este procesul natural de imbatranire. (ar eista si alti multi factori care pot afecta

abilitatea auditiva a persoanelor, cum ar fi: epunerea indelungata la sunete foarte puternice,

anumite medicamente sau traumatisme craniene, etc. (e obicei pierderile de auz cauzate de

3

7/17/2019 curs 1 orl

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-orl 4/8

ORL SI NURSING ORL

CURS NR.1

 probleme ale urechii interne nu pot fi vindecate pe cale medicamentoasa sau chirurgicala

simpla. !n aceste cazuri aparatele auditive reprezenta solutia unica de reabilitare auditiva.

RINOLOGÍE

RINOLOGÍE - &amură a medicinei care se ocupă cu studiul bolilor nasului, precum i cuș

metodele de tratare i de profilaie a acestora.ș  

NA'UL - arte mediană proeminentă a fe ei, situată între frunte i gură, servind ca organ alț ș

respira iei i al mirosului.ț ș  

FUNCTIILE NA'ULUI

   1asul este un organ cu numeroase functii: senzoriala, olfactorie, respiratorie, de

 protectie a organismului fata de mediul incon"urator si cu rol in formarea vocii.

  Functia ol%actorie *sim ul mirosuluiț + este slab dezvoltata, in compratie cu celelaltevietuitoare. #u toate acestea, ea este indispensabila vietii.

0irosul alimentelor care determina functia gustativa, indeosebi in timpul epiratiei,

 poate stimula sau anihila apetitul. (e asemenea mirosul are un rol important in diferite profesiuni precum: bucatari, degustatori de vinuri, producatori de parfumuri, in chimia

alimentara si uneori in medicina, unde deseori efectuarea unui diagnostic clinic necesita

un ,,miros clinic2.

!n atmosfera incon"uratoare sunt aproimativ %3.333 substante olfactive, dintre careomul percepe 43.333 si este capabil sa recunoasca aproimativ 533. Aceasta capacitatea

4

7/17/2019 curs 1 orl

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-orl 5/8

ORL SI NURSING ORL

CURS NR.1

olfactiva depinde de starea de satietate sau de foame a omului, fiind mai crescuta la starea defoame si mai redusa in faza de satietate.

Functia re($iratorie

  &espiratia fiziologica se realizeaza pe cale nazala si in conditii normale este de 6 l/min,in ventilatie maima a"ungand la 73-83 l/min.

!n timpul unei respiratii normale nazale, aerul atmosferic inspirat sufera % modificari:

incalzire, umidificare si purificare.

 Incalzirea aerului se datoreaza circulatiei sanguine foarte bogate la nivelul foselor, unde

constant se remarca o temperatura de %4-%9 #, indiferent de temperatura atmosferica.

Umidificarea fenomen realizabil prin evaporarea apei din secretia nazala, realizandu-seo saturatie a aerului inspirat de aproimativ 73-63;.

 Purificarea aerului se realizeaza datorita filmului de mucus unde particulele cu un

diametru mai mare de 9,7 microni adera la suprafata mucoasei.

  Functia de $rotectie, etrem de importanta in special pentru locuitorii metropolelor, ca

 prima diviziune a sistemului respirator, ia asupra sa invazia mediului ambiant, absoarbe particulele invizibile si bacteriile, iar mucoasa elimina proteine antibacteriene.

revenirea intrarii sau ramanerii intr-o incapere cu substante daunatare pentru organism.

  <a fel, nasul comporta functia de incalzire, posibila datorita circulatiei sangvine ceincalzeste aerul rece parvenit.

Functia re%lexa a nasului este demonstrata, acesta fiind un organ refle important

avand legaturi cu plamanii, inima, cu aparatul genital, fiind influentat de metabolismuldiferitelor organe interne.

  Functia %onatorie este demonstrata prin participarea la alcatuirea consoanelor: m,n,ng

etc., precum si in realizarea timbrului vocii.

5

7/17/2019 curs 1 orl

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-orl 6/8

ORL SI NURSING ORL

CURS NR.1

LARINGOLOGÍE

LARINGOLOGÍE - ramură a medicinei care studiază fiziologia i patologia laringelui.ș  

Laringele este organul esential al fonatiei= este situat in regiunea cervicala mi"locie,

anterior, corespunzator ultimelor patru vertebre cervicale.

6

7/17/2019 curs 1 orl

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-orl 7/8

ORL SI NURSING ORL

CURS NR.1

(in punct de vedere topografic, laringele prezinta trei eta"e:

  - eta"ul supraglotic,

- eta"ul glotic

- eta"ul subglotic

Elementele anatomice ale laringelui sunt reprezentate de cartila"e cu tendinta la osificare

incepand de la varsta adolescentei, muschi intrinseci si etrinseci, membrane si ligamente,

mucoasa de tip respirator.

Functiile laringelui

Functia respiratorie  este vitala si se realizeaza prin indepartarea *abductie+ si apropierea

corzilor vocale *adductie+ regland automat debitul de aer inspirat sau epirat. rificiul glotic

este deschis partial in conditii de repaus si are forma unui triunghi isoscel. >radul de

deschidere al orificiului glotic este dependent de cantitatea de bioid de carbon din sange,

care influenteaza centrii respiratorii bulbari. >lota se largeste mult in inspiratie si se

ingusteaza in epiratie.

Functia de protectie sau sfincteriana, impiedica patrunderea alimentelor in laringe in timpul

deglutitiei, printr-o contractie a vestibulului laringian. Aceasta functie se realizeaza prin

contractia mu chilor tiro-aritenoidieni si ari-aritenoidieni care inchid sfincterul vestibular deș

 "os in sus *incepand de la nivelul corzilor vocale+. !n acelasi timp contractia muschilor 

7

7/17/2019 curs 1 orl

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-orl 8/8

ORL SI NURSING ORL

CURS NR.1

faringieni deriveaza alimentele spre sinusurile piriforme si esofag. !n situatia in care un corp

strain patrunde in laringe se produce o inchidere brusca a glotei, se declanseaza un refle de

tuse si epulzarea lui.

Functia de tuse si expectoratie  se realizeaza printr-o inspiratie profunda, inchiderea glotei,

compresia aerului traheo-bronsic, apoi deschiderea brusca a glotei si epulzarea sub presiune

a aerului care antreneaza secretiile patologice.

Functia de fixare toracica in efort   se realizeaza printr-o inspiratie profunda urmata de

inchiderea glotei, cresterea presiunii intratoracice, contractia muschilor abdominali sau

anumitor grupe musculare active in eforturi : de nastere, ridicarea unor greutati, etc.

Functia laringelui in circulatia sanguina este legata de inchiderea si deschiderea glotei si

influenta sa asupra presiunii intratoracice, care determina fenomenul de pompa aspiratoare? 

respingatoare.

Functia fonatorie  a laringelui, aparuta ontogenetic tardiv, este importanta pentru integrarea

sociala si s-a perfectat paralel cu evolutia sistemului nervos. 0ecanismele fonatiei sunt inca

insuficient clarificate si discutate in cadrul unor teorii. 'e apreciaza ca laringele participa in

fonatie prin urmatoarele mecanisme:

  - prin realizarea unei presiuni a coloanei de aer in zona subglotica, prin contractia

muschilor epiratorii toracici ai abdomenului=

  - prin fragmentarea ritmica a coloanei de aer epulzat si miscarile concomitente ale

corzilor vocale sub impulsuri neurologice=

  - modificarea timbrului vocal *dependent de structura aparatului vocal+

- prin participarea altor cavitati cum ar fi: faringele, cavitatea bucala sau cavitatea

toracica=

Vocea mai presupune caracteristici importante ca:

- intensitatea ? dependenta de presiunea coloanei de aer subglotic si amplitudinea vibratiilor 

corzilor vocale=

- inaltimea ? depinde de largimea, grosimea, conformatia corzilor vocale precum si frecventa

vibratiilor corzilor vocale. Ea este adesea influentata de se, varsta, anumite afectiuni

laringiene.

8