Bioetica și perspectiva creștină - Asociația PRO VITA...

Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 1

Bioetica și perspectiva creștină

Natalia Vlas

Uneori denumita si ldquofilosofie moralardquo etica se preocupa cu ceea ce este corect si

gresit din punct de vedere moral Termenul se aplica de asemenea oricarui sistem

sau teorie cu valoare morala Unii autori considera ca etica se ocupa de ceea ce este

bine (adica de valorile si virtutile pe care omul ar trebui sa le cultive) si ceea ce este

corect (adica care sunt indatoririle morale ale omului)[1] Se poate vorbi despre

etica o data cu introducerea primelor coduri morale

Aproape fiecare societate umana are un mit care explica originea moralitatii La

muzeul Louvre din Paris exista o coloana babiloniana cu un relief reprezentandu-l pe

zeul soare Shamash inmanand codul de legi lui Hammurapi In ldquoProtagorardquo lui

Platon este o relatare mitica despre felul cum Zeus fiindu-i mila de oamenii care

traiau in conditii vitrege in grupuri mici a dat acestora un sens moral si capacitatea

de a da legi si a face dreptate astfel incat acestia sa poata trai in comunitati mai

mari si sa coopereze intre ei In Vechiul Testament este relatat modul in care

Dumnezeu i-a dat lui Moise cele zece porunci pe Muntele Sinai

Punctul comun intre acestea este dat de atribuirea unei origini divine acestor coduri

morale pentru a se asigura cea mai profunda motivatie a respectarii lor Legatura

dintre moralitate si religie a fost atat de stransa incat s-a considerat ca nu poate

exista moralitate fara religie In conformitate cu aceasta abordare etica nu este un

domeniu independent de studiu devenind de fapt teologie morala[2] Emil Brunner

defineste etica crestina astfel ldquostiinta conduitei umane asa cum este ea

determinata de conduita divinardquo iar Georgia Harkness considera etica ldquoun studiu

sistematic al modului de viata exemplificat si invatat de Isus aplicat la problemele si

deciziile cotidiene ale existentei umanerdquo[3]

Etica este in general divizata in trei subdiscipline majore metaetica etica

normativa si etica aplicata[4]


Metaetica se axeaza pe problemele legate de natura conceptelor si judecatilor

morale Etica normativa se preocupa in principal cu stabilirea standardelor sau

normelor de conduita si este de obicei asociata cu teoriile generale cu privire la cum

ar trebui sa traiasca cineva Una din problemele centrale ale eticii normative

moderne este legata de intrebarea daca actiunile umane trebuie judecate ca fiind

corecte sau nu doar dupa consecintele lor In mod traditional teoriile care judeca

actiunile doar luand in considerare consecintele lor sunt cunoscute ca fiind

teleologice iar cele care judeca corectitudinea unor actiuni dupa conformitatea lor

cu un principiu sau regula formala se numesc deontologice

Cel mai mare interes insa este suscitat incepand cu a doua jumatate a secolului al

XX-lea de catre etica aplicata Aceasta reprezinta aplicarea teoriilor normative la

problemele morale practice[5] Etica aplicata nu este un domeniu de cercetare total

nou Inca incepand de la Platon filosofii morali au fost preocupati de probleme

practice precum suicidul abandonul copiilor tratamentul femeilor si

comportamentul potrivit pentru oficialii publici

Filosofii crestini in special Augustin si drsquoAquino au fost preocupati de intrebari

despre justetea razboiului daca exista sau nu justificare pentru minciuna daca era

corect ca o femeie crestina sa comita suicid pentru a evita un viol Hobbes a avut un

scop practic in scrierea ldquoLeviathanuluirdquo iar Hume a scris despre etica suicidului

Preocuparile practice au continuat cu utilitaristii britanici Bentham a acoperit o

paleta incredibil de mare de subiecte iar Mill a fost laudat pentru eseurile sale

asupra libertatii si asupra supunerii femeii

In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa au devenit proeminente chestiunile

legate de egalitatea rasiala si sexuala drepturile omului si justitie precum si cele

legate de valoarea vietii umane care au dat nastere unor controverse cu privire la

avort si eutanasie In stransa legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de

dezvoltarea tehnicilor de reproducere cum ar fi fecundarea in vitro bancile de

sperma manipularea genetica si clonare De aceste probleme se ocupa bioetica

Desi se considera de obicei ca bioetica a aparut ca urmare a dezvoltarii sistemelor

de sustinere a vietii a dezvoltarii tehnologiilor reproductive si a miscarilor pentru

drepturile pacientului conceptul de bioetica se poate recunoaste inca din vremuri

stravechi in toate tarile[6] Fiecare tara a avut reglementari cu privire la avort

infanticid uciderea batranilor etc De pilda in Sparta practica uciderii celor slabi si

a copiilor nascuti cu malformatii era legalizata Tot asa unele popoare primitive

considerau drept o datorie uciderea unui nou-nascut in anumite situatii erau


omorati slutii bolnavii copiii care dupa unele indicii erau socotiti aducatori de

nenorocire (gemenii nascuti cu dinti)[7] De asemenea in Japonia prin Mabiki copiii

handicapati erau lasati sa moara ori erau ucisi lucru care se intampla in majoritatea

culturilor stravechi[8]

Cuvantul ldquobioeticardquo a fost pentru prima oara folosit in Anglia in anul 1970 de catre

Potter si Hellegers cu referire la etica mediului respectiv la etica medicala[9] si

provine din limba greaca (ldquobiosrdquo- viata si ldquoethosrdquo- morala) Trebuie remarcat insa

faptul ca inainte de introducerea acestui termen de catre cei doi inca din anul 1969

aparuse faimosul Hastings Center sub influenta filosofului Daniel Callahan si

psihiatrului Willard Gaylin care se ocupau cu studierea si elaborarea de norme mai

ales in domeniul cercetarii si experimentarii biomedicale fara insa a folosi termenul

de bioetica[10]

Conform Dictionarului Oxford bioetica este ldquodisciplina care studiaza problemele

etice rezultate din progresele medicinei si biologieirdquo Pentru Marie Luce Delfosse

filosof din Namur bioetica este ldquospatiul in care sunt examinate din punctul de

vedere al mizelor etice si al articulatiilor lor sociale practicile efective si virtuale

legate de stiintele vietiirdquo[11] Coen considera bioetica ldquoo problema a limitelor a

inceputului vietii si a sfarsitului vietii a acelor momente imponderabile cand totul

este posibil si continuarea vietii si disparitia eirdquo[12] In editia din 1995 a

ldquoEncyclopedia of Bioethicsrdquo WTReich dadea urmatoarea definitie bioeticii

ldquoBioetica este studiul sistematic al dimensiunilor morale ndash inclusiv viziunea morala

deciziile conduita liniile directoare etc ndash ale stiintelor vietii si tratamentelor

sanitare cu folosirea unei varietati de metodologii etice intr-o abordare

interdisciplinarardquo[13] Claudiu Dumea considera ca cea mai potrivita definitie data

bioeticii este urmatoarea ldquoBioetica este studiul sistematic sau stiinta

comportamentului uman in cadrul stiintelor vietii si al ingrijirii sanatatii cand acest

comportament este examinat la lumina valorilor si a principiilor moralerdquo [14]

Pentru cei mai multi campul de actiune al bioeticii ar trebui sa se limiteze la

Inginerie genetica

Procreatie asistata medical

Avortul terapeutic

Diagnostic prenatal diagnostic postnatal sfat genetic

Experientele pe fiintele umane


Eugenia inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic

Terapia indarjita

Eutanasia - dreptul de a muri demn

Dreptul la adevar - cat trebuie comunicat bolnavului

Dar bioetica mai poate cuprinde transplantul de organe si tesuturi si

intersexualitatile indeosebi transsexualitatea

In conditiile in care omul a devenit stapan al procreatiei ereditatii si creierului la

rigoarea rece a stiintei trebuie adaugate si caldura vietii si profunzimea reflectiei

inspirate de dragostea pentru om Arta de a dirija cercetarea stiintifica prin bioetica

devine un gardian al aplicarii acestor cuceriri la om[15]

Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice dupa care

trebuie judecate problemele ridicate mai sus ci bazandu-se pe principiile puse la

dispozitie de alte discipline de traditia culturala si de contextul socio-cultural ea a

devenit o disciplina normativa in sensul ca se pronunta asupra calitatii obiectivelor

ei a eficientei si perspectivelor lor pentru viata si promovarea acesteia Din

nefericire ea nu apeleaza in mod direct la concursul pe care morala crestina i l-ar

putea da in fundamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a principiilor de

care trebuie sa tina cont performantele acestuia in materie de viata Or omul de

stiinta nu scapa preocuparilor lui Dumnezeu deci nici moralei crestine care la

randul ei se intereseaza de toate temele care constituie obiectul bioeticii

pronuntandu-se asupra lor pe baza ratiunii luminate de Duhul Sfant si a revelatiei

divine

Finalitatea bioeticii este reprezentata in acceptiunea seculara de ldquoanaliza rationala

a problemelor morale legate de biomedicina si de conexiunea lor cu dreptul si cu

stiintele umane Aceasta implica elaborarea de linii etice bazate pe valori ale

persoanei si pe drepturile omului respectand toate confesiunile religioase printr-o

fundamentare rationala si metodologica adecvata stiintificrdquo[16] Dintr-o perspectiva

crestina finalitatea bioeticii este reprezentata de aplicarea principiilor Scripturii la

problemele biomedicale Liniile etice care trebuie elaborate sunt bazate pe voia lui

Dumnezeu sunt absolute prescriptive si deontologice

Cateva teme principale strabat domeniul acoperit de bioetica Una dintre acestea

legata de avort si eutanasie este daca calitatea vietii umane poate fi invocata in

deciziile de intrerupere a vietii sau de incetare a eforturilor de prelungire a ei


Deoarece stiinta medicala permite astazi pastrarea in viata a unor copii handicapati

care acum cativa ani ar fi murit la scurt timp dupa nastere medicii sunt deseori pusi

in situatia de a decide in fiecare caz daca sunt sau nu intrunite conditiile unui

standard de calitate a vietii Un asemenea caz a fost facut public in 1981 in Marea

Britanie cand un renumit medic a fost acuzat de crima impotriva unui nou-nascut

suferind de sindromul Down Dovezile din cadrul procesului au indicat faptul ca

parintii nu doreau ca acel copil sa traiasca si de aceea medicul i-a administrat un

narcotic letal Drept urmare medicul a fost achitat

Un caz similar a starnit controverse in SUA In ciuda controverselor si eforturilor

oficialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor

handicapati nici in Marea Britanie nici in SUA si nici in alte tari nu exista un

consens cu privire la decizia ce trebuie luata in cazul nasterii unor copii cu un

handicap foarte grav La fel stau lucrurile si in cazul deciziei de a pune capat vietii

unui pacient ce sufera de o boala dureroasa incurabila Se pune intrebarea daca

calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata si cine

ar trebui sa ia decizia

Dezvoltarea tehnologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si

medicina In 1978 nasterea primului copil conceput in afara corpului uman a initiat

o dezbatere cu privire la etica fertilizarii in vitro Aceasta a condus in curand la

intrebari legate de congelarea embrionilor umani si ce ar trebui facut cu ei daca asa

cum s-a intamplat in Australia in 1984 parintii ar muri

O alta controversa in acest domeniu este legata de mamele surogat care sunt

inseminate cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedeaza copilul cuplului

respectiv Din punct de vedere etic se pune intrebarea daca este corecta

acceptarea faptului ca o femeie sa-si imprumute uterul in scopuri materiale si ce se

intampla daca aceasta se razgandeste si nu mai vrea sa cedeze copilul

Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria genetica

Probabil aceasta va fi tema dominanta in etica secolului XXI Incercarile tot mai dese

de clonare a oamenilor dupa ce in prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale

reprezinta o noua provocare pentru bioetica

Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea

fundamentelor vietii ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise

privind comportamentul lor fata de ceea ce numim viata Bioetica preia o serie de

elemente si de principii din biologie si medicina din deontologia medicala dar si din

alte discipline si domenii de activitate (cum ar fi filosofia sociologia psihologia


dreptul) si pe baza lor clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vedere

tehnic in biologie genetica si medicina

La ora actuala cateva paradigme de bioetica comparata privesc

Respectul persoanei supuse cercetarii indiferent de statutul acesteia

Acordul opiniei publice privind cercetarea

Efectuarea sa in institute specializate

Confidentialitatea rezultatelor

Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor

Contentia asupra rezultatelor-succese

Valorificarea euristica a eventualelor erori ca si profesiunea de credinta

fata de ele cu asumarea riscurilor dupa posologia lor prealabila[17]

Transcendenta persoanei valoarea fundamentala a vietii omul vazut ca un tot

unitar format din trup suflet si duh ndash rezultat din sinteza valorilor fizice psihologice

si spirituale ndash raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si

societate o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale constituie

puncte de referinta solide pentru bioetica[18] Aceste valori trebuie sa constituie

liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele generate de

dezvoltarea stiintei biomedicale care astazi pare animata de un entuziasm optimist

al progresului uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control de

prevenirea relelor tipice societatii tehnologice generate de exploatarea

ecologica[19]

1 Perspectiva umanista seculara asupra bioeticii

Tehnologia a creat noi probleme etice Inseminarea artificiala fecundarea in vitro

mamele surogat transplantul de organe prelevarea de organe manipularea

genetica si clonarea sunt toate realitati medicale Nu se mai pune problema daca

acestea pot fi realizate ci daca trebuie realizate Si aici punctele de vedere pot fi

divizate in doua categorii o abordare umanista seculara si perspectiva iudeo-


crestina Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara

decat in problemele biomedicale

Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile In ldquoManifestele

Umanisterdquo (1933 1973) ei sprijina avortul eutanasia si suicidul Omul este

considerat autonom in masura sa-si elaboreze propriul cod etic Bunastarea omului

este valoarea suprema acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi

fericirea Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda ldquonici o divinitate nu

ne va salva trebuie sa ne salvam noi insinerdquo Cu alte cuvinte ei afirma ca valorile

morale deriva din experienta umana Etica este astfel autonoma si situationala fara

a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice [20]

In acest capitol vom prezenta in termeni generali cele trei modele de bioetica care

sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara

adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica Este vorba despre modelul

liberal-radical modelul utilitarist si modelul sociobiologic

11 Modelul liberal-radical

La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a

omului Morala nu se intemeiaza pe fapte nici pe valorile obiective sau

transcendente ci pe optiunea autonoma a individului[21]Aceasta conceptie a

debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul

ateu al lui Jean-Paul Sartre care nega existenta lui Dumnezeu a oricarei legi si a

oricarui legislator[22] Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele Fiecare individ

hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau in functie de circumstante cu

conditia de a nu incalca libertatea celuilalt In practica acest model legitimeaza

liberalizarea avortului eutanasia alegerea de catre parinti a sexului copilului lor

prin metoda selectiei transsexualitatea fecundarea artificiala chiar si in cazul

femeilor singure experimentele neingradite sinuciderea homosexualitatea etc

Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii insa se distruge pe ea insasi Asa

se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a

legii celui mai puternic[23]

Actionarea in baza propriei constiinte fara a tine cont de preceptele divine

universale si absolute duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform

careia ldquoscopul scuza mijloacelerdquo


Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac

Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice

Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile

de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor

umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului

Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie

predeterminate pe baza ingineriei genetice

Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se

afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator

autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu

administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze

prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de

vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare

nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari

ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si

necesara[24] In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor

prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere

genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul

ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de

autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a-i lua

locul[25]

Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe

care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-

lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti

dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere

12 Modelul pragmatic-utilitarist

Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni

pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea

beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui

John Stuart Mill si Jeremy Bentham

Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea

Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa

fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce


durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de

placere[26] Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea

semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului

astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar

tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul

hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe

care o producea[27]

Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si

prezenta a placerii si absenta durerii

Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie

directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda

un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la

viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere

fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat

eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28] Pornind de la

ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate

si tehnicile de manipulare genetica

In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea

categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este

capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de

consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva

(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care

experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai

multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)

justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita

suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase

pentru fetus)[29]

HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt

obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde

in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu

ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista

posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta

biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a

vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]


13 Modelul socio-biologic sau materialist

Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si

modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui

model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul social

Aceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui

HJ Heisenk si EOWilson

Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de

viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si

de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]

In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate

psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta

este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele

stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32] Pornind de la

acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece

acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt

acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe

animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James

Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-

ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea

sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci

fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara

salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]

14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste

- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii

Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-a

vazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un

anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa

aiba dreptul la viata[34] In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii

handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce

semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala

sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica

ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la

existenta[35] Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe


ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine

cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin

inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea

umanismului secular

- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii

(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen

96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie

(Exod 2013)[36] ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu

poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom

3239

- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara[37] Evolutionistii si-au dorit

totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara

Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are

tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia

naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem

face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face

schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa

ce standarde o vom judeca fiind mai buna

- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi

chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit

de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu

justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace

atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau

uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla

reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in

cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica

2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale

Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu

conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe

Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu

pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea

trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar


trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta

umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o

manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu

eugenic

Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele

- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul

e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are

atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o

fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o

fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o

fiinta emotionala care simte[38] Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El

da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce

(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul

de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]

- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este

coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat

e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta

din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit

(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara

(1Cor 15)[40]

- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment

ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca

intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a

vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini

pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat

ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru

sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toate

interzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul

hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata

trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W

Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din

univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata

lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana


ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui

Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau

care este unicul sau scoprdquo[42]

- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus ca

aceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea

acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in

problemele biomedicale

3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice

ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii

si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina

cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele

consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul

Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se

aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea

vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este

imoral

- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare

diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este

totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva

este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de

mila

- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin

comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu

preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are

datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si

medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a

prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea

- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a

prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui

sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi

echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace


tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea

nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea

- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o

metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este in

cazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor

abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta

umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin

(steriletul)[43]

ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume

imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa

cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a

corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte

Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala

dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]

Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate

raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic

Sumar si concluzii

Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La

unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva

umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata

si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in

principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta

poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari

favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a

acestui scop

In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat

oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva

demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin

obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu

Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale


trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o

reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers

Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care

sa ghideze prioritatile morale[45]

Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care

faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu

Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului

Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul

de protectie ce li se cuvine

Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a

nu fi ucis

Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om

ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca

omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci

inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane

pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia

individului cu Dumnezeurdquo[46]

Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA

București wwwprovitabucurestiro

BIBLIOGRAFIE

Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane

West Oxford England 1994

Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York

1989

Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961

Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001

Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995


Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House

Minnesota 1976

Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000

Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996

Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press

Chicago 1977

Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987

Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980

Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974

Constitutia Romaniei 1991

Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990

Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998

Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997

Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-

Catolice Bucuresti 1998

Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo

Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998

Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996

Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989

Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997

Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995

Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965

Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984

Internet wwwcrestinismortodoxro

wwwlumeamro

wwwrcrcorg

Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995

Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian

Medical Society Tyndale House Publishers 1969

Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972

Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973


Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990

Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994

Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994

Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995

MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998

Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999

Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981

Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -

Publishing House Bucuresti 1995

Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994

Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991

Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998

Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002

Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian


Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957

Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion

Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970

Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998

Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968

Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999

Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997

Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane

Bucuresti 1993

Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999

Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997

Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998

Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995

Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001

Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995

Textes du Conseil de lrsquoEurope Strasbourg 1993



Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the

Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969

NOTE

[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10

[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo

[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville

Tennessee 1961 p3

[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo

[5] Ibidem

[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20

[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103

[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146

[9] Ibidem p146

[10] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001

p4

[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6

[12] Ibidem pg7

[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14

[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei

Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5

[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19

[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15

[17] Gh Scripcaru opcit p 60

[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001

p17

[19] Ibidem p18

[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989

p 174

[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43


[22] Claudiu Dumea op cit p 11


[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-

Publishing House Bucureşti 1995 pg38

[25] Ibidem p 12

[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics

[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA

Leicester England 1984 p 43

[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14

[29] Ellio Sgreccia opcit p46

[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15

[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43

[32] Claudiu Dumea opcit p 17

[33] Norman L Geisler op cit p175

[34] Claudiu Dumea opcitp13

[35] Ibidem p13

[36] Norman L Geisler opcit pg177

[37] Ibidem p 178

[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106

[39] Norman L Geisler opcit p180

[40] Ibidem p 182

[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69

[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice

Bucureşti 1998 p20

[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului

[44] Norman L Geisler opcit p 180-184

[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy

Lane West Oxford England 1994 p204-205

[46] Ibidem p205


Metaetica se axeaza pe problemele legate de natura conceptelor si judecatilor

morale Etica normativa se preocupa in principal cu stabilirea standardelor sau

normelor de conduita si este de obicei asociata cu teoriile generale cu privire la cum

ar trebui sa traiasca cineva Una din problemele centrale ale eticii normative

moderne este legata de intrebarea daca actiunile umane trebuie judecate ca fiind

corecte sau nu doar dupa consecintele lor In mod traditional teoriile care judeca

actiunile doar luand in considerare consecintele lor sunt cunoscute ca fiind

teleologice iar cele care judeca corectitudinea unor actiuni dupa conformitatea lor

cu un principiu sau regula formala se numesc deontologice

Cel mai mare interes insa este suscitat incepand cu a doua jumatate a secolului al

XX-lea de catre etica aplicata Aceasta reprezinta aplicarea teoriilor normative la

problemele morale practice[5] Etica aplicata nu este un domeniu de cercetare total

nou Inca incepand de la Platon filosofii morali au fost preocupati de probleme

practice precum suicidul abandonul copiilor tratamentul femeilor si

comportamentul potrivit pentru oficialii publici

Filosofii crestini in special Augustin si drsquoAquino au fost preocupati de intrebari

despre justetea razboiului daca exista sau nu justificare pentru minciuna daca era

corect ca o femeie crestina sa comita suicid pentru a evita un viol Hobbes a avut un

scop practic in scrierea ldquoLeviathanuluirdquo iar Hume a scris despre etica suicidului

Preocuparile practice au continuat cu utilitaristii britanici Bentham a acoperit o

paleta incredibil de mare de subiecte iar Mill a fost laudat pentru eseurile sale

asupra libertatii si asupra supunerii femeii

In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa au devenit proeminente chestiunile

legate de egalitatea rasiala si sexuala drepturile omului si justitie precum si cele

legate de valoarea vietii umane care au dat nastere unor controverse cu privire la

avort si eutanasie In stransa legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de

dezvoltarea tehnicilor de reproducere cum ar fi fecundarea in vitro bancile de

sperma manipularea genetica si clonare De aceste probleme se ocupa bioetica

Desi se considera de obicei ca bioetica a aparut ca urmare a dezvoltarii sistemelor

de sustinere a vietii a dezvoltarii tehnologiilor reproductive si a miscarilor pentru

drepturile pacientului conceptul de bioetica se poate recunoaste inca din vremuri

stravechi in toate tarile[6] Fiecare tara a avut reglementari cu privire la avort

infanticid uciderea batranilor etc De pilda in Sparta practica uciderii celor slabi si

a copiilor nascuti cu malformatii era legalizata Tot asa unele popoare primitive

considerau drept o datorie uciderea unui nou-nascut in anumite situatii erau













de bioetica[10]

















Inginerie genetica


Avortul terapeutic





Terapia indarjita




















divine





































































ecologica[19]





























































locul[25]




















care o producea[27]




















pentru fetus)[29]














































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205













de bioetica[10]

















Inginerie genetica


Avortul terapeutic





Terapia indarjita




















divine





































































ecologica[19]





























































locul[25]




















care o producea[27]




















pentru fetus)[29]














































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205



Terapia indarjita




















divine





































































ecologica[19]





























































locul[25]




















care o producea[27]




















pentru fetus)[29]














































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205


























































ecologica[19]





























































locul[25]




















care o producea[27]




















pentru fetus)[29]














































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205






















ecologica[19]





























































locul[25]




















care o producea[27]




















pentru fetus)[29]














































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205























































locul[25]




















care o producea[27]




















pentru fetus)[29]














































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205






















locul[25]




















care o producea[27]




















pentru fetus)[29]














































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205








care o producea[27]




















pentru fetus)[29]














































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205







































umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205





umanismului secular






3239



























eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205





eugenic
















(1Cor 15)[40]






























imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205

















imoral





mila



















(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205









(steriletul)[43]









Sumar si concluzii








acestui scop

















nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205












nu fi ucis









BIBLIOGRAFIE




1989






Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205



Minnesota 1976




Chicago 1977



















wwwlumeamro

wwwrcrcorg






























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205

























Bucuresti 1993












NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205





NOTE




Tennessee 1961 p3


[5] Ibidem




[9] Ibidem p146


p4


[12] Ibidem pg7








p17

[19] Ibidem p18


p 174







[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205






[25] Ibidem p 12











[35] Ibidem p13


[37] Ibidem p 178



[40] Ibidem p 182



Bucureşti 1998 p20





[46] Ibidem p205

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vuminh
View:	222 times
Download:	1 times

Bioetica și perspectiva creștină - Asociația PRO VITA...

Documents