BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ - bjmures.ro · Ana Todea, Portrete mureșene 399 • Elemente de...

Biblioteca Judeţeană Mureş

398

• Sfinţirea bisericii greco-catolice din Ungheni / Marin Căldărariu.

În: Cuvântul liber, 9 sept. 2008, p. 2, 2 foto.

SABĂU, Traian, prof., n. 12 apr. 1950, Ţopa, com.

Albeşti, MS. Studii prim. şi gimnaziale

în Boiu; Lic. Teoretic „Mircea Eliade,”

Sighişoara; IPed. de 3 ani, specialitatea istorie-geografie, TgM (1973); doi ani

student la Fac. de Drept, CjN. Cadru

didactic în satul Văleni, com.

Colineşti, MM (1973-1977); Şc. gen.

nr. 2 din Bârsana, MM (1977-1990);

Şc. Gen. Boiu, com. Albeşti; detaşat la Şc. Gen. nr. 1

Bârsana; Şc. Gen. Apold; Şc. gen. nr. 6 din Sighişoara. A

organizat concursuri de istorie şi geografie; excursii la

Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Sighetul

Marmaţiei; Festivalul de colinde de la Boiu. A publicat

articole în Cuvântul liber şi Jurnal reporter Sighişoara; a iniţiat Zilele culturale Coşbuc (2006). Este implicat activ

în relaţia culturală cu Asoc. „Region Thunhilft

Rumänien” din Elveţia, cu Asoc. Sologne-Roumanie din

Cour-Cheverny, Franţa.

Lucrări publicate:

• Satul meu Ţopa - fereastră deschisă spre lume.

Sinteză monografică. - BV: Ed. Graphica, 2008. - 187 p.

Studii şi articole:

• Monografia localităţii Boiu de prof. Ion Eugen

Sârbu. În: Cuvântul liber, 26 mart. 2010, p. 8. Referinţe:

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 4: Dascăli

mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Ed. Nico, 2008.

• Satul meu Ţopa - fereastră dechisă spre lume / Dorin Borda. În:

Cuvântul liber, 9 dec. 2008, p. 1, 8, 2 foto.

SABĂU - POP, Ioan, avocat; n. 4 iun. 1948,

Fărăgău, MS. Studii: UBB CjN, Fac.

de Drept (1969-1973); specializări în

adm. și magistratură (1974, 1992-

1997); masterat, drept şi relaţii internaţionale, Univ. de Vest din Arad

(2005-2007); masterat, curtea

europeană a drepturilor omului, Univ.

Româno-Germană din SB (2006-

2007). Dr. în drept civil, cu teza: Modurile de dobândire

a dreptului de proprietate în contextul actual al

legislaţiei româneşti, UBB CjN (1992-1997). Judecător,

Judecătoria Miercurea Ciuc, Judecătoria TgM;

Tribunalul MS, Curtea de Apel TgM (1975-1997),

deţinând şi funcţii de conducere, respectiv preş. al

Secţiei în cadrul Tribunalului MS (1993-1995); lector

univ. asoc. la UDC TgM, Fac. de Drept, susţinând cursuri şi seminarii la disciplinele Istoria dreptului

românesc, Drept civil, Drepturile reale, Drept civil.

Contracte, Drept civil. Succesiuni (1991-1996); arbitru

comercial, Curtea de arbitraj de pe lângă Camera de

Comerţ, Industrie şi Agricultură a jud. MS (1994-);

avocat, Uniunea Naţională a Barourilor din România,

Baroul MS, cabinet de avocatură (1997-); lector univ.

asociat la UBB CjN, Fac. Ştiinţe Economice, susţinând

cursurile la disciplinele Procedura arbitrajului intern şi

internaţional, Elemente de drept public şi privat,

Introducere în drept, Contracte (1998-1999); lector univ.

(1998-2000), conf. univ. (2000-2004), Univ. „Bogdan

Vodă” CjN, Fac. de Drept, disciplinele Drept civil.

Contracte, Drept civil. Succesiuni, Drept civil.

Persoanele (1998-2000, 2000-2004); cadru didactic

titular, lector univ. (1998-2002), conf. univ. (2002-),

UPM TgM, Fac. de Şt. Economice, Juridice şi Adm.,

susţinând cursurile Drept civil. Drepturile reale; Drept

civil. Succesiuni; Drept procesual civil; Contencios

administrativ; Dreptul proprietăţii intelectuale, iar la

învăţământul master disciplinele Proceduri civile

contencioase şi adm.; Contracte civile şi comerciale; Arbitraj comercial intern şi internaţional; Răspunderea

juridică a personalului medical (2002-); arbitru

comercial, Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a mun.

Bucureşti. Expert permanent evaluator ARACIS,

Comisia Ştiinţe Juridice; membru în Institutul Naţional

de Ştiinţe Adm. „Paul Negulescu,” SB (2004-); dir.

Centrul de Cercetare pentru Drept şi Şt. Socio-Umane,

UPM TgM; membru Uniunea Naţională a Juriştilor din

România; membru fondator şi red.-şef al revistei Pro

Iure, UDC TgM; membru fondator al revistei Curentul

juridic (1997-2000); membru în cons. şt. al: Revistei Române de Arbitraj; Revistei de executare silită; Dura

Lex, Sed Lex, ed. de Camera de Executorilor

Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel TgM; membru

fondator al cenaclurilor „Lucian Blaga” din Reghin şi

„Luceafărul” din Miercurea-Ciuc. Participări la peste 40

de conferinţe; 4 grant-uri.

Lucrări publicate:

• Dobândirea dreptului de proprietate. - CjN: Accent,

2000. - 408 p.

• Drept civil: Drepturile reale: Sinteză teoretică şi

practică. - CjN: Accent, 2001. - 445 p. • Drept civil: Dreptul de moştenire. - TgM: UPM

TgM, 2002. - 303 p.

- în colaborare:

• Aspecte teoretice şi practice cu privire la

aplicabilitatea şi efectele în timp ale unor acte normative

succesive în materia dobândirii dreptului de proprietate.

În: Studii de drept. Transformările dreptului în perioada

de tranziţie. - Tm, 1995, p. 209-221.

• Lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice. Târgu

Mureş, 23-24 noiembrie 2001. Universitatea „Petru

Maior” TgM. - Vol. 1: Informatică economică. Ştiinţe

juridice şi administrative. Economie-sociologie. - 344 p. • Contenciosul administrativ / Ioan Sabău-Pop, Ion

Floander. – Constanţa: Ed. Gaudeamus, 2004. - 186 p.

• Implicaţiile teoretice şi practice ale revizuirii

Constituţiei României: Culegere de studii. - TgM: UPM

TgM, 2004, p. 59-79, 237-251.

• Tratat de drept civil român / Ernest Lupan, Ioan

Sabău-Pop. - Bucureşti: C.H. Beck. – 2 vol. - Vol. 1:

2006. - 357p.; Vol. 2: Persoanele. - 2007. - XX,453 p.

• Education Européenne des Fonctionnaires Publics:

Education Européen en Administration Publique

„EuPA” / Georgeta Boarescu, Ioan Sabău-Pop, Carmen Bălan...; Angela Perucca, Nicola Paparella

coordonateurs. - Miskolc: University Press, 2008. - 270

p.

Ana Todea, Portrete mureșene

399

• Elemente de drept civil. Curs selectiv / Ioan Sabău-

Pop, Raul-Felix Hodoş. - CjN: Sfera Juridică, 2008. -

180 p.

• Drept procesual civil: Proceduri speciale şi

executare silită / Ioan Sabău-Pop, Eugen Hurubă,

Olimpiu A. Sabău-Pop- TgM: UPM TgM, 2008. - 323 p.

Cursuri:

• Drept civil. Drepturile reale. Sinteză teoretică şi

practică. - TgM: UPM TgM, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007.

• Drept civil. Succesiuni. - TgM: UPM TgM, 2005,

2006, 2007.

• Drept administrativ. Contenciosul administrativ

român. - TgM: UPM TgM, 2003, 2004, 2005.

• Instituţii de drept civil. Actul juridic civil. Dreptul de

proprietate. -- TgM: UPM TgM, 2006, 2007. (colab.)

• Contenciosul administrativ. – Constanţa: Gaudeamus,

2004. (colab.).

• Arbitrajul comercial. Raporturile juridice. - TgM:

UPM TgM, 2006. • Elemente de drept public şi privat. - TgM: UPM

TgM, 1998-2000.


• Consideraţii teoretice şi practice privind aplicarea

legii fondului funciar. În: Pro Iure, 1, 1995, p. 29-53.

• Cu privire la aplicabilitatea şi efectele juridice în

timp, ale unor acte normative succesive în materia

dobândirii dreptului de proprietate. În: Pro Iure, 2,

1995, p. 5-39.

• Interferenţe ale contenciosului administrativ cu legea

fondului funciar. În: Pro Iure, 2, 1995, p. 120-129. • Unele consideraţii în legătură cu dobândirea

dreptului de proprietate în temeiul legii fondului funciar.

În: Revista Cercului Juridic Bănăţean, 3, 1995.

• Unele aspecte privind limitele dreptului de

proprietate. În: Curentul juridic, nr. 1/1997, p. 19-31.

• Dobândirea dreptului de proprietate asupra

bunurilor mobile. În: Curentul juridic, nr. 1, 1997, p. 55-

64.

• Particularităţi ale stabilirii dreptului de proprietate

în favoarea moştenitorilor potrivit art. 8 şi 12 din Legea

nr.18/1991. În: Curentul juridic, nr. 2/1997, p. 44-58.

• Despre dobândirea dreptului de proprietate prin accesiunea imobiliară artificială. În: Curentul juridic,

2/1997, p. 61-77.

• Consideraţii privind reglementarea uzucapiunii în

regimul de carte funciară. În: Curentul juridic, 1, 1998,

p. 34-48.

• Exercitarea dreptului de preemţiune. În: Curentul

juridic, nr. 1-2/2001, p. 10-24.

• Petiţia de ereditate. În: Curentul juridic, 1-2/2002, p.

170-178.

• Consideraţii generale privind publicitatea imobiliară.

Necesitatea, obiectivele şi rolul publicităţii imobiliare. În: Curentul juridic, 3-4/2002, p. 165-191.

• Actul juridic de opţiune succesorală. În: Curentul

juridic, 3-4/2002, 213-231.

• Raportul dintre răspunderea civilă delictuală şi

repararea unor prejudicii ocazionate de producerea

vătămării. În: Curentul juridic, 1-2/2003, p. 76-88.

• Problematica dreptului de proprietate în evoluţia

istorică. În: Curentul juridic, 3-4/2003, p. 135-150.

• Aspecte ale aplicării legii civile în timp, relative la

revendicările imobilelor potrivit Legii nr. 10/2001. În:

Annales Universitatis Apulensis, Series Jurisprudentia,

4/2003, p. 183-187.

• Câteva consideraţii privind procedura sesizării şi

competenţa instanţelor de contencios administrativ. În:

Annales Universitatis Apulensis, Series Jurisprudentia,

3/2002.

• Interpretarea convenţiei arbitrare. În: Curentul juridic, 3-4, 2004, p. 129-137.

• Despre evoluţia istorică şi problematica proprietăţii.

În: Tricolorul, 24 ian. 2004.

• Interferenţa dintre Drepturile omului şi Dreptul

internaţional public. În: Curentul juridic, 3-4/2006, p. 7-

20.

•Consideraţii teoretice şi practice privind titlul

executoriu raportat la contestaţia la executare a

acestuia. În: Revista de Executare Silită, 1/2006, p. 70-

80.

• Raporturile juridice în arbitrajul comercial. În: Revista Română de Arbitraj, 1/2007, p. 20-25.

• Consideraţii de actualitate din doctrină şi

jurisprudenţă în materia partajului judiciar. În: Revista

de Executare Silită, 2/2007, p. 37-50. Referinţe:

• Nepreţuitele râuri: Antologie literară reghineană / Volum îngrijit

şi prefaţa de Marin Şara. - TgM: Tipomur, 2002. - Reghin: Cenaclul

„Lucian Blaga”. - 239 p.

• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:

Hübners Who is Who, 2010, p. 1198.

• Dr. Ioan Sabău-Pop. În: Reghinul cultural: Studii şi articole. - Vol.

10. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2010, p. 489-493.

• Elitele mureşene, medaliate de Universitatea „Petru Maior” /

Sanda Viţelar. În: Zi de zi, 18 dec. 2008, p. 16.

SAJGÓ Ileana, designer textilist; n. 17 apr. 1950,

Joseni, MS. Absolventă a Lic. de Artă,

TgM (1969) şi a IAP „Ion Andreescu”

CjN, (1973), Secţia Gobelin, prof.

Ciupe Király Maria. Membru UAP

TgM din 1996. Prof. de desen, Ceuaşu

de Câmpie (1975-1984); creator modele, Ţesătoria de Mătase, TgM;

designer la UMF; a ilustrat cărţi.

Participă cu expoziţii artistice-tapiserii în cadrul

manifestărilor ştiinţifice ale UMF. Expoziţii personale:

Joseni, HR (1990); Biserica Unitariană, Sala de Cons.,

TgM (1994-1995); TgM, Teatrul Naţional (1999); TgM,

Palatul Culturii (2000). Expoziţii de grup: din 1975 la

toate expoziţiile jud. ale UAP; Joseni, HR (cu 10 artişti

plastici născuţi la Joseni) (1982); expoziţie republicană,

Bucureşti (1982); Etno-Art, TgM (1996, 1999); TgM:

„Textile 96,” „Textile 97,” „Textile 98,” „Textile 99”; Tabăra Lăzarea (2000, 2001); „Ariadne,” TgM (2000,

2001, 2002, 2003, 2004, 2007); „Incitato,” Tg. Secuiesc

(2001, 2002); Tabăra de creaţie Bolyai János (2004). Referinţe:

• Caricaturişti mureşeni / Romeo Soare. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 1995, p. 56-57.

• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale

şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale

neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale:

[Catalog]. - TgM: s.n., 1997. - 53 p.

• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,

művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =

Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania


400

/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 279.

• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe

Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 114.

• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. – S.l.: A Magyar demokrata

szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 575.

SANDU, Cristian, muzician, dirijor, n. 28 mart.

1978, Reghin, MS. Studii: Şc. Gen. nr.

5; Lic. de Artă din TgM, specialitatea

vioară şi canto clasic (1992-1996); Academia de muzică „Gheorghe

Dima” din CjN, specializarea ped.

(1996-2001); Muzicologie, masterat

(2001-2003); Dirijat (2001-2005), prof.

Gheorghe Victor Dumănescu,

specializare vocal-simfonic, prof.

Florentin Mihăescu; drd. în stilistica interpretării

muzicale, CjN; Masterclass în Dirijat Orchestră, Sarah

Brown, SUA (2001); Sinaia, Masterclass în Dirijat

Coral, Sharon Hansen, SUA (2003); Sankt-Petersburg,

Masterclass în Dirijat Orchestră cu Leonid Korchmar, dir. muzical al Teatrului Mariinsky, prof. la

Conservatorul „Nicolai Rimsky - Korsakov” (2007).

Experienţă profesională: dirijor invitat al Orchestrei

Naţionale a Ucrainei, Kiev, înregistrarea coloanei sonore

Growing Toward the Light a compozitorului Aaron

Fazakas (2005); premiera naţională a operei Iphigenie en

Aulide de Chr. W. Gluck (2006); dirijor al Orchestrei

Radio din Kiev în Coreea de Sud (2006); dirijor al

Filarmonicii din Bacău în Coreea de Sud (2007); dirijor

al Orchestrei de Stat „Klassika” la Sankt Petersburg

(2007); dirijor al Daegu Opera House Orchestra (Coreea de Sud) în Columbia (2008). Repertoriu de operă şi

balet: Gluck: Iphigenie en Aulide, Orfeo; Cimarosa: Il

Matrimonio segreto; Mozart: Zaide, Cosi fan tutte, Le

Nozze di Figaro, Don Giovanni; Rossini: Il Barbiere di

Siviglia, La Cenerentola; Donizetti: L’Elisir d’amore,

Lucia di Lammermoor, Don Pasquale; Verdi: Traviata,

Rigoletto, Il Trovatore, Aida, Un Ballo in Maschera,

Nabucco, Otello, Don Carlos, La Forza del destino;

Bizet: Carmen; Gounod: Faust, Romeo et Juliete;

Massenet: Werther, Manon; Mascagni: Cavalleria

rusticana, Iris; Leoncavallo: Pagliacci; Puccini: La

Boheme, Tosca, Madama Butterfly, Turandot, Manon Lescaut. Referinţe:

• Personalităţi: Sandu Cristian / Marin Şara, Elena Enache. În:

Reghinul cultural. Studii şi articole. - Vol. 9. - Reghin, 2009, p. 339-

342, foto

• Muzica sacra. Festival de muzică religioasă. Pliant. - Ed. 14-a. 9-

11 dec. 2003. • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:


SÁNTA Csaba, sculptor; n. 6 apr. 1964, Sovata,

MS. Absolvent al Lic. de Artă TgM (1982) şi al IAP „Ion Andreescu” din

CjN (1990); a studiat sub îndrumarea

sculptorilor: Bocskay Vince, Gergely

István şi Korondi Jenő. Bursa de

studii acordată de „Budapest Galeria”

pentru anul 2000. Expoziţii personale:

Szászhalombata, Ungaria (1995,

2002); Odorheiu Secuiesc (1998); Sovata, Galeria

Teleki, expoziţie permanentă din 2001; Gheorgheni

(2003); Neumarkt (2004). Expoziţii de grup: TgM (1992,

1993, 1995, 1997, 2004); CjN (1986, 1988, 2004); Sf.

Gheorghe (1991, 1994, 2000); Rochefort sur Mer

(1991); Szászhalombatta (1992); Budapesta (1993, 1996,

1998, 1999); Kecskemét (2001). Simpozioane:

Kecskemét (2001); TgM (2001, 2002); Lăzarea (2003).

Lucrări de for public: bust „Szent László,” CjN (1992);

bust „Tamási Áron,” Lupeni, HR (1997); bust „Szent

István,” Trei Sate, MS (2000); memorial „Orfan de

război,” Sovata (2001); figură statuară „Kossuth Lajós,” HR (2001); memorial „1848,” Dăneşti, HR (2002);

figură statuară „Domokos Kazmer,” Sovata (2004). Referinţe:

• 12 erdélyi képzőművész: [kiállítási katalógus]: Budapest Erdős

René ház 1992. március 14. - április 14 /. - Budapest: s.n., 1992.

• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának

kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek. - [Budapest]: [Erdély Művészetéért

Alapítvány; Vármegye Galéria], 1996.

• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. -

december 7. - Mv.: Barabás Miklós Céh, 1997. - 107 p.

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 148.



• Tradíció és modernség kézfogása Szovátán / Szepes Hédi

művészettörténész. În: Népújság (Múzsa), 2006. szept. 23., p. 4, 5.

• Szobrászművészeti kiállítás. În: Népújság (Kalauz), 2006. október

20., p. 1.

• Bronzformák ölelkezése: Sánta Csaba egyéni tárlata

Marosvásárhelyen / N. M. K.. În: Népújság (Múzsa), 2006. nov. 4..

SÁNTA Huba, pianistă, n. 1977, TgM. Studii: Lic.

de Artă TgM, prof. Nagy Ibolya, Gábos Judit, Ávéd Éva;

Academia de Muzică „Gh. Dima” din CjN. A participat

la diferite cursuri de măiestrie susţinute de Gulyás István

la Kőszeg, Ungaria, Viniciu Moroianu, Vincenzo Balzani şi Mihai Ungureanu la Râmnicu Vâlcea, Nádor

György la Baden bei Viena, Austria, Peter Toperczer la

Praga; bursă de studii la Academia de Muzică din Corfu,

Grecia (2000); a studiat la Trossingen în Germania, prof.

Tomislav Bainov. A susţinut recitaluri şi a concertat în

mai multe oraşe ale ţării, în Belgia şi Germania. A

realizat înregistrări la studioul local de radio şi la Radio

Bucureşti. Distinsă cu premiul III la Concursul Naţional

de Interpretare organizat la IS (1996), premiul II la

Concursul Carl Filtsch, SB (1998); premiul I şi premiul

special Marţian Negrea, Ploieşti (1999). Referinţe:

• Concert simfonic: Pliant, Filarmonica din TgM, 5 febr. 2004, 2 iun.

2011.

SÁROSI Csaba, grafician, prof.; n. 23 nov. 1951,

Reghin, MS. A terminat IAP „Ion Andreescu” din CjN

(1980). Prof. şi grafician la Tg. Secuiesc, CV. Are

expoziţii personale la: Tg. Secuiesc (1982-1996);

Gheorgheni (1982); BV (1989); CV (1989); Hatvan,

Ungaria (1996). Expoziţii colective: Tg. Secuiesc (1986-

1995), Sf. Gheorghe (1982-1996); Budapesta (1990-

1991). Expoziţii cu ex-librisuri la Torino, Kiev, Metz, Gyula, Budapesta, Domme (Belgia) (1990-1996). Are

gradul didactic II. Premiul expoziţiei memoriale „Katona

József”(1991).

Lucrări publicate:

- în colaborare:


401

• Az erdész pipája: Lett népmesék / Fordította Bán

Péter; A könyvet illusztrálta Sárosi Csaba. - Csíkszereda:

Pallas-Akadémia, 2004. - 92 p. Referinţe:

• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán; [fotók

Csomafáy Ferenc, Erdélyi Lajos, Haragos Zoltán, Marx József, et al. -

Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990.

• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-

Scripta, 1997, p. 504.




/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 280-281.



SARTORIUS Johann, Schneider; compozitor,

cântăreţ, organist; n. 22 mart. 1712, SB - m. aug.1787,

Sighişoara, MS. Organist al Bisericii Evanghelice din

SB, la Villa Crucis şi la Capitelul imperial din

Sighişoara. A compus muzică corală, orchestrală şi

vocală (Dictum pentru voce şi orgă-Orchestră, cantata

Das Himmelreich ist gleich einem Könige). Referinţe:

• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -

Craiova: Aius, 1997. - 336 p.

SAS, Dragoş Andrei, luptător antifascist, erou al

luptei împotriva fascismului; n. 1912, Târnăveni, MS - m. 13 mart. 1943,

Fresnes, lângă Paris. A început şc. la

Hidrifaia, continuă în com. Bahnea,

apoi intră ca ucenic la un atelier de

croitorie din Târnăveni, primind

calificarea de croitor. În 1929 pleacă

la Bucureşti, se angajează ca muncitor

la diferite ateliere de croitorie, încadrându-se în UTC. Ia

parte la mai multe demonstraţii muncitoreşti (1932-

1933); este încorporat în regimentul 84 Infanterie, fiind

mutat la atelierul de croitorie al Cercului Militar Bucureşti. Educat în spiritul internaţionalismului

proletar, pleacă în Spania (1936) pentru a lupta cu arma

în mână alături de poporul spaniol împotriva fascismului,

în compania de puşcaşi „Griviţa” şi „Tudor

Vladimirescu.” Voluntar şi la mişcarea de rezistenţă a

poporului francez, unde, în urma unei operaţiuni, a fost

prins, închis şi apoi împuşcat de Gestapo. Referinţe:

• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,

Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. – TgM, 1973, p. 269-278.

• Voluntari români în Spania. Amintiri şi documente. - Bucureşti: Ed.

Politică, 1971.

SASU, Onoriu, pr. ortodox, om politic; n. 24 nov.

1879, Blăjel, SB - m. 1 iun. 1959,

TgM. Şc. prim. germană în Mediaş;

Lic., cursul inferior, la Blaj;

Gimnaziul grăniceresc din Năsăud,

unde susţine examenul de maturitate.

Pr. în Daneş (1902-1944); luptă

pentru unitate naţională, motiv pentru care este arestat şi deportat la

Csava-Şopron în Ungaria (sept. 1916 şi iun. 1917);

participă la MAN de la Alba Iulia. A făcut parte din

comisia de împroprietărire; membru al PNL, membru în

delegaţia permanentă şi în Cons. Jud.; deputat în

Parlamentul României (1927-1928), senator (1934-

1937). A sprijinit ridicarea de şc. în jud.; este prezent la

punerea pietrei fundamentale la şc. din Mihai Viteazul,

Criţ şi Roadeş, precum şi la inaugurarea şc. din Dealul

Frumos şi Ruja. A fost membru în Cons. de adm. la

„Târnava,” Institut de credit din Sighişoara; a activat în

cadrul Despărţământului Sighişoara al Astrei (1911).

Distins cu ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler. Referinţe:

• Contribuţia preoţimei române din Ardeal la Răsboiul pentru

întregirea neamului (1916-1919) / Dr. Sebastian Stanca. – Cj: Editura

şi Librăria Cartea, 1925, p. 121.

• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti. - 1943, p. 73.

• Politica statului ungar faţă de biserica românească din

Transilvania în perioada dualismului 1867-1918 / Dr. Mircea

Păcurariu. - SB, 1986, p. 272.

• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului

român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p.

133; Vol. 9: 1989, p. 255.

• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,

2000, p. 214-216.

• Biografii liberale - Onoriu Sasu / Traian Bosoancă. În: Glasul

Mureşului, 30 oct.-15 nov. 1998.

SATMARI, Florentina, cântăreaţă de operă şi

operetă, muzică uşoară, muzică

populară; n. 1 iul. ?, Nadăşa, com.

Beica de Jos, MS. A absolvit

Conservatorul „Gheorghe Dima” din

CjN. A cântat pe scenele româneşti, dar şi în străinătate în: Carmen,

Cavaleria rusticană, Trubadurul,

Traviata, Madame Butterfly. Din

1972, devine realizatoare de emisiuni de televiziune; în

1997, la Festivalul de muzică uşoară Cerbul de aur de la

BV, lansează primul său album, intitulat De dragul tău,

apoi a mai lansat alte două albume: Cântecele mele,

dorurile mele şi De dragoste şi dor. În prezent este

realizatoare a emisiunilor de folclor de la Naţional TV.

Premiată de revista Ambasador (1996). Referinţe:

• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:

Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 203-204.

• Emisiunile TV ale Florentinei Satmari declanşează „Războiul

stelelor” în variantă mioritică. În: Evenimentul zilei, 12 iul. 1997, p.

10.

• O mureşeancă, vedetă de televiziune!. Drum printre oameni /

Romeo Soare. În: Cuvântul liber, 19 ian. 2007, p. 6.

SĂBĂDEANU, Petre, solist vocal de muzică

populară, ing. agronom; n. 2 nov.

1933, Sântana de MS, MS - m. 12

mai 2008, Bucureşti. Studii: Fac. de Agronomie Bucureşti. Dr. în

economie. Ing. agronom la Stâlpu,

BZ; lucrează o vreme în presa

tehnico-ştiinţifică, apoi se trasferă la

Institutul de Economie Agrară.

Debutează ca solist vocal la festivalurile folclorice

studenţeşti (1956-1960), câştigând premiul I pe ţară şi

titlul de laureat. Înregistrări la Radiodifuziune (1959),

apoi la TVR (1962); cântă alături de orchestre de muzică

populară: Barbu Lăutaru, Periniţa, Rapsodia Română. A

realizat 14 discuri, 10 casete, 4 CD. Câteva titluri:


402

Mureş, Mureş, apă rece, Mureş, Mureş apă mare, Cine

joacă perina, Câtu-i Mureşul de mare, Câte fete

ardelene, Pe Valea Mureşului; discuri colective: Mândra

mea floare aleasă, Fetele de la Căpâlna. Numeroase

premii: Lille (1962), Atena (1964), Dijon (1968),

Belgrad (1969), Viena (1971), Montrejeau (1973);

Premiul revistei Ambasador. A publicat 20 cărţi şi 300

articole în reviste de profil. Preş. al Soc. de Istorie şi

Retrologie agrară din România; membru al Academiei

Oamenilor de Ştiinţă. „Cetăţean de Onoare” al com.

Sântana de Mş. Referinţe:



• Cuvântul liber, 19 aug. 2005, p.2, 1 foto.

• In memoriam Petre Săbădeanu: Oameni care au fost / Cornel

Podar. În: Cuvântul liber, 14 mai 2009, p. 6, 1 portr.

SĂLCUDEANU, Tudor, consultant politic; n.12

oct. 1986, Brăila. Studii: Şc. Gen.

nr. 4 din TgM şi Lic. „Al. Papiu

Ilarian”; Fac. de Relaţii Politice şi

Comunicare, Bucureşti; masterat:

marketing politic din cadrul

SNSPA. A publicat articolul

Dialogul interideologic în blogosfera politică românească,

apărut în Revista Română de Comunicare şi Relaţii

Publice. În prezent, este consultant politic în cadrul

firmei FAR Communication. Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Bloguri, facebook şi politică / Tudor Sălcudeanu,

Paul Aparaschivei, Florenţa Toader. - Bucureşti:

Tritonic, 2009. - 208 p. Referinţe:

• Cărţi la promoţie, în Club Office şi la Bibliotecă / Alex Ramadan.

În: Adevărul de seară, 13 mart. 2010, p. 4.

• Ed. Tritonic în vizite la autorii târgumureşeni. În: Zi de zi, 18 mart.

2010, p. 9, 6 foto.

SĂSĂRAN, Ioan, actor, n. 25 nov. 1933, sat Săsar

(MM) - m. 20 aug. 2009, TgM. Şc.

prim. „Ion Vidu” Lugoj, unde era copil

de trupă în regimentul 5 Roşiori (1941-

1945); Lic. „Mihai Eminescu,” SM

(1945-1948); Lic. „Gh. Şincai,” BM

(1948-1952), AAT, Bucureşti (1952-

1956). Actor, Teatrul Dramatic BM

(1956-1988), actor, Teatrul Naţional

TgM (1988-1991); colabor., Teatrul Naţional TgM

(1991-2008); actor reangajat la Teatrul Municipal Baia

Mare (2002-2008); actor colab., Teatrul Naţional CjN, Teatrul „Scena” TgM, „Studioul” UAT, TgM. Conf.

univ., UAT, TgM, catedra de actorie (1991-2000); UDC,

facultăţile Drept, Ziaristică, Litere, predând Retorica,

Arta Argumentaţiei, Istoria Artelor. Roluri interpretate,

selecţie din cele peste 139: Academia de Teatru şi Film:

Cleşci în Azilul de noapte de M. Gorki, regia Ion Cojar

(1955); Cristea în Furtună în munţi de Sütö András,

regia artistică Ádám Kovács; Teatrul Dramatic BM:

Marinarul Ceaikin în Clubul căpitanilor celebri de V.

Kreps şi K. Mint, regia Petre Meglei (1956); Jan

Flemming în Institutorii de Otto Ernst, regia Ştefan

Iordănescu (1958); Grişa Neznamov în Vinovaţi fără

vină de A.N. Ostrovski, regia Ion Deloreanu (1959);

Monserrat în Monserrat de Emmanuel Robles, regia

György Harag (1959); Marian în Liturghia de la miezul

nopţii de Peter Karvas, regia Geta Vlad (1961); Petru

Rareş în Apus de soare de B. Şt. Delavrancea, regia Ion

Şahighian (1961); Serioja în Cred în tine de V.

Korostilov, regia Jean Stopler (1962); Valorin în Se

caută un vinovat de Marcel Aymée, regia Marius

Popescu (1963); Fred în Lizzie Mac Kay de J.P. Sartre, regia Ştefan Farkas (1967); Cloşca în Procesul Horea de

Al. Voitin, regia Marius Popescu (1967); Paddy O’Dowd

în Fire de poet de E. O’Neill, regia Gyorgy Harag;

Krogstad în Nora de H. Ibsen, regia Dan Alecsandrescu

(1969); Mac Karthy în Clipe de viaţă de W. Saroyan,

regia Liviu Ciulei (1970); Ion, fiul Glanetaşului în Ion de

M. Sorbul, după L. Rebreanu, regia Petre Sava Băleanu

(1970); Take în Take, Ianke şi Cadâr de V.I.Popa, regia

Otto Rappaport (1973); Ion în Aceşti îngeri trişti de

D.R.Popescu, regia Petru Mihail (1974); Dragomir în

Năpasta de I.L. Caragiale, regia Adrian Lupu (1975);

James Tyrone în Luna dezmoşteniţilor de E. O’Neill, regia Ion Deloreanu (1977); X.X. în Emigranţii de

Slavomir Mrozek, regia Ion Deloreanu (1978); Vasile

Lucaciu în Vasile Lucaciu de Dan Tărchilă, regia Ioan

Ieremia (1978); Vasile Mirea în A cincea lebădă de Paul

Everac, regia Dan Stoica (1979); Alan Squier în Pădurea

împietrită de R. Sherwood, regia Dan Stoica (1980);

Spătarul Dragomir în Vlaicu Vodă de Al. Davila, regia

Gheorghe Jora (1983); la Teatrul Naţional TgM: Werle

în Raţă sălbatică de H. Ibsen, regia Dan Alecsandrescu

(1988); Ilia Kuzmici în Smerita de F.M. Dostoievski,

regia Dan Alecsandrescu (1990); Tiresias în Regina Iocasta de Constantin Zărnescu, regia Dan

Alecsandrescu (1991); Maxim în Curve de lux de Radu

Iftimovici, regia Dan Alecsandrescu (1994); John de

Gaunt în Richard al II-lea de W. Shakespeare, regia

Mihai Manolescu (1998); Luca în Azilul de noapte de M.

Gorki, regia Kincses Elemér (2002); Prohor în Vassa

Jeleznova de M. Gorki, regia Radu Olăreanu (2007);

UAT, TgM: Xantos, în Vulpea şi strugurii de

G.Figueiredo, regia Călin Florian (1995); Ion Sorcovă, în

Domnişoara Nastasia de G.M.Zamfirescu, regia Ion

Săsăran (1999); la Fundaţia Scena: Montag, în F.451 de

Ray Brandbury, regia Liviu Pancu (2003); Vrăjitorul, în Zamolxe de L.Blaga (2007). Filme: Întoarcerea din iad,

regia N.Mărgineanu; Undeva în est, regia N.

Mărgineanu; Ultima frontieră a morţii, regia Ion

Cârmăzan, regia Virgil Calotescu; Ancheta, regia

Constantin Vaeni; Vizita Arhiepiscopului, regia Zoltan

Kamondi, coproducţie România-Ungaria-Italia. Regizor

al spectacolelor: Piatra din casă de Vasile Alecsandri;

Moara cu noroc de I. Slavici; Soacra cu trei nurori după

I. Creangă; Crăiasa zăpezilor după H.C.Andersen; Fata

din dafin de Dan Tărchilă; Vasile Lucaciu de Dan

Tărchilă. Distincţii: „Cetăţean de Onoare” al mun. BM (2003); Senior al mun. TgM (2003); Diploma de onoare

cu ocazia „Jubileului Promoţiei de Aur a teatrului

Românesc,” Craiova (2006). Referinţe:

• Treptele iubirii / Doina Papp. - Bucureşti, 1996.

• Vindecarea de melancolie / Vasile Radu Ghenceanu. - BM, 1996.


403

• Promoţia de aur/ Victoria Alta Dobre. - Bucureşti, 1999.

• Teatrul românesc la Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM, 2002, p.

102, 105, 111, 117, 184.

• 50 de ani de teatru la Baia Mare. - BM, 2003.

• Convorbiri cu actorul Ion Săsăran / Domide Gherasim. - BM: Ed.

Proema, 2003.

• Dicţionar cinematografic / Tudor Caranfil. - Bucureşti, 2003.

• Punct de trecere/ Augustin Cozmuţa. - BM, 2003.

• Conchistadorii Scenei - Promoţia de aur a teatrului românesc /

Constantin Paraschivescu. - Craiova, 2006.

• Presa centrală, presa locală din judeţele Maramureş şi Mureş

(1971-2003).

• Colecţia Teatru (1980-1989), Cinema (1977-1988).

• Programe de spectacole: Teatrul Dramatic Baia Mare, Teatrul

Naţional TgM.

• Ion Săsăran „Vraja” nu se rupe niciodată (III) / Gherasim

Domide. În: Vatra veche, 2, nr. 5, 2010, p. 73.

SĂSĂREANU, Constantin, actor, regizor; n. 18

iul. 1927, Iacobeni, HR - m. 9 aug. 1999, TgM.

Debutează la Teatrul Poporului din BV (1948). Actor la

Teatrul Naţional din TgM (1970-1999). ). Roluri: Fratele

din Procurorul; Dr. Chasuble din Bună seara, domnule

Wilde; Judele Gaunt din Pogoară iarna; Constantin Iros

din Piticul din grădina de vară; Doctorul Balanzoni din

Mincinosul; Messerchmann din Invitaţie la castel; Toma

Hrisanide din Interesul general; Polonius din Hamlet;

Bătrânul Ekdal din Raţa sălbatică şi alte piese: Speranţa

nu moare în zori,, A murit Tarelkin!, Livada de vişini,

Ion, Amurgul burghez, O noapte furtunoasă. A regizat: Soacra cu trei nurori, Adolescenţii, Tata, fata şi trei

crai. Diplomă post-mortem, Teatrul Naţional din TgM

(2000). Referinţe:

• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria

primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a

Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 45,

51, 58, 64, 73, 89, 97, 105, 122, 142, 184.

• Cuvântul liber, 4 apr. 2000.

SÂRBU, Ion Eugen, prof. de istorie; n. 29 mart.

1976, Boiu, com. Albeşti, MS.

Studii: Şc. gen. în satul natal; Lic.

MIU Sighişoara (1990-1994); Fac. de Istorie, Univ. „1 Decembrie

1918” Alba Iulia (1995-1999);

postuniv. de Informatică Aplicată şi

Programare, UT, CjN (2002-2004).

Prof. de istorie, Grupul Şc. de

Industrie Uşoară Sighişoara (2000-); gr. didactic I

(2009).

Lucrări publicate:

• Monografia localităţii Boiu. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 2010. Studii şi articole: • Boiu, aspecte de istorie modernă şi contemporană.

În: Alt - Schaessburg, 1, 2008, p. 133-144.

• Depopularea Jacului Românesc în perioada

comunistă. În: Alt-Schaessburg, 2, 2009, p. 148-156.

• Depopularea Şarpatocului în perioada comunistă. În:

Alt-Schaessburg, 3, 2010. Referinţe:

• Cv

SCARLAT, Nicolae, actor, regizor; n.? Studii:

IATC Bucureşti. Actor la Teatrul de

Stat TgM, devenit Teatrul Naţional

(1963-); dir. al Teatrului din Piatra

Neamţ (1974-1995); dir. adj. al

Teatrului Naţional din Bucureşti. A regizat peste 70 de spectacole la

diferite teatre din ţară. Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002:

Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea

Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional

Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 244-

245. Referinţe:



Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002.

SCHNEDAREK, Ervin Béla, prof., regizor de

film; n. 21 ian. 1920, TgM - m. 14 ian. 2008, TgM. Bacalaureatul la TgM (1938); Fac. de Matematică, Univ.

„Bolyai” Cj. Prof. la TgM, la Şc. de film (1951-1958);

fondator şi prof. la Clubul de film TgM (1958);

corespondent pentru emisiunea în lb. maghiară a TVR,

cu reportaje şi filme documentare (1970); a fondat un

Video studio „Studio 7” la TgM (1989). Filme realizate:

Bolyai emlékmúzeum (1970), Farsangtemetés

Alsósófalván, Bobo pótvizsgára készül, A kényes kör, A

rádiójelek titka. Referinţe:

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig ? / Szerkesztette Simon Anita,

Tál Mariann. - 2. köt.: L-Z. - 1997, p. 150.





• File din istoria cinematografiei în Tîrgu-Mureş / Aurel Chertes,

Emilia Chertes. - TgM, 1970.

• Dublu portret: Păun Popescu şi Schnedarek Ervin / D. Mureşan,

Ion Moisescu. În: Steaua roşie, 10 dec. 1983, p. 3.

• Búcsú Schnedarek Ervintől / Simonffy Katalin. În: Népújság, 2008.

Jan. 18, p. 5.

SCHNELLER Mária, pictor; n. 3 mart. 1953,

Baia Mare, MM. Absolventă a IAP „Ion Andreescu” CjN, Secţia pictură

(1979). Membru stagiar al UAPR.

Expoziţii: Expoziţia de grup a

artiştilor plastici din Transilvania,

TgM (1995); Expoziţia artiştilor

târgumureşeni la Budapesta (1995);

Expoziţia artiştilor târgumureşeni la

Kecskemét (1995); Festivalul Internaţional de

Performance „Ann ART,” Lacul Sf. Ana (1997-1998);

Expoziţia jubiliară a Asoc. Artistice „MAMŰ,”

Kecskemét (2001); Expoziţia de grup, Galeria UAP, TgM (2004); TgM, Casa „Bernády György;” expoziţie la

Oradea. Tabere de creaţie: tabăra de creaţie

internaţională „Nagy Pál” din Ghindari; Şinteu (2001). Referinţe:

• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.

szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező:

Simon Endre. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.


404







SCHULLER, Georg Adolf, istoric, pr., prof.,

cercet. şt.; n. 25 dec. 1862, Sighişoara, MS - m. 30 aug.

1939, SB. Studii gimnaziale la Sighişoara; superioare de

teologie, filosofie şi istorie la Berna, München, Berlin,

Tübingen (1880-1885). Titlul onorific de dr. în teologie

acordat de Univ. Tübingen (1926). Prof. secundar la

Cincu Mare (din 1887); rectorul gimnaziului din Agnita (1889-1893); pr. la Laslea Mare şi Selcuş şi red. la

diferite publicaţii teologice (1893-1905). Din 1905 s-a

consacrat exclusiv cercet. şt.; a condus secţia de

manuscrise a Bibliotecii Brukenthal. Specialist în istoria

politică a veacului al XVIII-lea şi în istorie agrară; se

remarcă printr-o intuiţie ieşită din comun şi prin darul de

a evoca atmosfera veacurilor trecute.

Lucrări publicate:

• Aus der Vergangenheit der siebenbürgisch-

sächsischen Landwirtschaft. - SB, 1895. - 130 p.

• Samuel von Brukentahl. - 2 vol. - München, 1967;

Vol. 1: 1967. - XI, 378 p.; Vol. 2: 1969. - VII, 352 p.


• Sächsischer Landbau. În: Bilder aus der

Kulturgeschichte der Siebenbürger Sachsen. - SB, 1928,

p. 13-31.

• Die Gräfen. În: Bilder aus der Kulturgeschichte der

Siebenbürger Sachsen, p. 43-65.

• Zunftlben. În: Bilder aus der Kulturgeschichte der

Siebenbürger Sachsen, p. 337-362. Referinţe:

• Bibliographie Georg Adolf Schuller. În: In memoriam D. Dr. G. A.

Schuller / H. Hienz. - SB, 1941, p. 8-31.

• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1978, p. 294-295.

• Geschichte der siebenbürgisch-deutschen Literatur im achzenten

Jahrhundert / Stefan Sienerth. - Klausenburg: Dacia Verlag, 1990. -

160 p.

• Contribuţii la cunoaşterea istoriei saşilor transilvăneni 1918-1944

/Vasile Ciobanu. - SB: Ed. Hora, 2001. - 472 p.

• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:

Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.

• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii

editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros

megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,

helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz

Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

SCHULLER, Georgius, pr., jurist, prof.; n. 17

iun. 1714, Reghinul Săsesc, MS - m. 18 sept.1781,

Reghin, MS. Frecventeză cursurile şc. din TgM şi Sb;

Univ. din Tübingen. În 1735 a fost rector în oraşul natal;

pr. la Württenberg; revine la rectoratul reghinean în

1741, profesând în oraş şi în Ideciul de Sus. În ultima perioadă a vieţii a fost jurist consult şi decan. Referinţe:

• Erdélyi peregrinusok: erdélyi diákok európai egyetemeken: 1701 -

1849 / Szabó Miklós, Szögi László. - Mv.: Mentor, 1998. - 610 p.

• Personalităţi şi evenimente culturale ale Reghinului / Ingrid

Basaraba. În: Gazeta Reghinului, aug. 2005, p. 1, 3.

SCHULLER, Ludvig Friederich, fotograf; n.

1826, Sighişoara, MS - m. 18 mart. 1906. Fotograf, prof.

de desen la gimnaziu; are atelier în Sighişoara (1865-

1879). Este primul fotograf de instantanee din

Transilvania; este primul care şi-a colorat fotografiile. Referinţe:

• Fényképészek és műtermek Erdélyben 1839-1916: Tanulmány és

okmánytár/ Miklósi-Sikes Csaba. - Székelyudvarhely: Haáz Rezső

Alapítvány, 2001. - 448 p.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

SCHULLER, Richard, prof. pr.; n. 7 febr. 1860,

Sighişoara - m. 1932. Dr. în filosofie. Prof. la Gimnaziul

sighişorean (1893-1901); s-a remarcat prin studiile sale

de istorie locală: Geschichte der Schässburger

Gymnasium (1896); Patriziergeschlecht der Polner in

Schässburg (1897) Alt-Schässburg (1906). Referinţe:

• Magyar írók élete munkái / Szinnei József. - Vol. 12. - Budapest. -

1908.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Sighişoara - orizonturi de cultură / Lucia Ţarălungă. - TgM: Nico,

2007, p. 110-111.

• Învăţământul saşilor transilvăneni (V) / Prof. Hermann Baier. În:

Cuvântul liber, 28 nov. 2007, p. 2.

SCHUSTER, Heinrich, pr., prof.; n. 29 iul. 1857,

Alţina, SB - m. 1931, SB. Şc. prim. în

satul natal şi la Nocrich (în lb. latină);

cursurile gimnaziale la SB; teologia şi

cursurile Fac. de lb. clasice la Univ.

din Viena (1877-1881). În 1882 a fost

numit rector al Şc. prim. din

Miercurea Sb; prof. la Gimnaziul

evanghelic inferior din Reghin (1886-

1904), perioadă în care a desfăşurat o bogată activitate

cultural-obştească: a condus reuniunea meseriaşilor,

reuniunea femeilor, corul bărbătesc şi alte formaţii culturale din oraş. A cercetat trecutul şi rolul istoric al şc.

la care funcţiona, publicând două studii. Se întoarce în

satul natal (1904-1909), unde scrie proză. Între 1909-

1927 a îndeplinit funcţia de rector al gimnaziului din

Sebeş şi se consacră literaturii pedagogice.

Lucrări publicate:

• Martin Alzner. - SB, 1905.

• Das Sächsisch-Regener Gymnasium. Eine

Kulturhistorische Studie. În: Programm des

vierklassigen... - 1889-1890.

• Die Geschichte des Sächsisch-Regener Gymnasium. În: Programm des vierklassigen... - 1894-1895.

• Catalogul bibliotecii gimnaziului. În: Programm des

vierklassingen... - 1903-1904.

• Unsere Lehrlingsfrage. În: Siebenbürgisch Deutsches

Tageblatt, nr. 11774 - nr. 11780. - 1912.

• Die Mühlbächer Schule unter dem Rektorat des

Georg Marienburg. În: Archiv des Vereins... - 1923. Referinţe:


405

• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca

Orăşenească, 1990, p. 216-218.







Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

SCRIECIU, Ioan, general, ofiţer de Comandă şi

Stat Major; n. 2 iul. 1926, Piscu Vechi, DJ. Studii: Şc. de

Ofiţeri de Infanterie, SB (1949); Fac. de Blindate,

Academia Militară (1953); cursul Academic-Superior (1970). Soldat TR, participant pe front (1945);

sublocotenent Cdt. Cp. Tc. (1950); Locotenent

Academia Militară (1950-1953); Căpitan-Şef Stat Major

RTC (1954-1957); Maior Cdt. R. 18 Tc- Basarabi (1958-

1962); Locotenent Col. Cdt., Şc. de Ofiţeri de Război

Lipova (1965-1968); Colonel Şef Stat Major, Divizia 6

Tc. (1969-1971), General Cdt. Divizia 6 Tc. (1972-

1980), General Stat Major A 3-a (1981-1983), General în

rezervă (1983). Publicaţii: lucrări de specialitate pentru

pregătirea cadrelor armatei. Membru PCR (1953-1989),

CPUN (1989-1990), preş., Organizaţia Jud. MS.

Membru în Asoc. Naţională a Veteranilor de Război (preş., fondator, filiala MS, 1990-1992); Asoc. „Cultul

Eroilor.” Crucea comemorativă a celui de al II-lea război

mondial, 15 ordine şi medalii. Referinţe:

• Who's who în România. - Ediţie princeps. - Bucureşti: Pegasus

Press, 2002. - 736 p.

SEBESTYÉN Aba, actor, n.8 dec. 1973, Bv. Studii:

IAT „Szentgyörgyi István” TgM (1996).

Actor, Teatrul Naţional Satu Mare,

secţia „Harag György” (1996-2000);

actor Teatrul Naţional TgM, secţia

„Tompa Miklós” (2002-); cadru didactic

la IAT TgM (2002-2007, 2008); dir.

fondator Studio Yorick (2004-). Roluri:

Amadeus (Peter Shaffer: Amadeus);

Milos (Bohumil Hrabal: Szigorúan ellenőrzött vonatok);

Flatalember (Nádas Péter: Találkozás); Rómeó (Shakespeare: Romeo és Júlia); Edmund (Shakespeare:

Lear király); Tótferi (Kárpárti Péter: Tótferi). Domenii

de cercetare: ştiinţa teatrului. Membru al Asoc. Teatrale

Secuieşti; preş. Asoc. Culturale Yorick. Distincţii: Cel

mai bun actor debutant, UNITER; Festivalul

Dramaturgiei Contemporane, Bv (1998); Cel mai bun rol

masculin, Gheorgheni (2009); Diplomă de Excelenţă,

Asoc. „Szentgyörgyi Albert” (2002). Referinţe:

• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata


• Gyerekként második Bölöni akart lenni Sebestyén Aba. În:

Vásárhely Hírlap, 8 oct, 2008, p. 14, 1 foto.

SFÂRIAC, Ioan, caricaturist; n. 24 ian. 1955,

Crăieşti, MS. Studii: Lic. de Artă (1984). Lucrează la

Spitalul Clinic Jud. MS. A publicat caricaturi în Steaua

roşie (debut), Urzica, Scânteia tineretului, Vatra,

Scânteia, Vörös Zsászló, Universum, Romanian News,

Mapamond magazin, Cuvântul liber, Gura lumii, Mondo

business. Expoziţii: TgM, Brăila, BV, Costineşti, Vaslui,

Bistriţa; Montreal, Canada (1986-); Gabrovo, Bulgaria

(1987, 1989); Marostica (1988-1989); Varceli, Italia

(1988); Zagreb, Yugoslavia (1988); Beringen (1988);

Kruishautem (1988); Knokke-Heist,

Belgia (1988); Amstelveen, Olanda,

Londra (1988), Leeds, Anglia (1988,

1989); Ziela Gora, Polonia (1988-

1989); Kogoshima City Tokyo, Japonia; Samarang, Indonezia,

Angouleme, Franţa; Oviedo, Spania.

Premii: premiul II grafică (1986);

premiul I la salonul interjud. (1986); premiul II la

salonul mureşean de caricatură ed. I, 11-17 nov. 1993;

Diplomă de merit la Leeds, Anglia (1988). Referinţe:


„Mureş,” 1995, p. 51-52. • Târnava, 3, nr.9-10, 1994.

SIGMIREAN, Cornel, prof. univ., cercetător,

istoric; n. 7 iun. 1956, Nuşeni, BN.

Studii gimnaziale şi lic. la Beclean;

Fac. de Istorie şi Filosofie a UBB,

CjN (1977-1981). Dr. în istorie, cu teza: Studenţi români la instituţii de

învăţământ superior din

Transilvania, Ungaria, Slovacia în

perioada 1867-1918, UBB, CjN

(1999). A funcţionat ca prof. la

Sovata, MS (1981-1990); dir. coord. al şc. de pe raza

oraşului Sovata (1988-1990). Din 1990 a devenit cercet.

șt. la ICSU „Gheorghe Şincai” din TgM, apoi dir. din

anul 2009; lector univ. (1999), conf. univ. (2002), prof.

univ. (2005) la UPM din TgM, titular al cursului de

istorie contemporană din cadrul Catedrei de Istorie şi Relaţii Internaţionale. Din 2004, ocupă funcţia de

cancelar general, apoi din 2012, preș. al Senatului UPM

TgM (2012-). Conducător de drd. la UBB CjN (2008-);

red.-şef al revistelor Anuarul Institului de Cercetări

Gheorghe Şincai şi Studia Universitatis Petru Maior.

Historia, dir. al Centrului de cercetare ştiinţifică a

elitelor româneşti. Dir. al proiectului de cercetare

Intelectualitatea şi receptarea valorilor politice,

culturale şi economice ale Europei secolului al XIX-lea

(2005-2006), membru în următoarele proiecte şi

granturi: Dicţionar imagologic al oraşelor din România

reprezentate în literatura de călătorie britanică (2009-2011), Consolidarea capacităţii instituţionale a

Consorţiului Regional (CR) al Regiunii de Dezvoltare

Centru (2009-2012), Ruralaudit-serviciu de formare şi

informare privind oportunităţile de afaceri şi

dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale pentru locuitorii

din mediul rural al regiunii de dezvoltare centru (2010-

2012). Cercetări în istoria culturii din spaţiul transilvan

în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu precădere istoria

formării intelectualităţii româneşti. Numeroase călătorii

de documentare în Ungaria, Slovacia, Austria, Italia;

participă la peste 97 de sesiuni, conferinţe, colocvii ştiinţifice naţionale şi internaţionale la CjN, Iaşi, Oradea,

Budapesta, Gyula, Bratislava, Roma, Paris, Bochum.

Publică peste 60 de studii şi articole în diverse reviste şi

vol. din ţară şi străinătate. Membru al Asoc. Istoricilor


406

din Transilvania şi Banat, al Atelierului de lucru

Étudiants sans frontières: migrations universitaires en

Europe avant 1945 - Geneva, vicepreş., Fundaţia

„Gojdu” de la SB (1999-2005). A primit Premiul

„Gheorghe Bariţiu” al Academiei Române pentru cartea

Istoria formării intelectualităţii româneşti din

Transilvania şi Banat în epoca modernă (2002).

Distincţii: „Fibula de la Suseni,” TgM, din partea

Prefecturii MS (2009).

Lucrări publicate:

• Teodor V. Păcăţian: o viaţă de cărturar. - TgM: Veritas, 1996. - 138 p.

• Istoria formării intelectualităţii româneşti din

Transilvania şi Banat în epoca modernă. - CjN: Presa

Universitară Clujeană, 2000. - 808p.

• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-

1948). - TgM: UPM TgM, 2007. - 417 p.

• Elita militară a Imperiului austro-ungar. Studenţi

transilvăneni la Academia Militară „Ludovika” din

Budapesta. – TgM: UPM TgM, 2011. - 82 p.

- în colaborare:

• Interferenţe istorice şi culturale româno-europene /

Coord. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română. ICSU, 1996. - 132 p.

• Elie Câmpeanu: omul şi faptele sale. – TgM:

Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 1999. – 152 p.

• Fundaţia „Gojdu” 1871-2001. - TgM: UPM TgM,

2002 (coaut.).

• Emanuil Gojdu – Bicentenar / Coord. Cornel

Sigmirean. – Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2003.

• Protopopul Ariton M. Popa / Maria Dan. Cuvânt

înainte: Cornel Sigmirean. - TgM: Casa de Editură

„Mureş, ”2003 - 159 p.; Ed. a II-a. - 2006 - 196 p.

• Intelectualitatea transilvană şi mediile de contact cu cultura europeană. În: Intelectualii şi societatea

modernă. Repere central-europene / Coord. Cornel

Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007.

• Amintiri / Take Ionescu. Cuvânt înainte: Cornel

Sigmirean. - TgM: Ansid, 2007. - 231 p.

• Studii de gen. Eseuri şi articole. / Postfaţă Cornel

Sigmirean. – TgM: UPM TgM, 2007. - 293 p.

• Educaţie şi comunicare / Coord. Emilia Albu.

Postfaţă dr. Cornel Sigmirean. – TgM: UPM TgM, 2008.

- 267 p.

• Oameni, fapte, atitudini: Interviuri şi reportaje /

Nicolae Balint. Pref. dr. Cornel Sigmirean. - Vol. 1. -TgM: Nico, 2008. - 212 p.

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. -

Vol. 3. – TgM: Ed. Nico, 2008. - 399 p.

• Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Ed.

Ardealul, 2010. - 214 p.

• România şi Ungaria în faţa Conferinţei de Pace de la

Paris / Cornel Sigmirean, Corneliu Cezar Sigmirean. -

TgM: UPM TgM, 2010. - 295 p.

• Istoria Românilor şi cultura civică. Dicţionar

explicativ / Vasile Nuţiu. Cuvânt înainte dr. Cornel

Sigmirean. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 2010. - 868 p.

• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. Cuvânt

înainte dr. Cornel Sigmirean. – TgM: Ed. Edu 2010. -

379 p.

• Biserică şi societate românească în Reghin şi

împrejurimi 1890-1918 / Simion Bui. Cuvânt înainte: dr.

Cornel Sigmirean. - TgM: Nico, 2010. – 177 p.

• Sângeorgiu de Mureş. Monografie / Ilarie Gh. Opriş.

Cuvânt înainte dr. Cornel Sigmirean. – TgM: Ed. Nico,

2010. - 507 p.

• Petru Maior şi iluminismul Europei Centrale /

Coord.: Cornel Sigmirean, Corina Teodor. - TgM: UPM

TgM, 2011. - 254 p.

• Szögi László, Studenţi români din Transilvania la

universităţile din Europa în secolele XVI-XX / Ed.

Cornel Sigmirean. – TgM: UMP TgM, 2011. – 287 p. • Municipiul Târgu-Mureş / Cons. ed. – TgM: Ed.

ROMGHID, 2011.

• An Imagological Dictionary of the Cities in Romania

Represented in British Travel Literature (1800-1940) /

Coord. dr. Carmen Andraș, dr. Cornel Sigmirean. - TgM:

Mentor, 2012. - 385 p.

Studii în volume:

• Rolul fondurilor şi fundaţiilor de stipendii în

formarea intelectualităţii româneşti din Transilvania în

perioada iluminismului. În: De la umanism la iluminism.

- TgM, 1994, p. 134-142.

• Românii şi învăţământul superior din Transilvania şi Ungaria în anii 1900-1918. În: Istorie şi demografie /

Sabin Manoilă. - CjN, 1995, p. 226-257.

• Église et école. Le rôle des fondations ecclesiastique

dans la formation de l’élite intellectuelle roumaine á

l’epoque moderne. În: Ethnicity and Religion in Central

and Eastern Europe. - CjN, 1995, p. 302-312.

• Despre formarea istoricului Ilie Minea. În: Ilie

Minea. (1881-1943). – Vol. îngrijit de Al. Zub. – IS: Ed.

Univ. „Al. Ioan Cuza,” 1996, p. 29-92.

• Contribuţii la studierea universităţilor europene de

către tinerii ardeleni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX. În:

Interferenţe istorice şi culturale româno - europene. -

TgM, 1996, p. 105-124.

• La constitution de l’intellectualité ecclesiastique

roumaine de Transylvanie dans les institutions

d’enseignement supérieur de l’Europe Centrale et de

l’Ouest. Le cas de l’Université de Budapest (1806-1918).

În: Church and Society in Central and Eastern Europe. -

CjN, 1998, p. 74-102.

• Universitatea din Budapesta şi formarea

intelectualităţii româneşti transilvane (1867-1918). În:

Studii istorice româno-ungare, volum editat de Lucian Nastasă. – IS: Fundaţia Academică „A. D. Xenopol,”

1999, p. 165-186.

• Efforts to Create a Romanian System of Higher

Education in Transylvania (1848-1872), în University

and Society. A History of Higher Education in Cluj in

the 20th Century / Ed. Vasile Puşcaş. – CjN: Univ. Press,

1999, p. 21-38.

• The Creation of the Hungarian University in

Cj(1872). În: University and Society. A History of

Higher Education in Cluj in the 20th Century / Ed. Vasile

Puşcaş. – CjN: Univ. Press, 1999, p. 39-40. • O poartă de acces a spiritului occidental. În: Un

destin istoric. Biserica Română Unită. - TgM, 1999, p.

256-259.

• Slujitor al bisericii şi al neamului. În: Elie

Câmpeanu. Omul şi faptele / Coord.: Grigore Ploeşteanu,


407

Dimitrie Poptămaş. - TgM, 1999, p. 26-34.

• Studenţi români din Reghin şi localităţile apropiate

la universităţile din Europa Centrală şi de Vest. În:

Reghinul cultural. Studii şi articole, 5, 2000, p. 2003-

213.

• Formarea intelectualităţii româneşti din Banat şi

Transilvania. Studenţi români la universităţile din

Ungaria între anii 1867-1918. În: Simpozion.

Comunicările celui de al XI-lea simpozion al cercetătorilor români din Ungaria, Giula, 24-25

noiembrie 2001, Giula, 2002, p. 55-64.

• Elita eclesiastică românească din Transilvania în

epoca modernă. Formarea universitară. În: Slujitor al

bisericii şi al neamului / Pr. prof. univ. dr. Mircea

Păcurariu membru corespondent al Academiei Române,

la împlinirea vârstei de 70 de ani. – CjN: Ed. Renaştera,

2002, p. 594-604.

• Bursieri Gojdu - destine politice şi culturale. În:

Simpozion. Comunicările celui de al XII-lea Simpozion

al cercetătorilor români din Ungaria. - Giula, 2003, p. 22-33.

• Istoria elitelor în istoriografia română

postcomunistă. În: Simpozion. Comunicările celui de al

XII-lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria.

- Giula, 2004, p. 41-56.

• Odiseea Fundaţiei „Gojdu.” 1919-2002. În: Emanuel

Gojdu. Bicentenar / Coord. Cornel Sigmirean, Aurel

Pavel. – Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2003, p.

175-183.

• Din lupta pentru recuperarea Patrimoniului Gojdu.

În: Emanuel Gojdu. Bicentenar, coord. Cornel Sigmirean, Aurel Pavel. – Bucureşti: Ed. Academiei

Române, 2003, p. 103-105.

• Şcolile Blajului în istoria învăţământului şi culturii

româneşt. În: vol. Simpozion. Comunicările celui de-al

XIV - lea Simpozion al Cercetătorilor români din

Ungaria, Giula, 2005, p. 17-27.

• Liviu Rebreanu student la Academia Ludovika şi

ofiţer la Gyula. În: vol. Simpozion. Comunicările celui

de-al XV - lea Simpozion al Cercetătorilor romani din

Ungaria, Giula, 2006, p. 23-36.

• Student român la Budapesta (Sfârşitul secolului al

XIX-lea-începutul secolului al XX-lea). În: vol. Simpozion Comunicările celui de-al XVI - lea Simpozion

al Cercetătorilor români din Ungaria, Giula Ungaria

2007, p. 58-74.

• Formarea elitelor intelectuale româneşti din

Transilvania (1701-1918). În: vol. Mobilitatea elitelor in

România secolului XX / Coord.: Mihai Dinu Gheorghiu,

Mihăită Lupu. – Piteşti: Ed. Paralela, 2008, p. 109-124.

• Formarea elitei clericale greco-catolice. În: vol.

Călător prin istorie. Omagiu profesorului Liviu Maior la

împlinirea vârstei de 70 de ani / Coord. Ioan-Aurel Pop,

Ioan Bolovan. – CjN: Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, 2010, p. 481-492.

• Un ofiţer român la Regimentul 2 de Honvezi din

Gyula şi sentimentul dinastic. În: vol. Simpozion.

Comunicările celui de al XIX-lea simpozion al

cercetătorilor români din Ungaria, Gyula, 2010, p. 89-

105.


• Teodor V. Păcăţean - 140. În: Şcoala Ardeleană, 2,

nr. 8, 11 oct.1992, p. 7.

• Contribuţii la studiul discursului postmemorandist.

În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Istoria, 1-2, 1992,

p. 125-131.

• Istoricul Teodor V. Păcăţean. În: Banatica, 2, 12,

1993, p. 243-261.

• Teodor V. Păcăţian în perioada tribunistă. În:

Revista Bistriţei, 8, 1994, p. 173-184.

• The students and the European Assertion of the National Issue. În: Transylvanian Review, 3, nr. 4, 1994,

p. 127-143.

• Români la Universitatea din Budapesta (1900-1918).

Doctorii în ştiinţe. În: Banatica, 13, 1995, p. 127-167.

• Studenţi şi afirmarea europeană a problemei

naţionale. În: Studia Univ. Babeş-Bolyai, Historia, 39,

nr. 1-2, 1994, p. 169-186.

• Studenţi români la Politehnica din Budapesta (1871-

1918). În: Revista Bistriţei, 10-11, 1997, p. 165-190.

• Naţiune şi soluţii politico-naţionale în publicistica

tribunistă a lui Teodor Păcăţean. În: Caietele David Prodan, 1, nr. 1, ian.-iun. 1994, p. 84-88.

• Catedrala Greco-Catolică din Târgu-Mureş. În: Agru

Arhidiecezan, nr. 1 ian.-iul., 1998, p. 11-13.

• Les etudiants roumains aux instituts d’enseignment

superieur de Slovaque. În: Historicke Studie, 39,

Bratislava, 1998, p. 169-184.

• Studenţi români la institutele de învăţământ superior

din Slovacia. În: Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai,”

TgM, 1, 1998, p. 79-93.

• Catedrala Greco-Catolică din TgM / Cornel

Sigmireanu. În: AGRU Arhidiecezan, 1, ian.-iul., 1998, p. 11-13.

• Les etudiants roumains aux instituts d’enseignment

superieur de Slovaquie. În: Historicke Studie, 39,

Bratislava, 1998, p. 169-184.

• Din viaţa cotidiană a studenţimii române de la

universităţile din Austro-Ungaria. În: Anuarul ICSU

„Gheorghe Şincai,” TgM, 2, 1999, p. 162-174.

• Clujul universitar la sfârşitul secolului al XIX şi

începutul secolului XX - mediu al confluenţelor etno-

confesionale, culturale şi politice. În: Anuarul ICSU

TgM, 3, 2000, p. 166-182.

• Satul şi formarea intelectualităţii româneşti în epoca modernă. Cazul comitatului Bistriţa-Năsăud. În: Revista

Bistriţei, nr. 15, 2001.

• Formarea universitară a intelectualităţii tehnice

româneşti din Transilvania în epoca modernă. În: Studia

Universitatis „Petru Maior.” Historia, TgM, 1, 2001, p.

74-80.

• The Emergence of the Transylvanian Intelligentsia in

the Modern Era. În: Transylvanian Review, 9, nr.4,

2002, p. 15-22.

• Intelectuali români din fostul comitat Mureş-Turda

formaţi la universităţile din Europa Centrală şi de Vest în perioada 1867-1918. În: Studia Universitatis Petru

Maior. Historia, TgM, 2002, p. 145-167.

• Rolul „Fundaţiei Gojdu” în formarea intelectualităţii

româneşti în epoca modernă. În: Lumina, Institutul de

Cercetări al Românilor din Ungaria, Giula, 2002, p. 14-

17.

• The Romanian Ecclesiastical Elite From

Transylvania in the Modern Epoch. University Training.


408

În: Anuarul ICSU”Gheorghe Şincai,” TgM, 5-6, 2002-

2003, p. 20-30.

• Perspective istoriografice privind frecventarea

universităţilor europene de către tinerii transilvăneni.

În: Studia Universitatis. Historia, TgM, 3, 2003, p. 134-

144.

• Plămadă pentru naţiune. Opera de mecenat a lui

Emanuil Gojdu. În: Magazin istoric, 37, serie nouă, nr.

2, febr. 2003, p. 57-64.

• Gheorghe Şincai student la Roma şi Viena. În:

Libraria, Anuar, BJM, 3, 2004, p. 34-47. • Studenţii Academiei de teologie din Blaj între anii

1806 şi 1911. În: Anuarul Institutului de istorie „George

Bariţiu” din CjN, Historica, 42, 2003, Ed. Academiei

Române, p. 325-334.

• The History of the Romanian elites of Transylvanian

society in the postcommunist historiography. În: Anuarul

ICSU „Gheorghe Şincai,” TgM, 7, 2004, p. 253-268.

• Clerul românesc din Transilvania format în

universităţile din Europa Centrală şi de Vest. În: Studia

Universitatis Petru Maior, Historia, TgM, 4, 2004, p.

93-101.

• Târgu-Mureş, oraş al şcolilor. În: Vatra, sept.-oct. 2005, p. 117-118.

• Dilemele modernităţii. Din viaţa studenţilor români

la Budapesta. În: Historia, 7, TgM, 2007, p. 117-130.

• Elita românească braşoveană din epoca modernă

formată la universităţile din Europa Centrală şi de Vest.

În: Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai,” VIII-IX, TgM,

2005-2006, p. 70-89.

• Călătoria de studii. Roma în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea în corespondenţa studentului Liciniu

Pop cu canonicul I. M. Moldovan. În: Anuarul ICSU

„Gheorghe Şincai,” 10, TgM, 2007, p. 91-111. • Organizare de doctorat la Universitatea „Petru

Maior.” În: Cuvântul liber, 6 apr. 2007, p. 6.

• Şcoală doctorală la Universitatea „Petru Maior.” În:

24 ore mureşene, 11 apr. 2007, p. 3.

• Laudatio. În: Cuvântul liber, 17 ian. 2008, p. 5.

• Prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, membru

corespondent al Academiei Române - Doctor Honoris

Causa al Universităţii „Petru Maior” din TgM / Rector

- dr. ing. Liviu Marian. În: Cuvântul liber, 5 mart. 2008,

p. 7.

• Festivitate la Universitatea „Petru Maior”

[Decernarea Medaliei Universităţii „Petru Maior,” prof. univ. dr. Dumitru Irimia]. În: Cuvântul liber, 15

mai 2008, p. 3.

• Cornel Sigmirean: „Vizita academicianului ne

onorează universitatea!” / Alexandru Toth. În: Zi de zi,

15 apr. 2009, p. 5.

• Student român la Academia Militara „Ludovika.” În:

Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai,” 12, TgM, 2009, p.

19-36.

• Să nu fim un popor de resemnaţi! Şi noi avem loc în

istorie! Interviu cu istoricul Cornel Sigmirean,

cancelarul general al Universităţii Petru Maior / Alin Bolboş, Aurelian Grama. În: Ziarul de Mureş, 30 mart. -

5 apr. 2009, p. 7.

• Cardinalul Iuliu Hossu, între Biserică şi neamul său,

Evocarea Cardinalului Iuliu Hossu, la 125 de ani de la

naştere: expuneri susţinute de prof. univ. dr. Cornel

Sigmirean, pr. Horaţiu Cipleu (Cluj-Napoca) şi Dimitrie

Poptămaş. În: Cuvântul liber, 3 mart. 2010, p. 1.

• Fântâna cântătoare din amintiri / Titus Ilovan. În:

Corso, 7 iul. 2010.

• Oraşele universitare ale Europei şi studenţii români

(sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX). În:

Anuarul ICSU „Gheorghe Sincai,” XIII, TgM, 2010, p.

50-64.

• Loisirul în viaţa studenţilor români din Imperiul

austro-ungar. Societăţi, baluri, serate, cafenele. În:

Caiete de Antropologie Istorică, nr. 15, CjN, 2010, p. 115-126. Referinţe:

• Habsburgok és Magyarország a XVI-XVIII. században:

tanulmányok / Szerkesztette ifj. Barta János. - Debrecen: Kossuth Lajos

Tudományegyetem, 1997. - 132 p.

• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie

Poptămaş. - TgM: BJM, 2003. - Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” -

346 p.

• Nexus editorial al şcolilor din Beclean. – CjN: Eikon, 2006, p. 259-

264.

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 5: 200 de

biografii. - TgM: Ed. Nico, 2009, p. 359-361.

• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. – Vol. 1. - TgM: Ed. Edu,

2010, p. 21.



• Cornel Sigmirean: Curriculum vitae. Lista selectivă a lucrărilor

ştiinţifice. În: Lumina, 2006. Publicaţia Institutului de Cercetări al

Românilor din Ungaria, p. 30-33.

• O personalitate de seamă a Reghinului - Ariton Popa / Marin Şara.

În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 8.

• Conferinţă Internaţională la Universitatea „Petru Maior” / Prof.

univ. dr. Iulian Boldea. În: 24 ore mureşene, 19 sept. 2007, p. 3.

• Lansare de carte-Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului

(1806-1948) / Cosmina Oprea. În: 24 ore mureşene, 19 oct. 2007, p. 3,

1 foto.

• Mica Roma evocată la Târgu-Mureş / Ziarul de Mureş, 22 oct.

2007.

• Spiritul Blajului evocat la Târgu-Mureş / Nicolae Balint. În: Zi de

zi, 22 oct. 2007, p. 7.

• O unire de neuitat / Nelly Blăjuţ În: 24 de ore mureşene, 3 dec.

2007, p. 1.

• Universitatea „Petru Maior,” BJM şi Protopopiatul Ortodox TgM:

Comunicat. În: Cuvântul liber, 3 dec. 2008, p. 7.

• „Andrei Şaguna- Corespondenţa” / Alex Iosipescu. În: Cuvântul

liber, 5 dec. 2008, p. 9.



• Fibula de la Suseni pentru şase personalităţi. În: Zi de zi, 3 dec.

2009, p. 4.

• Radu Carp, Despre elitele româneşti, cu detaşare - avantajele unei

dezbateri profesioniste. În: Timpul, 3 mart. 2009.

• Şase mureşeni, premiaţi cu „Fibula de la Suseni” / Ionuţ Oprea.În:

Adevărul de seară, 2 dec. 2009, p. 3.

• Cornel Sigmirean - Predă studenţilor ştiinţa trecutului / Alexandru

Ramadan. În: Adevărul de seară, 28 mai 2009, p. 16.

• Cornel Sigmirean, Istoria formãrii intelectualităţii româneşti din

Transilvania și Banat în epoca modernã [Storia della formazione

dell’intellettualità romena della Transilvania e del Banato nell’epoca

moderna] / Giuseppe Munarini. În: Annuario. Istituto Romeno di

cultura e ricerca umanistica, 6-7 (2004-2005), p. 611-612.

• Cornel Sigmirean, Istoria formãrii intelectualitãţii românești din

Transilvania și Banat în epoca modernã / Silvia Marton. În: Studia

Politica, vol. V, nr. 3, 2005, p. 792-796.

• Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualităţii româneşti din

Transilvania şi Banat în epoca modernă / Mândruţ Stelian. În: Anuarul

Institutului de Istorie „G.Bariţ,” 2002.

• Cornel Sigmirean, Intelectualitatea ecleziastică a Transilvaniei.

Preoţii Blajului (1806-1948) / Maria Dan. În: Studia Universitatis

„Petru Maior.” Historia, 2007, p. 328-329.

• Cornel Sigmirean, Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului.

1806-1948 / Gh. Naghi. În: Anuarul Institutului de Isttorie „Gh.

Bariţiu.”Seria Historia, 2009, p. 375-377.


409

SIKLÓDY Tibor, pictor, grafician; n. 5 mai 1929,

Band, MS - m. 9 febr. 2009, TgM.

Absolvent al IAP „Ion Andreescu”

Cj (1954). Stabilit în TgM, devine

membru definitiv al UAPR, Filiala

MS şi membru UAP din Ungaria. Expoziţii personale: Galeriile UAP

TgM (1967, 1978, 1981, 1982,

1985, 1988, 1992); Odorheiu

Secuiesc (1967, 1972); Cristuru Secuiesc (1968);

Miercurea Nirajului (1978); Galeria „Új Élet,” TgM

(1978, 1987); Casa Bernády, TgM (1999, 2002).

Expoziţii de grup: din 1954, a participat la toate

expoziţiile regionale şi jud.; Salonul Oficial Dalles din

Bucureşti (1969, 1970, 1973); CjN, Reghin, Baraolt,

Covasna, Deva, Sf. Gheorghe, Târnăveni, Miercurea

Ciuc, Tg. Secuiesc, SM, Gheorgheni. Expoziţii înterjudeţene.: Sala Dalles, Bucureşti (1970); CjN (1977-

1978); TgM (1983). Expoziţii de grup peste hotare:

Hajdúböszörmény, Ungaria (1970); New York, SUA

(1974); Budapesta, la Cetate, Ungaria (1990, 1994,

1995); „Erdély Művészetéért Alapítvány,” Budapesta,

Ungaria (1990-1995); Zalaegerszeg, Keszthely, Ungaria

(1993); Kecskemét, Ungaria (1998); Prof. Miklóssi G.şi

studenţii lui, sala Vigadó, Ungaria (2000); Muzeul Ernst,

Budapesta, Ungaria (2002). Tabere de creaţie:

Hajdúböszörmény, Ungaria (1970); Hunedoara (1973);

Piatra Neamţ (1976); Sângeorgiu de MS, Căluşeri,

Tabăra „Armonia,” Elisabeta şi Gheorghe David (1992-2003). Referinţe:

• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -

Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976. - 536 p.

• Erdélyi magyar művészek a XVIII - XX. században / M. Kiss Pál. -

Pápa: Pápai M. Kóny., 1990. - 204 p.

• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner. - Budapest:

Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.

• Tabăra de creaţie „Armonia” Sângeorgiu de Mureş-Căluşeri. Nr.

1-2. 1992-1993: catalog. - TgM: s.n., 1993; Nr. 3. 1994. - TgM: s.n.,

1994; Nr.4-5 (1995 şi 1996). – TgM, [1996]. - 104 p.; Nr. 6/1997. –

TgM, [1997]. - 51 p.; Nr. 7/1998. – TgM, 1998, 48 p.

• Erdélyi őszi tárlat: Vármegye Galéria 1993 szeptember 28-október

15: [katalógus] / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. - Budapest: s.n.,

1993.


kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -

Budapest: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996,

72 p.

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol.2: L-Z, 1997, p. 157.

• Romániai magyar ki kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-Scripta,

1997, p. 511.

• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. -

december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt; foto Mester Tibor. -

Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997.

• Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei képzőművésszel /

Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1998.




/ Molnár Dénes. -Déva: Corvin Kiadó, 2002, p.288.




Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p.117.

• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,

tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981- Vol. 5:

S-Sz, 2010, p. 147.

SILEANU, Ştefan, actor, artist plastic; n. 15 nov.

1939, Cislău, BZ. Actor, Teatrul

Naţional Cj; Teatrul Naţional

TgM (1969-1975). Piese de

teatru: Dansul sergentului

Musgrave de John Arden, regia Radu Penciulescu (1969);

Pădurea împietrită de Robert

Emmet Sherwood, regia

Gheorghe Harag (1970); Puterea şi adevărul de Titus

Popovici, regia Gheorghe Harag (1973); Procesul

rebelilor de pe „Caine,” regia Gheorghe Harag (1974);

Patima roşie, de Mihail Sorbul, regia Gheorghe Harag

(1975). Filmografie: Cântecele mării (1970); Prin

cenuşa imperiului (1975); Buzduganul cu trei peceţi

(1977); Războiul de Independenţă (1977); Vlad Ţepeş

(1978); Labirintul (1980); Punga cu libelule (1980); Stop - cadru la masă (1980); Am fost 16 (1980);

Burebista (1980); Înghiţitorul de săbii (1980); Un

echipaj pentru Singapore (1981); Întâlnirea (1982);

Vreau să ştiu de ce am aripi (1983); Scopul şi mijloacele

(1983); Amurgul fântânilor (1983); Raliul (1984); Clipa

de răgaz (1985); Duminica în familie (1987); Chiriţa în

Iaşi (1987); Liliacul înfloreşte a doua oară (1988);

Momentul adevărului (1989); Marea sfidare (1989);

Şobolanii (1990); Flăcăul cu o singură bretea (1990);

Unde fugi maestre? (1992); Priveşte înainte cu mânie

(1992); Cum vă place? (1992); Crucea de piatră (1993);

Somnul insulei (1994); E pericoloso sporgersi (1994); A Részleg (1995); Iniţiativa (1996); Nekro (1997); Valsul

libelulelor (2002); Despre morţi numai de bine (2005);

Păcală se întoarce (2005); Azucena (2006).Pictor,

expoziţii personale: TgM (2000).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Teatrul românesc la TgM 1962-2002: Contribuţii la

istoria primelor decenii din activitatea Companiei

„Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional TgM / Zeno

Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 201-204. Referinţe:

• 1234 cineaşti români ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,

Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1996. - 400 p.



Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 41,

42, 51, 64, 65, 67, 181, 184, 200, 201-204, 206, 226.

SILVESTRI, Constantin, compozitor, pianist,

dirijor; n. 31 mai 1913, Bucureşti - m.

21 febr. 1969, Londra. Studii: Lic.

„Al. Papiu Ilarian”; Conservatorul

Mun. TgM; Conservatorul Bucureşti;

Fac. de Drept şi Filozofie, Bucureşti.

Pianist concertist (1925-1946),

corepetitor şi dirijor (1939-1944), dir.

şi prim-dirijor (1955-1957) la Opera

Română din Bucureşti, dir. şi dirijor al Filarmonicii din

Bucureşti (1947-1953); prof. de dirijat orchestră la

Conservatorul Bucureşti (1948-1959); prim-dirijor şi dir. artistic al Orchestrei Radiodifuziunii Române (1958-

1959); dirijor al Orchestrei simfonice din Bournemouth,

Anglia (1963-1969). A desfăşurat activitate concertistică

în calitate de pianist şi dirijor în ţară şi străinătate.


410

Compune muzică simfonică, de cameră, corală, vocală.

În amintirea şi în semn de recunoştinţă, Filarmonica din

TgM organizează anual Festivalul care îi poartă numele

(1990-). Referinţe:

• Din muzica şi viaţa compozitorilor / Virgil Gheorghiu. - Bucureşti:

Ed. Contemporană, 1942. - XII, 263 p.

• Muzicieni români. Lexicon. - Bucureşti: Ed. Muzicală, 1970, p.

399-400.

• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani / Autorii: prof. Vasile

Dragoş, prof. Iulian Boldea, prof. Mihai Monoranu, prof. Iulius

Moldovan. - TgM: s.n., 1994. - 219 p.

• Festivalul internaţional „In memoriam Constantin Silvestri” Ed. a

16-a / Marin Căldăraru. În: Cuvântul liber, 4 oct. 2006, p. 2.

SIMÓ Géza, învăţător, prof., revoluţionar al mişcării

socialiste, organizator al sindicatelor

muncitorilor forestieri, publicist; n. 27

febr. 1870, Atid, HR - m. 26 febr.

1946, TgM. Şc. prim. în com. natală;

Col. din Aiud; filologia la Budapesta.

Funcţionează ca învăţător, apoi prof. la gimnaziul din Titel, un orăşel în

sudul Ungariei, unde sprijină cererile

juste ale naţionalităţilor oprimate. Drept urmare este

transferat disciplinar la TgM (1912), unde constată

acelaşi lucru. Aici iniţiază o serie de activităţi cultural-

muncitoreşti; este organizatorul unor greve muncitoreşti

la TgM (1920). Persecutat de autorităţi pentru

participarea la greva generală, este suspendat de la

catedră. Este red. ziarului Marosvölgyi Munkás,

continuat sub numele de Előre, unde reflectă starea de

spirit a muncitorimii din TgM şi Valea MS. În 1922 este ales secretar al Cons. regional sindical din Valea MS,

devenind membru al Cons. Gen. al Sindicatelor Unitare.

Elaborează numeroase chemări, manifeste, articole,

memorii în cadrul Blocului Muncitoresc-Ţărănesc. Este

arestat de mai multe ori pentru mişcările greviste din

1923, 1925 în TgM. Lui i se datorează îmbogăţirea

bibliotecii muncitoreşti din TgM şi a înzestrat coloniile

muncitoreşti de pe Valea MS cu biblioteci volante. Referinţe:


Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973.


tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:

S-Sz, 2010, p. 149.

• Három Marosvásárhelyi portré. Tanítottam ifjakat, felnőtteket /

Marosi Ildikó. În: A Hét Évkönyve 1979, p. 241-244.

• Antalffy Endre avagy Marosvásárhely színeváltozásai / Sebestyén

Mihály. În: A Hét, 1998, 1, 2.

SIMON Endre, pictor; n. 9 oct. 1936, Săcăreni, MS.

Şc. Medie de Arte Plastice TgM

(1950-1954), prof. Incze István, Piscolti Gábor, Bordi András; IAP

„Ion Andreescu” Cj, Secţia pictură

(1960), prof.: Petre Abrudan, Teodor

Harşia, Miklóssy Gábór, Petre Feier.

Lucrează la Muzeul de Artă TgM, ca

îndrumător, muzeograf, muzeograf

principal, dir. (1960-1986); tehnored. la red. Új Élet

(1986-1990); cons. cultural la Inspectoratul pentru

Cultură al jud. MS (1990-1992); membru în conducerea

„Magyar Képzőművészek Társasága” (1992); vicepreş.

BMC (1996-1999); conduce şi organizează tabere şi

simpozioane de creaţie „Bolyai” în TgM (2001-2002). În

2001 se stabileşte în Ungaria. Membru, „Assoc. of

Hungarian Creative Artists” (2003). Expoziţii personale:

Miercurea Ciuc (1964, 1967, 1985); Odorheiu Secuiesc

(1964); TgM (1966, 1975, 1976, 1977, 1986, 1993,

1995); Pănet, Ernei (1978); Karcag (1991); Sávár,

Ungaria, Simon&Simon (1997); Gheorgheni (2001);

Săcăreni (2002); Budapesta (1995, 2004). Expoziţii de

grup: prezent în peste 125 de expoziţii de grup în ţară şi

străinătate. Lucrări monumentale: Mozaic de marmură 30 mp, Silivaşul de Câmpie, împreună cu Gheorghe

Olariu (1981); Mozaic de marmură la Arhivele de Stat

TgM, împreună cu Gheorghe Olariu (1978, 1980).

Premii: Nívó-díj Hajdúböszörmény, Ungaria (1991);

Nívó-díj Kamjanka, Ucraina (1991); Szolnai-dij (1997);

Szerencsepatkorend, Lazarea (1999); Premiul de

Excelenţă din parte Prefecturii jud. MS (2001); Nívó-dij,

Hajdúszoboszló, Ungaria (2002).

Lucrări publicate:

• Expoziţia Simon Endre kiállítása / Simon Endre. -

TgM: s.n., 1977. - [23] p.

• Expoziţie de artă plastică donaţia şi colecţia Elisabeta şi Gheorghe David / Red. Simon Endre. -

TgM: s.n., 1984. - 37 p.

• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria

[Budapest], 1995. szeptember 25 - 1995. október 29 /

[kiállítás szervező és rendező: Simon Endre]. - Budapest:

s.n., 1995. - [40] p.

- în colaborare:

• Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv 1 / szerkesztette

Nagy Pál; [előszó] Csiha Kálmán. - 2., bővített kiadás -

Mv.: Custos Kiadó, 1993. - XVIII, 232 p.

• Viharban: Száz éve született Miskolczy Dezső: Tanulmányok a Mv.i felsőfokú oktatás múltjáról és

jelenéről / A könyv szerkesztői: Jung János, Egyed-Zs.

Imre. - Mv.: Procardia Kiadó, 1994. - 108 p.

• Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv / szerkesztette

Nagy Pál; a borítót tervezte Simon Endre. -Mv.: Custos

Kiadó, 1995 - 232 p.

• Remények bölcsője, álmok temetője: versek. Zenélő

kút: színjáték / Erőss Attila; rendezői tanácsok Gergely

Géza készítette Simon Endre. - Mv.: Juventus Kiadó,

1999. - 126 p. Referinţe:



• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -

Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.

• Vos'mij miznarodnij plener na Zakarpatti 1991 = Nyolcadik

Nemzetközi Plein Air Kárpátalján 1991. - Debrecen: Hortobágyi

Alkotótábor, 1991. - [32] p.

• Simon Endre; Simon Zsolt / [Szöveg]: Jánosházy György; [előszó]:

Sebestyén Mihály. - Debrecen: [Piremon], 1992.

• Hortobágyi alkotótábor, 1992 / Szerkesztette Égerházi Imre. -

Debrecen: [Piremon], 1992. - [88] p.


1-2. 1992-1993: catalog. - TgM: s.n., 1993; Nr. 6/1997. - [1997]. - 51

p.; Nr. 7/1998. - [1998]. - 48 p.



1993. - [30] p.

• Tizenhárom plusz egy Marosvásárhelyi művész / Előszó Sütő

András. - Keszthely: Helikon Kastélymúzeum, 1994.

• Hortobágyi művésztelep, 1975-1976; Hortobágyi alkotótábor,

1982-1994. l5 éve. / Összeállította és szerkesztette Égerházi Imre. -

Debrecen: Piremon, 1994.


411



Simon Endre]. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.

• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.

október 25. - december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt; foto

Mester Tibor. - Mv: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 1: A-K, 1996. - 343 p.; Vol. 2: L-Z, 1997, p.

158.



• Budapesti levelek / Martos Gábor. - [Budapest]: Papirusz Book,

1999.

• Enciclopedia artiştilor români contemporani / Alexandru Cebuc,

Florea Vasile, Negoiţă Lăptoiu, Bucureşti, Ed. ARC 2000, 1998.

• Kortárs magyar művészeti lexikon / Szerkesztette: Fitz Péter, F.

Almási Éva, Faludy Judit. - Budapest: Enciklopédia. -2 köt.: H-Z. -

2000.






Press, 2002. - 736 p.

• Simon Endre / Nagy Miklós Kund. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 2002. - 68 p.



• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:

Ansid, 2002. - 298 p.



• Járay Ernő: Beszélgetés-töredékek, vallomások / Járay Fekete

Katalin. - Mv.: Fumus, 2007. - 65 p.


tudományos irodalom, művelődés. -Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:

S-Sz, 2010, p. 151.

• Salonul judeţean de arta plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,

25 dec.1982, p. 3.

• Simon Endre képei a budapesti Vármegye Galériában. În:

Népújság, 2006. szept. 19., p. 3.

SIMON Ladislau, László, sportiv, campion

mondial la lupte libere; n. 25 sept.

1951, TgM - m. 12 mai 2005, TgM. A

absolvit cursurile unei şc. profesionale

şi Lic. „Bolyai Farkas,” TgM; Fac. de

Educaţie fizică şi Sport, din cadrul

IEFS Bucureşti. A practicat luptele

libere în cadrul Clubului Sportiv

„Mureşul” (1966-1979), obţinând

următoarele rezultate: 7 titluri de campion naţional;

Campion European de Seniori în anul 1976 la Leningrad, locul II la Madrid (1975) şi locul III în Ludwigshafen;

Campion Mondial de Seniori la Istanbul (1974), titlu

care nu are precedent în România; locul III la Teheran

(1973); la Campionatele Univ., locul II (1973); la

Moscova locul II (1973); locul III, în 1977, la Sofia;

Medalie de bronz la Jocurile Olimpice din Montreal

(1976). Începe munca de antrenor sportiv (1979) la

Clubul Sportiv „Mureşul;” antrenor secund şi principal

la Lotul Naţional de Juniori (1982-1985); antrenor

secund şi principal la Lotul olimpic de lupte libere al

României (1994-2000); printre rezultatele elevilor se numără peste 100 de locuri I-III la diferite turnee

internaţionale. Membru permanent al Biroului Federal la

Federaţia Română de Lupte. Maestru al Sportului,

„Maestru Emerit al Sportului,” Ordinul „Meritul

Sportiv” cls. a III-a, a II-a şi a I-a; „Sportivul secolului în

judeţul Mureş” (2000); „Cetăţean de Onoare” al TgM-

ului, post-mortem (2005); Federaţia Română de lupte

libere a decis să decerneze în memoria celui dispărut

„Trofeul Simon Ladislau.” Referinţe:

• România în lumea sportului / coord. Laurenţiu Dumitrescu. -

Bucureşti: Ed. pentru Tineret şi Sport, 1995.

• Jubileumok, sorsok, emberek: Marosvásárhely neves sportolói /

Rád Sándor. - Mv.: s.n., 1996. - 104 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 160-161.


Scripta, 1997, p. 515.





• Elkésett kitüntetések: Szabadfogású birkózás. În: Népújság, 2006.

apr. 3., p. 5.

• Un an de la despărţirea de un mare campion mondial şi antrenor /

Florentin Deac. În: Cuvântul liber, 16 mai 2006, p. 4, 1 foto.

• Simon Ladisau - profilul unui OM / Dan Trifu. În: Cuvântul liber,

12 mai 2007, p. 11, 1 foto.

SIMON Sándor, grafician, pictor; n. 1951,

Sărmaşu, MS. Studii: Lic. de Artă TgM; studii artistice

la Bucureşti, cu prof. Pusztai Péter. Expoziţii personale

la TgM, Galeria Apollo (1975); CjN, Galeria Korunk

(1976). S-a stabilit la Paris (1980), unde este plastician liber profesionist. Referinţe:





• Sărmaşu. File de monogafie / Dinuca Burian. - TgM: Nico, 2006,

p. 73.

SIMON Zsolt, pictor, grafician; n. 19 mart. 1963,

TgM. Studii: Lic. de Artă TgM

(1978-1982); IAP „Ion

Andreescu” CjN (1983-1988); IAP

Budapesta, cursul „Mesterképző,”

grafică (1993-1994). Expoziţii

personale: Miercurea Ciuc (1984);

CjN (1988); Miskolc (1991);

TgM, Simon&Simon (1993);

Budapesta (1994); Sárvár, Simon&Simon (1998); Săcăreni, Simon&Simon (2002). Expoziţii de grup: TgM

(1981, 1997); Bucureşti (1985); Ceuterich, Nancy

(1986); Miercurea Ciuc (1986); Sint-Niclaas (1987); Sf.

Gheorghe, Medium 2 (1991); New York, Fredrikstad „V.

Trienale,” Canberra (1991); Melbourne, Hirson, Vervins,

Budapesta, Szarvas H., Nyíregyháza H. (1992);

Budapesta, Zalaegerszeg H., Keszthely, Dombovár,

Győr, Stockholm (Bienale) (1993); Budapesta (1995,

1996, 2002). Simpozioane şi tabere de creaţie: Lăzarea

(1991); Miskolc (1991); Hortobágy (1992); Sainmichel

(1992). Premii: Nívó-díj (Hajdúböszörmény) (1992); Nívó-díj (TgM, BMC) (1997).

Lucrări publicate:

• 12 erdélyi képzőművész: [kiállítási katalógus]:

Budapest Erdős René ház 1992. március 14. - április 14 /

a katalógust tervezte Simon Zsolt. - Budapest: s.n., 1992.

- [14] p.

• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek

Társaságának kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek /


412

Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. - [Budapest]: [Erdély

Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria], 1996. - 72

p.

- în colaborare:

• Nagy Pál: [kiállítás]: [katalógus] / Szőcs Géza,

Balázs Imre, Szűcs György; grafikai szerkesztő Simon

Zsolt. - Budapest: [Erdély Művészetéért Alapítvány;

Vármegye Galéria], 1994. - [34] p.

• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997.

október 25. - december 7. / Borító és katalógusterv

Simon Zsolt. - Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.

• A Kelemen-havasok növényzetéről / Höhn Mária; a

borítót tervezte Simon Zsolt. - Mv.: Mentor, 1998. - 114

p.

• Lumini şi umbre: Tendinţe coloristice în pictura

maghiară între 1810-1920: Festészeti irányzatok a

magyar képzőművészetben 1810-1920 között = Árnyak

és fények / Concepţia, tipografizarea şi machetarea

catalogului: Simon Zsolt. Ed. bilingvă româno-maghiară

- TgM: s.n., 2002. - 64 p.

• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 6. - Reghin:

Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2002. – 319 p.


• Dietele din Tg. Mureş din epoca Principatului. În:

Vatra, sept.-oct. 2005, p. 133-135 Referinţe:

• Tabăra de creaţie „Prietenia” Lăzarea=The „Friendship”

Creation Camp of Fine Arts from Lăzarea=„Barátság” alkotótábor

Szárhegy / Szerkesztette Égerházi Imre. - Debrecen: [s.n.], 1991. - 68

p.

• Simon Endre; Simon Zsolt / [Szöveg]: Jánosházy György; [előszó]:

Sebestyén Mihály. - Debrecen: [Piremon], 1992.

• 12 erdélyi képzőművész: [kiállítási katalógus]: Budapest Erdős

René ház 1992. március 14. - április 14 / Bevezető Sebestyén Mihály;

a katalógust tervezte Simon Zsolt. - Budapest: s.n., 1992. - [14] p.

• Hortobágyi alkotótábor, 1992 / Szerkesztette Égerházi Imre. -

Debrecen: Piremon, 1992



1993. - [30] p.

• Tizenhárom plusz egy Mv.i művész / Előszó Sütő András; utószó

Sebestyén Mihály. - Keszthely: Helikon Kastélymúzeum, [1994]. - [19]

p.


szeptember 25 - 1995. október. - Budapest: s.n., 1995.

• Reménység szigete: képzőművészeti gyűjtemény: [katalógus] . -

[Budapest]: Erdélyi Gyülekezet, 1996.



[Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria] 1996.

- 72 p.


október 25. - december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. - Mv.:

[Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.

• Budapesti levelek / Martos Gábor. - Budapest: Papirusz Book,

1999. - 197 p.



• Gyergyószárhegyi Barátság Művésztelep encikopédiája. -

Miercurea Ciuc: Ed. Alutus, 2004.





S-Sz, 2010, p. 154.

• A legeredményesebb szakemberek / Szerkeszti Bálint Zsombor. În:

Népújság, 2005. dec. 29, p. 9.

SIMONETI, Ioan, paroh, prof.; n.? Ciufud,

AB - m. 1844. Studii elementare şi gimnaziale

la Blaj, teologice la Lemberg (-1795). Din anul

şc. 1795-1796 este prof. de „sintaxişti” la

Gimnaziul din Blaj; devine apoi paroh al

Făgăraşului; între 1802-1803 activează din nou

ca prof. la Blaj, la „retorică şi poezie.” În 1804

este numit paroh în com. natală; paroh la

Bistriţa (1816-1829); paroh al Făgăraşului şi

protopop al Gurghiului (1829-1842); se retrage

din activitate pe motiv de boală. Referinţe:

• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 40 - 41.

SIMONFI Eva, pictor; n. 15 sept. 1953, TgM. De

profesie ing. constructor. Membră a AAP

MS (2005). Expoziţii personale: Surtec,

Philotea, Unirea, Studioul de Radio, BCR-

Central TgM. Expoziţii colective: Unirea,

Cetatea medievală, Parohia reformată

TgM, satul Mădăraş. Tabără de pictură: Mădăraş (2005,

2006). Tehnici: acuarelă, ulei şi acril. Referinţe:

• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-

2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p. 99.

SIMONFY Irén, artist plastic; n. 17 sept. 1935,

Sângeorgiu de Pădure, MS. Studii în

satul Chibed, apoi la Cj; Şc. Populară

de Artă din Cj (1984-1987). Iniţial a

ales cariera de regizor de teatru la

Constanţa, până în anul 1967.

Pictează intensiv din anul 1972, iar

din anul 1973 a jucat un rol important

în organizarea vieţii culturale

maghiare a jud. Sălaj. Este fondatorul şc. „International Language School Oxford” din jud. SJ, care a funcţionat

între 1991-2004; este preş. Soc. Culturale a Maghiarilor

din Transilvania, filiala SJ (1991-2002). Expoziţii

personale: în ţară: Zalău (1972, 1979, 1980, 2005);

Festivalul Naţional, Bucureşti (1981); CjN, Galeria RTV

(1982), Galeria „Atelier” 11 (1984), Galeria UBB, CjN

(1984), Biblioteca Univ. (1987), Galeria Korunk (1989);

expoziţie itinerantă în Secuime (1982); TgM (1985);

Şimleu Silvaniei (1985, 1990); Cehu Silvaniei (1990); în

străinătate: Budapesta, Bratislava (1986). Expoziţii de

grup: CjN (1984, 1986, 1987); în străinătate: expoziţie

itinerantă Budapesta, Germania, Israel (1986), Galeria „Marcibányi” şi „Vízivárosi” din Budapesta (1991),

Israel (2006). Multe lucrări în colecţii particulare:

Ungaria, Anglia, Israel, America, Austria, Slovacia.

Membră în AAP din Ungaria; Asociaţiei Literare

Eurocarpatice din Budapesta, Asoc. „Kölcsey,” Ungaria;

membru fondator al AAPA, Filiala SJ (1977), membră a

Artiştilor Plastici „Atelier 11,” CjN. Colab. la

Szilágysági Szó, Erdélyi Napló, Oradea. Premiul I la

Expoziţia Interjudeţeană CjN (1981); Premiul II la

Festivalul Naţional din Bucureşti (1981); Distincţii

pentru activitatea de pictor, CjN (1986-1987); placheta


413

„Fényes Szellő,” Budapesta (1998); placheta „Móricz

Zsigmond” (1998). Referinţe:


Scripta, 1997, p. 516.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 161-162.

• Szilágysági magyarok. - Bukarest: Kriterion, 1999. - Kv. - 699 p.

• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda. - Oradea: Scripta, 2000, p. 577.





• Oameni de seamă ai Sălajului. Dicţionar biobibliografic / Lucia

Bălaş, Bódis Ottilia. - Vol. 2: L-Z. - Zalău, 2006, p. 197-199.

SIMONIS, Vasile, jurist, tribun, viceprefect al

Legiunii din Câmpia Transilvaniei, martir; n.?, Sărmaşu

de Câmpie, MS - m. 15 oct. 1848, Someşeni, Cj. Tovarăş

de luptă cu Avram Iancu, Al. Papiu Ilarian pentru

drepturile românilor. A fost executat prin spânzurare,

alături de Alexandru Bătrâneanu, la Someşeni, Cj, de către husarii lui Bethlen. În cinstea lui, sărmăşenii au

ridicat un monument. Referinţe:

• Transilvania 1848-1849: Antologie. - TgM: Tipomur, 2001. • Sărmaşu. File de monogafie / Dinuca Burian. - TgM: Nico, 2006.

SOARE, Dumitru, pr. ortodox; n. 1 aug. 1926,

Baloteşti, IF - m. 2 dec. 1990, Bucureşti. Studii la

Seminarul „Central” (1938-1946); Fac. şi Institutul

Teologic din Bucureşti (1946-1950); cursuri de drd.,

specialitatea Istoria religiilor, la acelaşi institut (1955-1958). Pr. paroh în Lechinţa, Răzoare şi Ungheni, MS,

apoi la Teliu, BV (1949-1974); cons. patriarhal,

încredinţat cu conducerea sectorului Relaţii Externe

(1974-1982); dir. al Institutului Biblic şi de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române (1982-1990); în paralel, pr.

slujitor la bisericile din Otopeni, „Parcul Călăraşi” şi „Sf.

Împăraţi-Vergu” din Bucureşti; iconom stavrofor.

Reprezentant al BOR la numeroase întruniri cu caracter

ecumenist în ţară şi străinătate. Publică în: Ortodoxia,

Studii Teologice, Mitropolia Ardealului, Biserica

Ortodoxă Română, red. al buletinului Romanian

Orthodox Church News (1974-82).


• Concepţia despre sfinţenie în islamism şi creştinism.

În: Ortodoxia, 9, nr. 3, 1957, p. 438-459.

• Situaţia femeii în islamism şi creştinism. În: Studii

Teologice, Bucureşti, 9, nr. 3-4, 1957, p. 244-261.

• Ideea de sacrificiu în religiile monoteiste. În: Studii

Teologice, 11, nr. 3-4, 1959, p. 213-224.

• Idei şi preocupări în opera literară a lui Gala

Galaction. În: Mitropolia Ardealului, Sibiu, 5, nr. 1-3,

1965, p. 136-166.

• Iubirea faţă de semeni în învăţătura principalelor religii ale lumii. În: Ortodoxia, 19, nr. 2, 1967, p. 191-

210.

• Ortodoxia ca factor de apropiere şi colaborare cu

celelalte religii. În: Mitropolia Ardealului, SB, 13, nr. 4-

6, 1968, p. 305-319.

• Temeiurile evanghelice ale Naşterii Domnului şi

legătura lor cu viaţa credincioşilor. În: Biserica

Ortodoxă Română, Bucureşti, 92, nr. 1-2, 1974, p. 93-

103.

• Contribuţia patriarhului Iustin la dezvoltarea

relaţiilor ecumenice ale Bisericii Ortodoxe Române. În:

Biserica Ortodoxă Română, Bucureşti, 98, nr. 3-4, 1980,

p. 405-432. Referinţe:

• Dicţionarul teologilor români / Dr. Mircea Păcurariu. - Bucureşti:

Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.

• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Mircea Păcurariu. -

Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2002, p. 443-444.

• Necrolog / Petre I. David. În: BOR, 108, nr. 11-12, 1990, p. 66-73.

SOCACIU, Aurelia, prof.; n. 1 iul. 1903,

Sângeorgiu de Pădure, MS - m. 19 mai 1992, Blaj, AB.

Şc. prim. la Ţigmandru (MS); Lic. Maghiar din

Sighişoara (cls. I-a), apoi la Diciosânmartin (Târnăveni);

Lic. Teoretic de Fete, Blaj (1922); studii univ. la Fac. de

Ştiinţe din Cj, specialitatea geografie şi ştiinţe naturale

(1928). În toamna acelui an este numită prof. la Şc.

Normală de Învăţătoare din Blaj, unde a fost şi dir., apoi

la Lic. Teoretic de Fete, Blaj, până în 1955, când s-a

pensionat. A fost înmormântată în cripta canonicului

Iuliu Maior din cimitirul mare al oraşului. Referinţe:

• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti,

1994, p. 179.

SOCACIU, George, pr. gr.-cat., prof. de filosofie;

n. ? - m. 1827?. Studii secundare la TgM, teologice la

Viena. Prof. de filosofie la lic. din Blaj (1823-1825);

paroh la Reghin; adm. protopopesc al tractului Gurghiu. Referinţe:

• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -

Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.

SOLOMON, Horia, artist plastic; n. 15 febr. 1979,

Târnăveni, MS. Studii: UBB, CjN,

Fac. de Teologie Ortodoxă, secţia

Patrimoniu Cultural, specializarea arte

plastice şi teologie (2002). Expoziţii în

cadrul atelierului de artă plastică

„A96” al Casei Municipale de Cultură,

Târnăveni (1996-1998); expoziţii

personale şi de grup organizate în

cadrul facultăţii (1998-2002); stagiu de pictură în frescă

la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din TgM (2002-2003). Prof. de educaţie plastică la Lic.

Teoretic „Andrei Bârseanu,” Târnăveni (2005-2006).

Participă la Colocviul „Paul Cézanne,” Centrul Cultural

Francez, Târnăveni (2006); expoziţie de grup, pictură

grafică, Atelierul de artă plastică „A96” al Casei Mun.

de Cultură, Târnăveni (2007-2008). Referinţe:

• Arta plastică târnăveană. Repere culturale. - TgM: Ardealul, 2008,

p. 153, 304.

SOLOVĂSTRU, Radu-Călin, pseudonim Solo,

grafician, prof. univ.; n. 26 oct. 1957, TgM. Studii: Lic.

de Arte Plastice CjN (1973-1976); IAP „Ion Andreescu,”

Secţia grafică, CjN (1977-1981). Dr. în arte vizuale, cu

teza: Labirintul DESEN, UAD, CjN (2005). Bursă de

studiu: Bursa pentru tineret, UAPR (1982); bursa oferită

de Troller Kunstlerschaft, Innsbruck, Austria (1992);


414

Workshop, École Régionale des Beaux Arts, Nantes,

Franţa (2001); Bursa Socrates, Univ. Castilla-La

Mancha-Faculdad de Bellas Artes, Cuenca, Spania

(2003), Birmingham, Anglia (2005), Rennes, Franţa

(2007); călătorii de documentare:

Franţa, Germania, Austria, Italia,

Polonia, Ungaria, Turcia. Proiectant

modele la Cooperativa „Arta

Populară” Alba Iulia, Cooperativa

„Potaissa,” Turda, Cooperativa „Arta

Jucăriilor” CjN (1981-1983); designer, „Porţelanul,” Alba Iulia

(1983-1987); secretar gen. de red.,

Unirea Alba Iulia (1987-1990); lector univ. (1990-1995),

conf. univ. la Fac. de Teologie, UBB şi AAV CjN (1995-

2006), prof. univ. (2006-) AAV, CjN; secretar şt., Fac.

de Arte Plastice, UAD CjN; dir., Departamentul de

Formare Continuă (2000-2004); decan (2004), rector

(2008), Fac. de Arte Plastice, UAD CjN. Membru în

juriul Bienalei Internaţionale de Grafică Mică, CjN

(2005); prof. invitat la Univ. of Nevada, Reno, SUA;

conducător de doctorat (2007-). Expoziţii personale:

Galeria UAP Alba Iulia; Muzeul Naţional de Artă, CjN (2004); Expoziţie de gravură, Poznan şi Varşovia,

Polonia; Seul, Coreea de Sud. Expoziţii de grup:

Saloanele naţionale de desen şi gravură (1981-2002);

Arnsberg, Germania (1988); CjN (1992, 2002, 2003,

2004); Zwolle, Olanda (1992); Chişinău (1993);

Budapesta (1994, 2004); Paris (1996); Innsbruck,

Austria (1998); Bucureşti (2001, 2004); Italia (2002);

Creta, Grecia (2002); Miskolc, Ungaria (2002); New

York (2002); Montecattini, Italia (2002); Roma (2003).

Realizează ilustraţii şi coperte de carte. Membru UAPR

(1986).

Lucrări publicate:

• Euphoria Desen. - CjN: Ed. Limes, 2005.

• Str. Fericirii 1. - CjN: Ed. Limes, 2005.

• Caiet de lucrări practice pentru anatomia artistică. -

CjN: Ed. Academic Press, 2004. Referinţe:



• Baza de date BJM

• Internet

SOMEŞAN, Marian, flautist, tenor; n. 7 iul. 1970,

Bucureşti. Studii: Şc. de Muzică „G.

Enescu,” Bucureşti (1977-1984); Şc.

de Muzică Militară, Secţia flaut,

Bucureşti (2001-2004); „Altamura

Masterclass,” New York (2002); Univ.

de Muzică, Bucureşti, Secţia Canto

(2001-2004); Univ. de Arte „G.

Enescu,” Secţia Canto, IS (2004-

2006). Flautist, Muzica Reprezentativă a Armatei (1989-1990); tenor, Corul „Doina” al Armatei (1990-1993);

tenor, Corul Bărbătesc „Te Deum” (1993-1999); tenor

Corul Academic al Soc. Naţionale de Radio (1993-

2002); tenor solist, Corul Naţional de Cameră

„Madrigal” (1996-2002); solist al Operei Naţionale,

Bucureşti (2002-2004); solist al Teatrului Liric „Elena

Teodorini,” Craiova (2004); solist al Teatrului de Operă,

Bremen, Germania (2008); solist al Operei, Seul, Coreea

(2008); prof. asociat, Lic. de Artă TgM (2008);

preparator univ., UAT TgM (2009-). Roluri interpretate:

Nemorino în Elixirul dragostei de Donizetti; Fenton în

Falstaff de Verdi; Nadir în Pescuitorii de perle de Bizet;

Borsa în Rigoletto de Verdi; Mesagerul în Aida de Verdi,

Strauss în Lăsaţi-mă să cânt de Gherase Dendrino.

Turnee în Coreea, Germania, Elveţia, Austria, Anglia,

Suedia, Norvegia, Franţa, Italia, Olanda, Monaco,

Yugoslavia, Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania,

Portugalia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica

Moldova, Turcia. Colab. cu personalităţi dirijorale şi artişti celebri. Premiul Special al Fundaţiei Culturale

„Ionel Herlea” (2002); Premiul Uniunii Criticilor

Muzicali din România, Concursul Internaţional pentru

Tenori „Traian Grozăvescu” (2002); Premiul revistei

Actualitatea Muzicală şi Melos; Premiul Operei

Naţionale, IS. Membru fondator al Soc. Corale

„Dominium Carmen.” Referinţe:

• Enciclopedia personalităţilor din România. -Ed. a 5-a. -Schweiz:

Hübners Who is Who, 2010, p.1263-1264.

SOMEŞAN, Ştefan, prof.; n. 13 apr. 1951, Satu

Mare. Studii: Lic. „Mihai Eminescu”

Satu Mare; Fac. de Matematică, UBB

CjN (1974). Cursuri de formare

profesională: formarea directorilor din

unităţile de învăţământ, stagii de

formare privind implementarea

reformei în sistemul de învăţământ

preuniv., pentru inspectorii generali,

managementul proiectelor, management educaţional,

organizate de MEC (2001-2005). Prof. titular (1974-

1985), dir. adj. (1985-1986), dir. (1986-1989) la Grup Şc. „Ion Vlasiu” TgM; prof. titular (1990-1991), dir.

(1991-2001) la Lic. „Unirea”; inspector şc. gen. la IŞJM

(2001-2005, 2012-); prof. la Col. N „Al Papiu Ilarian”

(2005-). S-a implicat în optimizarea reţelei şc. jud. de

învăţământ; asigurarea încadrării unităţilor şc. cu cadre

calificate; asigurarea unui management eficient în şc.;

dotarea şc. cu reţele de calculatoare; punerea în funcţiune

a 12 săli de sport prin programul guvernamental;

racordarea la internet a lic. şi a 40 centre de comună; a

coordonat olimpiade naţionale în jud. Membru în

Comisia Naţională de finanţare a învăţământului

preuniv.; Comisia consultativă a prefectului; Comisia de protecţie a copilului la nivel jud. MS; Comisia de dialog

social, al Cons. de adm. al Parcului „Călimani”; preş.

Clubului Rotary; dir. Centru ID TgM al Univ. „Spiru

Haret,” preş. Sucursalei MS a Soc. N. „Spiru Haret”

pentru Ştiinţă şi Cultură. Membru PSD (1992-), preş.

Comisiei de învăţământ PSD MS, membru în Col. de

arbitraj al Cons. N. al PSD; cons., CJM (2000-2004;

2012-). A publicat lucrările: Teste de evaluare pe unităţi

de învăţare, liceu; 29 Teste de matematică. Prof. gr.I;

distins cu titlul de „Profesor evidenţiat” (1988); Meritul

pentru Învăţământ,” în grad de Ofiţer (2004); Distincţia „Gheorghe Lazăr,” cls. I. Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul

Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă,


415

Ilarie Gh. Opriş. Cuvânt înainte: Ştefan Someşan. -

TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005. -123 p. • Îndrumător metodic în sprijinul predării -învăţării

noţiunilor de geometrie la clasele I-IV. Consultant şt.

Ştefan Someşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005. Referinţe:


Press, 2002. - 736 p.


mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Ed. Nico, 2007, p. 286-287.

• Dascălii „Papiului” / Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh.

Opriş. - TgM: Nico, 2011, p. 226-227.

• Salonul artiştilor plastici amatori / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,

23 ian. 1979, p. 3, 2 foto

SOÓS Levente, oboist, n.1964, Boghiş, SJ. Studii:

Lic. de Artă din TgM; Conservatorul „Gh. Dima” din

CjN, secţia oboi. Trei ani a cântat în orchestra simfonică

Constanţa, iar în perioada 1990-2000 a fost membru al

Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din TgM. În

prezent, îşi desfăşoară activitatea în orchestra simfonică

din Miskolc, Ungaria. Referinţe:

• Caiet program: Zilele Muzicale Târgumureşene, ed. 32-a, 16-23

mai 2002, p. 14-15.

SOÓS Zoltán, istoric, arheolog; n.13 aug. 1974,

TgM. Studii: Lic. Teoretic

„Bolyai Farkas” din TgM (1988-

1992); UBB, CjN, secţia istorie

(1993-1997). Masterat în Studii

Medievale la Univ. Central

Europeană, Budapesta (1999-

2000). Dr. în domeniul

arheologiei medievale, cu tema:

Cetăţi regale şi nobiliare din Transilvania în secolele

13-14, Budapesta (1997-2003). Curs în domeniul managementului cultural organizat de MCC (2009).

Expert evaluator în AFCN (2006-2010); expert în

Comisia de activităţi muzeale (2006-), expert evaluator

în Comisia de Patrimoniu Cultural Naţional (2008-).

Participant, ca asist., la săpăturile arheologice din

Visegrád (Ungaria), la complexul palatului regal şi al

mănăstirii franciscane (1994-1996). Colab. la Muzeul de

Istorie din Budapesta, măsurarea pietrelor profilate de la

mănăstirea paulină din Budaszentlőrinc, reconstituirea

parţială al mănăstirii după fragmentele desenate (1997-

1998). Asist. la săpăturile arheologice din Densuş, HD

(1999-2000); coord. al proiectului cultural şi a expoziţiei intitulat „Uses and Abuses of the Middle Age” Univ.

Central Europeană-Open Soc. Institute Budapesta

(2002). Participant la săpăturile arheologice de la cetatea

Râşnov (2002); organizator şi coord. al săpăturilor

arheologice din Cetatea TgM (2003) şi cetatea Gurghiu

(1999, 2001); organizează 14 şantiere arheologice, având

experienţă în implementarea proiectelor de patrimoniu

cultural arheologic din România. Dir. al MJM (2006-);

cons. mun. (2012-).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Marosvásárhely történetéből. - Mv.: Mentor, 1999. -

268 p.

• A marosvásárhelyi ferences templom és kolostor. A

ferences rend szerepe Marosvásárhely fejlődésében. În:

Arhitectura Religioasă Medievală din Transilvania. –

SM: Ed. Muzeului Sătmărean, 2002.

• A Maros Megyei Múzeum régészeti kutatásai 2002-

2005-ben. În: Fejezetek Marosvásárhely XIX és XX

századi történetéből. - Mentor, 2007.

• Erdély Kulturális Öröksége. A Maros Megyei

Múzeum szerepe, kutatásai és tárgyi hagyatéka: In:

Colligite Fragmenta, Erdélyi Örökségvédelem. -

Budapest: ELTE, 2009.


• Historical Monuments of the Teutonic Order in

Transylvania. Studiu / Soós Zoltán, Laszlovszky József.

În: The Crusades and the Military Orders. Budapesta:

CEU press, 2001.

• The Franciscan friary of Târgu Mureş and the

Franciscan Presence in Medieval Transylvania. În:

Annual of Medieval Studies at CEU. Budapesta:

Arheolingua, 2003.

• Biserica Reformată din Cetatea Târgu-Mureş. În:

Vatra, 32, nr. 9-10, 2005, p. 128-132. • A görgényszentimrei vár régészeti kutatása és

felmérési eredményei (2003-2004). În: Castrum, Revista

asociaţilor de castelologi. Budapesta: nr.1, 2005.

• A Német Lovagrend és a Keresztes Háborúk / Soós

Zoltán, Laszlovszky József. În: Magyarország és a

Keresztes Háborúk, Lovagrendek és Emlékeik. Budapest:

Attraktor, 2006.

• Cercetări arheologice la Biserica Unitariană din

Jacodu. În: Arheologia Medievală, nr. 6, 2008.

• Archaeological research of the Jacodu Unitarian

Church. În: Arheologia Medievala, nr. 6, 2008. • Coat of arms representations on the stove tiles of the

Târgu Mureş medieval Franciscan friary. În: Marisia,

29, TgM, 2009.

• Burials in the Tîrgu-Mureş Franciscan Friary - A

Fourteenth Century Burial With Diadem. În: Marisia,

30, TgM, 2010. Referinţe:

• Nem zavarja az ásatás a forgalmat / Antal Erika. În: Krónika,

2004. okt. 15-17., p. 4.

• Átfogó régészeti munkálatok / Gábor Ildikó. În: Népújság, 2006.

aug. 9, p. 2.

• Kinevezték a Megyei Múzeum igazgatóját / Antalfi Imola. În:

Népújság, 2006. dec. 16., p. 1, 4.

• Korszerű múzeum a semleges tudományért: Beszélgetés Soós

Zoltán igazgatóval / Nagy Botond. În: Népújság, 2006. dec. 20, p. 5.

• În premieră, tezaurul de la TgM / Sorina Bota. În: Punctul, 2-5 apr.

2007, p. 1.

• Ziua Internaţională a Muzeelor, pentru prima dată la TgM. În: 24

ore mureşene, 23 mai 2007, p. 4, 1 foto.

• Muzeul Judeţean Mureş, în haină nouă / Fekete Zsuzsánna. În: 24

ore mureşene, 8 sept. 2007, p. 3.

• Kincses képeskönyv-bemutató / Hírszerkesztő: Berekméri Ildikó.

În: Népújság, 2008. nov. 4., p. 2.

• www.muzeumures.ro/cv

SPIELMANN Mihály, Sebestyén Mihály,

Sebestyén-Spielmann Mihály; istoric, bibliotecar, prof.; n. 24 mai

1947, TgM. Studii: UBB, Fac, de

Istorie şi Filosofie, CjN (1970). Red.

la TV Română (1970-1972);

bibliotecar la BTB (1972-2011);

prof. la AAT „Szentgyörgyi István,” TgM (1991); prof. asoc. la UBB

http://www.muzeumures.ro/cv


416

CjN (1992). Colab. la publicaţiile: Erdélyi Múzeum,

Utunk, Helikon, Korunk, Művelődés, Látó, Magyar

Könyvszemle, Holmi, A Hét, Altera, Studia Judaica,

Népújság. Membru al Asoc. „Heltai Gaspár,” Sörös;

cons. jud. (1992-1996) şi mun. (2000-2004).

Lucrări publicate:

• Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România

= Sources and Testimonies Concerning the Jews in

Romania. Vol. 2. Partea 1. - Bucureşti: Hasefer, 1988. -

CXI, 292 p.

• Erdélyi fejedelmek. - Mv.: Mentor, 1993. - 108 p. • Erdélyi fejedelmek. - 3. kiadás - Mv.: Mentor, 1994. -

66 p.

• Napfogyatkozás az Egyetem utcában: elbeszélések a

naptárról, a Városról és a családról. - Mv.: Mentor,

1994. - 167 p.

• Múlt és múlt: Régen volt emberek ügyes-bajos

dolgairól és jószágairól. - Mv.: Impress, 1995. - 132 p.

• Nosztalgia-túra Dél-Paranójába. - Bukarest:

Kriterion, 1997. - Kv.: 327 p.

• Nyúlgát az idő ellen: az erdélyi zsidóság

történetéhez: tanulmányok, esszék, cikkek. - Mv.:

Mentor, 2000. - 361 p. • Rencz Dezső jégmauzóleuma: novellák. - Mv.:

Mentor, 2002. - 285 p.

• A város megérintése: Elbeszélések és történetek -

Mv.: Mentor, 2004. - 241 p.

• Csütörtöki kimenő: Önarckép a közügyekről. -

Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 2004. - 376 p.

• Karsztvidék: Megközelítések és távolságtartások

prózában. - Kv.: Kriterion Könyvkiadó, 2006. - 279 p.

• A Marosvásárhelyi Ev. Református Kollégium

történetéből (1895-1944): Fejezetek, folyamatok és

értelmezések. - Mv.: Mentor, 2006. - 184 p. • Időtár.I. köt: Mv. történeti kronológíája a kezdelektöl

1848-ig / Öszeállította Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor,

2009. - 287 p.

• Időtár. II. köt: Marosvásárhely történelmi

kronológíája 1848-1918. - TgM: Mentor, 2010.

• Rubinháza jeles napjaiból. - Mv.: Mentor Kiadó,

2009. - 279 p.

- în colaborare:

• Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România

= Sources and Testimonies Concerning the Jews in

Romania. Vol. 2. Partea 2 / L. Benjamin, M. Spielmann,

S. Stanciu. - Bucureşti: Hasefer, 1990. - CXXXVII, 562 p.

• 12 erdélyi képzőművész: [kiállítási katalógus]:

Budapest Erdős René ház 1992. március 14. - április 14 /

Bevezető Sebestyén Mihály. - Budapest: s.n., 1992. -

[14] p.

• Simon Endre; Simon Zsolt [előszó]: Sebestyén

Mihály. - Debrecen: Piremon, 1992. - 36 p.

• Tizenhárom plusz egy Mv.i művész / Előszó Sütő

András; utószó Sebestyén Mihály. - Keszthely: Helikon

Kastélymúzeum, 1994. - 19 p.

• Volt egyszer egy Fellegvár. - Kv.: Erdélyi Híradó Könyv és Lapkiadó, 1994. - 104 p.

• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria

[Budapest], 1995. szeptember 25 - 1995. október 29. -

Budapest: s.n., 1995. - [40] p.

• Az erdélyi fejedelemség román diplomatái vagy

románok az erdélyi fejedelemség külügyi szolgálatában /

Binder Pál; sajtó alá rendezte és az előszót írta Sebestyén

Mihály. - Mv.: Pro Európa Kiadó, 1996. - 172 p.

• Erdélyi peregrinusok: erdélyi diákok európai

egyetemeken: 1701 - 1849 / Szabó Miklós, Szögi László;

a könyv szerkesztője Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor,

1998. - 610 p.

• Erdélyi panteon: művelődéstörténeti vázlatok. - 2.

kötet. – 1999. - 239 p.


268 p. • A „Sánta Huszár” naplója: történelmi emlékek az

1848-1849-es magyar szabadságharc katonáinak

emigrációs életéből / Kinizsi István; Veress Endre

nyomán sajtó alá rendezte, az előszót és a jegyzeteket

írta Sebestyén Mihály. - 2. kiadás - Mv.: Impress, 1999. -

187 p.

• Emlékkönyv Imreh István születésének nyolcvanadik

évfordulójára. - Kv.: Erdélyi Múzeum-Egyesület

Kiadása, 1999. - 680 p.

• Wass-kor; szerkesztette Sebestyén Mihály. - Mv.:

Mentor, 1999. - 180 p.

• Albert László: [album] / Előszó: Banner Zoltán; Sebestyén Mihály; Jánosházy György. - Mv.: s.n., 2000.

- 34 p.

• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós

Kund; lektorálta Sebestyén Mihály. - Budapest: Biró

family kiadó, 2000, Mv. - 140 p.

• Penna historiae: esszék. - Mv.: Mentor, 2000. - 156

p.

• Petőfi emlékfüzet / Szerkesztette Ábrám Noémi,

Sebestyén Mihály. - Mv., 2000. - 20 p.

• A Maros megyei magyarság történetéből:

tanulmányok. - Vol. 2. – 2001. - 399 p. • A balavásári szüret / Vécsey Zoltán; Az előszót írta

Sebestyén Mihály. - 2. kiadás - Mv.: Juventus Kiadó,

2001. - 61 p.

• Volt jövőkbe nézve: Válogatás a Múzsa irodalmi

anyagából (1991-2001). - Mv.: Impress, 2001. - 260 p.

• Catalogus Librorum Sedecimo Saeculo Impressorum

Bibliothecae Teleki-Bolyai. Novum Forum Siculorum/

Composerunt: Sebestyén-Spielmann Mihály, Dr. Balázs

Lajos, Ambrus Hedvig, Mesaroş Ovidia. - Tom. 1: A-M,

Tom. 2: N-Z. - TgM: Lyra, 2001. – BJM. - 492 p.

• Biblioteca Judeţeană Mureş: Caiet documentar

elaborat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de lectură publică la Târgu-Mureş 1802-2002 / Red. Monica

Avram. - TgM: BJM, 2002. - 38 p.

• Emlékkönyv a Teleki Téka alapításának 200.

évfordulójára 1802-2002 / Szerkesztette Dr. Deé Nagy

Anikó, Sebestyén-Spielmann Mihály, Vakarcs Szilárd. -

Mv.: Mentor, 2002. - Teleki Téka Alapítvány. - 623 p.

• Üdvözlet Marosvásárhelyről; Előszót irta Sebestyén

Mihály. - Mv.: Mentor, 2002.

• Erdélyi testamentumok. / Szerkesztette Sebestyén

Mihály; a borítót Henning János tervezte. - Vol. 1:

Hadviselő székelyek végrendeletei - Háromszék. - Mv.: Mentor, 2003. - 617 p.

• A tér úttörője: Bolyai János emlékév: Mv., 2002. -

Mv.: Mentor, 2003. - 215 p.

• A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és

közlemények / Pál-Antal Sándor; A könyvet Sebestyén


417

Mihály szerkesztette. - Mv.: Mentor, 2003. - 432 p.

• A keresztény ókor: Egyháztörténeti tanulmány / Dr.

Marton József; Szerkesztő: Sebestyén Mihály. - Mv.:

Mentor, 2004. - 244 p.

• Kivárt pillanatok / Török Gáspár, EFIAP fotóművész;

[Előszó Nagy Miklos Kund]; în engleză: Michael

Sebestyén, chef Teleki librarian. - Mv.: Lyra, 2004. - 120

p.

• Maros-széki intézmények és pecsétjeik a XVI. századtól 1867 -ig / Pál-Antal Sándor; Szerkesztő:

Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor, 2004. - 439 p.

• 1848 erdélyi magyar vezéralakjai / Egyed Ákos;

Szerkesztette: Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor, 2004. -

219 p.

• A sötét világ: Regény / Tolnai Lajos; Szerkesztette,

bevezetővel és jegyzetekkel ellátta: Sebestyén Mihály. -

Mv.: Mentor, 2004. - 247 p.

• Dicsőszentmárton régi arca: A hajdani

Dicsőszentmárton régi képes levelezőlapokon /

Csepreghy András, Csepreghy Henrik; Szerkesztő: Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor, 2005. - 107 p.

• Túlélőkészlet: Kelet-Európai viccek 1917-1989 /

Gyűjtötte és válogatta Spielmann András és Spielmann

Mihály. - Mv.: Mentor, 2005.

• Temesvár régi ábrazolásai: 16-18. század / Jancsó

Árpád, Balla Loránd; Szerkesztette: Sebestyén Mihály. -

Mv.: Mentor, 2005. - 288 p.

• Az erdélyi magyar tanító- és óvóképzés történetéből:

Az erdélyi magyar tanító- és óvóképzés évszázadai

Aradtól Zilahig (1777-2000) / Az anyagot gondozta és

sajtó alá rendezte Szabó K. Attila; szerkesztette Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor, 2006. - 931 p.

• A Marosvásárhelyi Evang. Reform. Kollégium

története (1557-1895) / Koncz József; Az utószót

Sebestyén Mihály írta. - 2., átdolgozott, szerkesztett,

bővített kiadás - Mv.: Mentor, 2006. - IX, 815 p.

• Fénytől fényig: Ahogy Renate Kolcsár jr. látta =

Luminile lumii: Văzute de Renate Kolcsár jr. = In

Natural Light: The Way Renate Kolcsár jr. Saw It /

Renate Kolcsár jr.; Comentator Sebestyén Mihály. - Mv.:

Mentor Kiadó, 2008.

• A gyógyítás múltjából: Emlékkönyv Spielmann József

orvostörténész születésének 90-ik évfordulójára / [Szerkesztette és a szöveget gondozta Spielmann

Mihály]. - Mv.: Mentor Kiadó, 2008. - 301 p.

• Könyvek által a világ… Tanulmányok Deé Nagy

Anikó tiszteletére. Szerkesztették: Bányai Réka,

Spielmann-Sebestyén Mihály; Válogatta Zsigmond Irma.

- Mv., Teleki Téka Alapítvány, 2009. - 462 p.

• Utazás Nyugat-Európában: Naplótöredék / Bölöni

Farkas Sándor; Szerkesztette: Sebestyén Mihály. - Mv.:

Mentor, 2009. - 347 p.

• Marosszéki krónikák. - Vol. 1-2. -Mv.: Mentor, 2010

(red.). • Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Ed.

Ardealul, 2010. - 214 p.

Articole:

• Gemma. În: Átalvető, 41. sz. (2002. márc.), p. 18-19.

• Samuel Teleki-1739-1822. În: Vatra, nr. 9/10 (2005),

p. 99-101.

• Telekiana. În: Vatra, an 32, nr. 9/10 (2005), p. 96-99.

• Carmen Munteanu „...niciodată nu trece gloria

profesiunii noastre!.” În: Libraria. Anuar, 4, 2005, p.

276-277.

• O carte din biblioteca principelui Barcsai. În:

Libraria. Anuar, 4, 2005, p. 196-200.

• Kelemen Sándor (Kelly) - „sau lauda fidelităţii.” În:

Libraria. Anuar, nr. 5, 2006, p. 263-264.

• Ovidia Mesaroş (Vivi) - „o bibliotecară la Teleki.”

În: Libraria. Anuar, nr. 5, 2006, p. 261-262.

• Vásárhelyi séta 115 évvel ezelőtt. În: Népújság, 2006. ápr. 20, p. 5.

• Sajnálom. În: Népújság, 2006. nov. 17., p. 4.

• A Marosvásárhelyi schola particula és Református

Kollégium történetéhez. În: Népújság, 2007. febr. 7., p.

5.

• Fényképek a múltból: Körtesi Károly életműve

töredékben. În: Népújság (Múzsa), 2007. jún. 16., p. 7.

• Hors concours. În: Népújság, 2007. nov. 8, p. 5.

• KZST-esten az információ nyomában: Könyv a

mulandóság örökkévalóságáról / Sebestyén Mihály. În:

Népújság (Múzsa), 2008. febr. 23, p. 2, 3. Referinţe:

• Az egyetlen: Az Ellenpontok és az ellenpontosok története / Molnár

János. - Szeged: s.n., 1993. - 349 p.

• Az erdélyi zsidóság története a középkor későbbi századaiban (a

tizenharmadik és a tizenhetedik századok közt) / Perri Iczhak (Friedman

Ernő) Ph.D. - Tel Aviv: Tarbut, 1994.

• Hányan mentek Piripócsra? / Láng Zsolt; Névmutató (összeállította

Szabolcsi Borbála). - Kv.: Komp-Press, 1995.

• Külföldi magyar kutatók, oktatók, fejlesztők. 1. füzet / Szerkesztette

Tarnóczy Mariann. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia

Kutatásszervezési Intézet, 1996.


Scripta, 1997. - 750 p.

• Új Magyar irodalmi lexikon. - Budapest: Akademiai kiadó, 2000. -

Vol. 3, p. 1931.



S-Sz, 2010, p. 97-99.

• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,

Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 222-223.

• A Téka és őrei / Bächer Iván. În: Átalvető, 41. sz. (2002. márc.), p.

18.

• Vásárhely könyvekben / Sz. E. În: Népújság(Múzsa), 2006. nov.

18., p. 2.

• Bani de investiţii pentru „Teleki” şi Ansamblul „Mureşul” /

Claudia Sas. În: Adevărul de Seară, 29 mart. 2009, p. 2.

STANCIU, Camelia, psiholog, lector univ.; n. 1

apr. 1974. Studii: Lic. Ped. din TgM

(1989-1993); UBB, CjN, Fac. de Psihologie (1993-1997). Dr. în

psihologie, Fac. de Psihologie şi Ştiinţe

ale Educaţiei, Univ. din Bucureşti

(2006). Are trei cursuri univ.

multiplicate; a publicat articole şi studii

în volume colective şi reviste de specialitate; a susţinut

comunicări şt. în ţară şi străinătate.

Lucrări publicate:

• Relaţii psihologice în deficitul de atenţie şi

hiperactivitate la copiii de vârstă şcolară mică: Aplicaţii

la copiii normali comparativ cu copiii cu debilitate mintală. - CjN: Risoprint, 2007. - 310 p.

- în colaborare:

• Stele de milioane / Romeo Soare. Prefaţă de Camelia

Stanciu. - TgM: Nico, 2008. - 134 p. Referinţe:

• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu-Mureş /

Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed. Edu, 2008.


418

STANCIU, Laura, Stanciu Laura Claudia; prof. de istorie, istoric; n. 16 mai

1973, Reghin, MS. Studii

gimnaziale, Şc. „Augustin Maior”

(Şc. Gen. nr. 5), Reghin, (1979-

1987); Lic. Ped. TgM (1987-1991);

Fac. de Istorie şi Filologie, Univ. „1

Decembrie 1918,” Alba Iulia (1991-

1996); master în istorie, specializarea Istoriografie şi Istorie Medie (1996-1997), disertaţia cu

titlul Petru Maior, Protopopadichia. Dr. în istorie cu

teza: Petru Maior - istoric (1998-2001), Iacob Mârza

(2001-2003), UBB, CjN (2003) şi Univ. „1 Decembrie

1918,” Alba Iulia. Muzeograf, Muzeul Naţional al

Unirii, Alba Iulia (1997); cercet. şt. III, cercet. şt. II la

Centrul de Excelenţă pentru Studii Istorice şi

Politologice „Iuliu Maniu,” Univ. „1 Decembrie 1918,”

Alba Iulia” (1998-2006); cadru didactic asoc., conf.

univ. la Fac. de Istorie şi Filologie, Univ. „1 Decembrie

1918,” Alba Iulia (2006-); dir. al Departamentului pentru Managementul Calităţii (2007-2008); cancelar gen. al

Univ. „1 Decembrie 1918,” Alba Iulia (2008-2010).

Proiecte de cercetare internaţionale finanţate: colaborare

cu Europa Institut (Budapesta) pe tematica Culturii

moderne mitteleuropene (sec. 18-19) (2000-2001);

colab. cu Institutul de Istoria Bisericii Răsăritene, Univ.

de Teologie catolică din Viena pe tematica Unirii de la

Brest (2004) şi a Unirii Bisericii românilor din

Transilvania cu Roma, proiect susţinut de Fundaţia Pro

Oriente din Viena; colab. cu Keith Hitchins, SUA (2006-

2008); Proiecte de cercetare naţionale finanţate: dir. de grant: În căutarea identităţii. Cler şi enoriaşi în oglinda

materialelor de arhivă (1744-1754) (2007-2008);

membră în colectivul de cercetare al granturilor: Politica

de toleranţă religioasă în Transilvania în timpul lui Iosif

al II-lea. Etatism şi diversitate confesională într-un

teritoriu multicultural (2008-2011), Semantică politică

iluministă în Transilvania (sec. XVII-XIX). Dicţionar

terminologic explicativ (2002-2005), Preiluminism şi

iluminism politic în Transilvania (sec. XVII-XIX) (1999-

2002). Specializări: Budapesta (2000); Viena (2001);

Roma (2002); Paris (2006). Membră a Soc. Academice

„Gheorghe I. Brătianu” (2000); Asoc. Cercetătorilor Bisericii Române Unite (2007). A îngrijit anumite ediţii;

a publicat peste 50 de studii şi articole în reviste de

specialitate şi vol. colective din ţară şi străinătate; a

participat la numeroase sesiuni ştiinţifice naţionale şi

internaţionale.

Lucrări publicate:

• Biografia unei atitudini: Petru Maior (1760-1821). -

CjN: Risoprint, 2003. - 632 p.

• Între Răsărit şi Apus: Secvenţe din istoria bisericii

românilor ardeleni ( prima jumătate a sec. al 18-lea). -

CjN: Argonaut, 2008. - 242 p. • Iluminism central european: Școala Ardeleană

(1700-1825). – CjN: Ed. Mega, 2010. - 412 p.

- în colaborare:

• Petru Maior, Protopopadichia / Ed. îngrijită, studiu

introductiv, note, glosar, indici, rezumat, bibliografie

selectivă Laura Stanciu. Pref. Pompiliu Teodor - Alba

Iulia: Muzeul Naţional al Unirii, 1998. - 325 p.

• Gherontie Cotore, Despre articuluşurile ceale de

price / Cuvânt înainte, rezumat, bibliografie selectivă,

indici, ediţie îngrijită: Laura Stanciu, Ioan Gabor, Mihai

Alin Gherman. Pref. Iacob Mârza, Alba Iulia, 2000. -

230 p.

• Semantică politică iluministă în Transilvania (sec.

XVII-XIX): Glosar de termeni (Pompiliu Teodor, Iacob

Mârza). - Alba Iulia: Aeternitas, 2002. - 767 p.

• Cum scriem istoria ? Apelul la ştiinţe şi dezvoltările

metodologice contemporane: Actele simpozionului

„Tinerii Istorici,” Ed. a IV-a, Alba-Iulia, 28-30

noiembrie 2002 / Coord.: Radu Mârza, Laura Stanciu. - Alba-Iulia: Aeternitas, 2003. - 325 p.

• Vasile Popp, De funeribus plebejis Daco-Romanorum

sive hodiernorum valachorum et quibusdam circa ea

abusibus - Despre înmormântările comune la daco-

romani sau la românii de astăzi şi despre unele

superstiţii, Viena, 1817. Rezumat: Laura Stanciu. - Alba

Iulia: Aeternitas, 2004. - 246 p.

• Sens şi reprezentare în dinamica gândirii politice din

Transilvania (sec. XVII - XIX). Dicţionar terminologic

explicativ. Bază de date. - CjN: Argonaut, 2005.

• Gherontie Cotore, Istoria despre schismăticia

grecilor / Pref. Iacob Mârza. Ed. îngrijită şi Studiu asupra limbii de Ioan Gabor, Alin Mihai Gherman,

Studiu introductiv: Laura Stanciu, Rezumat: E.Ch.

Suttner. - CjN: Ed.Argonaut, 2006. - 350 p.

• Reconstitutiri istorice. Idei, cuvinte, reprezentări.

Omagiu prof. Iacob Mârza. - Alba Iulia, 2006. - 465 p.

• Monografia satului Maioreşti / Beniamin Ioan Maior;

Prefaţă: Laura Stanciu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2008.

- 387 p.

• Despre Biserica Română din Transilvania.

Documente externe (1744-1754). - CjN: Ed. Mega, 2009.

- 350 p. • Petru Pavel Aron -300 (1709-2009) / Ed. îngrijită de

Laura Stanciu, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna

Vestire,” 2009. - 250 p.

• Die Union der Rumänen Siebenbürgens mit der

Kirche von Rom. Unirea românilor transilvăneni cu

Biserica Romei / Ed.: Johann Marte, Viorel Ioniţă, Iacob

Mârza, Laura Stanciu şi Ernst Christoph Suttner.

Colaboratori: Paul Brusanowski, Nicolae Chifăr, Daniel

Dumitran, Ovidiu Ghitta, Keith Hitchins, Vasile Leb,

Greta-Monica Miron, Mihai Săsăujan, Gavril Sipos. -

Vol. 1. – Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2010. - 335 p.

• Petru Maior, Didahii / Ed. îngrijită, studiu întroductiv, note, glosar, rezumat: Laura Stanciu, Ioan

Adrian Circa. - CjN: Ed. Mega, 2011. - 146 p.

Studii şi articole, selectiv:

• Petru Maior între Aufklärung şi Les Lumiéres. În:

Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, 1, Alba Iulia,

1995, p. 169-179.

• Nicolaus Olahus în Istoria pentru începutul

românilor în Dachia a lui Petru Maior. În: Anuarul

Institutului de Istorie „A. D. Xenopol.” - IS, 32, 1995, p.

251-255.

• Căsătorie, moralitate şi condiţia femeii în viziunea Şcolii Ardelene. În: Apulum, XXXIV/1997, p. 385-395.

• Sinodul Bisericesc - reprezentanţa naţională a

românilor transilvăneni în secolul al XVIII-lea. În:

Apulum, XXXV/1998, p. 417-426.

• Omiletica lui Petru Maior ca oportunitate de


419

armonizare a Reformei catolice cu Iozefinismul. În vol.

Discursuri şi reprezentări despre moarte în Transilvania

din premodernitate până în secolul XX / Ed. Mihaela

Grancea. – CjN: Ed. Cartea de Stiinţă, 2005.

• Lucrările Conferinţei Româno-Vieneze: Unirea

Religioasă a românilor ardeleni. În: Annales

Universitatis Apulensis, Series Historica, nr. 6, 2002; 9,

2005; 10, 2006; 11, 2007.

• Între abstinenţă şi abundenţă. În căutarea identităţii: alimentaţia clerului unit din Transilvania la mijlocul

secolului al 18-lea. În: Libraria, 6, 2007.

• Reglementările matrimoniale în Transilvania celei de

a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea. În Anuarul

Institutului de Istorie „A.D. Xenopol,” tom. XXXVIII,

IS, 2001, p. 109-121. [colab. cu Ana Maria Roman

Negoi].

• Un reprezentant al iluminismului catolic de tip

provincial: Petru Maior (1785-1809). În vol. Reghinul

cultural, IX, 2004.

• The Union of the Romanian Church of Translvania with the Church of Rome. În: Colloquia, 2003-2004.

• Reformism, Agrarian Ideology and Political

Exercise. The Leitmotif of Romanian Petitioners in

Transylvania (1697-1894). În vol. Cultură politică şi

politici culturale în România modernă. – IS, 2005, p. 55-

67.

• Şcoala Ardeleană un subiect epuizat? Revizitarea

unui concept. În: Annales Universitatis Apulensis, Series

Historica, nr. 8, 2004.

• The Archaeology of Words. A Bird’s Eye View into

the Historical Texts in Transylvania (The 18th Century). În vol. Themes in European History: Essays from the 2nd

International Conference on European History / Ed.

Nicholas Pappas, Gregory T. Papanikos. - Atena, 2005

(colab. cu Roman-Negoi Ana-Maria, Mârza Iacob).

• Voci ardelene despre Europa. Călătoria unei idei în

secolul al XVIII-lea. În vol. Reconstituiri istorice. Idei,

cuvinte, reprezentări. - Alba Iulia: Ed. Aeternitas, 2006.

• The Relation Centre - Periphery as Integrating

Exercise. The Intellectual Elite of the Transylvanian

Romanians in the Rome of Controversies (1775-1779).

În: Annuario dell’ Istituto Romeno di Cultura e Ricerca

Umanistica di Venezia. VIIII-IX, nr. 8-9/2006-2007. • Despre istoria istoriografiei iluministe central-

europene. Direcţii - repere – tendinţe. În: Annales

Universitatis Apulensis. Series Historica, 11 / I, 2007.

• Entre abstinence et abondance: sur l’alimentation du

clergé de Blaj au XVIIIe siècle. În: Studia Theologia

Catholica, nr. 1, 2008.

• Despre efectele politicii reformismului terezian.

Pionierii Blajului la studii, în Roma (1736-1754). În:

Studia Theologia Catholica, nr. 2, 2009.

• Identitate şi diversitate. Despre Biserica românilor

ardeleni (1744-1754). În: Studia Theologia Catholica, nr. 4, 2009.

• Pionierii Blajului şi Unirea, la jumătatea secolului al

18-lea. În: Annales Universitatis Apulensis. Series

Historica, 14 / II, 2010.

• Despre rolul lui Petru Maior în Şcoala Ardeleană. În

vol. Petru Maior şi iluminismul Europei centrale / Ed.

Cornel Sigmirean, Corina Teodor. – TgM: UPM TgM,

2011.

• About National Identity in Transylvania. The Concept

of Fatherland for Transylvanian Romanians between

1700 and 1848. În: Brukenthalia. Romanian Cultural

History Review. Supplement of Brukenthal. Acta Musei,

nr. 1 / 2011.

• Petru Maior, Didahii, a Representative Book for

Central European Enlightenment. În: Brukenthalia.

Romanian Cultural History Review. Supplement of

Brukenthal. Acta Musei, nr. 1 / 2011 (colab. Ioan Adrian Circa).

• Cazul Daniil Mardsinai (Marginai) şi toleranţa

tereziană. În: Studia Theologia Catholica, nr. 1, 2011.

• Travelling in a Wound: The Transylvanian

Romanians’ Church in the Middle of the 18th Century.

În: Historia Ecclesiastica, nr. 1, 2012, Prešov, Slovacia.

• Pionierii Blajului sau despre prima generaţie a Şcolii

Ardelene. În: Anuarul Institutului de Istorie „A.D.

Xenopol”, IS, 2012.

• Zwischen Florenz und Trento. Die Union der

Rumänen Siebenbürgens mit der Kirche von Rom (1697-1700). În: Historia Ecclesiastica, nr. 2, 2012, Prešov. Referinţe:


Press, 2002, p. 619. • Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu-Mureş /

Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed. Edu, 2008, p. 66-67.

• Lansare de carte [„Între Răsărit şi Apus.” Secvenţe din istoria

bisericii românilor ardeleni; „Monografia satului Maioreşti”] / Marin

Şara. În: Cuvântul liber, 3 iul. 2008, p. 1, 2 foto.

STAVILĂ, Lucia Zamfira, învăţătoare; n. 16

dec. 1955, Căpuşul de Câmpie, MS. Învăţătoare în Căpuşul de Câmpie; cons.

cu munca educativă.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Monografia localităţii Căpuşul de

Câmpie judeţul Mureş / Mihai Stavilă,

Lucia Stavilă. – TgM: Nico, 2009. - 228

p.

• Monografia localităţii Lueriu / Mihail Moldovan,

Mihai Stavilă, Lucia Zamfira Stavilă, Mihai Morar. -

TgM: Nico, 2009.

• Căpuşul de Câmpie, judeţul Mureş. Monografie 1947-2010 / Mihai Stavilă, Lucia Stavilă, Laura

Alexandra Pui. - TgM: Nico, 2010. - 236 p. Referinţe:

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Nico. -

Vol. 2: 2007.

• Istorie trecută, istorie prezentă „Monografia localităţii Lueriu/

Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 9 ian. 2010, p. 2.

STAVILĂ, Mihai, prof.; n. 27 ian. 1951, Lueriu,

MS. Absolvent al Fac. de Istorie

Geografie, UBB, CjN (1979). Prof., dir.

de şc., Căpuşul de Câmpie (1982-2006);

dir. adj. la Şc. Gen. din Iclănzel (2006-)

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Monografia localităţii Căpuşul de

Câmpie judeţul Mureş / Mihai Stavilă, Lucia Stavilă. –

TgM: Ed. Nico, 2009. - 228 p.

• Monografia localităţii Lueriu / Mihail Moldovan,

Mihai Stavilă, Lucia Zamfira Stavilă, Mihai Morar. -


420

TgM: Nico, 2009.

• Căpuşul de Câmpie, judeţul Mureş. Monografie

1947-2010 / Mihai Stavilă, Lucia Stavilă, Laura

Alexandra Pui. - TgM: Nico, 2010. - 236 p. Referinţe:

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş: Dascăli

mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Nico. - Vol. 2: 2007.

• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. - Vol. 1. - TgM: Edu,

2010, p. 72-75.

STĂNESCU, Crina Rodica, pictor; n. 15 iul.

1966, Bucureşti. Studii: Lic.

laboranţi chimie, Bucureşti (1984);

Şc. de Artă TgM, prof. Lucia

Călinescu (2005); IAP „Ion

Andreescu,” CjN; Bursă de studii în

Italia (2010). Membră a AAP MS.

Expoziţii personale: Galeria „Unirea”

(2006); BCR Central TgM (2005,

2006); Sighişoara, Turnul cu ceas, (2005); Sala „Charis”

TgM (2007). Expoziţii de grup: Galeria „Unirea” (2004, 2005, 2006, 2007); expoziţia jud. de pictură dedicată

zilei de 8 Martie; expoziţia de pictură „Tabăra de pictură

de la Sovata”; Salonul jud. de primăvară, anual de

pictură; expoziţia colectivă a absolvenţilor Şc. de Artă,

expoziţia de pictură modernă, Salonul anual de pictură,

expoziţia jud. de icoane şi obiecte de cult; Concursul

Naţional de Pictură şi Grafică „Vespasian Lugu” din

Brăila în anul 2005. A participat la taberele de creaţie:

Cund (2005); Seleuş (2005, 2006); Sovata (2005, 2006,

2007); Lunca Bradului (2006). A primit premiul

„Ambasador” pentru activitate artistică (2005). Tehnici: ulei pe pânză şi icoane pe sticlă; restaurare pictură şi

restaurare ţesături.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici

Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. -

TgM: Ed. Nico, 2007. - 162 p. Referinţe:V

• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - vol. 1. - TgM:



2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p.

100.

• Tabăra de pictură Deda. Ediţiile I-V 2004-2008 / Ilarie Gh. Opriş,

Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2008, p. 43.

• Talente mureşene: Crina Rodica Stănescu / Romeo Soare, Ilarie

Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 22 febr. 2006, p. 2.

• Prilej pentru un dublu vernisaj. Taberele de creaţie de la Seleuş şi

Cund / Nicolae Balint. În: Zi de zi, aug. 2006, p. 2.

• Tabăra de pictură „Iarna la Sovata - 2007” / Dorin Borda, Ilarie


• Premiile revistei naţionale „Ambasador.” Ed. a XI-a. În:

Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12

STOE-MĂRGINEANU, Aurelia, pictor; n. 19

iun. 1940, TgM. Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj

(1966). Călătorii de studii: Ungaria (1956). Debutează în

1966 la BV, unde participă la expoziţii colective, iar din 1969 la anuala de stat. Expoziţii personale: Bucureşti şi

BV (1969). Lucrează pictură, ilustraţie de carte,

decoraţiuni interioare. Are lucrări în muzeul din BV. Referinţe:



STOICA, Gavrilă de Báts, protopop, canonic; n.

1772, Milăşel, com. Crăieşti - m. 1836. Urmează

cursurile primare la franciscanii din Călugăreni, cele

gimnaziale la TgM şi Blaj. În 1795, este trimis pentru

studii teologice la seminarul din Pojon. Întors la Blaj în

1799, a activat ca prof., apoi a fost trimis ca paroh şi

protopop în Bálvanias - Váralya, din jud. Salonic -

Dobâca. După trei ani se mută la Nicula; în 1807, a devenit protopop al Jucului Inferior; în 1809, episcopul

Bob îl numeşte canonic bobian. Referinţe:

• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 41 - 42.

STREJAC, Florin, sculptor, artist decorator; n. 26

aug. 1960, IS. Absolvent al IAP

„Nicolae Grigorescu,” Bucureşti,

Secţia sculptură (1987). Licenţă

postuniv. (2000), restaurare piatră.

Designer, Întreprinderea de

prelucrare a mobilei TgM (1987-

1990); restaurator piatră la MJM

(1996-). Membru UAP din 1993.

Expoziţii personale: Monthey, Elveţia (1993); TgM

(1994); Bistriţa (1995); Aachen, Germania (1996, 1997,

2000); Heisberg, Germania (2000); Essen, Germania

(2003). Expoziţii de grup: Bucureşti, Tm, CjN, Baia Mare, TgM, Ravenna - Italia, Montreal - Canada,

Cordoba - Spania (1985-2004). Simpozioane de

sculptură: Sălişte, SB (1987); Oarba de MS (1988-1991,

1993, 1994, 1995); Sângeorz Băi, Bistriţa (1996); TgM

(1996); Reghin (2000, 2004); Fuente Palmera, Spania

(2000, 2003). Monumente de for public: Bustul

cărturarului Petru Maior, UPM, TgM; Bustul

domnitorului Al. Ioan Cuza, sediul Poliţiei TgM;

Monumentul oraşului Iernut, MS. Premiul presei (1997,

1999); Diplomă, Simpozionul de sculptură, Spania

(2002).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Aluviuni: [poezii = Alluvia = poems] / Valentin

Marica; grafica: Florin Strejac. – CjN: Dacia, 2000. -

272 p. Referinţe:



• Solstiţiu la Echinox: poeme / Nicolae Băciuţ. - TgM: Tipomur,

2002.

SUBA Piroska, artist plastic; n. 8 iun. 1933, Lupeni,

HD. Studii: Şc. Medie de Artă Plastică

din TgM (1953), cu diplomă de

tehnician în grafică. Membră a AAP

MS (2002). Expoziţii personale în

TgM: Sala „Unirea” şi Sala Surtec.

Expoziţii colective: Sala „Unirea,”

Salonul Jud. de pictură (2002-2006),

Cetatea Medievală, cu ocazia Zilelor

târgumureşene şi a târgurilor organizate. Tabere de pictură: Mădăraş, Sovata, Zagăr, Berghia. Tehnici:

pictură în ulei pe pânză, tempera şi acuarele. Referinţe:


421



101.

SUCIU, HOREA, prof. de ped.; n. 16 sept. 1931,

Iclănzel, MS. Studii: Fac. de Psihologie-Ped., UBB, Cj

(1954). Prof. la TgM şi Constanţa (1954-1959); şef al

Secţiei de Învăţământ Constanţa (1959-1960); lector la

Institutul de 3 ani din Constanţa, fiind şi susţinător al înfiinţării institutului; dir. al Lic. Ped. din Constanţa

(1969-1979); prof. la Lic. Ped. Constanţa (1979-1990).

A publicat studii despre abordarea sistemică a

activităţilor complementare prin practica ped., despre

proiectarea orelor de dirigenţie în Revista de pedagogie

şi în culegeri colective de ped. A susţinut comunicări în

sesiuni ştiinţifice privind educarea elevilor în spiritul

patriotismului, educaţia şi instruirea modernă. A fost

decorat cu „Ordinul Muncii” cls. a III-a Referinţe:

• Dicţionar de personalităţi dobrogene - Vol. 3: Filozofie,

Psihologie, Pedagogie, Logică, Sociologie, Teologie. - Constanţa: Ex

Ponto, 2008. - 218 p.

SUCIU, Ioan, învăţător, pr. gr.-cat.; n. 4 nov. 1867,

Căcuciu, MS - m. 29 ian. 1936, Căcuciu, MS. Studii: Şc. normală la

Blaj (1887); Seminarul gr.-cat. din

Blaj, secţia teologie. Hirotonit şi

numit pr. în Şoimuş; învăţător în

Solovăstru; învăţător la Sânmihai de

Pădure şi Şerbeni; dascăl şi pr. în

Căcuciu (1894-1928). A fost membru

în Senatul scolastic protopopesc gr.-cat. al Districtului

(Protopopiatului) Reghin şi preş. al cercului protopopesc

al învăţătorilor din Districtul Reghin; membru al

Despărţământului Reghin al Astrei; a căutat să ţină trează conştiinţa românească. A construit biserici de

piatră în Şoimuş, Căcuciu, Şerbeni, cu fonduri din

colectări. A participat la MAN de la Alba Iulia; a activat

pe tărâm şcolar, politic şi cultural, susţinând conferinţe şi

prelegeri pe diferite teme în cadrul Despărţământului

Reghin şi Gurghiu, cât şi în cadrul Cercului Cultural

Gurghiu. Pentru întreaga activitate depusă a fost răsplătit

cu Medalia „Răsplata muncii pentru biserică,” cls. I

(1925); Medalia „Răsplata muncii pentru şcoală,” cls. I

(1926) şi Ordinul „Coroana României” în grad de

Cavaler (1930). Referinţe:

• Sub stindardul Astrei. Două decenii de activitate culturală în

Despărţământul Reghinului, 1919-1939 / Vasile Netea. - Reghin: Ed.

Despărţământul Astra, 1939, p. 17.

• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 61

• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.

- CjN, 1981.


român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 10, 1989, p.

69.

• Formarea şi activitatea Consiliului Dirigent al Transilvaniei,

Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria (2 decembrie 1918 - 10

aprilie 1920) / Dr. Aurel Galea. - TgM: Tipomur, 1996. - 563 p.

• Reînvierea Astrei / Melinte Şerban. În: Astra Reghineană. - Reghin,

1999, p. 116.


2000, p. 219-222.

• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel

Sigmirean. - TgM: Ed. UPM, 2007, p. 261.

• Şematism. - Blaj, 1896, p.202; 1900, p.484, 503; 1911, p.187-188;

1916, p. 226-236.

• 24 ore mureşene, 23 apr. 1997.

SUCIU, Lucia Zâna, artist plastic; n. 12 mai 1933,

Râpa de Jos, MS. Studii: Lic. „Al.

Papiu Ilarian”; Şc. de Artă din TgM,

cu prof. Gheorghe Olariu. Membru

fondator al AAP MS (1977); face

parte din Cons. de Conducere al Asoc.

(1984-1999). Expoziţii personale în

diferite săli din TgM (1982, 1983,

1985, 1995, 1999, 2000-2002, 2004,

2006). Expoziţii de grup şi colective în: TgM, Piteşti,

Bucureşti, Constanţa, Alba-Iulia, CjN, Reghin, SM,

Târnăveni, Sovata. Tabere de creaţie: Sovata (1987, 1988, 1995, 1997, 1998). Obţine premiul I (1983, 1988);

premiul II (1989) la Expoziţia Jud. de artă (2007);

premiul I pentru artă plastică la Festivalul Internaţional

„Lucian Blaga” din Lancrăm, AB, ed. a XXVII-a. Are

lucrări în colecţii particulare din România, Italia,

Austria, Germania, Belgia, Ungaria, Israel, Luxemburg,

Canada şi SUA. Referinţe în presa locală, Radio şi

Televiziunea locală. Referinţe:

• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,

Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Mureş, 2004, p. 59.


2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p. 103



• Cuvântul liber, 14 iun. 2000, p.4; 8 febr. 2003, p. 3.

SUCIU, Maria, artist plastic; n. 21 aug. 1953,

Seuca, com. Găneşti, MS. A absolvit

Lic. Teoretic; cursuri postlic.

Funcţionar adm. în turism, oraşul

Sovata; din 2000, lucrează în acuarelă

şi pictură în ulei, având prof. pe Ligia

Podorean Ekström. A realizat peste 300 de lucrări cu teme din peisajul

rural şi de munte, flori, natură statică.

Membră a AAP MS (2005). Participă la expoziţii de

grup, la Salonul Jud. de Primăvară şi Salonul anual de

pictură, TgM; expoziţie personală la Casa de Cultură

„Mihai Eminescu” din TgM (2005). Expoziţiile sale au

fost prezentate la radio şi televiziune şi în presa jud. Are

lucrări în colecţii particulare, în ţară şi străinătate. Referinţe:



104.

SUCIU, Petru, turnător în bronz; n. 22 aug. 1947,

Ernei, MS. A absolvit Şc. prof. la Grupul şc. MIU din

TgM şi Lic. „Al. Papiu Ilarian.” Lucrează ca turnător la Prodexcoop TgM (1972-1990); în 1990, s-a privatizat,

şi-a deschis propriul atelier de turnătorie în Sângeorgiu

de MS: S.C. „Turnef Transilvania.” Până în 1990 a

executat lucrări complexe pentru Uzina mecanică Cugir,

„Faur” Bucureşti, Uzina 2 BV şi pentru export. În

atelierul propriu, toarnă lucrări de artă şi de cult: clopote

pentru biserici, candelabre, sfeştnice. Lucrări de artă:

Eminescu şi Coşbuc (busturi după lucrările sculptorului


422

Ioan Vlasiu, ambele pentru oraşul Luduş); Al. Papiu

Ilarian (lucrarea lui Ioan Grama, pentru comuna Papiu

Ilarian); Monumentul latinităţii (pentru oraşele Zalău,

Iernut, Luduş, reproducere după Victor Cristea);

basoreliefuri: Eminescu (V. Cristea), Traian (V. Cristea);

a transpus în bronz statuia „Emil Dandea,” TgM; lucrări

ale artiştilor plastici mureşeni, participări la expoziţii

internaţionale în Italia, Franţa, Olanda. Toarnă produse

tehnice din metale neferoase pentru beneficiari din ţară,

produse de larg consum, tehnico-sanitare, organe de

maşini. Referinţe:

• Petru Suciu, traspunerea în bronz [a monumentului Emil A.

Dandea]. În: Oraşul. Ediţie specială ocazionată de dezvelirea statuii

lui Emil Aurel Dandea, nr. 1, aug. 1996, p. 10, 1 foto.

SUCIU, Sever, sculptor; n. 17 febr. 1924, Gâmbuţ,

com. Bichiş, MS - m. 2 aug. 1997,

Târnăveni, MS. Autodidact, având

studii medii, a studiat o viaţă filosofia,

istoria şi estetica artelor plastice

universale. Sculpturi în lemn: Pomul

vieţii (1979); Împăratul Carpaţilor şi

Apostolul sărac (1981); Iov (1983);

Alegorie dacică, Regina muzicii

(1984). Sculptură în piatră: Iubirea de unire, Echilibru

antic, Suferinţa, Naştera filosofilor (1984-1996).

Expune, la Salonul Naţional de Artă Naivă Bucureşti, lucrarea Dac îngenunchiat (Dac cu steagul). Se propune,

de către Muzeul de Artă şi Etnografie CjN, donarea

colecţiei de artă a artistului, dar acesta refuză. Proiecte

neterminate: Monumentul Eroilor de la Gâmbuţ, lucrare

monumentală (bronz, tablă de cupru şi piatră). Referinţe:

• Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert

Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 162-163.

• Târnăveni: Repere culturale şi istorice / Răzvan Ducan. - TgM:

Tipomur, 2003. - 255 p.

• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -

TgM: Ardealul, 2008, p. 324-325.

• Sever Suciu / Nicolae Băciuţ, Răzvan Ducan. – TgM: Ed. Nico,

2009. - 112 p.

• Lesa de hârtie (publicistică) / Răzvan Ducan. - TgM: Nico, 2010,

p. 252-256.

• Un sculptor ţăran / Ioan Alexandru. În: Luceafărul, 24 mart. 1979.

• Sever Suciu - artistul şi...paradisul pierdut de pe str. Narciselor /

Răzvan Ducan. În: Cuvântul liber, 15 febr. 2000, p. 4.

• Mesageri mureşeni ai artei, la Bratislava ! / Dorin Borda. În:

Cuvântul liber, 17 iul. 2007, p. 2.

• Cuvântul liber, 15 febr. 2000; 13 iun. 2000, p. 4; 14 febr. 2001, p.

4; 15 febr. 2002, p. 9; 17 febr. 2004, p. 6.

SUCIU, Vasile, pr. gr.-cat., senator în Parlamentul

României; n. 21 dec. 1857, Vălişoara, regiunea Aiud - m.? nov. 1937, Căpuşul de Cîmpie, MS. Studii: şc. prim.

în localitatea natală (1864-1865); Şc. rom.-cat. din

Colţeşti (Trascău-Sângeorgiu); cls. a II-a primară la Blaj,

unde a urmat întreg lic. Este trimis la Univ. din

Budapesta spre a audia cursuri de teologie la Seminarul

Central, apoi la Institutul de Sublimă Educaţie „Sf.

Augustin” din Viena, obţine licenţa în teologie (1881).

Este numit pr.-cooperator (1881) în parohia Căpuşul de

Cîmpie; hirotonit pr. (1883). Este ales preş. al Clubului

PNR; face parte din delegaţia ce a dus Memorandul la

Viena (1892), fapt care îl implică în trei procese politice;

este ales membru supleant al Comitetului Central al

PNR; participă la Congesul Naţionalităţilor de la

Budapesta (1895), fiind admonestat de Mitropolitul V.

Mihalyi. În 1896, este ales dir. al Despărţământului

XXV al ASTREI; din 1893 a fost delegat protopopesc la

toate sinoadele arhidiecezane, iar la sinodul din 1904-

1906 este ales notar, apoi notar al Luduşului (1910);

participă la MAN de la Alba Iulia (1918). La propunerea

sa (1919), comunele Căpuş, Iclănzel şi Icland trec de la

jud. Turda la MS (1930). Este ales senator al primului

parlament al României întregite (1919); înfiinţează Coperativa de Consum „Căpuşana” (1920) şi Banca

populară „Căpuşana” (1927). Membru al PNŢ. Referinţe:

• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile

Netea. - Bucureşti: Europa Nova, 1993. - 304 p.


Sigmirean. - TgM: Ed. UPM, 2007, p. 174.

• Căpuşul de Câmpie, judeţul Mureş: monografie / Prof. Mihai

Stavilă, Înv. Lucia Zamfira Stavilă, Prof. drd. Laura Alexandra Pui. -

TgM: Nico, 2010, p. 175-180.

• Note biografice despre preotul român Vasile Suciu din Căpuşul de

Cîmpie / Alexandru Cîmpian. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 1

(2002), p. 163-166.

SUCIU, Victor, avocat, om politic; n. 1885, Căpuşul

de Câmpie - m. ? Studii: Fac. de Drept, Cj. Avocat la Sighişoara. Are rol în viaţa politică şi socială. În timpul

războiului este comandantul Gărzii Naţionale; subprefect

al comitatului MS-Turda (1919-1922); membru în

conducerea PNŢ; senator (1928-); este juristul

Institutului de Asigurări „Prima Ardeleană”; cons.

orăşenesc, cu rol în dezvoltarea urbană a oraşului TgM.

Membru fondator şi membru pe viaţă al Astrei; membru

fondator al asoc. Geografia şi AGRU; membru onorific

al mai multor asoc. culturale şi politice. Distincţii:

„Steaua României” cu cruce. Referinţe:

• Ki Kiscoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.

- Tm - Arad, 1931, p. 341-342.

SUCIU, Victor, economist, primar al TgM, cons.

jud.; n. 8 mai 1941, Sânger, MS - m. 18 ian. 2007, TgM.

Şc. elem., Idicel Sat (1947-1951); Lic. „Al. Papiu

Ilarian” din TgM (1957); Şc. Tehnică de Construcţii

Civile CjN (1961); absolvent al Fac. de Ştiinţe

Economice a Univ. „Alexandru Ioan Cuza” din IS

(1967). Economist la IMATEX (1967-1970); şef serviciu

plan-dezvoltare la Imatex TgM (1970-1990); primarul

mun. TgM (1990-1992); dir. comercial, Imatex (1992-1993); vicepreş. al CJM (1993-1996); cons. economic,

„Azomureş” (1996-2000); cons. mun. (1992-1996);

cons. jud. (1996-2007). Membru fondator al Uniunii

Vatra Românească şi al PUNR; a organizat festivităţile

pentru dezvelirea statuii lui Emil Dandea, şi-a adus

contribuţia la vol. Acţiuni preliminare şi dr. Emil

Dandea - primarul oraşului TgM (1996). A publicat

articole de specialitate în reviste şi ziare locale.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Politică şi administraţie: culegere de texte / Emil A. Dandea; selecţie, studiu introductiv, note şi indice de

Dimitrie Poptămaş şi Mihail Artimon Mircea; Cuvânt

înainte de Victor Suciu. - TgM: Casa de Editură


423

„Mureş,” 1996. - 231 p.


• Nume de străzi care jignesc sentimentul naţional (1).

În: Cuvântul liber, 22 mart. 2007, p. 1, 3. Referinţe:

• Ec. Victor Suciu (8 mai - 18 ianuarie 2007) [Necrolog]. În:

Cuvântul liber, 20 ian. 2007, p. 2.

• Prietenului plecat dintre noi / Lazăr Lădariu. În: Cuvântul liber, 23

ian. 2007, p. 3, 1 foto.

SÜKÖSD Ferenc, pictor; n. 3 mart. 1933, Ocna,

HR - m. 24 dec. 1972, TgM. Studii: IAP „Ion

Andreescu” Cj (1959). Călătorii de studii: Ungaria

(1965); URSS (1969). Îndrumător la Casa Creaţiei

Populare (1959-1960); muzeograf la Muzeul de Artă

TgM (1960-1972). Din 1959 participă la expoziţii

colective la TgM, Odorhei, Reghin (1961), Miercurea

Ciuc (1968), bienala de stat (1968), expoziţia filialei UAP TgM la Bucureşti (1970). Expoziţii personale: la

revista Új Élet (1978); Korunk (1981); retrospectivă

Odorhei (1983). Lucrează pictură de şevalet şi frescă

(Casa de Cultură din Covasna).

Lucrări publicate:

• Vida Árpád / Catalogul a fost redactat = a katalógust

szerkesztette Sükösd Ferenc. - Mv.: Muzeul de Artă,






• Korunk galéria: találkozások: 1973-1982-1997 / Szerkesztő Kántor

Lajos. - Kv.: Komp-Press, 1997. - 120 p.





• Népújság, 13 dec. 2003; 18 mart. 2004; 20 mart. 2004.

SZABÓ Barnabás, grafician, scenograf; n. 27 oct.

1935, TgM. Debutează în 1960, la Oradea. Participă la

expoziţii de grup în diferite oraşe din ţară. Lucrează

gravură în linoleum, acvaforte, ilustraţie de carte şi, în

special, scenografie pentru teatrul de păpuşi din Oradea

(din 1935). În grafică, a realizat unele compoziţii cu

tematică socială, într-o viziune apropiată neorealismului

italian, manifestând preocupări pentru redarea mişcării. Referinţe:






Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 172-173.





SZABÓ Bencző Kincső, prof., soprană; n.?,

Odorheiu Secuiesc, HR. Studii muzicale în oraşul natal;

Academia de Muzică „Gh. Dima” din CjN, prof. Ionel

Pantea, Laki Krisztina; bursă de studii la Academia de

Muzică „Franz Liszt” din Budapesta, prof. Pászthy Júlia

(2004). Prof. la Lic. de Artă din TgM, soprană în Corul Mixt al Filarmonicii de Stat din TgM. Repertoriul său

cuprinde arii şi roluri potrivite vocii de soprană, precum:

Adina din Elixirul dragostei; Nora din Don Pasquale de

Donizetti; Susanna din Nunta lui Figaro; Zerlina din

Don Giovanni; Pamina din Flautul fermecat de Mozart. Referinţe:

• Caiet program: Zilele muzicale târgumureşene, Ed. a 39-a, 14-28

mai 2009, p. 22.

SZABÓ Csaba, compozitor, dirijor, prof.; n. 19 apr.

1936, Acăţari, MS. - 23 mai 2003, Szombathely,

Ungaria. Studii: Lic. de Muzică, TgM (1949-1953);

Conservatorul Cj (1953-1959), cu Major Ferenc (teorie-

solfegii), Jodál Gábor (armonie şi compoziţie), Max

Eisikovits (contrapunct), Wilhelm Demian (orchestraţie),

Lakatos Ştefan (istoria muzicii), Jagamas János (forme

muzicale şi folclor). Dirijor al Ansamblului de cântece şi

dansuri din TgM (1959-1967); lector la IAT

„Szentgyörgyi István” (din 1964). Opere mai importante:

Baletele Mielul cu părul de aur (1958), Balada

haiducului (1964), opera pentru copii Micii constructori (1965), Cantata Bistriţei (1959), Cvartetul tinereţii

(1958).

Lucrări publicate:

• Cvartetul tinereţii. - Bucureşti: Ed. Muzicală, 1964.

• Egyszerű Énekek. - TgM: Casa Jud. a Creaţiei, 1968.

- în colaborare:

• Maturandusok erdélyi magyar érettségizők első

évkönyve / szerkesztette: Bartha Zoltán és Szabó Csaba. -

Kv.: Tinivár, 1995. – 320 p.

• Maturandusok második évkönyve - 1996 /

Szerkesztők: Bartha Zoltán, Szabó Csaba és dr. Tibád Levente. - Kv.: Tinivár, 1996. – 416 p.

• Maturandusok 1997: az erdélyi, délvidéki,

kárpátaljai, németországi magyar nyelven érettségizők

évkönyve / Szerkesztették Bartha Zoltán és Szabó Csaba.

- Kv.: Tinivár, 1997. - 400 p. Referinţe:


414.

• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:

Romfel, [1993]. - 208 p.

• Magyar és nemzetközi ki kicsoda 1994: Több mint 12500

kortársunk életrajza. - Budapest: Biográf, 1994.

• Forgószélben / Aniszi Kálmán. - Ungvár: Intermix, 1994. –

Budapest. - 327 p.



Kh-M, 1994; Vol. 5: S-Sz, 2010, p. 269-272.

• Universul muzicii româneşti: Uniunea Compozitorilor şi

Muzicologilor din România (1920-1995) / Octavian Lazăr Cosma. -

Bucureşti: Ed. Muzicală, 1995. - 590 p.

• A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 1966-

1970. - Budapest, Argumentum Kiadó. - 1996. - 2 vol. - 2 köt.:

Szerzők: K-Z; Névmutató, p. 515-970.




Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 173.

• Zenetudományi írások, 1998 / szerkesztette László Ferenc. -

Bukarest: Kriterion, 1999 -Budapest: MTA Zenetudományi Intézet -

248 p.

• Évfordulós koncertek a Kultúrpalotában. În: Népújság(Kalauz),

2006. dec. 8., p. 1.

• Szabó Csaba- emlékhangverseny / Csíky Csaba. În:

Népújság(Múzsa), 2006. dec. 9., p. 7.

SZABÓ Duci, Ida, actriţă; n. 1920, Cj. Studii:

Conservatorul Cj; Institutul de Teatru Cluj. Actriţă la


424

Teatrul Naţional Cj, apoi la Teatrul Secuiesc TgM

(1946-1977). Roluri mai importante: Iluska (Kacsóh -

Pongrácz: János vitéz); Rozika (Móricz: Úri muri);

Natasa (Gorkij: Éjjeli menedékhely); Pepi néni (Móricz:

Nem élhetek muzsikaszó nélkül);

Szalayné (Barta Lajos: Szerelem); Anna

(Székely János: Irgalmas hazugság). Referinţe:

• A Hét évkönyve. - 1982, p. 235.

• Romániai magyar irodalmi lexikon:

Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom,

művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 3: Kh-M, 1994.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 173-174.


1997, p. 647.

• Százszorszépek / Máthé Éva. - Czíkszereda: Pallas Akadémia, 2005.

• Szabó Duci: életinterjú kötet / Nagy Miklós Kund. - Cluj: Polis,

2007.

• Szabó Duci Szentgyörgyi István-díjas. În: Népújság, 15 okt. 1998.

• Népújság, 21 dec. 2004; 16 apr. 2008.

SZABÓ Ernő, actor, regizor; n. 30 iun. 1900,

Kasovicse, Cehoslovacia - m. 10 febr.

1996, Budapesta. Actor la Teatrul din

Budapesta, apoi la Oradea; fondator şi

regizor al Teatrului Secuiesc din TgM

(1946); comediant, dansator în filme.

Spectacole regizate: Pescăruşul de

Cehov, Azilul de noapte, Micii burghezi, Egor Bulâciov şi ceilalţi,

Vassa Jeleznova de Gorki, O scrisoare pierdută şi D-ale

carnavalului de I.L. Caragiale, Chef domnesc de Móricz

Zsigmond, Banul Bánk de József Katona, Prea multă

minte strică de Aleksandr Griboedov, Revizorul de

Nikolai Gogol, Oameni şi şoareci de John Steinbeck,

Tartuffe de Molière, Fericirea furată de Ivan Franko,

Paraziţii de Gergely Csiky, Făclia de Gyula Illyés,

Doamna ministru de Branislav Nuşici, Învăţătoarea de

Sándor Bródy, Profesiunea doamnei Warren de George

Bernard Shaw, Ultima oră de Mihail Sebastian, Omul care aduce ploaie de N. Richard Nash, Citadela

sfărâmată de Horia Lovinescu, Casa Bernardei Alba de

Federico Garcia Lorca (1947-1962). Distincţii: titlul de

maestru emerit (1954). Referinţe:

• A hét évkönyve, 1982.

• Mosolygó Thália: pillanatképek erdélyi színházakból / Márton Pál.

- Kv.: Szabadság Kiadó, 1991. - 207 p.

• Színháztörténeti morzsák: (Teatru şi munca teatrală) / Chereji Peris

Teréz; [utószó]: Gáspár Sándor. - TgM: Ed. Ardealul, 2002. - 137 p.




primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a

Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.

12, 13, 171.

• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Nico,

2008, p. 172-176.

SZABÓ Erzsébet, Katona, artist textilist; n. 5

sept. 1952, Cj. Studii: IAP „Ion Andreescu” Cj (1975).

Participă la expoziţiile jud.; expoziţia republicană,

Trienala de scenografie Bucureşti (1979); Salonul

Naţional Braşov (1979). Expoziţie personală de tapiserie,

TgM (1976). Lucrări aflate în muzee: Compoziţie în

marou, Compoziţii figurative.

Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 141.

SZABÓ Iván, artist fotograf; n.1822, TgM - m.

1860, Edinburgh, Scoţia. Are atelier la TgM; lucrează

alături de unul dintre cei mai mari portretişti din

Edinburgh; lucrează la St. Andrew, Scoţia; face parte din prima Asoc. a Artiştilor Portretişti. Are 3 portrete expuse

la Muzeul Naţional al Portretelor din Scoţia. Referinţe:

• Fényképészek és műtermek Erdélyben 1839-1916: Tanulmány és

okmánytár / Miklósi-Sikes Csaba. - Székelyudvarhely: Haáz Rezső

Alapítvány, 2001. - 448 p.

SZABÓ Judit, artist plastic; n. 3 dec. 1989, Mica,

MS. Studii: Şc. de Arte şi Meserii

„Constantin Brâncuşi” Târnăveni; Lic.

de Artă din TgM; participă la „A96” de

la vârsta de 9 ani. Expoziţie personală

de grafică, desen, pictură şi sculptură,

atelier A96, Casa de Cultură „Mihai

Eminescu” din Târnăveni (1999, 2006);

Salonul de iarnă al Artelor, pictură, Casa Mun. de Cultură „Mihai Eminescu,” Târnăveni

(2000, 2008); Expoziţii de grup: Atelierul de Artă A96

(2001, 2002, 2007); Expoziţie de grup, „Ziua

Francofoniei,” Centenarul Cézanne (2006); Expoziţie

personală umanitară, Foaierul Mic al Casei de Cultură

„Mihai Eminescu” Târnăveni (2007); Salonul artelor

plastice, Casa Mun. de Cultură „Mihai Eminescu,”

Târnăveni (2008). Referinţe:

• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. –

TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 156.

SZABÓ Lajos, actor, decorator; n. 2 febr. 1932,

TgM. - m. 24 iul. 1988, Oradea. Decorator şi actor la

Teatrul Secuiesc, TgM; actor la Teatrul Maghiar, Tm (-

1962); pleacă la Cj; se întoarce la Tm (1969); apoi la

Teatrul de Stat Oradea. Referinţe:

• A Hét évkönyve. - 1982.

• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,

1994.

SZABÓ Lajos, dramaturg, istoric de teatru, regizor;

n. 21 sept. 1912, Beica de Jos, MS -

m. 13 aug. 1983, TgM. Studii: Col.

Ref., TgM; Univ. de Ştiinţe din CjN

(1939). Dramaturg la Teatrul Naţional

din Budapesta (1939-1941); la Teatrul Naţional Cj (1941-1944); prof. la

Conservatorul din Cj (1945-1948);

prof. la Institutul de Arte Maghiar,

apoi la Institutul de Teatru „Szentgyörgy István,” TgM,

fiind rector al acestuia (1954-1976). A predat cursuri de

istoria teatrului şi teoria actoriei. Drame scrise şi puse în

scenă la Teatrul Secuiesc, respectiv Naţional din TgM:

Menekülés (1956-1957); Családi fészek (1964-1965); Az

otthon szigetén (1968-1969); Mentség (1971-1972);

Hűség (1976-1977).

Lucrări publicate:


425

• Misztótfalusi Kis Miklós. - Bukarest, 1949.

• Mentség. - Bukarest, 1956, 1972.

• Menekülés. - Bukarest, 1965.

• Hűség. - Mv., 1977. Referinţe:

• A Hét évkönyve. -1982.

• Magyar irodalomtörténet bibliográfiája/ Szerkesztette Vargha

Kálmán, V. Windisch Éva. - 8. köt.: 1945-1970. Személyi rész. – 1991.

- 448 p.

• Magyar életrajzi lexikon (1978-1991) / Főszerkesztő Kenyeres

Ágnes. - Budapest: Akadémiai Kiadó, 1994.


1994.

• A szó és a látvány: Nézőtéri jegyzetek/ Páll Árpád; a címlapot

tervezte Dobre-Kóthay Judit. - Mv.: Custos Kiadó, 1995. - 238 p.

• Thália vonzásában: [tanulmányok, cikkek] / Oláh Tibor;

szerkesztette és az előszót írta Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress,

1996. - 170 p.

• Hivatástudat és korszerűség: [körkép erdélyi színházakról] / Páll

Árpád; Szerkesztette Jánosházy György. - Mv.: Custos Kiadó, 1997. -

249 p.

• Szól a rádió...: a Marosvásárhelyi Stúdió 40 éve: 1958-1998 /

Szerkesztette Jászberényi Emese. -Csíkszereda: Pallas-Akadémia,

1998. - 350 p.

• Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár /

Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z. -2000. -

494 p.


Teréz; [utószó]: Gáspár Sándor. - TgM: Ed. Ardealul, 2002 - 137 p.



S-Sz, 2010, p. 293-294.

• Szabó Lajos 60 eves / Gagyi László. În: Igaz Szó, 1972 / 9.

SZABÓ Miklós, istoric, prof. de istorie, cercet. şt.;

n. 13 nov. 1932, Dumbrăvioara, MS. Studii: Lic. de

băieţi nr. 2 (Lic. „Bolyai Farkas”) din TgM (1949-1953);

Univ. „Bolyai” din Cj (1953-1957). Dr. în istorie cu teza:

Influenţa revoluţiei franceze în Transilvania, CjN

(1994). Arhivist la Arhivele Statului din TgM (1957-

1962); lector univ. la IPed. de 3 ani din TgM (1962-1975); cercet. şt. principal gr. I la ICSU „Gh. Şincai” din

TgM. Domenii de cercetare: frecventarea univ. străine de

către tinerii ardelenii în anii 1521-1918, cultura şi

agricultura ţărănească în secolele XVIII-XIX din

Transilvania, agricultura ţărănească din Câmpia

Transilvaniei în sec. XVIII-XIX. Membru în Soc.

Filologică din Ungaria (1991-); Asoc. Muzeului

Ardelean (EME) (1990-); Comunitatea Academiei

Maghiare (2006-). Publică peste 70 de studii şi articole

în ţară şi străinătate.

Lucrări publicate:

• Influenţa revoluţiei franceze de la 1789 asupra luptelor politice, sociale şi naţionale din Transilvania

(1789-1815): rezumatul tezei de doctorat. - CjN: UBB,

1993. - 25 p.

• Influenţa revoluţiei franceze de la 1789 asupra

luptelor politice, sociale şi naţionale din Transilvania

(1789-1815): teză de drd.. - CjN: UBB, 1994. - 194 p.

• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben:

erdélyi értelmiség, városfejlődés és paraszti gazdálkodás

a XVI-XIX. században. - Mv.: Mentor, 2003. - 292 p.

• Erdélyiek magyarországi egyetemeken 1848 előtt. -

Mv.: Mentor, 2005. - 239 p. • Székelykál 800 éves történetéből / Szerkesztette dr.

Szabó Miklós. - Mv.: Mentor, 2005. - 125 p.

- în colaborare:

• Erdélyiek egyetemjárása a korai újkorban, 1521-

1700 / Szabó Miklós, Tonk Sándor. - Szeged: József

Attila Tudományegyetem, 1992. - XI, 394 p.



a könyv szerkesztője Sebestyén Mihály; a borítót Vincze

László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998. - 610 p.

• Sáromberke: 1319-1994 / Szerzők: dr. Szabó Miklós,

Nagy Géza, Berekméri D. István, Dr. Mózes András,

Tonk Sándor. - Sáromberke Sajtóközpontjának nyomdájában: Sáromberki Református Egyházközség,

1994. - 200 p.

• Egy forró nyár Udvarhelyszéken (Az udvarhelyszéki

szabad székelyek és kisnemesek 1809. évi engedetlenségi

mozgalma) / Pál-Antal Sándor, Szabó Miklós. -

Székelyudvarhely: Haáz Rezső Kulturális Egyesület,

1995. - 47 p.

• Búzásbesenyő / Írta Pál-Antal Sándor és Szabó

Miklós. - Mv.: s.n., 1995. - 53 p.

• Interferenţe istorice şi culturale româno-europene /

coordonator Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română. ICSU, 1996. - 132 p.

• Emlékkönyv Imreh István születésének nyolcvanadik

évfordulójára / Szerkesztette Kiss András, Kovács Kiss

Gyöngy, Pozsony Ferenc. - Kv.: Erdélyi Múzeum-

Egyesület Kiadása, 1999. - 680 p.

• Mv. történetéből / Szerkesztette Pál-Antal Sándor,

Szabó Miklós; kép és műszaki szerkesztő Kuti Márta; a

borítót Vincze László tervezte; a szöveget Szőcs Katalin

gondozta. - Mv.: Mentor, 1999. - 268 p.

• Mesél a múlt: Csíkjenőfalva 800 éves története /

Szabó Miklós, Jakab Sámuel. - Mv.: Mentor, 2001. - 272 p.

• A Maros megyei magyarság történetéből:

tanulmányok / Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó

Miklós; a borítót Vincze László tervezte. - Vol. 2. –

2001. - 399 p.

• Óvodában nagyszobában A „Stefania” disdedóvó

múltja és jelene (1856-2001). - TgM, 2001. - 55 p.

• A tér úttörője: Bolyai János emlékév: Mv., 2002 / A

kötet szerkesztői: Csegzi Sándor, Jung János, Kiss

Elemér, Pál-Antal Sándor; A borítót Biblia Attila

tervezte. - Mv: Mentor, 2003. - 215 p.

• Emlékkönyv Jakó Zsigmond születésének nyolcvanadik évfordulójára / Szerkesztette Kovács

András, Sipos Gábor, Tonk Sándor. - Kv.: Erdélyi

Múzeum-Egyesület Kiadása, 1996. - 608 p.


• Arhiva Sfatului Popular al oraşului TgM (sec. XV-

XIX). În: Revista Arhivelor, 3, 1960, nr. 1, p. 235-249.

• Greva muncitorilor constructori din TgM (1905-

1907) din aprilie-mai 1906. În: Studii şi Materiale, TgM,

2, 1967, p. 135-145.

• Contribuţii la istoria mişcării muncitoreşti din TgM.

În: Lucrări ştiinţifice, TgM, 1, 1969, p. 175-192. • Frământări ţărăneşti din Transilvania în timpul

războaielor napoleoniene (1809). În: Studii şi articole de

istorie, 16/1970, p. 115-128.

• Notarul satului transilvănean în perioada de

descompunere a feudalismului. În: Lucrări ştiinţifice,

TgM, 2, 1970, p. 231-236.

• Obligaţiile ţăranilor din fostul comitat Târnava în

lumina conscripţiilor urbariale din 1785. În: Lucrări


426

ştiinţifice, TgM, 2, 1970, p. 219-224.

• Două conscripţii urbariale ale satului Sângeorgiu de

Pădure. În: Apulum, 7, 1970, p. 169-224.

• Participarea muncitorimii din TgM la greva generală

din octombrie 1920. În: Studii şi Materiale, TgM, 3-4,

1972, p. 473-486.

• Industrializarea României în optica socialiştilor

noştri de la sfârşitul secolului şi începutul secolului al

XX-lea. În: Studii şi Materiale, TgM, 3-4, 1972, p. 383-

396.

• Erdélyi diákok külföldi egyetemjárára a XVI-XVII. Században. În: Művelődestörténeti Tanulmányok.

Bucureşti, 1980, 152-168, p. 289-292.

• Unele aspecte privind influenţa revoluţiei franceze de

la 1789 asupra burgheziei şi problema mişcării iacobine

din Transilvania (1789-1798). În: Marisia, 10, 1980, p.

170-186.

• Dezvoltarea agriculturii ţărăneşti din scaunul Mureş

în secolul al XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului

al XIX (1720-1820). În: Cercetări şi Ştiinţe sociale,

TgM, 1982, p. 225-252.

• Szacsvai Sándor - un gazetar luminist. În: Vatra, 12,

1982, C-D. • Contribuţii la studierea agriculturii ţărăneşti din

Transilvania în perioada de destrămare a feudalismului

(1750-1848). În: Cercetări de ştiinţe sociale, TgM, 2,

1984, p. 234-265.

•Răscoala ţăranilor din districtul Chiuarului din anul

1809. În: Acta Musei Porolisensis, 10, 1986, p. 277-301.

(colab.).

• Stratificări economico-sociale a populaţiei din

Câmpia Transilvaniei în 1820. În: Cercetări de ştiinţe

sociale, TgM, 3, 1987, p. 236-293.

• Un diplomat român făgărăşean în curtea lui Francisc Rákóczi al II-lea. În: Vatra, nr. 290, 1988, C.

• Das eindrigen revolutioärer Ideen in Siebenbürden

durch das Schriftum. 1789-1815 (colab.). În: La

Révolution Francaise et les Roumains. - IS, 1989, nr. 3,

p. 245-263.

• Consideraţii privind formarea şi evoluţia structurii

profesionale a intelectualităţii economice rurale din

Transilvania între anii 1700-1848. În: Apulum, 1990, p.

465-475. (colab.).

• Gedő József magánkönyvtára. În: Keresztény

Magvető, 1990, p. 161-168.

• Az erdélyi unitáriusok külföldi egyetemjárása 1848-ig. Keresztény Magvető, 1991, nr. 2, p. 85-104.

• Árkosi Gelei Benedek, avagy Árkosi Tegző Benedek?.

În: Keresztény Magvető, 1992, nr. 2, p. 112-120.

• Mv. levéltárának története 1848-ig. În: Levéltári

Szemle, Budapesta, 1992, nr. 4, p. 50-59.

• Colegiul unitarian din Cluj - centru cultural luminist

şi de răspândire a ideilor Revoluţiei franceze din 1789.

În: De la umanism la luminism, TgM, 1994, p. 131-136.

• Aspecte privind structurile profesionale şi statusul

social al intelectualităţii din Transilvania în prima

jumătate a secolului al XIX-lea. În: De la umanism la luminism, TgM, 1994, p. 167-186.

• Tinerii studioşi din Reghin la universităţile din

Europa până în anul 1849. În: Reghinul cultural, 3,

1994, p. 31-40.

• Sisteme de relaţii şi stipendii instituite de bisericile

transilvane în interesul pregătirii intelectualilor la

universităţile din străinătate în secolele XVIII-XIX. În:

Interferenţe istorice şi culturale româno-europene, TgM,

1996, p. 57-64.

• Mv. szabad királyi várossá alakulása (1560-1759). -

În: Marosvásárhelyi történetéből, 1999, p. 29-42.

• Românii transilvăneni la universităţile europene în

secolul XVIII şi prima jumătate a secolului XIX. În:

Studii istorice româno-ungare, IS, 1999, p. 153-163.

• Studenţii ardeleni la universităţile europene (1850-

1872). O nouă etapă a peregrinaţiei academice. În: Anuarul Institutului de cercetări socio-umane „Gh.

Şincai,” TgM, 2000-2001, p. 370-377.

• A könyvtáralapító Teleki Sámuel és Sáromberke népe.

În: Emlékkönyv a Teleki Téka alapításának 200.

évfordulóján 1802-2002. TgM, 2002, p. 189-197.

• Mv. népessége. În: A tér úttörője. Bolyai Emékkönyv.

Marosvásárhelyi, 2002, TgM, p. 21-26.

• Erdélyiek kölföldi egyetemjárása a XII-XX.

században. În: Új Kép. Voivodina, Pedagógusok és

szülők folyirata. IX,évf. 10. sz. 2005. dec., p. 3-12. Referinţe:

• Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1978, p. 309.








Scripta, 1997, p. 536-537.







S-Sz, 2010, p. 300-301.

• Erdélyiek egyetemjárása a középkorban, Bucureşti, 1979 / Tonk

Sándor. În: Könyvtár, nr. 4, 1980.

• Csíkmadaras. Edy felcsíki falu hét évszázada / Pál-Antal Sándor.

În: Levéltári Szemle, Budapesta, nr. 2, 48-49, 1997.

SZABÓ Vilmos, prof., artist plastic; n. 15 sept.

1942, Dumbrăvioara, MS. Este

absolvent al IAP „Ion Andreescu,”

secţia pictură monumentală (1975).

Prof. de desen la Lic. Ped. „Gh.

Şincai” din Zalău (1975-1993); Lic.

de Artă „Ioan Sima” din Zalău

(1993), unde predă pictura. A

debutat la expoziţia jud. din TgM

(1966). Membru al Cenaclului Tineretului „Atelier 35”

(1975-1978), al Cenaclului Artiştilor Plastici din Sălaj

(1975-1990), al Fondului Plastic din CjN şi al UAPR (1990-), al AAP „Barabás Miklós,” preş. al Asoc.

Culturale Maghiare din Ardeal, Filiala Zalău (1991).

Expoziţii personale: Casa de Cultură a Sindicatelor din

TgM (1968); Muzeul de Istorie şi Artă Zalău (1976,

1981, 1983, 1993); Galeria Korunk din CjN (1977,

1995); Galeria Mare a Fondului Plastic din TgM (1978,

1996); Galeria Fondului Plastic din Zalău (1988);

Centrul de Cultură „Marcibányi” din Budapesta (1991);

Galeria „Gy Szabó Béla” din CjN (1998);

Kazinczbarcika, Ungaria (1998); Zalău (2002, 2004);


427

Budapesta (2004); Galeria de Artă de la Palatul „Bánffy”

din CjN (2005). Expoziţii colective în ţară: expoziţii jud.

din TgM (1970, 1996-1999); expoziţii jud. din Zalău

(1975-); expoziţii jud. din CjN (1975-); Muzeul de Artă

din CjN (1976, 1981); expoziţiile „Ex-Libris” din

Oradea (1988, 1991, 1994); Bacău (1998, 1999); Bienala

de pictură, Sala „Dalles” din Bucureşti (1988);

expoziţiile de „Ex-Libris” din Caracal, Bacău, Floreşti

(1989); Bienala de desen din Arad (1991, 1997); expoziţii cu tematică la Satu-Mare (1992-1993),

Covasna (1997-2002); Bienala de grafică mică, CjN

(1997, 2001); Expo Ipp Art (1998-2005) în Ip,

Carastelec, Camăr, BM, CjN, Şimleu-Silvaniei, Cehu-

Silvaniei, Zalău; Expoziţia „Mail Art,” CjN (2001,

2004); BM, Zalău (2002-2004). Expoziţii colective în

străinătate: în Ungaria: Budapesta (1990-1993, 1999,

2001, 2003), Marcali (1990, 1991), Kesztely, Szentes,

Harkány (1990), Veszprém (1991), Szentendre (1992,

2000), Hejce (1992, 1994-1995, 1997), Encs (1995,

1997), Polgár (1992, 1999), Hortobágy (1996-2004), Debreţin (1996-2005), Nádudvar (1996-1997),

Hajdúhatháza (1996-1999, 2002), Hatvan (1999); Tokio

(1991, 1992, 1993, 1999), Viena (2004). Lucrări în

colecţii particulare şi de stat în România, Germania,

SUA, Japonia, Iugoslavia. Colab. la Művelődés,

Szilágyság, Hepehupa. Participă la numeroase tabere de

creaţie în ţară: Lăzarea (2000), Jebuc (2002-2005), Baia

Sprie (2002); Carastelec (2004); în Ungaria (1990-2005).

Distincţii: „Cea mai bună gravură în linoleu” la

Expozitia Ex-Libris, Oradea (1988); premiul II la

Expoziţia „Ex-libris,” Bacău (1998); distincţia „Szilágysági Magyarok” (2002); premiul „Életműdij”

(2004); nominalizat pentru „International Personality of

the Year” (2000). Referinţe:


Scripta, 1997, p. 539.

• Szilágysági magyarok. - Bukarest: Kriterion, 1999. - Kv. Kv.: - 699

p.

• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda. - Oradea: Scripta, 2000, p. 601-602.

• Oameni de seamă ai Sălajului. Dicţionar biobibliografic / Lucia

Bălaş, Bódis Ottilia; Coordonator Florica Pop. - Vol. 2: L-Z. - Zalău:

2006, p. 209-213.

• Szabó Vilmos. Catalog. - Zalău, 2005.

SZABÓ Zoltán, Judóka, pictor, grafician,

caricaturist; n. 24 mai 1952,

Sângeorgiu de Pădure, MS. Absolvent

al AAV „Ion Andreescu” CjN (1978),

Secţia pictură, cls. prof. Abodi Nagy

Béla; curs de specializare pictură

(1979). Funcţionează ca muzeograf la

MJM din 1979. Membru al UAPR; MAMŰ, ETNA, VLS. Participările

expoziţionale sunt cu preponderenţă în zona instalaţiei şi

performance. Expoziţii personale: CjN (1977, 1978);

TgM (1987, 1998, 2001); Szentendre (1996). Expoziţii

de grup: Sf. Gheorghe, Medium 1, Medium 2 (1981,

1991, 1994, 1997); Ann. ART (Festivalul internaţional

de performance, Lacul Sf. Ana, HR, 1994-1999); ART

est -1994 - 2004 (între 1990-1996 participări cu instalaţii

şi performance); INTER ART est-TgM (1996);

participări cu grupul MAMŰ între 1978-2004.

Expoziţiile taberei internaţionale din Tokaj „H” (1990-

1994).

Lucrări publicate:

• Kezdő sakkozók segédkönyve / Szabó Zoltán. -

Debrecen: Tóth Könyvkereskedés, s.a. - 184 p.

• A magyar szépírói stílus történetének fő irányai:

[egyetemi tankönyv] / Szabó Zoltán. - Budapest:

Corvina, 1998. - 162 p.

• Ablakok Erdélyre/ Szabó Zoltán; összegyűjtötte,

válogatta dr. Tasnádi Gábor. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 2000. - 334 p.

• 500 kérdés és válasz a biológia köréből /

Összeállította Szabó Zoltán. - Debrecen: Tóth

Könyvkereskedés és Kiadó Kft., s.a. - 160 p.

- în colaborare:

• Parasztok: Gyűjtemény a magyar irodalom

terméséből / Szabó Zoltán gyűjteménye. - Budapest:

Cserépfalvi Kiadó, 1942. - 240 p.

• Halál a Níluson / Agatha Christie; fordította Szabó

Zoltán. - Budapest: Európa Könyvkiadó, 2001. - 355 p. Referinţe:

• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán -


• Egy nemzedék - két felvonásban: Erdélyi színészek tegnap és ma /

Székely Szabó Zoltán. - Bécs: [Europa-Club], 1994.



Simon Endre]. - Budapest: s.n.1995. - [40] p.


Akadémia, 1996. - Vol. 1: A-K, 1996, 343 p.; Vol. 2: L-Z, 1997, p. 181.


Scripta, 1997, p. 539.

• Szöveg és stílus: Szabó Zoltán köszöntése = Text şi stil = Text and

Style = În onoarea profesorului Szabó Zoltán = In Honour of

Professor Szabó Zoltán / Szerkesztő Péntek János. - CjN: Presa

Universitară Clujeană, 1997. - 470 p.





• Szűrrealizmus és vagy mi ? /Szőcs Géza, în Korunk, nr. 104, 1978.

• Szabó Zoltán épitkezik / Markó Béla, în Új Élet, mai 1987.

• Anualele şi cataloagele Societăţii Culturale MAMŰ.

• Cataloagele Festivalului de performance Ann ART.

• Cataloagele Festivalului Internaţional de artă contemporană

MEDIUM.

• Revista de artă Balcon 2002;

• A legeredményesebb szakemberek / Szerkeszti Bálint Zsombor. În:

Népújság, 2005. dec. 29, p. 9.

SZAKÁCS György, scenograf; n. 1921, Cj - m. 14

oct. 1986, TgM. Studii: Institutul de Teatru Cj (1946).

Scenograf la Teatrul Maghiar de Stat Cj (1946-1948);

scenograf principal la Teatrul de Stat TgM până la pensionare. A fost scenograf la piese de Madach,

Katona, Shakespeare, Molière, Gorki, Caragiale, Németh

László, Eftimiu, Arbuzov, Tolstoi, Ibsen, Vörösmarty,

Kodály, Asafiev, Offenbach, Puccini, Verdi, Bizet,

Shaw, Everac, Baranga, Móricz, Raffai Sarolta, Boris

Vasiliev, Muşatescu, Gárdonyi, Kocsis István. Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981. • Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,

1994.


tudományos irodalom, művelődés. - Vol. 3. - Bukarest: Kriterion, 1994.

SZALMAN Lóránt, dirijor; n. 11 sept. 1929, CjN -

m. 13 apr. 2007, TgM. Absolvent al trei secţii (ped. şi dirijat cor, secţia instrumentală - corn, secţia dirijat


428

orchestră) ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”

CjN, prof.: Nagy István (dirijat cor), Antonin Ciolan

(dirijat orchestră). După absolvire, a fost asist. la catedra

de dirijat cor a Conservatorului de Muzică „Gh. Dima”

din Cj (1953-1957) şi cornist al Filarmonicii clujene

(1955-1957). Din 1957 se stabileşte în TgM, dirijor de

cor (1957-1967) şi dir. (1958-1968) la Ansamblul

Secuiesc de Cântece şi Dansuri; dirijor (1968-1989) şi

dir. (1971-1973, 1978-1983) la Filarmonica de Stat din

TgM. După pensionare (1989), fondator şi dirijor pe

perioada mai multor ani al corului de femei „Muzica Humana” şi al nenumărate concerte dirijate la

Filarmonica târgumureşeană. A dirijat sute de concerte

simfonice şi mai ales vocal-simfonice; a întreprins turnee

artistice în majoritatea oraşelor din ţară şi în multe ţări

din Europa: Polonia, Iugoslavia, fosta Uniune Sovietică,

Ungaria, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Italia. De

numele lui se leagă o mare zestre discografică, cu lucrări

din creaţia muzicală autohtonă şi universală; imprimări

radio şi disc Electrecord cu Corul Ansamblului Secuiesc

de Cântece şi Dansuri din TgM, dar şi instituirea „Zilelor

muzicale târgumureşene” (1971).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Táncol a székely / Írta és összeállította Székely

Dénes; Szerkesztette: Markó Enikő. - Mv.: Lyra, 2005. -

225 p. Referinţe:


Romfel, [1993]. - 208 p.







Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 187.


Scripta, 1997, p. 542.


Ansid, 2002. - 298 p.

• Caiet program: Festivalul Muzical Internaţional. In memoriam

Constantin Silvestri, Ed. a 12-a, 10-17 oct.

• Aniversarea a 75 de ani de viaţă a maestrului Szalman Lóránt,

TgM, Filarmonica de Stat, 30 sept. 2004.



S-Sz, 2010, p. 339.

• Szalman Lóránt (1929-2007) / Vasile Cazan. În: Cuvântul liber, 14

apr. 2007, p. 10.

• Díszpolgárok és Pro urbe - kitüntetettek: 10. Mv.i Napok / Antalfi

Imola; fotó: Vajda György. În: Népújság, 2006. jún. 22., p. 6.

SZÁSZ Endre, pictor, grafician; n. 7 ian. 1926,

Miercurea Ciuc, HR - m. 18 aug. 2003, TgM. Studii: Gimnaziul cat. TgM (1946); studiază artele cu A. Ciupe,

Bordi András; la Budapesta cu Szőnyi István. Este

pictor, grafician, il. de carte; înfiinţează o fabrică de

porţelan la Hollóházán, Ungaria; prelucrează bijuterii şi

mobilă de artă. Trăieşte şi la Várdán, Somogyban,

Ungaria. Expoziţii personale: TgM (1945); Budapesta

(1964, 1968, 1983, 1985, 1988, 1991); Szeged (1964);

Kaposvár (1965); Berlin (1969); Bécs (1984); Tarnow

(1965); Sofia (1965); Pesaro (1966, 1967); Toronto

(1971); Amman (1984); Montreal (1971); Helsinki

(1971); New Orleans (1972); Vancouver (1972, 1974);

Ottawa (1973); Cauburg (1973); Johannesburg (1974);

Cape Town (1972); Washington (1972); Kingston

(1973); Tokio (1974); New York (1976). Distincţii:

Premiul de aur: Leipzig (1959, 1966); Premiul

Munkácsy (1965); Kaposvár (1994); Inelul de aur

(1995).

Lucrări publicate:

• Tejút = Milky way / Szász Endre; [text by] György

Hárs. - Budapest: Littoria, 1992. - 189 p.

- în colaborare:

• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós Kund; a borítót Szász Endre tervezte. - Budapest: Biró

family kiadó, 2000. - 140 p. Referinţe:



• Varázslatos Hargita: Szász Endre ifjúsága / Pálfalvi Nándor. -

Budapest: Hálózat, 1990. - 202 p.

• Szíj Rezső - Kovács Rózsa Grafikai Gyűjtemény a Ráday

Múzeumban: [Katalógus]/ A katalógust készítette, a kiadványt

szerkesztette K. Fogarasi Zsuzsa. - [Kecskemét]: Ráday Múzeum,

1995. - 344 p.

• Metaforától az élet felé: Kisebbségi értelmiség - kisebbségi

nyilvánosság: tanulmányok, (1987-1997) / Cseke Péter. - Bukarest:

Kriterion, 1997. - Kv. - 244 p.

• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely/ Nagy Miklós Kund. -

Budapest: Biró family kiadó, 2000. - 140 p.





• Egy művészpálya a különlegességek jegyében: 80 éve született

Szász Endre. În: Népújság(Múzsa), 2006. jan. 7.

SZÁSZ Károly, ped., jurist, prof.; n. 25 ian. 1798,

Ocna Sibiului, SB - m. 25 oct. 1853, TgM. Studii

juridice la Budapesta. Autor de studii de ped. şi politică;

prof. la Aiud (1821-1848); în acelaşi timp prof. de

matematică şi fizică, urmaş al lui Bolyai Farkas, prof. la

Lic. Ref. TgM (1851-1853); deputat în Parlamentul

transilvănean; secretar de stat în Ministerul

Învăţământului şi Religiei (1848); militant pentru

drepturile politice ale românilor.

Lucrări publicate:

• A derék ember és ritka érdemű képe (Emlékbeszéd

Köteles Sámuel felett). - Kv., 1832.

• Sylloge Tractuum aliorumque actorum publicorum historiam et argumenta B. Diplomatis Leopoldini,

resolutions item que Alvinciana vocatur illustrantium /

editit Carolus Szasz de Szemeria. - Claudiopoli, 1833.

• Magyar-nyelv-tudomány: Magyar tanitók’s tanulok’

számára. - Vol. 1. - Nagyenyeden, 1839.

• Számtan. - Vol. 1. - Pest, 1853.

- în colaborare:

• Név- és tárgymutató a Magyar Tudományos

Akadémia Értesítőjének 1-8. évfolyamához (1867-1874).

-Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia

Könyvkiadó-Hivatalában, 1875. - 158 p • Bem-Album. - Mv., 1884. - VIII, 360 p.

Referinţe:

• Irói arcképek. - 2. köt: Szász Károly; Kovács Pál. - 51 p.

• A magyar irodalom története Bessenyei György fellépésétől

Kazinczy Ferenc haláláig: 1772-1831. - 1. köt. - 274 p.; 1772-1831. -

2. köt.

• Újabb kori ismeretek tára: Tudományok és politikai 's társas élet

encyklopaediája. - 6. köt: Paxton-Zürich. - 1855.

• Az 1848-49-iki magyar szabadságharcz története f.: pl. / írta


429

Gracza György. - 5. köt. - Budapest: Lampel Róbert (Wodianer F. és

Fiai) kiadása, [1894-1898], p. 449-1050.

• Pintér Jenő magyar irodalom története: Tudományos rendszerezés.

- 6. kötet: A magyar irodalom a XIX. század második harmadában. –

1933. - 951 p.

• A százéves Kisfaludy-Társaság: (1836-1936)/ Szerkesztette s a

Társaság történetét írta Kéky Lajos. - Budapest: Franklin-Társulat,

1936. - 512 p.

• Új lexikon. - Budapest, 1936, vol. 8.

• Századunk magyar irodalma / Pintér Jenő. -Budapest: Pintér Jenőné

Vállalatának kiadása, 1943. - 1426 p.

• Bolyaiak tere: tollvonások egy város arcképéhez / Nagy Pál. - Mv.:

Impress, 1998. - 148 p.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

SZÉCSI András, pictor; n. 15 febr. 1934, Bucureşti

- m. 20 oct. 1991, TgM. Studii: Col.

Ref., Odorheiu Secuiesc (1953); Univ.

de Artă Cj, fiind dat afară în 1956, prof.: Kádár Tibor, Harşia, Abrudan

(1956). Membru UAP MS. Expoziţii

personale: Cristuru-Secuiesc (1959,

1965); Köpec (1961); TgM (1965,

1982, 1987); CjN (1966, 1981); Viena

(1989); Münster, Odorheiu Secuiesc (1968) New York

(1973). Expoziţii de grup: Cristuru Secuiesc, TgM;

expoziţii judeţene; Budapesta (1990); Banyhád,

Garamszőlős, Hatvan (1991). Referinţe:

• Contemporary Hungarian Fine Arts from Transylvania. - S.l.: s.n.,

1990.



• Erdélyi színfoltok / Hajdú Demeter Dénes, Gál Éva Emese. -

[Budapest]: Erdélyi Művészetért Alapítvány, 1993. - 72 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 194.


Lajos; fedőlap Deák Ferenc. - Kv.: Komp-Press, 1997. - 120 p.

• Szól a rádió..: a Mv. Stúdió 40 éve: 1958-1998 / Szerkesztette

Jászberényi Emese. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1998. - 350 p.








tudományos irodalom, művelődés.. -Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol.

5: S-Sz, 2010, p. 408-409.

• În atelierul pictorului Szécsi András. În: Steaua roşie, 29 nov.

1975, p. 3, 1 foto.

SZEGEDI Ferenc, fotograf, geamgiu; n. 23 febr.

1960, TgM. Studii gimnaziale la Şc.

Gen nr. 14 din TgM (1966-1975); curs

de calificare geamgiu, izolator, curs

foto la Casa de Cultură „Mihai

Eminescu” (1989). Membru în AAF

România (1998); membru FFIAP

(AFIAP, 2001); Foto Clubul TgM

(1993); membru fondator al Fotoclubului „Diafragma.” Prezent la peste 40 expoziţii

naţionale şi internaţionale, la toate expoziţiile de grup cu

Fotoclubul TgM. Expoziţie personală: TgM (2006);

expoziţii cu premii: Wroclav, loc II (1996); Tokio,

medalie de merit (1997); Scoţia, Honor mention, FIAP

(1998); CjN, Menţiune „Napoca” (2004); TgM, Honor

Mention FIAP (2005).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Târgu-Mureş: ghid fotografic = Mv.: képes útikalauz

/ Colectiv redacţional = szerkesztők: Fülöp Mária,

Angela Kovacs, Valentina Lucian, Aurel Trif. - TgM:

Prisma, 1998. - 104 p. • Album foto „Art Foto” 2000. – TgM. - 69 p.

Referinţe:

• Romanian fine art photography from Tîrgu-Mureş. Mv.. Neumarkt /

Fotoclub TgM; [Studii introductive de Zsigmond Bálint, Gyula

Keresztes, Nagy Miklós Kund]. - [1994].

• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu participare

internaţională, TgM, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii,

Decembrie 1997: [Catalog de expoziţie] / Redactare Török Gáspár şi

Bálint Zsigmond. - TgM: s.n., 1997. - 53 p.

• A XVIII-a bienală naţională de artă fotografică cu participare

internatională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie

1999: [Catalog de expoziţie]. - TgM: s.n., 1999. - 48 p.

• ART foto 2000: Fotoclub TgM. - TgM: Lyra, 2001, p. 54-57.

• Romániai Magyar Szó, 14 nov. 1995; 22 mai 2001.

• Krónika, 18-20 aug. 2006.

• Zile şi nopţi, 18-31 aug. 2006.

• Cuvântul libertăţii, Craiova, 28 nov. 1997.

SZÉKELY Anna, actriţă; n. 1935, Ogra, MS - m.18

iul. 1993, TgM. Studii: Institutul de Teatru

„Szentgyörgyi István” TgM. Actriţă la Teatrul de Stat

TgM (1959-); cadru didactic la Institutul de Teatru

„Szentgyörgyi István” TgM (1977-1980). A jucat în

piese de Stoenescu, Everac, Csiki Gergely, Gyurkó

László, Gorki, Szabó Lajos, Raffai Sarolta, Kiriţescu,

Tennessee Williams, Cehov, Vasiliev, Ioachim, Shaw,

Kocsis István. Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981. • A Hét évkönyve. - 1982.


1994.

• Ki Kicsoda. Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol.2: L-Z, 1997 • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-

Scripta, 1997.

SZÉKELY Attila, pianist; n.1974, TgM. Studii:

Lic. de Artă din TgM, prof.

Kovács Zsuzsa, Szőnyi

Zoltán; Academia de Muzică

„Franz Liszt” din Budapesta

(1993-); Academia de Muzică

din CjN (1995-), prof.

Adriana Bera. A participat la cursurile de măiestrie ale lui Gerard Frémy, Arcadi

Sevidov şi Malcolm Bilson; studii la Academia de

Muzică din Trossingen, Germania, prof. Tomislav

Baynov. A realizat înregistrări la postul naţional de

televiziune din România, la Duna TV. Din 1997 este pe

podiumul de concerte, ca solist în compania orchestrelor

Filarmonice din Arad, IS, TgM. Obţine premiul III la

Concursul naţional de interpretare de la BM (1991);

premiul I la Tm (1993); câştigătorul Concursului

„Chopin”; premiul III la Concursul Internaţional

„Jeunesses Musicales.” Referinţe:

• Concert simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat din TgM, 30 mai


430

2002; 3 nov. 2004; 2 febr. 2006.

SZÉKELY Attila, pseudonim Simon-Székely

A., psiholog, lingvist, psihoped.

special; n. 23 iul. 1959, TgM. Studii:

Şc. Gen. nr. 4 (1970-1974); Lic. „Al.

Papiu Ilarian” (1974-1979); Fac. de

Psihologie şi psihoped. specială

(1993-1997), (licenţa, 1998) UBB CjN; Univ. Bucureşti, Lingvistică;

traducător din lb. engleză în

domeniul şt. medicale (1979-1982); curs de filosofie,

Univ. Bucureşti (1981-1983); curs de teologie generală,

Willington, Derby, Anglia (1991-1993). Dr. în

psihologie, cu teza: Conştiinţa în oglinda cercetărilor

din sec. XX, Univ. din Pécs, Ungaria (2000-2003). Prof.

de lb. engleză şi germană, Univ. Liberă şi Casa

Sindicatelor TgM (1983-1993); cercet. şt. în psihologie

al Academiei Ungare; Institutul de Filozofie, IPed.,

Budapesta (2001-2003); predarea psihologiei ca drd. la Univ. din Pécs, Ungaria (2001-2003); lector univ. la

Univ. „Sapientia” (2003-2004), UMF TgM (2005-2006).

Domenii de cercetare: psihologia conştiinţei,

biopsihologia, ştiinţele comportamentului, docimologia

şi cercetarea stresului la examene, filosofia ştiinţelor şi

ştiinţa infinitului, filosofia psihologiei, epistemologia.

Parcurge numeroase stagii de pregătire şi specializare: în

pedagogie, Studii Europene, în cercetarea creierului

uman în cadrul Institutului de Psihologie al Academiei

Ungare, Institutul de Filozofie al Academiei Ungare,

Institutul de Cercetări Educaţionale, Univ. Semmelweis, Universitatea ELTE, Institutul de Cercetări Medicale

(KOKI), Budapesta. Beneficiar al 5 grant-uri, 23 de

studii, articole, proiecte şt., participă la 11 conferinţe.

Membru al Corporaţiei dr. al Academiei Ungare; Asoc.

Psihologilor din Ungaria (2000); Asoc. Filosofilor din

Ungaria (2002); Filosofia Asocio Tutmonda (FAT),

Brazilia (1998); Réseau international de traduction,

Franţa (1990).

Lucrări publicate:

• Moartea ca problemă a psihologiei. - TgM: Custos,

1998. - 113 p.

• Az Fk. - Modell: A végtelen tudománya. Infinitológia. - Mv.: Custos Kiadó, 1999. - 358 p.

• A tudat-biopszichológia alapvonalai. - Mv.:

Appendix, 2005. - 206 p.

• Tudat-rendszer a tudat-biopszichológiában. -

Budapest: Közdok, 2006. - 50 p.

• A tudat pszichológiai és filozófiai vonatkozásai. -

Budapest: Közdok, 2006. - 70 p.

• Stadiul terminal al vieţii în psihologia sănătăţii. -

TgM: Ed. Ardealul, 2006. - 104 p.

• A magatartás multidiszciplináris tudománya:

Tankönyv orvostanhallgatóknak. - Budapest: Közdok, 2006. - 131 p.

• Conştienţa. - TgM: Ed. Ardealul, 2006. - 40 p.

• Biopsihologia conştiinţei: Noţiuni introductive. -

TgM: Ed. Ardealul, 2006. - 44 p.

• Életfelfogás, szorongás, halálfélelem. - Budapest:

Animula Könyvek, 2007. - 241 p.

• A lélek mítoszokbam és vallásokban. - Budapest,

Animula, 2008.

• Rövid magatartástudomány orvosoknak. - Budapest:

Animula, 2008.

• Képi logika: Image Logic. - Budapest: Animula

Könyvek, [2009]. - 117 p.

• A lét szerkezete. - Budapest: Animula Könyvek,

[2009]. - 172 p.

• Mozgás és struktúra. - Budapest: Animula Könyvek,

[2009]. - 159 p.


• Imaginea de sine şi conştiinţa de sine. O analiză

psihologică a legăturii dintre aceste fenomene. În: Analele de psihologie a UDC, IaşSi, TgM, 1997.

• Conştiinţa biopsihologică - conştienţa. În: Analele de

psihologie a UDC, TgM, 2003, p. 169-185.

• Oglinda conştiinţei. În: Revista de psihologie,

Bucureşti, 50, nr. 3-4, 2004, p. 253-256.

• Scurtă incursiune în tanatologie. În: Analele de

psihologie a UDC, TgM, 2004, p. 127-138.

• Interdiszciplinaritás és a vizsgáztatás tudománya. În:

Pedagógusfórum, Slovacia, 4, nr. 1, 2005, p. 15.

• Problematica conştiinţei într-o analiză

contemporană. În: Târnava, 1-2-3, 2005, p. 28-32.

• Studiu privind concepţia despre viaţă şi moarte. În: Revista de Medicină şi Farmacie, TgM, 51, 2005, p.

128-132.

• Influenţa sufletului în marile religii ale lumii:

Hinduismul şi Brahmanismul. În: Izvoare filozofice,

TgM, 1, 2006, p. 83-93.

• Conştiinţa la nivel cuantic. În: Analele de psihologie

a UDC, TgM, 2007. Referinţe:


Scripta, 1997, p. 551.

• Erdélyi magyar ki kiscoda, 2000, 2005.

• Philosophy documentation center, Charlottesville, Virginia, USA.

• International directory of philosophy and philosophers, USA.


szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p.631.



S-Sz, 2010, p. 417.

SZÉKELY Bálint, violonist, n. 1977, TgM. Studii:

Lic. de Artă din TgM,

prof. Oláh Mária şi Szabó

Levente; bursă de studii

la „Purcell School” din

Londra (1993-1995),

unde a obţinut şi

bacalaureatul, prof. Dékány Béla,

concertmaistrul orchestrei simfonice BBC; bursa

integrală de studii „Queen Elizabeth the Queen Mother”

la „Guildhall School of Music and Drama” şi „Royal

College of Music” din Londra, prof. violonistul Grigori

Zhislin. Are o îndelungată activitate concertistică, atât în

recitaluri, cât şi în concerte cu orchestre din România,

Ungaria, Germania, Croaţia, Franţa, Italia, Anglia,

Japonia; înregistrări Radio, TV şi pe CD. A susţinut

recitaluri la Festivalul „Radio France,” la Royal Opera

House, St. Martins-in-the-Fields, St. James’s Piccadilly, Winchester Cathedral, Tokyo a Hamarikyu Asahi Hall,

Kyoto Conference Center, Tokyo Oji Hall, Kobe Osaka,

Kamakura, Hyogo Gejitsu Bunka Center, Vega Hall,


431

Wilmore Hall şi Purcell Room din Anglia. Distins cu

premiul Végh Sándor de Asoc. Muzicienilor din

România (1994). Referinţe:

• Krónika, 2001. 25., p. 9.

• Concert simfonic: Pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 17 ian.

2002.

• Concert simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat din TgM, 16 ian.

2003.

• Cuvântul liber, 21 ian, 2003, p. 6.

• Népújság, 2004. dec. 22.

• Concert simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat din TgM, 1 iun.

2006.

• Zilele muzicale târgumureşene, Ed. a XLI-a, 5-26 mai 2011, Caiet

program, p. 32.

SZÉKELY Dénes, coregraf artistic; n. 23 sept.

1935, Bodoş -Baraolt, CV - m. 2 ian. 2011, Budapesta.

Studii: Fac. de Ped. şi lb. maghiară, UBB Cj. Debutează

în 1950; a realizat 111 coregrafii, precum: Poarta de

aur, Bal la Ruşii Munţi, Alegerea perechilor, Poem

coregrafic din Trascău, Vis pe dealul Crăieşti, Dansul

de pe Valea Nirajului, Roata din Chimitelnic, Poem

coregrafic de pe Târnave, Îmblătitu. Diplomă la

Festivalul „Cântarea României,” ed. a II-a.

Lucrări publicate:

• Táncol a székely. - TgM: Lyra, 2005. Referinţe:



• Népújság, 13 aug. 2005.

• Cuvântul liber, 5 ian. 2011, p. 9 (necrolog)

SZÉKELY Eva, actriţă; n. 1942, TgM. Studii:

Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” TgM. Actriţă

la Teatrul de păpuşi TgM (1960-1962); Teatrul de Stat

TgM (1963-). A jucat în piese de Kiriţescu, Feydeau,

Raffai Sarolta, Móricz Zsigmond, Vasiliev, Schiller, Nusici, Tamási Áron, Gárdonyi Géza. Colab. la Studioul

de radio TgM. Referinţe:


SZÉKELY Eva Monica, prof.; n. 1967, Baia

Mare. Studii: Fac. de Filologie, secţia Lb. şi

literatura română - Lb. latină,

Univ. din Tm (1990). Dr. cu

teza: Educarea competenţei

de lectură la vârsta

adolescenţei, Univ. Bucureşti

(2006). Prof. de lb. şi literatura română la Lic. Ped.

„Mihai Eminescu,” TgM (1990-2003); cadru didactic

asoc. disciplinele Literatură pentru copii şi tineret,

Didactica Lb. şi literaturii române, Lb. română

contemporană. Fonetică şi lexicologie la UPM (2000), iar din 2003 devine titular al acestor cursuri şi lector

univ. al acestei univ. A publicat o serie de articole în

reviste de specialitate şi/ sau în lucrările conferinţelor

naţionale şi internaţionale (Philologica, Edu World 2005,

Integrarea europeană - tradiţie şi modernitate).

Lucrări publicate:

• Mircea Eliade - tentaţia limitelor. - București: Ed.

Niculescu, 2002. - 144 p.

• Competenţa de (re)lectură. Experienţe în viziunea

integrată. – CjN: Dacia, 2007.

• Didactica (re)lecturii. O abordare pragmatică.

Pentru studenţii Facultăţilor de Litere şi pentru

pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade

didactice. - TgM: UPM TgM, 2009. - 350 p. Referinţe:

• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” TgM / Aurel

Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed. Edu, 2008, p. 70-71.

SZÉKELY József, sculptor; n. 8 febr. 1929,

Sângeorgiu de Pădure, MS. Studii: Institutul de Arte

Plastice „Ion Andreescu” Cj (1955). Prof. la Odorheiu

Secuiesc (1960-1990). Lucrează în piatră şi marmură.

Expoziţie personală TgM (1955); expoziţii de grup

locale, în Bucureşti şi în diferite oraşe din ţară. Lucrări în

muzee şi colecţii private din ţară şi străinătate. Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 146. • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -



Scripta, 1997.





SZÉKELY Miklós, pictor; n. 7 iun. 1965, TgM -

m. 14 ian. 2010, TgM. Absolvent al

Lic. Ped. TgM, profilul arte plastice-grafică (1983), prof. Bordi Geza, Datu

Victor, Kiss Levente, Major Gizella,

Molnár Dénes; AAP „Ion Andreescu”

CjN (1994), prof.: Teodor Botiş, Victor

Ciato, Gheorghe Arion. Membru stagiar

al UAPR din 2004. Expoziţii personale:

CjN (1992, 1998); TgM (1994, 2000, 2001, 2003, 2004).

Expoziţii de grup: CjN, Salonul anual de pictură (1991,

1998); TgM (2004); Lăzarea (2004); Tabăra de creaţie

Lăzarea-Mărtiniş (2004).

Lucrări publicate: - în colaborare:

• Nagy-György Ferenc. - Mv.: s.n., 2001. - 56 p.

• Rejtett gyöngyszemek: Mozgássérültek alkotásai. -

Mv.: Appendix, 2005. - 114 p. Referinţe:

• Rejtett gyöngyszemek: Mozgássérültek alkotásai. - Mv.: Appendix,

2005. - 114 p.

• Catalog: Szekely Miklós. - 2006.



• Népújság (Múzsa), 9 iun. 2007, p. 4.

SZÉLLYES, Sándor, cântăreţ de muzică populară;

n. 4 iul. 1932, Călugăreni, MS - m. 15 ian. 2006, TgM.

Studii: Col. Ref. TgM (1951). Învăţător la Mikháza

(1951-1952). Este printre fondatorii Ansamblului

„Mureşul” din TgM; cântăreţ şi dansator al Ansamblului

MS. A interpretat Ana Lugojana, Traviata; are

înregistrări la radio şi Tv Bucureşti, Cj, TgM; a participat la turnee în străinătate: Iugoslavia, Ungaria,

RFG, URSS, Mongolia, Coreea de Nord, Canada, SUA,

China. Referinţe:


432



Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 201.

• Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. -

Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p.

• Elment a legnagyobb székely tréfamester: Széllyes Sándor

népdalénekes halálára / Tófalvi Zoltán. În: Erdélyi Napló, 2006. febr.

28., p. 7.

SZÉLYES Ferenc, actor; n.13 mai 1953, TgM.

Studii: IAT „Szentgyörgy István” TgM

(1976). Actor la Institutul de Teatru „Szentgyörgy István” TgM (1976-

1991); actor la Teatrul Naţional TgM,

trupa Tompa Miklós (1991-); este

iniţiatorul şi organizatorul Festivalului

de teatru de şură de la Mikháza. Roluri:

J. Porter (J. Osborne: Nézz vissza

haraggal); Nagelschmidt (Sütő András: Egy lócsiszár

virágvasárnapja), Stephano (W. Shakespeare: A vihar);

Káin (Sütő András: Káin és Ábel); Kormányzó (Leo

Birinszkyij: Bolondok tánca); Bolond (Sütő András:

Ugató madár); Fejedelem (Kleist: Homburg hercege);

Turai Sándor (Molnár Ferenc: Játék a kastélyban); Sügér Fortunato (Goldoni: Chioggiai csetepaté); Jacques

(Molière: Fösvény); Koldus (Anoulle: Elektra); Petronius

(Székely János: Caligula helytartója). Referinţe:


Székely Szabó Zoltán. - Bécs: Europa-Club, 1994.


1994


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 202.


Scripta, 1997, p. 556-557.



• Szól a rádió..: a Marosvásárhelyi Stúdió 40 éve: 1958-1998 /

Szerkesztette Jászberényi Emese. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia,

1998. - 350 p.

• A hiba nem a közönségben van: Beszélgetés a Jászai Mari - díjas

Szélyes Ferenc színművésszel / Nagy Miklós Kund. În: Népújság

(Múzsa), 2006. márc. 25, p. 6, 7.

• Mit várnak az Új társulatvezetőtől? Beszéljük meg / Nagy Botond.

În: Népújság (Múzsa), 2007. jan. 20., p. 6.

• Mikházi csűrvidámság / Nagy Botond. În: Népújság, 2008. jún. 18.,

p. 5.

SZÉP György, pictor, grafician; n. 8 iul. 1944, TgM.

Absolvent al Lic. de Artă din TgM,

prof.: Bordi András, Barabás István,

Nagy Pál. Membru al UAPR. Expoziţii personale: TgM (1969, 1980, 1990,

1994, 1999, 2003); Miercurea Niraj

(1983); Galeria „Date,” Debrecen,

Ungaria (1990); Püspökszentlászló şi

Komló, Ungaria (1992). Expoziţii de

grup: din 1965 participă la toate expoziţiile jud.

organizate de UAP TgM; Galeria „Csontváry,”

Budapesta, Ungaria (1991); Zalaegerszeg, Keszthely,

Dombóvár, Ungaria (1993-1994); Iserlohner, Germania

(1996); Budapesta, Ungaria (1996); Kecskemét (2000).

Tabere de creaţie: Hortobágy, Ungaria (1990); Hust,

Ungaria (1994); Iserlohner, Germania (1996); Lăzarea

(2000). Referinţe:

• Tabăra de creaţie „Prietenia” Lăzarea = The „Friendship”

Creation Camp of Fine Arts from Lăzarea = „Barátság” alkotótábor

Szárhegy/ szerkesztette Égerházi Imre. - Debrecen: [s. n.], 1991. - 68 p.


Sebestyén Mihály. -mKeszthely: Helikon Kastélymúzeum, [1994]. -

[19] p.

• Hortobágyi művésztelep, 1975-1976; Hortobágyi alkotótábor,

1982-1994. l5 éve. / Összeállította és szerkesztette Égerházi Imre. -

Debrecen: [Piremon], 1994.

• Reménység szigete: képzőművészeti gyűjtemény: [katalógus] . -

Budapest: Erdélyi Gyülekezet, 1996. - 80 p.

• CSOMA: 1996: A magunk keresése [a Csoma-Tárlat katalógusa] /

Bevezető Gazda József. - Kovászna - Covasna: Kőrösi Csoma Sándor

Közművelődési Egyesület, 1996. - 23 p.



[Budapest]: [Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria,

1996. - 72 p.

• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. - dec.

7.. - Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997.

• Ki Kicsoda. Aradtól Csíkszeredáig ? Vol. 1-2. - Csíkszereda:

Pallas-Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 204.







• Salonul judeţean de artă plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,

25 dec. 1982, p. 3.

• Élmény megkettőzve: Kiss Levente és Szép György kiállítása a

Bernády Házban / N.M.K.. În: Népújság(Múzsa), 2006. nov. 11., p. 3.

SZEREKOVÁN János, solist vocal, tenor, n.

1975, TgM. Studii: Lic. de Artă din TgM; a studiat canto

cu prof. Papp Mária la Şc. de Artă. În perioada 1998-2000 a fost membru al

Corului Filarmonicii târgumureşene; în

2000 debutează ca solist la Filarmonica

de Stat şi la Corul de Tineret „Nagy

István” dirijat de Kovács András. Din

2001 este membru al Corului

Radioteleviziunii Ungare, debutând ca

solist. A participat la multe concursuri naţionale şi

internaţionale; la cursurile de măiestrie de la Majka,

Ungaria, studiind cu Ionel Pantea, Keönch Boldizsár şi

Misura Zsuzsa, cântând în Concertul de gală în

compania Orchestrei Operei din Budapesta. Are un repertoriu vast ce cuprinde lieduri, operetă, canţonete,

operă şi oratoriu, cântând alături de orchestre din

Ungaria şi din alte ţări. Premiul I la Festivalul de Muzică

Sacră BV (2000). Referinţe:

• Caiet program: Festivalul Muzical Internaţional. In memoriam

Constantin Silvestri, Ed.a 12-a, 10-17 oct. 2002.

• Caiet program: Zilele Muzicale Târgumureşene. Ed. a 35 -a, 19-26

mai 2005; Ed. a 37-a, 10-25 mai 2007.

• Zilele muzicale târgumureşene, Ed. a XLI-a, 5-26 mai 2011, Caiet

program, p. 36.


433

SZILÁGYI Enikő, actriţă, n. 1954, Cj. Studii:

Institutul de Teatru „Szentgyörgy István” TgM; Univ. de

Teatru și Cinema, București (1982-1986). Actriţă la

Teatrul Naţional din TgM și CjN

(1982-1989). Între 1989-1992 și-a

desfășurat activitatea în Belgia, apoi în Ungaria, inițial la Teatrul „Tivoli”

(1993-2003), apoi la Teatrul „Thalia”

din Budapesta (2003-2004). În 2004

se stabilește în Franța. Carieră dublă

de actriță și cântăreață; pasionată de

cântecul francez, a înregistrat mai multe discuri

(Triptyque: hommage à Édith Piaf, Barbara et Jacques

Brel - 2001; Eniko Szilagyi chante Kurt Weill - 2007), a

susținut concerte în România, Ungaria, Germania,

Belgia, Olanda, Maroc, Suedia, SUA; a organizat chiar

un spectacol de omagiere a muzicii franceze - L'Aigle noir - care i-a adus titlul de „ambasadoare a cântecului

francofon”, conferit de mai multe ambasade. Ca actriță, a

interpretat roluri în piese de teatru scenic sau radiofonic,

în filme. Roluri în teatru: Veta în O noapte furtunoasă de

Caragiale; Lucreția în La Mandragore de Niccolò

Machiavelli; Viola în Noaptea regilor de William

Shakespeare; Hedda Gabler în Hedda Gabler de Henrik

Ibsen; Madame Niccolini în Galilei de László Németh;

Patricia în Ultimul Yankeu de Arthur Miller; Marea

prințesă în Sybille de Viktor Jacobi; Yerma în Yerma de

Federico García Lorca; Maria Stuart în Maria Stuart de

Friedrich Schiller; Clytemnestre în Électra de Euripide; Júlia în Júlia de András Visky; Comedii de Samuel

Beckett; Femeia din Muzica de Marguerite Duras. Teatru

radiofonic: Marina Vlady, Vissotski, mon amour;

Catherine în Crimă și pedeapsă de Feodor Dostoievski.

Roluri în filme: Ultima noapte de dragoste, întâia

noapte de război; Rug şi flacără; Capcana

mercenarilor; Iancu Jianu; Şantaj; Un om în loden;

Falansterul; Bacchus; Domnișoara Aurica; Sărmanul

Ioanide; Horea; William Cuceritorul. Se implică în

diverse activități social-umanitare: proiecte europene de

construcție de locuințe pentru vârstnici (Belgia, Austria, Germania), spectacole de binefacere pentru copii cu

probleme cardiace. Membră în Asoc. Cinematografică

din București (1989-1992); preș., Asoc. „La Branche

d'or”, de ajutorare a copiilor orfani (2003-). Distincții:

Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină,

Festivalul Teatrului de Tineret de la București (1984);

Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină,

Festivalul de Film din România (1985); Premiul de

interpretare „Haut Niveau” Budapest (1994-1995);

Premiul „Kazinczy” (1998); „Crucea de Onoare” în grad

de cavaler a Rep. Ungare (2002); Marele premiu de interpretar, Ungaria (1994-1998); Medalia de Onoare a

orașului Lombez, Franța (2005). Referinţe:

• A Hét évkönyve. - 1982, p. 239.

• Új kortárs magyar színészlexikon / Szerkesztők Fábri Magda,

Czeglédi Éva, Balogh Géza. - Budapest: Magazin, 1999. - 659 p.

• Új kortárs magyar színészlexikon / Szerkesztők: B. Fábri Magda,

Czeglédi Éva, Balogh Géza. - Ediţie reprint - Budapest: Magazin

Holding, 2000. - 660 p.



• Deschiderea stagiunii: Cartea lui Ioviţă. Jocul vieţii şi al morţii în

deşertul de cenuşă / Ion Calion. În: Vatra, 10, nr. 10 (20 oct. 1980), p.

14, 2 foto.

SZŐCS Sándor, pictor; n. 31 mai 1924, Boju, CJ -

m. 18 mart. 1997, TgM. Absolvent

al AAP „Ion Andreescu,” Cj, cls.

maestrului Mohi Alexandru.

Membru al UAPR din 1958. Prof.

de desen la TgM, unde debutează în

1956. Din 1955 participă la

majoritatea expoziţiilor jud. şi de grup în TgM. Expoziţii

republicane: Bucureşti (1970, 1974). Expoziţii

personale: TgM (1969). Expoziţii de grup: Cj (1970);

Lugano, Elveţia (Expoziţia artiştilor transilvăneni,

1983); Budapesta (1995, 1996). Lucrări în colecţii de stat

din TgM, Zalău, Cristuru Secuiesc şi în colecţii

particulare din ţară şi străinătate. Referinţe:

• Dicţionarul Artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa,

Bucureşti, 1976.




1-2. 1992-1993: catalog. - TgM: s.n., 1993; Nr. 6/1997. - 51 p.; Nr.

7/1998.






[Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996.

- 72 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 212.


Scripta, 1997, p. 568.







SZŐCS Zoltán, sculptor; n. 16 nov. 1963, TgM.

Absolvent al AAP „Ion Andreescu”

CjN (1995); clasa prof. Terec Aurel.

Membru UAPR. Expozitii personale: CjN (1995); Miercurea Ciuc (1998).

Expoziţii de grup: Sovata (1998); TgM

(1966-2004); Turda (1994); Odorhei

(1996); Nyíregyháza, Ungaria (1998);

Viena (2002); Bors, Ungaria (2004).

Lucrări monumentale: Miercurea Ciuc (1991); Boroşnău

Mic (2002).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Nagy-György Ferenc / Fotó Bartha Levente, Bartha

László. - Mv.: s.n., 2001. - 56 p. Referinţe:








434

SZŐKE István, coregraf; n. 19 iul. 1960, TgM.

Studii: Şc. Gen. nr. 14, TgM (1967-1975); Lic. Ind. nr. 3

TgM (1975-1979); Fac. de Educaţie Fizică şi Sport,

Univ. Ecologică Bucureşti (1999-2002) Dr. în teatru, cu

teza: Rolul dansului în universul ficţiunilor scenice,

UATC, Bucureşti (2005). Sculer matriţer, Întreprinderea

Metalotehnica TgM (1979-1993); prof. de dans, Clubul

Copiilor TgM (1993-1994); referent-coregraf, Casa de

Cultură Studenţească TgM (1994-1999); antrenor de dans sportiv, Asoc. „Clubul de dans sportiv Apollo”

TgM (2000); preparator univ., Univ. de Artă Teatrală

TgM (2003); asist. univ., UAT TgM (2005-). Participă la

conferinţe de studii teatrale, publică în Revista

Symbolon, Colocvii teatrale. Semnează coregrafia mai

multor piese la Teatrul Naţional TgM: Satyricon, în regia

Victor Ioan Frunză (1998), Más gömb nincs?, regia

Kovács Levente (1999); Micimackó, regia Kovács

Levente (2003); Györgyike, drága gyermek, regia

Kovács Levente; Pescăruşul, de A.P. Cehov, regia

Kincses Elemér; Provocarea, de K. Asimakopoulos, regia Radu Olăreanu; Nyolc Nő, de R. Thomas, regia

Radu Dinulescu (2004); Negyedik nővér, de Janusy

Glowacki, regia Alexandre Colpacci (2005); Hallottátok,

mi esett meg útban a Fórum felé?!, regia Bokor Péter;

Liliomfi, de Szigligeti Ede, regia Gali László (2006); A

lé, de N. Machiavelli, regia Király István; Vassa

Jeleznova, de M. Gorki, regia Radu Olăreanu (2007);

Colab. cu UAT TgM, Radio Gaga, Radio TgM, semnând

coregrafia pieselor: Lubicikolás a NÁTÓ-ban, regia

Nagy István (2002); A meztelen igazság, regia Nagy

István; Egy képzelt riport egy képzelt autonómiárol, regia Nagy István; Szomorújáték, regia Rusznyák Gábor;

Vérnász, regia Kincses Elemér (2004); Kész átverés,

regia Puskás Győző; Dobi-Tók-Sóó, regia Nagy István;

Tangó, regia Kincses Elemér; Balul bobocilor, Porţile

deschise (2005); Elkúrtuk, regia Nagy István (2006); Ó

Ábrahám, regia Hencz Jozsef (2007); A dzsungel könyve,

regia Hencz Jozsef; A teknőcök, regia Hencz Jozsef;

Arrivederci Rroma - Búcsú a gengszterektől, regia Nagy

István (2008)

Lucrări publicate: • Rolul dansului în universul ficţiunilor scenice. -

TgM: UAT, 2008. - 245 p.


• Modele de pregătire psihologică - o cale pentru

pregătirea şi desăvârşirea studentului actor. În: Colocvii

teatrale, IS, 3.

• Conştientizarea, cheia dezvoltării personalităţii

studentului actor. În: Symbolon, 6, 2003, p. 207-211.

• Respiraţia, mod şi filozofie a vieţii. În: Symbolon, 7,

2003, p. 191-203.

• Antrenamentele invizibile, o provocare în realizarea

performanţei artistice a studentului actor. În: Symbolon,

10, 2005, p. 224-241. Referinţe:


SZŐNYI Zoltán Zsombor, prof., pianist, dirijor;

n. 18 iul. 1942, TgM. Studii: Lic. de Muzică din TgM;

Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cj (1968). Prof. la

Lic. de Artă TgM (1968-), totodată dirijorul orchestrei de

tineret a Lic., ansamblu cu care a susţinut numeroase

concerte în ţară şi în Ungaria, Germania, Olanda; pianist

şi dirijor la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii

de Stat din TgM. Concerte: Odorhei (1972, 1982); TgM

(1973, 1976-1979, 1981, 1988). Referinţe:

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? - Csíkszereda: Pallas-Akadémia,

1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 213.

• Caiet program: Zilele muzicale târgumureşene, Ed. XXXII. 16-23

mai 2002; Ed. XXXIII; Ed. a XXXIX-a, 14-28 mai 2009, p. 116.

SZÖRTSEY Gábor, artist plastic; n. 24 dec. 1951,

Odorheiu Secuiesc, HR - m. 8 mai 2004, Budapesta.

Studii: Lic. de Artă, TgM; IAP „Ion Andreescu,” CjN

(1974 -1979). Expoziţii personale: Budapesta (1984,

1985, 1988, 1991, 1993-1998); Kecskemét (1986);

Bucureşti (2000); TgM (2000). Expoziţii de grup: TgM

(1975, 1978, 1980); CjN (1977, 1980); Pécs (1982,

1984, 1988); Bucureşti (1975): Knokke Heist, Belgia

(1975, 1976, 1977); Suceava (1976, 1977). Referinţe:


„Mureş,” 1995.

• Szörtsey Gábor (1951-2004). - Budapest, 2008.

SZOTYORI Anna, grafician; n. 10 sept. 1930,

TgM. Absolventă a Institutului de Arte

Plastice din Cj şi a IAP „Nicolae

Grigorescu,” Bucureşti, secţia grafică.

Membru al UAPR (1961). Expoziţii

personale: Galeriile Palatului Culturii,

TgM, grafică (1972); acuarelă şi

tempera, Palatul Culturii, TgM (1975);

grafică, red. revistei Új Élet, TgM

(1979); grafică şi pictură, Casa de Cultură, Odorheiul

Secuiesc (1982); grafică şi pictură, Casa de Cultură,

Gheorgheni (1983); 136 lucrări de grafică, acuarelă şi tempera, Galeriile de Artă, Palatul Culturii, TgM (1986);

grafică, Galeriile de Artă UAP, TgM (cu artista

finlandeză Arja Merikallio - ceramică); sălile Santa,

TgM (1995). Expoziţii de grup: Expoziţia de Grafică

Românească, 5 lucrări, Olanda (1983); Expoziţia de artă,

alături de alţi trei artişti plastici din România, Six-Fours

les Plages, Franţa (1983); Expoziţie a artiştilor plastici

ardeleni, Budapesta (1996). Premiul III pentru grafică la

Concursul din Bucureşti pentru expoziţia internaţională a

tineretului.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• „Üdvöz légy, te boldog Várad!”: Versek Szent László

Királyról / válogatta, fordította, az utószót és a jegyzetet

írta Tóth István; illusztrálta Szotyori Anna. - Mv.: Custos

Kiadó, 1992. - 216 p.

• 101 vers Marosvásárhelyről/ Válogatta Kuti Márta;

Szotyori Anna rajzaival. - Kv.: Kriterion Könyvkiadó,





szeptember 25 - 1995. október 29 / kiállítás szervező és rendező:

Simon Endre. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.



Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996.


435

- 72 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 209.


Scripta, 1997, p. 566.

• Műterem: beszélgetés huszonegy erdélyi képzőművésszel / Nagy

Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1999. - 226 p.









Ş

ŞAGĂU, Galaction, pr., protopop ortodox,

cărturar; n. 1843, Idicel, MS - m. 3 sept. 1914, Petriş,

MS. Studii: Gimnaziul gr.-cat. de la Blaj (1866); studii

teologice, probabil la SB, la Institutul „Andreian.”

Capelan în localitatea natală; pr. în Parohia Petriş şi

protopop ortodox al Reghinului (1906-1911). Membru al

Astrei (din 1875), membru al comitetului

Despărţământului Reghin (din 1885), a devenit dir.

acestuia (10 aug. 1906), perioadă în care a procurat

aparatul de proiecţie; a sprijinit instituţii şi soc. culturale,

mişcarea naţională mureşeană. A contribuit la fondul

Muzeului istoric şi etnografic al Astrei; a ajutat elevi şi studenţi săraci; a fost preş. al Reuniunii Învăţătorilor

Români din districtul VIII de învăţământ al Reghinului;

participă la crearea unei biblioteci a „Reuniunii

învăţătorilor.” Membru al clubului electoral Gorneşti, a

participat la conferinţa de constituire a PNR (Sibiu,

1881); figurează pe lista delegaţiilor care au hotărât

înaintarea Memorandului la Viena. Este unul dintre

ctitorii Băncii „Mureşana” şi ai Băncii culturale

„Lumina” (1909, SB). A fost membru fondator al Soc.

pentru Crearea unui Fond de Teatru Român. Se mută la

SB (1911), este numit asesor consistorial. Referinţe:


Netea. - Bucureşti: Fundaţia „Regele Mihai I,” 1947. - 483 p.





• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca

Mun. „Petru Maior,” 1999.

• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,

2001.

• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.

239.


Mun. „Petru Maior,” 2006. - 312 p.

• Contribuţii la biografia protopopului Galaction Şagău (1843-1914)

/ Milandolina-Beatrice Dobozi. În: Reghinul cultural. Studii şi articole,

8, 2006, p. 155-163.

• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor

din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:

Ed. Veritas, 2010, p. 455-456.

• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) /

Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 12.

• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la

înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie

Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p.

ŞARA, Niculae Marin, prof., bibliotecar,

publicist; n. la 11 apr. 1939, Apalina-

Reghin, MS, într-o familie de intelectuali, din părinţii Alexandru şi

Maria. Studii gimnaziale şi lic. în

Reghin şi TgM; Şcoala Tehnică

Postlic. de biblioteconomie din

Bucureşti; IPed. de 3 ani, Fac. de

Română-Istorie din TgM; continuând

cu UBB, Cluj, Fac. de Istorie-Filosofie. A lucrat ca

educator la Preventoriul de copii din Gorneşti (1956-


436

1959), apoi la Şc. Profesională de tractorişti de pe lângă

IAS Reghin (1961-1963). După trei ani ca dascăl şi ped.,

din 1963 este angajat bibliotecar la Biblioteca

Orăşenească Reghin, iar din 1981 devine dir. acestei

instituţii, funcţie pe care o deţine până în 2011. S-a

dedicat muncii de popularizare a cărţii, de informare şi

documentare a cititorilor; s-a implicat în îndrumarea

metodică a bibliotecilor comunale; în organizarea a

numeroase acţiuni cu cartea, întâlniri cu oameni de

ştiinţă şi cultură, scriitori. A înfiinţat şi coordonat

Cenaclul literar „Lucian Blaga” (1971), muncă concretizată prin publicarea vol.: Antologie lirică (1992)

şi Nepreţuitele râuri (2002). A scos la iveală momente

din istoria cărţii şi a bibliotecilor reghinene prin tipărirea

vol. Pagini din istoria bibliotecilor reghinene. Studii şi

articole (1995) şi Biblioteci reghinene - file de istorie

(2005). Paralel cu activitatea profesională, s-a preocupat

de cercetarea şi valorificarea istoriei locale sub toate

aspectele, predominând viaţa culturală cu instituţiile şi

oamenii ei, tipărind, până în prezent, zece vol. cu titlul

Reghinul cultural. Studii şi articole. A îndrumat şi

coordonat apariţia celor două volume: ASTRA

Reghineană - 125 de ani de la înfiinţare şi Despărţământul Reghin al ASTREI. Documente 1874-

1940. La propunerea şi stăruinţa sa, au fost puse la loc de

cinste busturile lui Petru Maior, Mihai Eminescu,

Patriciu Barbu; a susţinut amplasarea de plăci

comemorative pe clădiri pentru personalităţi de seamă

ale Reghinului: Al. Ceuşianu, Florea Bogdan, Virgil

Oniţiu, Augustin Maior, Ioan Harşia ş.a. Publică articole

în diferite ziare şi reviste locale şi centrale: Revista

bibliotecilor, Biblioteca, Marisia, Vatra, Cuvântul liber,

Opinia reghineană. Prin colab. cu revista Vatra a reuşit

să tipărească două numere speciale dedicate Reghinului. Din 1990 este dir. al ziarului local Gazeta Reghinului,

publicaţie social-culturală editată în colab. cu ASTRA

Reghin. A participat la sesiuni ştiinţifice interne şi

internaţionale, congrese: Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Sibiu,

TgM, Topliţa, Centrul Cultural Paris (Franţa). Pentru

profesionalismul său în munca cu cartea şi pentru

cercetarea istoriei locale, pentru merite deosebite în

managementul de bibliotecă în decursul anilor a primit

numeroase distincţii, diplome şi premii: Ordinul

„Meritul Cultural” în grad de Cavaler, atribuit de

Preşedinţia României (2004); Primăria şi Cons. local

Reghin i-au conferit titlul de „Cetăţean de Onoare al mun. Reghin” (2006); „Omul Anului” (1993), din partea

Primăriei Municipiului Reghin; „Bibliotecarul Anului

1999” şi Diplomă de Merit în managementul de

bibliotecă (2005), oferite de ANBPR. Diplomă pentru

participarea la seminarul „Biblioteci, arhive, centre de

informare în secolul XXI,” TgM (1997); Diplomă de

Excelenţă, Diplomă de Merit, Diplomă de onoare (2000),

din partea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu

Cultural Naţional Mureş (2002, 2004), din partea

Primăriei şi Consiliului Municipal Reghin (2000, 2004,

2005) din partea bibliotecilor jud.: „Gheorghe Asachi” din Iaşi, „Octavian Goga” din CjN (2000); Diploma

„MAGNA CUM LAUDE,” oferită de BJM (2005);

Premiul „Romulus Guga” pentru antologia Nepreţuitele

râuri, cu ocazia Festivalului concurs interjud. de poezie

„Romulus Guga,” Ed. a X-a; Diplomă de onoare (2007),

oferită de Primăria Municipiului Topliţa şi Fundaţia

„Miron Cristea”; Diplomă de Excelenţă din partea

Primăriei Municipiului Reghin (2009); Diplomă de

Excelenţă pentru OPERA OMNIA, din partea Direcţiei

Jud. pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural

Naţional MS (2009); Diplomă de Excelenţă pentru

întreaga activitate desfăşurată în cadrul Bibliotecii şi a

Filialei ANBPR MS, oferită de ANBPR (2009).

Lucrări publicate:

• Antologie lirică. Din creaţia membrilor cenaclului

literar „Lucian Blaga.” - Reghin, 1992. - 104 p. • Pagini din istoria bibliotecilor reghinene: studii şi

articole / Coord. prof. Marin Şara. - Reghin: s.n., 1995. -

122 p.

• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Vol.

îngrijit de prof. Marin Şara. - Reghin: Biblioteca Mun.

„Petru Maior” Reghin, 1999. - TgM: Fundaţia Culturală

„Vasile Netea”. - 180 p.

• Ghidul Bibliotecii Municipale „Petru Maior.” -

Reghin, 2000, 2005.

• Nepreţuitele râuri: Antologie literară reghineană /

Vol. îngrijit şi prefaţa de Marin Şara. - TgM: Tipomur,

2002. - Reghin: Cenaclul „Lucian Blaga”. - 239 p. • Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole

/ Ed. îngrijită şi prefaţă de Marin Şara - Reghin: Primăria

Mun. Reghin, 2005. - Biblioteca Mun. „Petru Maior”. -

204 p.

• Reghinul cultural: studii şi articole. Coord.: prof.

Marin Şara. -Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior.”

Vol. 9: 2009 - 506 p. - Vol. 10: 2010. - 536 p.

- în colaborare:

• Reghinul cultural: studii şi articole / Coord.: dr. Gr.

Ploeşteanu şi M. Şara. - Reghin: Biblioteca Orăşenească.

Vol. 1-10: 1982-2011. • Ion Pop Maior, luptător pentru cauza naţională a

românilor din Transilvania, primul preşedinte al

despărţământului Reghin al Astrei. În: Astra 1861-1991.

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi

Cultura Poporului Român: 130 de ani de la înfiinţare. -

SB: s.n., 1992, p. 228-230.

• Municipiul Reghin, 1994 / Col. de red.: Ioan Joarză -

consultant, Eremia Pop, Marin Şara, Maria Borzan, Zoe

Părăianu, Adriana Maria Ştef, Sorin Pui. - SB:

Tipografia Honterus, 1994. - 100 p.

• Alexandru Ceuşianu: studii şi comunicări prezentate

la simpozionul ştiinţific prilejuit de centenarul naşterii vrednicului cărturar şi om politic (Reghin, 2 iunie 1998)

/ Vol. îngrijit de Marin Şara, Georgeta Mărginean şi

Iacob Huza. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”

Reghin, 1999. - 89 p.

• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente. 1874-

1940 / Culegere alcătuită de Liviu Boar; studiu

introductiv: Marin Şara. - TgM: Biblioteca Mun. „Petru

Maior,” 2001.

• Scrisori albe / Simion Pop; repere biobibliografice

M. Şara. - TgM: Tipomur, 2001. - 74 p.

• Astra reghineană în viaţa culturală a Mureşului Superior. În: Sangidava, vol. 1, TgM, Ed. Ardealul,

2007, p. 384-391.

• Iustin Handrea - dascăl de conştiinţă românescă. În:

Sangidava, vol. 1, TgM, Ed. Ardealul, 2007, p. 396-401.

• Oameni şi locuri de pe Valea Superioară a


437

Mureşului. În: Sangidava, vol. 1, TgM, Ardealul, 2007,

p. 482-488.

• Primul român viceguvernator al Transilvaniei: Vasile

Ladislau Pop. În: Sangidava, vol. 2, TgM, Ed. Ardealul,

2008, p. 168-171.

• Augustin Maior (1992-1963), personalitate marcantă

a ştiinţei şi culturii româneşti, un fiu al Reghinului. În:

Sangidava, vol. 3, TgM, Ardealul, 2009, p. 183-188.

• Reghinul în vâltoarea istoriei. Participarea reghinenilor şi a localităţilor din zonă la marele act al

Unirii de la 1 Decembrie 1918. În: Sangidava, vol. 3,

TgM, Ardealul, 2009, p. 138-147.

• Despărţământul Reghin al Astrei - 135 de ani de la

înfiinţare. În: Sangidava, vol. 4, TgM, Nico, 2010, p.

424-488.

• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană. 135 de ani

de la înfiinţarea Despărţământului Reghinean al Astrei /

Marin Şara, Ilie Frandăş. - TgM: Nico, 2010.

• La ceas aniversar. În: Muzeul Etnografic Reghin

1960-2010 / Coord. Maria Borzan. - TgM: Nico, 2010, p. 179-182.


• Sub semnul anului internaţional al cărţii. În: Revista

bibliotecilor, nr. 11, 1972, p. 657.

• Despărţământul Reghin al Astrei. În: Marisia. Studii

şi articole, TgM, 1976, p. 307-353.

• In der Stadtbibliothek Regen. Die Büchner auf den

Laser Brigen. În: Volk und Kultur, nr. 25, 1976, p.3 4.

• A szolidaritás neam ismet őrséghatárt. În: Brassoi

lapok, nr. 10, 12 mart. 1977, p. 7.

• Un genial precursor al telecomunicaţiei mondiale, Augustin Maior, fiu al Mureşului. În: Vatra, nr. 10,

1977, p. 9.

• Primele biblioteci reghinene. În: Biblioteca,

Bucureşti, nr. 4, 1977.

• Documente şi mărturii privind Unirea Transilvaniei

cu România - 1 Decembrie 1918 - în zona Reghinului (în

colab.). În: Marisia. Studii şi materiale, TgM, 8, 1978.

• Iniţiative şi realizări în perioada dintre cele două

războaie mondiale. În: Reghinul cultural. Studii şi

articole, vol. 1, 1982, p. 52.

• Contribuţii la cunoaşterea culturii reghinene. În:

Marisia. Studii şi materiale, TgM, 13-15, 1984, p. 245. • Participanţi reghineni la Marea Adunare de la Alba

Iulia. În: Gazeta Reghinului, 9, dec. 1990, p. 1.

• Contribuţii la cunoaşterea istoriei bibliotecilor

reghinene. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.

2, 1990, p. 83.

• Biblioteca Gimnaziului Evanghelic din Reghin. În:

Reghinul cultural. Studii şi articole, vol. 3, 1994, p. 81.

• Personalităţi reghinene: selecţie de Mariana

Ploeşteanu şi Marin Şara. În: Gazeta Reghinului, ed.

specială, 5, nr. 12, 1994. p. 1-3.

• Monumente istorice în Reghin „Biserica de lemn,” 1744 şi „Biserica evanghelică,” 1330. În: Gazeta

Reghinului, 5, nr. 12, 1994, p. 5.

• Biblioteci ale Astrei reghinene. În: Reghinul cultural.

Studii şi articole, vol. 3, 1994, p. 85.

• 60 de ani de lectură publică la Reghin. În: Pagini din

istoria bibliotecilor reghinene, 1995, p. 20.

• Biblioteca Municipală „Petru Maior” în serviciul

comunităţii. În: Gazeta Reghinului, 9, nr. 2-3, 1998, p. 2.

• Biblioteca şi comunitatea locală. În: Reghinul

cultural. Studii şi articole, vol. 4, 1999, p. 206.

• Dr. Ioan Popescu. În: Reghinul cultural. Studii şi

articole, vol. 4, 1999, p. 257 (Bibliografie).

• Simion Moldovan - personalitatea artistică în plină

afirmare. În: Cuvântul liber, 17 iul. 1999, p. 3.

• Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin,

centru cultural informaţional. În: Cuvântul liber, 8 nov.

2000, p. 4, 1 foto. • Semicentenarul aniversării Bibliotecii Publice de Stat

din Reghin. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.

5, 2001, p. 295.

• Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin. În:

Libraria. Anuar, BJM, 2002, p. 211.

• Sărbătoarea cărţii. Zilele Bibliotecii Mun. „Petru

Maior.” În: Cuvântul liber, 8 nov. 2002, p. 2.

• Cenaclul literar „Lucian Blaga” din Reghin la ceas

aniversar. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, vol. 6,

2002, p. 271.

• Simpozion ştiinţific. În: Gazeta Reghinului, 14, nr. 3-4, 2003, p. 4.

• Sărbătoarea cărţii la Gurghiu. În: Cuvântul liber, 22

nov. 2003, p. 7.

• Contribuţia doctorului Eugen Nicoară la

valorificarea vieţii social-culturale din Reghin şi

împrejurimi. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.

7, 2004, p. 242.

• Dr. Ovidiu Bojor - fiu al Reghinului. În: Reghinul

cultural. Studii şi articole, vol. 7, 2004, p. 242.

• Sărbătoarea cărţii la Reghin. În: Biblioteca.

Bucureşti, nr. 11-12, 2004, p. 363. • Biblioteca la ora bilanţului. În: Cuvântul liber, 9

febr. 2005, p. 2.

• In memoriam Vasile Ladislau Pop (1819-1875). În:

Cuvântul liber, 9 mart. 2005, p. 2.

• Oameni de ştiinţă mureşeni. În: Cuvântul liber, 30

mart. 2005, p. 1.

• Astra în viaţa Reghinului şi a localităţilor din

împrejurimi (2). În: Cuvântul liber, 4 aug. 2005, p. 3.

• Revitalizarea Astrei la Reghin. În: Gazeta

Reghinului, 15, nr. 8, 2005, p. 2.

• Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior” Reghin.

În: Cuvântul liber, 29 oct. 2005, p. 2. • Legendina Hurdugaciu Di Paolo. În: Cuvântul liber,

11 ian. 2006, p. 2.

• O nouă firmă privată în peisajul reghinean / Marin

Şara. În: Cuvântul liber, 10 mart. 2006, p. 4.

• Întâlnire cu istoria. În: Gazeta Reghinului, 16, nr. 3-

4, 2006, p. 5.

• Dr. Ovidiu Bojor, în dialog cu reghinenii. În:

Cuvântul liber, 9 mai 2006, p. 1, 8.

• Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior” (2-3

noiembrie 2006). În: Cuvântul liber, 31 oct. 2006, p. 6.

• „Protopopul Ariton M. Popa.” Lansare de carte. În: Cuvântul liber, 25 ian. 2007, p. 1.

• O personalitate de seamă a Reghinului - Ariton Popa.


• Astra reghineană la ora bilanţului. În: Gazeta

Reghinului, 17, nr. 3-4, 2007, p. 1.

• Sărbătoarea cărţii şi a bibliotecii. În: Gazeta

Reghinului, 17, nr. 3-4, 2007, p. 4.

• Mihai Eminescu omagiat la Reghin. În: Gazeta


438

Reghinului, 17, nr. 1-2, 2007, p. 3.

• Moment aniversar: Augustin Maior - 125 de ani de la

naştere. În: Gazeta Reghinului, 17, nr. 3-4, 2007, p. 3.

• Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior,” Reghin

[2007]. În: Cuvântul liber, 6 nov. 2007, p. 8.

• Omagiu lui Eminescu. În: Cuvântul liber, 18 ian.

2008, p. 8.

• Sub stindardul ASTREI, sărbătoare folclorică la

Reghin. În: Cuvântul liber, 27 febr. 2008, p. 3.

• Lumina cărţii la Apalina. În: Gazeta Reghinului, 18,

nr. 6, 2008, p. 2. • Săptămâna culturală reghineană, 2-8 iunie 2008. În:

Gazeta Reghinului, 18, nr. 6, 2008, p. 2.

• Lansare de carte [„Între Răsărit şi Apus.”Secvenţe

din istoria bisericii românilor ardeleni; „Monografia

satului Maioreşti”]. În: Cuvântul liber, 3 iul. 2008, p. 1,

2 foto.

• Lansări de cărţi la Reghin. În: Gazeta Reghinului, 18,

nr. 9, 2008, p. 4.

• Întâlnire culturală. În: Cuvântul liber, 26 sept. 2008,

p. 5.

• Adunarea Generală a ASTREI. În: Gazeta

Reghinului, 18, nr. 11-12, 2008, p. 2. • Concepte şi tendinţe în evoluţia Bibliotecii publice

„Petru Maior” din Reghin. În: Reghinul cultural. Studii

şi articole. Vol. 9. - Reghin, 2009, p. 348-361.

• Personalităţi: Jude Ioan, Biriş Sorin Ştefan, Sandu

Cristian, Borzan Roxana Maria, Lăzăroiu Ion / Marin

Şara, Elena Enache. În: Reghinul cultural. Studii şi

articole. Vol. 9. - Reghin, 2009, p. 327-328.

• Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior” din

Reghin. În: Gazeta Reghinului, 19, nr. 11-12, 2009, p. 3.

• Reghinul în sărbătoare. În: Gazeta Reghinului, nr.

10, 2009, p. 1. • Biblioteca Reghin are 4000 de cititori. Interviu cu

Prof. Marin Şara, directorul Bibliotecii Municipale

„Petru Maior”/ Robert Matei. În: Zi de zi, 25 nov. 2009,

p. 15.

• Conferinţa preoţească de toamnă. În: Gazeta

Reghinului, nr. 11-12, 2009, p. 8.

• Lansarea cărţii „Destăinuiri” de prof. Ioan Butiurcă.

În: Cuvântul liber, 30 ian. 2010, p. 7.

• DAReghinTV - un an de emisie. În: Gazeta

Reghinului, 9, 2010, p. 1. Referinţe:

• Marin Niculae Şara, directorul Bibliotecii Municipale „Petru

Maior,” un animator al vieţii culturale reghinene, În: Aproape

departe, oraşul de pe deal, interviuri, articole şi personalităţi

reghinene / Dumitru Husar, TgM, Tipomur, 2000, p. 174.


238.

• Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole. - Reghin:

Primăria Mun. Reghin, 2005. - Biblioteca Mun. „Petru Maior”. - 204 p.

• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta

Mărginean, Demeter Judit; Coord.: prof. Marin Şara. - Reghin:

Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2008, p. 296-306.

• Vocaţia unui bibliotecar / Dimitrie Poptămaş. În: Reghinul

cultutral. Studii şi articole, Vol. 9. - Reghin, 2009, p. 269-274.

• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 10 / Coord.: prof. Marin

Şara. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior.” - 2010.


Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 228.

• Totul pentru cititori. Interviu cu Marin Şara, directorul Bibliotecii

din Reghin / Olga Ivăncescu. În: Steaua roşie, 13 mai 1983, p. 2.

• Portret cu Biblioteca vie / N. Băciuţ. În: Cuvântul liber, 8 aug.

2000, p. 4, 1 foto.

• Decret privind conferirea unor decoraţii / Preşedintele României,

Ion Iliescu. În: Monitorul Oficial al României. Partea I, 172, 13 dec.

2004, p. 7-9.

• Marin Şara-directorul Bibliotecii Municipale „Petru Maior” din

Reghin, Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural” / Ion Longin

Popescu. În: Formula AS, 15, nr. 664, 25 apr.-2 mai 2005.

• Marin Şara - un adevărat Cavaler al cărţii şi culturii / Mihai

Bărdăşanu. În: Cuvântul liber, 17, nr. 16, 2005, p. 2.

• Omul şi cartea / Eugenia Kiss. În: Zi de zi, 17 ian. 2006, p. 2; 1

foto.

• La „Petru Maior.” „Cetăţeni de onoare” ai Reghinului / Dorin

Borda. În: Cuvântul liber, 3 nov. 2006, p. 7, 1 foto.

• Lucian Blaga personalitate culturală şi model literar pentru

reghineni / Dr. Eugeniu Nistor. În: Opinia Reghineană, 1 iunie 2007, p.

4.


Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.

• La Sibiu, Şedinţa Comitetului Central al ASTREI / Ion Ardeleanu.

În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 1-3.

• „Profiluri reghinene.”..la „Petru Maior” / Dorin Borda. În:

Cuvântul liber, 12 febr. 2008, p. 2.

• Şara Niculae Marin, un patriarh al culturii reghinene/ Dan

Ruşanu. În: Noi nebănuite trepte: supliment al Gazetei Reghinului, 6,

nr. 2, 2008, p. 1.

• Cavalerul cărţilor reghinene, Marin Şara, bibliotecarul decorat de

preşedinte / Robert Matei. În: Ziarul de Mureş, 23-29 iunie 2008, p. 10.

• Cartea şi dascălul, în rostiri preacurate! / Dorin Borda. În: Gazeta

Reghinului, nr. 11-12 2008, p. 3.

• Vrednic este! / Sorina Bloj. În: Gazeta Reghinului, nr. 12, 2010, p.

1, 2, 1 foto.

ŞERBAN, Mariana, grafician; n. 2 iun. 1958,

TgM. Studii: absolventă a IAV „Ion

Andreescu” CjN, Secţia grafică (1982). Membru al UAPR din 1986. Expoziţii

personale: CjN (1982); Costineşti

(1985); TgM, grafică şi marionete,

Galeriile UAP (1987); Bucureşti,

Galeriile „Orizont” (1993); TgM,

Galeriile UAP (1998, 2001);

Zalaegerszeg, Ungaria (1999); CjN, Galeriile UAP

(2000); Bistriţa, Galeriile UAP (2001); Montigny le

Bretonneux, Franţa (2004). Expoziţii de grup: Bucureşti,

Salonul Naţional de Pictură, Grafică, Sculptură şi Arte

Decorative (1982); Bucureşti, Bienala de Pictură şi Sculptură, Baia Mare, „Atelier 35,” „Oglinda” Bucureşti,

Salonul republican de Grafică (1986); Bucureşti, Salonul

republican de Grafică (1988, 1992, 2001); Baia Mare,

Bienala Tineretului (1988); TgM, „Atelier 35,”

Transavangarda (1990); Trofaiach, Austria (1993);

Bucureşti, Centrul Cultural Maghiar (1996); TgM,

„Neoconcept” (1988); TgM, expoziţiile „Totem” (2002,

2003, 2004, 2005). Simpozioane de creaţie: Lăzarea

(1986); Botoşani (1988); Lăzarea (1992); Căluşeri

(1994); TgM, InterartEAST (1994); Nicula (2000);

Valea Doftanei (2002); Sângeorgiu de MS (2003);

Sângeorz Năsăud (2004). Lucrări în colecţii particulare: Austria, Canada, Franţa, Germania, Israel, SUA,

Ungaria. Realizări coperte de carte şi ilustraţii.

Lucrări publicate:

• Secretul lui Polichinelle / Repovestire de Mariana

Şerban. - Bucureşti: Junior-Club, SA. - 48 p.

- în colaborare:

• Introducere în fiziologia clinică a sistemului

endocrin/Ioan Gheorghe Totoianu. - TgM: Cromatic

Tipo, 1992.

• În naosul râului / Valentin Marica. - TgM: Tipomur,

2002.


439

• Tăvălugul: Roman / Zeno Ghiţulescu; Coperta:

Mariana Şerban. - TgM: Ardealul, 2005. - 236 p.

• Şi Dumnezeu suspină / Magdalena Dorina Suciu. -

Bucureşti: Criterion Publishing, 2007. Referinţe:


Sebestyén Mihály. - Keszthely: Helikon Kastélymúzeum, [1994]. - [19]

p.


„Mureş,” 1995, p. 49-50.

• Expo InterartEAST, 1996 (Adrian Guţă).

• Enciclopedia artiştilor români contemporani / Alexandru Cebuc,

Vasile Florea, Negoiţă Lăptoiu. - Vol. 4. - Bucureşti: ARC 2000, 2001.


2002. - 32 p.



• Vatra, 9/10, 2001.

• Cuvântul liber, 25 iun. 1998, p. 5; 18 sept. 2001, p. 3; 2 oct. 2001,

p. 3, 2 foto.

ŞERBAN-LUPU, Teodor, negustor, filantrop; n.

10 mai 1786, Cerneşti, MM - m. 22 sept. 1861, Reghin,

MS. Negustor, arendaş de moară, inspector al sărăriilor

regale, a strâns o avere considerabilă; şi-a cumpărat o moşie în Reghin, devenind mare proprietar (1843). A

susţinut material răspândirea ştiinţei de carte, a culturii; a

susţinut mişcarea de emancipare naţională; a ctitorit

şcoala românească din Reghin; a sprijinit instituţii de

învăţământ (Şc. din Lipova); a ajutat elevi şcolari săraci;

a donat bani pentru şc. germană şi maghiară din Reghin;

soc. Verein für siebenbürgische Landeskunde, cu ocazia

adunărilor generale de la Reghin; a sprijinit Reuniunea

Femeilor Române; a sprijinit presa naţională, abonat la

Organul luminării, Blaj (1847). Ales la Blaj membru al

deputăţiei care urma să prezinte Dietei de la Cluj revendicările naţiunii române. Referinţe:


Orăşenească, 1990. - 240 p.


Municipală „Petru Maior” 1999.


2001.



Ed. Veritas, 2010, p. 361-364.

• Teodor Şerban Lupu ca patronu şcoalelor şi bisericilor. În: Gazeta

Transilvania, 1858.

ŞIMON, Ladislau, nobil român; n.?, Sângeorgiu de

Câmpie - m?. Studii: Gimnaziul rom.-cat. din TgM

(1835-1839); a studiat filosofia şi dreptul la Lic. Piarist

din Cluj, anul I studii juridice şi anul II filosofia (1842-

1843). Numele său apare în scrisoarea adresată la 5 mart.

1845 de I. Bologa lui G. Bariţiu, prin care canceliştii târgumureşeni solicitau Gazeta de Transilvania. Ioan

Oros îl menţionează între canceliştii aflaţi la TgM în

perioada 1846-1848. Referinţe:


din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. -TgM:

Ed. Veritas, 2010, p. 114.

• Vatra, TgM, nr. 151/B, 20 oct. 1983.

ŞINCAI, Gheorghe, istoric, filolog, ped. şi teolog;

n. 28 febr. 1754 Şamşud, azi Şincai, com Râciu de MS -

m. 2 nov. 1816 Sinea (lângă Casovia, în Cehia). Studii:

Săbed, Şamşud, Col. Ref. TgM (1766-1768); Seminarul

iezuit „Sf. Iosif” din Cj „în şcoala de gramatică şi clasa

de poetică” (1768-1772); Gimnaziul piariştilor din

Bistriţa (1772-1773). Vine la Blaj unde

este prof. de retorică şi poetică (1773-

1774). Este trimis la Roma la Col. „De

Propaganda Fide” (1774-1779), unde

primeşte diploma de dr. în filozofie şi teologie. La întoarcere se opreşte un an

la Viena la Col. „Sf. Barbara” şi

urmează cursuri de drept, canoane şi

„metoda de a preda la şcolile de limbă naţională şi de a

le conduce”; se întâlneşte cu Samuil Micu şi revizuieşte

gramatica acestuia, Elementa lingue daco-romanae sive

valahicae, care apare la Viena în 1780. Revine la Blaj,

unde guvernul ardelean îl numeşte catihet al şc. nou-

înfiinţate (9 apr. 1782); apoi este numit dir. al şc.

românești din Ardeal (oct. 1782). Intră în conflict cu

episcopul Ioan Bob, e reclamat, anchetat, închis, judecat şi eliberat (1794-1795). Părăseşte Blajul (1796) şi devine

adm. nobilului Daniel Vass de Ţaga din Sinea şi

instructorul copiiilor acestuia (1797-1803). Pleacă la

Oradea, apoi la Buda unde ocupă postul de corector la

tipografia unde Samuil Micu era cenzor (1804-1808).

Trăieşte ca peregrin între Blaj, Oradea şi Sinea. A lăsat o

colecţie de izvoare în trei vol.; a preconizat înlocuirea în

scrierile laice a literelor chirilice cu cele latine; traduce şi

manuale şcolare de popularizare a cunoştinţelor şt. şi

broşuri istorice cum sunt: Elementa linguae

dacoromanae sive valachicae; A.B.C. sau Alphavit pentru folosul şi procopseala şcoalelor celor

normaliceşti a neamului român (1783); Prima principia

latinae gramatice ad usum scholarum vlachico-

nationalium (1783); Elegie Nobilis Transilvani Georgii

Şinkai de Eadem (1804); Istoria naturii sau a firei;

Vocabulariu’ ce se ţine de istoria naturii; Hronica

românilor şi a mai multor neamuri. Lucrări publicate:

• Chronicon daco-romanorum sive valachorum et

plurium aliarum nationum - ms autograf prezentat

cenzurii din Oradea. - BCU, CjN, vol. 1 (anii 86-1152).

• Rerum spectantium ad Universam gentem daco-

romanam seu valachicam summaria collection ex

diversis autoribus facta a Giorgio Gabriele Sinkai - ms Biblioteca Academiei, CjN. - 3 tomuri (T. 1: anii: 88-

1329); t. 2: anii 1330-1551, 1684-1724; t. 3: anii 1552-

1683).

• Prima principia latinae gramatice ad usum

scholarum vlachico-nationalium. – 1783.

• Îndreptarea către Aritmetică. - Blaj, 1785.

• Elegie Nobilis Transilvani Georgii Şinkai de Eadem.

– 1804.

• Povăţuire cătră economia de câmp. - Buda, 1806.

• Povăţuirea cătră aritmetică sau învăţătura

numerilor. - Buda, 1806.

• Hronica românilor şi a mai multor neamuri încîtu au fostu ele aşa de amestecate cu românii, cîtu lucrurile,

întîmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se potu

scrie pe înţelesu din mai multe mii de autori, în cursul de

34 de ani culeasă, şi după anii de la naşterea Domnului

nostru Is.Chr. / Alcătuită de Georgie Șincai din Șinca.


440

Tipărită de pe manuscrisul cumpărat de către Înălţimea

sa Grigorie Aleksandru Gika, domnitoriul Moldaviei şi

hărăzită Biblioticei Şcoalelor din Iaşi. - Ed. îngrijită de

A.T. Laurean, A. Panu, M. Kogălniceanu. - IS, 1853 -

1854. - 3 tomuri. - Tom 1: anii 86-1439; tom 2: 1440-

1613; tom 3: 1614-1739.

• Hronica românilor. - 3 vol. Ed. îngrijită de Gr.

Tocilescu. - Bucureşti, 1886.

• Învăţătura firească spre surparea superstiţiei

nordului. - Bucureşti, 1964.

• Opere. - 4 vol. - Bucureşti: Ed. pentru Literatură. -Vol. 1: 1967, CCXXVIII+604 p.; vol. 2: 1969, 456 p.;

vol. 3: 1969, 380 p.; vol. 4, 1973, 332.

• Cronica românilor. - Vol. 1-3. - Bucureşti: Minerva,

1970. - Vol. 1: 183 p.; Vol. 2: 332 p.; Vol. 3: 312 p.

• Cronica românilor. - Vol. 1-3. - Bucureşti: Minerva,

1978. - Vol. 1: 185 p.; vol. 2: 320 p.; vol. 3:312 p.

• Din cronica lui Gh. Şincai: bucăţi extrase. -

Bucureşti: Ed. Librăriei Leon Alcalay, s.a. - 95 p.

- în colaborare:

• Elementa linguae daco-romanae, sive Valachicae /

composita ab Samuele Klein de Szad; locupletata vero,

et in hunc ordinem redactata a Georgio Gabriele Sinkai. -Viena, 1780. - 100 p.

• Elementa linguae daco-romanae sive Valachicae

[1805] / emandata, facilitata, et in meliorem ordinem

redacta per Georgium Sincai de eadem. - Buda, 1805. -

110 p.

• Crestomaţie română: Texte tipărite şi manuscrise

(sec. XVI-XIX) dialectale populare. Vol. 2. =

Chrestomathie Roumaine: Texte (1710-1830),

dialectologie, literatură populară, glosar / Cu o

întroducere, gramatică şi un glosar româno-francez de

M. Gaster. - Leipzig: F. A. Brockhaus, 1891. - Bucureşti: Socecu & Co. - VII, 562 p.

• Antologia scriitorilor români: scriitorii vechi şi

clasici / I. A. Bassarabescu şi Vasile V. Haneş. -

Bucureşti: Ed. Naţională - Ciornei S. A., s.a. - 502 p.

• Antologia scriitorilor români. - Vol. 1: Scriitorii

vechi şi clasici. - 323 p.

• Elegia nobilului transilvănean. În: Şcoala Ardeleană.

– Cj: Dacia, 1977, p. 49-59.

• Elementa linguae daco-romanae sive valachicae /

Samuil Micu, Gheorghe Şincai; studiu introductiv,

traducerea textelor şi note de Mircea Zdrenghea. – CjN:

Ed. Dacia, 1980. - 245 p. • Despre vechimea şi continuitatea românilor: Samuil

Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior. Antologie. -

Bucureşti: Ed. Militară, 1989, p. 37-191. Referinţe:

• Istoria literaturii româneşti / Petre V. Haneş. - Ed. a 3-a. -

Bucureşti: Ed. autorului, s.a. - 343 p.

• Cronicari şi istorici români din Transilvania: Şcoala Ardeleană. -

Vol. 2, p. 243-472.

• Istoria literaturii româneşti. - Vol. 3. partea 1. - 327 p.

• Dela Bobâlna la Alba Iulia: lupta Transilvaniei pentru dreptate şi

libertate / Corneliu Albu. - Bucureşti: Ed. Dacia Traiana, s.a. -139 p.

• Vieti'a operele si ideele lui Georgiu Sincai din Sinc'a: Discursulu

de receptiune in sedinta publica a Societatei Academice Romane din

14 septemvrie 1869 / Papiu Ilarian şi respunsulu de Georgiu Baritiu. -

Bucuresci: s.n., 1869. - 156 p.

• Istoria limbei şi literaturei române / Ar. Densuşianu. - Iaşi, 1885.

• Ardealul: studiu istoric / Ioan Slavici. - Bucureşti: Tipografia şi

Fonderia de Litere Thoma Basilescu, 1893. - 147 p.

• Manual de istoria literaturii române / Enea Hodoş. - Caransebeş:

Ed. „Foii Diecezane,” 1893. - 264 p.

• Szabadságharczunk és a dako-román törekvések / Jancsó Benedek.

- Budapest kiadása: Lampel Róbert (Wodianer F. és Fiai)

könyvkereskedésének, 1895. - 320 p.

• Dicţionarul contimporanilor / Dimitrie R. Rosetti. - Bucureşti: Ed.

Lito-tipografiei „Populara,” 1898. - 207 p.

• Momente culturale / Ion Bianu. - Bucureşti: Ed. Librăriei Leon

Alcalay, 1904. - 101 p.

• România şi neamul românesc în legătură cu statele şi popoarele

vecine sau conlocuitoare: studiu istorico-politico-militar / Alexandru I.

Lupaşcu. - Galaţi: s.n., 1908. - 251 p.

• Istoricii români: Gh. Şincai, Florian Aron, M. Kogălniceanu, N.

Bălcescu, A. Papiu Ilarian, Aug. Treb. Laurian, Dionisie Fotino, B. P.

Haşdeu, N. Densuşianu, Episcopul Melchisedec, G. Baritz. - Bucureşti:

Ed. Librăriei Socec & Co., Societate Anonimă, 1909. - 296 p.

• A magyarországi románok / Dr. Moldován Gergely. - Budapest,

1913. - 563 p.

• Contribuţiune la bibliografia românească. - Fasc. 1-a: Istoria

literaturii române. Texte şi autori de literatură 1500-1920. - 1921. -

184 p.

• A romám irodalomtörténet összefoglaló áttekintése / Dr. Bitay

Árpád Marianumi tanár. - Alba Iulia, 1922. - 128 p.

• Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşurarea vieţii

politice a neamului românesc de peste Carpaţi: cuvânt rostit in şedinţa

solemnă del'a 2 iunie 1923 sub presidenţa maiestăţii sale regelui /

Alexandru Lapedatu cu răspuns de Ioan Bianu. - Bucureşti: Cultura

Naţională, 1923. - 40 p.

• Doi luceferi rătăcitori: Gheorghe Şincai şi Samoil Micu Clain / Dr.

Jacob Radu. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1924. -121 p.

• Dintr'ale neamului românesc / N. Cerbulescu. - Sb, [1927]. - 272 p.

• Faptă şi suferinţă românească în Ardeal: la zece ani de la

cuprinderea lui supt steag românesc / N. Iorga. - Bucureşti: Datina

românească, 1929. - 77 p.

• Păcatele Ardealului faţă de sufletul vechiului regat: fapte,

documente şi facsimile / Ion Rusu Abrudeanu. - Bucureşti: Cartea

Românească, 1930. - 600 p.

• Monografia oraşului Târgu Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932. -

324 p.

• Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară, Vasile Netea. - TgM: Ed.

Revistei „Progres şi Cultură,” 1933. - 80 p.

• Un vechiu proces literar: (Relaţiile lui I. Bob cu S. Klein, Gh.

Şincai şi P. Maior) / Zenovie Pâclişan. - Bucureşti Naţională:

Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria, 1935. - 35 p.

• Erdély története / Marczali Henrik. - Budapest: Káldor

Könyvkiadóvállalat, 1935. - 288 p.

• Az autonom Erdély és a román nemzetiségi követelések az 1863-64.

évi nagyszebeni országgyűlésen / Mester Miklós. - Pécs: Dunántul

Pécsi Egyetemi Könyvkiadó és Nyomda R.T., 1936. - 267 p.

• Mémoires et protestations des roumains de Transylvanie et

Hongrie de 1791 a` 1892 / Etienne Pascu. - Bucarest, 1939. - 28 p.

• Din istoria tipografiei, editurii şi librăriei româneşti în Ardeal:

(1830-1918) / Ion Muşlea. - Cj, 1939. - 11 p.

• Catalog de cărţi româneşti vechi şi noi privitoare la: istorie,

numismatică, filologie, folclor, istorie şi critică literară, geografie,

arheologie, etc. - Bucureşti, 1939. - 400 p.

• Contribuţii la istoria vieţii româneşti din Transilvania la finea

veacului al XIX-lea: însemnări inedite ale prea fericitului patriarh

Miron / Protoiereu Gheorghe Cotoşman. - Caransebeş: Ed. autorului,

1940. - 88 p.

• Enciclopedia Cugetarea: Material românesc oameni şi înfăptuiri /

Lucian Predescu. - Bucureşti, 1940.

• Cronicari şi istorici români din Transilvania / I. Lupaş. - Ed. a 2-a

- Craiova: Ed. „Scrisul Românesc,” 1941. - 551 p.

• Geschichte der Rumänen / herausgegeben von Laduslaus Gáldi und

Ladislaus Makkai. - Budapest, 1942. - 488 p.

• La Scuola latinista romena (1780-1871) / Mario Ruffini. - Roma,

1942.

• Figuri ardelene / Vasile Netea; cu chipuri desenate de Aurel

Jiquidi. - Bucureşti: Fundaţia Culturală Regală „Regele Mihai I.,”

1943. - 184 p.

• Die Geschichte Siebenbürgens / Eugen Horváth. - Budapest:

Danubia, 1943 – Leipzig. - 218 p.

• Istoria învăţământului românesc din Transilvania până la 1800 /

N. Albu. - Blaj, 1944. - p. 248-280.

• Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice:

lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr.

Ştefan Pascu. - Blaj, 1944. - 382 p.

• Episcopul Ioan Bob / Dr. Nicolae Lupu. - Blaj: s.n., 1944. - 64 p.

• Gheorghe Şincai / Dionis Popa. - Blaj, 1944. - 116 p.


441

• Die Siebenbürgische „Heide”: Eine pflanzengeografische

Schilderung /Al. - Sb Transilvania: Centrul de Studii şi Cercetări

privitoare la, 1944. - 40 p.

• Împotriva diktatului dela Viena / Corneliu Albu. - Bucureşti:

Fundaţia Regele Mihai I, 1944. - 278 p.

• Istoria bibliografiei române / Barbu Theodorescu. - Bucureşti:

Fundaţia Regele Mihai I, 1945. -272 p.

• La Littérature roumaine a` l'époque des lumie`res / D. Popovici. -

Sb Transilvania: Centrul de Studii şi Cercetări privitoare la 1945. - 516

p.

• Ardealul în trecutul poporului român / Petre Constantinescu-Iaşi. -

Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice Dacia, 1945.

- 32 p.

• Istoria literaturii române: (Dela origini până în zilele noastre) /

Gabriel Drăgan. - Ed. a 4-a revăzută şi mult adăugită - Bucureşti: Ed.

„Cugetarea,” 1946. - 638 p.

• Gheorghe Şincai: Viaţa şi opera / Mircea Tomuş. - Bucureşti: Ed.

pentru literatură, 1965. - 256 p.

• Originile romantismului românesc. Spiritul public. Mişcarea

ideilor şi literatura între 1780-1840 / Paul Cornea. - Bucureşti, 1972.


Enciclopedică, 1978. - 472 p.



160 p.

• Românii din Ungaria de azi în presa din Transilvania şi Ungaria

secolului al XIX-lea (1821-1918: documente / Maria Berényi. - Gyula:

Ed. Noi, [1992]. - 221 p.

• Istoria românilor din Transilvania / Mario Ruffini. - Bucureşti:

Fundaţia Culturală „Memoria,” 1993 - Chişinău: Hyperion. - 263 p.



• Gheorghe Şincai: Viaţa şi opera / Mircea. - Bucureşti: Minerva,

1994. - 208 p.

• O istorie a istoriografiei române / Frederick. - Bucureşti, 1996. -

192 p.

• Dicţionarul teologilor români / Mircea Păcurariu. - Bucureşti:

Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.

• Erdély története [repr.] / Marczali Henrik. - Budapest: Anno,

[1997]. - 288 p.

• Cultura română moderna şi idealurile naţionale: năzuinţe,

momente, accente, impulsuri / Ioan Silviu Nistor. - Bucureşti: EDP,

1997. - 279 p.

• Istorie şi mit în conştiinţa românească / Lucian Boia. - Bucureşti:

Humanitas, 1997. - 311 p.

• Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni / Sorin Mitu. -

Bucureşti: Humanitas, 1997. - 439 p.

• Istoria românilor / Catherine Durandin. - IS, 1998. - 430 p.

• Az erdélyi román nacionalizmus első százada, 1697-1792 Az

erdélyi román nacionalizmus első százada, 1697-1792 / Tóth Zoltán. -

Csikszereda: Pro-Print, 1998. - 504 p.

• Relaţii româno-austriece / Alexandru Popescu. - IS, 1998. - 254 p.

• Supplex Libellus Valachorum: din istoria formării naţiunii române

/ David Prodan. - Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 1998. - 622 p.

• Történelem és mítosz a román köztudatban [ Ed. a-2 a] / Lucian

Boia; András János fordítása. - 2. kiadás - Kv: Kriterion Könyvkiadó,

1999. - 367 p.

• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Cosma.

- TgM: BJM, 2000. - 212 p.

• Istorie şi mit în conştiinţa românească / Lucian Boia. - Ed. a 2-a -

Bucureşti: Humanitas, 2000.

• Istoria românilor: în zece volume / Volum îngrijit de Sorin Iftimi. -

Vol. 7: Reformatorii. - Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2002. - 312 p.

• Contribuţii la istoria culturii româneşti: Studii şi note filologice /

N.A. Ursu. - IS: Cronica, 2002. - 486 p.

• Istorie şi istorici în România interbelică / Al. Zub. - Ed. a 2-a - IS:

Junimea, 2003. - 452 p.

• Oameni de ştiinţă mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Todea,

Fülöp Mária, Monica Avram. - TgM: BJM, 2004. - 477 p.

• Calendarul de la Blaj: 2006 / Red. Coord.: Alexandru Petărlecean

şi Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. - 263 p.

• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:

Ed. Ardealul, 2006. - 351 p.

• Istorie şi mit în conştiinţa românească / Lucian Boia. - Bucureşti:

Humanitas, 2010. - 490 p.

• Şcolile şi bisericile româneşti din Târgu-Mureş până la 1918 / dr.

Ioan Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, nr. 2, apr.-iun. 1999, p. 44-52,

1 foto.

• Procesul Şincai / Liviu Moldovan. În: Vatra, nr. 9, 20 sept. 1980, p.

114D, 2 foto.

• Ideea unităţii naţionale în concepţia reprezentanţilor Şcolii

Ardelene / Prof. Ana Hinescu. În: Unirea. Blaj, 7, nr. 12, dec. 1996, p.

5.

• Alumni români din Transilvania la Roma până la 1800 / Dr. Ioan

Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, nr. 1, ian.-mart. 1999, p. 31-35, 1

repr.

• Istoricul Gheorghe Șincai / Ioan Chindriş. În: Astra blăjeană, 2004,

nr. 1, p. 5.

ŞINCAN, Nicolae Gheorghe, pr., protopop; n. 13

apr. 1952, Şăulia de Câmpie,

MS. Studii: Şc. Gen. Vlădeni şi

Codlea, BV (1959-1967); Lic.

Teoretic Codlea (1967-1971);

Institutul Teologic de grad univ.

SB (1971-1975), masterat,

Chişinău (2007). Dr. în teologie, cu tema: Protopopiatul ortodox

din Târgu-Mureş (2011). Pr., Parohia ortodoxă română

Frunzeni, Protopopiatul Reghin, MS (1975-1989); pr. la

Parohia Ortodoxă Română TgM (1989-); protopop la

Protopopiatul Ortodox Român TgM (1989-2012);

deputat în Adunarea Naţională Bisericească (din 1998);

cons. jud. (1990-2004). Domenii de cercetare: teologie,

patrimoniu cultural, asistenţă socială. A participat la

Congresul Academiei Româno-Americane de Arte şi

Ştiinţe, la Reno, Nevada, SUA (1995) şi Liège, Belgia

(1998). A participat la numeroase conferinţe şi

simpozioane, a publicat articole, referate în reviste de specialitate, buletine, periodice. Membru în Asoc.

Naţională „Cultul eroilor,” filiala MS; Soc. Cultural-

patriotică „Avram Iancu”; ASTRA, Despărţământul

TgM; Uniunea social-culturală şi de atitudine civică a

românilor de pretutindeni Vatra Românească. Distincţii

bisericeşti: sachelar (1985); iconom (1989); iconom

stavrofor (1995); Crucea patriarhală (2004); din partea

Prefecturii Mureş a primit „Diploma de Excelenţă” şi

„Fibula de la Suseni” (2012).

Lucrări publicate:

• Protopopiatul Ortodox Român Târgu Mureş: Micromonografii parohiale. Un demers ilustrat - S.l.:

Reîntregirea, s.a. - 230 p.

• Pilde, povestiri duhovniceşti. - TgM: Tipomur, 2003.

- 208 p.

• Pilde, povestiri duhovniceşti, istorioare nostime. -

Alba-Iulia: Ed. Reîntregirea, 2004. - 168 p.

• Rugăciunea atinge veşnicia: Ilustraţii pentru predici

şi alte cuvântări. - TgM: Ed. Nico, 2007. - 178 p.

• Ferestre către cer şi lume. Predici, meditaţii, cuvinte

de reculegere, pilde, ilustraţii, povestioare. - TgM: Ed.

Nico, 2009. - 420 p.

- în colaborare:

• Monumente de arhitectură bisericească răsăriteană.

Catedrala Mare „Înălţarea Domnului,” TgM / Pr.

Nicolae Gheorghe Şincan, drd. Nicolae Băciuţ. - TgM:

Ed. Nico, 2006, 2009.

• Monumente de arhitectură bisericească răsăritenă.

Biserica de piatră „Înălţarea Domnului TgM” / Drd.

Nicolae Băciuţ; Pr. Nicolae Gheorghe Şincan. - TgM:

Ed. Nico, 2006. - 32 p.

• Monumente de arhitectură bisericească răsăriteană.

Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli” Culpiu / Prof. drd.


442

Nicolae Băciuţ, Preot Nicolae Gheorghe Şincan. - TgM:

Ed. Nico, 2008. - 40 p.

• Inventarul tuturor bisericilor aflătoare ano 1872 sub

Protopresberiatul Mureşiu Oşorheiului fiind

protopresbiter Parteniu Trombiţasiu de Bethlen / Elena

Mihu, Gh. Nicolae Şincan. - Alba Iulia: Reîntregirea,

2011.

• Reunirea Românilor / Ed. anastatică îngrijită de

Elena Mihu, Gheorghe Nicolae Șincan. - Alba Iulia: Ed.

„Reîntregirea,” 2012.

Studii şi articole: • Catedrala Mare „Înălţarea Domnului” - TgM /

Nicolae Gheorghe Şincan; Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul

liber, 18 iul. 2006, p. 6; 1 foto; 25 iul. 2006, p. 6; 1 aug.

2006, p. 2; 8 aug. 2006, p. 6; 15 aug. 2006, p. 6.

• Parohiile ortodoxe române TgM 4 şi 11. În: Cuvântul

liber, 13 sept. 2006, p. 6.

• Biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” TgM /

Nicolae Băciuţ; Nicolae Gheorghe Şincan. În: Cuvântul

liber, 11 oct. 2006, p. 8; 1 foto.

• Grigore Ploeşteanu - istoricul şi omul (II) (13

ianuarie 1943 - 28 decembrie 2006). În: Cuvântul liber,

20 ian. 2007, p. 5, 1 foto. Referinţe:

• Dialog al vremii cu memoria. Slujind Domnului şi poporului Său,

la începutul mileniului al III-lea / † Andrei Andreicuţ. - Alba Iulia:

Reîntregirea, 2009, p. 536, 538, 543.



• Preoţia ca artă / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 23 febr. 2007,

p. 8; 1 foto.

• Speranţe norvegiene pentru bisericile de lemn din judeţ / Alexandra

Cristescu. În: Cuvântul liber, 30 ian. 2008, p. 3.



• Preoţii vor face proiecte pentru salvarea bisericilor de lemn /

Sorina Bota. În: Punctul, 4-10 febr. 2008, p. A4.

ŞOGAN, Coman, proprietar de pământ, om politic;

n. 20 ian. 1863, Răşinari, SB - m. 19

aug. 1933, TgM. Studii: Şc. prim., gimnaziul şi lic. le-a urmat la SB. Se

trage dintr-o familie înstărită;

cumpără pământ în Grebenişul de

Câmpie; a fost unul din oamenii cu

avere din comitatul Turda-Arieş.

Devine membru pe viaţă al

Despărţământului Luduş al Astrei; membru în Comisia

de cenzori la Banca „Arieşana” din Turda; membru în

Comisia permanentă a jud. MS-Turda (1923-1925); în

Comitetul adm. al mun. TgM (1922-1926); în Comisia

de impozite a oraşului. Face parte din Comitetul pentru

ridicarea unei statui lui Avram Iancu în TgM. Este unul dintre fondatorii PNL din jud., făcând parte din Clubul

PNL, secţia TgM (1924). Ales membru în Cons. de adm.

la Banca Generală de Comerţ SA. TgM; cenzor la BNR,

filiala MS (1920-1923). Referinţe:

• Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. - Bucureşti, 1943, p. 75.

• Dare de seamă despre starea generală a municipiului Târgu-Mureş

şi activitatea administrativă în anul 1934 de Dr. Emil A. Dandea, 4-13,

p. 28, 55.

• 1918 la Români. Documentele Unirii. - Bucureşti, 1989. - Vol. 9: p.

447, 448

• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul,

2000, p. 225-226, foto.

• Gazeta Transilvaniei, Braşov, nr. 27, 6-19 febr. 1909.

• Mureşul, TgM, nr. 47, 16 dec. 1923.

• Ogorul, TgM, nr. 5, 2 febr. 1920.

• Oraşul, TgM, nr. 7, 1 apr. 1925.

ŞOLDEA, Ţvetala Dora, prof. de matematică; n.

24 iul. 1950, TgM. Studii: CjN, Fac. de

Matematică- Mecanică. Prof. de

matematică la Col. N „Unirea” TgM.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Teste de evaluare pe unităţi de

învăţare. - TgM, 2002. Referinţe:

• Baza de date BJM.

ŞOPTEREAN, Daniela, multiplă campioană la

popice; n. 1974 - m. 12 sept. 2009,

Sâncraiul de MS. A fost căpitanul

reprezentativei feminine de popice. A

câştigat mai multe titluri naţionale,

mondiale şi europene. Componentă a

echipei Romgaz Electromureş TgM, a câştigat locul IV, Cupa Mondială, Germania; locul III la

Cupa Mondială de la Bratislava (1991); locul IV (1996);

Liga Campionilor Europeni. Referinţe:

• 24 ore mureşene, 31 dec. 1996. • Népújság, 4 febr. 2002.

ŞOPTEREAN, Nelu, solist vocal de muzică

populară, animator cultural; n. 13 iul.

1955, Sânmărtinul de Câmpie, MS.

Studii: Şc. Populară de artă TgM, prof. Vasile Conţiu. Laureat al mai multor

festivaluri şi concursuri jud. şi interjud.

Imprimă cântece populare la Studioul

de Radio TgM, Cluj, Bucureşti. Are în

palmares 2 discuri şi 3 casete la

Electrecord. Întreprinde turnee în străinătate. Este

preocupat de culegerea de folclor din zona de câmpie a

Transilvaniei. Referinţe:

• Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996. - 309 p.


Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p.

• „Dragu-mi-i la veselie” cu Nelu Şopterean! / Dorin Borda. În:

Cuvântul liber, an 21, nr. 3, 2009, p. 2.

• Cu inima curată. Interviu de Mariana Florea. În: Cuvântul liber, 7

apr. 1990, p. 4.

ŞTEF, Bernard Ştefan, preot gr.-cat., călugăr

asumţionist; n. 22 oct. 1916, Lăscud,

MS - m. 11 sept. 2010, Blaj, AB. Cls.

prim. în satul natal, gimnaziul la

Târnăveni; Lic. „Sf. Vasile” din Blaj

(1934); a intrat în Congregaţia

Părinţilor augustinieni asumţionişti cu noviciatul la Beiuş; studii

teologice univ. în Franţa: Layrac

(1935), studiază filosofia la seminarul Saint Jean de la

Les Chagelles, lângă Metz; Institutul misionar Sf.

Augustin de la Lormay, lângă Paris (1941). Hirotonit pr.


443

unit (1941); prof. de lb. franceză la Lic. Samuil Vulcan

din Beiuş (1942-1948); rector al Internatului Pavelian

(1947). Arestat în 1951, dus la Securitatea din TgM,

judecat la Cj, în Vinerea Mare (1952) şi condamnat la 5

ani închisoare, ispăşindu-şi pedeapsa la Canalul Dunăre-

Marea Neagră (1955); reîntors la Lăscud, unde a făcut

pastoraţie clandestină (1955-1989); prof. de Teologie

fundamentală, Patrologie şi Pastorală la Institutul

Teologic Gr.-Cat. din Blaj (1990-); activitate la Parohia II Blaj (Capela Arhiereilor, încredinţată asumţioniştilor),

cu Reuniunea Mariană, Agru, Kolping, Ordinul Terţiar

AA, activitate misionară, responsabil cu probleme

spirituale în Col. Consultorilor Arhidiecezei Blaj. A fost

numit canonic; a ţinut exerciţii spirituale; a fost preş. al

Reuniunii Mariane în Arhidieceză şi al Misiunilor.

Cetăţean de Onoare al Blajului (2003); IPSS Lucian i-a

înmânat în Catedrala blăjeană Crucea „Pro Ecclesia et

Pontifice” conferită de Papa Ioan Paul II ca răsplată

pentru mărturia de viaţă creştină catolică şi fidelitate faţă

de Sfântul Scaun Apostolic al Romei (2004).

Lucrări publicate:

• Călăuză pentru o viaţă creştină. - CjN: Ed. Viaţa

creştină, 1992.

• Sfânta Tereza de Avila. Viaţa. Opera. Doctrina. -

Blaj: 1995.

• Pelerinaj la Fecioara Săracilor Cărbunari-Blaj. -

Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002.

• Sfântul Augustin Omul. Opera. Doctrina. - 1994,

2003.

• Meditaţii despre şi în unire cu Preacurata Fecioară

Maria, Mama lui Dumnezeu, Mama oamenilor. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007.

• Slujirea Spiritului Sfânt. Rugăciuni. Meditaţii către şi

despre Spiritul Sfânt. - Blaj, 2007.

• Fecioria - castitatea consacrată Domnului. - Blaj:

Ed. „Buna Vestire,” 2009.

- în colaborare:

• Sfîntul Augustin: Omul. Opera. Doctrina / P[ărintele]

Bernard Ştef; Nihil obstat: pr. Teodor Racoviţan Canonic

mitropolitan; Imprimatur: P.S. George Guţiu Episcop de

Cluj-Gherla. - CjN: Gloria, [l994]. - 296 p.

• Vie împărăţia ta. Augustinienii Asumţionişti (1850-

2004). 80 de ani de prezenţă în România (1923-2003)/ Pr. Bernard Ştef AA, Fr. Ionel Antoci AA. - Blaj: Ed.

Buna Vestire, 2004.

Traduceri:

• Sfântul Augustin. Confesiunile. -Ed. bilingvă, text

latin-român. - 2 vol. - CjN: Dacia, 2004. - Vol. 1: Cărţile

I-VIII, p. 1-463; Vol. 2: Cărţile IX-XIII, p. 464-992.

• Meditaţii pentru zece zile de exerciţii spirituale. Trad.

din lb. franceză. - Blaj, 2006.


• Centenar Ion Vlasiu / Ieromonah, Bernard Ştef

Augustinian Asumţionist. În: Blajul. Revistă de literatură şi artă, Serie nouă, 1, nr. 2, apr. -iun. 2008, p. 49-51.

• Episcopul Vasile Cristea (1906-2000) / Pr. Bernard

Ştef, AA. În: Unirea. Blaj, 11, nr. 6 (iun. 2000), p. 11-

12, 1 foto. Referinţe:

• Seniori ai Bisericii Blajului - Pr. Bernard Ştef AA. - Blaj: Ed.

„Buna Vestire,” 2006.

• Calendarul de la Blaj: 2007. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007.

• Pr. Ştef Ştefan Bernard. La împlinirea vârstei de 80 de ani şi a 55

de ani preoţie / Petru Coman. În: Unirea. Blaj, 7, nr. 12, dec. 1996, p.

2, 1 foto.

• Părintelui sfânt Ştef Bernard Ştefan (22 octombrie 1916 - 11

septembrie 2010). Remember / Ioan Ghira, Gheorghe Hang, Ionel

Antoci, AA. În: Cuvântul liber, 20 oct. 2010, p. 4.

• www.bru.ro

ŞTEF, Liviu Ovidiu, pictor, medic veterinar,

biolog; n. 13 mart. 1936, Velţ, SB.

Studii: Şc. Medie Tehnică de

Cooperaţie, Blaj (1954); Fac. de

Medicină Veterinară, Bucureşti

(1960); Fac. de Biologie, Bucureşti

(1974). Expoziţii personale: Sala

„Unirea” a AAP MS (1997, 1998,

2000-2007); Banca Comercială

Română (2004); Galeria „Izvorul” Lunca Mureşului

(2002); Galeria Muzeului de Istorie Sighişoara (2004);

Casa de Cultură „Eugen Nicoară” Reghin (1986); expoziţii de grup: CjN, Bucureşti, Alba-Iulia, Târnăveni,

Sighişoara, Sovata şi Sângeorgiu de MS. Expoziţii ale

medicilor din TgM (1982, 1983, 1984, 1985); la

Saloanele anuale ale medicilor din CjN (1982-1983). A

participat la peste 70 de expoziţii de grup şi colective, în

tabere de pictură începând cu anul 1989 în Sovata,

Sighişoara, Cund, Deda, Seleuş, Şincai, Zagăr, Lunca

Bradului, organizate de AAP MS. A realizat peste 400

de lucrări prezente în colecţii personale şi private din

ţară şi străinătate, în Franţa, Germania, Austria, Ungaria,

Suedia, Norvegia, Danemarca, Italia, SUA, Canada,

Israel. Membru al AAP TgM (1982); membru în Cons. de conducere şi vicepreş.; membru al grupului

„Mimesis” (1985-1989), al Fabricii de zahăr din TgM.

Premii şi distincţii în cadrul expoziţiilor de pictură jud. şi

naţionale (1984, 1985, 1986); Diplomă de Excelenţă,

pentru merite deosebite în promovarea valorilor culturale

româneşti (2002), din partea Direcţiei Jud. pentru

Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional MS;

Premiul revistei „Ambasador,” pentru activitate

culturală.

Lucrări publicate:

• Biserici de lemn din judeţul Mureş: [Album] = Les Églises en bois du Departament de Mureş = The

Wooden Churches of the Mureş Departament = Die

Holzkierchen aus Kreis Mureş. - TgM: Ed. Nico, 2006. -

82 p.

• Satul săsesc: Album = Das sächsische Dorf = Le

village saxon = The Saxon Village. - TgM: Ed. Nico,

2008. - 84 p.

- în colaborare:

• Sângeorgiu de Mureş: Studiu geografic / Emanuela

Cristina Pui, Ilarie Gh. Opriş. Fotografii şi

fotoreproduceri: Emanuela Cristina Pui, Lazăr Stan, Ilarie Opriş, Liviu Ştef. - TgM: Ansid, 2003. -

Sângeorgiu de Mureş. - 170 p.

• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie

Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM, 2004. - 160 p

• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici

Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. -

TgM: Ed. Nico, 2007. - p. 106. Referinţe:


Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Mureş, 2004, p. 62.



http://www.bru.ro/


444

106.



• Tabăra de pictură Deda. Ediţiile I-V 2004-2008 / Ilarie Gh. Opriş,

Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2008, p. 44.

• Dr. Ovidiu Liviu Ştef, dedicat artei frumosului / R. Soare, D. Borda.

În: Cuvântul liber, 28 oct. 2005, p. 5.


Cund / Nicolae Balint. În: Zi de zi, aug. 2006, p.2 .

• Pictura lui Liviu Ovidiu Ştef. În: Cuvântul liber, 12 dec. 2006, p.6.

• Biserici de lemn din judeţul Mureş / ISM. În: 24 ore mureşene, 27-

29 ian. 2007, p. 4, 1 foto.

• Liviu Ştef, album „Biserici de lemn din judeţul Mureş” / Nicolae

Băciuţ. În: Cuvântul liber, 6 febr. 2007, p. 6, 1 foto.


Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.

• „Satul săsesc,” în vârf de...penel! / Dorin Borda. În: Cuvântul

liber, 14 febr. 2008, p. 2, 1 foto.

• „Satul săsesc” / B. Dorin. În: Cuvântul liber, 6 febr. 2008, p. 2, 1

foto.

• Artă şi univers rural săsesc / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 12

febr. 2008, p. 6, 1 foto.

• Cuvântul liber, 17 iul. 2001, p. 8; 13 dec. 2002, p. 8; 22 oct. 2003,

p. 6; 24 mai 2005, p. 6.

• Népújság, 17 iul. 2001.

ŞTEFAN, Nicolae, prof.; n. 22 apr. 1922, Piatra,

AG. Studii: Şc. Normală „Andrei

Şaguna” din SB (1935-1943); Şc.

Militară de Ofiţeri în Rezervă Nr. 6, din

Ineu, AR, primeşte gradul de

sublocotenent; curs special de 2 ani la

Cj (1961). Învăţător în satul Cozma şi

Căpuşul de Câmpie, MS; prof. de lb. şi

literatura română, istorie şi educaţie

cetăţenească la Lic. şi Şc. Gen. nr. 1 din Luduş (1952-1982).

Lucrări publicate:

• Piatra un sat din Argeş / Nicu Ştefan. - Râmnicu

Vâlcea: Ed. Almarom, 2001. Referinţe:

• Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile

Cigher. CjN: Ed. Mega, 2009, p. 173-175.

ŞTEFĂNESCU, Aurel, actor; regizor; n. 10 mai

1937, Silistra, Bulgaria - m. 24 nov.

2011, TgM. Studii: IATC Bucureşti.

Actor la Teatrul Naţional, TgM (1977-); 125 de spectacole ca actor, 6 piese

regizate, traducerea a numeroase piese

de teatru. Roluri mai importante în:

Soacra cu trei nurori; Tarelkin din A

murit Tarelkin!, regia Gh. Harag; Nu

ucideţi caii verzi, de Radu Iftimovici, regia Raluca Iorga

Mândrilă; Comedie de modă veche; Play Strindberg de

Fr. Dürrenmatt, regia Liviu Ciulei; Livada de vişini, de

A.P.Cehov, regia Gh. Harag; D-ale carnavalului, de I.L.

Caragiale; Evul mediu întâmplător, de R. Guga, regia

Cristian Hadji-Culea; Burghezul gentilom de Molière, regia D. Alecsandrescu; Furtuna de Shakespeare, regia

Kiss Elemér; Năpasta de I.L. Caragiale; Raţa sălbatică,

regia D. Alecsandrescu; Luna de miere de Platon Pardău,

regia K. Lenente; Trăsura la scară de Mihai Ispirescu,

regia Tompa Gabor; Noaptea albă de R. Andersen, regia

Nicoleta Toia; Secretissimo, Camoletti, regia Andrei

Mihalache; Satyricon, regia V.I. Frunză; Ţara fericirii de

T. Muşatescu, regia C. Popescu; Don Quijote de la

Mancha de Bulkakov, regia M. Oltean; Cazul Popescu

de M. Ştefănescu, regia Călin Florian; Amorphe

d’Ottenburg; Azilul de noapte; Buratino; Cel care

primeşte palme; Crăiasa Zăpezii; Crimă şi pedeapsă;

Mandache şi tranziţia; Micul Prinţ; Mirandolina; O

scrisoare pierdută; Ograda miracolelor; Ondine;

Pădurea; Pescăruşul; Proştii sub clar de lună; Regina

Iocasta, Separaţi în casă. Regie: Un zâmbet în plus;

Iubirea… ca fumul de ţigară? (1988); Ultimul vals;

Soacra cu trei nurori.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002:


Companiei „Liviu Rebreanu”a Teatrului Naţional Târgu

Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 227-330.

• Jocuri de putere: [roman] / Tom Clancy; traducere

din limba engleză Ştefan Nimara, Aurel Ştefănescu. -

Bucureşti: RAO, 1996. - 699 p.

• Proiect divin: [roman] / John Saul; traducere din

limba engleză de Aurel Ştefănescu. - Bucureşti:

Fahrenheit, 1998. - 379 p. Referinţe:



Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002.



• Aurel Ştefănescu. Dan Ciobanu. Actori noi, pe scena teatrului. În:

Steaua roşie, 19 nov. 1977, p. 3.

• Deschiderea stagiunii: Cartea lui Ioviţă. Jocul vieţii şi al morţii în

deşertul de cenuşă / Ion Calion. În: Vatra, 10, nr. 10 (20 oct. 1980), p.

14, 2 foto.

• Aurel Ştefănescu (fişă de creaţie) / C. Popescu. În: Cuvântul liber,

2 nov. 1999, p. 4.

• 24 ore mureşene, 25 ian. 2000, p. 4, 1 foto.

• Cuvântul liber, 25 ian. 2000, p. 4

• Aurel Ştefănescu. În: Cuvântul liber, 25 nov. 2011, p. 15.

ŞTEFĂNUŢIU, George Emil, pr. gr.-cat.,

învăţător; n. 26 nov. 1893, Blaj, AB - m. 14 aug. 1968,

Bistriţa, BN. A urmat toate cls. la şc. din Năsăud (1911);

Seminarul teologic la Blaj (1911-1915). Hirotonit pr. la 9

apr. 1916; numit adm. parohial în Filpişul Mic (1916-

1920); participă la MAN de la Alba Iulia. După Unire,

este pr. în localităţile Parva şi Feldru; desfăşoară

activitate culturală, conduce corul pe patru voci; membru

în Cons. de adm. la Banca populară „Feldriana” din

Feldru; construieşte casa parohială şi podul de peste

Someş la Valea Târgului; pr. în Năsăud (1934-1940); se

refugiază la Petroşani în timpul ocupaţiei; ca pensionar, a lucrat ca muzeograf la Casa Memorială „George

Coşbuc.” Referinţe:

• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 71.


- CjN, 1981, p. 128.



22.


2000, p. 226-228.

• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1

Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, 1966, p.

315.

ŞTEFLEA, Silviu, grafician; n. 27 oct. 1953,


445

Timişoara. Studii: Lic. de Muzică şi Arte Plastice TgM

(1972); IAP „Ion Andreescu” CjN, Secţia arta

interiorului şi estetica formelor industriale, design

(1976). Membru UAP, filiala MS (1990-). A lucrat la

Fabrica de Maşini pentru Tricotaje şi Confecţii, Matricon

S.A. TgM (1976-2004). Participă la expoziţii colective

ale UAP MS (din 1976); expoziţii personale de grafică. Referinţe:





• Baza de date BJM

ŞULAR, Igna-Claudiu, prof., publicist; n. 13 febr.

1975, Reghin, MS. Studii: Şc.

gen. Râpa de Jos, com. Vătava,

MS (cls. I-IV, 1981-1985); Şc.

Gen. nr. 3 Bistriţa, BN (1985-

1989); Grup Şc. de Electronică şi

Electrotehnică Bistriţa (1989-

1993); UBB CjN, Fac. de Istorie

şi Filosofie, secţia Istorie (licenţa, 1997) şi studii aprofundate, Istorie orală (1998). Prof. I,

titular al Şc. Gen. Sângeorz-Băi (1997-1998); prof. I,

titular la Lic. cu Program Sportiv Bistriţa (1998-2008,

1/2 normă didactică); prof. I, Lic. de Arte Plastice

„Corneliu Baba” din Bistriţa (1998-2005, 1/2 normă

didactică); dir. al acestui lic. (2008-). Membru în Cons.

Consultativ de specialitate şi metodist al IŞJ Bistriţa-

Năsăud (2000-2001, 2008-); preş. al APIR, Filiala BN;

membru în Cons. N al APIR-Clio, coord. al filialelor din

Transilvania şi Banat (2005-); membru al grupurilor de

lucru ale Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare din MECT pentru Examenele Naţionale Testarea

Naţională şi Bacalaureat-2007, respectiv al comisiei

naţionale pentru decongestionarea programelor şc.,

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în

Învăţământul Preuniv. (CNCEIP), 2008. Red.-şef la

Anuarul Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România,

filiala Bistriţa-Năsăud (2006, 2007, 2008).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Teste de Istorie - pentru Examenul de Testare

Naţională. - Piteşti: Nomina, 2006.

• Bacalaureat 2008. Sugestii de rezolvare pentru proba de Istorie. - Piteşti: Nomina, 2008.

• Bistriţa - 90 de ani de la Marea Unire. - Bistriţa:

Barna’s, 2008.


• Mişcarea de rezistenţă anticomunistă a „grupului Al.

Podea” din Negrileşti. În: Anuarul Institutului de Istorie

Orală, CjN, 1999, p. 215-236.

• Organizarea administrativ-teritorială a Bistriţei

săseşti. În: Răsunetul, 18 iul. 2001.

• Situaţia socio-demografică a oraşului Bistriţa înainte

de Marea Unire. În: Răsunetul, 19 iul. 2001. • Situaţia demografică, economică şi socială a Bistriţei

în anii de după 1918. În: Răsunetul, 21-22 iul. 2001.

• Presa bistriţeană de limba română în decursul

timpului. În: Răsunetul, 29 - 30 aug. 2001.

• Ungaria horthystă şi interesul faţă de spaţiul

românesc în perioada interbelică, 1-2 dec. 2001.

• Schiţă biografică a omului politic Victor Moldovan -

origine, şcoală, activitate politică. În: Arhiva Someşană,

seria III-a, 4, 2005.

• Aspecte demografice şi citadine ale Bistriţei săseşti.

În: Magister, APIR-Clio, 2, 2006.

• Organizarea serviciilor secrete horthyste şi interesul

faţă de spaţiul românesc. În: Anuarul APIR, BN, 1,

2006, p. 32-43.

• Perioada aparentei prosperităţi şi declanşarea crizei economice în istoria SUA (1919-1932). În: APIR, 1,

2006, p. 165-173.

• Preliminariile celui de-al doilea război mondial.

Încercări de constituire a alianţei între Marea Britanie,

Franţa şi Uniunea Sovietică. În: APIR, BN, 2, 2007, p.

173-178.

• Relaţiile curriculum-evaluare. Metode, tehnici şi

instrumente de evaluare în lecţiile de istorie. În: APIR,

BN, 2, 2007, p. 214-223.

• Activism cultural şi politic în zona Năsăudului în

secolul al XIX-lea: vicarul Ioan Marian (1796-1846), dascăl al neamului românesc. În: APIR, BN, 3, 2008. Referinţe:

• Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare al judeţului Bistriţa-

Năsăud. - Vol. 1. - CjN, 2009, p. 368-369.

• Claudiu Şular este istoricul care mediază conflicte / Florina Pop.

În: Adevărul de seară, Ştiri Bistriţa, 5 ian. 2010, p. 1.

ŞULARU, Ioan, avocat, militant pentru drepturile

celor obidiţi; n. 1899, Rîpa de Jos, MS - m. 21 ian. 1935,

Reghin, MS. Şc. prim. în com. natală, studii gimnaziale şi superioare la lic. din Blaj; Fac. de drept din Cluj. Dr.

în şt. juridice. După absolvirea fac. şi susţinerea tezei de

dr., îşi deschide un birou de avocatură în Reghin; devine

un fruntaş local al Blocului muncitoresc-ţărănesc,

stabileşte legături de prietenie cu dr. Lucreţiu

Pătrăşcanu, alături de care candidează pe lista electorală,

fapt pentru care a fost arestat şi schingiuit de patru ori.

Apare, sub red. sa, Glasul şomerilor (1933), unde îşi

exprimă revolta faţă de politica cercurilor guvernante,

faţă de atitudinea lor cu privire la şomerii din timpul

crizei economice (1929-1933).

Lucrări publicate:

• Normele drepturilor individului. - Reghin, 1934. Referinţe:


Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973, p. 245-252.



ŞULEA, Ioan, pictor; n. 8 apr. 1960, Reghin, MS.

Absolvent al IAP „Ion Andreescu” CjN, Secţia pictură,

cls. prof. Victor Ciato (1987).

Membru titular al UAP din

România, 1993. Expoziţii

personale: TgM, Galeriile

Fondului Plastic (1992, 1994,

2002, 2007); Ittre, Bruxelles,

Belgia (1993); Lecce, Italia (1994); Montigny le

Bretonneux, Franţa (2002); TgM, Banca Comercială

Română (2003); Mosbach, Galeria Strumann, Germania

(2003); Helibronn, Galeria Strumann, Germania (2003); Bistriţa, Galeriile UAP (2007). Expoziţii republicane:


446

Bucureşti, Salonul Republican de pictură şi sculptură,

Teatrul Naţional Bucureşti (1992); Bucureşti, Salonul

Naţional de Arta Plastică, Pavilionul ROMEXPO (2001).

Expoziţii de grup: TgM, Saloanele jud. (1987-1988,

1991-1992, 1995, 1997, 1998, 2001-2007); Baia Mare,

Bienala Tineretului (1988); Reghin, Casa de Cultură

(1991, 1992, 1995); TgM, Galeria „Artis” (1992-1995);

Covasna, Expoziţie internaţională de pictură (1995,

2002); CjN, „Academia 70” (1996); Sighişoara,

Festivalul Artelor (1997); Kecskemét, Muzeul de Artă,

Ungaria (2000); TgM, Galeria „Fortuna” (2001); Budapesta, Centrul Cultural Român (2001); Bistriţa,

„Simpozionul Naţional de pictură - Colibiţa,” Galeriile

UAP (2002); TgM, „Totem,” Galeriile UAP (2002,

2003, 2004, 2005); Covasna, Expoziţie internaţională de

pictură (2002); Bucureşti, Galeriile „Apollo,” Perpetuum

Gestual (2004); Montiny le Bretonneux, Franţa (2004);

TgM, „Expo Urban” (2005); Târgovişte, Totem; Bistriţa,

Totem, Galeriile UAP TgM Totem. (2005, 2007),

Salonul Naţional de Artă, Camera Deputaţilor (2006);

TgM, Galeria de artă „Artemis” (2007); Arad, Piatra

Neamţ, Bienala de artă (2007); Tours, Galeria „La

Passerelle (2008). Tabere şi simpozioane de creaţie: Căluşeri (1995); Sovata, Colibiţa (2001); TgM, Stânca

Costeşti, Praid, Colibiţa (2002); Sângeorgiu de MS

(2003); Brădişor-Vâlcea, Eforie Nord (2005); Colibiţa

(2006); Briare-Franţa, Vatra Dornei, Morăreni (2007).

Preş. UAP, Filiala MS (2011).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Valori de artă din colecţia Elisabeta şi Gheorghe

David / Dr. Negoiţă Lăptoiu, Ioan Şulea. - TgM: s.n.,

2000. - 36 p.

• Prelegeri de mistică ortodoxă / Dr. Nicolae Mladin. -TgM: Veritas, 1996. - 232 p.

• Lumini şi umbre: Tendinţe coloristice în pictura

maghiară între 1810-1920: Festészeti irányzatok a

magyar képzőművészetben 1810-1920 között = Árnyak

és fények. - Ed. bilingvă româno-maghiară - TgM: s.n.,

2002. - 64 p.

• Pilde, povestiri duhovniceşti / Pr. Gheorghe Nicolae

Şincan; coperta: Ioan Şulea. - TgM: Tipomur, 2003. -

208 p.


• Preţioase valori de artă maghiară în Muzeul de Artă

din TgM. În: Vatra, an 32, nr. 9/10 (2005), p. 57-58. Referinţe:

• Tabăra de creaţie „Armonia” Sângeorgiu de Mureş-Căluşeri. nr.

3. 1994: catalog. - TgM: s.n., 1994. - 40 p.

• Enciclopedia Artiştilor Români Contemporani / Negoiţă Lăptoiu,

Vol. 4. - Bucureşti: Ed. Arc, 2000, p. 170.

• Salonul Naţional de Artă 2001, ed. de UAP din România şi

Ministerul Culturii şi Cultelor.


Ansid, 2002. - 298 p.


2002. - 32 p.



• Marea taină. Ioan Şulea [Catalog] / Oliv Mircea. - S.l.: CLIPART

Advertising, 2007. - 56 p.

• Imagini ale muntelui - Simpozionul Naţional de pictură Colibiţa

2002. În: Revista de literatură şi artă, 1, nr. 2/2002.

• Ziarul de Duminică, supliment al Ziarului Financiar, 20 sept.

2002; 24 sept. 2004 (Corneliu Antim).

• Valori artistice sub semnul consacrării muzeale / Prof. univ. dr.

Negoiţă Lăptoiu. În: Vatra, 32, nr. 9/10 (2005), p. 59-60

• Ioan Şulea a dezvăluit Marea Taină / Nelly Blăjuţ. În: 24 ore

mureşene, 4 apr. 2007, p. 1, 1 foto.

• Oliv Mircea: „Este un mare salt înainte pe care Şulea îl face” /

Nelly Blăjuţ. În: 24 ore mureşene, 6 apr. 2007, p. 4.

• Arta şi negoţul / Valeriu Russu. În: Punctul, 3-9 sept. 2007, p. A14,

1 foto.

• Cuvântul liber, 30 iul. 2002, p. 3; 5 apr. 2007, p. 4; 7 apr. 2007, p.

5, 1 foto.

ŞUTEU, Dorift, pr. ortodox, protopop onorific,

prof., om politic; n. 28 sept. 1887,

Caşva, MS - m. 23 dec. 1965,

Craiova, DJ. Studii gimnaziale la Lic.

din Năsăud, bacalaureat (1908); Fac.

de teologie din SB; absolutoriu

teologic (1911); IPed. ortodox din Arad. Hirotonit ca diacon la 13 ian.

1913, iar ca presbiter spiritual la 1

febr. 1913; pr. şi învăţător în Moşuni, cu filiile Veţa,

Maiad, Chibelea (1913-1916); se transferă la parohia din

Murgeşti, cu filia Acăţari şi Crăciuneşti (1916-1920);

concentrat în armata austro-ungară ca pr. militar (1916-

1918). Ales membru în CNR cercual TgM (nov. 1918);

participă la MAN de la Alba Iulia, numit în Cons.

Dirigent, Resortul Finanţelor, ca şef al Comisiei jud.

pentru ştampilarea bancnotelor noi şi înlocuirea celor

vechi. Numit prof. suplinitor la Lic. „Al. Papiu Ilarian,”

TgM, predă religie ortodoxă (1920); prof. titular definitiv (1923); prof. de religie la Lic. comercial din

TgM, Lic. de fete „Unirea” din TgM, Şc. de Ucenici din

TgM; după 1935, prof. şi preş. al Comitetului şc. al Lic.

militar „Mihai Viteazul” din TgM; vicepreş. al Soc.

religioase „Sf. Gheorghe” pentru educarea în spirit

creştin şi moral a elevilor creştini ortodocşi (1934). A

contribuit la ridicarea unor şc. româneşti la Murgeşti, la

Roteni; biserica ortodoxă din Caşva; o capelă la Glăjărie;

a participat la punerea pietrei fundamentale la Catedrala

Mare (1925); la sfinţirea zidirii căminului ucenicilor din

TgM. Membru al Despărţământului TgM al Astrei; membru al Partidului Naţional Român, apoi al PP, al

PNC, al FNR (1938). Participă la alegerile parlamentare,

fără să reuşească; membru în Comisia permanentă a jud.

MS-Turda (1923-1925); în Sfatul jud. MS al FRN. Se

refugiază, funcţionează ca prof. la Lic. Carol (azi „N.

Bălcescu”) din Craiova (1940-1945); activează în cadrul

Asoc. refugiaţilor români din Ardealul de Nord; prof. la

Lic. „Al. Papiu Ilarian,” TgM (1945-1948); după

pensionare se stabileşte la Craiova pentru a nu fi arestat

pentru activitatea politică. Decorat cu Ordinul „Coroana

României” în grad de Ofiţer (1926). Referinţe:


• Anuarul Liceului de băieţi şi fete „Alexandru Papiu Ilarian.”

Semicentenar 1919-1969. - TgM, 1969, p. 166-170.



9.


2000, p. 228-232, foto.

• Mureşeni la Marea Unire - Dorift Şuteu din Murgeşti / Traian

Bosoancă. În: Steaua roşie, TgM, 12 nov. 1988.

ŞUTEU, Iulius, grafician, sculptor; n. 20 mart.1930,

Tirimia Mare, MS. Călătorii de studii: Polonia (1969);


447

URSS (1970). Sculptor la Teatrul „Ţăndărică” Bucureşti.

Lucrează grafică, desen şi ilustraţie de carte, artă

decorativă, obiecte de sculptură în lemn. Participă la

saloane de desen şi gravură, expoziţia de artă

românească Tokio (1966), Upsala (1966), Cracovia, Tel

Aviv (1968), Torino, Budapesta, Viena (1969),

Regensburg, Düsseldorf, Stuttgart, Genchen (Elveţia),

Fridrig-Stao (Norvegia), Berlin (1970). Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p.137.

ŞUTEU, Ladislau-Arghir, artist plastic; n. 11

febr. 1960, Târnăveni, MS. Absolvent

al Lic. de Artă TgM, cls. prof. Molnár

Dénes, grafică (1979); IAPD „Nicolae Grigorescu,” Bucureşti, secţia

Ceramică, cls. prof. Lazăr Florian,

Alexie Ioana Lucia (1983-1988).

Figura umană, peisajul, natura statică,

compoziţiile tridimensionale, transpuse

în diferite tehnici, desen, pictură, piatră, metal, ceramică. Referinţe:


TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 159, 307.

T

TAMÁS András, artist fotograf; n. 24 iul. 1956,

Iernut, MS. Studii: Lic. „Bolyai

Farkas” (1975); Pol. din Bucureşti, Fac.

de Electrotehnică (1981). Membru al

Fotoclubului TgM din anii ’80;

membru al AAFR. Maeştri preferaţi:

Robert Doisneau, Ronis Willis, Brassai,

Helmuth Newton, van Ostade,

Brueghel. Distins cu premiul Trepiedul

Verde (2005). Expoziţii personale: Călătorii: TgM

(1986, 1999), Miercurea Ciuc (1988), Badacsonytomaj

(2000), Veszprém (2000); Toamna: TgM (2000), Badacsonytomaj (2001), Oradea (2001); Noi sătenii şi

orăşenii: TgM (2006), Breţcu (2008), Berettyóújfalu

(2009); Sambra oilor: Cireşoaia (2009). Fotografii

publicate în: Vörös Zászló, Előre, Munkásélet, Előre

kalendárium, Ifjúmunkás, Népújság, Photomagazine,

Erdélyi Gazda, Magyar szó, Photo (F), Fotó Videó (H). Lucrări publicate:

- în colaborare:



Anikó, Sebestyén-Spielmann Mihály, Vakarcs Szilárd; A

színes fotókat id. Bach Lóránd és Tamás András, a fekete-fehér fotókat Jakab Tibor készítette. - Mv:

Mentor, 2002. - Teleki Téka Alapítvány. - 623 p. Referinţe:


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 216.


internaţională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie


• ART foto 2000: Fotoclub Târgu-Mureş. - TgM: Lyra, 2001, p. 58-

61.

• First International Photographic Salon: A XIX-a Bienală de Artă

Fotografică = Marosvásárhely (23 iunie - 21 iulie 2001) - Odorheiu

Secuiesc - Székelyudvarhely (29 iulie - 30 august 2001): Târgu-Mureş:

Catalog / Redactat de Zepeczaner Jenő, Bálint Zsigmond. - TgM =

Mv.: s.n., 2001. - Odorheiu-Secuiesc = Székelyudvarhely: - 76 p.

• Tuenda Alteritas = Megtartó másság = Interetnica în metafore şi

imagini / Redactor=Szerkesztette Nagy Miklós Kund. - TgM: Dr.

Bernády György Közművelődési Alapítvány, 2002. - 84 p.

• „Philobiblon mureşean” / Alex Cristescu. În: Cuvântul liber, 9

dec. 2000, p. 12.

• Kiállítás az ötvenedik születésnapra/ Hírszerkesztő: Nagy Botond.

În: Népújság, 2006. Júl. 1, p. 2.

TAMÁS Anna, Kelemen Tamás Anna, artist

decorator, textilist; n. 14 iul. 1945,

TgM - m. 10 febr. 2010, SUA.

Studii: Şc. medie de arte TgM; IAP

„Ion Andreescu, ” din Cj (1970) cu

Ileana Balotă. Specializare în

tapiserie la Bucureşti (1973, 1976).

Expune la Bucureşti în 1969, 1970,

la trienala artelor decorative şi la

salonul anual al tineretului. Expoziţie personală: Sf.

Gheorghe, cu lucrări în tapiserie. Din 2002 este prof. la

Parsons School of Design New York. A colaborat cu mari case de modă: Adrienne, Vittadini, Bill, Blass,


448

Burberry of London, Ralph Lauren.

Lucrări publicate:

• Tamás Anna: [Album] / a bevezetőt Szőcs Géza írta. -

Bukarest: Kriterion, 1985. - 12 p., 12 f.

- în colaborare:

• Műterem: beszélgetés huszonkét elszármazott erdélyi

képzőművésszel / Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress,

2003. - 280 p.

• Bábel Amerikában: tengerentúli naplójegyzetek /

Nagy Miklós; a szerző, Gáspárik Attila, Győrffy Ilona,

Péterffy Gyöngyi és Tamás Anna fotói[val. - Mv.: Impress, 2000. - 108 p. Referinţe:






1994.



Kh-M, 1994.

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig?. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 217.





• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria

primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu”a


68, 70, 95, 217.

• Tapiseria Annei Tamás / Serafim Duicu. În: Steaua roşie, 20 sept.

1975, p. 3.

• Necrolog. În: Népújság, 2010. febr. 13., p. 7.

TAMÁS Ferenc, actor; n. 3 oct. 1922, TgM. Actor

la Teatrul Secuiesc, respectiv Teatrul Naţional din TgM (1946-1986). Roluri

mai importante: Bobcsinszkij (Gogol:

A revizor); Mitch (Tennessee

Williams: A vágy villamosa); Rankin

(Shaw: Brassbound kapitány

megtérése); Csebutikin (Csehov:

Három nővér); Ory főinkvizítor (Sütő

András: Csillag a máglyán); Sodró Antal (Csiky

Gergely: Cifra nyomrúság). Referinţe:

• A Hét évkönyve. -1982, p. 240.

• Mosolygó Thália: pillanatképek erdélyi színházakból / Márton Pál.

- Kv.: Szabadság Kiadó, 1991, - 207 p.


1994.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 217.


Scripta, 1997, p. 647.


Ansid, 2002. - 298 p.

• A színház jegyesei / Nagy Botond. În: Népújság, 2006. szept. 11.

TAMÁS-BLAIER, Clara, grafician; n. 20 aug.

1946, TgM. Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj. Călătorii în străinătate: Ungaria (1954, 1958, 1964,

1970, 1973); RDG (1975). Bursa UAP pentru grafică pe

anul 1973. Debutează în 1969 cu o expoziţie personală la

Sf. Gheorghe, urmată de altele în 1974, la Brăila şi 1975

la Bucureşti. Participă la saloane de desen şi gravură la

Galaţi, Bucureşti, Cj (1971); expoziţii de artă

românească la Moscova (1972), Berlin (1974); expoziţii

internaţionale la Barcelona, concurs „Juan Miró” (1974,

1975); Ljubljana (1975). Lucrează în domeniul gravurii

şi graficii de carte. Lucrări în colecţii din ţară şi

străinătate. Autor de prestigiu internaţional al graficii

publicitare la filme importante româneşti din anii 1970-

1980. Stabilită la sfârşitul anilor’80 în SUA. Referinţe:


Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976.




• 1234 cineaşti români ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,

Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1996. - 400 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 218.





TANAI Bella, actriţă, regizor; n. 15 mart. 1930,

Miercurea Ciuc, HR. Studii:

Institutul de Teatru din Cj (1950).

Actriţă la Teatrul Secuiesc din TgM.

Roluri mai importante: Dorina

(Molière: Tartuffe); Maria

(Davidoglu: Tűzerdő); Natasa (Gorbatov: Apák ifjúsága); Mirigy

(Vörösmarty: Csongor és Tünde);

Zilia (Heltai: A néma levente); Lizzie (Nash: Az esőhozó

ember); Irina (Sebastian: Lapzárta előtt); Katalin

(Shakespeare: A makrancos hölgy); Komisszárnő

(Visnyevszkij: Optimista tragédia); Giannina (Goldoni:

Különös történet); Ilse (Friedrich Wolf: Mamlock

professzor); Adela (Garcia Lorca: Bernarda Alba háza);

Angela (Peter Karvas: Éjféli mise); Miţa Baston

(Caragiale: Farsang); Johanna (Shaw: Szent Johanna);

Valja (Arbuzov: Irkutszki történet); Blanche (Tennessee Williams: A vágy villamosa); Mathilde von Zahnd

(Dürrenmatt: Fizikusok); Maria (Horia Lovinescu: Petru

Rareş); Lady Macbeth (Shakespeare; Macbeth); Lady

Cecily (Shaw: Brassbound kapitány megtérése). Referinţe:

• A Hét évkönyve. -1982, p. 240.


1994.

• Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár /

Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z. -2000. -

494 p.


Ansid, 2002. - 298 pl: il.




12, 82, 171, 180, 184, 207.

• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. -TgM: Nico,

2008, p. 172-179.

TARR László, actor; n. 28 iul. 1927, Salonta, BH -

m. 18 nov. 2010, TgM. Studii: Institutul de Teatru. Actor

la Teatrul Secuiesc TgM; predă actorie la IAT TgM. Roluri mai importante: Orgon (Molière: Tartuffe); Tanító

(Bródy Sándor: A tanítónő); Beppo (Heltai Jenő: A néma

Levente); Grumio (Shakespeare: A markancos hölgy);


449

Kardos Jakob (Kós Károly: Budai Nagy Antal); Iordache

(Caragiale: Farsang); Kantor (Sütő András: Pompás

Gedeon); Triledkij (Csehov: Platanov szerelmei); János

(Szabó Lajos: Mentség); Drinkwater

(Shaw: Brassbound kapitány

megtérése); Arturo Ui (Brecht:

Állítsátok meg Arturo Uit); Fügedes

(Sütő András: Vidám sirató egy

bolyongó porszemért); Bolond (Shakespeare: Lear király); Tiborc

(Katona József: Bánk bán); Bizonyos

Lajos (Méhes György: Egy roppant

kényes ügy); Nemes Keszeg András (Shakespeare:

Vízkereszt); Márton (Szigligeti - Móricz: A csikós);

Színész (Gorkij: Éjjeli menedékhely); Csergheő (Móricz

Zsigmond: Úri muri); Koldus (Kincses Elemér:

Maraton). Referinţe:

• A Hét évkönyve. -1982, p. 84, 240.


1994.

• Ki Kicsoda. Aradtól Csíkszeredáig ? Vol. 1-2. - Csíkszereda:



Scripta, 1997, p. 647.



Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002 - p.

12, 70, 82, 184, 207.



TATAI Sándor, actor; n. 21 oct. 1951, Oradea, BH.

Studii: IPed., Oradea, specialitatea educaţie fizică

(1973); Institutul de Teatru „Szentgyörgy István, ” TgM

(1980). Prof. (1973-1976). Actor la Teatrul Naţional

TgM, secţia maghiară (1980-1986, 1988-); Teatrul de

Stat Tm (1986-1988). Roluri mai importante: (Sütő András: Káin és Ábel); Balicke (Brecht: Dobszó az

éjszakában); Tóth (Örkény István: Tóhék); Gabi

(Szíjgyártó Sándor: Akácfa út 92). Referinţe:


Székely Szabó Zoltán. - [Bécs]: [Europa-Club], 1994. - 223 p.


1994.


Scripta, 1997, p. 579.

TĂVALĂ, Tănase-Pavel, ing. chimist, politician;

n. 7 apr. 1928, Dătăşeni, MS. Studii: Fac. de Chimie

Ind., Tm (1958). A întrerupt studiile în anul IV, fiind

arestat și condamnat de către Tribunalul Militar Tm

(1951) la şase ani închisoare pentru uneltire împotriva

ordinii de stat. Dr. în chimie (1983). Şef laborator şi şef

serviciu de producţie în industria chimică şi alimentară,

Tm (1958-1970). Publicaţii: 63 de lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate, peste 100 de

tehnologii chimice elaborate şi aplicate în industrie, 14

inovaţii şi 21 de brevete de invenţie aplicate în îndustria

chimică şi alimentară. Activitate politică: nu a fost

membru PCR; membru CPUN (preș. filiala TM, 1990),

preş. filiala TM a PNCŢD (1990-1993), membru în

Comitetul Naţional de Conducere al PNCŢD (1991-

2001), senator PNCŢD (1992-1996), preş., Comisia

drepturilor omului, deputat PNCŢD (1996-2000),

vicepreş., Comisia pentru Integrare Europeană a

Parlamentului României. Membru în Asoc. Foştilor

Deţinuţi Politici din România (fondator, preş. ), filiala

TM (1990-1992), Forumul Democrat Antitotalitar TM

(transformat în CDR), Alianţa Civică şi Solidaritatea

Universitară (1990), Fundaţia „Memoria” (1999). Referinţe:

• Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus

Press, 2002. - 736 p.

TÂRNĂVEAN, Alexandru, pr. gr.-cat.,

viceproptopop, protopop, om politic; n. 12 mart. 1848,

Suseni, MS - m. 17 aug. 1935, Hodac, MS. Studiile

gimnaziale la TgM, examenul de maturitate (1867);

Seminarul teologic din Blaj (1870). Între 1 nov. 1870 - 1

oct. 1871 a fost cancelist

mitropolitan. Hirotonit la Blaj (1872),

numit adm. parohial la Iernuţeni

(1872), apoi la Caşva (1873-1881); cooperator (1881), apoi paroh (1886)

în Hodac; viceprotopop (1900).

Devine membru al Despărţământului

Reghin al Astrei (1879); membru în

forul protopopesc de primă instanţă şi ales în Senatul

scolastic al Districtului Reghin; membru în Cons. de

administraţie la „Mureşeana,” Institut de credit şi

economii în Reghin: protopop al Districtului Pogăceaua

(1907); preş. Despărţământului Râciu al Astrei (1913),

care avea în subordine 14 comune şi 6 agenturi. Participă

la MAN de la Alba Iulia; a participat la activităţi de strângere a unor fonduri pentru instituţii de învăţământ,

pentru studenţii bolnavi. Membru în CNR. jud. MS-

Turda; membru în Comisia adm. a jud. (1919-1920); în

Comisia permanentă a jud. (1923-1925); membru al

PNR, al PNŢ (1926); membru în Comitetul pentru

ridicarea statuii lui Avram Iancu din TgM; a participat la

dezvelirea plăcii comemorative „Gh. Şincai” din com.

Şincai. Referinţe:




22.

• 125 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al

Astrei/Marin Şara. În: Astra Reghineană. - Reghin, 1999, p. 23, 27, 62.


2000, p. 232-236.

• Şematism. - Blaj, 1890, p. 186, 202; 1900, p. 480, 493, 775; 1906,

p. 230; 1911, p. 184; 1923, p. 54; 1929, p. 50; 1932, p. 4.

• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1

Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, 1996, p.

315.

TELEKI Sámuel, cancelar al Transilvaniei,

bibliofil, fondatorul Bibliotecii

Teleki; n. 17 nov. 1739, Gorneşti, MS

- m. 7 aug. 1822, Viena, înmormântat

la Dumbrăvioara, MS. A fost „elev

particular” la Ţelna, AB, cu prof. de

la Col. Ref. din TgM şi Aiud; studii univ. la Viena, Basel, Strassburg,

Karlsruhe, Köhln, Utrecht, Leiden,

Paris (1763), unde studiază şt. umaniste şi reale. În

timpul peregrinărilor de studii, devine un specialist


450

desăvârşit în materie de cărţi şi bibliotecă, achiziţionând

câteva sute de vol., care au pus bazele bibliotecii de azi.

Acceptă postul de curator al Col. „Bethlen” din Aiud,

unde pune accent pe reorganizarea studiilor şc.; se

alătură Soc. Agrare din Transilvania (1769); ocupă

funcţia de comite suprem al Comitatului Târnavei

(1774); cons. al Guberniului Transilvaniei; cancelar al

Transilvaniei, adică înalt dregător aulic sub împăraţii

Maria Tereza, Iosif al II-lea, Leopold al II-lea şi Francisc

I (1780-1790); comite suprem al Comitatelor unite ale

Bihorului, Săbolciului, Aradului, Bichişului şi Csongradului. După unificarea celor două cancelarii

aulice, este numit vicecancelar (1787). De la Oradea,

unde se mutase cu familia, pleacă la Viena, unde este

perpetuat în funcţia de cancelar până la moarte. Îşi

continuă munca de colecţionar, reuşind să adune serii şi

colecţii întregi de documente, ediţii rare şi princeps,

fondând prima bibliotecă publică (1802). Lasă cu limbă

de moarte biblioteca moştenitorilor săi în linie directă,

primul născut din fiecare generaţie, cu statut de

bibliotecă publică şi comis fidei, adică cu interdicţia

înstrăinării ei. Concepe şi ed. catalogul tematic,

sistematic al bibliotecii sale: patru din vol. au apărut în timpul vieţii sale, la Viena (1796-1819), al cincilea

rămas în manuscris, fiind editat în 2002. Editează opera

completă (1784) a lui Janus Pannonius (1434-1472), poet

renascentist.

Lucrări publicate:

• Bibliothecae Sámuelis Com. Teleki de Szék. - 4 vol. -

Viena, 1796-1819. Referinţe:

• Beiträge zur Geschichte Siebenbürgens / I. Lupaş. - Hermannstadt:

Kraft & Dotleff Hauptverlag Volksgruppe in Rumänien, s.a. - 380 p.

• A „Teleki Théka” ügyének rendezése. - Kv.: s.n. - 14 p.

• Magyarország történetének kézikönyve. 2. kötet / Prai, Katona,

Engel, Fessler, Szalay, Horváth, Szilágyi Sándor stb. nagy művei

nyomán Kerékgyártó Árpád. - 5. rész: A szatmári békétő II. József

császár haláláig 1711-1790. - S.l.: s.n., s.a. - VI, 216 p.

• Pintér Jenő magyar irodalom története: [7 köt.]. - 4. köt: A magyar

irodalom a XVIII. században. - Budapest: s.n., s. a. - 956 p.

• A magyar irodalom története Bessenyei György fellépésétől

Kazinczy Ferenc haláláig: 1772-1831. - 1. köt. - VIII, 274 p.

• Erdély kultúrképe / Csekonics Erzsébet grófnő; a szerző eredeti

rajzaival. - Budapest: Palladis R. T. kiadása, s.a. - 214 p.

• Az erdélyi három nemzetből álló rendeknek 1792-dik esztendöben

tartott közönséges gyüléseikben lett végezéseknek és

foglalatosságoknak jegyzö kömyve és mutato táblája. - Kv.: s.n., 1795 -

576 p., 80 p

• Kleine Siebenbürgische Geschichte zur Unterhaltung und

Belehrung / Lukas Joseph Marienburg. - Pest: Bey Konrad Adolf

Hartleben, 1806. - 239 p.

• Repertorium juris publici, privati, et criminalis hungarici, seu

index universalis personarum, rerum, et actionum ex jure

consvetudinario Verbőczii, articulis comitialibus, et travernicalibus,

decisionibus Curiae Regiae, urbario et praxi criminali / Quem ordine

alphabetico, juxta chronologicam legum seriem adornavit Josephus

Bencsik. - Posonii: s.n., 1821.

• Halotti beszédek gróf Teleki Sámuel felett / Elmondották Csiszár

Sámuel, Méhes Sámuel, Szász Lajos, Hegedűs Sámuel Antal János,

Bodor Pál, Bodola Sámuel Salamon József. - Kv.: s.n., 1825. - [8], 295

p.

• Nachlese auf dem Felde der ungarischen und siebenbürgischen

Geschichte / Nach autentischen bis jetzt unbekannten oder unbenützten

Quellen und Urkunden bearbeitet von A. K. - Kronstadt: s.n., 1840. -

VII, 154 p.

• Ujabb kori ismeretek tára: Tudományok és politikai 's társas élet

encyklopaediája. - 4. köt: Girod de l'Ain-Kazan. - 1852. - VI, 672 p.

• Erdély történelme / Kővári László. - 6. köt: A gubernátorok kora. -

1866. - Kv.: Stein János. - 240 p.

• Krónika Magyarország polgári és egyházi közéletéből a XVIII-ik

század végén / Keresztesi József egykorú eredeti naplója. - Budapest:

Kiadja Ráth Mór, 1868. - 411 p.

• Ungarn betreffende deutsche Erstlings-Druck: 1454-1600 =

Magyarországra vonatkozó régi német nyomtatványok /

Mitgetheilt=közli Kertbeny Károly. - Budapest: A Magyar Királyi

Egyetemi Könyvnyomda kiadványa, 1880.

• Magyarország polgári és egyházi közéletéből a XVIII-ik század

végén / Keresztesi József egykorú eredeti naplója. - Budapest: Kiadja

Ráth Mór, 1882. - 411 p.

• Magyarország újabbkori történelme 1815-től 1892-ig / Hőke Lajos;

átdolgozta s a Provisorium és Erdély történetével bővitve kiadta Szabó

Ferencz. - 2. köt. - Nagybecskerek: s.n., 1893. - VIII, 451-841 p.

• Felsőcsernátoni Bod Péter élete és művei / Sámuel Aladár. -

Budapest: s.n., 1899. - VI, 224 p.

• Adatok a Teleki-könyvtár alapításának történetéhez / Ismerteti ifj.

Biás István. - Mv.: s.n., 1901. - 13 p.

• Gróf Teleki Sámuel Erdélyi kanczellár úti naplója: 1759-1763 /

Sajtó alá rendezte ifj. Biás István; a bevezetést írta dr. Imre Sándor. -

Mv.: s.n., 1908. - LXXII, 125 p.

• Jelentés az Erdélyi Nemzeti Múzeum növénytárárol az 1907. évben,

Fábry János-ra való megemlékezéssel / Dr. Richter Aladár-tól. - Kv.:

s.n., 1908. - 21 p.

• Magyar református Sion: Emlékkönyv a református egyház

megalapitójának Kálvin Jánosnak 400 éves születési évfordulójára / S.

Szabó József. - Debrecen: Hegedűs és Sándor Könyvkiadóhivatala,

1909. - VII, 207 p.

• Széki gróf Teleky család írói. - Budapest: s.n., 1910. - 83 p.

• A Magyar Tudományos Akadémia kiadásában megjelent

munkáknak és folyóiratok tartalmának betűrendes czímjegyzéke 1889-

1910. - 2. köt. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia kiadása,

1911, p. 693-1188.

• Az Erdélyi Református Egyházkerület Igazgatótanácsának jelentése

a „Teleki Théka” ügyében. - Kv.: s.n., 1912.

• Titkosrendörség és kamarilla: Akták-adatok a bécsi titkos udvari és

rendörségi levéltárból / Tábori Kornél; bevezetőjét írta Marczali

Henrik. - Budapest: Az Athenaeum Irodalmi és Nyomdai R.-T.

kiadása, 1921. - 288 p.

• Pintér Jenő magyar irodalom története: Tudományos rendszerezés.

- 4. köt: A magyar irodalom a XVIII. században. - 1931. - 956 p.

• A Marosvásárhelyi Teleki-könyvtár története / Dr. Teleki Domokos

gróf. - Cj-Kv.: Minerva Irodalmi és Nyomdai Műintézet

Részvénytársaság, 1931. - 14 p.

• Erdély története / Írta Marczali Henrik. - Budapest: Káldor

Könyvkiadóvállalat, 1935. - 288 p.

• A remekmű halála: Művészeti tanulmányok / Huzella Ödön. - Cj:

Minerva Irodalmi és Nyomdai Műintézet Részvénytársaság, 1937. - 87

p.

• Gróf Teleki Sámuel emlékkiállítás. - Budapest: s.n., 1939.

• Erdély / szerkesztő Deér József. - Budapest: Kiadja a Magyar

Történelmi Társulat, 1940. - 284 p.

• Marosvásárhely története / Írta és összeállította Kiss Pál. -

Budapest: Kiadta Petri Károly könyvkereskedő Marosvásárhely, 1942.

- 203 p.

• Magyar lélek magyar munka írásban és képben / szerkesztette

Radisics Elemér. - Budapest: s.n., 1943. - 194 p.



Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. - 382 p.

• Az ismeretlen gróf Teleki Sámuel / Gulyás Károly. - Budapest:

Magyar Könyvtárosok és levéltárosok Egyesülete, 1944. - 19 p.

• Studii istorice. - Vol. 5. / I. Lupaş. - SB: s.n., 1945-1946.


Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973.

• Teleki Sámuel albuma / Kisérő tanulmánnyal közreadja Jankovics

József]. - Szeged: JATE, 1991. - 61 p.

• Erdélyben [új kiad. ] / Cs. Szabó László; [Szerkesztette Keresztesi

Éva]. - Budapest: Magvető, 1993. - 161 p.

• Magyar utazók lexikona / Szerkesztette: Balázs Dénes. - Budapest:

Panoráma, 1993. - 464 p.

• Történelmi arcképcsarnok: időrendi sorrendben 231 arckép és

életrajz / Dolinay Gyula. - Budapest: Kassák Kiadó, 1993. - 372 p.

• Hatvan főember / Cseh Gusztáv rézkarcai. - Budapest: Kráter

Műhely Egyesület, 1993. - 134 p.

• Exlibrisul heraldic: istoria exlibrisului românesc / Mircea-Valer

Stanciu. - Bv: Biblioteca „George Bariţiu, ” 1993.

• Scurtă istorie a cărţii româneşti. Cu un capitol despre Cartea

Românească în Basarabia de Iurie Colesnic / Dan Simonescu,

Gheorghe Buluţă. - Bucureşti: Demiurg, 1994.


451

• Emlékkönyv Jakó Zsigmond születésének nyolcvanadik

évfordulójára / Szerkesztette Kovács András, Sipos Gábor, Tonk

Sándor. - Kv.: Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 1996. - 608 p.

• Ki kicsoda a magyar irodalomban? / Válogatta, szerkesztette és írta

dr. Gremsperger László, Gyeskó Ágnes. - Budapest: Könyvkuckó,

1996. - 395 p.




• A földtudományok honi történetéből, különös tekintettel az erdélyi

tudományosságra / Csíky Gábor. - Piliscsaba: Magyar

Tudománytörténeti Intézet, 1997. - Budapest Budapest: TKM

Egyesület. - 113 p.

• A könyvtáralapító Teleki Sámuel / Deé Nagy Anikó. - Kv.: Erdélyi

Múzeum Egyesület, 1997. - 456 p.

• A felvilágosodás korának magyar irodalma / Bíró Ferenc. - 3. jav.,

bőv. kiad. - Budapest: Balassi Könyvkiadó, 1998.

• Erdélyi panteon: művelődéstörténeti vázlatok / Szerkesztette

Jánosházy György. - 2. köt. - 1999. - 239 p.

• Lectura şi biblioteca publică la Cluj / Traian Brad. - CjN: Casa

Cărţii de Ştiinţă, 2001. - 390 p.


Ansid, 2002. - 298 p.

• Emlékkönyv a Teleki Téka alapításának 200. évfordulójára 1802-

2002 / Szerkesztette Dr. Deé Nagy Anikó, Sebestyén-Spielmann

Mihály, Vakarcs Szilárd; A színes fotókat id. Bach Lóránd és Tamás

András, a fekete-fehér fotókat Jakab Tibor készítette. - Mv.: Mentor,

2002. - Teleki Téka Alapítvány. - 623 p.

• Teleki Sámuel levelezése világhírű tudósokkal / Weszely Tibor. -

Mv.: Appendix, 2003. - 188 p.

• A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és közlemények /

Pál-Antal Sándor; A könyvet Sebestyén Mihály szerkesztette; A borítót

Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 2003. - 432 p.

• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség,

városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó

Miklós; Szerkesztette: Vida Erika; Borítóterv: Vincze László. - Mv.:

Mentor, 2003. - 292 p.


2008, p. 56.



• Telekiana / Sebestyén Spielmann Mihály. În: Vatra, 32, nr. 9/10

(2005), p. 96-99.

• Teleki Sámuel és könyvtára. În: Népújság (Kalauz), 2003. jan. 3., p.

1.

• Samuel Teleki-1739-1822 / Sebestyén Spielmann Mihály. În: Vatra,

32., nr. 9/10 (2005), p. 99-101.

TEODOR, Corina, istoric, conf. univ. dr., dir.

BJM (2005-2009); n. 28 aug. 1967,

TgM. Studii: Şc. Gen. nr. 16, TgM

(1973-1981); Lic. Ped. TgM (1981-

1985), profilul ped.; Fac. de Istorie şi

Filosofie a UBB, CjN (1985-1989).

Stagii de documentare: Milano (1995),

Urbana - Illinois (1996); Roma, Pisa

(1998, 1999); Budapesta (1999);

Chişinău (2003); Saint Paul, Minnesota (2012); Paris

(2012). Dr. în istorie cu teza: Istoriografia ecleziastică română din Transilvania în a doua jumătate a secolului

al XIX-lea şi începutul secolului XX (cond. şt.: prof.

univ. dr. Nicolae Bocşan), UBB CjN (2002), cu

distincţia Magna Cum Laude. Prof. la Şc. Gen. nr. 11 şi

Şc. Gen. nr. 19 din Bacău (1989-1990); bibliotecar la

BJM, Compartimentul de informare bibliografică (1 apr.-

15 sept. 1990); prof., Lic. Ped. TgM (1990-1992); cercet.

asist., cercet. şt., cercet. şt. principal gr. III la ICSU „Gh.

Şincai” TgM (1992-); cadru didactic asociat, Fac. de

Ştiinţe şi Litere a UPM TgM (1996-1998) şi la Fac. de

Teologie Gr.-Cat. a UBB CjN, Departamentul Blaj (2001-2003); lector univ. dr. (1998-2005); conf. univ. dr.

la UPM TgM (2005-); șef al Catedrei de Istorie-Relații

Internaționale (2009-2011); dir., Departamentul Istorie-

Relații Internaționale (2011-), din cadrul Fac. de Ştiinţe

şi Litere, UPM TgM. Dir. al BJM (1 iul. 2005-15 mart.

2009), perioadă în care cele mai importante realizări au

fost: modernizarea activităţii din bibliotecă (conexiune

internet, implementarea unui nou soft de bibliotecă,

Alephino; catalog on-line, site-ul bibliotecii, proiectul

AFCN - Mai aproape de lectură: biblioteca publică în serviciul studenţilor, digitizarea bibliografiei de seminar;

serviciul „Întreabă bibliotecarul”; abonament la baza de

date „Oxford Journals”), reparaţii şi investiţii în mai

multe secţii (împrumut - sediul central - et. I, curtea

interioară, Filiala Aleea Carpaţi, Filiala Dâmb,

Biblioteca Copiilor, BTB); îmbunătăţirea dotării tehnice

cu calculatoare, imprimante, xerox pentru cititori,

calculator multimedia; încheierea unor parteneriate şi

colaborări cu MJM, Revista Vatra, UPM, ICSU „Gh.

Şincai” al Academiei Române, Direcţia pentru Cultură,

Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional MS, cu numeroase lic. şi gimnazii din jud., organizarea unor activităţi

culturale, cu participarea unor reprezentanţi marcanţi ai

intelectualităţii contemporane (între care amintim pe

prof. Keith Hitchins, prof. univ. dr. Alexandru Zub,

Doina Jela, Emilian Galaicu Păun, Vlad Pâslaru, Aurelia

Felea - Republica Moldova, Laura Stanciu, Mihai

Gherman etc.); participarea la proiectul naţional „Istoria

presei în date”; susţinerea proiectului „Biblioteca

mobilă” prin încheierea unor parteneriate cu

Penitenciarul TgM, cu Spitalul Jud., Secţia Oncologie

Pediatrică şi cu Căminul de bătrâni, printr-o ofertă culturală săptămânală şi prin donaţii de cărţi; colaborări

cu edituri din ţară şi străinătate (Ungaria, Italia,

Republica Moldova), diversificarea ofertei culturale a

bibliotecii pentru creşterea rolului acesteia în

comunitatea locală (ex. târguri de carte, premiul „Cel

mai fidel cititor, ” editarea poveştilor compuse de copii,

practica de specialitate a elevilor de la cls. de

biblioteconomie de la Lic. Ped. sau a studenților de la

UPM TgM etc.). A predat cursuri de: istorie medie

universală, istoria mentalităţilor medievale, istoria

istoriografiei române şi universale, istoria medie a

României, metodologia cercetării ştiinţifice şi istoria bisericii universale (1996-2009). Dir. al grantului

Biserică şi societate la românii ardeleni. O analiză

zonală (secolul al XVIII-lea - prima jumătate a secolului

al XIX-lea), încheiat cu Academia Română.

Îndrumătoare a numeroase teze de licenţă ale studenţilor

şi dizertaţii de masterat; coord. şt. al cercului studenţesc

de istorie medie şi istoriografie; coord. şt. al revistei

studenţeşti Caietele Gh. I. Brătianu; secretar de red. al

Anuarului ICSU „Gh. Şincai” TgM; red. responsabil la

Studia Universitatis Petru Maior, Seria Historia; red. şef

al anuarului BJM, Libraria. Studii şi cercetări de bibliologie, TgM (nr. 4, 2005; nr. 5, 2006; nr. 6, 2007;

nr. 7, 2008). Membră a Asoc. Istoricilor din Transilvania

şi Banat; Soc. Academică „Gh. I. Brătianu;” Asoc.

Istoricilor Gr.-Cat. din România; ANBPR; preș., Asoc.

„Prietenii Bibliotecii” Mureș. Participă la numeroase

sesiuni şt. naţionale şi internaţionale cu comunicări

privind istoria bisericii, istoria istoriografiei, istoria

culturii. Premiul „Gh. Bariţiu” al Academiei Române


452

pentru cartea Coridoare istoriografice. O incursiune în

universul scrisului ecleziastic din Transilvania anilor

1850-1920 (2005).

Lucrări publicate:

• Coridoare istoriografice: O incursiune în universul

scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor

1850-1920. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003. -

515 p.

- în colaborare:

• Biserica ortodoxă română din Transilvania şi unirea

religioasă în cursul veacului al XVIII-lea: teză de doctorat / Ioan Lupaş. Ed. îngrijită, introducere şi note

de Corina Teodor. - TgM: Tipomur, 2004. - 136 p.

• Petru Maior şi iluminismul Europei Centrale / Coord.

Cornel Sigmirean, Corina Teodor. - TgM: UPM TgM,

2011. - 210 p.

• Cu fața la vânt / Pompiliu Teodor. - Ed. îngrijită de

Corina Teodor; pref. Ovidiu Pecican. - CjN: Limes,

2011. - 372 p.

Studii în volume:

• Furtul de carte în Ţările Române. În: Studii de istorie

a Transilvaniei / Coord. S. Mitu, F. Gogâltan. - CjN,

1994, p. 139-143. • Orizonturi şi preocupări culturale în activitatea lui

Inochentie Micu Klein. În: De la Umanism la Luminism /

Coord. Ioan Chiorean. - TgM, 1994, p. 111-118.

• A. D. Xenopol şi noua interpretare a epocii fanariote.

În: A. D. Xenopol. Omul şi opera / Coord. Gr.

Ploeşteanu. - TgM, 1995, p. 31-43.

• Nation et confession dans l’opinion des

représentants de l’Eglise orthodoxe et gréco-catholique

en Transylvanie (dans la seconde moitié du XIXe siècle).

În: Ethnicity and Religion in Central and Eastern

Europe / Ed. M. Crăciun, O. Ghitta. - CjN, 1995, p. 292-301.

• Câteva aspecte privind veneraţia Fecioarei Maria în

lumea românească (sec. XVII-XIX). În: Viaţa privată,

mentalităţi colective şi imaginar social în Transilvania /

Coord. S. Mitu, F. Gogâltan. - CjN, 1996, p. 145-156.

• Domnia lui Constantin Brâncoveanu în opera

istorică a lui Nicolae Iorga. În: Interferenţe istorice şi

culturale româno-europene / Coord. Gr. Ploeşteanu. -

TgM, 1996, p. 25-42.

• Between Saguna’s Model and Parochial Reality. The

Case of the Orthodox Archpriest District of Tg. Mureş în

the Second Half of the 19th Century. În: Church and Society in Central and Eastern Europe. - CjN, 1998, p.

103-114.

• Profesorul Iuliu Maior. De la catedră la amvon. În:

Reghinul cultural. Studii şi articole. - Vol. 4. - Reghin:

Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 1999, p. 123-134.

• O carte ortodoxă din anii Unirii Ecleziastice:

Chiriacodromionul (Alba Iulia, 1699). În: 300 de ani de

la unirea bisericii româneşti din Transilvania cu

biserica Romei. - CjN, 2000, p. 117-124.

• Un dascăl de formaţie şaguniană: Simion Popescu /

Corina Teodor. În: Reghinul cultural. Studii şi articole. - Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2001,

p. 166-178.

• Între credinţă şi speranţă - Alexandru Todea,

protopop greco-catolic al Reghinului. În: Reghinul

cultural. Studii şi articole. - Vol. 6. - Reghin: Biblioteca

Mun. „Petru Maior,” 2002, p. 239-246.

• Note pe marginea unei biografii: Protopopul Ioan

Roşca. În: Reghinul cultural. Studii şi articole. - Vol. 7. -

Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2004, p. 308-

312.

• Secvenţe istorice la o aniversare. În: Reghinul

cultural. Studii şi articole. - Vol. 7. - Reghin: Biblioteca

Mun. „Petru Maior,” 2004, p. 13-19.

• Augustin Bunea în atenţia Academiei Române. În:

Şcoala Ardeleană / Vol. II. Coord. Ioan Chindriş. -

Oradea: Ed. Episcop Vasile Aftenie, 2007, p. 180-184.

- cursuri:

• Istoria medie universală. Evul mediu timpuriu. -

TgM: UPM TgM, 2003. - 63 p.

• Introducere în istoria istoriografiei universale. - Ed.

rev. şi îngrijită. - TgM: UPM TgM, 2004. - 205 p.

• Proiecte de unitate europeană în evul mediu. - TgM:

UPM TgM, 2008. - 155 p.

Studii şi articole: • Destin livresc în secolul al XVII-lea în sudul

Transilvaniei. În: Sargetia, 1988-1991, p. 163-171.

• Podul de la Drobeta în conştiinţa posterităţii (sec.

XVI-XVII). În: Analele Banatului, 2, 1993, p. 329-334. • Cartea şi preţuirea ei. Atitudini individuale şi

colective în Transilvania sec. al XVII-lea. În: Marisia,

TgM, XXII-XXIV, 1994, p. 203-212.

• Interdicţia de înstrăinare a cărţii româneşti prin

blesteme. În: Caietele David Prodan, CjN, 1994, nr. 1, p.

72-77.

• Note pentru un portret: Regina Maria şi Marea

Unire. În: Cele Trei Crişuri, Oradea, 1995, nr. 3-4, p. 12.

• Domnia lui Constantin Brâncoveanu în istoriografia

italiană. Câteva repere. În: Marisia, TgM, 25, 1996, p.

89-104. • Constantin Brâncoveanu în istoriografia secolului al

XVIII-lea. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Seria

Historia, 1996, nr. 1-2, p. 81-116; 1997, nr. 1-2, 107-

123.

• „Să mă întorc la mănăstirea mea.... ” În: Agru

arhidiecezan, 1, nr. 1 (ian.-iul. 1998), p. 23-25.

• The Orthodox Church and Andrei Şaguna’s Post

Enlightenment. În: Historičke Studie, Bratislava, 1998, p.

125-140.

• Sub privirile celorlalţi: preotul în comunitate. În:

Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai, ” TgM, 1998, p. 220-

239. • Andrei Şaguna - retrospectivă istoriografică. În:

Anuarul Facultăţii de teologie Ortodoxă, CjN, 2, 1999,

p. 123-148.

• O completare necesară: Andrei Şaguna - istoric al

bisericii. În: Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă,

CjN, 3, 1999, p. 113-134.

• Un spirit polemic: Alexandru Şterca Şuluţiu. În:

Anuarul ICSU „Gh. Şincai,” TgM, 2, 1999, p. 116-126.

• Între istorie şi teologie [De propaganda Fide]. În:

AGRU arhidiecezan, ian.-mart. 1999, p. 40-41.

• Din istoria istoriografiei ecleziastice româneşti din Transilvania de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi

începutul secolului XX. Principalele direcţii. În: Anuarul

ICSU „Gh. Şincai,” TgM, 3-4, 2000-2001, p. 46-76.

• O bibliotecă parohială din Ardealul veacului XX. În:

Studia Universitatis „Petru Maior.” Historia. TgM, 1,


453

2001, p. 80-93.

• De la tradiţia la partizanatul confesional:

Chiriacodromionul (1699) în mediile ardelene (sfârşitul

secolului al XVII-lea - secolul al XVIII-lea). În: Libraria.

Anuar, TgM, 1, 2002, p. 87-97.

• Din istoria confesională a românilor târgumureşeni

(sec. XVIII- începutul sec. XX). În: Studia Universitatis

„Petru Maior.” Historia, TgM, 2, 2002, p. 121-144.

• Din dosarul istoriografiei ecleziastice româneşti din Transilvania: istoricul profesor. În: Anuarul ICSU „Gh.

Şincai,” TgM, 5-6, 2002-2003, p. 149-168.

• Abordarea izolată a confesionalismului. Istoricul

profesionist George Bariţiu. În: Marisia, TgM, 27, 2003,

p. 217-228.

• Augustin Bunea - un istoric exemplar. În: Libraria.

Anuar, TgM, 2, 2003, p. 113-121.

• Chiriacodromionul (Alba Iulia, 1699). An orthodox

book from the years of the ecclesiastical union. În: Seria

Historia, 2003, p. 52-62.

• Din istoria cărţii religioase româneşti: Tipăriturile de la Buda, În: Simpozion [Comunicările celui de al XII-

lea Simpozion al cercetătorilor din Ungaria], 30, 2003,

p. 43-53.

• Keith Hitchins şi pasiunea unei vieţi: istoria

României. În: Studia UPM, Historia, 4, 2004, p. 232-

234.

• Raţiuni de stat şi strategii matrimoniale în Moldova

lui Ştefan cel Mare. În: Anuarul ICSU „Gh. Şincai,”

TgM, 7, 2004, p. 9-19.

• Discurs istoric şi ideologie politică în Studii şi

materiale de istorie medie (1956-1962). În: Anuarul ICSU „Gh. Şincai,” TgM, 8-9, 2005-2006, p. 348-356.

• Ana Todea, Fülöp Mária, Monica Avram, Oameni de

ştiinţă mureşeni, Târgu-Mureş, 2004, 477 p [Recenzie].

În: Libraria. Anuar, TgM, 4, 2005, p. 289-290.

• Biblioteca Judeţeană Mureş a început drumul către

cartea universală [interviu] / A consemnat Narcis

Martiniuc. În: Ziarul de Mureş, 29 mai-4 iun. 2006, p.

27, 1 foto.

• Terra incognita, dialog cu Keith Hitchins. În: Vatra,

nr. 7, 2006, p. 30-35.

• Laudatio prof. K. Hitchins. În: Vatra, 7, 2006, p. 41-

43. • Augustin Bunea şi Academia Română. În: Studia

Universitatis „Petru Maior.” Seria Historia, 7, 2007, p.

131-136.

• Lectura la feminin. O analiză dinspre societatea

românească a secolelor XVII-XVIII. În: Libraria. Anuar,

TgM, 7, 2008, p. 199-212.

• Patrimoniul cultural şi tentaţia redefinirii. O

perspectivă istoriografică. În: Studia Universitatis

„Petru Maior.” Seria Historia, TgM, 8, 2008, p. 253-

262.

• Scrisori de odinioară: un amplu proiect şagunian. În: Vatra, nr. 1-2, 2009, p. 124-126.

• Eleganţa diplomatului de cursă lungă. În: Vatra, nr.

5-6, 2009, p. 134-136. Referinţe:

• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Ed. Nico,

2008, p. 179-203.


Hübners Who is Who, 2010, p. 1366-1367.



• Lansare de carte [Coridoare istoriografice.... ] / Emese Ardelean.

În: 24 ore mureşene, 12 nov. 2003, p. 5.

• Nou director la Biblioteca Județeană Mureş / Ela Giurgea. În: 24

de ore mureşene, 12 mai 2005, p. 1.

• Corina Teodor, noul director al Bibliotecii Judeţene Mureş / B.

Dorin. În: Cuvântul liber, 13 mai 2005, p. 1.

• A közösség lelke, a város emléktára / Nagy Botond. În: Népújság,

2005. aug. 6., p. 6.

• Cu cărţile pe faţă. Biblioteca, scuturată de praf / Eugenia Kiss. În:

Zi de zi, 14 sept. 2005, p. 1, 8, 3 foto.

• Tradiţie şi actualitate în lectura publică / Dimitrie Poptămaş. În:

Vatra, 32, nr. 9/10 (2005), p. 118-124.

• Nélkülözhetetlen a korszerűsödés: Beszélgetés dr. Corina Teodor

könyvtárigazgatóval / Nagy Botond. În: Népújság, 2006. jan. 24., p. 7.

• Iluminismul în actualitatea mureşeană / Narcis Martiniuc. În:

Ziarul de Mureş, 30 sept.-6 oct. 2006, p. 24, 1 foto.

• O nouă activitate culturală a Bibliotecii Judeţene / Ioana Florea.


• Premiile revistei naţionale „Ambasador.” Ediţia a XI-a. În:

Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.

• „Biblioteca Iernut - 55” / N. B. În: Cuvântul liber, 26 febr. 2008, p.

16.

• „Poezia satului, satul poeziei”- la Albeşti [IV] / Lazăr Lădariu. În:

Cuvântul liber, 28 febr. 2008, p. 1-3, 1 foto.

• „Satul poeziei, poezia satului” la Albeşti / N. B. În: Cuvântul liber,

22 febr. 2008, p. 2.

• Iernut - La o aniversare / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 29

febr. 2008, p. 16, 1 foto.

• Universitatea „Petru Maior,” Biblioteca Judeţeană Mureş şi

Protopopiatul Ortodox Târgu-Mureş: Comunicat. În: Cuvântul liber, 3

dec. 2008, p. 7.

• „Andrei Şaguna - Corespondenţa” / Alex Iosipescu. În: Cuvântul

liber, 5 dec. 2008, p. 9.

• Bástyaomlás és oxfordi lapok: Beszélgetés Corina Teodor

könyvtárigazgatónővel. În: Népújság, 2008. Márc. 7., p. 5.

• Lansare de carte [Mai bine pentru cei mulţi, 2009]. În: Cuvântul

liber, 7 ian. 2009, p. 1, 1 foto.

• Teodor Corina pleacă de la Biblioteca Judeţeană Mureş / Laura

Viman. În: Zi de zi, 23 mart. 2009, p. 1, 1 foto.

• „Dacă nu găseşti voci unanime, progresul e mai lent” / Alin

Zaharie. În: Zi de zi, 25 mart. 2009, p. 11.

TERÉNYI Eduard, compozitor; n. 12 mart. 1935,

TgM. Studii: Conservatorul de Muzică

„Gh. Dima” din Cj, secţia Compoziţie

(1958); studii de muzică modernă la

Darmstadt (1974, 1978). Dr. în

muzicologie (1983). Muzică vocal-

simfonică (In memoriam Jószef

Attila), simfonică (Pasărea măiastră),

de cameră, corală, vocală. Prof. de

compoziţie la Academia de Muzică „Gh. Dima” din CjN,

unde activează de patru decenii; conducător de drd. în domeniul dramaturgiei muzicale (1992-). A participat la

11 congrese muzicologice. A scris peste 200 de

compoziţii muzicale: 6 simfonii, 12 concerte pe diferite

instrumente solistice, orchestră de cameră şi percuţie,

cantate, muzică ecleziastică, compoziţii pentru orgă, 2

concerte pentru pian, concert jazz pentru harpă, 3 mono-

opere: Nopţi nomade, Kalevala, Mephistofaust, muzică

de cameră, lieduri; 2 volume de coruri, piese solo pe

diferite instrumente; are 29 CD. În curs de ed. vol. care

cuprind activitatea sa componistică, concepută pe genuri

(2004-2006). Ca artist plastic amator, a avut un vernisaj (2001). Preocupări în teoria armoniei muzicii europene,

dramaturgie muzicală. Publicaţii: Teoria armoniei

moderne 1900-1950, Teoria periodicităţii în evoluţia

muzicii europene; Armonia muzicii moderne (şi în lb.

engleză); Erdély egyházi zenéjének történeti áttekintése,

2000; a publicat eseuri şi studii muzicale în diferite


454

publicaţii. Membru fondator al Uniunii „Veress Sándor”

Budapesta (1996), al Academiei de Artă Maghiară,

Ungaria (1993) şi al Soc. Muzicologilor Maghiari,

Budapesta (1995); CNAA (1994); membru în juriul

internaţional al Concursului „Béla Bartók,” Debrecen

(1993); Uniunea Compozitorilor Maghiari, Budapesta

(1990); UCR (1963). Premii UCR (1974, 1978); „G.

Enescu” al Academiei Române (1980); „Bartók-

Pásztory,” Fundaţia „Bartók-Pásztory,” Budapesta

(1994); „Erkel” (2001).

Lucrări publicate: • Hajtai virágai, monografie. - Budapest, 1950.

• Zene marad-e a zene?. - Bucureşti, 1978.

• Veress Sándor. Tanulmányok. - Budapest, 1982.

• Hajtai virágai, monografie; Parámuzikológia. - CjN:

Ed. Gloria, 2001. Referinţe:

• Muzicieni români / V. Cosma. - Bucureşti, 1970, p. 424-425.

• Dicţionar de muzică / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti,

1979, p. 203.

• Brockhaus - Rieman Lexicon. - Vol. 3. - Budapesta, 1983.

• The New Grove Dictionary of Music and Musicians, editat de

Stanley Sadie. - Londra, p. 693-694.


Romfel, [1993]. - 208 p.




Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 223-224.


Scripta, 1997, p. 580.

• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan

Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 595-596.

• Viva la musica / Járay Fekete Katalin. - Mv.: Fumus, 2008, p. 139-

144.

• Erdélyi magyar ki kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata


• Bulletin d’Informations de l’Union des Compositeurs, 1995, p. 41-

49.

TERO-VESCAN, Victor, grafic designer; n. 13

ian. 1984, TgM. Studii: Lic. de

Artă, TgM, secţia grafică (2003);

Univ. de Artă şi Design CjN,

Secţia Foto-Video PCI (2007);

masterat (2010). Colab. cu

numeroase firme de specialitate

în domeniul publicităţii, grafic

design-ului, modelării

tridimensionale (2004-).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Identitatea vizuală / Victor Tero-Vescan, Mircea

Tero. - TgM: UPM TgM, 2010. - 158 p. Referințe:

• Internet

TEUTSCH, Friedrich, episcop, istoric sas din

România; n. 16 sept. 1852, Sighişoara, MS - m. 11 febr.

1933, SB. Studii gimnaziale la Sighişoara; Fac. de Drept

la Sibiu; teologia şi istoria la Heidelberg şi Leipzig.

Membru de onoare al Academiei Române (7 iun. 1919).

Prof. secundar la SB; pr. la Şura Mare şi SB, devenind

episcop al Bisericii Luterane din Transilvania (1906). A

continuat opera tatălui său; preocupat de istoria saşilor

sub toate aspectele, lăsând lucrări care se referă şi la

viaţa şi istoria românilor ardeleni. Membru de onoare al

mai multor soc. şt. din străinătate; Doctor Honoris Causa

al mai multor univ. din Europa; membru corespondent al

unor academii de ştiinţe.

Lucrări publicate:

• Die „Unionen” der Drei Ständischen „Nationen” in

Siebenbürgen bis 1542. - SB, 1874. - 70 p.

• Der Sachsengraf Albert Huet. - Sibiu, 1875.

• Hermannstadt und die Sachsen im Kampf für

Habsburg 1596-1605. - 1877.

• Die siebenbürgisch - sächsischen Schulordnungen, Vol. 1: 1543-1778, Berlin, 1888, CXXXVIII + 416 p.;

Vol. 2: 1782-1884, Berlin, 1892, CXXXVIII + 623 p.

(Monumenta Germaniae Paedagogica, VI, XIII).

• Georg Daniel Teutsch. Geschichte seines Lebens. -

SB, 1909. - 625 p.

• Geschichte der evangelischen Kirche in

Siebenbürgen Kirche in Eiebenbürgen. - 2 vol. - SB, vol.

1: 1921; 600 p.; vol. 2: 1922; 647 p.

• Iakob Rannicher. - 1922.

• Rede zur Erröffnung… - 1922; 1923.

• Kirche und Schule der Siebenbürger. - 1923.

• Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart. - Leipzig, 1916. - XIII + 350 p. (ed. a II-a,

SB, 1924. - VII+367 p. retipărită).

• Kleine Geschichte der Siebenbürger Sachsen. -

Darmstadt, 1965. - 380 p.

• Zur Erinnerung an Fr. W. Schuster. - 1924.

• Zur Geschichte der Sächsischen Nationsuniversität. -

1925.

• Aus der 33. Landeskirschenversemmlung. - 1930.

• Zur Geschichte der Kirchen-und Schulautonomie in

Siebenbürgen. - S.l: s. a.

- în colaborare: • Geschichte der Siebenbürger Sachsen (cu G. D.

Teutsch), 1899-1926, 4 vol.

• Bilder aus der vaterländischen Geschichte, Vol. 1. -

SB, 1895, 344 p. (ed. a 2-a, SB, 1909, 398 p. ); Vol. 2,

SB, 1899, 519 p.


• Zur Geschichte des Deutschen Buchhandels in

Siebenbürgen. În: AVSL, 4, 1879, p. 13-28; 6, 1881, p. 7-

71; 15, 1892, p. 103-188.

• Drei Sächsischen Geographen des XVI Jhs., 1880. În:

AVSL, 15, 1880, 586-652.

• Aus der Zeit des sächsischen Humanismus, 1880. În: AVSL, 16, 1881, p. 227- 277.

• Wirthschaftliche Zustände unter den Deutschen in

Siebenbürgen. În: Preussische Jahrbb, 58, 1886, p. 27-

48

• Beiträge zur sächsischen Agrargeschichte. În: Kbl

(Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische

Landeskunde), 21, 1898, p. 49 - 52; 23, 1900, p. 17-19,

49-51; 24, 1901, p. 33-37; 37, 1914, p. 124-126. Referinţe:

• A nemzetiségi kérdés könyvészetéhez. - 1. köt. - 274 p.

• Studii, conferinţe şi comunicări istorice. - Vol. 1: 451 p.

• Biserica noastră şi cultele minoritare: marea discuţie

parlamentară în jurul legei cultelor. - Bucureşti: s.n., s. a. - 439 p.

• Die Mundart der Burzenländer Sachsen / Andreas Scheiner. -

Marburg: N. G. Elwert'sche Verlagsbuchhandlung, 1922. - VIII, 196 p.

• A magyarországi protestantizmus tudományos történetírása:

Eredmények és föladatok / Révész Imre. - Debrecen: s.n., 1924. - 27 p.

• Gróf Tisza István összes munkái. - 4. köt.: Levelek, táviratok,


455

távbeszélőn küldött izenetek, és egyes előterjesztések az 1915 és 1916.

évekből. - 2. Kiadás. - 1927.

• Erdélyi lexikon / Szerkesztette: dr. Osvát Kálmán. - Oradea-

Nagyvárad: s.n., 1928. - 319 p.

• Minorităţile din România (maghiarii şi săcuii, saşii şi şvabii):

Conferinţă ţinută în palatul Ateneului Român din Bucureşti în 1926 / P.

Gârboviceanu. - Bucureşti: Ed. Casa Şcoalelor, 1928. - 55 p.

• A könyvnyomtatás Magyarországon a XV. és XVI. században /

Gulyás Pál. 1. füzet. - Budapest: Kiadja az Országos Széchényi

Könyvtár, 1929-1931. - 120 p.

• Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - Vol. 1.

- Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - XI, 755 p.; Vol. 2. - 1929, p.

758-1337; Vol. 3. - 1929. - VIII, p. 1339-1483.

• A könyvnyomtatás Magyarországon a XV. és XVI. században / irta

Gulyás Pál. - 2. füzet. - 1931, p. 121-272.

• Luther és Magyarország: A reformátor kapcsolata hazánkkal

haláláig / irta Sólyom Jenő. - Budapest: Kiadja a Luther Társaság,

1933 - 192 p., 1 f.

• Erdély három nemzete és négy vallása autonomiájának története /

írta csikszentsimoni Dr. Endes Miklós a M. Kir. Közigazgatási Biróság

itélőbirája. - A szerző kiadása - Budapest: Sylvester Irodalmi és

Nyomdai Intézet, 1935. - X, 553 p.

• Oameni cari au· fost: amintiri şi comemorări / N. Iorga. - Vol. 3. -

1936. - 483 p.

• Aspecte literare / Ion Sân-Giorgiu. - SB: Ed. Kraft & Drotleff S.

A., 1938. - 318 p.



arheologie, etc. etc.. - Bucureşti: s.n., 1939. - 400 p.

• Deutsch-Ungarische Begegnungen / herausgegeben von Béla

Pukánszky. - Budapest-Leipzig-Milano: Verlag Danubia, 1943. - 221

p.



Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. - 382 p.

• Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar

közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva

kiadása, 1944. - 551 p.

• Studii istorice / I. Lupaş. - Vol. 5. - SB: s.n., 1945-1946. - 511 p.

• Enciclopedia istoriografiei româneşti Adolf Armbruster, Dan

Berindei, Nicolae Bocşan... - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi




160 p.

• Oameni cari au fost / N. Iorga. - Galaţi: Porto-Franco. - Vol. 1. -

1994. - 356 p.; Vol. 2. - 1996. - 469 p.; Vol. 3. - 1997. - X, 382 p.

• Bibliografia românească modernă: (1831-1918) / Salomeea

Rotaru, Liana Miclescu, Marina Vazaca. - Vol. 4: R-Z. - 1996. - XXI,

873 p.

• Istoria Academiei Române în date (1866-1996) / Dr. Dorina N.

Rusu. - Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1997.

• Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N.

Rusu; Ed. a doua, revăzută şi adăugită. - Bucureşti: Ed. Academiei

Române, 1999. - 638 p.

• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi

înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică. - Bucureşti: Saeculum I.

O., 1999 - Vestala, p. 846.


/ Vasile Ciobanu. - SB: Ed. Hora, 2001.

• Scurt tratat de etnografie a saşilor din Transilvania / Adolf

Schullerus. - Bucureşti: Meronia, 2003. - 230 p.

• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség,

városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó

Miklós. - Mv.: Mentor, 2003. - 292 p.

• Bibliografia. În: Archiv des Vereins für Siebenbürgische

Landeskunde, XLVII, 1933, p. 81-125


Cuvântul liber, 28 nov. 2007, p. 2

TEUTSCH, Georg Daniel, istoric, episcop; n. 12

dec. 1817, Sighişoara, MS - m. 2 iul. 1893, SB. Studii

gimnaziale la Sighişoara; univ. la Viena (1837, teologie)

şi Berlin (1838-1839, istorie). Prof. particular la Alba

Iulia şi SB, unde începe primele cercetări în bibliotecile

Batthyanaeum şi Brukenthal; prof. (din 1842) şi rector

(1850-1863) la gimnaziul din Sighişoara; pr. la Agnita

(1863-1867); ales episcop (din 1867), s-a mutat la SB.

Iniţiatorul editării unei colecţii de documente privitoare

la istoria saşilor, istoria Transilvaniei şi a bisericii

evanghelice din Transilvania (v. Urkundenbuch) şi al

elaborării unei sinteze a istoriei saşilor bazate pe studiul

şi critica izvoarelor; contribuţii la istoria bisericii

transilvane. A promovat interesele şi cultura saşilor şi a

luat parte la toate mişcările politice mai însemnate. Membru al mai multor academii şi soc. şt. din

străinătate: Casa magnaţilor. Cetăţean de onoare al SB;

membru al Academiei din Bavaria.

Lucrări publicate:

• Beiträge zur Geschichte Siebenbürgens unter König

Ludwig I. - Viena, 1850.

• Die Reformation im Sachsenland. - BV, 1852. - 38 p.

(ed. 10, SB, 1929, 46 p.).

• Geschichte der siebenbürger Sachsen für das

sächsische Volk [1852]. - Kronstadt: Druck und Verlag

von Johann Gött, 1852-1858. - 807 p. (şi Leipzig, 1874, 2 vol. ).

• Das Zehntrecht der evangelischen Landeskirche a. b.

in Siebenbürgen: Eine Rechtgeschichtliche Abhandlung.

- Schässburg: In Commission bei C. J. Habersang, 1858.

- 299 p.

• Urkundenbuch der evangelischen Landeskirche A. B.

in Siebenbürgen. - 2 vol. Vol. 1: Sibiu, 1862. - XXVIII,

349 p.; Vol. 2: Die Synodalverhanlungen der

evangelischen Landeskirche A. B. in Siebenbürgen.

Reformationsjahrhundert. - SB, 1883. - 275 p.

• Zwei Jahre aus dem Leben Hermannstadt's vor zwei Jahrhunderten. - Hermannstadt: 1869. - 28 p.

• Geschichte der siebenbürger Sachsen für das

sächsische Volk [1874]. - Band. 1-2. - Auflage - 1874. -

IV, 341 p.

• Über die Anfänge der siebenbürgisch-sächsischen

Geschichtschreibung. - 1888.

• Die Generalkirchenvisitationsberichte. - SB, 1925. -

X, 460 p.

- în colaborare:

• Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens. - Vol.

1. - Viena, 1857. - LXXXIV+264 p. (Fontes rerum

Austriacarum, s. vol. 15, Fr. Firnhaber). Referinţe:

• Erdély történelme / Irta Kővári László. - 1. köt. - 1859 - Kv.: Stein

János. - XXVIII, 175 p.

• Georg Daniel Teutsch. Geschichte seines Lebens / Fr. Teutsch. -

SB, 1909. - 625 p.

• Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - Vol.

1-3. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1929.



arheologie, etc. - Bucureşti: s.n., 1939.

• Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar

közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva

kiadása, 1944. - 551 p.





160 p.

• Briefe an Georg Daniel Teutsch / Herausgegeben von Monica

Vlaicu; mit einer Einleitung von Thomas Nägler. - Bukarest: Kriterion

Verlag, 1994. - 375 p.


înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică. - Bucureşti: Saeculum I.

O., 1999 - Vestala. - p. 846.


456


/Vasile Ciobanu. - SB: Ed. Hora, 2001. - 472 p.

• Scurt tratat de etnografie a saşilor din Transilvania / Adolf

Schullerus. - Bucureşti: Meronia, 2003. - 230 p.


Cuvântul liber, 28 nov. 2007, p. 2.

TEUTSCHLÄNDER, Wilibald Stephan, istoric sas; n. 17 aug. 1837, Sighişoara, MS - m. 3 nov.

1891, Bucureşti. Studii gimnaziale la Sighişoara şi BV;

univ. la Jena (1858-1859) şi Berlin (1860-1861).

Învăţător la şc. reală din BV (1861-1865); pr. la

Bucureşti (1865-1891). Studii despre istoria Bucureştilor

şi una dintre primele prezentări închegate ale domniei lui Mihai Viteazul.

Lucrări publicate:

• Geschichte des Turnens im Siebenbürgen

Sachsenlande. - BV, 1865. - 47 p.

• Geschichte der evangelischen Kirchengemeinde A. C.

in Bukarest. - Bucureşti, 1869. - 141 p.

• Geschichte der ev. Gemeinde in Rumänien mit

besonderer Berücksichtigung des Deutschtums. - Ed. a

2-a. - Bucureşti, 23, 1891. - 243 p.

• Michael der Tapfere. Ein Zeit - und Charakterbild

aus der Geschichte Rumäniens. - Viena, 1879. - 255 p. Referinţe:

• Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi


THEIL, Rudolf, istoric sas; n. 20 mart. 1844,

Băgaciu, MS - m. 24 iul. 1910, SB. Studii gimnaziale la

Mediaş; univ. la Viena, Berlin, Jena (1861-1865,

teologie, istorie). Prof. secundar la Mediaş (din 1865);

pr. în jud. SB (1878-1899). Istoric al structurilor sociale

săseşti în primele veacuri de la colonizarea lor în

Transilvania; ed. de documente; cunoscător al

împărţirilor administrative de pe pământul crăiesc şi al relaţiilor agrare săseşti din veacul al XVII-lea.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Urkundenbuch zur Geschichte des Mediascher

Kapitels bis zur Reformation. - SB, 1870. - 83 p.


• Die Erbgrafen der zwei Stühle. În: Mediascher

Gymnasialprogramm, 1869, 70, p. 3-63.

• Zur Geschichte der zwei Stühle in der zweiten Hälfe

des 15. Jhs. În: AVSL, 9, 1873, p. 61-97.

• Geschichte der zwei Stühle Mediasch und Schelk bis

zur Mitte des 15. Jhs. În: AVSL, 21, 1887, p. 231-312. • Beiträge zur sächsischen Agrargeschichte im

siebzehnten Jh. În: AVSL, 30, 1902, p. 399-430.

• Die Hetzeldorfer Erbgrafen. În: AVSL, p. 431-463.

• Zur Frage des Erbgrafentums. În:

Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische

Landeskunde, 26, 1903, p. 1-13, 17-27. Referinţe:



TODEA, Absolon, avocat; n. 1852, Albac, AB - m.

28 iun. 1892, Reghin, MS. Studii: Fac. de Drept a Univ.

din Cj; Univ. din Budapesta, unde susţine examenul de

doctorat şi de avocat (censura, 5 iun. 1882). Era membru

fondator (1877-1878), vicepreş. al Soc. „Iulia” a

Studenţilor Români din Cj şi a Soc. Diletanţilor Teatrali

din Cj, interpretând în spectacole publice roluri din

piesele lui Matei Millo (1874); este menţionat ca fiind

vătaful formaţiei de căluşeri (1877). Susţine disertaţii

despre: Poezia poporală română ca fonte istoric,

Factorii principali în economia naţională. La Budapesta,

în cadrul Soc. Studenţeşti „Petru Maior,” prezintă

disertaţii cu tematică istorică şi filologică: Starea

culturală a românilor pînă la finele sec. XVIII şi Despre

declinaţiuni în limba română (1878). După studii îl găsim la Câmpeni (1882-1885), apoi se stabileşte la

Reghin (1885); participă la conferinţa de constituire a

PNR, SB (1881). Delegat al cercului Trascău la

conferinţa generală a PNR de la SB (1-3 iun. 1884); apoi

a activat în cadrul clubului electoral Reghin. A fost un

promotor al solidarităţii naţionale şi al tacticii pasiviste.

Ia parte la conferinţa partidului din 27-28 oct. 1890 ca

delegat al cercului Gorneşti. Activează în cadrul Astrei,

membru al Despărţământului din Abrud (1882), ales în

comitetul Despărţământului Reghin (1885), reales în

1888 şi 1891, fiind secretar şi casier al acestuia. A

acţionat pentru crearea unei Reuniuni române de agricultură; unul dintre întemeietorii şi acţionar al Băncii

„Mureşana.” Referinţe:



• Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-1918 / Vasile

Dobrescu. - TgM: UPM TgM, 1996.


Municipală „Petru Maior,” 1999.


2001.

• Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-1918 / Vasile

Dobrescu. - TgM: UPM TgM, 1999. - 348 p.

• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi

Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară

Clujeană, 2000, p. 359, 446.


239.



Ed. Veritas, 2010, p. 517-520.

• Cărturari mureşeni: Absolon Todea / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua

roşie, 30 sept. 1984, p. 3.

TODEA, Alexandru, arhiepiscop, cardinal; n. 5

iun. 1912, Teleac, MS - m. 22 mai

2002, TgM, înmormântat solemn în

Catedrala din Blaj. Studii: Şc. prim. la

Teleac şi Căcuciu; Gimnaziul la Reghin; Lic. „Sf. Vasile” din Blaj

(1929-1933); Fac. de teologie din Blaj

(1933); Institutul „De Propaganda

Fide” din Roma (1933-1940). Dr. în

teologie cu teza: De Doctrina Milenaria, tractatus

exegetico-docmaticus (A doua venire a Mântuitorului.

Studiu exegetico-dogmatic), Roma (1940), cu „summa

cum laude” şi menţiunea „et speciali mentione dignus.”

Membru de onoare al Academiei Române (11 dec.

1992). A fost hirotonit diacon, la 11 decembrie 1938, de

către primul cardinal român de mai târziu, episcopul de atunci al diecezei de Cj-Gherla, Iuliu Hossu. În 1939, la

25 martie, a fost hirotonit pr. celibatar în capela

Colegiului „Pio Romeno” din Roma. Revenit la Blaj


457

(1940), funcţionează ca prof. de lb. latină, italiană,

franceză şi religie, precum şi ca secretar al Mitropoliei

Gr.-Cat. şi notar consistorial. De asemenea, i s-au

încredinţat mai multe responsabilităţi: asesor la

Tribunalul Matrimonial, inspector catehetic în

Protopopiatul Blaj, confesor extraordinar pe lângă

călugăriţele Congregaţiei Maicii Domnului. Talentul

ped. l-a făcut deosebit de îndrăgit de elevi, cărora le-a

închinat mai multe cărţi în această perioadă. Este trimis în mai multe misiuni; din 1943, a fost delegatul

Mitropoliei pentru organizarea credincioşilor din nordul

Basarabiei şi Transnistriei, la Orhei, Tighina şi Odesa.

Între 1945-1948 este la Reghin, protopop al Bisericii

Gr.-Cat., fiind şi prof. la Lic. „Petru Maior” din oraş;

activează susţinut pentru aducerea de pr. tineri, pentru

construirea unor biserici noi, pentru mai buna pregătire a

tineretului. După 1948, fiindcă nu a acceptat să-şi renege

credinţa, este hărţuit şi arestat de mai multe ori,

ascunzându-se timp de trei ani; condamnat la moarte,

pedeapsă comutată la muncă silnică pe viaţă (1952), fiind închis la Jilava şi Uranus, Sighet (1952-1955),

Râmnicu Sărat (1955-1957), Piteşti (1957-1960), Dej

(1960-1963) şi Gherla (1963-1964), a fost graţiat la 4

aug. 1964. În 19 nov. 1950 a fost consacrat în

clandestinitate episcop gr.-cat. de Alba Iulia şi Făgăraş,

la Nunţiatura Apostolică de la Bucureşti, restabilind

legăturile cu pr. rămaşi fideli. Abia ieşit din puşcărie, îşi

începe şirul memoriilor către forurile conducătoare,

cerând reglementarea pe cale legală a Bisericii Gr.-Cat.

din România. Cu acordul tuturor prelaţilor, în 1986 a

devenit mitropolit al Bisericii Gr.-Cat. din România; la 12 mart. 1990, Sfântul Scaun l-a dezlegat de titlul formal

de „episcop de Cezaropolis” şi l-a numit Arhiepiscop de

Alba Iulia şi Făgăraş; la 28 mai 1991 este numit cardinal

de către Papa Ioan Paul al II-lea, cu titlul de protector al

Bisericii „Sf. Atanasie” din Roma. Primeşte purpura de

cardinal - „prinţ al Bisericii Catolice” - în cadrul

ceremoniei din 29 iunie 1991, fiind al doilea cardinal

român după Iuliu Hossu. Este numit membru în Cons.

Secretariatului Sinodului Episcopilor Catolici. Retrăieşte

întâlnirea, la Bucureşti, cu Papa Ioan Paul al II-lea (8

mai 1999); primeşte în modesta sa casă din Reghin pe

regele Mihai I, preş. Emil Constantinescu, Patriarhul BOR, Prea Fericitul Teoctist. Distins cu Ordinul „Steaua

României” cu însemn de Mare Cruce (1999), Diploma

de Excelenţă şi „Fibula de la Suseni” (2004), din partea

Prefecturii Jud. MS. Colaborează la publicaţiile blăjene:

Unirea, Cultura creştină, Unirea poporului, Calendarul

de la Blaj.

Lucrări publicate:

• Pentru tine învăţătoare apostolă. - Blaj, 1942.

• Cascada tinereţii. - Blaj: Tipografia Lumina - Miron

Roşu, 1943.

• Ca toţi să fie una. - Blaj: s.n., 1943. • Rugăciunea tineretului. - Blaj: Tipografia Lumina-

Miron Roşu, 1945. - 400 p.

• Rugăciunea tineretului. - Ed. a 2-a. - CjN: Casa de

Ed. „Viaţa Creştină,” 1999. - 320 p.

• Luptele mele. Un strigăt în pustiu vreme de un pătrar

de veac: Memorii şi cereri pentru obţinerea libertăţii

cultului greco-catolic român adică a Bisericii Române

Unite cu Roma. - CjN: Dacia, 2003. - 238 p.; ed. a 2-a,

2006.

- în colaborare:

• Cardinalul Iuliu Hossu / Ierom. prof. univ. dr.

Silvestru Aug. Prunduş - OSBM, Pr. prof. Clemente

Plaianu; postfaţă de Arhiepiscop cardinal dr. Alexandru

Todea. - CjN: Ed. Unitas, 1995. - 470 p.


• Biserica Greco-Catolică din România (III). În: Viaţa

Creştină, 1, nr. 9, iun. 1990, p. 3. • Domniei Sale Domnului Ion Iliescu - Preș. României,

Domniei Sale Petre Roman - Prim-ministru / IPSS

Alexandru Todea, IPSS Ioan Robu, IPSS Adalbert

Boros, PSS Petru Gherghel, PSS George Guţiu, PSS

Sebastian Krauter, PSS Vasile Hossu, PSS György

Jakubiny, PSS Lucian Mureşan, PSS Jakab Antal, PSS

Pal Reizer, PSS Jozef Temfli. În: Viaţa Creştină, 1, nr.

17, oct. 1990, p. 1.

• Iubiţii mei fraţi şi iubitele mele surori din întreaga

Biserică Română Unită cu Roma. În: Unirea. Blaj, 2, nr.

2 ian. 1991, p. 6. • Spre piscuri sau spre abis ?. În: Viaţa Creştină, 1, nr.

1 febr. 1991, p. 1, 1 foto.

• Moartea lui George Brătianu. În: Memoria, nr. 2,

1991, p. 121-126.

• Cuvântarea IPSS Alexandru Todea. Vatican - Vizita

episcopilor catolici din România. În: Viaţa Creştină, 2,

nr. 8, apr. 1991, p. 1.

• Lumină şi întuneric. În: Unirea. Blaj, 2, nr. 3 mai

1991, p. 1.

• Cuvîntarea I. P. S. S. Mitropolit Alexandru Todea. În:

Viaţa Creştină, 10, nr. 10, mai 1991, p. 1, 4. • S-a stins o candelă. În: Viaţa Creştină, 2, nr. 11 iun.

1991, p. 1, 3, 1 foto.

• Cuvântul de mulţumire al Cardinalului Alexandru

Todea. În: Viaţa Creştină, 2, nr. 15, aug. 1991, p. 1, 2, 1

foto.

• Punctul de vedere al Bisericii Române Unite şi al

Bisericii Latine din România. În: Viaţa Creştină, 3, nr. 1

ian. 1992, p. 1, 3, 1 foto.

• Crăciunul ţării noastre. În: Viaţa Creştină, 3, nr. 1,

ian. 1992, p. 1, 4.

• Cuvântul Eminenţei Sale, Dr. Alexandru Cardinal

Todea la solemnitatea sărbătorii Bunei-Vestiri, Blaj, 25 martie 1992. În: Unirea. Blaj, mart. 1992, p. 1, 4.

• Circulara-pastorală de Paşti. În: Unirea. Blaj, 3, nr.

4, apr. 1992, p. 1, 3.

• „Omul s-a născut din iubire de oameni.” În:

Cuvântul liber, 28 dec. 1993, p. 1, 2.

• Cu bucurie voi cheltui totul şi mă voi cheltui şi pe

mine... / Din Cuvântarea Arhiepiscopului şi

Mitropolitului Alexandru Todea la prima Sfântă

Liturghie celebrată în Catedrala din Blaj, 19 mai 1991.

În: Unirea. Blaj, mai 1995, p. 2, 1 foto.

• Memoriul Episcopilor Bisericii Române Unite din 18 octombrie 1974 / SS Ioan Gragomir, SS Iuliu Hirţea, SS

Alexandru Todea, SS Ioan Ploscariu. În: Agru

arhidiecezan, 1, nr. 2, aug.-dec. 1998, p. 11-17. Referinţe:

• Katolikus kisebbség Erdélyben / Virt László. - Budapest; Luzern:

Egyházfórum, 1991. - 145 p., [40] p.

• Închisoarea din Sighet acuză / Apare sub îngrijirea prof. dr. Valeriu

Achim. - BM: Gutinul, 1991. - 76 p.

• Închisoarea noastră cea de toate zilele / Ion Ioanid. - Vol. 1. -

Bucureşti: Albatros, 1991.


458

• Cardinalul dr. Alexandru Todea: La 80 de ani: (1912-1992) /

Ierom. dr. Silvestru A. Prunduş, Preot-profesor Clemente Plaianu. -

Blaj, 1992.

• Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco. - Vol. 7: Memoria

culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva, 1993.

• Imperialismul catolic: O nouă ofensivă antiromânească / Grigore

Nedei. - Bucureşti: Clio, 1993. - 224 p.

• Judeţul Alba: Documentar istorie, literatură, ştiinţă, artă / Coord.

al lucrării Ion Mărginean. - Alba-Iulia: s.n., 1993.

• Catolicism şi ortodoxie românească. Scurt istoric al Bisericii

Române Unite. - CjN: Viaţa creştină, 1998.

• Lanţuri şi teroare / Ioan Ploscaru. - Ed. a 2-a, rev. şi adăugită - Tm:

Ed. Signata, 1994. - 363 p.



• Mărturiile Prigoanei contra Bisericii Române Unite cu Roma

Greco-Catolice, între anii 1990-1995/ Anton Moisin. - SB: Ed. Polsib,

1995.

• Mărturisiri de după gratii: slujitori ai Bisericii în temniţele

comuniste / Diac. Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt.

Constantinescu. - CjN: [Renaşterea], 1995. - 86 p.

• Cardinalul Iuliu Hossu. - CjN: Ed. Unitas, 1995. - 470 p.

• Nemuritorii. Academicieni români / Ioan Ivanici, Marcu Paraschiv

(coord. ). - Bucureşti, 1995.

• Istoria Academiei Române în date (1866-1996) / Dr. Dorina N.

Rusu. - Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1997. - 631 p.

• Who’s Who, 1995-1996, p. 1534.

• Who’s Who in World, 1996, p. 1344.

• Scurtă istorie a Bisericii Române / Ioan Ploscaru. - Ed. a 4-a -

Timişoara: Helicon, 1998. - 120 p.

• Cei 12 episcopi martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma Greco-

Catolice / Dr. Silvestru A. Prunduş, pr. profesor, Clemente Plaianu pr.

profesor. - CjN: Casa de Ed. „Viaţa Creştină,” 1998. - 224 p.

• Închisoarea elitei româneşti: compendiu / Prof. dr. Nuţu Roşca. -

BM: Gutinul, 1998. - 163 p.

• A fegyencélet fintorai: Románia, 1956 után / Varga László. -

Budapest: Püski, 1998. - 150 p.

• Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N.

Rusu; Ed. a doua, revăzută şi adăugită. - Bucureşti: Ed. Academiei

Române, 1999. - 638 p.

• Memoria închisorii Sighet / Alexandru Raţiu, Gheorghe Pătraşcu,

Gheorghe Andreica..., Ed. Romulus Rusan. - Bucureşti: Fundaţia

Academia Civică, 1999. - 272 p.

• Alexandru Todea protopop, episcop, mitropolit, cardinal în

Biserica Română, Unită cu Roma, Greco-Catolică / Valentin Borda,

Mircea Borda. - TgM: Casa de Editură „Petru Maior”, 1999. - 172 p.,

XXV p.

• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN: Casa Cărţii de

Ştiinţă, 2000, p. 318.

• Săcalu de Pădure: Un cuib de istorie şi viaţă românească /

Romulus Sever Todea. - Bucureşti: Ed. APP, 2001.

• Cardinalul Alexandru Todea: In memoriam / Alexandru

Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire, ” 2002. - 199 p.




Mun. „Petru Maior, ” 2002. - 319p.

• Răstigniri: carte cu gânduri de iubire şi simboluri / Valentin

Borda. - Bucureşti: Ed. APP, 2002. - 468 p.

• Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice

1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu

(jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002.

• Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul

persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj:

Buna Vestire, 2003. - 189 p.

• Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii Româneşti de la origini

până astăzi / Pr. Prof. Dr. Ioan Bota. - Ed. a 2-a - CjN: Casa de Ed.

„Viaţa Creştină,” 2003. - 640 p.

• Judeţul Alba: Album de prezentare. - Alba Iulia: Altip, 2003. - 176

p.

• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura

românească de-a lungul timpului / Ed. Ion Văduvă Poenaru. - Vol. 5:

Contemporanii: K-Z. - 2003, p. 433-437.

• Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989:

Documente şi mărturii / Cristian Vasile. - Iaşi: Polirom, 2003. - 215 p.



Contemporanii de ieri şi de mâine: A-Z. - 2004. - 485 p.


Mun. „Petru Maior, ” 2004 - 376 p.

• Blajul / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna

Vestire,” 2005. - 136 p

• Partidul, securitatea şi cultele: 1945-1989 / Coord. Adrian Nicolae

Petcu. - Bucureşti: Nemira, 2005. - 429 p.

• Calendarul de la Blaj: 2006 / Redactori coordonatori: Alexandru

Petărlecean şi Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006 - 263 p.

• Itinerar lingvistic / Mioriţa Got. - Bucureşti: Ed. Sigma, 2006. -

206 p.

• Blajul. Repere de credinţă, istorie şi cultură românească /

Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,”

2006. - 58 p.

• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. -TgM:

Ardealul, 2006. p. 274.

• Calendarul de la Blaj: 2007 / Red. coord. Alexandru Petărlecean,

Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007. - 245 p.


Sigmirean. - TgM: UPM tGm, 2007, p. 290.



• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite

cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011.

• Alexandru Cardinal Todea. 100. Album / Coord. Dr. Virgil Bercea.

- Oradea: Primus, 2012. - 187 p. repr. color.

• Cardinalul Todea. Omagiu. Centenarul naşterii / Coord. Episcop

Virgil Bercea. - Tg. Lăpuş: Galaxia Gutemberg, 2012. - 206 p.

• Decret / Preș. le României Ion Iliescu. În: Viaţa Creştină, 1, nr. 18,

oct. 1990, p. 1.

• Reîntoarcere la Blaj / Dumitru Mircea. În: Viaţa Creştină, 1, nr.

18, oct. 1990, p. 3.

• Telegrama Sf. Părinte Ioan Paul II, papa Romei. În: Viaţa

Creştină, 1, nr. 18, oct. 1990, p. 1.

• Patruzeci de ani de păstorire a IPS Mitropolit Alexandru / Călin

Poptelecan. În: Unirea. Blaj, nr. 2 ian. 1991, p. 8.

• Scrisori de felicitare / Preș. le României, Parlamentul României,

Primul Ministru, Secretarul de Stat pentru Culte. În: Viaţa Creştină, 2,

nr. 12, iun. 1991, p. 1, 1 foto.

• Despre Cardinali / Pr. Eugen Popa. În: Viaţa Creştină, 13 iul.

1991, p. 1.

• Înalt Preasfinţia Sa, dr. Alexandru Todea, primul cardinal român.

În: Gazeta Reghinului, nr. 4 iul.-aug., 1991, p. 1.

• Festivitate solemnă la Bucureşti / Cuvântarea Excelenţei Sale

Mons. John Bukovsky, Nunţiu Apostolic în România. În: Viaţa

Creştină, nr. 15, aug. 1991, p. 1.

• Mesajul Episcopiei de Cluj-Gherla / Episcop George Guţiu. În:

Viaţa Creştină 2, 15, aug. 1991, p. 1.

• Consistoriul consacrării Cardinalilor. Roma, ziua a doua, 29 iunie

1991 şi finalul / Dumitru Mircea. În: Viaţa Creştină, nr. 17, sept. 1991,

p. 4, 1 foto.

• Aspecte din viaţa comunităţii greco-catolice din Viena (II) / Dipl.

ing. Mihai R. Baltimori. Biserica parohială „Sf. Atanasie” a fost

încredinţată Cardinalului Alexandru Todea / Mons. dr. Panfil

Carnaţiu, În: Unirea. Blaj, nr. 3, mart. 1992, p. 4.

• I. P. S. S. Mitropolit şi Cardinal, Dr. Alexandru Todea la 80 de ani

- 5 iunie 1992. În: Viaţa Creştină, nr. 10, mai 1992, p. 1, 3.

• În furtună, la cîrma corabiei... Cardinalul Alexandru Todea la 80

de ani / Prof. dr. Anton Moisin. În: Unirea, Blaj, nr. 5, 1992, p. 1, 3, 1

foto.

• Cardinalul Alexandru Todea la 80 de ani / Tertulian Langa. În:

Vatra, nr. 255, iun. 1992, p. 3, 12.

• Mitropolitul şi cardinalul dr. Alexandru Todea, la 80 de ani / Al.

Matei. În: Gazeta Reghinului, nr. 4, iun. 1992, p. 2.

• I. P. S. S. Dr. Alexandru Todea, Membru de onoare al Academiei

Române. În: Viaţa Creştină, nr. 1, ian. 1993, p. 1.

• Biserica Română Unită (Greco-Catolică) în regimul comunist.

Lumina temniţelor / Pr. prof. dr. Anton Moisin. În: Unirea, Blaj, nr. 12,

dec. 1993, p. 1, 2, 4, 6.

• Biserica Română Unită în regimul comunist (II). Lumina temniţelor

/ Anton Moisin. În: Unirea, Blaj, nr. 1, ian, 1994, p. 3, 4, 5.

• „Întru mulţi ani, Stăpâne!” Aniversarea a 82 de ani a Cardinalului

Alexandru Todea / Redacţia „Unirea”; Preș. dr. Emil Enea Popa. În:

Unirea, Blaj, nr. 6, iun, 1994, p. 1.

• Eminenţa Sa Alexandru Cardinal Todea. Vulturul se retrage spre

înălţimi. În: Unirea, Blaj, nr. 8, aug. 1994, p. 1.

• Vulturul mai trimite semne / Iuliu Cheţan. În: Unirea, Blaj, nr. 1,

ian. 1995, p. 1, 1 foto.


459

• „Artistul de suflete” / Iuliu Cheţan. În: Unirea, Blaj, nr. 5, mai

1995, p. 2.

• O sărbătoare a Bisericii noastre 5 iunie 1996, Alexandru Todea la

84 de ani / Iuliu Cheţan. În: Unirea, Blaj, nr. 6, iun. 1996, p. 3.

• Al doilea martiraj al Bisericii Române Unite / Nae Antonescu. În:

Vatra, 26, nr. 7, 1996, p. 45.

• O floare de recunoştinţă pentru autorul cărţii „Cascada tinereţii,”

Cardinal Alexandru Todea / Prof. Elena Moldovan. În: Unirea, Blaj, 7,

nr. 7, iul. 1996, p. 2.

• Două adăugiri… / Ioan Muşlea. În: Vatra, 26, nr. 8, 1996, p. 57.

• „Iată, astăzi am venit aici să dau această mărturie despre adevăr

şi dreptate” / IPSS Nicolae Corneanu, Mitropolit Ortodox al Banatului.

În: Vatra, nr. 9, 1996, p. 70-71.

• Eminenţa Sa Cardinalul Alexandru Todea la 85 de ani / Ioan

Făgeţan. În: Cotidianul, nr. 126, iun. 1997.

• Popas la jubileul celor 85 de ani: Cardinalul Alexandru Todea

„Perfecto imago Christi” / Ioan Roşca. În: Opinia reghineană, nr. 103,

12 - 25 oct. 1997, p. 2, 1 foto.

• Cardinalul nostru - Dr. Alexandru Todea / Prof. dr. Mioriţa Baciu

Got. În: Unirea. Blaj, nr. 10, oct. 1997, p. 4, 1 foto.

• Arhiepiscopul şi Cardinalul Alexandru Todea (I, II) / Emilia

Petărleceanu. În: AGRU Arhidiecezan, nr. 1, 2 ian.-iul., aug.-dec.,

1998, p. 15-18, 18-21, 1 foto.

• „Totus tuus ergo sum” (cu totul sunt al tău). 20 de ani de

pontificat al Sfântului Părinte Ioan Paul II / Daniel Sârbu. În: Viaţa

Creştină, oct. 1998, p. 8, 2 foto.

• Portret de Cardinal / Valentin Borda. În: AGRU Arhidiecezan,

ian.-mart. 1999, p. 51, 1 foto.

• Cardinalul Alexandru Todea - 60 de ani de preoţie / Alexandru

Petărlecean. În: Unirea, Blaj, mart. 1999, p. 1, 8.

• Pr. profesor Tertulian Langa. Martiriile credinţei / Sorin Preda. În:

Formula AS, nr. 359, apr. 1999, p. 10-11, 6 foto.

• Vizita apostolică a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul II în

România, 7-9 mai 1999. În: Unirea, Blaj, apr. 1999, p. 7.

• Liturghie Arhierească: [Aniversarea a 60 de ani de la investirea cu

sfânta taină a preoţiei a IPS Cardinal dr. Alexandru Todea] / Dimitrie

Poptămaş. În: AGRU Arhidiecezan, apr.-iun. 1999, p. 28-29, 1 foto.

• Mesajul Sanctităţii Sale Ioan Paul al II-lea, adresat Cardinalului

Alexandru Todea la împlinirea a 60 de ani de la hirotonire.

Venerabilul Nostru Frate Alexandru Cardinal Todea Arhiepiscop

emerit de Alba Iulia şi Făgăraş al românilor / Ioan Paul al II-lea. În:

AGRU Arhidiecezan, apr.-iun. 1999, p. 29.

• Cardinalul Alexandru Todea: „Nu poţi scăpa de suferinţă decât

numai prin răbdare.” În: 24 ore mureşene, 25 mai 1999, p. 5, 7 foto.

• Omagiu cardinalului Alexandru Todea. În: Ziua de Ardeal, 5-8

iun., 1999, p. 1.

• Președintele Constantinescu şi cardinalul Todea au ţinut sfat de

taină la Reghin / Dorel Vidican, Mircea Panaiot. În: Ziua de Ardeal, 5-

iun., 1999, p. 3, 4 foto.

• Personalităţi de onoare ale urbei. Arhiepiscopul şi cardinalul

Alexandru Todea. În: Monitorul Primăriei Târgu-Mureş, 1, iun. 1999,

p. 5, 1 foto.

• Arhiepiscopul şi Cardinalul Alexandru Todea: La 60 de ani de

preoţie / Emilia Petărlecean. În: AGRU Arhidiecezan, iun.-iul. 1999, p.

23-27, 1 foto.

• <... adevărul v-a făcut liberi!> Omilia rostită de Sfântul Părinte la

Sfânta Liturghie în rit bizantin concelebrată cu ierarhii greco-catolici

în Catedrala „Sfântul Iosif” / † Ioan Paul al II-lea. În: AGRU

Arhidiecezan, iul.-sept. 1999, p. 1-4.

• Cardinalul Todea - un simbol al curajului şi al speranţei prin

credinţă / Vasile Conţiu. În: AGRU Arhidiecezan, iul.-sept. 1999, p. 60,

1 foto.

• „Minunea s-a realizat” / Emilia Petărlecean. În: AGRU

Arhidiecezan, apr. 1999, p. 32.

• „ne despart 4 puncte dogmatice şi ne unesc 1100” / Viorica Lascu.

În: AGRU Arhidiecezan, iul.-sept. 1999, p. 24-25.

• Cardinalul Alexandru Todea / Valentin Borda, Mircea Borda.

[Recenzie] / Ion Buzaşi. În: Unirea, oct. 1999, p. 10-11, 2 foto.

• Preș. le Constantinescu în vizită la Cardinalul Todea / Dumitru

Husar. În: Gazeta Reghinului, 10, nr. 101, 1999, p. 1, 2.

• Scrisoare apostolică a Sfântului Părinte Papa Ioan al II-lea la al

III-lea centenar al unirii Bisericii Greco-Catolice din România cu

Biserica Romei / Papa Ioan Paul al II-lea. În: Viaţa Creştină, 11, nr. 15-

16, 2000, p. 12, 2 foto.

• Credincioşii l-au sărbătorit pe Cardinalul Alexandru Todea /

Adela Boţan. În: Cuvântul liber, 15 iun. 2001, p. 1.

• IPSS cardinal Alexandru Todea. Gândire şi acţiune în anii

comunismului / Călin-Valentin Florea, Codruţa Maria Ştirban. În:

Analele Univ. „D. Cantemir.” Istorie, 2001, p. 265-290.

• Cardinalul greco-catolic Alexandru Todea a murit în spital. În:

Adevărul, 23 mai 2002, p. 14, 1 foto.

• IPS Cardinalul Todea a trecut în nefiinţă / În: 24 ore mureşene, 23

mai 2002, p. 1, 1 foto.

• Cardinalul Alexandru Todea a încetat din viaţă / † Lucian

Arhiepiscop şi Mitropolit. În: Cuvântul liber, 24 mai 2002, p. 1, 1 foto.

• Cardinalul Alexandru Todea va fi înmormântat marţi în Catedrala

din Blaj alături de Ioan Inocenţiu Micu-Klein / Z. I. În: România

liberă, 24 mai 2002, p. 24, 1 foto.

• Cardinalul Todea l-a spovedit pe Iuliu Maniu / Dragoş Bardoşi,

Lucian Dobrater. În: Evenimentul zilei, 24 mai 2002, p. 1, 2, 1 foto.

• Cardinalul Alexandru Todea: 90 de ani de viaţă / Valentin Borda.

În: Cuvântul liber, 24 mai 2002, p. 4, 1 foto.

• Bisericile în doliu / Dorina Buzilă. În: 24 ore mureşene, 25 mai

2002, p. 1, 1 foto.

• Ultimul cardinal al României / Ioan Leviţchi. În: România liberă,

27 mai 2002, p. 10.

• Doliu în Mica Romă. Moartea Cardinalului înlăcrimează Biserica /

Partenie Rus. În: România liberă, 28 mai 2002, p. 7, 1 foto.

• „Firul tors din caierul vieţii.” In memoriam IPSS Dr. Alexandru

Todea / Maria Keul. În: Cultura Creştină, Blaj, 5, nr. 3-4, 2002, p. 7-

34.

• Alexandru Todea (1912 - 2002). În: Kereszteny Szó, 2002, p. 2-3.

• O viaţă de om, aşa cum a fost: cardinalul Alexandru Todea / Al.

Cistelecan. În: Provincia, iun.-iul., 2002, p. 4.

• Exemplul cardinalului (I, II) / George Lupea. În: Ziarul de Mureş,

8-14, 15-21 iul. 2002, p. 17, 21, 3.

• Sfântul Părinte Papa s-a rugat pentru odihna Cardinalului Todea /

Anton Rus. În: Unirea, nov. 2002, p. 1.

• O nouă carte despre Alexandru Todea / Alex. Cristian. În: Unirea,

Blaj, ian. 2003, p. 2, 1 foto.

• Cardinalul Alexandru Todea, „In memoriam” / I. C. În: Cuvântul

liber, 18 mart. 2003, p. 7, 1 foto.

• Cardinalul Alexandru Todea In memoriam. „Aş vrea să fiu pe turla

catedralei şi să strig” / Alexandru Petărleceanu. În: Unirea, Blaj, mai

2003, p. 3.

• Cardinalul Todea şi Winston Churchill. Chestiunea transilvană /

Al. Cistelecan. În: Evenimentul zilei, 11 dec. 2003, p. 5.

• Cardinalul Alexandru Todea. Luptele mele. Un strigăt în pustiu

vreme de un pătrar de veac [Recenzie] / Ion Buzaşi. În: Unirea, Blaj,

15, nr. 2, 2004, p. 8, 1 foto.

• Aspecte din viaţa comunităţii greco-catolice din Viena (II) / Dipl.

ing. Mihai R. Balomini. În: Viaţa Creştină, sept. 2004, p. 24-25, 3 foto.

• Manifestare sportivă şcolară. La Reghin, în memoria cardinalului

Alexandru Todea / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 23 oct. 2004, p. 2.

• Şase personalităţi au primit Diploma de Excelenţă şi „Fibula de la

Suseni” / Dan Trifu. În: Cuvântul liber, 2 dec. 2004, p. 1, 3.

• „Nu vă temeţi” / Viorica Lascu. În: Viaţa Creştină, apr. 2005, p.

14, 2 foto.

• Papa Ioan Paul al II-lea şi Cardinalul Alexandru Todea.

Primăvara marii întâlniri / Pr. Liviu Sabău, Protopop al Bisericii Unite

cu Roma Gr.-Cat. În: Cuvântul liber, 12 apr. 2005, p. 5, 1 foto.

• Papa Ioan Paul al II-lea şi Cardinalul Alexandru Todea / Emilia

Petărlecean. În: Cuvântul liber, 20 mai 2005, p. 8.

• Papa polonez, Cardinalul român / Drd. Maria Keul. În: Gazeta

Reghinului, mai 2005, p. 4, 1 foto.

• „Părintele Alexandru” - Reîntemeietorul (I) / Ion Brad. În: Unirea,

Blaj, 16, nr. 11, 2005, p. 8, 1 foto.

• Cardinalul Alexandru Todea (1912-2002): biobliografie / Ana

Todea. În: Libraria, 5, 2006, p. 203-218

• Părintele Ioan Roşca, la 86 de ani / Emilia Petărleceanu. În:


• Calvarul luptătorilor greco-catolici. Lupta cardinalului Alexandru

Todea. În: Cotidianul, 11 oct. 2006.

• Papa Ioan Paul al II-lea împreună cu eminenţa sa Cardinalul

Alexandru Todea (Bucureşti, 8 mai 1999): [Fotografie]. În: Calendarul

de la Blaj, 2006. Editat de Ziarul Unirea, Serie nouă, 1, 2006, p. 42.

• Petru Maior - Alexandru Todea: Destine paralele / Pr. Ioan Roşca,

Reghin, Canonic Mitropolitan Onorariu. În: Calendarul de la Blaj,

2006. Editat de Ziarul Unirea, Serie nouă, 1, (2006, p. 161-168, 2 foto.

• Un nou monument al Blajului / Ion Brad. În: Calendarul de la Blaj,

2006. Editat de Ziarul Unirea, Serie nouă, 1, 2006, p. 184-185.


460

TODEA, Alexandru, prof.; n. 4 oct. 1945, Teleac,

com. Gorneşti, MS. Cls. I-VII în satul

natal; Lic. „Petru Maior, ” Reghin

(1964); Fac. de Filologie, UBB, CjN

(1969), luându-şi licenţa cu lucrarea

Revista Familia 1965-1968: studiu şi

indice bibliografic. Prof. şi dir. la Şc.

Gen. din Teleac (1970-1980); inspector

şc., specialitatea lb. şi literatura română în cadrul IŞJM (1980-1991); prof. la catedra de lb. şi

literatura română de la Grupul Șc. Ind. „Gheorghe

Şincai” TgM (1991-1992); dir. la Şc. Gen. nr. 17, TgM

(1992-); inspector şc. gen. adj. (1998-2001). În intervalul

2001-2011 este dir. la Şc. Gen. nr. 17, căreia i s-a alipit

Şc. Gen. nr. 15 (2004), devenind, în urma demersurilor

făcute, Gimnaziul „Liviu Rebreanu” (2005-2011). A

obţinut toate gr. didactice: definitivat, gr. II (1976), gr. I,

cu lucrarea Formarea şi conceptualizarea noţiunilor de

teorie literară în clasele gimnaziale. În calitate de prof.,

a obţinut cu elevii performanţe la fazele jud. şi naţionale; ca inspector, a îndrumat lucrările unor învăţători şi

educatoare pentru obţinerea gr. I; a coordonat editarea

unui Caiet ortografic, a unor materiale cu caracter

metodic şi a unui caiet de lb. română: Exerciţii - joc

pentru clasa I; s-a implicat în diferite proiecte, a

contribuit la elaborarea unor regulamente şc., a Ghidului

examinatorului (2001); a iniţiat şi coordonat

desfăşurarea unui studiu: Formarea cerinţelor unitare cu

privire la însuşirea limbii române, fiind implicaţi

învăţători şi prof. din jud. Participă la 9 stagii de formare

profesională, managerială şi proiecte didactice în ţară şi străinătate (Florenţa, Italia, 2000). Publică articole în

Cuvântul liber, Tribuna Învăţământului, Limba şi

literatura română. Membru al Soc. de Ştiinţe Filologice

din R. S. România (1981). Distincţii: Profesor evidenţiat

(1979); Diploma „Gheorghe Lazăr” cls. a II-a (2006);

Diplomă de Merit: Gala Directorilor 2007, pentru merite

manageriale deosebite în anul şcolar 2006-2007;

Diplomă de Excelenţă pentru rezultate deosebite în

activitate, din partea IŞJM (2007, 2009).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Monografia - cronica scrisă a comunei Gorneşti / Romeo Pojan. - TgM, 1971. - 72 p.

• Caiet ortografic pentru clasele I-IV / Petru

Hurdugaciu. Coord.: prof. univ. dr. Ioan Nicola,

consultant de specialitate: prof. Alexandru Todea. -

Bucureşti: EDP, 1995. - 71 p.

• Culorile şi gramatica lor. Povestea elementelor

plastice şi a celor de cromatologie / Cornelia Jinga-

Hetrea; cons. literar: prof. Alexandru Todea. - TgM,

2000. Referinţe:



• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. - Vol. 1. - TgM: Ed. Edu,

2010.

• Enciclopedia managerilor educaţionali 2010. Proiect derulat de

Ed. Edu cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului / Prof. dr. Ciprian Năprădean, prof. dr. Doru Dumitrescu. -

TgM: Ed. Edu, 2011, p. 268-269.

• Valoarea imaginii persoanei pentru sine şi comunitate / Flavia

Bianca Cristian. În: Zi de zi, 11 febr. 2005, p. 6.

• Directorul instituţiei Alexandru Todea: Am făcut toate demersurile

ca, de la 1 septembrie, şcoala să capete denumirea de Gimnaziul de

Stat „Liviu Rebreanu”/ Christian Stan. În: 24 ore mureşene, 9 iun.

2005, p. 9

• Cu temele făcute / Raluca Maria Creţ. În: Punctul, 16-22 mart.

2009.

• Limba română este patria mea / Prof. Rozalia Truţa. În: Cuvântul

liber, 5 mai 2005, p. 6.

TODEA, Iosif, prof. de ped.; n. 3 aug. 1941, Oarba

de Mş, MS. Studii: Lic. „Al. Papiu

Ilarian” (1959); Univ. din Bucureşti,

Secţia ped. (1964). Dr. în ped. cu

teza: Integrarea socio-profesională

a absolvenţilor de liceu pedagogic

(1977). Prof. la Lic. Ped. şi Institutul

de 2 ani din Odorhei (1964-1969);

Lic. Ped. TgM (1969-1974); Lic.

Economic din TgM (1974-1980); Lic. Ped., Şc. Normală

TgM (1980-); dir. al Şc. Normale din TgM (1990-1994, 1998-2002); cadru didactic asoc. şi decan al UEDC timp

de 3 ani; cadru didactic asoc. al UPM din TgM; cadru

didactic asoc. la Univ. de Teatru din TgM. Atribuie

denumirea de „Mihai Eminescu” Lic. Ped., apoi, prin

demersurile făcute, devine Col. Naț.

Lucrări publicate:

• De la teoria instruirii la practica integrării. - TgM:

Sedcom Librării Mureş, 1996. - 154 p.


• Predarea psihologiei medicale şi defectologiei. În:

Revista Învăţământului profesional tehnic, 6, 1969.

• Factorul psihic în entiopatia glaucomului. - Bacău, 1970.

• Practica pedagogică, condiţie de bază a pregătirii

viitorilor învăţători. - TgM, 1970.

• Activitatea universităţilor populare, mijloc de

educare estetică. - IS, 1974.

• Unele aspecte comparative ale nivelului real şi

potenţial în pregătirea absolvenţilor liceului pedagogic.

În: Evaluarea învăţământului eficienţă, randament. -

Bucureşti, 1974.

• Aspecte ale evaluării randamentului şcolar. -

Ploieşti, 1988. • Indici ai integrării profesionale. În: Revista de

pedagogie, 12, 1989.

• Căi şi modalităţi de optimizare a tehnologiei

didactice în învăţământul primar. În: Revista de

pedagogie, 4, 1992.

• Pregătirea şi integrarea viitorilor formatori. În:

Tribuna învăţământului, 12 dec. 1995.

• Un posibil instrument de cercetare managerială

pedagogică a pregătirii şi integrării în profesiune a

absolvenţilor şcolilor normale. - BV, 1995.

• Pregătirea prin obiectele de specialitate a absolvenţilor de liceu pedagogic, condiţie esenţială. În:

Revista de pedagogie, 12, 1989.

• De la teoria pregătirii la practica integrării. În:

Revista de pedagogie, 11, 1991. Referinţe:

• Acomodare, adaptare, integrare / Genoveva Popa. În: Cuvântul

liber, 15 iun. 1996, p. 1.

TODEA, Romulus Sever, pr., n. 1903, Săcalul de

Pădure, MS, - m. 1989, Săcalul de Pădure, MS. Pr. în


461

satul Mogoş din Munţii Apuseni (1928-1938), unde, în

calitate de preş. al Comitetului de acţiune, a făcut

numeroase memorii şi petiţii pentru deschiderea

drumului Abrud - Mogoş - Cheile

Râmeţului - Teiuş; pr. în satul Săcalul

de Pădure până la moarte, lăsând, în

manuscris, monografia localităţii pe

care a slujit-o.

Lucrări publicate: • Săcalu de Pădure: Un cuib de

istorie şi viaţă românească / Romulus Sever Todea. -

Bucureşti: Ed. A. P. P., 2001. - 164 p. Referinţe:

• Internet

TODEA, Tarfin, prof., red. radio şi Tv, ziarist; n. 2

mart. 1946, Oarba de Mş, MS.

Studii: Fac. de Filologie, IPed. de 3

ani TgM (1967); Fac. de Istorie,

UBB, CjN (1971). Prof. la diferite şc.

în TgM; red. la Radio TgM (1972-

1985, 1989-1996); bibliotecar timp

de o lună la BJM (1985); dir. al MJM

(1985-1988), perioadă în care a

inaugurat Muzeul de Şt. Naturale

(1988); prof. la Şc. nr. 11 şi Lic. nr. 3 TgM (1988-1989);

a fondat şi a lucrat la postul TV Antena 1 la TgM (1996-2001); ziarist la Cuvântul liber (2001-2009).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Dincolo de microfon. Confesiuni / Aurel Raţiu, Tarfin

Todea. - TgM: Ed. Nico, 2009. - 211 p.


• Se pot face bani buni din turismul rural! În: Cuvântul

liber, 1 iun. 2001, p. 4.

• „Generaţia fără bunici.” În: Cuvântul liber, 31 mai

2002, p. 5.

• „Băile de la Sângeorgiu de Mureş sunt o mină de sănătate.” În: Cuvântul liber, 21 iun. 2002, p. 5.

• Rromii din cartierul Rovinari trăiesc într-o altă lume.

În: Cuvântul liber, 21 nov. 2003, p. 5.

• Programe viabile, rezultate notabile. În: Cuvântul

liber, 4 febr. 2004, p. 5.

• Programe în consens cu cerinţele şcolii. În: Cuvântul

liber, 6 febr. 2004, p. 6.

• Voluntariatul - dăruire şi pasiune. În: Cuvântul liber,

23 iun. 2004, p. 7.

• Şi-a intrat în atribuţii Tribunalul Comercial Mureş.

În: Cuvântul liber, 23 nov. 2004, p. 1, 8.

• „Penitenciarul din Târgu-Mureş este la standarde europene.” În: Cuvântul liber, 29 iul. 2004, p. 5

• La Târgu-Mureş, a fost dată în funcţiune cea mai

modernă centrală termică de cartier. În: Cuvântul liber,

26 oct. 2004, p. 7.

• Justiţia, factor de echilibru şi stabilitate socială. În:


• Drepturile omului în... penitenciar. În: Cuvântul

liber, 11 dec. 2004, p. 7.

• Protecţia muncii, între norme şi realitate. În:


• Ziua Mondială a Rromilor a fost un prilej de bilanţ. În: Cuvântul liber, 13 apr. 2005, p. 6.

• Simpozion medical. În: Cuvântul liber, 11 mai 2005,

p. 11.

• Ample programe de educaţie a rromilor. În: Cuvântul

liber, 22 iul. 2005, p. 5.

• Poliţiştii mureşeni, la ora bilanţului. În: Cuvântul

liber, 27 iul. 2005, p. 3.

• Biogazul, în atenţia municipalităţii. În: Cuvântul

liber, 20 oct. 2005, p. 10.

• Zgomotul, atentat la sănătate !. În: Cuvântul liber, 8 nov. 2005, p. 1, 3.

• La poliţiile judeţene a intrat în vigoare noua

concepţie de organizare. În: Cuvântul liber, 7 ian. 2006,

p. 1, 4.

• Campania de prevenire a accidentelor rutiere. În:

Cuvântul liber, 20 ian. 2006, p. 1, 3.

• „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate. ”


• Sindicaliştii mureşeni, tot mai puternici. În: Cuvântul

liber, 9 mart. 2006, p. 1, 15.

• S. O. S. Azomureş. În: Cuvântul liber, 10 mart. 2006, p. 4.

• Rromii mureşeni, organizatori ai unei conferinţe de

prestigiu. În: Cuvântul liber, 16 mart. 2006, p. 2.

• Au sporit efectivele poliţiei mureşene. În: Cuvântul

liber, 7 apr. 2006, p. 15.

• „Primăvara europeană,” la Colegiul Economic

„Transilvania.” În: Cuvântul liber, 14 apr. 2006, p. 6.

• Siguranţa cetăţeanului, mai presus de orice interes.

În: Cuvântul liber, 19 apr. 2006, p. 1, 4.

• Reforma organizatorică îşi arată roadele. În:

Cuvântul liber, 3 mai 2006, p. 5. • „Şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi şi în spirit

european.” În: Cuvântul liber, 7 iun. 2006, p. 1, 5.

• Sindicaliştii mureşeni, preocupaţi de întărirea

organizaţiilor. În: Cuvântul liber, 12 iul. 2006, p. 7

• UJSL Mureş se implică în rezolvarea conflictelor de

muncă. În: Cuvântul liber, 14 iul. 2006, p. 4.

• Preocupări pentru noi concepte manageriale. În:


• Acţiuni de informare şi formare profesională pentru

deţinuţi. În: Cuvântul liber, 3 oct. 2006, p. 7.

• „Jurnal Olimpic” - Aurel Raţiu recidivează. În:

Cuvântul liber, 12 dec. 2006, p. 4, 1 foto. • Distrugerea Rezervaţiei naturale Stânceni se face cu

complicitatea autorităţilor. În: Cuvântul liber, 28 dec.

2006, p. 6.

• Prea puţini judecători, pentru prea multele cauze. În:


• Accidentele de muncă, tot mai îngrijorătoare. În:

Cuvântul liber, 28 febr. 2007, p. 1, 14.

• „Noile chestionare pretind cunoştinţe practice.” În:


• „Cadrele didactice s-au săturat să fie cobaii

politicienilor.” În: Cuvântul liber, 17 mart. 2007, p. 7. • Prima ediţie a „Săptămânii mondiale a siguranţei

rutiere.” În: Cuvântul liber, 24 apr. 2007, p. 15.

• Szekeres Gerö, de pe dealurile Bandului, pe

acoperişul lumii. În: Cuvântul liber, 16 mai 2007, p. 8, 1

foto.

• „O vorbă de suflet poate ajuta, uneori, mai mult ca

un medicament.” În: Cuvântul liber, 18 mai 2007, p. 6.

• Prioritare pentru poliţiştii mureşeni sunt activităţile


462

de prevenire a infracţionalităţii. În: Cuvântul liber, 1

aug. 2007, p. 10.

• Sistem integrat pentru prevenirea criminalităţii. În:

Cuvântul liber, 3 aug. 2007, p. 1, 3.

• „Am fost mândri că suntem români.” În: Cuvântul

liber, 5 dec. 2007, p. 5.

• Presiuni politice, frustrări sau dezamăgiri?! În:

Cuvântul liber, 6 febr. 2008, p. 1-3.

• Inventatorii români au „prăbuşit” podiumul. În:

Cuvântul liber, 14 mai 2008, p. 14.

• Liceul Pedagogic din Târgu- Mureş, între tradiţie şi modernitate. În: Cuvântul liber, 16 mai 2008, p. 6, 3

foto.

• „Vrem câte un ansamblu artistic în fiecare liceu.” În:

Cuvântul liber, 18 sept. 2008, p. 5. Referinţe:


Ansid, 2002. - 298 p.

• Tarfin Todea / Aurel Raţiu. În: Dincolo de microfon. Confesiuni /

Aurel Raţiu, Tarfin Todea. - TgM: Nico, 2009, p. 106-158, foto.

TODORAN, Dumitru, Dimitrie, psiholog, ped.; n.

18 oct. 1908, Ibăneşti, MS - m. 1996.

Studii: Şc. prim. în com. Ibăneşti; Lic.

„Al. Papiu Ilarian” din TgM; Fac. de

Filosofie şi Istorie, UBB, CjN (1926-

1929); dr. în specialitatea psihologie-

ped. (1932). A îndeplinit funcţii:

preparator, asist. şi şef lucrări (1928-

1943); conf. titular de Ped.

experimentală, prof. titular la catedra de Ped. gen. şi

Istoria ped. la Fac de Filosofie şi Istorie, UBB, CjN (1947-1988); dir. al Seminarului Ped. Univ. din Cj

(1944-1948); transferat la Univ. Bucureşti (1988). A

ţinut cursuri de Ped. gen., Ped. experimentală, Didactică

şi Metodologie şc., Istoria ped., Ped. preşcolară şi un

curs special de ped.: Istoria curentelor şi ideilor ped. Este

red. la Revista de psihologie, apărută la Cj şi SB şi la

Săptămânalul Viaţa Universitară (publicaţie a Univ. din

Cj), a condus ziarul independent Tribuna Nouă, Cj

(1946). Activitate şt.: 8 volume, 358 studii, 6 capitole de

manual, 42 de articole în reviste de specialitate. Titluri

de studii: Teoria configuraţiei aplicată în domeniul

patologic; Psihologia tinerei generaţii româneşti; Problemele aptitudinii tehnice; Dinamica integratoare a

caracterului; Orientarea profesională academică;

Tehnica muncii intelectuale; Principii de igienă

mentală; Universitatea mentală (Reflecţii pe marginea

fiinţei şi rolului ei); Temeliile educaţiei; Prima copilărie

(studiu evolutiv-experimental al copilului de 1-7 ani);

Forme educative; Psihogeneză şi formare educativă;

Importanţa planului de lecţie în practica pedagogică a

studenţilor; Despre premisele teoretice ale pedagogiei;

Dimensiunile educaţiei şi sfera de cercetare a

pedagogiei; Previziunea ştiinţifică a pedagogiei; perspectivele dezvoltării pedagogiei ca ştiinţă.

Specializări la univ. din Viena şi Geneva; a participat la

congrese internaţionale de ped. în Franţa şi Germania, a

ţinut cursuri la univ. din Moscova şi Leningrad. A tradus

din operele lui Rousseau, Helvetius, Diderot, Neuman.

Cercetare: obiectul ped. ca ştiinţă modernă şi legile de

dezvoltare a fenomenului educativ; previziunea în

dezvoltarea şi conducerea educaţiei; modernizarea

învăţământului şi a aducaţiei şi posibilitatea măsurării

acestor fenomene.

Lucrări publicate:

• Educaţie şi pedagogie. - 1943.

• Psihologia temperamentului. - 1932.

• Bazele psihologice ale caracterului. - 1935.

• Psihologia reclamei. - 1935.

• Orienterea profesională academică. Studiul vieţii

studenţeşti. - 1936.

• Psihologia educaţiei pedagogice. - 1970.

• Individualitate şi educaţie. - 1974. Referinţe:

• Dicţionar de pedagogie contemporană / Şt. Bârsănescu. -

Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 1969.

• Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar/ Ilie

Popescu-Teiuşan. - Bucureşti: EDP, 1975, p. 158-159.

• Şcoala şi pedagogia în secolul XX / Ion Gh. Stanciu. - Bucureşti,

EDP, 1983.

• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani / prof. Vasile Dragoş,

prof. Iulian Boldea, prof. Mihai Monoranu, prof. Iulius Moldovan. -

TgM: s.n., 1994. - 219 p.

• Portrete de universitari clujeni/Dumitru Salade. - CjN, 1997.

• Pedagogia şi slujitorii săi la Universitatea clujeană, 1919-1997. -

CjN, 1997.



• Valea Gurghiului în perioada interbelică / Aurelia-Victoria

Baltaru. - TgM: Nico, 2008, p. 171-173.

TODORAN, Eugen, actor, regizor; n. 31 mai

1933, Filea, MS. Şc. prim. în Luduş

(1940-1944); Lic. „Al. Papiu Ilarian” şi

Şc. de comerţ din TgM (1944-1952); Institutul de Teatru din Cj, prof.

Gheoghe Aurelian, Dorel Urlăţeanu,

Şt. Braborescu (1956). A debutat la

Teatrul Naţional din Tm (1956-1959),

apoi la Teatrul de Stat din Galaţi

(1959-1968); Teatrul „V. Alecsandri” din Iaşi; Teatrul

Odeon şi „C. Nottara” din Bucureşti; Teatrul radiofonic;

Teatrul de tv din Bucureşti. Roluri: Biff, din Moartea

unui comis voiajor, de A. Miller; Tybald, din Romeo şi

Julieta, de Shakespeare; Arthur, din Micuţa Doritt, de

Ch. Dickens; Arnold, din Şcoala nevestelor, de Molière. Piese regizate: Doamna nevăzută, de Calderon de la

Barca; Noaptea e un sfetnic bun, de Al. Mirodan;

Priveşte înapoi cu mânie, de John Osborne; O felie de

lună, de Kostas Asimakopoulos; Catinca, de Nelu

Ionescu; Apus de soare, de B. Şt. Delavrancea (2004);

Arta conversaţiei, de Ileana Vulpescu; Brăţara falsă, de

Paul Everac. Teatru radiofonic, regie: Anotimpurile, de

A. Wesker; Nopţile albe, de Dostoievski; Cel ce e laş în

dragoste, de I. Endre. Piese regizate la Tv: Aici nu

plânge nimeni, de Tennessee Williams; File din cronica

unirii, de Mircea Ştefănescu; Capcana, de A. Miller; Bill optimistul şi Brăţara falsă, de Paul Everac; Steaua fără

nume, de M. Sebastian; Passacaglia, de T. Popovici.

Premii şi distincţii: nominalizare la Festivalul

internaţional „Praga de Aur” (1984), pentru spectacolul

Florile amintirilor noastre, de C. Munteanu;

nominalizarea la Festivalul internaţional Plovdiv, (1989),

pentru Nedreapta singurătate de Gh. Robu; nominalizare

UNITER 1994, pentru teatru Tv Copacii mor în

picioare, de A. Cassona; Premiul UNITER 1994-1995

pentru teatru TV, Don Carlos, de Fr. Schiller; Premiile


463

criticii 1997, Secţia română a Asociaţiei internaţionale a

criticilor de teatru; Premiul pentru cel mai bun spectacol

de teatru, Don Juan, de Max Frisch; Premiul APTR

1998, pentru teatru TV, Don Juan. A primit titlul de

„Cetăţean de Onoare” al Luduşului (1995). Referinţe:

• Monografia oraşului Luduş. - TgM: Nico, 2008, p. 290-291.


Cigher. - CjN: Ed. Mega, 2009, p. 75-81.

TODORAN, Izidor, teolog ortodox, prof. de

teologie; n. 20 mai 1906, Ibăneşti, MS - m. 29 mai 1985,

CjN, CJ. Studiile la Lic. din TgM (1918-1925); Academia Teologică din SB (1925-1926) şi Cj (1926-

1929); Fac. de Filosofie a Univ. din Cj. Dr în teologie la

Chişinău (1935) şi Filosofie (specialitatea sociologie) la

Cj- SB (1942). Prof. de religie şi filosofie la Lic. de

băieţi nr. 2 şi la Lic. de fete din Cj (1930-1936); prof.

suplinitor (1936), apoi provizoriu (1937) la Academia

teologică din Oradea; prof. titular de Dogmatică şi

Apologetică la Academia teologică din Cj (1939). Prof.

la Fac. de Litere şi Filosofie a Univ. din Cj refugiată la

SB (1940-1945); şi-a reluat catedra la Academia

Teologică din Cj (1945-1952); numit apoi titular al

Catedrei de Teologie Dogmatică şi Simbolică de la Institutul Teologic Univ. din SB (1952-1976); rector al

acestui Institut (1969-1976); pr. (1930), iconom

stavrofor (1958); reprezentant al Bisericii Ortodoxe

Române la lucrările unor comisii teologice şi

interteologice. A publicat în: Revista Teologică, Studii

Teologice, Ortodoxia, Mitropolia Ardealului, Renaşterea

(Cluj), Telegraful Român.

Lucrări publicate:

• Problema cauzalităţii în argumentul cosmologic. -

Cj, 1935, VIII, 206 p. (teză de drd.).

•Bazele axiologice ale binelui. - SB, - 1942. - 136 p. • Filosofia religioasă a lui Nicolae Berdiaev. - SB,

1943. - 72 p.

• Tehnică şi spirit. - SB, 1944. - 90 p.

- în colaborare:

• Teologie Dogmatică şi Simbolică, 2 vol. - Bucureşti,

1958. - 1008 p.

• Dogmatică Ortodoxă. Manual pentru Seminariile

teologice. - Bucureşti, 1991. - 404 p.; Ed. a II-a. - CjN,

1997. - 367 p.


• Argumentul teologic. Introducere. În: Anuarul

Academiei teologice ortodoxe din Cluj, 1939-1940, Cj, 1940.

• Teoria generică a căderii originare. În: Revista

Teologică, SB, 32, nr. 5-6, 1942, p. 256-273.

• Imperfecţiunile lumii faţă de înţelepciunea divină. În:

Revista Teologică, SB, 32, nr. 7-8, 1942, p. 331-348.

• Starea paradisiacă a omului şi cea de după cădere în

concepţia ortodoxă, romano-catolică şi protestantă. În:

Ortodoxia, 7, nr. 1, 1955, p. 29-45.

• Conceptul de Dumnezeu în teologia lui Karl Barth.

În: Studii Teologice, Bucureşti, 7, nr. 1-2, 1955, p. 39-

63. • Principiul iconomiei din punct de vedere dogmatic.

În: Studii Teologice, Bucureşti, 7, nr. 3-4, 1955, p. 139-

149.

• Asupra revelaţiei primordiale. În: Ortodoxia, 8, nr. 1,

1956, p. 44-57.

• Etapele revelaţiei. În: Mitropolia Ardealului, 1, nr. 1-

2, 1956, p. 78-96.

• Eros şi agape. În: Studii Teologice, Bucureşti, 8, nr.

3-4, 1956, p. 139-154.

• Creştinismul şi tehnica. În: Studii Teologice,

Bucureşti, 8, nr. 7-8, 1956, p. 422-436.

• Consideraţii eclesiologice. În: Mitropolia Ardealului,

Sibiu, 3, nr. 3-4, 1958, p. 97-104. • Consideraţii mariologice. În: Mitropolia Ardealului,

SB, 3, nr. 3-4, 1958, p. 218-237.

• Despre raportul dintre izvoarele revelaţiei. În:

Mitropolia Ardealului, 3, nr. 9-10, 1958, p. 717-728.

• Traducianism sau creaţionism?. În: Mitropolia

Ardealului, SB, 4, nr. 3-4, 1959, p. 241-245.

• Poate fi considerat Origen eretic?. În: Mitropolia

Ardealului, 4, nr. 7-8, 1959, p. 540-547.

• Homiakov (1804-1860). În: Mitropolia Ardealului, 5,

nr. 5-6, 1960, p. 352-372.

• Botezul ereticilor. În: Mitropolia Ardealului, 6, nr. 4-6, 1961, p. 242-268.

• Aspecte eclesiologice. În: Mitropolia Ardealului,

Sibiu, 6, nr. 7-8, 1961, p. 424-445.

• Apostolicitatea Bisericii. În: Mitropolia Ardealului,

7, nr. 3-6, 1962, p. 313-324.

• Sfânta tradiţie şi tradiţia bisericească. În: Mitropolia

Ardealului, SB, 7, nr. 9-12, p. 678-685.

• Har şi dar. În: Mitropolia Ardealului, 9, nr. 11-12, p.

867-876.

• Atitudini protestante contemporane faţă de Tradiţie.

În: Ortodoxia, 17, nr. 3, 1965, p. 367-399. • Vademecum teologic barthian. În: Mitropolia

Ardealului, 10, nr. 11-12, 1965, p. 915-930.

• Noi orientări eclesiologice în protestantism. În:

Ortodoxia, 18, nr. 2, 1966, p. 284-305.

• Credinţă şi tehnică. În: Mitropolia Ardealului, SB, 9,

nr. 4-6, 1966, p. 348-366.

• Unitatea Bisericii în perspectivă ecumenistă. În:

Ortodoxia, 25, nr. 3, 1973, p. 337-346.

• Ecumenism teoretic şi ecumenism practic. În:

Ortodoxia, 26, nr. 3, 1974, p. 440-450.

• Unitate de credinţă şi pluralism teologic. În:

Ortodoxia, 27, nr. 2, 1975, p. 233-244. Referinţe:

• Dicţionarul teologilor români / Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Ed.

Enciclopedică, 2002, p. 496-497.

• Două sute de ani de învăţământ teologic la Sibiu, 1786 - 1986 /

Mircea Păcurariu. - SB: sn, 1987, p. 358-360.


Ştiinţă, 2000, p. 318.

• Lumina faptelor / Florin Bengean. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 2010, p. 51-54.

• Necrolog. În: Mitropolia Ardealului, SB, 30, nr. 5-6, 1985, p. 398-

402.

• Cuvântul liber, 8 apr. 2005, p. 2; 22 ian. 2009, p. 2.

• Reputat dascăl şi cărturar - pr. profesor Isidor Todoran: 25 de ani

de la moartea sa/ Florin Bengean. În: Cuvântul liber, 31 mai 2010, p.

7.

TODORAN, Simion, teolog, prof. univ.; n. 13 ian.

1953, Ibăneşti, MS. Studii: Seminarul Teologic Ortodox CjN; Institutul Teologic de Grad Univ. SB. Doctor în

teologie cu teza: Sfântul Iacov. Introducere, traducere şi

comentariu, Fac. de Teologie Ortodoxă a Univ.

Bucureşti. Prof., dir. la Seminarul Teologic Alba Iulia


464

(1991-1997); lector (1991-1998), conf. univ. (1998-

2008); prof. univ. (2008-) la Fac. de Teologie Alba Iulia;

şef de catedră (2000-2008). Domenii de

interes şi cercetare: exegeză biblică,

Isagogia Noului Testament, hristologia

ioaneică, activitatea Sf. Apostol Pavel

în Efes, comentariul Epistolei către

Efeseni. Red. şef la Altarul Reîntregirii,

membru al Institutului Biblic;

îndrumător de lucrări de licenţă şi

masterat; membru în comisii pentru obţinerea titlului de dr. Publică 60 de studii şi participă

la conferinţe de specialitate.

Lucrări publicate: • Sfântul Efrem Sirul. Model de smerenie creştină. -

Alba Iulia: Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, 1995. -

166 p.

• Învăţătura despre lumină în Sfânta Scriptură şi la

Sfinţii Părinţi. - Alba Iulia: Ed. Univ. „1 Decembrie

1918, ” 1998. - 153 p.

• Exegeza Sfintei Scripturi la Sfinţii Părinţi. - Alba

Iulia: Reîntregirea, 2000. - 204 p.

• Studii biblice neotestamentare. - Alba Iulia: Reîntregirea, 2002. - 265 p.

• Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel.

Introducere, traducere şi comentariu. - Alba Iulia:

Reîntregirea, 2008. - 340 p. Referinţe:

• Dialog al vremii cu memoria. Slujind Domnului şi poporului Său,

la începutul mileniului al III-lea / † Andrei Andreicuţ. - Alba Iulia:

Reîntregirea, 2009. p. 254-258.

• Internet

TÓFALVI Zoltán, istoric, red., scriitor, prof.; n. 24

mart. 1944, Corund, HR. Studii:

IPed. TgM, specialitatea maghiară

istorie (1965); UBB, Fac. de Istorie-

Filosofie, Cj (1971). Prof. de istorie,

Lic. Teoretic Corund (1965-1972);

red. Studioul Radio TgM (1972-

1985); dir al Căminului Cultural

Ungheni (1985-1987); colab. la A

Hét (1987-1991), Erdélyi Napló (1991-1994), RTV,

emisiunea în lb. maghiară (1994-2007). Publică peste 500 de studii şt. în SUA, Germania, Austria, Ungaria şi

în ţară. Domenii de cercetare: istoria evenimentelor din

1956 în Ardeal şi România, olăritul din Zona Ocnelor.

Distincţii: Premiul I la Concursul Korunk (1982);

Premiul I al Civitas Humanitas, Budapesta (1993);

Premiul special pentru filmul documentar despre

sabatinii din Bezidu Nou (1994); premiul special şi de

categorie la Festivalul din Lakitelek (1995, 2006);

Premiul I al revistei Hitel (1994); Premiul AZMR

(1997); Premiul Székelyföld (2002); Premiul presei

libere „Petőfi Sándor” (2008). Membru în Cons. de conducere UDMR (1990-1995); preş. de onoare al Asoc.

Culturale „Bernády György” Sovata; membru al Uniunii

Scriitorilor din Ungaria.

Lucrări publicate:

• Pogány fohászok faluja. - Bukarest, 1979.

• A korondi kerámia. - Csíksz., 1981.

• Ha egy ember támad. - Bukarest, 1989.

• A sóvidéki népi fazekasság. - Mv.: Mentor, 1996. -

119 p.

• Magyar’56- 1-2 köt. - Budapest, 1996.

• Északi változatok: Tófalvi Zoltán beszélgetései

Skandináviában élő magyarokkal. - Mv.: Mentor, 2000. -

443 p.

• 1956 erdélyi mártírjai. - 4 köt. - 1 köt.: Mv.: Mentor,

2007. - 672 p.; 2 köt.: 2007. - 775 p.; 3 köt.: 2009. - 4

köt.: 2010.

- în colaborare:

• Kultúra és tradició: tanulmányok Ujváry Zoltán

tiszteletére. - 1. köt. - 1992. - 456 p.; 2. köt. - 1992. - 457-901 p.

• Az élet és halál kapuiban / Sütő András. -


• Az Erdélyi Magyar Nyelvmívelő Társaság kétszáz

éve: (1793-1993) / Bartha János,..., Benkő Loránd,

Benkő Samu,... Deé Nagy Anikó,... Tófalvi Zoltán, Tonk

Sándor, Tóth István... előadásai a marosvásárhelyi

tudományos ülésszakon, 1993. december 4-5-én.. - Kv.:

Az Erdélyi Múzeum-Egyesület kiadása, 1994. - 100 p.

• Kövek egy siratófalhoz / Gazda József, Tófalvi Zotán.

- Stockholm: Erdélyi Könyv Egylet, 1994. - 211 p.

• Testvérkereső: [az „Europa”-Club-ban] 1996-ban elhangzott előadások. - [Bécs]: Europa-Club, 1996. - 348

p.

• Akik imádkoztak üldözőikért. - 1. köt.:

Börtönvallomások, emlékezések. - Kv.: Az Erdélyi

Református Egyházkerület, 1996. - 320 p.

• Gondviselő szem: szemészeti emlékek a Tékában /

Fodor Ferenc, Tófalvi Zoltán. - Mv.: s.n., 1997. - 201 p.

• Egy kisebbség kisebbségei. - Stockholm: Erdélyi

Könyv Egylet, 1997 - 246 p.

• A magyarság szolgálatában: 1999-ben elhangzott

előadások. - [Bécs]: Europa-Club, 1999. - 268 p. • Ákosfalva 500 éve; [előszó] Tófalvi Zoltán. - Mv.:

Impress, 1997. - 96 p.

• Istoricul mineritului de la Salina Praid. - Praid: s.n.,

1998. - 84 p.

• Marosvásárhely szecessziós épületei/ Keresztes

Gyula. -Mv.: Difprescar, 2000. - 196 p.

• Ákosfalva 500 éve: Kismonográfia / [Antal András,

Nagy László]; [Előszó]: Tófalvi Zoltán. - 2. kiadás -

Mv.: Mentor, 2008. - 135 p.


• Újjászületett a marosvásárhelyi Vártemplom

orgonája. În: Erdélyi Napló, 2005. márc. 8., p. 6. • Rekviem Fülöp Dénesért / Tófalvi Zoltán. În: Erdélyi

Napló, 2005. febr. 1., p. 11.

• Elment a legnagyobb székely tréfamester: Széllyes

Sándor népdalénekes halálára. În: Erdélyi Napló, 2006.

febr. 28., p. 7. Referinţe:

• Marsallbot a hátizsákban: A „Forrás” harmadik nemzedéke / Az

interjúkat készítette, a tanulmányt írta, a műveket válogatta és a

függeléket összeállította Martos Gábor. - Kv.: Erdélyi Híradó Könyv és

Lapkiadó, 1994.

• Emigráció és Magyarország: Nyugati magyarok a változások

éveiben, 1985-1995 / Borbándi Gyula. - Basel: Európai Protestáns

Magyar Szabadegyetem, 1996. - Budapest Budapest: - 464 p.




• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? - Vol. 1-2. - Csíkszereda:




465

Scripta, 1997, p. 582-583.

• Erdélyi magyar ki kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata


• Akit meghurcoltak a mártírok miatt / Szász Cs. Emese. În:

Vásárhelyi Hírlap, 2007. szept. 7, p. 6.

TOMPA Gábor, actor, regizor, poet, eseist; n. 8

aug. 1957, TgM. Studii: Academia de

Teatru şi Film, secţia Regie teatru,

film şi televiziune (1981). Regizor

(1981-1985); regizor principal (1985-

1990); dir. (din 1990), Teatrul

Maghiar din CjN. Experienţă

didactică: la Academia de Teatru din

TgM, regie (1990-1995); fondatorul

Secţiei de artă teatrală, UBB (1991); Academia de

Teatru, Barcelona şi Terrassa, Spania (1995-1999); din

2007, dir. de program al Fac. de Regie la Univ. din California, San Diego. Participă la workshop-uri pentru

regizori în Anglia, Franţa, Spania. Spectacole realizate în

ţară şi străinătate: Beckett: Acele zile minunate, Studioul

Cassandra, Bucureşti (1979); Büchner: Woyzeck, Teatrul

Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe (1980), Teatrul

Bulandra din Bucureşti (1985, 1995), Novi Sad (1990);

Mrozek: Tango, Studioul Cassandra (1981); Teatrul

Maghiar de Stat, CjN (1985); Teatrul Liure, Barcelona

(1999); Albee: Zoo-Story, Teatrul Naţional, TgM, secţia

maghiară (1982); Bulgakov: Ivan Vasilievics, Teatrul

Maghiar de Stat, CjN(1982), Teatrul Bulandra, Bucureşti

(1983); Blaga: Meşterul Manole, Teatrul Maghiar de Stat CjN (1983); Caragiale: O noapte furtunoasă, Teatrul

Naţional TgM, secţia maghiară (1984); Teatrul Maghiar

de Stat CjN (1988); Dehel: Nevinovatul, Teatrul Maghiar

de Stat, CjN (1984); Shakespeare: Hamlet, Teatrul

Maghiar de Stat, CjN (1987); Teatrul Tramway,

Glasgow, Marea Britanie (1994); Teatrul Naţional,

Craiova (1997); Sütő: Bocet vesel, Teatrul Maghiar de

Stat, CjN (1987); Xing-Tschien: În staţie, Teatrul

Maghiar de Stat, CjN (1989); Heltai: Naftalina, Teatrul

Maghiar de Stat, CjN (1990); Beckett: Sfârşitul partidei,

Teatrul Wilma din Philadelphia, SUA (1992); Camus: Neînţelegerea, Teatrul Szigligeti din Szolnok, Ungaria

(1991); Teatrul Maghiar de Stat, CjN (1993);

Akademietheater, Viena (1997); Székely János: Maurii,

Teatrul Cetate, Gyula, Ungaria (1991); Teatrul Maghiar

de Stat, CjN (1994); Beckett: Aşteptându-l pe Godot,

Teatrul Szigligeti din Szolnok, Ungaria (1992); Freiburg,

Germania (1996); Eugene Ionesco: Cântăreaţa cheală,

Teatrul Maghiar de Stat, CjN (1992); Limoges(1997);

Molière: Tartuffe, IAT, TgM (1994); Teatrul Thália,

Budapesta (1996); Bulgakov: Cabala bigoţilor, Teatrul

Maghiar de Stat, CjN (1995); Gombrowicz: Opereta Teatrului Maghiar de Stat, CjN (1997); Vişniec:

Angajare de clovn, Teatrul Auersperg Fünftzen, Viena

(1997); Shakespeare: Trolius şi Cresida, Teatrul

Maghiar de Stat, CjN (1998). Filme: După mască, TVR

(1978); Fugă, TVR (1979); Apărarea chineză,

coproducţie Ungaria-România-Franţa, film artistic

(1998). Membru al Uniunii Scriitorilor din România;

membru al Uniunii Teatrelor din Europa (din 2006).

Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (2004).

Premiul UNITER pentru cel mai bun regizor (1984,

1987, 1993, 1997); Premiul pentru cel mai bun spectacol

(1989, 1992); Premiul pentru regie, Festivalul Naţional

„I.L. Caragiale,” IS (1996); Premiul Fundaţiei Culturale

Române „Interferenţe” (1997); Premiul pentru cel mai

bun spectacol, Iugoslavia (1990); Premiul pentru cel mai

bun spectacol străin, Anglia (1993); Premiul pentru cel

mai bun regizor (1992, 1996); Premiul pentru cel mai

bun regizor, Festivalul Internaţional de Teatru, Chişinău

(1994); Premiul pentru cel mai bun spectacol,

Theaterspreis, Stuttgart (1995); laureat EMKE (1992); laureat „Kriterion” (1997); Premiul revistei „Cuvântul”

(1996); Premiul SOROS pentru artă contemporană,

teatru (1998); Premiul pentru promovarea culturii

franceze (1997).

Lucrări publicate:

• Teatrul infidel, eseuri. - Bucureşti, 1987.

• Óra, árnyékok, versuri. - Budapesta, 1989.

• Készenlét, versuri. - Budapesta, 1990.

• A késdöfés gyöngédsége. - Kv.: Komp-Press, 1995. -

Korunk Baráti Társaság. - 160 p.

• Aki nem én: versek. - Mv.: Mentor, 1996. - 55 p. • Conversaţie în şase acte cu Tompa Gábor. -

Bucureşti: s.n., 2003. - 312 p.

• Lidércbánya, poeme. - 2004.

• Noé színháza. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 2004.

- 48 p.

• A Tatu hozománya: Ábel és Sára füzete. -

Csíkszereda: Pallas Akadémia, 2007. - 30 p.

- în colaborare:

• Versuri la patru mâini, coaut. - 1992.

• Romániai magyar négykezesek / Visky András,

Tompa Gábor. - Pécs: Jelenkor Kiadó, 1994. - Bukarest: Kriterion Könyvkiadó. - 64 p.

• Volt egyszer egy Fellegvár. - Kv.: Erdélyi Híradó

Könyv és Lapkiadó, 1994. - 104 p.

• Depressio Transsylvaniae: Kétbalkezes szonettek

(1993-1998)/ Kovács András Ferenc; Tompa Gábor. -


• Volt jövőkbe nézve: Válogatás a Múzsa irodalmi

anyagából (1991-2001). - Mv.: Impress, 2001. - 260 p. Referinţe:


• Hamlet a bántott félhez tartozik: az erdélyi magyar színház két

évszázados történetéből: esszé / Kántor Lajos. - Budapest: Héttorony

Könyvkiadó, [1990]. - 87 p.

• Romániai magyar verseskönyvek: 1944-1988 (1988-1989) =

Volume de versuri maghiare din România: Repertórium = Repertoriu

bibliografic / Mózes Huba. - Cj: Academia Română. Filiala Cj.

Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară, 1991. - 110 p.

• Függőhíd: közérzetkrónika / Kántor Lajos. - Pécs: Jelenkor Kiadó,

1993. - 287 p.

• Egy nemzedék - két felvonásban:Erdélyi színészek tegnap és ma /

Székely Szabó Zoltán; A fedőlapot Molnár Dénes készítette. - Bécs:

[Europa-Club], 1994 - 223 p.



Kh-M, 1994.

• Scintilla animae: [tanulmánykötet] / Kovács András Ferenc. - Kv.:

Komp-Press, 1995. - 188 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 226.


Scripta, 1997, p. 584.

• Tres faciunt collegium: esszék, tanulmánnyok / Tarján Tamás. -

Budapest: Orpheusz Kiadó, 1997. - 344 p.

• Arca az időnek / Indig Otto. - Nagyvárad: Literator Könyvkiadó,

1997 - 239 p.


Ştiinţă, 2000, p. 319-320.


466

• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós Kund. -

Budapest: Biró family kiadó, 2000. - Mv. - 140 p.


Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002 - Mv.: -

XXVII; 339 p.

• A minden és semmi gazdái: Színház az ezredvégen / Kacsir Mária;

Szerkesztette Jánosházy György. - Mv.: Mentor, 2002. - 403 p.




84, 107, 115, 207.



Contemporanii: K-Z. -2003, p. 438-441.

• Dictionnaire des relations franco-roumaines: Culture et

francophonie. - CjN: Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, 2003, p.

128.

• Fuck You sau Înjurături, pamflete, experimente în Teatrul şi filmul

românesc. Şi nu numai / Grid Modorcea. - Bucureşti: Tibo, 2004. - 288

p.

• Tompa Gábor: Beszélgetés hat felvonásban / Florica Ichim. -


• Cuvinte: Almanah literar 2006 / Coord. Irina Petraş. - CjN: Casa

Cărţii de Ştiinţă, 2006, p. 132.


Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 602

• Tompa Gábor színházi világa: Conversaţii în şase acte de Florica

Ichim. - CjN: Koinónia, 2007. - 184 p.



TOMPA Miklós, regizor; n. 28 dec. 1910, Odorhei,

HR - m. 5 iul. 1996, TgM. Studiază la

Odorhei; Lic. în TgM (1930); învaţă

actoria la Teatrul Naţional Budapesta

(1936). Regizează prima piesă:

Villámfénynél, de Németh László (1941); este chemat la Teatrul Naţional

Budapesta (1944); fondează Teatrul

Secuiesc din TgM (1946). Spectacole

regizate: Omul care a văzut moartea de V. Eftimiu,

Discipolul diavolului de G. B. Shaw, Avarul de Molière,

Mandragora de N. Machiavelli, Cavalerul mut de Heltai

Jenő, Pescăruşul de Cehov, Azilul de noapte, Micii

burghezi, Egor Bulâciov şi ceilalţi, Vassa Jeleznova de

Gorki, O scrisoare pierdută şi D-ale carnavalului de I.

L. Caragiale, Chef domnesc de Móricz Zsigmond, Banul

Bánk de József Katona, Prea multă minte strică de

Aleksandr Griboedov, Revizorul de Nikolai Gogol, Oameni şi şoareci de John Steinbeck, Tartuffe de

Molière, Fericirea furată de Ivan Franko, Paraziţii de

Gergely Csiky, Făclia de Gyula Illyés, Doamna ministru

de Branislav Nuşici, Învăţătoarea de Sándor Bródy,

Profesiunea doamnei Warren de George Bernard Shaw,

Ultima oră de Mihail Sebastian, Omul care aduce ploaie

de Richard Nash, Citadela sfărâmată de Horia

Lovinescu, Casa Bernardei Alba de Federico Garcia

Lorca (1947-1962). Devine prof. la Academia de Teatru

din TgM (1948); pleacă de la conducerea Teatrului

Secuiesc (1966); este chemat să regizeze la mai multe teatre din ţară; este rectorul Institutului de Teatru

„Szentgyörgyi István” (1976); se pensionează în 1981;

regizează ultima piesă: Bernada Alba házat (1991).

Distincţii: titlul de maestru emerit al artei (1954).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002:


Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional

Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 169-

170. Referinţe:

• Kötél homokból / Szakolczay Lajos. - [Békéscsaba]: Tevan Kiadó,

1994. - 330 p.



Kh-M, 1994.


• Székely körvasút: Tompa Miklós mesél / Bérczes László. -

Budapest, 1996. - 236 p.

• Hivatástudat és korszerűség: [körkép erdélyi színházakról] / Páll

Árpád; Szerkesztette Jánosházy György. - Mv.: Custos Kiadó, 1997. -

Mentor. - 249 p.

• Ki Kicsoda. Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 227.

• Bolyaiak tere: tollvonások egy város arcképéhez / Nagy Pál. - Mv.:

Impress, 1998. - 148 p.


Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. -

XXVII; 339 p.


Teréz; [utószó]: Gáspár Sándor. - TgM: Ed. Ardealul, 2002. - 137 p.


Ansid, 2002 .- 298 p.


2008, p. 172-179.

• Interviu cu directorul Tompa Miklós / Zs. F. În: Steaua roşie, 12

ian. 1957, p. 2.

TOMULEŢ, Virgil, grafician; n. 19 iun. 1936,

Daneş, MS. Studii: IAP „Ion

Andreescu” din Cj, specialitatea

Grafică. Din 1959 este prezent în paginile unor reviste şi ziare, cu

desene şi ilustraţii. A ilustrat cărţi de

literatură şi cărţi ale unor epigramişti

şi umorişti români. Participă frecvent

la saloanele caricaturiştilor din

România, expoziţia „Eterna epigramă,” precum şi la

manifestări cu participare internaţională: saloanele de

desen de presă, Paris (din 1991), fiind admis la concurs

(2001) şi reţinându-i-se o lucrare cu profil de caricatură

pentru „Muzeul lumii.” Are lucrări expuse în colecţii din

România şi străinătate. Publicaţii: stripuri, benzi colorate, fiind premiat (1991) pentru ilustrarea primei

expediţii româneşti trans-africane. A colaborat la edituri

şi reviste dedicate copiilor: Ion Creangă, Arici Pogonici,

Urzica, Cutezătorii, Napsugár, Jóbarát, revista

iugoslavă Bucuria copiilor, revista bilingvă (româno-

franceză) Piff, Făclia, Cluj. Preş. al Asoc.

Caricaturiştilor Clujeni şi vicepreş. (reales în 1998) al

Uniunii Caricaturiştilor Profesionişti din România.

Premii ale revistelor „Amfiteatru” (1968), „Arici

Pogonici”; „Salonul naţional de caricatură, ” Ploieşti

(1981); Premiul „Omnia, ” Galaţi (1982); Premiul din partea Sindicatului învăţământului (1987); revista

Sănătatea (1987); Salonul Naţional din Brăila (1987);

Festivalul Umorului „Constantin Tănase,” Vaslui (1998);

Premiul special acordat de un juriu internaţional.

Lucrări publicate:

• Basme româneşti. - Odorheiu-Secuiesc: Ed. Veera,

184 p.

• Album cu desene şi caricaturi. - CjN: Ed. Napoca-

Star, 1999. Referinţe:


467

• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN, 2000, p. 320.

• Enciclopedia artiştilor români contemporani/Al. Cebuc, V. Florea,

N. Lăptoiu. - Vol. IV. - Bucureşti, Ed. ARC 2000, 2001, p. 174.



TOMULEŢIU, Elena Adriana, ped., conf.

univ.; n. 23 apr. 1975, TgM. Studii: Şc. Normală „M.

Eminescu” TgM (1989-1994); Fac. de Psihologie şi Şt.

Educaţiei, Univ. „Al. I. Cuza,” IS (1994-1998);

specializări: Belgia (1999); IS (1999-2000); Lyon, Bonn

(2001); Zalec (Slovenia), Sarajevo, Bosnia-Herţegovina

(2002); China (2006); TgM (2006-2007). Dr. în sociologie, Fac. de Filosofie (2005). Psiholog şc., Lic. de

Artă, TgM (1999), UDC, TgM (1999-2001); lector

educaţie şi recuperare, Asoc. pentru Orfelinatele din

România pentru Copiii Noştri, Bucureşti (2002); lector

univ., UDC TgM (2003-2009); referent, Centrul Zonal

pentru Educaţia Adulţilor, TgM (2004-2005); manager

programe în domeniul adulţilor, Departamentul de

formare continuă şi dezvoltarea resurselor umane, UDC,

TgM (2006); conf. univ., UDC, TgM (2009-). Membru

IRSCA Gifted Education; Comitetul Şt. al Expoll IS;

secretar şt. al Fac. de Psihologie şi Şt. ale Educaţiei,

UDC, TgM. Participă la conferinţe de specialitate în ţară şi străinătate.

Lucrări publicate: • Institutuţii rurale de educaţie. - CjN: Ed. Risoprint,

2005.

• Educaţia pe tot parcursul vieţii. Semnificaţii şi

conţinut. - TgM: Ed. University Press, 2006. Referinţe:



•Baza de date BJM

TONK Márton, prof. de filosofie; n. 15 mart. 1973,

TgM. Studii: Lic. Teoretic „Bolyai

Farkas,” TgM (1991); Fac. de Istorie-

Filosofie, Departamentul Filosofie,

UBB, CjN (1991-1996). Dr. în filosofie cu teza: Filosofia lui Tavaszy Sándor

între metafizică şi ontologie (2001).

Red. şef al revistei de filosofie Kellék

(1994-2004); preparator titular, UBB,

CjN, Departamentul de Filosofie, Catedra de Istoria

filosofiei şi Logică (1996-1998); asist. titular (1998-

2002), lector titular (2002-2006); asist. asoc., Univ.

Creştină Partium, Oradea, Catedra de Filozofie (2000-

2001); lector asoc. (2002-2006); conf. univ. asoc. (2006-

), conf. univ. titular (2006-), Fac. de Şt. şi Arte, Univ.

Sapientia, CjN; şef de catedră (2006-2008); decan, Fac. de Şt. şi Arte, Catedra de Studii Europene, Univ.

Sapientia, CjN. Este iniţiator al cercet. în domeniul

istoriei tradiţiei filosofice maghiare din România;

fondator, dir., al Fundaţiei „Pro Philosophia, CjN; dir. în

4 contracte de cercet. cu finanţare naţională şi

internaţională. Publică studii de specialitate în ţară şi

străinătate. Membru în Soc. Muzeului Ardelean; Soc.

Maghiară de Filosofie Budapesta, Academia Maghiară

de Şt. Budapesta; European Union Nations and National

Minorities.

Lucrări publicate:

• Bevezetés a középkori filozófia történetébe. - Kv.:

Scientia, 2001.

• Idealizmus és egzisztencia filozófia. - Kv.: Pro

Philosophia, 2002.

- în colaborare:

• Válogatott filozófiai írások/ Bartók György. - Kv.,

1999.

• Böhm Károly és a „kolozsvári iskola”: A kolozsvári

Böhm Károly Nemzetközi Konferencia előadásai. - Kv.: Pro Philosophia, 2000.

• Értelmezes és alkalmazás / Hermeneutikai és

alkalmazott filozófiai vizsgálódósok / Tonk Márton,

Veress Károly. - Kv.: Scientia, 2002.

• Nation and National Minorities in the European

Union / Bodó Barna, Tonk Márton. - Kv.: Scientia, 2009. Referinţe:





TONK Sándor, istoric; n. 2 mai 1947, Cj - m. 14

aug. 2003, Budapesta, înmormântat la

CjN. Studii: Lic. Ady Endre din Cj;

Fac. de Filosofie şi Istorie, UBB Cj

(1969). Bibliotecar la BTB (1969-

1972); cercet. şt. la ICSU „Gheorghe

Şincai” din TgM (1972-1992); prof.

(cursuri de istorie medie) la Fac. de

Istorie şi Filosofie, UBB CjN (1992-1997); prof. la Institutul Teologic Protestant din CjN

(1997-2001); susţinător al necesităţii unei univ. maghiare

în Transilvania; rector al Univ. „Sapientia.” Domenii de

cercetare: evoluţia domeniilor feudale din Transilvania

în evul mediu, istoria intelectualităţii din Principat, noi

metodologii de interpretare a fenomenului

„peregrinaţiei” academice de către tinerii studenţi

transilvăneni la univ. europene. Publică în: Revista

Arhivelor; Korunk, Művelődés, Könyvtári Szemle, A Hét,

Tett. Lucrări publicate:

• Marosvásárhely régi címere: [rövid történeti

bemutatás]. - Mv.: s.n., 1993.

• A Marosvásárhelyi Református Kollégium diáksága.

1653-1848. / Bevezetéssel közzéteszi Tonk Sándor. -

Szeged: József Attila Tudományegyetem, 1994. - XXII,

481 p.

• Marosvásárhely: A Vártemplom és a vár. - 2. kiadás -

Kv.: Utilitas, 2006. - Kriterion. - 20 p.

- în colaborare:

• Marosvásárhely: A Vártemplom és a vár / Tonk

Sándor. - Sepsiszentgyörgy: Castrum Könyvkiadó, s. a. - 16 p.

• Transsilvania: Expo-Foto / Tonk Sándor;

Összeállította Török Gáspár. - Mv.: s.n., 1991. - 22 p.

• Albizálás erdélyi városokban és falvakban: Kiss

Sámuel enyedi diák gyűjtőútja, 1797 / Kiss Sámuel;

kísérő tanulmánnyal közreadja Tonk Sándor. - Szeged:

József Attila Tudományegyetem Pedagógiai Tanszéke,

1991. - 87 p.

• Erdélyiek egyetemjárása a korai újkorban, 1521-

1700 / Szabó Miklós, Tonk Sándor. - Szeged: József

Attila Tudományegyetem, 1992. - XI, 394 p.


468

• Az Erdélyi Magyar Nyelvmívelő Társaság kétszáz

éve: (1793-1993) / Bartha János,..., Benkő Loránd,

Benkő Samu,... Deé Nagy Anikó,... Tófalvi Zoltán, Tonk

Sándor, Tóth István... előadásai a marosvásárhelyi

tudományos ülésszakon, 1993. december 4-5-én. - Kv.:

Az Erdélyi Múzeum-Egyesület kiadása, 1994. - 100 p.

• Sáromberke: 1319-1994 / Szerzők: dr. Szabó Miklós,

Nagy Géza, Berekméri D. István, Dr. Mózes András,

Tonk Sándor. - Sáromberke Sajtóközpontjának

nyomdájában: Sáromberki Református Egyházközség,

1994. - 200 p. • A magyar irodalom és irodalomtudomány

bibliográfiája, 1966-1970. - Budapest, Argumentum

Kiadó. - 1996. - 2 vol. - 1 köt.: Általános rész: Szerzők:

A-K. - XXVIII, 512 p.; 2 köt.: Szerzők: K-Z;

Névmutató, p. 515-970.

• A múlt ösvényein: orvosművelődési írások / Izsák

Sámuel; [bevezető Tonk Sándor]. - Kv.: Polis, 1999. -

157 p.


268 p.

• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad:

RMDSZ-Scripta, 1997, p. 227-228. • Provincia 2001: Válogatás a folyóirat cikkeiből. -

Mv.: Pro Európa Kiadó, 2003. - 358 p

• Provincia 2001: Antologie. - TgM: Pro Europa, 2003.

- 358 p.

• Erdélyi könyvesházak / Jakó Zsigmond anyagának

felhasználásával sajtó alá rendezte Monok István,

Németh Noémi, Tonk Sándor. - 2. köt.: Kv., Mv.,

Nagyenyed, Szászváros, Székelyudvarhely történetéhez,

1991. - X, 246 p.

• Emlékkönyv Jakó Zsigmond születésének

nyolcvanadik évfordulójára/ Szerkesztette Kovács András, Sipos Gábor, Tonk Sándor. - Kv.: Erdélyi

Múzeum-Egyesület Kiadása, 1996. - 608 p.

• Marosvásárhely utcanevei tegnap és ma. - Mv.:

Juventus, 1997. - 92 p.

• Árva Bethlen Kata [Önéletírása] / A bevezető

tanulmányt, a jegyzeteket és a mutatókat készítette Tonk

Sándor. - Kv.: Az Erdélyi Református Egyházkerület,

1998. - 231 p.

• Póka: Egy mezőségi falu a történelem sodrában

(1323-2000): (Rendhagyó monográfia) / Szöllősi Árpád,

id. Tolvaly Ferenc; az utószót írta Tonk Sándory. - Kv.:

s.n., 2000. - 236 p. Referinţe:








Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 227-228.



• Anyanyelv és oktatás / Péntek János. - Csikszereda: Pallas-

Akadémia, 2004. - 166 p.

• Tonk Sándor (1947-2003). Remember / Ioan Chiorean. În: Anuarul

ICSU „Gheorghe Şincai,” TgM, V-VI, 2002-2003, p. 588-589.

• Az első rektor kitüntetése. În: Erdélyi Napló, 2004. Júl. 13., p. 1-5.

• Az egyetemnek lelki, erkölcsi tartást is kell nyújtania: Tonk Sándor

két évvel ezelőtti vallomása életútjáról, az egyetemépítés kihívásairól /

Gazda Árpád. În: Krónika, 2003. aug. 16-17. p. 3.

TORDAI László Ede, artist fotograf; n. 1976,

TgM. Membru al Fotoclubului Copiilor din TgM, unde

câştigă mai multe premii naţionale (1986-1994); membru

al Fotoclubului TgM (1996). Fotoreporter la 24 ore

mureşene. Participă la nenumărate expoziţii naţionale şi

internaţionale. Distins cu Menţiune de Onoare la Oregon

(1998); Menţiune de onoare FIAP, Oradea (2000). De

obicei lucrează pe diapozitive color. Referinţe:

• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu participare

internaţională, Târgu-Mureş, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii,

Decembrie 1997: [Catalog de expoziţie] / Red. Török Gáspár şi Bálint

Zsigmond. - TgM: s.n., 1997.



1999: [Catalog de expoziţie]. -TgM: s.n., 1999. - 48 p.


65.

TÖRÖK Gáspár, artist fotograf; n. 27 iul. 1934,

BV. Studii: Lic. „Bolyai Farkas” TgM

(1952); Institutul de Construcţii, Fac.

Instalaţii şi Utilaj, Bucureşti. Arta sa are

la bază o concepţie creativă, indusă de o

tematică preferată: eseu, nud, clădiri,

portrete. Expoziţii personale: TgM,

Miercurea Ciuc, Budapesta, Liverpool,

Bucureşti, Melbourne, Gödölő, Vác,

Savitaipale. Expoziţii de grup: TgM (1980, 1981, 1983,

2007-2009); Cristuru Secuiesc (1984); Odorheiu

Secuiesc (1985); Budapesta (1990); Milano (1992); Chişinău (1993); Lisalmi (1993); Santa Fe, USA (1994);

Bucureşti (1996); Szeged (1999); Craiova (2009). După

pensionare din domeniul construcţiilor (1990), continuă

creaţia fotografică în alb-negru şi cercetarea istoriei

fotografiei din Transilvania. Membru FOTOCLUB TgM

(1970); membru AAFR (1979); membru FIAP (1988);

membru MAFOSZ (1995); membru fondator, World

Association of Hungarian Photo Artist (2002). Obţine 64

premii în România şi 23 premii internaţionale. Ca o

recunoaştere a activităţii şi a talentului său i se conferă

titlul de AFIAP (1988); titlul de EFIAP (1995); Diploma de Excelenţă în România (1998).

Lucrări publicate:

• Portfolio. - Mv.: s.n., 1998. - [8] p.: repr. Foto.

• Kivárt pillanatok, EFIAP fotóművész; [Előszó Nagy

Miklos Kund]; Borítóterv: Török Gáspár. - Mv.: Lyra,

2004. - 120 p.

• Transsilvania: Expo-Foto / Tonk Sándor;

Összeállította Török Gáspár. - Mv.: s.n., 1991. - 22 p.

• Bienală de artă fotografică (15; 1993; Târgu-

Mureş): Catalogul lucrărilor expuse / redactarea

catalogului: Török Gáspár. - TgM: Impress, 1993. - 16 p. • Volt egyszer egy osztály...: A Bolyai Farkas liceum

1951-1952-ben végzett diákjainak visszaemlékezései 50

éves érettségi talalkozójuk alkalmából (Marosvásárhely

2002). - Mv.: Mentor, 2002. - 80 p.

• Istoricul Foto - Galeriei Cetăţii din Tîrgu-Mureş

1996-2009 = A marosvásárhelyi vár Fotógaléria

Története 1996-2000 [Catalog]. - TgM, 2009.

- în colaborare:

• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu

participare internaţională, Târgu-Mureş, Sălile de


469

expoziţie ale Palatului Culturii, Decembrie 1997:

[Catalog de expoziţie] / Red. Török Gáspár şi Bálint

Zsigmond. - TgM: s.n., 1997. - 53 p.

• Târgu-Mureş: ghid fotografic = Marosvásárhely:

képes útikalauz. - TgM: Prisma, 1998. - 104 p. Referinţe:

• United States-Romania-New Mexico; United States-Turkey-New

Mexico: Contemporary Photography from Romania; Contemporary

Photography for Turkey, presented by College of Santa Fe September

8-30, 1994. - Santa Fe: s.n., 1994. - 28 p.

• Sibiu '94: 6th International Photographic Salon: [album]. - SB:

s.n., 1994. - 70 p.

• Romanian fine art photography from Tîrgu-Mureş.

Marosvásárhely. Neumarkt / Fotoclub Tg. Mureş = Marosvásárhely =

Neumarkt; [Studii introductive de Zsigmond Bálint, president of the

club; Gyula Keresztes architect; Nagy Miklós Kund]. - Sl.: s.n., 1994 -

5 p. - 28 p.

• Bienală de artă fotografică (1997; Odorheiu Secuiesc). Expoziţia

Etnografia în arta fotografică: Ediţia 1997 = Néprajz a

fotóművészetben: kiállítás katalógusa: 1997. - Odorheiu Secuiesc -

Székelyudvarhely: Muzeul Haáz Rezső, 1997. - 48 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 232-233.


Scripta, 1997, p. 593.





69.

• First International Photographic Salon: A XIX-a Bienală de Artă

Fotografică = Marosvásárhely (23 Iunie - 21 iulie 2001) - Odorheiu

Secuiesc - Székelyudvarhely (29 iulie - 30 august 2001): Târgu-Mureş:

Catalog / Red. de Zepeczaner Jenő, Bálint Zsigmond. - TgM = Mv.:

s.n., 2001. - Odorheiu-Secuiesc = Székelyudvarhely. - 76 p.



• Clipe aşteptate: Album artistic personal. - TgM, 2004.

• Leporello: 75 de ani de viaţă. - TgM, 2009.



• Din activitatea artiştilor fotografi tîrgumureşeni. În: Steaua roşie,

24 apr. 1984, p. 3.

TÖRÖK Illyés Orsolya, actriţă; n. 30 nov. 1976,

TgM. Studii: UAT, TgM. Trăieşte în

Ungaria. Film: Ibsen: Peer Gynt;

Kicsimarapagoda (1999); Macerás

ügyek (2000); Szent Iván napja (2002);

Tarka képzelet (2003); Tamara (2003); Oldalbordák (2005); Off Hollywood

(2007); Mama (2008); Bibliothéque

Pascal (2010). Teatru: Front (2001);

Medeamaterial; Rejtett játékok; Tamara; Vérnász

(2002). Referinţe:

• www.origo.hu

• port.Hu

TÖRÖK László, critic de artă; n. 7 febr. 1929,

Lueta, HR. Red. şef adj. la revista Új Élet TgM. Referinţe:


TÖRÖK Pál, pictor; n. 22 aug. 1929, Vadu, MS.

Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj (1954) cu Kovács,

Mohi şi Miklossy. Prof. de desen şi pictură la Casa

Pionierilor din TgM (1954). Debutează în 1954 la TgM;

participă la manifestări colective la Sighişoara,

Miercurea Ciuc, Cj, Bucureşti, SM; expoziţia de artă

românească în Polonia. Autor de portrete şi compoziţii

inspirate din realitatea socială contemporană: Sudorii

(1964), Colectiviştii (1963), Cartiere noi (1968), După

război (1971). Preș. al filialei UAP din TgM din 1970.

Pleacă din ţară (1979).

Lucrări publicate:

• Kiáltás: válogatott versek és grafikák. - Lakitelek:

Antológia Kiadó, 1997. - 117 p. Referinţe:








Szárhegy / szerkesztette Égerházi Imre. - Debrecen: [s.n.], 1991. - 68 p.




/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002. - p. 333.

TORPAN, Ioan, prof., animator cultural; n. 19 ian.

1939, Săcalu de Pădure, MS. Şc. gen. în satul natal

(1946-1950); Şc. din Batoş (1950-1953); Lic. nr. 1

Reghin (1966); IPed. de 3 ani din CjN (1972); Fac. de

Biologie, UBB, CjN (1980). Prof. suplinitor, Şc. din

Săcalu de Pădure (1965-1969, 1970-1972); Şc. Urisiul

de Sus (1969-1970); prof. Şc. Dumbrava (1972-1973);

dir., Şc. Gen. Săcalu de Pădure (1974-1977); prof., Şc.

Bistra MS (1977-1980); Şc. Stânceni (1980-1990); Şc.

Gen. Gurghiu (1990-1999); Lic. Silvic Gurghiu. A organizat, înfiinţat, condus, îndrumat formaţii de

căluşeri, teatru, cercuri de folclor, dans tematic, dansuri

populare în toate localităţile unde a lucrat. Lucrări publicate:

• Glasul pământului strămoşesc. - TgM: Ed. Nico,

2008. - 146 p.

• Şi la lucru şi la joc: Folclor de pe Mureş. - TgM: Ed.

Nico, 2008. - 560 p.

-în colaborare:

• Pe Mureş şi pe Gurghiu / Ilie Frandeş, Ioan Torpan. -

TgM: Nico, 2009.

• Mureş, Mureş, apa ta…Folclor din judeţul Mureş / Ioan Torpan, Mihai Covrig. - TgM: Nico, 2010. - 248 p

Referinţe:



• „Şi la lucru, şi la joc, ” de Ioan Torpan / I. F.. În: Cuvântul liber,

20 febr. 2008, p. 1, 1 foto.

• „Şi la lucru şi la joc”: Cartea unei vieţi / Ilie Şandru. În: Cuvântul

liber, 8 mai 2008, p. 4.

TÓTH Tamás, actor; n. 1936, Cj. Studii: Institutul

de Teatru „Szentgyörgyi István” TgM

(1958). Actor, dir. (1972-1974) al Teatrului de Stat TgM. Roluri mai

importante: Boboc în Ştafeta nevăzută

de Everac; Piotr în Puterea

întunericului de Tolstoi; Petru Rareş în

Petru Rareş de H. Lovinescu; Madaras

Antal în Nuntă la castel de Sütő

András; Bolyai în Cei doi Bolyai de Németh László,

Petur în Bánk bán de Katona József; Versinyin în Trei

http://www.origo.hu/


470

surori de Cehov; Ross în Macbeth de Shakespeare;

Director în Fii bun până la moarte de Morcz Zsigmond;

Domingo în Don Carlos de Schiller; Kent în Regele Lear

de Shakespeare; Kelemen în Nu închidem uşa cu cheia

de Kocsis István. A jucat şi în filme, Ungaria. Referinţe:




45, 184.


TROMBITAŞ, Partenie, Parteniu Trombitaş; protopop ortodox; n. 1812, Beclean, BN - m. 23 apr. /5 mai 1889, TgM. La sfârşitul revoluţiei se întoarce în

oraş, unde îşi găseşte întreaga avere vândută la licitaţie,

documentele şi cărţile din arhivă arse şi distruse.

Continuă să fie un animator al luptei pentru egalitate

naţională şi confesională şi un apărător al autonomiei

Transilvaniei. Corespondenţa sa bogată cu Iosif Hodoş,

Andrei Şaguna reprezintă un valoros document pentru

oglindirea vieţii şi evenimentelor din această perioadă. În

1834 este numit pr. şi un an mai tîrziu primea dregătoria

protopopiatului TgM. Provine dintr-o familie veche de

români din Ţara Făgăraşului; s-a căsătorit cu nepoata

protopopului din Sângeorgiu de Pădure, Beta, pe care o pierde repede, în 1843, rămânând cu 3 copii orfani. Este

implicat în Revoluţia de la 1848, participă la Adunarea

de la Blaj, acuzat fiind toamna, după cea de-a treia

adunare, că deţine „ordine revoluţionare,” fapt ce-i

atrage percheziţia şi refugiul la SB şi apoi la Mediaş.

Documentele atestă că era lector şi colab. al Gazetei de

Transilvania. Avea legături strânse cu tineretul

intelectual românesc din TgM, locuinţa sa era primitoare

pentru cei dornici să se cultive şi să citească foile

româneşti la care era abonat. În 1845 participă la

adunările de constituire a Societăţii de Lectură a Canceliştilor Români din TgM. Este colab. al

Telegrafului român, membru din 1876 al subcomitetului

Despărţământului cercual TgM al Astrei, a avut şi

variate preocupări cărturăreşti. De numele lui se leagă

crearea unei biblioteci, care, deşi modestă, cuprindea

cărţi, periodice şi manuscrise, colecţii din Gazeta

Transilvaniei, Telegraful Român, tipărituri din sec. al

XVIII-lea, cele două volume ale Istoriei românilor din

Dacia Superioară, de Al. Papiu Ilarian, Dicţionar

românesc-latin-unguresc, îmtocmit de Samuil Crişanu

(Körösi). S-a îngrijit de cele 10 cărţi ale bisericii de

lemn, cea mai veche fiind din 1720; de inventarierea tuturor tipăriturilor şi manuscriselor celor 19 parohii care

formau protopopiatul TgM, care erau în număr de 341

cărţi, majoritatea tipărite la Blaj, SB, Alba Iulia,

Bucureşti, Rîmnic, Tîrgovişte, Buzău şi IS. Păstrează în

colecţia sa copiile autentice după actele care-i dovedeau

genealogia şi manuscrise originale, valoroase pentru

istoria Transilvaniei. Întreţine legături cu intelectualii

maghiari, printre care Benkő Károly. Referinţe:

• Protocolulu Congresului Nationalu Bisericescu Romanu de

Religiunea greco-resariteana, conchiamatu in Sabiiu pe 16/28

Septembre 1868. - SB: s.n., 1868. - 285 p.

• Protocolul sinodului archidiecesei greco-orientale române din

Transilvania ţinut la anul 1880. - SB: s.n., 1880. - 137 p.

• Monografia oraşului Tîrgu-Mureş/ Traian Popa. - TgM, 1932, p

243.

• Din corespondenţa lui Simeon Bărnuţiu şi a contemporanilor săi /

Enea Hodoş. - SB: s.n., 1944.


Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1971, p. 91-101.



• Opţiuni politice ale românilor din Tîrgu-Mureş şi din Scaunul

Mureş în anii 1860-1867 / Grigore Ploeşteanu. În: AAM, 2, 2003, p.

148-164.

• File din istoria mureşenilor. Contribuţii privind istoria românilor

din ţinuturile mureşene în perioada 1848-1865 / Ana Hancu. -TgM:

Nico, 2010.

• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri/Grigore

Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.

• „Andrei Şaguna- Corespondenţa” / Alex Iosipescu. În: Cuvântul

liber, 5 dec. 2008, p. 9.

TROMBIŢAŞ, Anania, luptător pentru drepturile

naţionale; n. 1838, TgM - m. 22 mart. 1886, SB?. Studii:

Lic. Rom.-cat. din SB, apoi Fac. de drept a Univ. din

Viena. Ca student a fost ales vicepreş. al Soc. literar-şt. a

românilor din Viena, a colaborat la almanahul Muza

română. Reîntors în ţară este ales preş. al Cercului

Electoral Mociu şi al Clubului Membrilor Români din congregaţia comitatului Cj; ales apoi membru al

comitetului central al PNR. Militează pentru solidaritate

naţională; s-a mutat la SB în 1879; este ales supleant în

senatul şc. mitropolitan, mai târziu asesor consistorial şi

referent şc. salarizat în senatul şcolar (5 mai 1881).

Participă la Conferinţele naţionale de la SB din 23 mai

1875, 20-21 iulie 1878 şi din 12-14 mai 1881; la

conferinţa juriştilor români de la SB din 11-12 iulie

1880, unde combate proiectul guvernamental de lege

agrară conceput în defavoarea foştilor iobagi; cere

democratizarea băncii „Albina, ” susţine publicarea şi difuzarea Memorandului din 1882; sprijină constant

Astra, fiind colector pentru Reghin (1868); membru

fondator al secţiei de ştiinţe naturale din 1874. Referinţe:



Ed. Veritas, 2010, p. 421-430.

• Anania Trombiţaş / Dr. Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 25 nov.

1984, p. 3.

TROZNER József, compozitor; n. 4 aug. 1904,

TgM - m. 1989, TgM. Studii: Conservatorul mun. TgM

(1915-1922), prof. Tonházi (teorie şi solfegii),

Zsiszmann Rudolf, László Arpád (pian, armonie,

compoziţie); Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena (1928-1933); Meisterschule din Viena

(1933-1935); École des hautes études comerciales din

Paris (1924-1925). Prof. de teorie-solfegii şi armonie la

Şc. populară de artă (1947) şi la Lic. de muzică din TgM.

Compune muzică vocal-simfonică, simfonică, de

cameră, vocală. Referinţe:


430-431.


Romfel, [1993]. - 208 p.

• Magyar életrajzi lexikon (1978-1991) / Főszerkesztő Kenyeres

Ágnes. - Budapest: Akadémiai Kiadó, 1994. - XV, 995 p.





471





TRUŢA, Elena, prof. de filosofie; n. 2 oct. 1939,

Şerbeni, MS. Cls. I-IV în Şerbeni (1947-1951); cls. VI-

VII în Craiova (1951-1954); Lic. „Elena Cuza” din

Craiova (1954-1957); UBB din CjN, Fac. de Istorie

Filosofie Ped. (1962-1967). Dr. în filosofie cu teza:

Relaţia profesor - elev în procesul educaţiei morale,

UBB, CjN (1984). Prof. la Şc. gen. Şerbeni (1967-1972);

Lic. nr. 1 din Reghin (1978-1997), dir. al acestei instituţii (1990-1997) până se pensionează. Prof.

evidenţiat (1987); Diplomă de Onoare acordată de Mun.

Reghin (2004).

Lucrări publicate:

• Blocaje şi deblocaje în relaţia profesor-elevi. - 2 vol.

- TgM: Ed. „Petru Maior,” 2002. - Vol. 1: Partea I.

Explicaţii; Partea II. Aplicaţii. - 111 p., 117 p. - Vol. 2:

Dicţionar - 286 p.


• 75 de ani ai Liceului „Petru Maior” şi 210 ani de

şcoală românească. În: Gazeta Reghinului, 5, nr. 10,

1995, p. 1. Referinţe:

• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta

Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior, ”

2008, p. 325-326.

• O carte de referinţă / Mircea Mihail Artimon. În: Gazeta

Reghinului, 13, nr. 10, 2002, p. 6.

TRUŢIA, Eugen, avocat, notar public, prefect, om

politic; n. 12 aug. 1879, Reghin, MS

- m. 12 apr. 1968, Reghin, MS. A

absolvit gimnaziul din Blaj (1899);

Fac. de drept şi ştiinţe politice din

cadrul Univ. „Ferencz József” din

Budapesta (1901-1904), având bursă de la Fundaţia „Alexandru Sterca

Şuluţiu.” Dr. în şt. juridice, Univ. din

Cj (22 iun. 1907). Deschide birou avocaţial în Reghin

(1909); devine membru ordinar al Despărţământului

Reghin al Astrei (1911); se angajează în lupta pentru

desăvârşirea unităţii naţionale; participă la MAN de la

Alba Iulia; îşi deschide birou de notar public în Reghin

(dec. 1918); numit prim-pretor la Pretura Reghinul de

Jos (1919-1921); prefect al jud. Târnava Mare (4 ian.

1922-25 ian. 1922). Membru al PP, apoi al PNR;

membru în CJM (1926); membru al PNŢ; membru în

CJM (1930-1934); prefect al jud. Târnava Mare (17 ian. 1930-24 iul. 1930); ales în Comitetul de 100; a donat

sume de bani în scop caritabil, pentru Cercul studenţesc

„Câmpia şi Mureşul”; a participat la sfinţirea bisericii

ortodoxe din Ibăneşti Pădure (1930), la dezvelirea

monumentului eroilor români din Lueriu (1933); se

înscrie în FRN din Reghin (1938) şi ulterior în Partidul

Naţiunii. A făcut parte din Cons. de adm. ale unor

instituţii economice şi financiare: „Deda-Bistra SA

pentru comerţul cu lemn,” „Fabrica de piele-Nörbert

Schonaur din Reghin SA,” „Casa de Păstrare şi Credit

din Reghin şi jur SA.” A fost supravegheat în timpul regimului comunist. Distins cu Ordinul „Coroana

României” în grad de Ofiţer. Referinţe:

• Monografia judeţului Târnava Mare. - Sighişoara, f. a., p. 226.

• Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.

- Timişoara - Arad, 1931, p. 350.

• Sub stindardul Astrei. Două decenii de activitate culturală în

Despărţământul Reghinului, 1919-1939 / Vasile Netea. - Reghin: Ed.

Despărţământul Astra, 1939, p. 2, 17.

• Marea Unire de la 1 Dec. 1918, Bucureşti, 1943, p. 59


- CjN, 1981, p. 76, 116, 125, 126, 186, 225, 262.

• 1918 la Români. Doc. Unirii. - Bucureşti. -1989. - Vol. 7, p. 130;

Vol. 9, p. 8, 173.

• 125 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei /

Marin Şara, în Astra reghineană, Reghin, 1999, p. 37, 40-42.

• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed.

Ardealul, 2000, p. 238-242, foto.

• Dr Eugen Truţia / Traian Bosoancă. În: Reghinul cultural: studii şi

articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior, ” 2001.

• Philobiblon mureşean/ Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la

înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie

Frandăş. - TgM: Nico, 2010, 282 p.

TUDORAN, Izidor, solist de muzică populară; n.

29 ian. 1950, Ibăneşti, MS. Şc. prim.

şi gimnaziul la Vătava; Lic. Ped. din TgM; Şc. Populară de Artă, secţia

canto, cu prof. Vasile Conţiu.

Debutează pe scena Casei de Cultură

din Reghin (1968), ca solist vocal şi

violonist; urmează primele

înregistrări la Radio CjN şi Bucureşti

(1974). Repertoriul cuprinde cântece de joc, doine de pe

Valea MS, care figurează pe primul disc mic (1976),

realizat la Radio CjN, sub îndrumarea lui Dumitru

Vartic, dirijor Ghiţă Mureşan; al doilea, produs la

Electrecord (1978), dirijor Gheorghe Vancu; al treilea disc mare stereo (1984); al patrulea, cu orchestra

Ansamblului Profesionist din Baia Mare. Participă la

numeroase turnee în ţară şi străinătate cu ansamblurile

„Rapsodia Română, ” cu filarmonicile din CjN, Baia

Mare, Bistriţa, Ansamblul „Şireagul” din TgM.

Discografie: Nu-s bătrân, dacă-s cărunt, Pe Valea

Mureşului, Cătălină, Cătălină. Locul I cu Ansamblul

Armatei „Ciocârlia” (1970); Marele premiu al

Festivalului Internaţional de Folclor din Polonia (1976) Referinţe:


Casa de Editură „Mureş, ” 2007, p. 236-237.

TUNARU, Nicolae, artist plastic, pictor, poet; n. 31

iul. 1955, TgM - m. iul. 2004, TgM.

Studii: Lic. Al. Papiu, Şc. de Arte,

secţia pictură, sub îndrumarea prof.

Lucia Călinescu şi Vasile Mureşan.

Membru al AAP MS (1985), al cărei

preş. a fost (1995-2004). A expus

lucrări în 12 expoziţii personale, 60

colective ori de grup, saloane

naţionale: Alba Iulia (1987, 1988, 1991); Bucureşti (1988), Constanţa (1988, 1991, 1992); expoziţii


472

internaţionale: Belgia, SUA, Canada, Germania, Olanda,

Franţa, Italia, Argentina, Ungaria. Aborda pictura în

manieră realistă, temele preferate fiind peisajele, florile,

naturile statice, portretele, avându-i ca idoli pe Theodor

Harşia şi Corneliu Baba. Premiat cu locul II pe jud.

(1988) şi la nivel naţional (1989) Lucrări publicate:

• Armonii autumnale...: plachetă de poezii / Nicolae

Tunaru. - TgM: s.n., 2002. - 20 p.

- în colaborare:

• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 2004. - 160 p. Referinţe:




Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 64-65.

• Nicolae Tunaru, expoziţie comemorativă de pictură / Dorin Borda.

În: Cuvântul liber, 22 iul. 2005, p. 15.

• Nicolae Tunaru. Galeria valorilor mureşene / Dorin Borda, Romeo

Soare. În: Cuvântul liber, 6 oct. 2006, p. 8.

• Cuvântul liber, 21 febr. 1995, p. 1; 20 dec. 1996, p. 3; 14 oct. 1997,

p. 2; 28 sept. 2001, p. 4; 21 iun. 2003, p. 1; 16 ian. 2004, p. 16; 6 febr.

2004, p. 7; 30 mart. 2004, p. 6; 15 iul. 2005, p. 2; 6 oct. 2006, p. 8.

• Târnava, 5, nr. 2-3, 1995, p. 2.

• Ambasador, 2, nr. 3, 1996, p. 15.

• 24 ore mureşene, 21 febr. 1995, p. 6.

TURC, Lucia, bibliotecar, bibliograf; n. 30 mart.

1961, Târnăveni, MS. Studii: Fac. de Istorie-Filosofie

din CjN (1985). Prof. de istorie la Poienile de sub

Munte, MM; din 1990 este bibliotecar la BCU „Lucian

Blaga” CjN. Lucrări publicate:

• Bibliografia istorică a Transilvaniei 1936-1944. -

CjN: Ed. Presa Universitară Clujeană, 1998.

- în colaborare:

• Reviste româneşti de cultură din Transilvania

interbelică. - Vol. I. - CjN: Ed. Presa Universitară

Clujeană, 1999.

• Bibliografia istorică a României. - Vol. 8-9. -

Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1996. - Vol. 8; CjN:

Institutul de istorie, 2000; Vol. 9 (coautor).


• Rolul presei româneşti în colportajul de carte din Transilvania 1900-1910. În: Studii de istorie a

Transilvaniei. - CjN, 1994, p. 144-147.

• Răvaşul - o publicaţie clujeană de la începutul

secolului. 1903-1910. În: Philobiblon, CjN, nr. 1, 1995,

p. 209-218.

• Documente referitoare la biblioteca Societăţii „Petru

Maior.” În: Ziridava, 19-20, 1996, p. 343-363.

• Istoriografia privind bibliotecile româneşti din

Transilvania (1850-1918). În: Studia Universitatis

„Babeş-Bolyai, ” 45, 2000, p. 85-100. Referinţe:

• Lectura şi biblioteca publică la Cluj / Traian Brad. - CjN: Casa

Cărţii de Ştiinţă, 2001. - 390 p.

TURDEAN, Vasile, cercet., bibliotecar; n. 14 nov.

1926, Sânger, MS - m. 21 febr. 2003, CjN. Studii lic. la

Blaj, licenţiat în istorie, Univ. CjN. În 1956 este

repartizat la Arhivele Statului, Cj, apoi devine dir.

Bibliotecii Judeţene Cj (din 1969). Dezvoltă o politică de

achiziţii bazată pe cunoaşterea valorii cărţii vechi şi

înfiinţează filiale noi ale bibliotecii. Referinţe:



TURNOWSKY Sándor, jurist, sociolog,

publicist; n. 21 iul. 1889, TgM - m. 5

mai 1958, TgM. Jurist la TgM (1915-

1929); ziarist la Oradea (1929-1940);

secretar al Asoc. „Galilei” (1912). Referinţe:

• A Galilei -kor története / Tömöri Márta. -

Budapest, 1960.

• Az erdélyi matematika történetéből / T. Tóth

Sándor. - Kv.: Kriterion, 2004. - 324 p.

TURZSAI Mária, cercet., istoric; n. 15 oct. 1929,

Decea, AB. Studii: Fac. de Istorie, UBB Cj. Drd. în

istorie. Din 1958 este cercet. la Centrul de Ştiinţe Sociale

TgM. Membră a Soc. de Ştiinţe Istorice RSR. Studii mai importante: Acţiuni democratice şi antifasciste la Tg.

Mureş în anii 1934-1937; Presa PCR şi a organizaţiilor

sale de masă 1921-1944; Presa legală antifascistă din

Transilvania apărute sub îndrumarea PCR în anii-1940;

Militantul Köblös Elek; Nicolae Iorga - figură

proeminentă a rezistenţei europene împotriva

hitlerismului; Presa MADOSZ-ului; Demascarea

agresiunilor fasciste în paginile revistei Korunk; Despre

Józsa Béla; Din istoria realităţilor culturale româno-

maghiare institutuţionale şi personale în perioada 1933-

1944 (coaut.).

Lucrări publicate:

• Tollal a fasizmus ellen. - Bukarest: Politikai

Könyvkiadó, 1974. - 172 p.

• A vásárhelyi találkozó „a törtenelem önmagát

gondolta (Monografikus tanulmány). - Bukarest:

Politikai Könyvkiadó, 1947. - 260 p. Referinţe:

• Gazetele Horia şi Falvok Népe (Poporul satelor)în lupta contra

fascismului. În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale / Vasile Rus, Ioan

Chiorean. - Bucureşti: Ed. Academiei, 1977, p. 119-134.

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. -TgM, 1981, p. 158. • Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997.


473

Ț

ŢARĂLUNGĂ, Elena Lucia, bibliotecar; n. 2

sept. 1957, Sighişoara.

Studii: Şc. Gen. nr. 2

(Gimnaziul „Aurel

Mosora”); Lic. nr. 1 (Lic.

„Mircea Eliade”); Univ.

Tehnică CjN; Fac. de

Litere, Univ. „Lucian

Blaga” SB, Secţia de

Biblioteconomie -Arhivistică (2005). A lucrat la Fabrica

„Nicovala” Sighişoara; la Gimnaziul de Stat „Zaharia

Boiu” (până în 2001); bibliotecar la Biblioteca Mun. „Zaharia Boiu” din Sighişoara (2001-); dir. al bibliotecii

(2002-).

Lucrări publicate:

• Sighişoara - orizonturi de cultură. - TgM: Nico,

2007, p. 164.

- în colaborare:

• Rolul traducerilor în circulaţia valorilor literaturii

universale. În: Lumina slovei scrise. - Vol. 1. - SB: Ed.

Media, 2003, p. 145-155; vezi și Romanian Meridian,

SUA, dec. 2003.

• Puterea călăuzitoare a cărţii. În: Lumina slovei

scrise. - Vol. 2. - SB: Ed. Media, 2004. • Organizarea arhivei oraşului Sighişoara în sec.

XVIII. În: Lumina slovei scrise. - Vol. 2. - SB: Ed.

Media, 2004, p. 172-182

• Moş Goriot şi Enigma Otiliei, creaţii ale realismului.

În: Lumina slovei scrise. - Vol. 2. - SB: Ed. Media, 2004,

p. 212-221.

• Biblioteca Municipală „Zaharia Boiu” Sighişoara. În:

Lumina slovei scrise. - Vol. 3. - SB: Ed. Media, 2004, p.

28-34.

• Biblioteca documentară din Sighişoara. În: Vatra, 6,

2006, p. 9-12. • Un mare iubitor de folclor pe plaiuri sighişorene -

prof. Ilarion Cocişiu. În: Alt Schaessburg, Sighişoara, 1,

2008, p. 203-208; Vatra Veche, 1, nr. 8, oct. 2009, p. 30-

33.

• Horia Teculescu şi personalităţile culturii interbelice.

În: Alt Schaessburg, Sighişoara, 2, 2009, p. 112-121. Referinţe:





• Ce se întâmplă cu bibliotecile Sighişoarei / Dan Todea. În:

Punctul, 2-7 mai 2006, p. B6 (I); 8-14 mai 2006, p. B5, 1 foto.

U

UGHY István, grafician, muzeograf; n. 25 iul. 1930,

Cristuru Secuiesc, HR. Studii: Şc. medie de artă TgM;

IAP „Ion Andreescu” Cj (1963). Participă la toate

expoziţiile colective din TgM (1965-1981); expoziţii

internaţionale: SUA. Expoziţii personale: Cristuru

Secuiesc, CjN. Lucrări în muzeul de Artă TgM. Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981. • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -

Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990, p. 129.





UGRON Gábor, politician, diplomat; n. 8 ian.

1880, TgM - m. 27 oct. 1960, Bakonybél, Ungaria.

Subprefect, apoi prefect pentru jud. MS-Turda; deputat

în Parlament pentru TgM (1915); ministru de interne

(1917).

Lucrări publicate:

• Az orvos és a szociális egészségügyi prevenció. -

Kalosca, 1936. - 143 p.

• Új magyar építőművészet / szerkesztőbizottság:

Györgyi Dénes, Dr. Hülti Dezső, Irsy László, Kozma Lajos. - 2 vol. - Budapest: Kiadja Budai István, 1935-

1938.

- în colaborare:

• Maros-Vásárhely és a háború 1914-1915 / szerkeszti

Oroszlány Gábor. - 2. könyv: 1915. - 100 p. Referinţe:

• Magyar életrajzi lexikon: 3-ik kiegészítő kötet: A-Z. - Budapest:

Akadémiai kiadó, 1981.

• Erdélyi magyar breviárium / Czirják Árpád. - 1. köt.: jan.-ápr. -

Kv.: Gloria Nyomda és Kiadóvállalat, [1996]. - 511 p.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

UILĂCAN, Petru, protopop gr.-cat., prof.; n. 1848,

Hărţău, MS - m. 1905, Reghin, MS. Studii secundare la

TgM şi Blaj; teologice în Viena la Col. „Sf. Barbara.”

Este numit în cancelaria mitropolitană din Blaj (1873-

1875); capelan la Cj (1875-1878), unde participă la

cursurile de filosofie ale Univ.; prof. de teologia morală şi pastorală la Seminarul din Blaj (1878-1888); paroh şi

protopop la Reghin (1888-1905). S-a preocupat de

emanciparea culturală, economică şi politică a

conaţionalilor săi; membru al Astrei (1888); membru al

comitetului Despărţământului Reghin al Asociaţiunii;

ataşat politic PNR; membru al clubului electoral Reghin;

a participat la conferinţa de la SB (21-22 ian. 1892),

votând pentru înaintarea Memorandului; membru în

comitetul de supraveghere al Băncii „Albina.” Referinţe:

• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 108-109.


Netea. - Bucureşti: Fundaţia Regele Mihai I, 1947. - 483 p.


474





• Cultura română modernă şi idealurile naţionale: năzuinţe,

momente, accente, impulsuri / Ioan Silviu Nistor. - Bucureşti: Editura

Didactică şi Pedagogică, 1997. - 279 p.


Mun. „Petru Maior”, 1999.

• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin:

Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001. - 255 p.



Editura Veritas, 2010, p. 503-506.

• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) /

Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 12.

URSU, Melania, actriţă, n. 16 iun. 1940, Sibiu, SB.

Studii: IATC „I. L. Caragiale” (1961).

Actriţă la Teatrul Naţional CjN (1961-

1976); Teatrul Naţional TgM (1976-

1980); Teatrul Naţional CjN (1980-

2008), conf. univ. la Catedra de Teatru,

Actorie, Academia de Teatru de pe

lângă UBB CjN; prof. de actorie,

improvizaţie scenică şi machiaj la Lic.

de Coregrafie şi Artă Dramatică din CjN. Roluri în: Apus

de soare de B. Şt. Delavrancea (1962-1963), Constructorul Solness de Henrik Ibsen (1965-1966), Nu

sunt turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu (1965), Câinele

grădinarului de Lope de Vega (1965-1966), O noapte

furtunoasă de I. L. Caragiale (1966), Nefericitul

Platonov de A. P. Cehov (1966-1967), Opinia publică de

A. Baranga (1967-1968), Rochia de R. Vulcănescu

(1968), Femeia îndărătnică de W. Shakespeare (1968-

1969), Astă seară se joacă fără piesă de L. Pirandello

(1969), Visul de Margareta Bărbuţă (1970), O femeie

fără importanţă de Oscar Wilde (1970), Unchiul Vanea

de A. P. Cehov (1973-1974), Casa care a fugit de Petru Vintilă (1976-1977), Labirintul de Fernando Arrabal

(1979-1980), Ubu Rege de Alfred Jarry (1981), Cerul

înstelat deasupra noastră de Ecaterina Oproiu (1984-

1985), Antigona de Sofocle (1985-1986), Nu ne naştem

toţi la aceiaşi vârstă de Tudor Popescu (1987), Iaşii în

carnaval de V. Alecsandri (1989), Divorţ în stil italian

de Eduardo de Filippo (1990-1991), Anul viitor la

aceeaşi oră de Bernard Slade (1991-1993), Avram Iancu

de L. Blaga (1993), Hamlet, aşii în carnaval,

Logodnicele aterizează la Paris (2001), Săptămâna

luminată de Mihail Săulescu (1993-1994), Bolnavul

închipuit, Burghezul gentilom, Gaiţele (2002), Pădurea (2003), Pygmalion (2005), Vasa Jeleznova, după M.

Gorki (2006); Mama, din Un caz clinic de D. Buzzati

(2008); Carol, în Hecuba de Euripide, regia Cristian

Nedea (2009); Alice, în Dansul morţii de Strindberg,

regia Sorin Misirianţu. Filmografie: Mama, în Misterul

lui Herodot; Irina, în Mere roşii (1976); Ana, în Iarba

verde de acasă (1977); Doamna Chiajna, în Întoarcerea

lui Vodă Lăpuşneanu (1979); Vica, în Pădureanca

(1986); Pelaghia Roşu, în Flăcări pe comori; Nevasta

şoferului, în Muntele ascuns; secretara de jud., în

Preşedinta; Veta, în Nelu; Caravana cinematografică (Doamna Benea), regia Titus Munteanu (2008). Premii şi

distincţii: Medalia „Meritul cultural” cls. I (1967);

Ordinul „Meritul cultural” cls. IV pentru activitate

îndelungată şi merite deosebite în arta dramatică, cu

prilejul a 50 de ani de la înfiinţarea Teatrului Naţional Cj

(1969); Diplomă pentru interpretare rol, Ecaterina din

Pasărea Shakespeare de D. R. Popescu, Festivalul de

Teatru Iaşi (1975), ed. I; Premiu şi titlu de laureat pentru

Cerul înstelat deasupra noastră, etapa republicană

Festivalul naţional „Cântarea României” (1985); Premiul

şi laureată la festivalul „Cântarea României” (1987);

Certificat „Medalia Aniversării Culturale Clujene la 75

de ani,” aniversare a Teatrului Naţional Cluj (1994);

„Ordinul Naţional pentru Merit cu Grad de Cavaler al Culturii” (2002). Participări la festivaluri internaţionale:

Chişinău (1990); Graz, Austria (1994); Belgrad (1994);

Cairo (1994); Paris (1994); Tampere (1997); Karlsruhe

(2002). Referinţe:

• 1234 cineaşti români / Cristina Corciovescu, Bujor T. Râpeanu. -

Bucureşti, 1996, p. 376-377.

• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN, 2000, p. 328.


Fornade. - CjN, 2007, p. 619.



URSULESCU, Octavian, prezentator de muzică

uşoară, critic muzical, jurnalist; n. 7

iul. 1947, Câmpul Cetăţii, MS.

Studii: Şc. Gen. „Vasile Alecsandri”

şi Lic. „Dimitrie Cantemir”, ambele

din Bucureşti; Fac. de Electronică,

Pol. Bucureşti. A copilărit la

Chiherul de Jos, apoi pleacă la

Bucureşti. A fost prezentator la

primele ediţii ale Cerbului de Aur, Festivalul de la

Mamaia, Steaua fără nume, Şlagăre în devenire, Meridiane ale cântecului. Este corespondent la

publicaţii muzicale: Billboards (SUA), Music Week

(Marea Britanie), Melodie (Cehia), Jazz Forum

(Polonia), Contemporanul, Scânteia autorului, Femeia,

Magazin, Astra, Dobrogea Nouă, Flacăra, Neurweg,

Ifjumunkas, Libertatea, Universul timpului liber, Ecran

Magazin, Liceenii, Dialog, Noul cinema, Azi, Doina,

Ambasador. Co-realizator al emisiunii radiofonice

săptămânale Radiorecording; De la 1 la 5; De la 3 la 7,

Estrada duminicală, Meloritm, Jazz Forum. Red. al

revistei Actualitatea muzicală. Contribuie la realizarea

unor albume Electrecord: Phoenix, Progresiv, Marina Voica, Aurelian Andreescu, Cornel Constantiniu,

Margareta Pîslaru. Membru în biroul de conducere al

Uniunii Criticilor Muzicali, Interpreţilor şi Coregrafilor

din România, membru al Federaţiei Internaţionale de

Jazz, membru în biroul secţiei de critică muzicală al

ATM. Referinţe:


Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 240-242.

• Stele de milioane / Romeo Soare. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 64-

67.

• Chiheru ieri - Chiheru azi / Emanoil Hurdugaci. - TgM: Casa de

Editură „Mureş”, 2007, p. 136-137.



• „Zilele Chiherului” / Dorin Borda, Ilarie Opris; Foto: Ioan Florea.

În: Cuvântul liber, 9 oct. 2007, p. 8, 1 foto.

• 24 ore mureşene, 17 mart. 2001.


475

V

VAJDA Ludovic, istoric; n. 27 dec. 1926,

Dumitreni, com. Fîntînele, MS. Studii secundare şi univ.

la Cj. Dr. în istorie (1969). Asist. univ. (din 1951), apoi

şef de sector la Institutul de Studii Social-Politice de pe

lângă CC al PCR, filiala Cj (din 1955). Contribuţii

privind aspecte ale istoriei mişcării muncitoreşti din

Transilvania între anii 1848 şi 1918, presa socialistă şi

muncitorească, dezvoltarea mineritului şi a metalurgiei;

a colaborat la o serie de sinteze de însemnătate naţională

şi la editarea de documente privind istoria mişcării

muncitoreşti din România. Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Contribuţii la istoria mişcării sindicale din

Transilvania (1848-1917). - Bucureşti: s.l., 1957. - 117

p.

• Greva generală din România 1920. - Bucureşti, 1960.

• Munkás és parasztmozgalmak Erdélyben 1905-1907.

- Bucureşti, 1962. - 347 p.

• Marea răscoală a ţăranilor din 1907. - Bucureşti,

1967.

• Documente privind începuturile mişcării muncitoreşti

şi socialiste din România (1821-1878). - Bucureşti,

1971. • Cluj. Pagini de istorie revoluţionară. - Cj, 1971.

Studii:

• Începuturile dezvoltării mineritului de cărbuni în

Transilvania. În: Acta Musei Napocensis, 1964, p. 397-

419.

• Cu privire la pătrunderea capitalului austriac în

industria minieră şi siderurgică a Transilvaniei între

1848 şi 1867. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai,

1965, p. 63-78.

• Dezvoltarea extracţiei minereului de fier şi a

siderurgiei în Transilvania (1848-1867). În: Acta Musei Napocensis, 1965, p. 497-522.

• Începuturile revoluţiei industriale în mineritul şi

metalurgia din Transilvania. În: Anuarul Institutului de

Istorie şi Arheologie Cluj, X, 1967, p. 173-195.

• Formarea muncitorimii salariate în industria minieră

şi metalurgică din Transilvania 1848-1867. În: Acta

Musei Napocensis, 5, 1968, p. 227-237; 6, 1969, p. 307-

324.

• Capitalul străin în industria minieră şi metalurgică a

Transilvaniei (1867-1900). În: Acta Musei Napocensis,

9, 1972, p. 229-254. • Întreprinderea metalurgică de la Zlatna între anii

1848-1918. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai, 1973,

2, p. 67-95; 1974, 1, p. 77-102. Referinţe:

• Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 336.

VANCEA, Zeno, Oct. Zeno Vancea, compozitor, muzicolog; n. 8 oct. 1900, Bocşa Vasiovei,

CS - m. 15 ian. 1990, Bucureşti. Studii muzicale

începute la Lugoj (1915-1918); Conservatorul din Cj

(1919-1921), cu Augustin Bena, Hermann Klee şi

Gheorghe Dima; ulterior studiază la Neues Wiener

Konservatorium (1921-1926, 1930-1931); a frecventat ca

auditor cursurile de istoria muzicii

ale lui Guido Adler, la Univ. din

Viena. Prof. de muzică la Lic.

Militar TgM (1926-1929); prof. de

armonie, contrapunct şi istoria

muzicii (1929-1940) şi dir. al Conservatorului mun. TgM (1946-

1948); prof. la Conservatorul mun.

Tm (1940-1945), apoi, pentru puţin timp, a fost dir. gen.

al muzicii (1948-1949) şi al învăţământului artistic

(1949-1950) în Ministerul Artelor; prof. de istoria

muzicii (1949-1953) şi contrapunct (1953-1968) la

Conservatorul din Bucureşti. A fost secretar (1949-1953)

şi vicepreş. (din 1968) al UCMR; red. şef al revistei

Muzica (1953-1964). Opera: Baletul-pantonimă

Priculiciul (1933). Muzică simfonică: 2 Simfoniete

(1948, 1967), 2 Rapsodii bănăţene (1926, 1950), Preambul, intermezzo şi marş (1958), Burlesca, concert

pentru orchestră (1959); Concert pentru orchestră

(1961); Cinci piese pentru orchestră de coarde (1964);

Sonata pentru orgă şi orchestră de coarde (1976).

Creaţie de cameră: 6 Cvartete de coarde; Preludiu, Fugă

şi Tocata, pentru pian (1926); Cvartet bizantin (1931);

Preludiu şi Scherzo, pentru pian (1937). Muzică corală,

vocală. Ordinul Muncii cls. a II-a; Ordinul „Meritul

Cultural” cls. I; Premiul de compoziţie „George

Enescu”, obţinând succesiv menţiunea I (1934), premiile

al III-lea (1936), al II-lea (1937, 1938) şi I (1943); Premiul de Stat, Maestru Emerit al Artei (1954); Premiul

„Ciprian Porumbescu” al Academiei Române (1968);

Premiul Herder al Universităţii din Viena (1974); de mai

multe ori premii ale UCMR. Lucrări publicate:

• Chestionar de istoria muzicei universale : îndreptar

pentru uzul conservatoarelor, seminariilor şi liceelor. -

s.n., 1938. - 66 p.

• Istoria muzicii universale şi românesti. - TgM, 1938.

• Muzica bisericească corală la români. - Tm, 1944.

• Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur armonizată şi

aranjată pentru coruri mixte săteşti după vechile melodii de strană din Ardeal. - TgM: s.n., 1939. - 32 p.

• Cartea dirijorului de cor. Îndreptar pentru uzul

conducătorilor de cor. - Tm: Editura Mentor, 1945.

• Creaţia muzicală românească în sec. XIX-XX.-

Bucureşti: Editura muzicală, 1968. - Vol. I. - 1968; vol.

II. - 1979.

• Istoria muzicii universale în exemple (23 de broşuri

alăturate discurilor). - Bucureşti, 1966-1980.

- în colaborare:

• Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Editura

Ardealul, 2010. - 214 p.

Traduceri:

• Béla Bartók de Szabolcsi Bence. - Bucureşti: Editura

Muzicală, 1962. Referinţe:

• Muzica românească de azi. Cartea Sindicatului Artiştilor

Instrumentişti din România / P. Niţulescu. - Bucureşti: s.n., 1939. -

1103 p.

• Din muzica şi viaţa compozitorilor / Virgil Gheorghiu. - Bucureşti:

Editura Contemporană, 1942. - XII, 263 p.

• Muzicieni români. Lexicon. - Bucureşti: Editura Muzicală, 1970, p.


476

438.


Romfel, [1993]. - 208 p.



Bucureşti: Editura Muzicală, 1995. - 590 p.



• Die Beziehungen Rumäniens und Österreichs: Geschichte,

Diplomatie, Kultur / Alexandru Popescu; Dan und Ştefan Stoica

herausg. - Iaşi: Institutul European pentru Colaborare Cultural-

Ştiinţifică, 1999. - 304 p.

• Dicţionar de mari muzicieni. - Bucureşti: Univers Enciclopedic,

2000. - 539 p.




Ansid, 2002. - 268 p.


Ansid, 2002. - 298 p.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Personalităţi mureşene: Zeno Vancea / Bujor Dânşorean, A. Popa.

În: Steaua roşie, 12 febr. 1983, p. 3, 1 foto.

• Privire asupra trecutului muzical târgumureşean / Csíky Boldizsár.

În: Vatra, 32, nr. 9/10 (2005), p. 75-80.

VÁRADI Rudolf, actor, artist emerit; n. 1892,

Oradea - m. 1957, TgM. A jucat pe scene din Oradea,

Tm, CjN, Teatrul Naţional din Budapesta (1945). Din 1946 este actor la Teatrul de Stat TgM. Roluri mai

importante: Om de ştiinţă în Csongor şi Tünde de

Vörösmarty Mihály; Dezendorea în Agalit şi sihastri de

Jekely Zoltán; Bessemenos în Micii burghezi de Gorki;

Dandanache în O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale;

Gedo Felician în Furtună în munţi de Kiss-Kóvats; Hirin

în Jubiliare de Cehov. A jucat în filmele româneşti:

Testament, Casanova. Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p.160.

VARGA József, actor; n. 21 mai 1902, Oradea - m.

27 mart. 1976 TgM. Actor la Teatrul de Stat TgM. A

interpretat peste 500 de roluri. Roluri mai importante:

Akim în Puterea întunericului de Tolstoi; Loric (slugă)

în Cei doi Bolyai de Németh László; Nenea László în Nu

pot trăi fără muzică de Móricz Zsigmond; Nenea Józsi

în Pasărea mică de Móricz Zsigmond. Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 159. • Magyar színházművészeti lexikon, Budapest: Akadémiai Kiadó,

1994.

VÁSÁRHELYI János, episcop ref.; n.1888, TgM

- m. 1960, înmormântat în Cimitirul Házsongárd, CjN. A

studiat la Univ. din Cj, apoi a făcut călătorii de studii la

Berlin, Iena, Basel şi Geneva. Pr. în Beszterce şi Cj.

Decan (1923-1926); vicar episcopal (1926-1936).

Episcop al Bisericii Ref. Protestante din Transilvania

(1936). Editor al ziarului protestant Reformátusok lapja

(1923-1926). Prim red. la organul oficial Református

Szemle.

Lucrări publicate:

• „Bizonyságtétel” egyházi beszédek. - Turda, 1925.

• Egyházunk és a reverzálisok. - Cluj, 1926.

• „Megrigasztaltatva-vigasztalni” Termetési beszédek

és imák. - Turda, 1926.

• „Tudom. Kinek hittem”. - Cluj, 1927.

• Egymás között. - 1928.

• Az életnél. - 1929.

• A mi Isten-tiszteletünk. - 1929.

• Árva Bethlen Kata öröme. - 1930.

• Jobban tied Uram. - 1930.

• Református élet. - 1931.

• Hittem, azért szólottam. - 1935. • Hastáti lakodalom. - 1933.

• A mi hitünk. - 1935.

• Az Élet útja. - 1936.

• În slujba lui Isus Hristos. - 1937. Referinţe:


înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică - Bucureşti: Saeculum

I.O., 1999, p. 885.







Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

VASILIU, Vasile, actor, prof. univ; n. 29 dec.

1937, Iaşi - m. 6 nov. 2000, TgM.

Studii: IATC, Bucureşti (1962). Actor

la Teatrul Naţional TgM (1962-2000).

Roluri în: Dacă vei fi întrebat,

Oceanul, A douăsprezecea noapte,

Trei povestiri care merită povestite

(menţiune pentru interpretare),

Mătrăguna, Omul în robă, Muşcata

din fereastră (Georgică), Prinţul Turandot de Carlo

Gozzi, O noapte furtunoasă (Rică Venturiano), O scrisoare pierdută (Brânzovenescu), Sinucigaşul, Tot ce

avem mai sfânt, Livada de vişini, Havuzul, Îmblânzirea

scorpiei. Referinţe:

• Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000, p. 140.

• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: contribuţii la istoria



15, 18, 21, 22, 25, 36, 37, 38, 51, 54, 67, 76, 89, 98, 102, 113, 149-150,

174, 180, 182, 184, 188, 192, 194, 206, 226, 227.

• Cuvântul liber: 12 nov. 1992, p. 2, 4 apr. 2000, 31 aug. 1999, 24

oct. 2000, 7 nov. 2000 (Necrolog), 4, 12 nov. 2000.

• Jurnalul de Mureş, iun. 2000.

VASS András, dirijor, n. 1979, TgM. Studii: Lic. de

Artă TgM, cu prof. Kreuzer

Viola, Kovács Zsuzsa;

îndrumat de compozitorul

Csíky Boldizsár, a fost admis

la Academia de Muzică

„Liszt Ferenc” din Budapesta,

specialitatea dirijat. A susţinut concerte, în studenţie, cu Orchestra Simfonică

din Miskolc, Orchestra Ministerului de Interne şi

Orchestra Simfonică MATÁV din Budapesta, cu

maeştrii de renume ai artei dirijorale, precum Lukács

Ervin, Gál Tamás. Distins cu premiul „Donáth Ede”.


477

Referinţe:

• Concert simfonic: pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 9 mai 2002.

• Seară de operă: pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 4 dec. 2003.

• Zilele muzicale târgumureşene. Ediţia a XLI-a, 5-26 mai 2011,

Caiet program, p. 31.

VASS Tamás, grafician; n. 15 dec. 1942, TgM - m.

28 mart. 1988, TgM. Absolvent al Lic.

de Artă TgM (1963) şi al IAP „Ion

Andreescu”, CjN (1969), prof.

Barabás István, Nagy Pál, Feszt

László. Expoziţii: Primăvara

studenţească, CjN (1967-1968); TgM

(1969-1972, 1975, 1993); Subotica,

Iugoslavia (1971); Bucureşti, Salonul

Republican de desen şi gravură (1973); TgM, Artă

Plastică (1973); TgM, Teatrul Naţional (1978, 1987);

TgM, redacţia Vatra (1979); Suceava, Cântarea României (1981); Botoşani, grafică (1982); CjN, Opera

Maghiară (1987); Teatrul de Stat, Sf. Gheorghe, grafică

(1988); TgM, Casa dr. Bérnádi György (2004). Premiul

I, Cântarea României (1981). Referinţe:




/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002.


Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 129.

• Interaktív grafikai kiállítás. În: Népújság(Kalauz), 2006. Okt. 20.,

p. 1.

• Aukcióval egybekötött Wass Tamás-emlékkiállítás. În:

Népújság(Kalauz), 2006. dec. 8.), p. 1.

VĂCARU, Diana, actriţă; n. 16 aug. ?. Studii:

Academia de Artă Teatrală, TgM

(1991). Actriţă la Teatrul Naţional

TgM (1996-2000), Teatrul din Sibiu

(2000-). Roluri în: Opt femei de

Robert Thomas, regia Hunyadi

András; Cvadratura cercului de V.

Kataev, regia Cornel Popescu;

Nascendo, de Alina Nelega, regia

Gavril Cadariu; Minunea sau viaţa ca o poveste de

Sânziana Popescu; Albertine, în cinci timpi; Romeo şi Julieta; Macbeth; Priveşte înapoi cu mânie; Ines de

Castro; Învierea; Şi miniştrii calcă strâmb. Referinţe:

• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002. Contribuţii la istoria



127, 128, 137, 141, 143, 148, 184, 242.

• Diana Văcaru (fişă de creaţie) / Cornel Popescu. În: Cuvântul

liber, 1 febr. 2000, p. 4, 1 foto.

VÉCSEI Károly, cercet. şt.; n. 23 mart. 1923,

Gheja, MS. Studii lic. la TgM, univ. la Cj. Cercet. şt. la

Centrul de Știinţe Sociale TgM.

Lucrări publicate:

• Antiumanismul moralei religioase. - TgM: Editura

pentru Răspândirea Cunoştiinţelor Cultural-Știinţifice,

1962.

• Aspecte ale dezvoltării conştiinţei politice a

studenţilor. - Bucureşti: Editura Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului, 1969.


• Dimensiunile fenomenului religios şi implicaţiile

educative, în preocupări privind educaţia materialist-

ştiinţifică a elevilor şi studenţilor. În: Revista de

pedagogie, 1979. Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 161-

162. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-

Scripta, 1997.

VECSERKA Zsolt, artist plastic, grafician; n. 27

febr. 1941, Periş, com. Gorneşti, MS.

Studii: Lic. „Bolyai Farkas” din TgM

(1962), apoi studii postliceale

agrozootehnice; Şc. de Arte din TgM,

cls. prof. Gheorghe Olariu. A lucrat în

cadrul Direcţiei Agricole a jud. MS, ca şef al Oficiului cartografic. A avut

şansa de a fi îndrumat de maestrul

emerit al artei Gy. Szabó Béla. Realizează ex-libris-uri;

participă la numeroase expoziţii de grup şi colective pe

plan local, în ţară şi străinătate; expoziţii personale:

Galeria Apollo, TgM (1979); BJM.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Erdélyi színfoltok / Hajdú Demeter Dénes, Gál Éva

Emese; Az illusztrációk szerzői: Gálfy-Bódi Tamás,

Vecserka Zsolt, Jorga Ferenc. - [Budapest]: Erdélyi

Művészetért Alapítvány, 1993. - 72 p. • Politici de inovare = Innovation Policies / Octavian

G. Pleşa; autor copertă Vecserka Zsolt. - TgM: Tipomur,

1996. - 163 p.

• Inovarea şi sfidările schimbării / Octavian Pleşa,

Florin Ciotea, Nicolae Naum; coperta Vecserka Zsolt. -

TgM: Multimedia, 1996. - 273p.

• 10 éves a nyárádszeredai kertészmérnöki oktatás.

1993-2003 / Szerkesztette dr. Jakab Sámuel; A borítót

tervezte: Vecserka Zsolt. - Mv.: Prisma, 2003. - 57 p. Referinţe:



1993. - [30] p.

• Encyclopedia biobibliographical of the art of the contemporary ex-

libris. - Vol. 15. - Portugalia: Editura Franciscană, 1994.

• Szíj Rezső - Kovács Rózsa Grafikai Gyűjtemény a Ráday

Múzeumban: [Katalógus] / A katalógust készítette, a kiadványt

szerkesztette K. Fogarasi Zsuzsa. - [Kecskemét]: Ráday Múzeum,

1995. - 344 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 248.







• Vecserka Zsolt / Doru Mureşan. În: Steaua roşie, 27 ian. 1979, p. 3.

• Un mare artist şi arta lui miniaturală / Mihail Artimon Mircea. În:

Bibliotheca Marisiana, 1, nr. 1, 2006, p. 47-49.

VEÉR Renáta Klaudia, artist plastic, textilist; n.

25 ian. 1975, Reghin, MS. Studii: Lic. de Artă TgM

(1989-1993); Academia de Artă „Ion Andreescu”, CjN.

Expoziţii colective: Baia Mare, Bacău, Timişoara, TgM,

CjN. Referinţe:


478


október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. - Mv.:

[Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p




/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 348, foto.





VELICAN, Camil, avocat; n. 18 dec. 1878, TgM -

m. 12 iun. 1937, Alba Iulia, AB. Studii: Lic. la Alba

Iulia şi Blaj; Şcoala de ofiţeri; studii de drept la Cj şi Budapesta. Dr. în drept la Cj şi Budapesta (1901). A luat

parte la mişcările naţionale româneşti sub regimul

austro-ungar. A fost membru în Congregaţia din Alba.

Primar (4 dec. 1918 - nov. 1919) şi prefect de AB (1922-

1926). Membru în diferite soc.; fost preş. al organizaţiei

liberale de AB. Deputat de AB în mai multe legislaţii. Referinţe:

• Raportul anual al Societăţii de Lectură „Petru Maior” din

Budapesta pe anul administrativ 1898/99. - Budapesta: Proprietatea

societăţii, 1899. - 32 p.


înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică. - Bucureşti: Saeculum

I.O., 1999. - Vestala, p. 892.



Clujeană, 2000, p. 375.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

VENTER, Liviu, artist plastic; n. 3 febr. 1940,

Lichioara, com. Şincai, CJ. Studii: Lic. de Arte Plastice

din CjN (1959); IPed. de 3 ani al Fac. de Arte Plastice

din cadrul UBB CjN (1965). Prof. de desen la Gimnaziul

de Stat „Traian” Târnăveni (1965-1999); colaborator al

Casei Municipale de Cultură „Mihai Eminescu”;

scenograf, regizor, organizator şi realizator de spectacole

literar-muzical-coregrafice şcolare. Referinţe:

• Artă plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -

TgM: Ardealul, 2008, p. 308.

VESCAN, Ioan, om politic, prefect de MS, senator,

avocat; n. 22 aug. 1877, Viişoara, CJ

- m. 30 mart. 1946, TgM,

înmormântat la Viişoara. Studiile la

Blaj; Univ. „Impăratul Iosif al II-lea”

din Cj, Fac. de Drept. Prefect de MS

între anii 1919-1920, 1928-1931,

1932-1933; senator în Parlamentul

României (1922-1926); preş. PNŢ,

Organizaţia MS (1927-1946). Membru fondator al ASTREI, desfăşoară o activitate culturală benefică

creşterii conştiinţei de neam; voluntar în Armata

Română şi luptător pe frontul de la Mărăşeşti. Avocat de

profesie, din 1928 a fost membru în conducerea Cons.

avocaţilor din Baroul MS şi membru al Uniunii

Avocaţilor din România. Contribuie la ridicarea celor

două Catedrale - Ortodoxă şi Catolică - din TgM prin

organizarea de acţiuni filantropice. Construieşte o

biserică, cu contribuţie personală, în Viişoara, unde este

înmormântat. În urma Diktatului, duce drapelul ligii

antirevizioniste în com. sa natală, Viişoara, de lângă

Turda, apoi se refugiază la BV, unde continuă lupta de

eliberare a Ardealului, fiind ales preş. al refugiaţilor şi

expulzaţilor din Ardealul de Nord, BV. A fost şi

acţionarul principal al băilor din Sovata. Pentru merite

deosebite în realizarea Marii Uniri, ca şi pentru

instalarea adm. româneşti în Transilvania, a fost distins

cu Ordinul „Ferdinand I” în grad de Ofiţer, cu „Coroana României” în grad de Cavaler, cu „Steaua României” în

grad de Comandor şi Medalia „Meritul industrial şi

comercial”. Referinţe:

• Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.

- Timişoara-Arad, 1931.

• Povestea vieţii mele / Maria, Regina României. - Bucureşti: Editura

Adevărul. - Vol. 3, p. 574.

• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ion Silviu Nistor. -

CjN: Dacia, 1981.


Ştiinţă, 2000, p. 334.



Clujeană, 2000, p. 463.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Turda leagăn de civilizaţie românească / Valentin Vişinescu. -

CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.

• Dr. Ioan Vescan 1877 - 1946: micromonografie 2006 / Valentin

Vişinescu, Eugen Vescan. - CjN: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006. -

114 p.

• Cuvântul liber, 16 mai 2003 (date biografice).

• Dr. Ioan Vescan, prefectul / Ilarie Gh. Opriş, Dorin Borda. În:

Cuvântul liber, 29 oct. 2005, p. 2.

VICIU, Emilia, prof., ped.; n. 24 febr. 1913,

Socolul de Câmpie, MS - m. iul. 1995, Blaj, AB. Şc.

prim. la TgM (1919-1923); Lic. „Unirea” (1930); Fac. de

Filosofie şi Litere a Univ. din Cj (1936); Seminarul ped.

(1943-1944). Prof. suplinitor la Şc. normală de învăţători

din Cj (1936-1939), predând ped.; prof. de filosofie la

Lic. de fete „Maria Doamna” din Suceava (1939-1940);

predă ped. la Şc. normală de învăţătoare din Blaj (1940-1945); dir. la Şc. normală de învăţătoare din Carei, SM

(1945-1948). Referent, apoi contabil la Depozitul de

spirt din Blaj (1948-1952); arestată şi reţinută în

închisorile din Făgăraş, Braşov, Satu-Mare, pentru

activitate religioasă gr.-cat. Contabilă la Crescătoria de

porci din Blaj (1953-1954); la Vinalcool (1954-1956);

reîncadrată în învăţământ la Negreşti-Oaş, SM (1956-

1957); la Şeica Mare, SB (1957-1961); Şc. medie din

Blaj (1961-1969); Şc. nr. 4 din Blaj (1969-1970), predă

lb. română. Referinţe:




Ardealul, 2006, p. 277.

• Un gând pios, pentru un suflet nobil: Profesoara Emilia Viciu / A

consemnat Elena Moldovan. În: Unirea. Blaj, 9, nr. 7 (iulie 1998), p. 7.


479

VIDA Árpád, artist plastic; n. 4 apr. 1884, TgM - m.

21 febr. 1915, Budapesta. Studii: Șc.

elementară şi Col. Ref. din TgM, sub

îndrumarea lui Gulyás Károly; Şc.

superioară de desen din Budapesta

(1903-1907). Lucrează în atelierul prof. Olgyai Viktor din Budapesta;

participă la expoziţii în ţară şi

străinătate. Autoportretul în acuarelă

este achiziţionat de stat pentru colecţia Muzeului de Arte

Frumoase din Budapesta. Expoziţii: Expoziţia de desen,

Budapesta (1907); Salonul de iarnă, Budapesta (1908);

Expoziţia de acuarelă din Dresda; Salonul de iarnă,

Műcsarnok (1909); Expoziţia de desen, TgM (1910);

Veneţia (1910); Budapesta, Salonul de iarnă (1910);

Budapesta, Expoziţia Asoc. pictorilor în acuarelă şi

pastel (1911); Paris, Expoziţia Soc. Naţionale de Arte Frumoase (1911); TgM, Expoziţia elevilor prof. Gulyás

Károly la Col. Ref.; Budapesta, Artişti ardeleni, peisaje

ardelene, Muzeul de Arte Frumoase (1940); TgM,

Expoziţia retrospectivă Vida Árpád - Dósa Géza (114

lucrări), în Palatul Culturii (1944). Premiul concursului

de afişe de la Műcsarnok (1910); Premiul Eszterházy,

pentru portretul în acuarelă a scriitorului Palágyi Lajos şi

o bursă de studii la Paris. Vizitează şi expune la

München, Veneţia, Florenţa, Roma, Napoli, Bratislava;

se stabileşte la Budapesta. Referinţe:

• Anuarul Colegiului Reformat din Tg.Mureş. - TgM: s.n., 1902, p.

204.

• Maros-Vásárhely és a háború 1914-1915 / Szerkeszti Oroszlány

Gábor. - 2. könyv. - 1915. - 100 p.

• Akvarellek, Pasztellek és Grafikai Művek Nemzetközi Kiállítása

1909. - Budapest: Singer és Wolfner kiadása, [1909]. - 128 p.

• Almanach: (Képzőművészeti lexikon) / a Nemzeti Szalon Nyugdíj

Intézete javára szerkesztették Déry Béla, Bányász László, Margitay

Ernő. - Budapest: s.n., 1912. - 304 p.

• Catalogul pinacotecii Oraşului Tîrgu-Mureş / Aurel Ciupe. - 1933.

• Művészeti Lexikon / Éber László. Vol. 2. - Budapest, 1935, p. 589.

• Catalogul pinacotecii Municipiului Târgu-Mureş 1939 / Întocmit

de Aurel Ciupe. - Ed. a 2-a. - TgM: s.n., 1939. - 25 p.

• Erdélyi művészeti kiállítás: 1941 Kolozsvár, Egyetemi Könyvtár /

felelős kiadó: Felvinczi Takács Zoltán. - Kv.: Minerva Irodalmi és

Nyomdai Műintézet Részvénytársaság, 1941. - 47 p.

• Művészeti Lexikon / Zádor Anna, Ghenton István. - Vol. 4. -

Budapest: Akadémiai kiadó, 1968, p. 683.

• Vida Árpád / Catalogul a fost redactat de Sükösd Ferenc; fotografii

executate de Körtési Lajos; Proiectul catalogului = Katalógus terv

Balázs Imre. - Mv.: Muzeul de Artă, 1970. - 84 p.

• Erdélyi magyar művészek a XVIII - XX. században / M. Kiss Pál. -

Pápa: Pápai M. Kóny., 1990. - 204 p.

• Marosvásárhely és vártemploma / Szerkesztette Medvigy Endre;

képszerkesztő K. Fogarasi Zsuzsa. - Budapest: [s. n.], 1990.





VINCZE László, ilustrator de carte, caricaturist,

grafician; n. 31 ian 1957, Medgidia,

CT. Studii: Lic. de Artă TgM.

Restaurator de biserici (1981-1984),

întreprinzător (1992); grafică de carte la

Editura Mentor, TgM; organizează

tabere artistice de pictură, minigrafică.

Expoziţii personale: TgM (1980, 1995, 1997); Budapesta (1990); expoziţii de

grup: Suceava (1975); TgM (1977); Tg. Secuiesc (1992),

Vásárosnamény (1992); Covasna (1993); Varşovia,

Malbork (1994, 1995); Budapesta; Paris; Pápa; Chrndin

(1996). A publicat în: Utunk, Vörös Zászló, Új Élet.

Premiul revistei Luceafărul (1977). Premii: Proiect de

grafică (1992); Bienala din Malbork, Premiul de bronz;

Premiul KBK, Budapest (1996).

Lucrări publicate:

• A Maros megyei magyarság történetéből: tanulmányok / Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó

Miklós; a borítót Vincze László tervezte. - Vol. 1. - Mv.:

Mentor, 1997. - 355 p.; Vol. 2. -2001. - 399 p.

• Valaki tévedett / Wass Albert; Szerkesztette: Nagy

Pál; a borítót Vincze László tervezte. - Vol. 1. - Mv.:

Mentor, 2003. - 339 p.; Vol. 2. 2004. - 287 p.; Vol. 3:

2005. - 272 p.

- în colaborare:

• Magyarok a határainkon túl - a Kárpát-medencében /

Az ábrákat készítette Vincze László. - 2. jav. kiad. -

Budapest: Tankönyvkiadó, 1992. - 179 p. • Napfogyatkozás az Egyetem utcában : elbeszélések a

naptárról, a Városról és a családról / Sebestyén Mihály;

a borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1994. -

167 p.

• Római délután: esszék, tanulmányok / Kereskényi

Sándor; a borítót Vincze László tervezte. - Mv. : Mentor,

1995. - 164 p.

• Küldj milliárd palackot: Válogatott versek / Szőcs

Kálmán; a borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor,

1995. - 111 p.

• Vár állott, most kőhalom: emlékképek, gondolatok az erdély magyar földbirtokosok életéről / Mikó István; a

borítót tervezte Vincze László. - Kv.: Erdély Református

Egyházkerület, 1996. - 123 p.

• Üzenet a látóknak / Dr. Fodor Ferenc; a címlap

Vincze László munkája. - Mv.: s.n., 1996. - 223 p.

• Mörfi: (följegyzések a 20. század végéről) / Kuszálik

Péter; a borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor,

1996. - 207 p.

• Farmacia naturii / Dr. Andor Oláh; coperta László

Vincze. - TgM: Mentor, 1996 - 112 p.

• 130 Reţete culinare cu mere / Sofia Obreja; coperta

László Vincze. - TgM: Mentor, 1996. • Starea ecologică a râului Mureş = A Maros folyó

ökológiai állapota / Sárkány-Kiss Endre, Sîrbu Ioan,

Hamar József; grafician: Vincze László. - Szolnok: Tisza

Klub, 1997. - TgM: Pro Europa. - 194 p.

• Vademecum cromatografic: tehnici de analiză

cromatografică pe strat subţire a substanţelor

medicamentoase / Árpád Gyéresi; coperta Vincze

László. - TgM: Mentor, 1997. - X, 382 p.

• Vadászkalandok a csodák országában / Mikó István;

illusztrálta Vincze László. - Csíkszereda : Pro-Print,

1997. - 152 p. • A marosvásárhelyi utcák, közök és terek történeti

névtára = Indicatorul istoric al străzilor, pasajelor şi

pieţelor din Târgu-Mureş / Pál-Antal Sándor; borítóterv:

Vincze László. - TgM: Mentor, 1997. - 223 p.

• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu

participare internaţională, Târgu-Mureş, Sălile de

expoziţie ale Palatului Culturii, Decembrie 1997:

[Catalog de expoziţie] / Machetare Vincze László. -


480

TgM: s.n., 1997. - 53 p.

• Să ne păstrăm frumoase / Coperta László Vincze. -

TgM: Mentor, 1997. - 112 p.

• Névtelen névnap : versek / Vitus K. György; a borítót

Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1997. - 83 p.

• Légyott északi fénnyel: skandináv elbeszélők;

borítóterv Vincze László. - Mv.: Mentor, 1997. - 204 p.

• Ghidul acţionarului începător / Victor Erős; coperta

Vincze László. - TgM: Mentor, 1997.

• Târgu-Mureş: A Guidebook in pictures = Neumarkt

am Mieresch: Stadtführer in Bildern. - TgM: Prisma, 1998. - 104 p.

• Éjféli esők: válogatott versek / Király László; a

borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998. -

348 p.

• Dégi Gyurka pontozója: kisregény / Bölöni

Domokos; a borítót készítette Vincze László. - Mv.:

Impress, 1998. - 122 p.

• Bohócruhában. Kolozsvári és Szatmárnémeti magyar

színjátszás 1965-1989 / Darvay Nagy Adrienne; a borítót

Vincze László tervezte. - Mv: Mentor, 1998. - 255 p.

• Átiratok múzeuma: versek / Bogdán László; a borítót

Vetró András grafikájának felhasználásával Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998. - 183 p.

• Târgu-Mureş: ghid fotografic = Marosvásárhely:

képes útikalauz; design Vincze László. - TgM: Prisma,

1998. - 104 p.

• Pentru sănătatea sistemului osos: alimente, meniuri /

Dr. Carol Bedő; coperta László Vincze. - TgM: Mentor,

1998. - 40 p.



a borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998. -

610 p. • Csontbarát étrend / Dr. Bedő Károly; a borítót

Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998.

• Csecsemő- és gyermekgondozás: hasznos tudnivalók

szülőknek / Dr. Pap Zoltán; a borítót Vincze László

tervezte. - Mv.: Mentor, 1998.

• Am fost medic la Gherla: Dreptul la adevăr /

Alexandru Maier; coperta László Vincze. - TgM:

Mentor, 1998. - 297 p.

• Mörfi újabb szövegei / Kuszálik Péter; A borítót és az

illusztrációkat Vincze László rajzolta. - Csíkszereda:

Pro-Print Könyvkiadó, 1998. - 183 p.

• Velence harangjai: versek / Nagy Attila; festményének felhasználásával Vincze László tervezte. -

Mv.: Mentor, 1999. - 72 p.

• Tizenhárom almafa / Wass Albert; a borítót Vincze

László tervezte. - Mv.: Mentor, 1999 - 264 p.

• Olvassuk együtt: versmagyarázatok / Markó Béla; a

borítót Vincze László tervezte. - 2, változatlan kiadás -

Mv.: Mentor, 1999. - 172 p.

• A nagyidai cigányok: hősköltemény négy énekben /

Arany János; könyvterv és illusztrációk Vincze László. -

Mv.: Mentor, 1999. - 96 p.

• Mezőségi hiedelmek / Keszeg Vilmos; a borítót tervezte Vincze László. - Mv.: Mentor, 1999. - 384 p.

• A Körös-Medence folyóvölgyeinek természeti

állapota = Starea naturală a văilor din Bazinul

Crişurilor; ilustraţii Vincze László; Wilhelm Sándor. -

Szolnok: Tisza Klub, 1999 - TgM: Pro Europa. - 295 p.

• A gyökerek alatt: kisregény / Papp Ferenc; Székely

János előszavával; a borítót Vincze László tervezte. -

Mv.: Mentor, 1999. - 124 p.

• Examinarea bolnavului glaucomatos / Dogan

Denislam, Francisc Fodor; coperta László Vincze. -

TgM: Mentor, 1999. - 219 p.

• Egy másik arc: [versek] / Kinde Annamária; coperta

Vincze László. - Mv.: Mentor, 1999. - 72 p

• Categoriile înstrăinării: contribuţii la interpretarea

scrierilor din tinereţe ale lui Hegel / András Béres;

coperta László Vincze. - TgM: Mentor, 1999. - 144 p. • Bot és fapénz: novellák / Bölöni Domokos; borítóterv

Vincze László. - Mv.: Mentor, 1999- 192 p.

• Bolyai Farkas drámái / Bolyai Farkas; borítóterv

Vincze László. - Mv.: Mentor, 1999 - 288 p.

• Marosvásárhely történetéből / Szerkesztette Pál-

Antal Sándor, Szabó Miklós; a borítót Vincze László

tervezte. - Mv.: Mentor, 1999 - 268 p.

• Kákonyi Csilla / Jánosházy György; képszerkesztés

és borítóterv Vincze László. - Mv: Mentor, 1999 - 80 p.

• Bernády György emlékezete / Szerkesztő Nagy

Miklós Kund; a borító Vincze László munkája. - Mv.:

Impress, 1999 - 128 p. • A Szerelem eposzából / Ady Endre; a borítót Vincze

László tervezte. - Mv.: Mentor, 1999 - 223 p.

• Szentségvivők: erdélyi regény / R. Berde Mária; a

borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1999 -

380 p.

• Fehér éjszakák: finnországi svéd írók; borítóterv

Vincze László. - Mv. : Mentor, 1999 - 154 p.

• Napnyugati vándorlás: válogatott elbeszélések és

novellák / Mózes Attila a borítót Vincze László tervezte.

- Mv.: Mentor, 2000 - 305 p.

• A szemgyógyászat évszázadai Erdélyben / Dr. Fodor Ferenc; a borítón Vincze László metszete. - Mv.:

Mentor, 2000 - 260 p.

• Orvos voltam...Szamosújváron / Alexandru Maier; a


271 p.

• Marx József / Jánosházy György; kötet- és borítóterv

Vincze László. - Mv.: Mentor, 2002.

• Kós András / Németh Júlia; Borítóterv: Vincze

László. - Mv.: Mentor, 2002 - 34 p

• Székely önkormányzat-történet / Pál-Antal Sándor; a


488 p. • A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és

közlemények / Pál-Antal Sándor; A borítót Vincze László

tervezte. - Mv.: Mentor, 2003 - 432 p.

• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben :

erdélyi értelmiség, városfejlődés és paraszti gazdálkodás

a XVI-XIX. században / Szabó Miklós; Borítóterv:

Vincze László.-Mv.: Mentor, 2003 - 292 p.

• Más források - más értelmezések / Kiss András;

Borítóterv: Vincze László. - Mv.: Mentor, 2003 - 513 p.

• Lövith Egon / Németh Júlia; A sorozat borítóját

Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 2004 - 37 p.; [48] p.

• Maros-széki intézmények és pecsétjeik a XVI.

századtól 1867 -ig / Pál-Antal Sándor; A borítót Vincze

László tervezte. - Mv. [TgM]: Mentor, 2004 - 439 p.

• Kedei Zoltán / Nagy Miklós Kund; A sorozat


481

borítóját Vincze László tervezte. - Mv. [TgM]: Mentor,

2004 - 38 p., [40]p.

• 1848 erdélyi magyar vezéralakjai / Egyed Ákos; A

borítótervet Vincze László készítette. - Mv. [TgM] :

Mentor, 2004. - 219 p.

• Tóth László / Banner Zoltán; A sorozat borítóját

Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 2005 - 32 p. : il;

[42] p.

• A nagyidai cigányok: Hősköltemény négy énekben / Arany János; [Könyvterv és illusztrációk Vincze

László]. -Mv.: Mentor Kiadó, 2006. - 96 p.

• Mezőségi hiedelmek [2006] / Keszeg Vilmos; a

borítót tervezte Vincze László. - 2. kiadás - Mv.: Mentor,



„Mureş”, 1995, p. 65, foto.


Bevezető Gazda József; Fotók Albert Levente, Jákó Ferenc.-

Kovászna: Kőrösi Csoma Sándor Közművelődési Egyesület, 1996. - 23

p.


Akadémia, 1996. - Vol. 1. A-K, 1996. - 343 p.; Vol. 2. L-Z, 1997. - p.

253.


1997, p. 623-624.







• Erdélyi magyar ki kicsoda: 2010. - S.l, A Magyar demokrata

szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 720-721.

VINCZE Melinda, artist plastic, textilist; n. 9 dec.

1966, Luduş, MS. Studii: Liceul Ped. TgM; Academia de

Arte Vizuale „Ion Andreescu” CjN (1990-1996), prof.

Apostu Gheorghe, Brînzaş Raveca, Pop Ioan Augustin,

Radu Pulbere, Cornel Ailincăi; masterat (1997).

Expoziţii de grup: CjN (1992, 1994, 1996), Academia

(1970, 1996); Bucureşti (1996); Graz (1993); Textil TgM (1996, 1997). Referinţe:

• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale

şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale

neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale:

[Catalog] / Tehnoredactarea catalogului Nagy Dalma. - [TgM]: s.n.,

1997.


október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt ; foto

Mester Tibor. - Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.




/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 354, foto.



VINTILĂ, Annamaria, bibliotecar bibliograf; n.

16 iun. 1966, TgM. Studii: Univ.

„Lucian Blaga” SB, Col. de

Biblioteconomie - Arhivistică (1995).

A activat ca prof. suplinitor la Şc.

Gen. Săbed, MS, apoi, din 1995 până în prezent, este bibliotecar bibliograf

la BJM, secţia Informare

bibliografică. Participă la dezbateri

profesionale şi sesiuni de comunicări locale, naţionale şi

internaţionale, precum: Sárospatak, Tata din Ungaria, la

Biblioteca Mun. „Petru Maior” din Reghin. Susţine

cursuri de bibliografie pentru studenţii practicanţi la

BJM. Membră a ANBPR, filiala Mureş (1995-2008).

Lucrări publicate:

• Bibliografia publicaţiilor periodice: 1995-2000 =

Időszaki kiadványok bibliográfiája. - TgM: BJM, 2001. -

184 p.

• Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în judeţul Mureş: 1996-2000= A Maros megyében kiadott

könyvek, albumok, térképek bibliográfiája. - TgM: BJM,

2003. - 252 p.

• Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în

judeţul Mureş: 2001-2005 = A Maros megyében kiadott

könyvek, albumok, térképek bibliográfiája. - TgM: BJM,

2008. - 315 p.

- în colaborare:

• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic /

Ana Cosma; colab.: Anna Szász-Vintilă, Maria Fülöp. -

TgM: BJM, 2000. - 212 p. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a

könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária.

Colab.: Ferencz Klára, Vintilă Anna. - TgM: BJM, 2002.

- XXVII, 339 p.

• Biblioteca Judeţeană Mureş: Caiet documentar

elaborat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de lectură

publică la Târgu-Mureş 1802-2002. - TgM: BJM, 2002.

- 38 p.


• Bibliotecile publice mureşene reflectate în presa

anului 2004. Bibliografie / Ana Todea, Anna Vintilă. În: Libraria. Anuar. BJM, an 4 (2005), p. 148-168.

• Producţia editorială mureşeană în perioada 1990-

2000 oglindită în Bibliografiile mureşene. În: Libraria.

Anuar. BJM, an 4, 2005, p. 140-147.

• Biblioteca Judeţeană Mureş în presa anului 2005 /

Elena Hodoş, Ana Todea, Anna Vintilă. În: Bibliotheca

Marisiana, 1, nr. 1, 2006, p. 53-56.

• „Deschiderea spre Europa înseamnă în primul rând

deschiderea spre noi înşine...” În: Bibliotheca

Marisiana, 1, nr. 1 (2006), p. 15.

• Fülöp Mária, Ferencz Klára, Bibliografia locală

retrospectivă a judeţului Mureş: Cărţi editate până în anul 1944-Maros megye retrospektív helyismereti

könyvészete: 1944-ig megjelent könyvek, Târgu-Mureş,

Biblioteca Judeţeană Mureş, 2005, 2 volume, 862 p. În:

Libraria. Anuar. BJM, 5, 2006, p. 267-270.

• Könyves műveltség Erdélyben, Marosvásárhely,

Mentor kiadó, 2006, 267 p. În: Libraria. Anuar. BJM, nr.

5, 2006, p. 270-271.

• Iubea florile, cărţile şi oameni: In memoriam Halász

Boriska. În: Bibliotheca Marisiana, an. 4, nr. 1 (2009),

11-12. Referinţe:


Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 250-251.

• Scriitori români mureşeni. Eveniment editorial / Nicolae Băciuţ. În:

Cuvântul liber, 11 nov. 2007, p. 3, 1 foto.

• O nouă activitate culturală a Bibliotecii Judeţene / Ioana Florea.


• Lansare de carte („Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor

editate în Judeţul Mureş 2001-2005”). În: Cuvântul liber, 22 apr. 2008,

p. 15.


482

VIZI Francisc, pianist; n. Reghin, MS. Şc. de

Muzică din Reghin, prof. Körtesi

András; Lic. de Artă din TgM, prof.

Ávéd Silló Éva. Cu prilejul

Concursului Internaţional „George

Enescu” din Bucureşti, a fost

remarcat de către prof. Gerard

Frémy; din 2000, a continuat studiile

de masterat, primind o bursă de studii din partea guvernului francez, la Conservatorul

Naţional Superior din Paris (1992-1995); în 1998, a

obţinut primul loc, în unanimitate, la concursul de

masterat, cls. prof. Jaques Rouvier; masterat la

München, prof. Elisso Wirssalatze (2003). Distincţii:

Premiul II la Concursul Internaţional „Maria Callas” din

Barcelona (Spania, 2000); premiul I la Concursul

Internaţional Saratov (Rusia, 2000); premiul VI,

Concursul Internaţional Hamamatzu (Japonia, 2000);

laureat al Concursului Internaţional „Arthur Rubinstein”

din Tel Aviv (Israel); locul II la Concursul Internaţional ARD München (Germania, 2002). A participat la

cursurile de măiestrie conduse de György Sebők şi Leon

Fleischer. A susţinut recitaluri în România, Franţa,

Germania, Ungaria, Cehia, Rusia; a concertat cu

ansambluri precum Orchestra Radio din Bucureşti,

Orchestra Simfonică din Tokio, Orchestra Simfonică din

Mexic, Filarmonica din Israel, Orchestra Radio din

München, cu care a înregistrat, în 2002, Concertul nr.2

pentru pian de Bartók; a realizat înregistrări pentru

Radio France şi un Compact disc cu sprijinul Fundaţiei

Yvonne Lefeburne. Referinţe:

• Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000.

• Cuvântul liber, 26 aug. 2000, p. 3; 4 sept. 2003, p. 11.

• Prospect: concert simfonic extraordinar. Filarmonica de Stat TgM,

15 apr. 2010.

VLASIU, Ion; Vlas Ioan la naştere; pseudonime:

Lukian Vlasiu, Saul Palaghia, Gheorghe

Scridon; scriitor (vezi: Ana Cosma,

Scriitori români mureşeni), sculptor, pictor; n. 6 mai 1908, Lechinţa de

Mureş, MS - m. 18 dec. 1997,

Bucureşti, înmormântat la Mănăstirea

Cernica. Cls. primare la Lechinţa de Mş

şi Ogra, sub ocrotirea bunicilor (fiind

orfan de ambii părinţi); Şc. de Arte şi Meserii din TgM,

secţia tâmplărie (1921-1926); secţia artistică a

Academiei de Arte Frumoase, Cj (1928-1931); studii în

străinătate: Praga, Belgrad, Budapesta, Zagreb, Veneţia,

Milano, Paris (1937-1938). Îşi schimbă numele în Vlasiu

(1921). Muncitor la Atelierele principale, Cj (1926-1928). Deschide prima expoziţie de sculptură la TgM,

semnând Lukian Vlasiu (1932); expoziţii de sculptură,

desen, pictură, la Cj (1936), Bucureşti, Tm, Sighişoara,

Bv. Editează la Cj, în colab. revista de avangardă

Herald, unde semnează Saul Palaghia (1933). Deschide

o şc. liberă de sculptură la Cj (1936). La Paris participă

cu trei sculpturi în lemn la Exposition Internationale de

la Galerie Contemporaine, realizează o expoziţie

personală de pictură şi participă cu sculptură în piatră şi

picturi la Salon des Tuileries. Este numit prof. la

Academia de Arte Frumoase din Tm (1938-1939). Se

stabileşte la Cj (1939). Ilustrează Antologia poeţilor

tineri din Ardeal (întocmită de Emil Giurgiuca, 1939).

După Dictatul de la Viena se stabileşte în Bucureşti

(1940). Are activitate intensă în diverse domenii.

Participă la toate Saloanele Oficiale (1940- ). Este primit

în Asoc. Scriitorilor din Bucureşti (1940). Publică

cronică plastică. Este numit inspector al muzeelor din

Transilvania (1942). Participă cu sculpturi la expoziţiile

organizate de statul român la Dresda, Zürich, Stockholm

(1943). În refugiu, la Sălişte-Sibiu, redactează forma definitivă a romanului Am plecat din sat, adăugând şi

anii copilăriei Satul uitat (1944). Participă cu sculptură

la expoziţia organizată de Ministerul Culturii şi Artelor

la Belgrad şi Budapesta (1945). În perioada 1949-1956

expune la expoziţiile de stat şi scrie romanul

memorialistic Drum spre oameni. Realizează mai multe

monumente statuare în ţară: Sighişoara, la cererea lui

Horia Teculescu, busturile lui Zaharia Boiu, Ilarie

Chendi, Nicolae Filipescu (1937) şi ale lui Mihai

Eminescu şi Octavian Goga, la lic. din acest oraş (1939).

Ciopleşte în piatră monumentul funerar al poetului

George Boldea (1937) la iniţiativa poetului Emil Giurgiuca. La Bucureşti: monumentul funerar al lui

George Coşbuc din Cimitirul Bellu (1944, iniţiat de

Asoc. refugiaţilor ardeleni); grupul statuar Ion Creangă

în Parcul Herăstrău (1971); la aeroportul TgM,

monumentul lui Aurel Vlaicu (1976). Red. şef la revista

Arta a UAP (1963-). Membru al Asoc. Internaţionale a

Criticilor de Artă (1966). Participă cu o lucrare în bronz

la Salonul internaţional de sculptură în aer liber de la

Middelheim, Belgia (1967). Cu patru lucrări în lemn şi

piatră, participă la Paris la „Expoziţia Omagială

Brâncuşi,” cu ocazia Colocviului Brâncuşi, organizat de Asoc. Internaţională a Criticilor de Artă. Cu sculptură la

Bienala de la Veneţia (1976) şi la expoziţia ţărilor

socialiste „30 de ani victorioşi” itinerată la Moscova,

Praga, Budapesta, Sofia, Plovdiv, Varşovia şi Bucureşti

(1976); expoziţie de pictură la Varșovia (1977);

expoziţie de pictură la Pireu, în Grecia (1979); la

Bucureşti (1980, la Expoziţia ţărilor socialiste). Dr.

Honoris Causa al UBB CjN (mai, 1993). „Cetăţean de

Onoare” al oraşului TgM (1997). A primit numeroase

premii artistice şi literare, ordine şi medalii: Premiul I al

Academiei pentru Sculptură (1928); premiul Academiei

Române pentru volumul Am plecat din sat (1939); premiul II pentru sculptură la „Expoziţia de artă plastică

ardeleană: 1919-1939,” organizată de ASTRA la Cj

(1939); Premiul pentru sculptură „Anastasie Simu” (la

Salonul Oficial din Bucureşti, 1942); premiul I pentru

bustul lui Puskin (1945). Obţine: „Ordinul Meritul

cultural” - cls. II (1968), titlul de „Artist Emerit” şi

medalia comemorativă „Eminescu-Creangă” (1969),

„Ordinul Meritul cultural” clas. I şi medalia „A 50-a

aniversare a P.C.R.” (1971), medalia „A 25-a aniversare

a proclamării Republicii” (1972), Ordinul „23 August” -

cls. III pentru monumentul Horea, Cloşca și Crişan din CjN (1974); medalia „30 de ani de la eliberarea

României de sub dominaţia fascistă” pentru Monumentul

Unirii din Blaj (1975), „Ordinul Muncii” - cls. II pentru

monumentul Ion Creangă din Piatra Neamţ (1983).


483

Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Cartea de

toate zilele (1987).

Lucrări publicate • Poveste cu năluci. - Bucureşti: s.n., [1940]. - 247 p.

• Amintiri. - Bucureşti: Fundaţia Culturală Regală

„Regele Mihai I”, 1942.

• Puiul de veveriţă. - Bucureşti: Editura Tineretului,

1962. - 48 p.; 1967. - 48 p.

• O singură iubire. - Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1965. - 440 p. ; ed. a 3-a. - Bucureşti: Editura

„Eminescu,” 1977. - 392 p.

• Drum spre oameni. - Bucureşti: Editura „Eminescu,”

1970. - 3 vol. - Vol. 1: Copilăria uitată. Am plecat din

sat. - 416 p.; Vol. 2: Casa nebunilor. Ritmuri. Omul

printre arbori. - 383 p.; Vol. 3: O singură iubire.

Pământul. - 419 p.

• În spaţiu şi timp: pagini de jurnal. - CjN: Dacia,

1970-1987. - 4 vol.; Vol. 1. - 1970. - 215 p.; Vol. 2. -

1971. - 256 p.; Vol. 3. - 1973. - 199 p.; Vol. 4. - 1987. -

251 p. • Cartea de toate zilele unui an: [jurnal]. - CjN: Dacia,

1984. - 420 p.

• Monolog asimetric: [jurnal]. - Bucureşti: Editura

„Eminescu,” 1988. - 367 p.

• Obraze şi măşti. - Bucureşti: Editura „Eminescu,”

1995. - 216 p.

• Casa de sub stejari - Jurnal 1976-1977. - Bucureşti:

Editura Albatros, 1999. - 187 p.

• Vlăsiile. - TgM: Ardealul, 2000. - 100 p.

- în colaborare:

• În loc de prefaţă. În: Pagini mureşene: [antologie]. - TgM, 1980, p. 3-5.

• Album / Ion Ţuculescu; cuvânt înainte de Ion Vlasiu .

- Bucureşti: Meridiane, 1966, p.5-12.

• Dicţionar literar autobiografic. Ion Vlasiu. În:

Cronica, 30 iul. 1973, p. 3.

• Cu Ion Vlasiu. În: Evocări şi dialoguri literare /

Camil Baltazar. - Bucureşti: Minerva, 1974, p. 287-301.

• Ion Vlasiu „Sculptura te face să vezi, literatura te

duce spre cauze…!” [dialog]. În: Colocvii pentru mai

târziu / Valentin Ciucă. - Iaşi: Junimea, 1980, p. 14-19.

• Ion Vlasiu. În: Cu microfonul dincoace şi dincolo de

Styx: interviuri / Vasile Rebreanu, Miron Scorobete. - CjN: Dacia, 1979-1981. - Vol. 2. - 1981, p. 353-365.

• Ion Vlasiu: „Poate că <a înţelege> este chiar scopul

vieţii”. În: Babel după Babel: interviuri / Nicolae

Băciuţ. - TgM: Editura Tipomur, 2000, p. 102-113.

• Ion Vlasiu se destăinuie / Atanasie Popa. În: Steaua

roşie, 9 nov. 1968, p. 3.

• Cu Ion Vlasiu despre mişcarea literară şi artistică a

Transilvaniei interbelice / Nae Antonescu. În: Tribuna, 8

apr. 1982, p. 4.

• „Am vrut să-l împac pe Gherea cu Maiorescu”:

interviu cu maestrul Ion Vlasiu la 85 de ani / Pavel Şuşară. În: România literară, 26 mai-1 iun. 1993, p. 17.

• Valori ale culturii naţionale: Ion Vlasiu: (înregistrare

inedită, 1994) / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 19

oct. 1996, p. 3.

• Ion Vlasiu, la 89 de ani (I); (II) / Nicolae Băciuţ. În:

Cuvântul liber, nr. 85 (mai 1997), p. 2; nr. 89 (10 mai

1997), p. 3.

Opera tradusă în limbi străine:

• Welt der Märchen. - Deutsch von Katte Roth. -

Bucureşti: „Ion Creangă,” 1978. - p. 112.

• Mese, mese, móka. - Fordította Kerekes György,

1978. - 112 p.

• Welt der Märchen. - [aus de Rumänischen von G.

Hannert]. - Bukarest: Ion Creangă Verlag, 1985. - 96 p. Referințe:

• Dicţionar enciclopedic român. - Bucureşti: Editura Politică, 1962-

1966. - Vol. 4: Q-Z. -1966, p.881.

• Ion Vlasiu: album. - Bucureşti: Meridiane, 1970. - 38 p.: 54 f. pl.

• Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime,

criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români / Mihail Straje. -

Bucureşti: Minerva, 1973, p. 782.

• Vlasiu: album. - Cluj-Napoca: Dacia, 1973. - 16 p.: portr., 16 f. il.


Bucureşti: Meridiane, 1976, p. 508-510.

• Vlasiu Ion: expoziţie de pictură: Bucureşti, februarie-martie 1978:

catalog. - Bucureşti: Oficiul de expoziţii, 1978. - 22 p.: il.

• Ion Vlasiu: album. - Bucureşti: Meridiane, 1984. - 31 p., 40 f. pl.

• Mic dicţionar enciclopedic român. - Ed. a 3-a rev. şi adăugită. -

Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 1868.

• Am plecat din sat: roman autobiografic de Ion Vlasiu / Cornel

Căpuşan. În: Dicţionar analitic de opere literare româneşti: A-D. -

Bucureşti: EDP RA, 1998, p. 37-38.

• Ion Vlasiu. Am plecat din sat / Ieronim Şerbu. În: Itinerarii critice:

Eseuri şi cronici literare. - Bucureşti: Minerva, 1971, p. 107-109.

• Ion Vlasiu: Drumul spre artă. În: Aorist: eseuri: proză, prozatori,

proporţii / Fănuş Băileşteanu. - Bucureşti: Editura Eminescu, 1988, p.

173-176.

• Nostalgie şi realism. În: Nostalgia golfului / Eugeniu Nistor. -

TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1993, p. 76-77.

• Ca o imensă scenă, Transilvania... / Mircea Zaciu. - Bucureşti.

Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996, p. 422-427.

• Dimensiuni critice / Iulian Boldea. - TgM: Editura UPM, 1998, p.

221-235.

• Ne-a scris maestrul Ion Vlasiu; din Fonoteca de Aur. În: Almanah

Radio Târgu-Mureş-40. - TgM: Studioul Teritorial de Radio, 1998, p.

69-70: 1 foto.

• Varianta caleidoscopică, documentară, etnografică. De la Cezar

Petrescu la Ion Vlasiu. În: Istoria literaturii române. De la creaţia

populară la postmodernism / Dumitru Micu. - Bucureşti: Editura

Saeculum I.O., 2000, p. 258, 262-263, 839.

• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Cosma.

-TgM: BJM, 2000. - 212 p.

• Zonă liberă: interviuri, publicistică / Nicolae Băciuţ. - TgM:

Tipomur, 2002. - 136 p.

• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie. -

TgM: BJM, 2003. - 346 p.

• Deceniul prăbuşirilor (1940-1950): Vieţile pictorilor, sculptorilor

şi arhitecţilor români între legionari şi stalinişti / Mihai Pelin. -

Bucureşti: Compania, 2005. - 679 p.

• Ion Vlasiu: Am plecat din sat / Ion Chinezu. În: Gând românesc. -

nr. 1-6, 1939, p. 118-122.

• Ion Vlasiu: O singură iubire / V. Ardeleanu. În: Steaua, nr. 2,

1966, p. 99-101.

• Ion Vlasiu / Iosif Puşcaş. În: Steaua roşie, nr. 213, sept.1966, p. 3.

• Retrospectiva Ion Vlasiu / Valeriu Niţu. În: Steaua roşie, 1 apr.

1967, p. 3.

• Ion Vlasiu: „În spaţiu şi timp” / Nicolae Balotă. În: România

literară, nr.28, 8 iul. 1971, p. 14.

• Ion Vlasiu / Tiberiu Utan. În: România literară, nr. 15, 8 apr. 1982.

• Un destin la interferenţa artelor: Ion Vlasiu / Francisc Păcurariu,

Gheorghe Suciu, Mihai Pelin, Sânziana Pop. În: Luceafărul, nr. 8, 25

febr. 1984, p. 3.

• Ion Vlasiu şi transformările jurnalului / Cornel Ungureanu. În:

Tribuna, nr. 4, 24 ian. 1991, p. 3.

• Memorialistul Ion Vlasiu / Constantin Cubleşan. În: Steaua, nr. 5,

mai, 1993, p. 19.

• Ion Vlasiu - Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-

Bolyai” din Cluj: Rădăcinile creaţiei / Cornel Moraru; Laudatio /

Mircea Zaciu; Un loc al dragostei şi prieteniei / Ion Vlasiu. În: Vatra,

nr. 6, iun. 1993, p. 1, 6, 7, 12.

• Sculptorul (I; II) / Vasile Mureşan. În: Cuvântul liber, 17 mai 1997,

p. 3; 24 mai 1997, p. 3.

• Ion Vlasiu - Pictorul / Ion Petru Pop. În: Cuvântul liber, 17 mai

1997, p. 3.


484

• In memoriam - Ion Vlasiu: „Moartea unui artist” / Traian Duşa. În:

Curierul de Mureş, nr. 1, 8-14 ian.1998, p. 5.

• In memoriam Ion Vlasiu. În: Vatra, nr. 1, ian.1998, p. 78.

• Ion Vlasiu - număr omagial: Maestrul / Mircea Zaciu; Ultimele

două scrisori; Ion Vlasiu: biografie; Scurtă autobiografie; Jelniţa / Ion

Vlasiu; Rugăciune / Ion Horea; Ion Vlasiu, în amurg / Ion Brad;

Confesiunea unei Renaşteri / Dumitru Mureşan; Sculptorul printre

cuvinte / Ramona Lapoviţă; Despre iubire, la singular / Nicolae Savin;

Măştile memoriei / Iulian Boldea; În căutarea unei ordini / Dana

Mocanu; Trădarea cuvintelor / Georgeta Moarcaş; Tânărul Vlasiu în

oglinda criticii / Gheorghe Vida; Tema creaţiei / Cornel Moraru. În:

Vatra, nr. 5, mai 1998, p. 25-57: cu 28 foto.

• Omagiu maestrului Ion Vlasiu / Viorica Herdean. În: Fundaţia

Culturală „Romulus Guga”, nr. 5, mai 1998. - 6 p.

• In memoriam Ion Vlasiu / Mihaela Ţâru. În: Cuvântul liber, 6 mai

1998, p. 4: 1 foto.

• „Memorial Ion Vlasiu” / Mariana Cristescu.În: Cuvântul liber, 7

mai 1998, p. 1, 4.

• Omagiu Maestrului Ion Vlasiu / Mariana Cristescu. În: Cuvântul

liber, 26 mai 1998, p. 2.

• Ion Vlasiu, la Biblioteca Municipală „Petru Maior” / Marin Şara;

Grupul şcolar de prelucrare a lemnului „Ion Vlasiu” - Un nume nou

pentru mileniul care vine / (N.B.). În: Cuvântul liber, 22 iul. 2000, p.

11.

• Casa de sub stejar / N.Băciuţ. În: Cuvântul liber, 25 iul.2000, p. 4.

• Galeria „Ion Vlasiu" / Carmen Fodor. În: Vatra, nr. 9/10, 2005, p.

65-67.

• Centenar Ion Vlasiu / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 6 mai

2008, p. 6, 1 foto.

• Centenar Ion Vlasiu / Ieromonah, Bernard Ştef Augustinian

Asumţionist. În: Blajul. Revistă de literatură şi artă. Serie nouă, nr. 2,

apr.-iun. 2008, p. 49-51.

VLĂDUŢIU, Ioan, etnograf; n. 30 ian. 1929,

Bogata, MS - m. 11 oct. 1991, Berlin,

înmormântat la Luduş. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM; Fac. de Istorie a

Univ. Bucureşti (1948-1949); Fac. de

Istorie a Univ. „Lomonosov” Moscova

(1949-1954). Şef al sectorului de

etnografie al Muzeului Naţional de

Antichităţi (1954-1957); dir. adjunct la

Direcţia Muzee din Ministerul Culturii; asist., apoi lector

univ. la Fac. de Istorie a Univ. din Bucureşti; cercet. şt.

principal, apoi şef al sectorului de cultură spirituală la

Institutul de Etnografie şi Folclor; dir. Direcţiei

Aşezămintelor Culturale din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (1968-1970); dir. şt. adj. la

Institutul de Etnografie şi Folclor (1970-1974); cercet.

principal I la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (din

1990); responsabil al Grupului de Cercet. Complexe

Bicaz al Academiei Române (1955-1956); responsabil

adj. al comitetului de redacţie al vol. Etnografia Văii

Jiului (apărut în 1973); membru în comitetul de coord. al

Atlasului Etnografic al Europei; membru în Cons.

Naţional al Muzeelor din cadrul Comitetului de Stat

pentru Cultură şi Artă (1962-1968); membru în Comisia

de Antropologie şi Etnografie a Academiei Române; stagiu de specializare la Laboratoire d’Anthropologie

Sociale du Collège de France. Iniţiază şi coordonează

seria de lucrări Zone etnografice ale României, din care

au apărut 20 de volume. Colab. la Anuarul ICED,

Buletinul AER, Anuarul Muzeului Etnografic al

Transilvaniei, Lupta de clasă, Revista de folclor, Revista

de etnografie şi folclor, Revista muzeelor. Laureat al

Premiului internaţional „Herder” (1977). Şc. Gen. nr. 2

din Luduş îi poartă numele (2002-).

Lucrări publicate:

• Etnografia românească. Istoric. Cultura materială.

Obiceiuri. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1973. - 508 p.

• Polinezienii. - Bucureşti: Editura Tineretului, 1967. -

192 p.

• Ingeniozitatea omului. Mărturii din viaţa şi cultura

popoarelor. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, s.a. - 95 p.

• Turism cu manualul de etnografie. - Bucureşti:

Editura Sport Turism, 1976. - 364 p.

• Creatori contemporani români. - Bucureşti: Editura

Sport Turism, 1981. - 255 p.

- Traduceri: • Ce au povestit pietrele / A.E. Fresman. - Bucureşti:

Editura Ştiinţifică, 1960. - 151 p.

• Istoria descoperirilor geografice / I.P. Maghidovici. -

Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1959. - 71 p.

- Ediţii îngrijite şi prefaţate:

• O istorie a culturii omenirii / Iulius E. Lips. -


• Shangrila, vale pierdută în preistorie / Pierre

Dominique Gaisseau. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică,

1966. - 192 p.

• Tropice triste / Claude Lévi-Strauss. - Bucureşti:

Editura Ştiinţifică, 1968. - 440 p. • Vikingii de la soare răsare / Peter H. Buck. -


• Insula Paştelui. - Bucureşti: Editura Sport Turism,


• Întâlnirea generaţiilor (1949-1994) / Vol. îngrijit de Germina

Comanici şi Vasile Vetişanu. - Bucureşti, 1994, p. 192-196.

• Dicţionarul etnologilor români / Iordan Datcu. - Vol. 3: Autori.

Publicaţii periodice.Instituţii. Mari colecţii. Bibliografii. Cronologie.

Completări la vol. I-II. - Bucureşti: Saeculum I.O., 1998, p. 162-164.

• Monografia oraşului Luduş. - TgM: Nico, 2008, p. 291.


Cigher. - CjN: Editura Mega, 2009.

• In memoriam. Ion Vlăduţiu (1929-1991). În: Anuarul Institutului de

Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. Serie nouă, tom. 3/1992,

p. 239-240.

VLĂDUŢIU, Nicolai, Vlăduţiu Nicolae; pr.

gr.-cat., patriot, revoluţionar, cercet.; n. 1818, Bogata de

Mş, MS - m. 17 febr. 1872, Bogata de Mş, MS. Şc. normală şi gimnaziul rom.-cat. din TgM; cursuri

filosofice şi teologice la Blaj, de drept la Cj; revine la

Blaj şi îmbrăţişează curentul novator al lui Bărnuţiu.

Hirotonit pr. gr.-cat. la Bogata de MS (28 apr. 1842),

luptă pentru drepturile sociale, politice şi culturale ale

românilor transilvăneni. Participă la adunarea de la Blaj;

la 11 dec. 1848 CNR îl numeşte prefect în prefectura

Cîmpiei, care cuprinde 92 de sate dintre MS şi Someş;

organizează rezistenţa în această zonă. Lăncierii de care

dispunea fiind puţini, este nevoit să se refugieze în

munţi, unde Avram Iancu îşi regrupa forţele, alături de care luptă cu eroism (9 mai 1848). După terminarea

revoluţiei, se reîntoarce la Bogata de MS (aug. 1849) şi

contribuie la culturalizarea maselor ţărăneşti; înfiinţează

un lăcaş de învăţământ românesc în comună; participă la

examenele de la şc. populară de băieţi şi fete din

subcercul Căpuşului; continuă corespondenţa cu foştii

prefecţi din 1848-1849 (Axente Sever, Simion Balint);

strânge documente referitoare la drepturile românilor,

unele fiind trimise lui Papiu Ilarian; schiţează cea dintâi

monografie a Bogatei de Mş. În această perioadă este


485

supus unor calomnii, percheziţii nocturne, acuzaţii de

infidelitate faţă de tron, părtinirea iobagilor români şi

unguri, chiar arestat şi eliberat din lipsă de probe (1858-

1859). La Biblioteca „Astra” din SB se păstrează

documente şi referinţe cu privire la acest tribun. Referinţe:

• Decorarea lui Avram Iancu şi a camarazilor săi / Ion I. Nistor. -

Bucureşti : s.n., 1931. - 68 p.

• Nicolae Vlăduţiu / I. Chiorean. În: Profiluri mureşene / Ioan

Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Nuţiu, Grigore Ploeşteanu. Vol.

2 . - TgM, 1973, p. 17-30.

• Revoluţia Română de la 1848 / Apostol Stan. - Bucureşti: Albatros,

1992. - 500 p.







Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

VODĂ, Eugenia, critic de film, realizator de

emisiuni TV; n. 4 mart. 1959,

Sighişoara, MS. Absolventă a IATC

„I.L. Caragiale” din Bucureşti, secţia

teatrologie-filmologie. Autoare şi

realizatoare a talk-show-ului

Profesioniştii (2000-), emisiune cu

profil cultural din România, difuzată

de TVR 1. Critic de film, făcând parte

din juriile FIPRESCI (Federaţia Internaţională a

Criticilor de Film) la festivaluri de film: Veneţia, Tokio, Karlovy Vary. Membră UCIN şi a Federaţiei

Internaţionale a criticilor de film, FIPRESCI. A realizat

seria de emisiuni Planeta Cinema, în cadrul căreia au

fost invitaţi importanţi actori români de teatru şi film.

Este titulara rubricii Cronica filmului în săptămânalul

România literară. Un film cu ea, regizat de ea: Un înger

pe Planeta Cinema. Distinsă cu„ Premiul Clubului

Român de Presă” pentru cel mai bun talk show, „Premiul

criticii” pentru cea mai bună emisiune de televiziune,

„Premiul UCIN” pentru critică de film, Premiul „Ion

Cantacuzino” al Asoc. Criticilor de Film pentru publicistică de cinema.

Lucrări publicate:

• Cinema şi nimic altceva. - Bucureşti: Fundaţia

„România literară”, 1995.

• Planeta Cinema. - Bucureşti, 1995.

• Scurte întâlniri. - Bucureşti, 1995. Referinţe:

• Cotidianul „Zapping prin cultură”, 9 ian. 2006

• Celebrităţi sighişorene- Eugenia Vodă- o maestră a talk-show-ului

/ Adrian Diţă. În: 24 ore mureşene, 26 oct. 2007, p. supl. 8, 1 foto.

• Celebrităţi sighişorene: Eugenia Vodă - o maestră a talk-show-lui.

În: Jurnalul Sighişorean, 7 nov. 2007.

VODĂ, Ilie, artist plastic; n. 11 oct. 1911,

Sămărghita, com. Sâmpaul, MS - m. 8

nov. 2008, Târnăveni, MS. Studii: Şc.

de Arte şi Meserii Câmpulung

Moldovenesc; Şc. Normală, Râmnicu

Vâlcea. Învăţător la Gimnaziul de Stat

„Avram Iancu” Târnăveni (1947-

1972). Lucrări în ţară şi străinătate:

iconostasele bisericilor din Blăjel,

Oarba de Mureş, Luduş şi Deleni; tetrapoade, sfetnice,

cruci şi scaune episcopale. Referinţe:


TgM: Editura „Ardealul,” 2008, p. 217, 327.

VOICULESCU, Dan, compozitor, muzicolog; n.

20 iul. 1940, Saschiz, MS - m. 29 aug.

2009, Bucureşti. Studii: Academia de

Muzică „Gh. Dima” din Cj, secţiile

pian (1963), cu Magda Kardos şi

compoziţie (1964), cu Sigismund

Toduţă; stagii de perfecţionare la

Staatliche Hochschule für Musik din

Köln (1971-1972), cu K. Stockhausen

(compoziţie) şi H.U. Humpert (muzică electronică);

participări la cursuri internaţionale de vară de la Veneţia

(1968) şi Darmstadt (1972, 1978). Dr. în muzicologie cu teza: Polifonia secolului XX (1983). Prof., Academia de

Muzică „Gh. Dima” CjN (1963-2000), unde a predat

Contrapunct şi Compoziţie; prof. univ. la Univ.

Naţională din Bucureşti (din 2000); conducător de drd.

în Muzicologie (Stilistică muzicală); ţine cursuri de

măiestrie în România, Republica Moldova, Italia.

Lucrări muzicale: opera comică de cameră Cântăreaţa

cheală (1992-1993), după E. Ionescu; muzică simfonică:

Simfonia ostinato (1963), Cantata patriei pentru bariton,

cor mixt şi orchestră (1977); Viziuni cosmice pentru

orchestră (1968), Blocuri, Stări; de cameră: Piccola

sonata pentru flaut, Dialoguri pentru pian, Sonata pentru pian; corală: Trei cântece de toamnă. Ribattuta

pentru alto solo (1976); Muzică pentru coarde (1971);

Piese pentru orchestră (1975); Suita Codex Caioni

pentru orchestră de coarde (1996); Inflorescenţe pentru

orchestră de coarde (2001); numeroase lucrări pentru

pian: Fabule, Dialoguri, Sonate, Crochiuri, Spirale,

Toccata piano, Toccata armonica, Toccata robotica;

ciclul de educaţie pianistică în 3 volume intitulat Carte

fără sfârşit; 6 Sonate pentru flaut solo; Sonata pentru

clarinet solo; Sonata pentru oboi solo; Dileme pentru

şeptel instrumental; peste 60 lieduri pe versuri de N. Labiş, L. Blaga, M. Sorescu, N. Stănescu; 4 volume de

poeme corale, dintre care: Omagiu lui Blaga, 7 Elegii

eminesciene. Autor al unor tratate de specialitate;

redactor-editor al volumelor anuale Lucrări de

muzicologie (nr.8-20) ale Academiei de Muzică „Gh.

Dima” din CjN. A publicat articole, studii şi recenzii în

Muzica, Contemporanul, Tribuna, Făclia. Membru

UCMR (din 1965); preş. al Fundaţiei „Sigismund

Toduţă” (1995-2000). Premiul UCMR (1972, 1974,

1978, 1995); Premiul „G. Enescu” al Academiei Române

(1984).

Lucrări publicate

• Polifonia barocului în lucrările lui J. S. Bach. - 1975.

• Fuga în creaţia lui J.S. Bach. - 1986, 2000.

• Polifonia secolului XX. - 1983.

• Antologie corală renascentistă. - 1972.

• Antologie Palestrina. - 1986.

• Culegere de texte (cca 50 studii şi comunicări

ştiinţifice pentru studiul polifoniei sec. XX). - 1971. Referinţe:

• Muzică corală românească. - Bucureşti: Editura Muzicală, 1966.


459-460.


486


Romfel, [1993]. - 208 p.




Ştiinţă, 2000, p. 338.

• Dicţionar de mari muzicieni. - Bucureşti: Univers Enciclopedic,

2000. - 539 p.



VOILEANU, Matei, pr. ortodox, istoric; n. 17 aug.

1852, Şoimuş, MS - m. 20 iul. 1933, Cj. Studii:

Gimnaziul la TgM; Institutul Teologic din SB (1876-

1879); Fac. de Ştiinţe Juridice a Univ. din Viena (1879-

1883). Red. la Telegraful Român (1883-1886, 1919-

1920); pr.; asesor consistorial (cons. eparhial) la SB

(1886-1931); în paralel: deputat în Sinodul Arhidiecezei

SB (Adunarea eparhială) şi în Congresul Naţional

Bisericesc, aproape în toate legislaturile; catehet la Şc.

de fete a Asoc. din SB (1898-1918); preş. al „Reuniunii

române de muzică din SB,” membru corespondent în secţia istorică a Astrei. Colaborator la Enciclopedia

Română de la SB, 3 vol. (1898-1904), cu articole

privitoare la Africa. Publică schiţe, culegeri de folclor,

traduceri din H. M. Stanley în Telegraful Român şi

Calendarul Arhipiscopiei Sibiului.

Lucrări publicate:

• Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate

a veacului trecut. - SB, 1891. - 144 p.

• Momente din viaţa besericească a românilor

ortodocşi din Transilvania. - SB, 1902. - 62 p.

• 25 de ani din viaţa Reuniunii române de muzică din Sibiu. - SB, 1905. - 195 p.

• Cuvântări ocazionale. - SB, 1906. - 135 p.

• Icoane din viaţa Bisericii. Anul 1804. - SB, 1926. -

136 p.

• Să se facă lumină. Biserica românilor din Ardeal în

veacul al XVIII-lea. - SB, 1926. - 132 p.

• Contribuţiune la istoria bisericească din Ardeal. -

SB, 1928. - 184 p. Referinţe:

• Enciclopedia Cugetarea: Material românesc oameni şi înfăptuiri /

Lucian Predescu. - Bucureşti: Cugetarea - Georgescu Delafras, 1940, p.

908.

• Dicţionarul teologilor români / preot prof.dr. Mircea Păcurariu. -

Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.



Clujeană, 2000, p. 699.

• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Preot prof. univ. dr.

Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002, p. 521.



• Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului

ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina

Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Cuvântare funebră / Ioan Lupaş. În: Telegraful Român. - SB, 81,

nr. 57, 29 iul. 1933.

• Matei Voileanu / Ioan Moga. În: Anuarul Institutului de Istorie

Naţională Cluj, 1931-1935, p. 801-803.

• Un istoric uitat: Matei Voileanu / Mircea Păcurariu. În: Mitropolia

Ardealului, SB, 29, nr. 3-4, 1984, p. 270-279.

VOINA, Radu, handbalist, antrenor; n. 29 iul. 1950,

Sighişoara, MS. Format la

juniori, Clubul Voinţa

Sighişoara; Univ. Bucureşti,

prof. Eugen Trofin. Jucător la

echipa de juniori Voinţa

Sighişoara; la nivel de seniori la

Univ. Bucureşti (1969-1970-

1972-1973); CSA Steaua Bucureşti (1973-1981). Maestru al sportului pentru

merite deosebite (1971), maestru emerit al sportului

(1974) la Univ. Bucureşti. Antrenor emerit (1992). A

antrenat echipe din România: CSA Steaua Bucureşti

(1981-1991); Franţa: RC Strasbourg (1991-1995) şi HC

Selestat (1995-2000), antrenor secund la lotul naţional de

seniori (1983-1984); a antrenat echipa naţională

masculină a României (2001-2004); antrenor al echipei

Oltchim Râmnicu-Vâlcea (2009-2010); antrenor al

echipei naţionale feminine de handbal a României

(2008-). Ca jucător la CSA Steaua Bucureşti, a câştigat 2 medalii olimpice: argint, Montreal 1976, bronz,

Moscova 1980; a participat la 3 ediţii ale Campionatului

Mondial (Medalie de Aur, 1974); 2 titluri de campion la

Campionatul Mondial Universitar (1975, 1977); a

participat la 4 ediţii, Cupa Campionilor Europeni: locul

I, 1980-1981; 2 ediţii ale Spartachiadei militare de vară;

Medalia de Argint la Super Cupa Campionilor Olimpici

şi Mondiali (1979); medalia de Aur la Jocurile Balcanice

(1981); 7 titluri de campion naţional şi o Cupă a

României (1980-1981). Ca antrenor: Medalia de Bronz

la Jocurile Olimpice, Los Angeles (1984); aur la ediţia din 1983 a Jocurilor Balcanice; a condus CSA Steaua

Bucureşti la 7 ediţii ale Cupei Campionilor Europeni

(locul 2, 1989-1990); a câştigat argintul (1985) la

Spartachiada Militară de vară; 8 titluri de campion

naţional al României şi o Cupă a României (1989-1990);

Medalia de Bronz la Campionatul European Feminin

(2010). Decorat cu „Meritul Sportiv” cls. II-a (2009);

Sala polivalentă din Sighişoara îi poartă numele. Referinţe:

• Wikipedia

VORNICU-NICHIFOR, Sorin-Adrian, ing.,

om politic; n. 18 ian. 1948,

Bobohalma, MS. Studii: Fac. de

Electroenergetică, Iaşi (1970).

Dispecer CONEL, filiala NT (1970-

1990). Activitate politică: preş. FSN

(-1993), PD Neamţ (1993-); senator

în Parlamentul României (1990-1992, 1992-1996); secretar, Biroul

Permanent al Senatului. Membru în Asoc. „Manfred

Wörner,” Fundaţia Colegiului de Apărare, Fundaţia

Absolvenţilor Centrului „George C. Marshall.”

Distincţia „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române

din Decembrie 1989.” Referinţe:

• Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus

Press, 2002. - 736 p.

VULCU, Nicolae, proprietar, om politic; n. 1870,


487

Sălişte, SB - m. 6 iul. 1941, TgM. Cumpără pământ în

zona localităţilor Iclandu Mare, Râciu, Pogăceaua, Band;

se stabileşte în Râciu, apoi în TgM (1890-1895);

membru în Despărţământul Oşorhei

(TgM) al Astrei, membru în comitet,

preş. (1909-1913); casier la Banca

„Albina,” filiala TgM. Membru în

PNR; se implică în evenimentele

premergătoare Unirii; participă la MAN de la AB; membru în Comisia

adm. a jud. MS-Turda (1919); în

Comisia agronomică a Plăşii Band (1922-1925); membru

în primul Consistoriu diecezan ortodox de la Cj (1921-

1924); deputat mirean în cercul TgM (1924-1927). Ales

deputat în Parlamentul României, circumscripţia Bandul

de Câmpie (1919-1920); cons. jud. (1926-1930);

membru al PNŢ; ales senator (1932-1933); cons. jud.

Activează în cadrul Despărţământului Râciu al Astrei

(1914); ţine conferinţe şi prelegeri poporale; participă la

dezvelirea monumentului Avram Iancu din TgM (1930). Membru fondator al Soc. „Tinerimea Română” din TgM

(1923); vicepreş. la „Câmpiana,” Institut de Credit şi

Economii S.p.A. din Mociu (1905); iniţiator al înfiinţării

„Casei de credit şi economii a agricultorilor” S.A.

(1927); membru în Cons. de adm. la „Technica” S.A.

TgM; Banca Agrară din TgM. A fost ed. şi girant la

gazeta Mureşul (1922-1926; 1936-1937), gazeta PNR.

Domiciliu forţat în timpul ocupaţiei hortiste. Referinţe:

• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943.


- CjN, 1981, p. 129.


român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989,

p. 446-447.

• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura

„Ardealul,” 2000, p. 246-250.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Gazeta Mureşului, TgM, nr. 5, 15 nov. 1931; nr. 1, 10 ian. 1932;

nr. 5, 7 febr. 1932; nr. 23, 11 iun. 1933.

• Glasul Mureşului, TgM, nr. 2, 29 nov. 1934; nr. 36, 12 oct. 1935;

nr. 80, 1 nov. 1936.

VULCUŢIU, Ioan, prof. de istorie, primar; n.

1892, Aciliu (Sălişte), SB - m. 1973,

SB. Studii: Fac. de Istorie, Univ. din Cj.

Învăţător, apoi prof. şi dir. la Aciliu

(Sălişte), la Sebeş, AB, la Luduş, prof. şi

dir. (1923-1950) la Gimnaziul de băieţi

din Diciosânmărtin (denumit Târnăveni

din 1942, luându-se în considerare

propunerea sa). În 1924 denumeşte

Gimnaziul „Andrei Bârseanu,” devenind apoi Lic. „Al. Sahia„ (1945-1946); contribuie la împroprietărirea

gimnaziului, la dotarea tehnico-materială a acestuia.

Este, timp de nouă luni, primar interimar al oraşului

(1931-1932); ales vicepreş. al Despărţământului

Diciosânmărtin al ASTREI (1924), apoi preş. al lui

(1926), contribuind la reorganizarea a 35 de cercuri

culturale, înzestrându-le cu biblioteci; constituie un fond

pentru un bust al poetului Octavian Goga la Târnăveni

(1943). Membru în Cons. Orăşenesc, membru al

Comitetului Parohial Ortodox, secretar al „Reuniunii

Femeilor,” deputat al Adunării Eparhiale a Mitropoliei

din SB. Distincţii: Răsplata muncii pentru învăţământ,

Medalia „Regele Ferdinand cu sabie şi spadă,” Diplomă

de Onoare cu medalia comemorativă RPR (1948),

Cetăţean de onoare, post-mortem al oraşului Târnăveni. Referinţe:

• Târnăveni: Repere culturale şi istorice / Răzvan Ducan. - TgM:

Tipomur, 2003. - 255 p.

• Ioan Vulcuţiu (1892-1973) - un mare director de şcoală. În:

Ambasador, 11, nr. 113-114, p. 14, 1 foto.

• Cuvântul liber, 16 aug.1997, p. 16.

• Cetăţeni de onoare ai municipiului Târnăveni sau oameni care au

îmbogăţit universul cu o speranţă / Răzvan Ducan. În: Cuvântul liber,

23 ian. 1999, p. 4.

VULTUR, Angel, artist plastic; n. 2 aug. 1963,

Frunzeni, MS. Studii: Şc. de Arte,

prof. Lucia Călinescu. Membru al

AAP MS (1987). Expoziţii personale

în TgM: Sala „Unirea,” Cetatea

Medievală; Salonul jud. de

primăvară, Salonul anual de pictură,

precum şi expoziţiile organizate cu

ocazia Zilelor târgumureşene (1988, 1992, 1995, 2004); expoziţii de grup şi colective în:

Belgia (1993), Ungaria (1996), Bucureşti, AB, TgM,

Braşov, Sighişoara, Târnăveni, Reghin, Sovata. A fost

distins cu Premiul II la expoziţia „Satul românesc”,

Constanţa (1987); premiul II la Expoziţia de artă

plastică, Bucureşti (1988); menţiune la Salonul „Lucian

Grigorescu”, Constanţa (1989). Tehnica folosită: ulei pe

pânză şi carton. Referinţe:


Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 66.


2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007 -

p. 112.

• Cuvântul liber, 25 sept. 1992, p. 2; 3 sept. 2004, p. 14.

• Târnava, nr. 4-5, 1995, p. 12.

VULTUR, Floarea, artist plastic; n. 8 oct. 1983,

Frunzeni, MS. A absolvit Şc. de Arte

TgM. De profesie ing., având funcţia

de Cons. Monumente Istorice.

Membră a AAP MS (2005). Tabere de

pictură: Sovata, Deda, Cund, Seleuşul

Mic. A organizat expoziţii personale de icoane pe sticlă şi pictură în ulei în

ţară şi străinătate. Are lucrări în

România, Franţa, Germania, Rusia, Italia, Suedia, SUA,

Canada. Referinţe:


2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Nico, 2007, p. 113.




Cund / Nicolae Balint. În: Zi de zi, aug. 2006, p. 2.

VULTUR, Ioan, artist plastic; n. 11 ian. 1950, com.

Frunzeni, MS - m. 2006. Membru al AAP MS (2006). A

participat la expoziţii organizate în TgM: Sala „Unirea,”


488

la expoziţiile de Artă Populară şi Meşteşuguri

tradiţionale; Expoziţia jud. de icoane şi obiecte de cult,

organizată anual de Centrul Jud. pentru Valorificarea

Culturii Tradiţionale MS şi Centrul

Naţional al Creaţiei, Bucureşti. A

obţinut premiul I la Expoziţia „Şi noi

suntem în Europa” de la Strasbourg,

expoziţie prezentată şi la Budapesta şi

TgM. Are icoane pe sticlă în ţară şi

străinătate. Referinţe:


2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Nico, 2007, p. 114.

VULTUR, Ioan, pr. gr.-cat., prof.; n. 9 apr. 1905,

Frunzeni, MS - m. 27 febr. 1979, Blaj, AB. Studii: Şc.

prim. în satul natal; Gimnaziul german din Reghin; Lic.

„Al. Papiu Ilarian” din TgM şi Lic. „Sf. Vasile” din Blaj

(1925). Academia Teologică din Blaj (1925-1928);

bursier la Univ. cat. din Paris şi Louvain (Belgia) (1928-

1931). Prof. de lb. franceză la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj

(1931-1948); dir. al Şc. de Artă şi Meserii „Sf. Iosif” din

Blaj (1945-1947). Hirotonit pr. (1932); arestat în toamna anului 1948 până în 1955, închis fără a fi judecat la

Căldăruşani, Sighet, Ministerul de Interne, BV. Lucrează

ca să-şi întreţină familia la CPL Blaj; prof. de limba

franceză la Lic. agricol din Blaj până în 1970 când s-a

pensionat. Familia părintelui posedă în manuscris

lucrările: Între viaţă şi moarte - Terorile temniţelor

comuniste (1948-1955), Crîmpeie din viaţa lui Şincai, în

colaborare cu Xenia Elvira Poptelecan, Blajul şi viaţa

neamului Românesc, Vlădicii Blajului, Vlădicii Martiri,

Şcoala Ardeleană. Membru în red. revistei Blajul (1934-

1936); red. al gazetei Unirea poporului (1946-1948). Publică în: Unirea (1933-1944), Unirea poporului,

Blajul (1934-1944), Cultura creştină (Blaj), Gazeta de

Duminică (Şimleul Silvaniei) (1930-1931), Tribuna

(Braşov), Cuvântul adevărului (Bixad), Curentul,

România (Bucureşti), Flori de crin (Şimleul Silvaniei),

Observatorul (Beiuş) (1935), La cité chretienne

(Bruxelles), Inima lui Isus (1941-1943).

Lucrări publicate:

• Pilde pentru ilustrarea predicilor şi conferinţelor. -

S.l.: s.n., 1940.

• Biserica şi muncitorul. - S.l.: s.n., 1941.

• Comoara predicatorilor. - S.l.: s.n., 1943. • Biserica şi progresul intelectual. - S.l.: s.n., 1942.

• Biserica şi civilizaţia. - S.l.: s.n., 1945.

• Mare penitenţă: Eva Lavalliére. - .S.l.: s.n., s.a.

- în colaborare:

• Examenul de conştiinţă / Trad. I. Vultur. - S.l.: s.n.,

1934.

• Viaţa şi doctrina sfântului Ioan Vianney / Trad. I.

Vultur. - S.l.: s.n., 1935.

• Garcia Alonso. Cavaleri până la moarte / Trad. I.

Vultur. - S.l.: s.n., s.a. Referinţe:


Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 186-187.


Ardealul, 2006, p. 276.

• Preot-Profesor Ioan Vultur (1905-1979): Remember / Horia

Petrescu. În: Unirea, Blaj, 24, nr. 3, mart. 2005, p. 6.

W

WAGNER, Richard, grafician; n. 1970, TgM.

Studii: Lic. de Arte Plastice TgM (1984-1988); IAP „Ion

Andreescu” CjN (1989-). Expoziţie personală:

Budapesta (1994). Expoziţii colective: TgM (1991, 1992); Beclean (1993, 1995, 1997). Membru UAP. Referinţe:





WAGNER-RÉGENY, Rudolf, compozitor; n.

29 aug. 1903, Reghin, MS - m. 18 sept. 1969, Berlin. Studii primare şi

gimnaziale la Reghin; lic. la

Sighişoara (1920-1923); frecventează

cursurile Conservatorului din Leipzig

şi ale Academiei de Arte din Berlin.

Membru al Academiei de Muzică a

RDG. În anul 1947, a fost numit dir.

al Conservatorul din Rostock, iar în 1949, prof. la

Conservatorul din Berlin; a lucrat un timp ca prof. şi la

Academia de Arte din Berlin. Opera de compozitor

cuprinde genuri variate: muzică de cameră, lieduri,

cantate şi opere. Prima operă: Der Günstling (Favoritul), prezentată pe scena Operei de stat din Dresda, urmată de

Bürger von Calais (Cetăţeni ai Calais-ului), Johanna

Balk, Persische Spässe (Glume persiene), Prometheus,

Bergwerk zu Falun (Mina din Falun), Genesis (Geneza),

Jüdische Chronik (Cronică evreiască), Acht kommentare

zu einer Weise des G. de Machault (Opt comentarii la o

melodie a lui G. de Machault). A fost membru al

Academiei de Muzică a Republicii Democrate Germane. Referinţe:


Orăşenească, 1990, p. 236.

• Lexikon der Siebenbürger Sachen. Geschicte. Kultur. Zivilisation.

Wissenschaften. Wirtschaft. Lebensraun Siebenbürgen. - Innsbruck:

Wort und Welt Verlag, 1993.




/ Vasile Ciobanu. - SB: Editura Hora, 2001.







Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Gazeta Reghinului, 12 dec. 1994.

WALTER, Frederic, Frigyes, grafician; n. 13

iul. 1931, Luduş, MS - m. 17 mai 1996, Baia Mare, MM.

Studii: IAP „Ion Andreescu” Cj (1958), cu Harşia şi

Miklóssy. Debutează în 1958, la Tm. Participă la

manifestări colective la Tm, Petroşani, Baia Mare, la

unele saloane de desen şi gravură în Bucureşti şi la

expoziţii de artă românească organizate în străinătate:

Viena (1961); Havana (1962); Cracovia (1968); Lodz


489

(1970). Lucrează grafică în diferite tehnici. La Clubul

Tineretului din Baia Mare a realizat un panou decorativ,

metal bătut (1971). Referinţe:


Bucureşti : Editura Meridiane, 1976. - 536 p.

• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán .-






Z

ZAIZON Noémi, artist plastic; n. 2 nov. 1987,

Câmpia Turzii, CJ. Studii: Lic. „Bolyai

Farkas”; Univ. de Artă şi Design, Fac.

de Arte Decorative CjN; Fac. de Istorie

şi Filosofie, specialitatea Istoria Artei,

UBB CjN. Membră a AAP Mureş

(2005). Expoziţii personale de pictură

şi grafică în TgM: Biserica Unitariană

(2002, 2005), Sala „Axis” a Direcţiei

Jud. pentru Tineret MS (2006), Lic.

„Bolyai Farkas” (2006) şi Cetatea medievală din

Sighişoara (2006). Expoziţii colective în TgM: Sala „Unirea” (2005, 2006), Cetatea medievală. Tehnici:

grafică în cărbune şi creion şi ulei pe pânză. Referinţe:


2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.

116.



ZAMFIRESCU, Elisabeta, monteur; n. 11 mai

1944, TgM. Din 1965, la studioul „Al. Sahia,” realizează

montajul a peste 300 de filme documentare şi utilitare.

Premii: ACIN 1985, pentru Inimi fragede; UCIN 1991,

pentru Să facem totul; Noica-lumina umbrei. Referinţe:

• 1234 cineaşti români: ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,

Bujor T. Râpeanu. - Bucureşti: s.n., 1996, p. 394.

ZAMFIRESCU, Vlad, actor; n. 1 mart. 1974,

TgM. Studii: IATC Bucureşti, cls.

prof. Ion Cojar (1996). Activitate

artistică la Teatrul Bulandra (1996-).

Roluri: Nae Caţavencu din O noapte

furtunoasă, regia Ion Cojar, Studioul

Casandra; Vasca Pepel din Azilul de

noapte, regia Ion Cojar, Studioul Casandra; Amorezul din Scandal la

Palermo, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra;

Piciul din Tacâmuri de pui, regia Gelu Colceag (1998);

Edmond din Regele Lear, regia Dragoş Galgoţiu;

Catindatul din D-ale carnavalului, regia H. Mălăele,

Teatrul Nottara; Turandot, regia C. Buzoianu, Teatrul

Bulandra; Claudius din Hamlet, regia Vlad Mugur,

Teatrul Naţional Cluj (2000); Arthur din Tango, regia

Gelu Colceag (2001); Chiriac din O noapte furtunoasă,

regia Teodora Câmpineanu (2002); Frederich din

Pelicanul, regia Cătălina Buzoianu; Un cuplu ciudat. Televiziune: serial: Luca din Inimă de ţigan; Vlad

Apostol din Lumina, regia Gh. Preda Pitu; Rodrigo din

Don Juan sau dragostea de geometrie de Max Frisch;

Orient Express, regia Sergiu Nicolaescu (2004). Referinţe:

• Internet


490

ZEANI, Virginia, soprană, cântăreaţă de operă; n.

21 oct. 1925, Solovăstru, MS. Studii:

literatura şi filosofia la Univ. din

Bucureşti; lecţii de canto cu Lucia

Anghel (1938), cu soprana Lydia

Lipkowska (1942-1946); studii

formale în Italia, cu tenorul Aureliano

Pertile, solistul preferat al lui Arturo

Toscanini. Membră a numeroase academii din lume. Cântăreaţă de operă şi de concert,

renumită prin interpretarea rolurilor din repertoriul

tradiţional, dar şi prin crearea unor personaje din lucrări

contemporane. Interpretează aprox. 70 de roluri diferite:

debut (1948, Bologna), Violetta Valery din La Traviata

de G. Verdi, rol cu 640 de apariţii; Mimi din La Boheme

de Giacomo Puccini; Margareta din Faust de Charles

Gounod, în rolul titular din Manon de Jules Massenet,

alături de Beniamino Gigli; opere de Gioacchino

Rossini, Vincenzo Bellini şi Gaetano Donizetti (Lucia di

Lammermoor, L'Elisir d'Amore, I Puritani); arii şi opere celebre. Debutează la Opera din Roma (1955) în Alzira

de Verdi şi Otello de Rossini; cântă şi pe scenele

operelor din Berlin, Metropolitan Opera House din New

York, Covent Garden, Viena, Paris, Londra, Moscova,

Bucureşti. Este invitată la Teatro alla Scala din Milano

(1956) în Cleopatra din Giulio Cezare de Haendel şi

Dialogues des Carmèlites de Francisc Poulenc (1957);

Aida de Verdi. A fost omagiată pentru calităţile sale

excepţionale: dinamism teatral, vitalitate, sensibilitate,

evoluând de la soprană de coloratură la soprană lirică şi

la soprană dramatică, vocea sa demonstrând o mare flexibilitate. Se stabileşte în SUA (1983); este prof. de

canto (Distinguished Professor) la Indiana University

School of Music, din Bloomington, SUA; se retrage de

la catedra de canto şi se mută în Florida, la West Palm

Beach (2004). Distincţii: Diapason d’Or (1960); Arena

d’Oro, Verona (1961); Medalia de Aur a Teatrului Liceo

din Barcelona (1963); Medalia de Aur a Capitoliului,

Roma (1964); Venere d’Oro (1965); Voce d’Oro

(Pesaro, 1968); Comandor al Republicii Italiene (Roma,

1970); Valentino d’Oro (Terni, 1972); Gonfalone d’Oro

(1974); Medalia de Aur a Marilor Valori Artistice

Italiene - AGIS (1976); Premiul pentru întreaga activitate artistică acordat de Fundaţia Culturală Română

(1995), altul similar acordat la New York de fundaţia

patronată de reputatul tenor italian Marcello Giordani

(2010); invitată în România şi decorată de preş. Emil

Constantinescu (2000); Doctor Honoris Causa, Univ. de

Muzică, Bucureşti. Referinţe:


Romfel, [1993]. - 208 p.

• Dicţionar mondofemina / Mioara Mincu; Elena Mironescu. - Vol.

1. Femei române. - Bucureşti: Alcor Edimpex, 1994.



• Personalităţi culturale româneşti din străinătate: Dicţionar / Fănuş

Băileşteanu. - Bucureşti: România Press, 1999. - 200 p.



• Memorii / Vasile Netea. - TgM: Editura Nico, 2010, p. 19, 64.

• Canta che ti passa. Virginia Zeani în dialog cu Sever Voinescu. -

Târgu Lăpuş: Galaxia Gutemberg, 2011.

• Virginia Zeani. L’assoluta. Vol. 1. - Oradea: Editura Primus, 2011.

• Virginia Zeani: „Locurile natale sînt pentru mine de neuitat” /

Bujor Dânşorean. În: Steaua roşie, 30 iun. 1979, p. 3, 1 foto, autograf.

• Virginia Zeani. 50 de ani de carieră / George Lăzărescu. În:

Muzica, 10, nr. 1 (1999), p. 96-99.

• Memorii (VIII) / Vasile Netea. În: Vatra, 10, nr. 9, 20 sept. 1980, p.

7, 3 foto.

ZEHAN, Vasile, avocat, om politic; n. 30 ian. 1843,

Tăureni, MS - m. 31 iul. 1906,

Franzensbad, Boemia, înmormântat la

Târnăveni, MS. Studii: Gimnaziul rom.-cat. şi Col. Ref. din TgM, cls. a

V-a şi a VI, două cls. de filosofie şi

patru cls. de drept. S-a stabilit în

Târnăveni unde, timp de trei decenii, a

exercitat meseria de avocat, avocat

particular şi avocat al Băncii de Economii a comitatului

Tîrnava Mică. Participă la SB la crearea PNR (12-14 mai

1881), aflându-se în fruntea clubului electoral din

comitatul Târnăveni; luptă pentru drepturile românilor

din această zonă. A fost reales dir. al Despărţământului

Astra Târnăveni (1895). A fost membru al Soc. pentru Fond de Teatru Român (1905); membru al Fundaţiunii

„Şuluţiu.” A fost un luptător moderat, dar consecvent,

pentru emanciparea politică şi culturală a românilor din

Transilvania, pentru egalitatea între românii şi maghiarii

din Transilvania. Referinţe:


Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: s.n., 1973.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.



Editura Veritas, 2010, p. 443-454.

ZOLCSÁK Péter, artist plastic; n. 1962, TgM. A

studiat la Academia de Artă din Stuttgart (1991) şi în

Germania. A participat la proiectarea Congresului din

Stuttgart şi a Căminului studenţesc din Tübingen.

Expoziţii de grup: TgM (1982, 1995, 1997); Stuttgart

(1990-1991); Freiberg (1989); Sao Paolo (1984);

Budapesta (1996). Premii: Premiul Rotary (1991);

Premiul RTL, pentru desene animate. Referinţe:



Budapest: [Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria], 1996.

- 72 p.








ZOLCSÁK Sándor, artist plastic, pictor; n. 14 iun.

1934, Nisipeni, SM. Studii: IAP „Ion Andreescu” CjN

(1952-1958), prof. Kádár, Abodi, Harşia. Trăieşte la

TgM, membru UAP (1961). Expoziţii de grup: TgM

(1958-1997); Bucureşti (1964, 1966-1967, 1970);

Budapesta (1995-1996). Expoziţii personale: Miercurea

Ciuc (1971); Tg. Secuiesc (1972); Baia Mare (1970);


491

Satu-Mare (1970); TgM (1970-1971); Galeria „Új Élet”

şi Korunk, CjN (1984); Stuttgart (1972, 1986); Freiberg

(1989); Albstadt Teilfingen (1986); Budapesta (1991-

1992, 1996); Sojmár (1996); Makó (1991); Szeged

(1991). Tabere de creaţie: Makó (1991, 1992, 1993,

1994, 1995). Premii: Diplomă de Aur (1968). Referinţe:


Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990, p. 363-364.

• Zolcsák Sándor festőművész kiállítási katalógusa. Petőfi Irodalmi

Múzeum. Budapest, 1991. okt. 24-nov. 21 / szerkesztette Kovács Ida. -

Budapest: Petőfi Irodalmi Múzeum, 1991. - 5 p., 16 f.



Szárhegy / Szerkesztette Égerházi Imre. - Debrecen : [s. n.], 1991. - 68

p.



1993.





Bevezető Gazda József; Fotók Albert Levente, Jákó Ferenc. -Kovászna

- Kőrösi Csoma Sándor Közművelődési Egyesület, 1996. - 23 p.



Budapest: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria], 1996.

- 72 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 265.


Lajos. - Kv.: Komp-Press, 1997. - 120 p.


Scripta, 1997, p. 636.




/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002. - 400 p.

• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l., A Magyar demokrata


ZOLOG, Maria, artist plastic; n. 1 mart. 1949,

Târnăveni, MS. Studii: Fac. de Desen,

UBB CjN (1970). Pictează naturi

statice, peisaje, portrete.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Destin ud: versuri / Mihaela

Cernea; coperta de Maria Zolog. -

TgM: Tipomur, 1997. - 80 p. Referinţe:

• Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. -

TgM: Editura Ardealul, 2008, p. 168, 311.

ZOLTÁN Aladár, compozitor; n. 31 mai 1929,

Mărtiniş, HR - m. 8 iul. 1978, TgM. Studii superioare: Conservatorul „Gh.

Dima” din CjN, secţiile compoziţie,

ped. şi dirijat cor (1951). După

absolvire a fost asist. univ. în cadrul

Conservatorului. Din anul 1965, a

îndeplinit funcţia de dir. al

Filarmonicii de Stat TgM până la

moarte. Publică numeroase articole şi studii, manuale,

susţinând o perioadă rubrica de specialitate la revista

Művelődés (1955-1958); dirijor la Ansamblul de Cântece

şi Dansuri din TgM (1958-1959); şef de secţie la Studioul Regional Radio TgM (1959-1960). A publicat

articole în: Muzica, Művelődés, Igazság (CjN), Új Élet

(TgM), Élöre, Korunk şi Utunk (CjN). Compoziţii:

Laudă plaiurilor natale, Suita Piccola pentru orchestră,

Introducere şi Allegro pentru orchestră simfonică.

Compune lucrări vocal-simfonice, lieduri simfonice,

lucrări simfonice, camerale, lucrări corale pentru

formaţii profesioniste şi de amatori. Secretarul Uniunii

Compozitorilor din RSR şi al Filialei din TgM.

Distincţii: Ordinul „Meritul Cultural” cls. IV (1966); Premiul „George Enescu” al Academiei RSR pentru

activitatea componistică (1967); Premiul Uniunii

Compozitorilor pentru Simfonia a II-a - Lauda plaiurilor

natale (1972). Referinţe:


471-472.


Romfel, [1993]. - 208 p.


tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 3.

Kh-M, 1994.



Bucureşti: Editura Muzicală, 1995. - 590 p.

• Zoltán Aladár / Benkő András. A könyvet szerkesztette és szövegét

gondozta Szőcs. - Mv.: Mentor, 1996.




Ştiinţă, 2000.


2008, p. 250.

• De vorbă cu Zoltán Aladár, compozitorul şi directorul filarmonicii

/ Olga Apostol. În: Steaua roşie, 9 aug. 1975, p. 3.

• Zoltán Aladár [Necrolog] / Comitetul Judeţean de Cultură şi

Educaţie Socialistă; Filarmonica de Stat din TgM; Filiala TgM a

compozitorilor din TgM. În: Steaua roşie, 11 iul. 1978, p. 3.

ZONDA Attila, prof. de muzică, politician; n. 2

aug. 1950, TgM - m. 4 apr. 1997, TgM. Studii: Lic. „Bolyai Farkas” (1969); IPed. de 3 ani TgM (1972), Fac.

de Muzică. Prof. de muzică la Şc. Gen. Cîmpulung, la

Tisa, MM. Fondatorul Filialei UDMR, MM (1989);

deputat în Parlamentul României (1990-1992); vicepreş.

(1992-1994), preş. (1994-1997) UDMR, Filiala MS.

Lucrări publicate:

• Bársonyszékek és hangulatok / Zonda Attila. A

fedéltervet és az illusztrációkat Molnár Dénes készítette.

- Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1998. - 282 p.

- în colaborare:

• Maros megye: album / Molnár Dénes; előszó Zonda

Attila. - Mv.: s.n., 1994. - 2 p., [12] f. pl. Referinţe:

• Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor

decembrie 1989 - decembrie 1994 / Domniţa Ştefănescu. - Bucureşti:

Maşina de scris, 1995. - 512 p.

• Adunarea Constituantă: 11 iulie 1990 - 21 noiembrie 1991. -

Bucureşti: Senatul României, 1998. - 240 p.

ZRINYI Endre, Andrei, istoric, muzeograf; n. 26

mart. 1927 - m. 26 mart. 1998, TgM.

Studii: lic. la TgM; IPed. TgM

(1972); Fac. de Filologie-Istorie,

UBB CjN (1981). Muzeograf la MJM

TgM (1956-1989), unde lucrează în

domeniul arheologiei şi numismaticii; organizează numeroase expoziţii


492

permanente şi temporare; participă la sesiuni, conferinţe

naţionale, locale şi internaţionale, realizează reportaje la

radio-TV; a fost membru fondator al primei publicaţii a

muzeului, Studii şi materiale (vol. 1-4, 1965, 1967,

1972); red. la Marisia, TgM (vol. 5-25, 1975-1996).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Tezaure şi descoperiri monetare din Muzeul Judeţean

Mureş / Eugen Chirilă, Nicolae Gudea, Valeriu Lazăr,

Zrinyi Andrei. - TgM, 1980.

• Castrul roman şi aşezarea civilă de la Brâncoveneşti (jud. Mureş). Săpăturile din anii 1970-1987. - TgM,

1994.

• Marosvásárhely történetéből / Szerkesztette Pál-

Antal Sándor. - Mv.: Mentor, 1999. - 268 p.

Studii şi articole: • Tezaurul de monede romane imperiale de la Cristeşti

pe Mureş. În: Acta MN, 2, 1965, p. 257-268.

• Însemnări arheologice pe marginea a două morminte

găsite în cimitirul scitic de la Cristeşti. În: Studii şi

materiale, TgM, 1, 1966, p. 27-52.

• Două gutti-biberoane romane din ceramică în

colecţiile Muzeului din Târgu-Mureş. În: Studii şi materiale, TgM, 2, 1967, p. 73-79.

• Materiale în legătură cu cultul lui Mitra în Muzeul

din Târgu-Mureş. În: Studii şi Materiale, MJM, 2, 1967,

p. 63-73.

• Le depot d’outils roumains de Mărculeni (jud. MS).

În: Dacia, 14, 1970, p. 207-231.

• Unelte agricole în depozitul de la Mărculeni (jud.

MS). În: Terra Nostra, 2, 1971, p. 75-89.

• O cană de cositor şi… provenienţa ei. În: Marisia, 3-

4, 1972, p. 167-179.

• Necropola scitică de la Ozd, com. Bichiş, jud. Mureş. În: File de istorie, Bistriţa, 3, 1974, p. 89-137.

• Olarii din Târgu-Mureş şi produsele lor în lumina

cercetării materialului rezultat din săpături. În: Marisia,

5, 1975, p. 93-111.

• Repertoriul localităţilor din jud. Mureş, cu

descoperiri arheologice din secolele IV-XIII. În:

Marisia, 6, 1976, p. 125-151.

• Contributions épigraphiques a l’histoire de la „Ala

Bosphoranorum”. În: Ephigraphica. Travaux dédiés au

VIIème Congres d’épigraphie grecque et latine. -

Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 223-232.

• Aşezarea romană de la Cristeşti şi legăturile ei cu Gallia. În: Marisia, nr. 7, 1977, p. 91-99.

• Însemnări pe marginea cercetărilor de la castelul

feudal din Lăzarea jud. Harghita. În: Acta MP, 2, 1978,

p. 105-115.

• Un mic depozit de bronzuri de la Sîmbriaş (jud.

Mureş). În: Marisia, 9, 1979, p. 642-645.

• Contribuţie la cunoaşterea neoliticului din Valea

superioară a Mureşului. Săpăturile de la Goreni (com.

Batoş). În: Marisia, 11-12, 1981-1982, p. 17-29.

• Contribuţii la istoria militară a Daciei romane. 2. Ala

I Gallorum et Bosporanorum. În: Marisia, 13-14, 1983-1984, p. 51-58.

• Aşezarea şi mormintele din prima epocă a fierului de

la Chendu (jud. Mureş). În: Apulum, 24, 1987, p. 91-118.

• Sondaje arheologice de verificare de la Moreşti

efectuate între anii 1985-1986. În: Apulum, 25, 1988, p.

287-296.

• Inscripţii şi monumente sculpturale din castrul roman

de la Brâncoveneşti (jud. Mureş). În: Ephemeris

Napocensis, 2, 1992, p. 95-110.

• Castrul roman şi aşezarea civilă de la Brâncoveneşti

(jud. Mureş). Săpăturile din anii 1970-1987. În: Marisia,

23-24, 1994, p. 75-158.

• Cercetările de sondaj efectuate în localităţile Deda-

Bistra, Ideciu de Sus, Câmpu Cetăţii şi Măgherani (jud.

Mureş). În: Marisia, 23-24, 1994, p. 599-603.

• Raport preliminar privind săpăturile arheologice de la Gorneşti (jud. Mureş) - campaniile 1992, 1993, 1994.

În: Marisia, 25, 1996, p. 35-39 (colab.).

• Cercetări arheologice pe limesul estic al Daciei

romane. Săpăturile din anul 1997 de la Brâncoveneşti

(jud. Mureş). În: Marisia, 26, 2000. (colab.) Referinţe:


Scripta, 1997, p. 637.

• In memoriam Andrei Zrinyi 1927-1998. În: Marisia, 26, 2000, p.

391-394.

ZRINYI Zsuzsanna-Márta, grafician, pictor; n.

25 apr. 1956, TgM - m. 11 iul. 2002, TgM. Studii: IAP

„Ion Andreescu”, CjN (1975-1979). Prof. la Lic. de Artă

TgM. Expoziţii de grup: Sf. Gheorghe (1970, 1981);

Cuba (1974); TgM (1997). Premiul pentru afişe (1974,

1978). Referinţe:




Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 267.





ZSELLÉR Éva, cântăreaţă de operă, n. 7 apr. 1961,

TgM. Studii: Lic. „Unirea” şi Lic. „Al. Papiu Ilarian”,

TgM; Academia de Muzică, CjN.

Cântă la Opera din Iaşi (1985-1986);

participă la un concurs în Tokio

(1986), după care pleacă în Canada şi

nu se mai întoarce în ţară (1986);

cântă la Metropolitan New York

(1987), Hamilton (1987), San

Antonio (1989), Budapesta (1988).

Interpretează: Luisa în Luisa Miller de Verdi; Freia în A

Rajna kincse de Wagner; Ágnes în Beatrice di Tenda de Bellini; Lida în La battaglia di Legnano de Verdi; Cso-

cso-szán în Pillangókisasszony de Puccini; Mimi în

Bohém-élet de Puccini; Valois Erzsébet királyne în Don

Carlos de Verdi; Jaroszlavna în Igor herceg de

Borogyin; Fiordiligi în Cosi fan tutte de Mozart; Ilia în

Idomeneo de Mozart. Referinţe:


Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 267.

• Vásárhelyről a Metropolitan-be. În: Népújság, júl. 5. 1996, p. 5.

ZSIGMOND Attila, pictor; n. 16 mai 1927, TgM -

m. 25 apr. 1999, TgM. Absolvent al Institutului „Ion

Andreescu”, Cj, secţia pictură. Membru stagiar al UAPR


493

din 1954. Expoziţii personale: Sighişoara (1971);

Bucureşti (1973); Odorhei (1973); TgM (1977); Toronto,

Canada (1979); New York, SUA (1979); Zwolle, Olanda

(1991). Expoziţii de grup: TgM, CjN,

Timişoara, Bucureşti, Covasna,

Sânmartin, Lăzarea, Ungaria, Oradea,

New York. Lucrări monumentale:

TgM, Hotel Transilvania, Vânatul şi

pescuitul, pictură murală (1962); Hortobágy, Ungaria, Descălecare

(1994). Referinţe:


Bucureşti: Editura Meridiane, 1976. - 536 p.



• Romániai magyar verseskönyvek: 1944-1988 (1988-1989) =

Volume de versuri maghiare din România: Repertórium = Repertoriu

bibliografic / Mózes Huba. - Cluj: Academia Română. Filiala Cj.

Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară, 1991. - 110 p.



[Budapest]: [Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria],

1996. - 72 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 267-268.


Scripta, 1997, p. 639-640.






• Zsigmond Attila: album / Weisz Attila, s.n., 2002. - 88 p.


Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p.130.

ZSIGMOND, Irma, bibliotecar, prof., ziaristă; n.

16 mart. 1944, Aluniş, MS. Studii:

Lic. „Bolyai Farkas”, TgM; Fac. de

Lb. şi Lit. Maghiară, UBB Cj (1967).

O scurtă perioadă a lucrat ca prof. şi

ziaristă; bibliotecară la BTB TgM

(1972-2001). Publică studii despre

legătura de carte, istoria cărţii, Biblioteca „Teleki” şi Muzeul

„Bolyai” în revistele Hungaricum, Revista pentru

pasionaţii antichităţii, Marisia şi presa locală. A

colaborat la realizarea filmului documentar despre BTB

TgM (2002). I s-a acordat distincţia „Pro Libro Senator”

(2010), din partea BJM, TgM.

Lucrări publicate:

- în colaborare:



Anikó, Sebestyén-Spielmann Mihály, Vakarcs Szilárd. - Mv.: Mentor, 2002. - Teleki Téka Alapítvány. - 623 p.

• A tér úttörője: Bolyai János emlékév:

Marosvásárhelyi. - Mv.: Lyra, 2003. - 215 p.

• Könyvek által a világ… Tanulmányok Deé Nagy

Anikó tiszteletére. Válogatta Zsigmond Irma. - Mv.,

Teleki Téka Alapítvány, 2009. - 462 p. Studii şi articole:

• Tipărituri aldine din Biblioteca Teleki-Bolyai. În:

Marisia, TgM, 1984.

• O presupusă legătură Koberger. În: Biblioteca şi

cercetarea, CjN, Academia RSR, 12, 1988, p. 180-183.

• A Teleki Téka múlt századi olvasónaplói. În:

Marosvásárhely történetéből: Mv.: Mentor Kiadó, 1999,

p. 203-212.

• Bécsi könyvkötők munkai Teleki Sámuel

könyvtárában. În: Emlékkönyv a Teleki Téka Alapítvány-

Mv.: Mentor Kiadó, 2002, p. 290-301.

• A Bolyai Múzeum története. În: A tér úttörője. - Mv.:

Mentor Kiadó, 2003, p. 169-178., Referinţe:

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig ? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 268.

ZSIZSMANN Rezső, prof. de pian, cor, orgă,

armonie, compoziţie; n. 17 apr. 1885, Körmöczbáya,

Ungaria - m. 7 oct. 1941, Cj. Studiază la Academia de

Muzică din Budapesta, obținând diploma de prof. de

orgă şi compoziţie; studiază ştiinţele matematice, apoi

audiază la Fac. de Muzică din Berlin diverse cursuri de

ştiinţe muzicale (1912). Vine la TgM, unde profesează

până în 1914, când pleacă în călătorie de studii în marile centre europene. Se întoarce la TgM, ca prof. la

Conservatorul Orăşenesc. Referinţe:

• Erdélyi monográfia / szerkesztették Várady Aladár és Berey Géza.

- SM: Gloria Könyvnyomda és Lapkiadó vállalat, s.a. - 611 p.


Ansid, 2002. - 268 p.

• Anuarul Conservatorului Orăşenesc din Tg. Mureş. - TgM: s.n.,

1927-1928, p. 81.

• Privire asupra trecutului muzical târgumureşean / Csíky Boldizsár.

În: Vatra, 32, nr. 9/10, 2005, p. 75-80.

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ - bjmures.ro · Ana Todea, Portrete mureșene 399 • Elemente de...

Documents