Bioetica Curs

7/30/2019 Bioetica Curs

1/122

Bioetica

Prof Univ Dr Coralia Cotoraci


2/122

INTRODUCERE


3/122

Lorenz:De la natur, omul nu estesuficient de bun pentru cerinele vieiimoderne

Morala raional completeaz moralanatural


4/122

Morala natural control prin mijloace naturale (agresivitatea prin

fug, mil, zmbetul etc)

Morala raional inhibiia, anticiparea, amnarea, interiorizarea

etc morala interdiciei i imperativelor categorice

Legea evoluiei


5/122

Exist o discordanactual prin disociereadintre evoluia cultural a omului i evoluiasa genetic

(ex: arme artificiale, mijloace de linitire aagresivitii naturale)

progres tehnologic

riscul de a ,,automatiza foarte mult viaarivat rin estom area ei.


6/122

BIOETICA

Reprezint de fapt un cumul de dileme carepornesc de la fragmentarea realitii prin principii biologice, medicale, de drept, etice.


7/122

Bio log ic

Ctre jumtatea secolului trecut s-a descoperit cfiinele vii sunt n realitate comuniti organizate icomplexe de elemente.

nsemntatea ,,teoriei celulare a fost mult timp

neglijat pn cnd savantul Alexis Carrel (secXIX) a gsit modul de conservare i multiplicare alcelulelor i esuturilor n laborator.


8/122

Premiul Nobel

transplantul de organe, esuturi

manipularea genetic supravieuirea difereniat a celulelor schimbarea conceptului de moarte ex: strile limit via moarte oblig la un

diagnostic real de moarte mai ales acum, nepoca transplanturilor unice de organe


9/122

se mpiedic instituirea unei false imagini amedicului de ,,decidentabsolut asupra vieii imorii pacientului

respectul calitii vieii (demnitatea omului sesubstituie libertii de a dispune nelimitat devia)


10/122

reanimarea cazurilor terminale legiferrile eutanasiei de un pronostic grav, fr

alternativ terapeutic sau vital,cu deplintatea contiinei bolnavului(!!! Contiina e depresiv)

! consimmntul liber? (stri de necesitate,situaii riscante, de limit etc)

balan fragil


11/122

Transplantul de organe i esuturi

legiferarea recoltrii de esuturi de la donatori n via drepturile omului asupra propriului corp - impunerile

terapeutice sau umane (familiale) necesitatea consimmntului clar, expres, specific

informarea asupra riscurilor procedurile tehnice nupun n pericol viaa donatorului nuse fac recoltri de la minori sau de la persoane fr

discernmant de la decedai, pentru nevoia de organe unice,

consimmntul familiei este necesar i stabilirea dectre dou echipe de experi a momentului morii donare: gratuit, benevol i anonim !! trafic de organe!! !! drepturile omului (inclusiv de a refuza)


12/122

Avortul

Problema momentului cnd ncepe VIAA (imediat dupfecundare, cnd se structureaz axul neural sau dup 6luni)

Problematica legiferrii cercetrilor pe embrioni(Parlamentul Europei)

RMA- reproducerea asistat medical (libertatea cupluluide a decide, indicaiile terapeutice pentru sterilitate,conferire de garanii, secret medical, consimmnt)

! reglementarea situaiei viitorilor copii!


13/122

Reproducerea medical asistat

n cadrul cuplului (autoinseminaie)

printr-o ter persoan (heteroinseminaie)

!! recunoaterea paternitii!


14/122

Contracepia

Temporar - consimmnt, control periodic Definitiv - sterilizare

soluie extrem interveniile mutilante (lobotomia,transsexualismul) restricii legislative

principiul autonomiei i autodeterminrii


15/122

n contextul disponibilitii medicului de :

natura intelectiv (pentru medic, competena

este prima form de onestitate) natura afectiv


16/122

BIOETICA= permanent aspiraie pentrusoluiile de contiin ale fiecrui caz n parte

NECESITATEA UNOR ORGANISME JURIDICCONSTITUITE CARE S INCLUD NLEGISLAIE PREVEDERI NECESARE

STABILIRII UNOR JALOANE DE CONDUIT


17/122

Contrar a ceea ce suntem condui a crede, nuexist n biologie un punct de plecare n careideea de OM s poat fi format.

n mod contrar ns, punctul de plecare al ideiidespre om oblig biologia a ine cont de el, nscopul de a-l servi.


18/122


19/122

APLICATIE PRACTICA

CAZ: Pacienta tanara internata LA Arad cu trombocitopeniesevera (trombocite < 50000), cu echimoze, petesii,sindrom hemoragipar manifest. S-a stabilit dg de PTT.

Starea pacientei se agraveaza in 2 zile, instalandu-se unAVC ischemic.

Familia solicita transferul la Bucuresti, semneaza in foaiade observatie.

Salvarea nu isi asuma riscul de transport al pacientei.

Daca ati fi medicul curant, ce masuri ati lua?


20/122

ISTORICUL BIOETICII


21/122

Istoricul bioeticii

Primele noiuni de bioetic apar nc dinantichitate.

(Codul Hammurabi, Masci , Maimonide ,

Hipocrate etc)


22/122

Istoricul bioeticii

Conditiile in care a aparut nouastiinta numita bioetica sunt rezumatede Albert Jonsen in prima conferinta

despre istoria bioeticii, 1933,Washington

,,Bioetica este o creatie a timpurilor.A fost zamislita ca un raspuns dat

noilor tehnologii in medicina.


23/122

Istoricul bioeticii

Revolutia stiintifica a fost ianugurata deGalileo Galilei si de Newton

De aici au decurs excesiva specializare,

progresul tehnologic si stiintific

Secolul in care evolutia stiintei sitehnologiei a atins stadiul de revolutie este

sec XX


24/122

Istoricul bioeticii

Cu ajutorul lui T.L. Beauchamp i J.F. Childress, seformeaz doctrina bioeticii n Statele Uniteinclus nfaimoasa oper Principles of Biomedical Ethics, caretraseaz teoria principialismului.

Un gnditor care se numr printre prinii Bioeticii esteE.D.Pellegrino care mpreun cu D.C. Thomasma a introdusconcepte noi privind relaia medic-pacient.

nAustraliaeste cunoscut activitatea desfurat de

Center for Human Bioethicsde pe lng Monash Universitydin Melbourne, condus de P. Singer renumit prin extremulsu laicism - care este i co-director al revistei Bioethics,organ oficial al International Association of Bioethics. Tot n

Australia opereaz dou centre de bioetic de inspiraiecatolic - The Thomas More Centeri St. Vincent'sBioethics Center.


25/122

Istoricul bioeticii

n 1969, apruse faimosul Hastings Center,

datorat filozofului Daniel Callahan i psihiatruluiWillard Gaylin, a cror preocupare era de a studia i a formula

norme

mai ales n domeniul cercetrii i experimentriibiomedicale, fr ns a se folosi termenul debioetic.


26/122

Istoricul bioeticii

n Statele Unite discuia privind problemele etice aleexperimentrii era deja acutizat de denunurile iprocesele legate de unele abuzurirsuntoare care serefereau la experimente fcute pe om.

n anul 1963, de exemplu, la Jewish Chronic DiseaseHospitaldin Brooklyn fuseser injectate, n timpul unuiexperiment, celule tumorale unor pacieni n vrst, frconsimmntul lor

n perioada 1965 - 1971, la Willowbrook State HospitaldinNew York, s-au fcut studii pentru imunizarea mpotrivahepatitei virale, inoculnd virusul unor copii handicapaiinternai n spital. Aceste experiene ne duc cu gndul laexperimentele slbatice ce se fceau n lagrele de

concentrare din perioada nazist.


27/122

Date din istoricul bioeticii

1953 Watson si Crick au descoperitstructura AND de triplu helix

1954 sunt puse la punct tehnicile dereanimare; se schimba astfel viziuneaasupra mortii

1954 primul transplant reusit de rinichi 1959 tehnicile de fecundare animala in

vitro au succes

1960 se experimenteaza pe scara largapilula anticonceptionala

1968 Christian Barnard reuseste primultransplant de cord


28/122

Date din Istoricul bioeticii

1978 GENETECH INC si THE CITY OF HOPENATIONAL MEDICAL CENTER anun producerea nlaborator a insulinei umane prin recombinare ADN

- UCSF (WILLIAM J. RUTTER) cloneaz oprotein a virusului hepatitic B.

1979 John BAXTERcloneaz gena pentru hormonulde cretere uman 1983UCSF i NIH i Institutul Pasteur i National

Institute of Health izoleaz virusul HIV 1984 CHIRON CORP I. cloneaz i secvenializeaz

ntreg genomul SIDA 1985primele testri pentru plante produse prin

inginerie genetic 1986 folosirea enzime i anticorpi n producerea unor

medicamente 1987 comercializarea RTPA Genetech Inc


29/122

Date din Istoricul bioeticii

1990 producerea primelormedicamente prin ingineriegenetic (ADAGEN etc) 1991se demonstreaz teoria ereditiii a unor modificri

citogentice specifice (cromozom 17) n cancerul de san 1992 USAtehnic de testare in vitro pentru a observa

anomaliile genetice (hemofilia) 1993 tratamentul sclerozei multiple (CHIRON) - clonare embrioni umani (George Washington

University) 1994se descoper gena cancerului de san, a obezitii, a

cancerului de prostat, de tiroid 1995ncepe folosirea pe scar larg a terapiei genice,

modulare sistem imun i anticorpi monoclonali n luptampotriva cancerului

1996se descopr gena asociat maladiei Parkinson 1997oaia Dolly


30/122

Istoricul bioeticii

Din anul 2000 ncoace, manipulareagenetic a deschis atatea noi perspective...


31/122

BIOETICA

ORIGINI SI ISTORIC


32/122

BIOETIC: ORIGINI, ISTORIC

1. Originea termenului. ApariiaBioeticii ca o ,,nou reflecie

1 Originea termenului Apariia


33/122

1. Originea termenului. Apariia

Bioeticii ca o ,,nou reflecie

Termenul de bioetic a fost introdus nliteratur de oncologul Van Renselaer Potter.

Dup circa 25 de ani de la apariia acestuia n

literatur este util s reparcurgem drumulmicrii de idei cu acest nume, care a avut unsucces rapid i substanial.

Aspectele istorico - filozofice ale acestei

dezvoltri sunt de acum bine conturate.



34/122



Bioetica, n sensul propriu al cuvntului, apare nStatele Unite, i nu numai, prin Potter, care i-a datnumele i i-a conferit o anumit semnificaie.

Introducnd termenul, el a subliniat c bioetica

trebuie s constituieo nou disciplin care scombine cunoaterea biologic cu cea a sistemuluivalorilor umane.

Am ales - scria el - rdcina bio - pentru areprezenta cunoaterea biologic, tiina

sistemelor fiinelor; i etica pentru a reprezentacunoaterea sistemului valorilor umane.



35/122



Distincia net ntre valorile etice (ethical values)care reintr n cultura umanist n sens larg, ifaptele biologice (biological facts) se afl, dup

Potter, la baza acelui proces tiinifico -tehnologic lipsit de discernmnt i care punean pericol omenirea i nsi supravieuirea ei pepmnt.

Din acest motiv, el va numi bioetica tiinasupravieuirii (science of survival).



36/122



Potter, spunea ca bioetica trebuie scuprind i biosfera n ntregul ei, adicorice intervenie tiinific a omului asupra

vieii n general.



37/122



n afara acestui traseu al naterii bioeticii, mai existnc o motenire ce trebuie luat n seam, motenirecare astzi a devenit preponderent fa de cea a luiPotter, astfel nct

W.T.Reich vorbete despre o genez bilocat atermenului de bioetic. n acei ani trebuie recunoscut impulsul puternic imprimat

de un faimos obstetrician de origine olandez, AndreHellegers, angajat n cercetri n domeniul demografic i

fondator al Kennedy Institute of Ethics. El consider bioetica un fel de maieutic, o tiin

capabil de a reuni valori prin dialogul i confruntareadintre medicin, filozofie i etic. Dup Hellegers, deci,obiectul acestui nou domeniu de studiu l constituieaspectele etice implicate n practica clinic.



38/122



Aa cum s-a afirmat, concepia lui desprebioetic va fi n consecin cea care vaprevala.

Bioetica va fi considerat de majoritateaoamenilor de tiin ca o disciplin specificcapabil s sintetizeze cunotinelemedicale i pe cele etice.



39/122



n 1969, apruse faimosul Hastings Center,datorat filozofului Daniel Callahan ipsihiatrului Willard Gaylin,

a cror preocupare era de a studia i aformula norme mai ales n domeniulcercetrii i experimentrii biomedicale,fr ns a se folosi termenul de bioetic



40/122



n Statele Unite ale Americii, discuiaprivind problemele etice ale experimentriiera deja acutizat de denunurile i

procesele legate de unele abuzurirsuntoare care se refereau laexperimente fcute pe om.



41/122



n anul 1963, de exemplu, la JewishChronic Disease Hospitaldin Brooklynfuseser injectate, n timpul unui

experiment, celule tumorale unorpacieni n vrst, fr consimmntullor



42/122



n perioada 1965 - 1971, la WillowbrookState Hospitaldin New York, s-au fcutstudii pentru imunizarea mpotrivahepatitei virale, inoculnd virusul unor

copii handicapai internai n spital.Aceste experiene ne duc cu gndul laexperimentele slbatice ce se fceau nlagrele de concentrare din perioada

nazist.


43/122

PROBLEMA DEFINITIEI

BIOETICII


44/122

Ce este Bioetica?

Definiie:

,,Ramur a eticii aplicat care studiazproblemele etice rezultate din progreselemedicinei i biologiei. (Blackburn, 1999)


45/122

De ce a aprut?

Datorit progreselor extraordinare aprute ntiin i a spectaculoaselor lor aplicaii clinice.

Ex tehnici de manipulare a genomului uman:

- realizarea fecundaiei ,,in vitro cu variantelesale (mam purttoare, donator etc)

- clonarea i studierea genelor virale alehepatitei B, rabiei, gripei, infeciei cu HIV

- etiologie viral incriminat n neoplazii.


46/122

4. Problema definiiei

Bioetica se mbogete graie apariieidiverselor Centre americane i europene, cunoi reflecii cu caracter etico-filozofic privindproblemele vechi i noi ale medicinei, aledemografiei i ale cercetrii experimentaleasupra omului i animalelor.

se confrunt cu aporturile eticii medicaleclasice ale diverselordoctrine religioaseicu drepturile omului.


47/122


De aici se nate problema n primul rnd aunei definiii a Bioeticii, problem care

pn azi nu pare a fi depit


48/122


Unii prezint Bioetica drept o micare de

idei, schimbtoare din punct de vedereistoric sau istoricist


49/122


alii o consider mai degrab ometodologie de confruntare interdisciplinar ntretiine biomedicale i tiine umane


50/122


alii consider gndirea bioetic oarticulaie a filozofiei moralei

cei care definesc aceast gndire ca o

disciplin autonom, care are un rol ce nuse identific cu cel al deontologiei, nici cumedicina legal sau cu drepturile omului,chiar dac are o conexiune cu aceste

discipline i puncte de confruntare, i nicinu poate fi considerat o seciune a celeimai cunoscute i antici etici medicale.


51/122


Aa cum am amintit n introducere, n 1971 -Potter, n afara faptului c a numit acest termen,

ntr-un anumit mod, a i definit noua disciplin,

ca o combinaie a cunoaterii biologice cu cea asistemului de valori umane"; el consider deci bioetica drept un nou tip de

nelepciune ce trebuie s indice cum s fie

folosit cunoaterea tiinific pentru garantareabinelui social.

Bioetica trebuie s fie aadar tiina

supravieuirii (science of survival).


52/122


Reich d diverse definiii Bioeticii cuocazia celor dou ediii succesive din

,,Enyclopedia of Bioethics. n cea din 1978 definea Bioetica drept

studiul sistematic al conduitei umane, ncadrul tiinelor vieii i sntii, tratat n

lumina valorilor i principiilor morale."


53/122


n ediia din 1995, Reich acord definiieibioeticii o amploare mai mare, numind-o

studiul sistematic al dimensiunilor morale- inclusiv viziunea moral, deciziile,conduita, liniile directoare etc - aletiinelor vieii i tratamentelor sanitare, cu

folosirea unei varieti de metodologii eticentr-o abordare interdisciplinar.


54/122


competena bioeticii este recunoscut nurmtoarele patru domenii:

problemele etice ale profesiunilor sanitare; problemele etice rezultate n cadrul cercetrilor

pe om, chiar dac nu n mod direct terapeutice problemele sociale legate de problemele politicii

sanitare (naionale i internaionale), demedicina locurilor de munc i de alte politici de

planificare familial i control demografic; probleme privind intervenia asupra vieii altorfiine vii (plante, micro-organisme i animale) i,

n general, tot ce ine de echilibrul ecosistemului.


55/122


n privina raporturilor cu medicinalegal i deontologia profesional,documentul precizeaz:


56/122

este o arie de cercetare care, beneficiind de o metodologie interdisciplinar, are ca obiectexamenul sistematic al conduitei

umane n domeniul tiinelor vieii i sntii,deoarece aceast conduit este examinat nlumina valorilor i principiilor morale (conformdefiniiei acceptate ce figureaz n

,,Encyclopedia of Bioethics din 1978) Specificitatea sa deriv din tipul de probleme pe

care le abordeaz, din natura instanelor etice idin metodologia utilizat.


57/122

Fiind etica aplicat regnului biologicului - caredesemneaz un univers mult mai extins dectcel al medicinii - bioetica include etica medicaltradiional i merge dincolo de ea, cuprinznd:

a) problemele etice ale tuturor profesiilorsanitare;

b) cercetrile comportamentale, independent de

aplicaiile lor terapeutice; c) problemele sociale asociate cu politicilesanitare, medicina muncii, sntateainternaional, politicile de control demografic;

d) problemele vieii animale i vegetale n relaiecu viaa omului.


58/122

Finalitateabioeticii const n analizaraional a problemelor morale legate debiomedicin i

de conexiunea lorcu dreptul i cu tiinele umane.

Ele implic elaborarea de linii etice bazate pe valori alepersoanei i pe drepturile omului, respectnd toateconfesiunile religioase, printr-o fundamentare raionali metodologic adecvat tiinific.

Aceste linii etice au i o finalitate aplicativ, prin orientareace ar putea fi imprimat, pe lng comportamentulpersonal i dreptului i codurilor deontologiceprofesionale viitoare.


59/122

Instrumentele de studiu ale bioeticii rezult din metodologia specific interdisciplinar care i propune s examineze n mod aprofundat i actualizat natura

faptului biomedical (moment epistemologic), s-i evidenieze implicaiile pe plan antropologic

(moment antropologic), s gseasc soluiile etice i justificrile de ordin

raional in sprijinul acestor soluii (moment aplicativ).


60/122

Deontologia Medical

este o disciplin al crei obiect estestudiul normelor de comportament

profesional specifice profesiilor sanitare.

Aceast disciplin include trei ordine denorme:

Norme deontologice


61/122

Norme deontologice

a. Normele morale obiect al eticii medicale tradiionale,

considerate azi n cadrul bioeticii

b. Normele deontologice propriu-zise reunite n coduri i n toat tradiia oral i

scris a profesiei medicale

c. Normele juridice ale fiecrei ri


62/122

Instrumentele de studiu

ale celor trei arii sunt difereniate:

Studiul normelor morale i lectura lor actualizat sedesfoar n strns legtur cu concluziile ce

deriv din bioetic; Actualizarea normelor deontologice propriu-zisecomport o comparaie constant cu coduriledeontologice naionale i internaionale;

Normele juridice cu caracter deontologic sunt

studiate sub profilul normelor de drept n vigoare nfiecare ari cu scopul de a gsi o corespondencu valorile deontologice.


63/122

Finalitatea deontologiei medicale este

aprofundarea eseniali

actualizareanormelor i regulilor deconduit ale profesiei medicale.


64/122


3. Medicina legal este prin natura ei otiin interdisciplinar,

care studiaz cu metodologia specific

coninutul normelor juridice sub aspectbiologic i medical, pentru o mai buninterpretare, aplicare i dezvoltare a lor,

i care colaboreaz cu justiia i cu

persoane private la soluionarea cazurilorcare necesit anchete i evaluri de ordinbiologic i/sau medical.


65/122

RAMURILE BIOETICII


66/122

Ramurile Bioeticii

Bioetica general Bioetica special Bioetica clinic sau decizional


67/122

Ramurile Bioeticii

Bioetica general

se ocup de bazele etice,

trateaz valorile i principiile originare aleeticii medicale i sursele documentaristice alebioeticii (drept internaional, deontologie,legislaie).

Practic, e o adevrat filozofie moral npartea ei fundamental i instituional.


68/122

Ramurile Bioeticii

Bioetica special

analizeaz marile probleme, abordate sub profilmoral, att pe plan medical ct i pe plan biologic:

inginerie genetic, avort, eutanasie, experimenteclinice etc.

Sunt mari tematici care constituie coloanele vertebraleale bioeticii sistematice i care, desigur, trebuie s fie

rezolvate n lumina modelelor i fundamentelor pecare sistemul etic le consider de baz i justificativepentru concepia etic.

Aceasta ns nu se poate disocia de concluziilebioeticii generale.


69/122

Ramurile Bioeticii

Bioetica clinic sau decizional

examineaz, n mod concret n practica medical i n

cazul clinic, care sunt valorile n joc sau care sunt cilecorecte pentru a ajunge la o linie de conduit frmodificarea acestor valori: alegerea sau nu a unuiprincipiu sau a unei criteriologii de evaluare vacondiiona evaluarea cazului

nu se poate separa bioetica clinic de cea general,chiar dac trebuie s recunoatem c totdeauna sauaproape totdeauna cazurile concrete prezint opluralitate de aspecte de evaluat.


70/122

JUSTIFICARE

EPISTEMOLOGICA


71/122

5. Justificare epistemologic

1. Bioetica exist ca o ncercare de refleciesistematic privind toate interveniile omului asuprafiinelor vii,

o reflecie ce are ca obiectiv specific i arztor

identificarea valorilor i normelor care sguverneze aciunea omului, intervenia tiinei i atehnologiei asupra vieii nsei i a biosferei.


72/122

Justificare epistemologic

Jean Bernard, cunoscut hematolog francez,vorbea de dou mari revoluii:

revoluia terapeutic

revoluia biologic


73/122


Prima revoluie, dup milenii de neputin,dup descoperirea sulfamidelor (1937) ia penicilinei (1946), confer umanitii

putere de a nfrnge bolile mult timpconsiderate fatale, precum tuberculoza,sifilisul, marile septicemii, afeciunileglandelor endocrine, dereglri biochimiceumorale.


74/122


A doua revoluie este recent, ncepndde la descoperirea codului genetic idefinete medicina genomic, plecndde la descoperirea legilor care guverneazformarea vieii.


75/122


Aceste descoperiri au revoluionatmedicina, dar au provocat n acelai timp io revoluie n concepiile despre via iom, stimulnd reflecia asupra destineloromenirii.


76/122


Cu ct medicina devine mai puternic ieficace, cu att normele de protejare a

individului trebuie s fie mai riguroase icunoscute temeinic.


77/122


Odat cu descoperirile tiinifice dingenetic i cu aplicarea noilor cunotine

n domeniul embriologic i ginecologic,care au dus la procrearea artificial,tiina medical intr ntr-o faz nou, alecrei evoluii nu sunt complet previzibile

i rmn nc fr o orientare etic ideontologic omogen.


78/122


Prima apariie a ingineriei genetice, adic aposibilitii de a transfera poriuni din codulgenetic de la o celul la alta, chiar la speciidiferite, prin dublul mecanism al endonucleozei

de restricie i al acidului dezoxiribonucleic(ADN) recombinat, a alarmat desigur lumea.Posibilele aplicri ale ingineriei n diferite formede via au fcut s se ntrevad eventualitateacrerii bombei biologice, mult mai puin

costisitoare dect cea nuclear i cu mai puineposibiliti de control. Toate acestea au generat temeri fa de posibila

alterare a biosferei i a ecosistemului de ctreom.


79/122


S-a invocat o nou etic pentru evitarea uneiposibile catastrofe a umanitii, o etic a

ntregii biosfere, care s-i extrag normele din

interiorul evoluiei biologice, acesta fiindmomentul naterii bioeticii.


80/122


Teama de o catastrof, necesitatea unui moratoriu i aunei normative universale ntre savani, se manifest

n cadrul societilor de cercettori, dup cum o

dovedesc conferinele de la Gordon i Asilomar, careau instituit primele comitete tiinifico-etice desupraveghere i au elaborat primele Guidelines careprivesc intervenia asupra ADN.

Aceste linii conductoare au fost reluate de diferiteorganisme din lume.


81/122


n ceea ce privete ingineria genetic propriu-zis, s-a ntrevzut repede posibilitatearealizrii genoterapiei, care acum este

aplicabil pe linia celulelor somatice i esteinterzis, n schimb, din cauza unor riscuripentru moment iminente, asupra linieigerminale.


82/122


Noile cunotine din domeniul genetic audeterminat extinderea aplicrii, tot mai

delicate i cu probleme etice, adiagnosticrii prenatale i postnatale.


83/122


Acum se vorbete de medicin genomic i demedicin preventiv, mai ales dup elucidareaproiectului genom uman, care va permite,dac va fi finalizat, cunoaterea codului genetical omului i deci structura patrimoniului ereditaral fiecrui individ - acest fapt permind o maibun urmrire a scopurilor terapeutice, dar va

deschide i posibilitatea cunoaterii secretuluiintim al constituiei ereditare a fiecrei persoanei familii.


84/122


n cadrul ingineriei genetice propriu-zise s-auevideniat i posibilitile unor aplicaii pozitive,nu numai cele catastrofale, de temut; de

aceea a devenit important i evidentproblema etic pentru cercettori, politicieni,industriai, de a fi garantate acele aplicaii aleingineriei genetice prin care patrimoniul

genetic va putea fi ngrijit, un echilibrucompatibil cu sntatea omului de azi i ageneraiilor viitoare.


85/122


Temerile continu s fie mari n privina unuialt capitol important, cel al procreaiei.

Aici frontierele se lrgesc tot mai mult i sunt

n joc nu numai viaa embrionilor procreai nmod artificial, dar i concepia privind prinii,paternitatea i maternitatea, cu scopul nsuial sexualitii umane.


86/122


Posibilitile concrete de a ajunge la eugenieselectiv, la experimente pe embrioni i lacomercializarea corpului uman i a

procreaiei, sunt, de acum, un fapt recunoscuti de care muli se tem.


87/122

PRINCIPALELE CENTRE

DE BIOETICA DIN LUME

2 Principalele centre de bioetic


88/122

2. Principalele centre de bioetic

d in lume

Ins t i tute of Society, Ethics and the Life Sciences

Centrul i propune s fie un institut de cercetareindependent, laic, non profit, cu o valoroas activitateeducativ a publicului n general, aproape o misiunesocial.

Scopurile specifice ale activitii sale sunt: abordareai rezolvarea problemelor etice create de progresultiinelor biomedicale i de nsi profesiuneamedical; educarea publicului n general privind

relevana etic a multor descoperiri tiinifice;participarea la elaborarea unor norme n problememorale dificile ale societii contemporane, cum ar fide exemplu SIDA, ntreruperea terapiei de meninerevital, reproducerea artificial, diagnosticul prenatal,distribuirea fondurilor n domeniul sanitar



89/122


d in lume

The Joseph and Rose Kennedy Ins t i tutefor the Study of Human Reproduct ion

and Bioeth ics primul centru care purta formal numele de

Institut de bioetic. Dup moartea lui Hellegers, n 1979,

Instituia a primit numele, care s-a pstrat,de Kennedy Ins t i tute of Ethicsfiindanexat n mod oficial la GeorgetownUniversity



90/122


d in lume

n interiorul Institutului i are sediul Center forBioethics, care are un director propriu.

S-au desfurat apoi activiti comune cu alte centrede la Georgetown University, cu Division of Health

and Humanities, n interiorul Department ofCommunity and Family Medicine; apoi cu Center forPopulation Research, deja prezent n cadruluniversitii din 1964; The Asian Bioethics Program,care-i propune s evalueze implicaiile etice

determinate de impactul dezvoltrii tiinifico-tehnologice n domeniul bioeticii n rile din Asia;The European Program in Professional Ethics, carea desfurat programe educative, nti n Germaniai apoi n alte ri europene.



91/122


d in lume

Center for Bioethichsi KennedyInst i tutei au sediul ntr-o universitate din

Georgetown - fondat de iezuii n 1789 -care prin constituie este deschisstudenilor i cercettorilor de oriceconfesiune religioas



92/122


d in lume

Publicaiile Institutului i Centrului suntnumeroase, ca i temele abordate, dar unadintre ele merit menionat n mod special,

fiind unic n felul eiEncyclopedia ofBioethics. ngrijit n 1978 de W.T.Reich, a fost

reeditat n 1995 n 5 volume, cuprinznd

3000 de pagini, 464 de articole prezentaten ordine alfabetic i redactate de 437 deautori.



93/122


d in lume

O alt activitate important a centrului afost activarea unui serviciu de informaiebibliografic online, Bioethicsline, sprijinitde National Library of MedicinenBethesda n Maryland i distribuit prinsistemul MEDLARS n Statele Unite i nlume



94/122


d in lume

cu ajutorul lui T.L. Beauchamp i J.F.Childress, doctrina bioetic din Statele

Unite inclus n faimoasa oper ,,Principlesof biomedical ethics, care traseaz teoriaprincipialismului



95/122


d in lume

Un alt gnditor care se numr printreprinii Bioeticii este E.D.Pellegrino, pecare l-am amintit deja ca director, pentru

civa ani, al Centrului de Bioetic(actualmente director al Center for theAdvanced Studies in Ethics i al Centerfor Clinical Ethicstot pe lngGeorgetown University

), care mpreuncu D.C. Thomas a a introdus conceptenoi privind relaia medic-pacient.



96/122


d in lume

n Australiaeste cunoscut activitateadesfurat de Center for Human Bioethicsde pe lng Monash University din

Melbourne, condus de P. Singer - cunoscutprin extremul su laicism - care este i co-director al reviste Bioethics, organ oficial alInternational Association of Bioethics. Tot n

Australia opereaz dou centre de bioetic deinspiraie catolic: The Thom as More CenteriSt Vincent 's B ioethics Center.



97/122


d in lume

In Europa, n anul academic 1975-1976au fost create n Spania - pe lngFacultatea de Teologie de la San Cugatdel Valles (Barcelona) - seminarii destudiu n diferite domenii ale bioeticii; dinaceste seminarii de studiu s-a nscutIns t i tuto Bor ja de Bioet ica, condus deun discipol i colaborator al lui A.

Hellegers, Francisco Abel s.j., care aprimit statut de fundaie privat n 1980.



98/122


d in lume

Tot n Spania, din 1983 funcioneazSociedad Andaluza de Invest igacion

Bioet ica, a crei activitate este

demonstrat de publicarea periodiculuiBioetica y Ciencias de la Salud.

Este semnalat i ampla activitate a

Grupului deInvest igacion B ioet ica de

Galicia(GIB).



99/122


d in lume

n 1983 a fost creat la Bruxelles, dininiiativa unor profesori de la Universitatea

Catolic din Louvain,Centre d'Etudes

Bioeth iques:este vorba de o asociaienon profit afiliat Universitatii dinLouvain.



100/122


d in lume

Un alt centru de interes bioetic existent nFrana: este denumit Ins t i tut Nation al de

la Sante et de la Recherche Med icale(INSERM), pe lng care a fost creatCentre de Documentation et Information

en Ethique (CDEI).



101/122


d in lume

n rile de Jos primul institut de bioetic(Ins t i tuut voo r Gezondheidsethiek)este fondat la Maastricht n 1985



102/122


d in lume

n Anglia, din 1975, este publicat periodicultrimestrial Journal of Medical Ethics de

ctre Ins t i tute of Medical Ethic scu sediulla Edinburg



103/122

p

d in lume

La Londra este publicat revista Ethics andMedicinede ctre Centre for B ioethicsand Publ ic Pol icy

,cu orientare hipocratici cretin. Tot la Londra trebuie semnalat activitatea

desfurat de Linacre Centre for Health

Care Ethics, fondat n 1977, n serviciulcomunitii catolice din Marea Britanie



104/122

p

d in lume

Instituia italian Centro di Bioet ica, s-anscut printre primele n Italia, n 1985, la

Universita Cattolica del Sacro Cuore(UCSC). i are sediul la Facultatea deMedicin i Chirurgie A. Gemelli" din

Roma


105/122

CODURI DEONTOLOGICE


106/122

Primele noiuni de bioetic apar nc dinantichitate.


107/122

CODURI

Codul lui Hammurabi nc din 1750 C, influenat de prescrierile sumerienilor, coninea deja normele care dirijeaz activitatea medical

i

o prim reglementare a taxelor pentru asistena sanitar.

Ex: Dac un brbat adopt un fiu, iar acesta crete ncasa prinilor adoptivi, prinii naturali nu pot cerentoarcerea acestuia.

Dac cineva lovete pe altcineva de rang mai nalt, va fibiciuit n public de aizeci de ori.

Dac cineva lovete pe altcineva de acelai rang, va pltio mina de aur.

Dac un sclav lovete un om liber, i vor fi tiate urechile. Dac un brbat lovete o femeie nsrcinat, iar aceasta

pierde sarcina, el i va plti zece ekeli.


108/122

CODURI

Codul lui MANU sec 2 IH Cartea Legii lui Manu - 12 carti (Manava Dharma-Sastra). Nu e mai veche de sec. XIII i.Hr., dar nicimai noua decat veacul VI i.Hr.

Legea lui Manu cuprinde principii de teologie, deeconomie domestica si rurala, de comert etc. :reguli pentru indeplinirea actelor cultului, adatoriilor castelor principale si ale membrilorcastei intre ei ; notiuni de politica interna siexterna, de strategie si tactica ; sfaturi pentruincheieri de aliante politice si militare, apoiamanuntite legi agrare, civile, penale, comerciale,sistemul masurilor si greutatilor etc.

Decalogul iudeocretin sec 14 IH


109/122

CODURI

Hipocrate (460-370 .C.) iJurmntulsu .

CODURI


110/122

Jurmntul lui Hipocrate

StructuraJurmntului cuprinde: a) o invocare a divinitii ca introducere distinct; b) o parte central care !a rndul ei are dou

fragmente: unul relativ la angajarea de a respecta

maestrul, a transmite gratuit cele nvate fiilormaestrului i celor care semneaz Jurmntul; cellaltfragment este dedicat mai concret terapiei care obligmedicul s exclud anumite aciuni, ca de exempluadministrarea otrvii, chiar dac i se solicit, avortulcauzat de intervenii artificiale, orice abuz sexual fa

de persoana bolnavului i de rude, respectareasecretului medical; c) o concluzie n care se cer sanciuni din partea

divinitii n sens pozitiv (binecuvntri) pentru cel carerespect jurmntul i n sens punitiv (damnaiuni)

pentru cel care l ncalc

CODURI


111/122


Fr ndoial, Jurmntul fundamenteazmoralitatea actului medical pe principiulbeneficienei i nu al dunrii, deci al

binelui pacientului, principiu continuatde-a lungul secolelor.

Deoarece medicul acioneaz pentrubinele bolnavului, acesta fiind ethos-ullui, ceea ce prescrie nu ar avea nevoie dealte confirmri, nici mcar din parteapacientului.

CODURI


112/122


Aceast influen aproape universal aJurmntului lui Hipocrate este dovedit de formuleasemntoare rspndite n diferite culturi, precum

Jurmntul lui Aseph Ben Berachyhu n Siria, dinsecolul VI;

Rugciunea zilnic a mediculuide Mose Maimonide

(1135-1204) n Egipt;

Datoriile mediculuide Mohamed Hasin (1770) nPersia

CODURIRugciunea zilnic a medicului de


113/122

Rugciunea zilnic a mediculuide

Mose Maimonide (1135-1204)Rolul medicilor iudei care au fost practicieni foarte reputati a fost de asemenea foarte importanta in practica deontologieimedicale.

Opera lui Maimonide este o stralucita marturie. MoiseMaimonide, medic, filozof si talmudist eminent, descendent alunei linii de rabini si inalti demnitari iudei, pregatit pentruascensiunea sa in crearea unei culturi vaste, medic personal alsultanului Saladin care a trait in sec. al XII-lea dupa Hristos,

ne-a lasat o opera deontologica mistica cunoscuta sub numelede: Rugaciunea lui Maimonide

"O Doamne umple-mi sufletul de dragoste pentru arta si toatecreaturile nu admite ca gloria cercetarii sa ma influenteze in exercitiul artei


114/122

creaturile, nu admite ca gloria cercetarii sa ma influenteze in exercitiul arteimele, caci dusmanii adevarului si ai dragostei de oameni ar putea foarteusor sa abuzeze si sa ma indeparteze de nobila datorie de a face bine

copiilor tai. Sustine-mi forta inimii ca ea sa fie totdeauna gata sa serveascabogatul si saracul, prietenul si dusmanul, bunul si raul. Fa-ma ca eu sa nuvad dect omul in cel ce sufera.

Ca sufletul sa-mi fie deschis aproape de patul bolnavului, ca el sa nufie directionat de nici o gndire straina, ca in final sa fie prezent la tot ceeace experienta si stiinta l-au invatat; caci mari si sublime sunt cercetarilestiintifice care au ca scop sa conserve sanatatea si viata tuturor creaturilor.Fa ca bolnavii sa aiba incredere in mine si in arta mea, ca ei sa urmezesfaturile si prescrierile mele.

Indeparteaza de la patul lor sarlatanii, pe cei cu mii de sfaturi si carecunosc totul caci prin toate acestea se poate conduce la moartea lor. Dacanestiutorii ma blameaza fa ca dragostea pentru arta mea sa ma facainvulnerabil ca eu sa pot sa perseverez in adevar si prestigiu. Da-mi

Dumnezeule rabdare pe lnga bolnavi, fa ca eu sa fiu moderat in totul, darinsatiabil in dragostea mea pentru stiinta.Indeparteaza de mine, o Dumnezeule, ideea ca eu vreau totul. Da-mi

forta, vointa si ocazia de a-mi largi din ce in ce mai mult cunostintele mele".


115/122

CODURI

Influena Bisericii prinnvmntul magisterial,

coerent, al Bisericii Catolice i al altorconfesiuni cretine

nvmintele discursurilor i mesajelor

radiofonice ale lui Pius al XII-lea adresatemedicilor


116/122

CODURI

Celelalte Biserici cretine i confesiuni religioase auoferit la rndul lor indicaii credincioilor i au formulatpropuneri lumii medicale i politice (n tratarea fiecreiteme vor fi amintite).

Dintre acestea, amintim de pe acum indicaiile privind

avortul i diagnosticul prenatal, indicaii provenite de laConsiliul Ecumenic al Bisericilor de la Geneva,intitulate: "Manipulating life: ethical issues in geneticengineering"(Manipulnd viaa: subiecte etice ningineria genetic"), Geneva 1982.

CODURI


117/122

CODURI

Din lumea islamic amintim Codul islamic de

Etic Medicalaprobat de Conferinainternaional asupra medicinii islamice,desfurat n Kuweit, n ianuarie 1981.

CODURI


118/122

CODURI

Codurilor de Deontologie medical emanatede organisme internaionale, precum

Asociaia Medical Mondial(AMM) iConsiliul Organizaiilor Internaionale ale

tiinelor Medicale (CIOMS)

CODURI


119/122

CODURI

Convenzione di salvaguardia dei dirittidell'umo e delle liberta fondamentali(tratatdin Roma din 4 noiembrie 1950), care conin

afirmaii referitoare la aprarea vieii i aintegritii fizice

Declaraia universal a drepturilor omului ,

publicat de Naiunile Unite (ONU) (10decembrie 1948) i

CODURI


120/122

CODURI

Dintre Codurile deontologice amintim Codul de laNurnberg din 1947, Codul de Etic Medicalpublicat la Geneva n 1948, coninndJurmntul de la Geneva, din parte AMM,actualizat de aceeai asociaie la Londra n 1949.

Codul de la Nurnberg precizeaza: "protagonistiiactivitatii de cercetare efectuata pe organismuluman trebuie sa-si justifice actiunile prin aceea ca

experimentele lor au o contributie clara sivaloroasa pentru bunul mers al societatii". Documentul prevede in continuare zece principii

care trebuie respectate in ideea protectieipacientului.

Desi formularea se doreste a fi fara echivoc, senasc unele semne de intrebare legate de conditiile


121/122

nasc unele semne de intrebare legate de conditiileimpuse: "acceptul voluntar al subiectului uman este

esential", iar pacientul "va trebui sa aiba suficientecunostinte si o buna capacitate de intelegere asecventelor activitatii in care este antrenat astfel incatel sa poata fi capabil de a lua o decizie in deplina

cunostinta de cauza si lipsita de prejudecati".In toate situatiile medicul trebuie sa aiba

consimtamantul participantilor, de preferinta in scris,pentru a atesta faptul ca informatia a fost transmisa.

Consimtamantul informat se da dupa prezentareade catre medic a tuturor datelor legate de activitatea incare este antrenat subiectul (riscuri, beneficii etc.).

CODURI


122/122

CODURI

Celebr i cunoscut este Declaraia de la Helsinkiprivind experimentele i cercetrile biomedicate tot dectre AMM, publicat n 1962, modificat tot la Helsinki n1964 i actualizat la Tokio n 1975, la Veneia n 1983 ila Hong Kong n 1989.

Pentru determinarea momentului morii i ngrijirilor dinfaza final a bolii trebuie amintit Declaraia de la Sidney",tot de AMM, din 1968, actualizat la Veneia n 1983.

Se datoreaz Conferinei Internaionale a OrdinuluiMedicilor din Comunitatea European (CEE), alt organismde prestigiu n cadrul autoritii medicale, i trebuie s-lamintim, doumentul intitulat Principii de Etic MedicalEuropean, publicat la Paris la 6 ianuarie1987.

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	carmenflo32
View:	306 times
Download:	1 times

Bioetica Curs

Documents