Biblioteca Judeţeană Mureş
398
• Sfinţirea bisericii greco-catolice din Ungheni / Marin Căldărariu.
În: Cuvântul liber, 9 sept. 2008, p. 2, 2 foto.
SABĂU, Traian, prof., n. 12 apr. 1950, Ţopa, com.
Albeşti, MS. Studii prim. şi gimnaziale
în Boiu; Lic. Teoretic „Mircea Eliade,”
Sighişoara; IPed. de 3 ani, specialitatea istorie-geografie, TgM (1973); doi ani
student la Fac. de Drept, CjN. Cadru
didactic în satul Văleni, com.
Colineşti, MM (1973-1977); Şc. gen.
nr. 2 din Bârsana, MM (1977-1990);
Şc. Gen. Boiu, com. Albeşti; detaşat la Şc. Gen. nr. 1
Bârsana; Şc. Gen. Apold; Şc. gen. nr. 6 din Sighişoara. A
organizat concursuri de istorie şi geografie; excursii la
Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Sighetul
Marmaţiei; Festivalul de colinde de la Boiu. A publicat
articole în Cuvântul liber şi Jurnal reporter Sighişoara; a iniţiat Zilele culturale Coşbuc (2006). Este implicat activ
în relaţia culturală cu Asoc. „Region Thunhilft
Rumänien” din Elveţia, cu Asoc. Sologne-Roumanie din
Cour-Cheverny, Franţa.
Lucrări publicate:
• Satul meu Ţopa - fereastră deschisă spre lume.
Sinteză monografică. - BV: Ed. Graphica, 2008. - 187 p.
Studii şi articole:
• Monografia localităţii Boiu de prof. Ion Eugen
Sârbu. În: Cuvântul liber, 26 mart. 2010, p. 8. Referinţe:
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 4: Dascăli
mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Ed. Nico, 2008.
• Satul meu Ţopa - fereastră dechisă spre lume / Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, 9 dec. 2008, p. 1, 8, 2 foto.
SABĂU - POP, Ioan, avocat; n. 4 iun. 1948,
Fărăgău, MS. Studii: UBB CjN, Fac.
de Drept (1969-1973); specializări în
adm. și magistratură (1974, 1992-
1997); masterat, drept şi relaţii internaţionale, Univ. de Vest din Arad
(2005-2007); masterat, curtea
europeană a drepturilor omului, Univ.
Româno-Germană din SB (2006-
2007). Dr. în drept civil, cu teza: Modurile de dobândire
a dreptului de proprietate în contextul actual al
legislaţiei româneşti, UBB CjN (1992-1997). Judecător,
Judecătoria Miercurea Ciuc, Judecătoria TgM;
Tribunalul MS, Curtea de Apel TgM (1975-1997),
deţinând şi funcţii de conducere, respectiv preş. al
Secţiei în cadrul Tribunalului MS (1993-1995); lector
univ. asoc. la UDC TgM, Fac. de Drept, susţinând cursuri şi seminarii la disciplinele Istoria dreptului
românesc, Drept civil, Drepturile reale, Drept civil.
Contracte, Drept civil. Succesiuni (1991-1996); arbitru
comercial, Curtea de arbitraj de pe lângă Camera de
Comerţ, Industrie şi Agricultură a jud. MS (1994-);
avocat, Uniunea Naţională a Barourilor din România,
Baroul MS, cabinet de avocatură (1997-); lector univ.
asociat la UBB CjN, Fac. Ştiinţe Economice, susţinând
cursurile la disciplinele Procedura arbitrajului intern şi
internaţional, Elemente de drept public şi privat,
Introducere în drept, Contracte (1998-1999); lector univ.
(1998-2000), conf. univ. (2000-2004), Univ. „Bogdan
Vodă” CjN, Fac. de Drept, disciplinele Drept civil.
Contracte, Drept civil. Succesiuni, Drept civil.
Persoanele (1998-2000, 2000-2004); cadru didactic
titular, lector univ. (1998-2002), conf. univ. (2002-),
UPM TgM, Fac. de Şt. Economice, Juridice şi Adm.,
susţinând cursurile Drept civil. Drepturile reale; Drept
civil. Succesiuni; Drept procesual civil; Contencios
administrativ; Dreptul proprietăţii intelectuale, iar la
învăţământul master disciplinele Proceduri civile
contencioase şi adm.; Contracte civile şi comerciale; Arbitraj comercial intern şi internaţional; Răspunderea
juridică a personalului medical (2002-); arbitru
comercial, Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă
Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a mun.
Bucureşti. Expert permanent evaluator ARACIS,
Comisia Ştiinţe Juridice; membru în Institutul Naţional
de Ştiinţe Adm. „Paul Negulescu,” SB (2004-); dir.
Centrul de Cercetare pentru Drept şi Şt. Socio-Umane,
UPM TgM; membru Uniunea Naţională a Juriştilor din
România; membru fondator şi red.-şef al revistei Pro
Iure, UDC TgM; membru fondator al revistei Curentul
juridic (1997-2000); membru în cons. şt. al: Revistei Române de Arbitraj; Revistei de executare silită; Dura
Lex, Sed Lex, ed. de Camera de Executorilor
Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel TgM; membru
fondator al cenaclurilor „Lucian Blaga” din Reghin şi
„Luceafărul” din Miercurea-Ciuc. Participări la peste 40
de conferinţe; 4 grant-uri.
Lucrări publicate:
• Dobândirea dreptului de proprietate. - CjN: Accent,
2000. - 408 p.
• Drept civil: Drepturile reale: Sinteză teoretică şi
practică. - CjN: Accent, 2001. - 445 p. • Drept civil: Dreptul de moştenire. - TgM: UPM
TgM, 2002. - 303 p.
- în colaborare:
• Aspecte teoretice şi practice cu privire la
aplicabilitatea şi efectele în timp ale unor acte normative
succesive în materia dobândirii dreptului de proprietate.
În: Studii de drept. Transformările dreptului în perioada
de tranziţie. - Tm, 1995, p. 209-221.
• Lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice. Târgu
Mureş, 23-24 noiembrie 2001. Universitatea „Petru
Maior” TgM. - Vol. 1: Informatică economică. Ştiinţe
juridice şi administrative. Economie-sociologie. - 344 p. • Contenciosul administrativ / Ioan Sabău-Pop, Ion
Floander. – Constanţa: Ed. Gaudeamus, 2004. - 186 p.
• Implicaţiile teoretice şi practice ale revizuirii
Constituţiei României: Culegere de studii. - TgM: UPM
TgM, 2004, p. 59-79, 237-251.
• Tratat de drept civil român / Ernest Lupan, Ioan
Sabău-Pop. - Bucureşti: C.H. Beck. – 2 vol. - Vol. 1:
2006. - 357p.; Vol. 2: Persoanele. - 2007. - XX,453 p.
• Education Européenne des Fonctionnaires Publics:
Education Européen en Administration Publique
„EuPA” / Georgeta Boarescu, Ioan Sabău-Pop, Carmen Bălan...; Angela Perucca, Nicola Paparella
coordonateurs. - Miskolc: University Press, 2008. - 270
p.
Ana Todea, Portrete mureșene
399
• Elemente de drept civil. Curs selectiv / Ioan Sabău-
Pop, Raul-Felix Hodoş. - CjN: Sfera Juridică, 2008. -
180 p.
• Drept procesual civil: Proceduri speciale şi
executare silită / Ioan Sabău-Pop, Eugen Hurubă,
Olimpiu A. Sabău-Pop- TgM: UPM TgM, 2008. - 323 p.
Cursuri:
• Drept civil. Drepturile reale. Sinteză teoretică şi
practică. - TgM: UPM TgM, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007.
• Drept civil. Succesiuni. - TgM: UPM TgM, 2005,
2006, 2007.
• Drept administrativ. Contenciosul administrativ
român. - TgM: UPM TgM, 2003, 2004, 2005.
• Instituţii de drept civil. Actul juridic civil. Dreptul de
proprietate. -- TgM: UPM TgM, 2006, 2007. (colab.)
• Contenciosul administrativ. – Constanţa: Gaudeamus,
2004. (colab.).
• Arbitrajul comercial. Raporturile juridice. - TgM:
UPM TgM, 2006. • Elemente de drept public şi privat. - TgM: UPM
TgM, 1998-2000.
Studii şi articole:
• Consideraţii teoretice şi practice privind aplicarea
legii fondului funciar. În: Pro Iure, 1, 1995, p. 29-53.
• Cu privire la aplicabilitatea şi efectele juridice în
timp, ale unor acte normative succesive în materia
dobândirii dreptului de proprietate. În: Pro Iure, 2,
1995, p. 5-39.
• Interferenţe ale contenciosului administrativ cu legea
fondului funciar. În: Pro Iure, 2, 1995, p. 120-129. • Unele consideraţii în legătură cu dobândirea
dreptului de proprietate în temeiul legii fondului funciar.
În: Revista Cercului Juridic Bănăţean, 3, 1995.
• Unele aspecte privind limitele dreptului de
proprietate. În: Curentul juridic, nr. 1/1997, p. 19-31.
• Dobândirea dreptului de proprietate asupra
bunurilor mobile. În: Curentul juridic, nr. 1, 1997, p. 55-
64.
• Particularităţi ale stabilirii dreptului de proprietate
în favoarea moştenitorilor potrivit art. 8 şi 12 din Legea
nr.18/1991. În: Curentul juridic, nr. 2/1997, p. 44-58.
• Despre dobândirea dreptului de proprietate prin accesiunea imobiliară artificială. În: Curentul juridic,
2/1997, p. 61-77.
• Consideraţii privind reglementarea uzucapiunii în
regimul de carte funciară. În: Curentul juridic, 1, 1998,
p. 34-48.
• Exercitarea dreptului de preemţiune. În: Curentul
juridic, nr. 1-2/2001, p. 10-24.
• Petiţia de ereditate. În: Curentul juridic, 1-2/2002, p.
170-178.
• Consideraţii generale privind publicitatea imobiliară.
Necesitatea, obiectivele şi rolul publicităţii imobiliare. În: Curentul juridic, 3-4/2002, p. 165-191.
• Actul juridic de opţiune succesorală. În: Curentul
juridic, 3-4/2002, 213-231.
• Raportul dintre răspunderea civilă delictuală şi
repararea unor prejudicii ocazionate de producerea
vătămării. În: Curentul juridic, 1-2/2003, p. 76-88.
• Problematica dreptului de proprietate în evoluţia
istorică. În: Curentul juridic, 3-4/2003, p. 135-150.
• Aspecte ale aplicării legii civile în timp, relative la
revendicările imobilelor potrivit Legii nr. 10/2001. În:
Annales Universitatis Apulensis, Series Jurisprudentia,
4/2003, p. 183-187.
• Câteva consideraţii privind procedura sesizării şi
competenţa instanţelor de contencios administrativ. În:
Annales Universitatis Apulensis, Series Jurisprudentia,
3/2002.
• Interpretarea convenţiei arbitrare. În: Curentul juridic, 3-4, 2004, p. 129-137.
• Despre evoluţia istorică şi problematica proprietăţii.
În: Tricolorul, 24 ian. 2004.
• Interferenţa dintre Drepturile omului şi Dreptul
internaţional public. În: Curentul juridic, 3-4/2006, p. 7-
20.
•Consideraţii teoretice şi practice privind titlul
executoriu raportat la contestaţia la executare a
acestuia. În: Revista de Executare Silită, 1/2006, p. 70-
80.
• Raporturile juridice în arbitrajul comercial. În: Revista Română de Arbitraj, 1/2007, p. 20-25.
• Consideraţii de actualitate din doctrină şi
jurisprudenţă în materia partajului judiciar. În: Revista
de Executare Silită, 2/2007, p. 37-50. Referinţe:
• Nepreţuitele râuri: Antologie literară reghineană / Volum îngrijit
şi prefaţa de Marin Şara. - TgM: Tipomur, 2002. - Reghin: Cenaclul
„Lucian Blaga”. - 239 p.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1198.
• Dr. Ioan Sabău-Pop. În: Reghinul cultural: Studii şi articole. - Vol.
10. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2010, p. 489-493.
• Elitele mureşene, medaliate de Universitatea „Petru Maior” /
Sanda Viţelar. În: Zi de zi, 18 dec. 2008, p. 16.
SAJGÓ Ileana, designer textilist; n. 17 apr. 1950,
Joseni, MS. Absolventă a Lic. de Artă,
TgM (1969) şi a IAP „Ion Andreescu”
CjN, (1973), Secţia Gobelin, prof.
Ciupe Király Maria. Membru UAP
TgM din 1996. Prof. de desen, Ceuaşu
de Câmpie (1975-1984); creator modele, Ţesătoria de Mătase, TgM;
designer la UMF; a ilustrat cărţi.
Participă cu expoziţii artistice-tapiserii în cadrul
manifestărilor ştiinţifice ale UMF. Expoziţii personale:
Joseni, HR (1990); Biserica Unitariană, Sala de Cons.,
TgM (1994-1995); TgM, Teatrul Naţional (1999); TgM,
Palatul Culturii (2000). Expoziţii de grup: din 1975 la
toate expoziţiile jud. ale UAP; Joseni, HR (cu 10 artişti
plastici născuţi la Joseni) (1982); expoziţie republicană,
Bucureşti (1982); Etno-Art, TgM (1996, 1999); TgM:
„Textile 96,” „Textile 97,” „Textile 98,” „Textile 99”; Tabăra Lăzarea (2000, 2001); „Ariadne,” TgM (2000,
2001, 2002, 2003, 2004, 2007); „Incitato,” Tg. Secuiesc
(2001, 2002); Tabăra de creaţie Bolyai János (2004). Referinţe:
• Caricaturişti mureşeni / Romeo Soare. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 1995, p. 56-57.
• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale
şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale
neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale:
[Catalog]. - TgM: s.n., 1997. - 53 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
Biblioteca Judeţeană Mureş
400
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 279.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 114.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. – S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 575.
SANDU, Cristian, muzician, dirijor, n. 28 mart.
1978, Reghin, MS. Studii: Şc. Gen. nr.
5; Lic. de Artă din TgM, specialitatea
vioară şi canto clasic (1992-1996); Academia de muzică „Gheorghe
Dima” din CjN, specializarea ped.
(1996-2001); Muzicologie, masterat
(2001-2003); Dirijat (2001-2005), prof.
Gheorghe Victor Dumănescu,
specializare vocal-simfonic, prof.
Florentin Mihăescu; drd. în stilistica interpretării
muzicale, CjN; Masterclass în Dirijat Orchestră, Sarah
Brown, SUA (2001); Sinaia, Masterclass în Dirijat
Coral, Sharon Hansen, SUA (2003); Sankt-Petersburg,
Masterclass în Dirijat Orchestră cu Leonid Korchmar, dir. muzical al Teatrului Mariinsky, prof. la
Conservatorul „Nicolai Rimsky - Korsakov” (2007).
Experienţă profesională: dirijor invitat al Orchestrei
Naţionale a Ucrainei, Kiev, înregistrarea coloanei sonore
Growing Toward the Light a compozitorului Aaron
Fazakas (2005); premiera naţională a operei Iphigenie en
Aulide de Chr. W. Gluck (2006); dirijor al Orchestrei
Radio din Kiev în Coreea de Sud (2006); dirijor al
Filarmonicii din Bacău în Coreea de Sud (2007); dirijor
al Orchestrei de Stat „Klassika” la Sankt Petersburg
(2007); dirijor al Daegu Opera House Orchestra (Coreea de Sud) în Columbia (2008). Repertoriu de operă şi
balet: Gluck: Iphigenie en Aulide, Orfeo; Cimarosa: Il
Matrimonio segreto; Mozart: Zaide, Cosi fan tutte, Le
Nozze di Figaro, Don Giovanni; Rossini: Il Barbiere di
Siviglia, La Cenerentola; Donizetti: L’Elisir d’amore,
Lucia di Lammermoor, Don Pasquale; Verdi: Traviata,
Rigoletto, Il Trovatore, Aida, Un Ballo in Maschera,
Nabucco, Otello, Don Carlos, La Forza del destino;
Bizet: Carmen; Gounod: Faust, Romeo et Juliete;
Massenet: Werther, Manon; Mascagni: Cavalleria
rusticana, Iris; Leoncavallo: Pagliacci; Puccini: La
Boheme, Tosca, Madama Butterfly, Turandot, Manon Lescaut. Referinţe:
• Personalităţi: Sandu Cristian / Marin Şara, Elena Enache. În:
Reghinul cultural. Studii şi articole. - Vol. 9. - Reghin, 2009, p. 339-
342, foto
• Muzica sacra. Festival de muzică religioasă. Pliant. - Ed. 14-a. 9-
11 dec. 2003. • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1205.
SÁNTA Csaba, sculptor; n. 6 apr. 1964, Sovata,
MS. Absolvent al Lic. de Artă TgM (1982) şi al IAP „Ion Andreescu” din
CjN (1990); a studiat sub îndrumarea
sculptorilor: Bocskay Vince, Gergely
István şi Korondi Jenő. Bursa de
studii acordată de „Budapest Galeria”
pentru anul 2000. Expoziţii personale:
Szászhalombata, Ungaria (1995,
2002); Odorheiu Secuiesc (1998); Sovata, Galeria
Teleki, expoziţie permanentă din 2001; Gheorgheni
(2003); Neumarkt (2004). Expoziţii de grup: TgM (1992,
1993, 1995, 1997, 2004); CjN (1986, 1988, 2004); Sf.
Gheorghe (1991, 1994, 2000); Rochefort sur Mer
(1991); Szászhalombatta (1992); Budapesta (1993, 1996,
1998, 1999); Kecskemét (2001). Simpozioane:
Kecskemét (2001); TgM (2001, 2002); Lăzarea (2003).
Lucrări de for public: bust „Szent László,” CjN (1992);
bust „Tamási Áron,” Lupeni, HR (1997); bust „Szent
István,” Trei Sate, MS (2000); memorial „Orfan de
război,” Sovata (2001); figură statuară „Kossuth Lajós,” HR (2001); memorial „1848,” Dăneşti, HR (2002);
figură statuară „Domokos Kazmer,” Sovata (2004). Referinţe:
• 12 erdélyi képzőművész: [kiállítási katalógus]: Budapest Erdős
René ház 1992. március 14. - április 14 /. - Budapest: s.n., 1992.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek. - [Budapest]: [Erdély Művészetéért
Alapítvány; Vármegye Galéria], 1996.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. -
december 7. - Mv.: Barabás Miklós Céh, 1997. - 107 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 148.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 115.
• Tradíció és modernség kézfogása Szovátán / Szepes Hédi
művészettörténész. În: Népújság (Múzsa), 2006. szept. 23., p. 4, 5.
• Szobrászművészeti kiállítás. În: Népújság (Kalauz), 2006. október
20., p. 1.
• Bronzformák ölelkezése: Sánta Csaba egyéni tárlata
Marosvásárhelyen / N. M. K.. În: Népújság (Múzsa), 2006. nov. 4..
SÁNTA Huba, pianistă, n. 1977, TgM. Studii: Lic.
de Artă TgM, prof. Nagy Ibolya, Gábos Judit, Ávéd Éva;
Academia de Muzică „Gh. Dima” din CjN. A participat
la diferite cursuri de măiestrie susţinute de Gulyás István
la Kőszeg, Ungaria, Viniciu Moroianu, Vincenzo Balzani şi Mihai Ungureanu la Râmnicu Vâlcea, Nádor
György la Baden bei Viena, Austria, Peter Toperczer la
Praga; bursă de studii la Academia de Muzică din Corfu,
Grecia (2000); a studiat la Trossingen în Germania, prof.
Tomislav Bainov. A susţinut recitaluri şi a concertat în
mai multe oraşe ale ţării, în Belgia şi Germania. A
realizat înregistrări la studioul local de radio şi la Radio
Bucureşti. Distinsă cu premiul III la Concursul Naţional
de Interpretare organizat la IS (1996), premiul II la
Concursul Carl Filtsch, SB (1998); premiul I şi premiul
special Marţian Negrea, Ploieşti (1999). Referinţe:
• Concert simfonic: Pliant, Filarmonica din TgM, 5 febr. 2004, 2 iun.
2011.
SÁROSI Csaba, grafician, prof.; n. 23 nov. 1951,
Reghin, MS. A terminat IAP „Ion Andreescu” din CjN
(1980). Prof. şi grafician la Tg. Secuiesc, CV. Are
expoziţii personale la: Tg. Secuiesc (1982-1996);
Gheorgheni (1982); BV (1989); CV (1989); Hatvan,
Ungaria (1996). Expoziţii colective: Tg. Secuiesc (1986-
1995), Sf. Gheorghe (1982-1996); Budapesta (1990-
1991). Expoziţii cu ex-librisuri la Torino, Kiev, Metz, Gyula, Budapesta, Domme (Belgia) (1990-1996). Are
gradul didactic II. Premiul expoziţiei memoriale „Katona
József”(1991).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
Ana Todea, Portrete mureșene
401
• Az erdész pipája: Lett népmesék / Fordította Bán
Péter; A könyvet illusztrálta Sárosi Csaba. - Csíkszereda:
Pallas-Akadémia, 2004. - 92 p. Referinţe:
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán; [fotók
Csomafáy Ferenc, Erdélyi Lajos, Haragos Zoltán, Marx József, et al. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 504.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 280-281.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. – S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 581.
SARTORIUS Johann, Schneider; compozitor,
cântăreţ, organist; n. 22 mart. 1712, SB - m. aug.1787,
Sighişoara, MS. Organist al Bisericii Evanghelice din
SB, la Villa Crucis şi la Capitelul imperial din
Sighişoara. A compus muzică corală, orchestrală şi
vocală (Dictum pentru voce şi orgă-Orchestră, cantata
Das Himmelreich ist gleich einem Könige). Referinţe:
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
SAS, Dragoş Andrei, luptător antifascist, erou al
luptei împotriva fascismului; n. 1912, Târnăveni, MS - m. 13 mart. 1943,
Fresnes, lângă Paris. A început şc. la
Hidrifaia, continuă în com. Bahnea,
apoi intră ca ucenic la un atelier de
croitorie din Târnăveni, primind
calificarea de croitor. În 1929 pleacă
la Bucureşti, se angajează ca muncitor
la diferite ateliere de croitorie, încadrându-se în UTC. Ia
parte la mai multe demonstraţii muncitoreşti (1932-
1933); este încorporat în regimentul 84 Infanterie, fiind
mutat la atelierul de croitorie al Cercului Militar Bucureşti. Educat în spiritul internaţionalismului
proletar, pleacă în Spania (1936) pentru a lupta cu arma
în mână alături de poporul spaniol împotriva fascismului,
în compania de puşcaşi „Griviţa” şi „Tudor
Vladimirescu.” Voluntar şi la mişcarea de rezistenţă a
poporului francez, unde, în urma unei operaţiuni, a fost
prins, închis şi apoi împuşcat de Gestapo. Referinţe:
• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. – TgM, 1973, p. 269-278.
• Voluntari români în Spania. Amintiri şi documente. - Bucureşti: Ed.
Politică, 1971.
SASU, Onoriu, pr. ortodox, om politic; n. 24 nov.
1879, Blăjel, SB - m. 1 iun. 1959,
TgM. Şc. prim. germană în Mediaş;
Lic., cursul inferior, la Blaj;
Gimnaziul grăniceresc din Năsăud,
unde susţine examenul de maturitate.
Pr. în Daneş (1902-1944); luptă
pentru unitate naţională, motiv pentru care este arestat şi deportat la
Csava-Şopron în Ungaria (sept. 1916 şi iun. 1917);
participă la MAN de la Alba Iulia. A făcut parte din
comisia de împroprietărire; membru al PNL, membru în
delegaţia permanentă şi în Cons. Jud.; deputat în
Parlamentul României (1927-1928), senator (1934-
1937). A sprijinit ridicarea de şc. în jud.; este prezent la
punerea pietrei fundamentale la şc. din Mihai Viteazul,
Criţ şi Roadeş, precum şi la inaugurarea şc. din Dealul
Frumos şi Ruja. A fost membru în Cons. de adm. la
„Târnava,” Institut de credit din Sighişoara; a activat în
cadrul Despărţământului Sighişoara al Astrei (1911).
Distins cu ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler. Referinţe:
• Contribuţia preoţimei române din Ardeal la Răsboiul pentru
întregirea neamului (1916-1919) / Dr. Sebastian Stanca. – Cj: Editura
şi Librăria Cartea, 1925, p. 121.
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti. - 1943, p. 73.
• Politica statului ungar faţă de biserica românească din
Transilvania în perioada dualismului 1867-1918 / Dr. Mircea
Păcurariu. - SB, 1986, p. 272.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p.
133; Vol. 9: 1989, p. 255.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 214-216.
• Biografii liberale - Onoriu Sasu / Traian Bosoancă. În: Glasul
Mureşului, 30 oct.-15 nov. 1998.
SATMARI, Florentina, cântăreaţă de operă şi
operetă, muzică uşoară, muzică
populară; n. 1 iul. ?, Nadăşa, com.
Beica de Jos, MS. A absolvit
Conservatorul „Gheorghe Dima” din
CjN. A cântat pe scenele româneşti, dar şi în străinătate în: Carmen,
Cavaleria rusticană, Trubadurul,
Traviata, Madame Butterfly. Din
1972, devine realizatoare de emisiuni de televiziune; în
1997, la Festivalul de muzică uşoară Cerbul de aur de la
BV, lansează primul său album, intitulat De dragul tău,
apoi a mai lansat alte două albume: Cântecele mele,
dorurile mele şi De dragoste şi dor. În prezent este
realizatoare a emisiunilor de folclor de la Naţional TV.
Premiată de revista Ambasador (1996). Referinţe:
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 203-204.
• Emisiunile TV ale Florentinei Satmari declanşează „Războiul
stelelor” în variantă mioritică. În: Evenimentul zilei, 12 iul. 1997, p.
10.
• O mureşeancă, vedetă de televiziune!. Drum printre oameni /
Romeo Soare. În: Cuvântul liber, 19 ian. 2007, p. 6.
SĂBĂDEANU, Petre, solist vocal de muzică
populară, ing. agronom; n. 2 nov.
1933, Sântana de MS, MS - m. 12
mai 2008, Bucureşti. Studii: Fac. de Agronomie Bucureşti. Dr. în
economie. Ing. agronom la Stâlpu,
BZ; lucrează o vreme în presa
tehnico-ştiinţifică, apoi se trasferă la
Institutul de Economie Agrară.
Debutează ca solist vocal la festivalurile folclorice
studenţeşti (1956-1960), câştigând premiul I pe ţară şi
titlul de laureat. Înregistrări la Radiodifuziune (1959),
apoi la TVR (1962); cântă alături de orchestre de muzică
populară: Barbu Lăutaru, Periniţa, Rapsodia Română. A
realizat 14 discuri, 10 casete, 4 CD. Câteva titluri:
Biblioteca Judeţeană Mureş
402
Mureş, Mureş, apă rece, Mureş, Mureş apă mare, Cine
joacă perina, Câtu-i Mureşul de mare, Câte fete
ardelene, Pe Valea Mureşului; discuri colective: Mândra
mea floare aleasă, Fetele de la Căpâlna. Numeroase
premii: Lille (1962), Atena (1964), Dijon (1968),
Belgrad (1969), Viena (1971), Montrejeau (1973);
Premiul revistei Ambasador. A publicat 20 cărţi şi 300
articole în reviste de profil. Preş. al Soc. de Istorie şi
Retrologie agrară din România; membru al Academiei
Oamenilor de Ştiinţă. „Cetăţean de Onoare” al com.
Sântana de Mş. Referinţe:
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 200-202.
• Cuvântul liber, 19 aug. 2005, p.2, 1 foto.
• In memoriam Petre Săbădeanu: Oameni care au fost / Cornel
Podar. În: Cuvântul liber, 14 mai 2009, p. 6, 1 portr.
SĂLCUDEANU, Tudor, consultant politic; n.12
oct. 1986, Brăila. Studii: Şc. Gen.
nr. 4 din TgM şi Lic. „Al. Papiu
Ilarian”; Fac. de Relaţii Politice şi
Comunicare, Bucureşti; masterat:
marketing politic din cadrul
SNSPA. A publicat articolul
Dialogul interideologic în blogosfera politică românească,
apărut în Revista Română de Comunicare şi Relaţii
Publice. În prezent, este consultant politic în cadrul
firmei FAR Communication. Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Bloguri, facebook şi politică / Tudor Sălcudeanu,
Paul Aparaschivei, Florenţa Toader. - Bucureşti:
Tritonic, 2009. - 208 p. Referinţe:
• Cărţi la promoţie, în Club Office şi la Bibliotecă / Alex Ramadan.
În: Adevărul de seară, 13 mart. 2010, p. 4.
• Ed. Tritonic în vizite la autorii târgumureşeni. În: Zi de zi, 18 mart.
2010, p. 9, 6 foto.
SĂSĂRAN, Ioan, actor, n. 25 nov. 1933, sat Săsar
(MM) - m. 20 aug. 2009, TgM. Şc.
prim. „Ion Vidu” Lugoj, unde era copil
de trupă în regimentul 5 Roşiori (1941-
1945); Lic. „Mihai Eminescu,” SM
(1945-1948); Lic. „Gh. Şincai,” BM
(1948-1952), AAT, Bucureşti (1952-
1956). Actor, Teatrul Dramatic BM
(1956-1988), actor, Teatrul Naţional
TgM (1988-1991); colabor., Teatrul Naţional TgM
(1991-2008); actor reangajat la Teatrul Municipal Baia
Mare (2002-2008); actor colab., Teatrul Naţional CjN, Teatrul „Scena” TgM, „Studioul” UAT, TgM. Conf.
univ., UAT, TgM, catedra de actorie (1991-2000); UDC,
facultăţile Drept, Ziaristică, Litere, predând Retorica,
Arta Argumentaţiei, Istoria Artelor. Roluri interpretate,
selecţie din cele peste 139: Academia de Teatru şi Film:
Cleşci în Azilul de noapte de M. Gorki, regia Ion Cojar
(1955); Cristea în Furtună în munţi de Sütö András,
regia artistică Ádám Kovács; Teatrul Dramatic BM:
Marinarul Ceaikin în Clubul căpitanilor celebri de V.
Kreps şi K. Mint, regia Petre Meglei (1956); Jan
Flemming în Institutorii de Otto Ernst, regia Ştefan
Iordănescu (1958); Grişa Neznamov în Vinovaţi fără
vină de A.N. Ostrovski, regia Ion Deloreanu (1959);
Monserrat în Monserrat de Emmanuel Robles, regia
György Harag (1959); Marian în Liturghia de la miezul
nopţii de Peter Karvas, regia Geta Vlad (1961); Petru
Rareş în Apus de soare de B. Şt. Delavrancea, regia Ion
Şahighian (1961); Serioja în Cred în tine de V.
Korostilov, regia Jean Stopler (1962); Valorin în Se
caută un vinovat de Marcel Aymée, regia Marius
Popescu (1963); Fred în Lizzie Mac Kay de J.P. Sartre, regia Ştefan Farkas (1967); Cloşca în Procesul Horea de
Al. Voitin, regia Marius Popescu (1967); Paddy O’Dowd
în Fire de poet de E. O’Neill, regia Gyorgy Harag;
Krogstad în Nora de H. Ibsen, regia Dan Alecsandrescu
(1969); Mac Karthy în Clipe de viaţă de W. Saroyan,
regia Liviu Ciulei (1970); Ion, fiul Glanetaşului în Ion de
M. Sorbul, după L. Rebreanu, regia Petre Sava Băleanu
(1970); Take în Take, Ianke şi Cadâr de V.I.Popa, regia
Otto Rappaport (1973); Ion în Aceşti îngeri trişti de
D.R.Popescu, regia Petru Mihail (1974); Dragomir în
Năpasta de I.L. Caragiale, regia Adrian Lupu (1975);
James Tyrone în Luna dezmoşteniţilor de E. O’Neill, regia Ion Deloreanu (1977); X.X. în Emigranţii de
Slavomir Mrozek, regia Ion Deloreanu (1978); Vasile
Lucaciu în Vasile Lucaciu de Dan Tărchilă, regia Ioan
Ieremia (1978); Vasile Mirea în A cincea lebădă de Paul
Everac, regia Dan Stoica (1979); Alan Squier în Pădurea
împietrită de R. Sherwood, regia Dan Stoica (1980);
Spătarul Dragomir în Vlaicu Vodă de Al. Davila, regia
Gheorghe Jora (1983); la Teatrul Naţional TgM: Werle
în Raţă sălbatică de H. Ibsen, regia Dan Alecsandrescu
(1988); Ilia Kuzmici în Smerita de F.M. Dostoievski,
regia Dan Alecsandrescu (1990); Tiresias în Regina Iocasta de Constantin Zărnescu, regia Dan
Alecsandrescu (1991); Maxim în Curve de lux de Radu
Iftimovici, regia Dan Alecsandrescu (1994); John de
Gaunt în Richard al II-lea de W. Shakespeare, regia
Mihai Manolescu (1998); Luca în Azilul de noapte de M.
Gorki, regia Kincses Elemér (2002); Prohor în Vassa
Jeleznova de M. Gorki, regia Radu Olăreanu (2007);
UAT, TgM: Xantos, în Vulpea şi strugurii de
G.Figueiredo, regia Călin Florian (1995); Ion Sorcovă, în
Domnişoara Nastasia de G.M.Zamfirescu, regia Ion
Săsăran (1999); la Fundaţia Scena: Montag, în F.451 de
Ray Brandbury, regia Liviu Pancu (2003); Vrăjitorul, în Zamolxe de L.Blaga (2007). Filme: Întoarcerea din iad,
regia N.Mărgineanu; Undeva în est, regia N.
Mărgineanu; Ultima frontieră a morţii, regia Ion
Cârmăzan, regia Virgil Calotescu; Ancheta, regia
Constantin Vaeni; Vizita Arhiepiscopului, regia Zoltan
Kamondi, coproducţie România-Ungaria-Italia. Regizor
al spectacolelor: Piatra din casă de Vasile Alecsandri;
Moara cu noroc de I. Slavici; Soacra cu trei nurori după
I. Creangă; Crăiasa zăpezilor după H.C.Andersen; Fata
din dafin de Dan Tărchilă; Vasile Lucaciu de Dan
Tărchilă. Distincţii: „Cetăţean de Onoare” al mun. BM (2003); Senior al mun. TgM (2003); Diploma de onoare
cu ocazia „Jubileului Promoţiei de Aur a teatrului
Românesc,” Craiova (2006). Referinţe:
• Treptele iubirii / Doina Papp. - Bucureşti, 1996.
• Vindecarea de melancolie / Vasile Radu Ghenceanu. - BM, 1996.
Ana Todea, Portrete mureșene
403
• Promoţia de aur/ Victoria Alta Dobre. - Bucureşti, 1999.
• Teatrul românesc la Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM, 2002, p.
102, 105, 111, 117, 184.
• 50 de ani de teatru la Baia Mare. - BM, 2003.
• Convorbiri cu actorul Ion Săsăran / Domide Gherasim. - BM: Ed.
Proema, 2003.
• Dicţionar cinematografic / Tudor Caranfil. - Bucureşti, 2003.
• Punct de trecere/ Augustin Cozmuţa. - BM, 2003.
• Conchistadorii Scenei - Promoţia de aur a teatrului românesc /
Constantin Paraschivescu. - Craiova, 2006.
• Presa centrală, presa locală din judeţele Maramureş şi Mureş
(1971-2003).
• Colecţia Teatru (1980-1989), Cinema (1977-1988).
• Programe de spectacole: Teatrul Dramatic Baia Mare, Teatrul
Naţional TgM.
• Ion Săsăran „Vraja” nu se rupe niciodată (III) / Gherasim
Domide. În: Vatra veche, 2, nr. 5, 2010, p. 73.
SĂSĂREANU, Constantin, actor, regizor; n. 18
iul. 1927, Iacobeni, HR - m. 9 aug. 1999, TgM.
Debutează la Teatrul Poporului din BV (1948). Actor la
Teatrul Naţional din TgM (1970-1999). ). Roluri: Fratele
din Procurorul; Dr. Chasuble din Bună seara, domnule
Wilde; Judele Gaunt din Pogoară iarna; Constantin Iros
din Piticul din grădina de vară; Doctorul Balanzoni din
Mincinosul; Messerchmann din Invitaţie la castel; Toma
Hrisanide din Interesul general; Polonius din Hamlet;
Bătrânul Ekdal din Raţa sălbatică şi alte piese: Speranţa
nu moare în zori,, A murit Tarelkin!, Livada de vişini,
Ion, Amurgul burghez, O noapte furtunoasă. A regizat: Soacra cu trei nurori, Adolescenţii, Tata, fata şi trei
crai. Diplomă post-mortem, Teatrul Naţional din TgM
(2000). Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 45,
51, 58, 64, 73, 89, 97, 105, 122, 142, 184.
• Cuvântul liber, 4 apr. 2000.
SÂRBU, Ion Eugen, prof. de istorie; n. 29 mart.
1976, Boiu, com. Albeşti, MS.
Studii: Şc. gen. în satul natal; Lic.
MIU Sighişoara (1990-1994); Fac. de Istorie, Univ. „1 Decembrie
1918” Alba Iulia (1995-1999);
postuniv. de Informatică Aplicată şi
Programare, UT, CjN (2002-2004).
Prof. de istorie, Grupul Şc. de
Industrie Uşoară Sighişoara (2000-); gr. didactic I
(2009).
Lucrări publicate:
• Monografia localităţii Boiu. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 2010. Studii şi articole: • Boiu, aspecte de istorie modernă şi contemporană.
În: Alt - Schaessburg, 1, 2008, p. 133-144.
• Depopularea Jacului Românesc în perioada
comunistă. În: Alt-Schaessburg, 2, 2009, p. 148-156.
• Depopularea Şarpatocului în perioada comunistă. În:
Alt-Schaessburg, 3, 2010. Referinţe:
• Cv
SCARLAT, Nicolae, actor, regizor; n.? Studii:
IATC Bucureşti. Actor la Teatrul de
Stat TgM, devenit Teatrul Naţional
(1963-); dir. al Teatrului din Piatra
Neamţ (1974-1995); dir. adj. al
Teatrului Naţional din Bucureşti. A regizat peste 70 de spectacole la
diferite teatre din ţară. Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002:
Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea
Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional
Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 244-
245. Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002.
SCHNEDAREK, Ervin Béla, prof., regizor de
film; n. 21 ian. 1920, TgM - m. 14 ian. 2008, TgM. Bacalaureatul la TgM (1938); Fac. de Matematică, Univ.
„Bolyai” Cj. Prof. la TgM, la Şc. de film (1951-1958);
fondator şi prof. la Clubul de film TgM (1958);
corespondent pentru emisiunea în lb. maghiară a TVR,
cu reportaje şi filme documentare (1970); a fondat un
Video studio „Studio 7” la TgM (1989). Filme realizate:
Bolyai emlékmúzeum (1970), Farsangtemetés
Alsósófalván, Bobo pótvizsgára készül, A kényes kör, A
rádiójelek titka. Referinţe:
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig ? / Szerkesztette Simon Anita,
Tál Mariann. - 2. köt.: L-Z. - 1997, p. 150.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 282.
• File din istoria cinematografiei în Tîrgu-Mureş / Aurel Chertes,
Emilia Chertes. - TgM, 1970.
• Dublu portret: Păun Popescu şi Schnedarek Ervin / D. Mureşan,
Ion Moisescu. În: Steaua roşie, 10 dec. 1983, p. 3.
• Búcsú Schnedarek Ervintől / Simonffy Katalin. În: Népújság, 2008.
Jan. 18, p. 5.
SCHNELLER Mária, pictor; n. 3 mart. 1953,
Baia Mare, MM. Absolventă a IAP „Ion Andreescu” CjN, Secţia pictură
(1979). Membru stagiar al UAPR.
Expoziţii: Expoziţia de grup a
artiştilor plastici din Transilvania,
TgM (1995); Expoziţia artiştilor
târgumureşeni la Budapesta (1995);
Expoziţia artiştilor târgumureşeni la
Kecskemét (1995); Festivalul Internaţional de
Performance „Ann ART,” Lacul Sf. Ana (1997-1998);
Expoziţia jubiliară a Asoc. Artistice „MAMŰ,”
Kecskemét (2001); Expoziţia de grup, Galeria UAP, TgM (2004); TgM, Casa „Bernády György;” expoziţie la
Oradea. Tabere de creaţie: tabăra de creaţie
internaţională „Nagy Pál” din Ghindari; Şinteu (2001). Referinţe:
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.
szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező:
Simon Endre. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.
Biblioteca Judeţeană Mureş
404
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 282-283.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 116.
SCHULLER, Georg Adolf, istoric, pr., prof.,
cercet. şt.; n. 25 dec. 1862, Sighişoara, MS - m. 30 aug.
1939, SB. Studii gimnaziale la Sighişoara; superioare de
teologie, filosofie şi istorie la Berna, München, Berlin,
Tübingen (1880-1885). Titlul onorific de dr. în teologie
acordat de Univ. Tübingen (1926). Prof. secundar la
Cincu Mare (din 1887); rectorul gimnaziului din Agnita (1889-1893); pr. la Laslea Mare şi Selcuş şi red. la
diferite publicaţii teologice (1893-1905). Din 1905 s-a
consacrat exclusiv cercet. şt.; a condus secţia de
manuscrise a Bibliotecii Brukenthal. Specialist în istoria
politică a veacului al XVIII-lea şi în istorie agrară; se
remarcă printr-o intuiţie ieşită din comun şi prin darul de
a evoca atmosfera veacurilor trecute.
Lucrări publicate:
• Aus der Vergangenheit der siebenbürgisch-
sächsischen Landwirtschaft. - SB, 1895. - 130 p.
• Samuel von Brukentahl. - 2 vol. - München, 1967;
Vol. 1: 1967. - XI, 378 p.; Vol. 2: 1969. - VII, 352 p.
Studii şi articole:
• Sächsischer Landbau. În: Bilder aus der
Kulturgeschichte der Siebenbürger Sachsen. - SB, 1928,
p. 13-31.
• Die Gräfen. În: Bilder aus der Kulturgeschichte der
Siebenbürger Sachsen, p. 43-65.
• Zunftlben. În: Bilder aus der Kulturgeschichte der
Siebenbürger Sachsen, p. 337-362. Referinţe:
• Bibliographie Georg Adolf Schuller. În: In memoriam D. Dr. G. A.
Schuller / H. Hienz. - SB, 1941, p. 8-31.
• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978, p. 294-295.
• Geschichte der siebenbürgisch-deutschen Literatur im achzenten
Jahrhundert / Stefan Sienerth. - Klausenburg: Dacia Verlag, 1990. -
160 p.
• Contribuţii la cunoaşterea istoriei saşilor transilvăneni 1918-1944
/Vasile Ciobanu. - SB: Ed. Hora, 2001. - 472 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
SCHULLER, Georgius, pr., jurist, prof.; n. 17
iun. 1714, Reghinul Săsesc, MS - m. 18 sept.1781,
Reghin, MS. Frecventeză cursurile şc. din TgM şi Sb;
Univ. din Tübingen. În 1735 a fost rector în oraşul natal;
pr. la Württenberg; revine la rectoratul reghinean în
1741, profesând în oraş şi în Ideciul de Sus. În ultima perioadă a vieţii a fost jurist consult şi decan. Referinţe:
• Erdélyi peregrinusok: erdélyi diákok európai egyetemeken: 1701 -
1849 / Szabó Miklós, Szögi László. - Mv.: Mentor, 1998. - 610 p.
• Personalităţi şi evenimente culturale ale Reghinului / Ingrid
Basaraba. În: Gazeta Reghinului, aug. 2005, p. 1, 3.
SCHULLER, Ludvig Friederich, fotograf; n.
1826, Sighişoara, MS - m. 18 mart. 1906. Fotograf, prof.
de desen la gimnaziu; are atelier în Sighişoara (1865-
1879). Este primul fotograf de instantanee din
Transilvania; este primul care şi-a colorat fotografiile. Referinţe:
• Fényképészek és műtermek Erdélyben 1839-1916: Tanulmány és
okmánytár/ Miklósi-Sikes Csaba. - Székelyudvarhely: Haáz Rezső
Alapítvány, 2001. - 448 p.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
SCHULLER, Richard, prof. pr.; n. 7 febr. 1860,
Sighişoara - m. 1932. Dr. în filosofie. Prof. la Gimnaziul
sighişorean (1893-1901); s-a remarcat prin studiile sale
de istorie locală: Geschichte der Schässburger
Gymnasium (1896); Patriziergeschlecht der Polner in
Schässburg (1897) Alt-Schässburg (1906). Referinţe:
• Magyar írók élete munkái / Szinnei József. - Vol. 12. - Budapest. -
1908.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Sighişoara - orizonturi de cultură / Lucia Ţarălungă. - TgM: Nico,
2007, p. 110-111.
• Învăţământul saşilor transilvăneni (V) / Prof. Hermann Baier. În:
Cuvântul liber, 28 nov. 2007, p. 2.
SCHUSTER, Heinrich, pr., prof.; n. 29 iul. 1857,
Alţina, SB - m. 1931, SB. Şc. prim. în
satul natal şi la Nocrich (în lb. latină);
cursurile gimnaziale la SB; teologia şi
cursurile Fac. de lb. clasice la Univ.
din Viena (1877-1881). În 1882 a fost
numit rector al Şc. prim. din
Miercurea Sb; prof. la Gimnaziul
evanghelic inferior din Reghin (1886-
1904), perioadă în care a desfăşurat o bogată activitate
cultural-obştească: a condus reuniunea meseriaşilor,
reuniunea femeilor, corul bărbătesc şi alte formaţii culturale din oraş. A cercetat trecutul şi rolul istoric al şc.
la care funcţiona, publicând două studii. Se întoarce în
satul natal (1904-1909), unde scrie proză. Între 1909-
1927 a îndeplinit funcţia de rector al gimnaziului din
Sebeş şi se consacră literaturii pedagogice.
Lucrări publicate:
• Martin Alzner. - SB, 1905.
• Das Sächsisch-Regener Gymnasium. Eine
Kulturhistorische Studie. În: Programm des
vierklassigen... - 1889-1890.
• Die Geschichte des Sächsisch-Regener Gymnasium. În: Programm des vierklassigen... - 1894-1895.
• Catalogul bibliotecii gimnaziului. În: Programm des
vierklassingen... - 1903-1904.
• Unsere Lehrlingsfrage. În: Siebenbürgisch Deutsches
Tageblatt, nr. 11774 - nr. 11780. - 1912.
• Die Mühlbächer Schule unter dem Rektorat des
Georg Marienburg. În: Archiv des Vereins... - 1923. Referinţe:
Ana Todea, Portrete mureșene
405
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, 1990, p. 216-218.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
SCRIECIU, Ioan, general, ofiţer de Comandă şi
Stat Major; n. 2 iul. 1926, Piscu Vechi, DJ. Studii: Şc. de
Ofiţeri de Infanterie, SB (1949); Fac. de Blindate,
Academia Militară (1953); cursul Academic-Superior (1970). Soldat TR, participant pe front (1945);
sublocotenent Cdt. Cp. Tc. (1950); Locotenent
Academia Militară (1950-1953); Căpitan-Şef Stat Major
RTC (1954-1957); Maior Cdt. R. 18 Tc- Basarabi (1958-
1962); Locotenent Col. Cdt., Şc. de Ofiţeri de Război
Lipova (1965-1968); Colonel Şef Stat Major, Divizia 6
Tc. (1969-1971), General Cdt. Divizia 6 Tc. (1972-
1980), General Stat Major A 3-a (1981-1983), General în
rezervă (1983). Publicaţii: lucrări de specialitate pentru
pregătirea cadrelor armatei. Membru PCR (1953-1989),
CPUN (1989-1990), preş., Organizaţia Jud. MS.
Membru în Asoc. Naţională a Veteranilor de Război (preş., fondator, filiala MS, 1990-1992); Asoc. „Cultul
Eroilor.” Crucea comemorativă a celui de al II-lea război
mondial, 15 ordine şi medalii. Referinţe:
• Who's who în România. - Ediţie princeps. - Bucureşti: Pegasus
Press, 2002. - 736 p.
SEBESTYÉN Aba, actor, n.8 dec. 1973, Bv. Studii:
IAT „Szentgyörgyi István” TgM (1996).
Actor, Teatrul Naţional Satu Mare,
secţia „Harag György” (1996-2000);
actor Teatrul Naţional TgM, secţia
„Tompa Miklós” (2002-); cadru didactic
la IAT TgM (2002-2007, 2008); dir.
fondator Studio Yorick (2004-). Roluri:
Amadeus (Peter Shaffer: Amadeus);
Milos (Bohumil Hrabal: Szigorúan ellenőrzött vonatok);
Flatalember (Nádas Péter: Találkozás); Rómeó (Shakespeare: Romeo és Júlia); Edmund (Shakespeare:
Lear király); Tótferi (Kárpárti Péter: Tótferi). Domenii
de cercetare: ştiinţa teatrului. Membru al Asoc. Teatrale
Secuieşti; preş. Asoc. Culturale Yorick. Distincţii: Cel
mai bun actor debutant, UNITER; Festivalul
Dramaturgiei Contemporane, Bv (1998); Cel mai bun rol
masculin, Gheorgheni (2009); Diplomă de Excelenţă,
Asoc. „Szentgyörgyi Albert” (2002). Referinţe:
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 584.
• Gyerekként második Bölöni akart lenni Sebestyén Aba. În:
Vásárhely Hírlap, 8 oct, 2008, p. 14, 1 foto.
SFÂRIAC, Ioan, caricaturist; n. 24 ian. 1955,
Crăieşti, MS. Studii: Lic. de Artă (1984). Lucrează la
Spitalul Clinic Jud. MS. A publicat caricaturi în Steaua
roşie (debut), Urzica, Scânteia tineretului, Vatra,
Scânteia, Vörös Zsászló, Universum, Romanian News,
Mapamond magazin, Cuvântul liber, Gura lumii, Mondo
business. Expoziţii: TgM, Brăila, BV, Costineşti, Vaslui,
Bistriţa; Montreal, Canada (1986-); Gabrovo, Bulgaria
(1987, 1989); Marostica (1988-1989); Varceli, Italia
(1988); Zagreb, Yugoslavia (1988); Beringen (1988);
Kruishautem (1988); Knokke-Heist,
Belgia (1988); Amstelveen, Olanda,
Londra (1988), Leeds, Anglia (1988,
1989); Ziela Gora, Polonia (1988-
1989); Kogoshima City Tokyo, Japonia; Samarang, Indonezia,
Angouleme, Franţa; Oviedo, Spania.
Premii: premiul II grafică (1986);
premiul I la salonul interjud. (1986); premiul II la
salonul mureşean de caricatură ed. I, 11-17 nov. 1993;
Diplomă de merit la Leeds, Anglia (1988). Referinţe:
• Caricaturişti mureşeni / Romeo Soare. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 1995, p. 51-52. • Târnava, 3, nr.9-10, 1994.
SIGMIREAN, Cornel, prof. univ., cercetător,
istoric; n. 7 iun. 1956, Nuşeni, BN.
Studii gimnaziale şi lic. la Beclean;
Fac. de Istorie şi Filosofie a UBB,
CjN (1977-1981). Dr. în istorie, cu teza: Studenţi români la instituţii de
învăţământ superior din
Transilvania, Ungaria, Slovacia în
perioada 1867-1918, UBB, CjN
(1999). A funcţionat ca prof. la
Sovata, MS (1981-1990); dir. coord. al şc. de pe raza
oraşului Sovata (1988-1990). Din 1990 a devenit cercet.
șt. la ICSU „Gheorghe Şincai” din TgM, apoi dir. din
anul 2009; lector univ. (1999), conf. univ. (2002), prof.
univ. (2005) la UPM din TgM, titular al cursului de
istorie contemporană din cadrul Catedrei de Istorie şi Relaţii Internaţionale. Din 2004, ocupă funcţia de
cancelar general, apoi din 2012, preș. al Senatului UPM
TgM (2012-). Conducător de drd. la UBB CjN (2008-);
red.-şef al revistelor Anuarul Institului de Cercetări
Gheorghe Şincai şi Studia Universitatis Petru Maior.
Historia, dir. al Centrului de cercetare ştiinţifică a
elitelor româneşti. Dir. al proiectului de cercetare
Intelectualitatea şi receptarea valorilor politice,
culturale şi economice ale Europei secolului al XIX-lea
(2005-2006), membru în următoarele proiecte şi
granturi: Dicţionar imagologic al oraşelor din România
reprezentate în literatura de călătorie britanică (2009-2011), Consolidarea capacităţii instituţionale a
Consorţiului Regional (CR) al Regiunii de Dezvoltare
Centru (2009-2012), Ruralaudit-serviciu de formare şi
informare privind oportunităţile de afaceri şi
dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale pentru locuitorii
din mediul rural al regiunii de dezvoltare centru (2010-
2012). Cercetări în istoria culturii din spaţiul transilvan
în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu precădere istoria
formării intelectualităţii româneşti. Numeroase călătorii
de documentare în Ungaria, Slovacia, Austria, Italia;
participă la peste 97 de sesiuni, conferinţe, colocvii ştiinţifice naţionale şi internaţionale la CjN, Iaşi, Oradea,
Budapesta, Gyula, Bratislava, Roma, Paris, Bochum.
Publică peste 60 de studii şi articole în diverse reviste şi
vol. din ţară şi străinătate. Membru al Asoc. Istoricilor
Biblioteca Judeţeană Mureş
406
din Transilvania şi Banat, al Atelierului de lucru
Étudiants sans frontières: migrations universitaires en
Europe avant 1945 - Geneva, vicepreş., Fundaţia
„Gojdu” de la SB (1999-2005). A primit Premiul
„Gheorghe Bariţiu” al Academiei Române pentru cartea
Istoria formării intelectualităţii româneşti din
Transilvania şi Banat în epoca modernă (2002).
Distincţii: „Fibula de la Suseni,” TgM, din partea
Prefecturii MS (2009).
Lucrări publicate:
• Teodor V. Păcăţian: o viaţă de cărturar. - TgM: Veritas, 1996. - 138 p.
• Istoria formării intelectualităţii româneşti din
Transilvania şi Banat în epoca modernă. - CjN: Presa
Universitară Clujeană, 2000. - 808p.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-
1948). - TgM: UPM TgM, 2007. - 417 p.
• Elita militară a Imperiului austro-ungar. Studenţi
transilvăneni la Academia Militară „Ludovika” din
Budapesta. – TgM: UPM TgM, 2011. - 82 p.
- în colaborare:
• Interferenţe istorice şi culturale româno-europene /
Coord. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română. ICSU, 1996. - 132 p.
• Elie Câmpeanu: omul şi faptele sale. – TgM:
Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 1999. – 152 p.
• Fundaţia „Gojdu” 1871-2001. - TgM: UPM TgM,
2002 (coaut.).
• Emanuil Gojdu – Bicentenar / Coord. Cornel
Sigmirean. – Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2003.
• Protopopul Ariton M. Popa / Maria Dan. Cuvânt
înainte: Cornel Sigmirean. - TgM: Casa de Editură
„Mureş, ”2003 - 159 p.; Ed. a II-a. - 2006 - 196 p.
• Intelectualitatea transilvană şi mediile de contact cu cultura europeană. În: Intelectualii şi societatea
modernă. Repere central-europene / Coord. Cornel
Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007.
• Amintiri / Take Ionescu. Cuvânt înainte: Cornel
Sigmirean. - TgM: Ansid, 2007. - 231 p.
• Studii de gen. Eseuri şi articole. / Postfaţă Cornel
Sigmirean. – TgM: UPM TgM, 2007. - 293 p.
• Educaţie şi comunicare / Coord. Emilia Albu.
Postfaţă dr. Cornel Sigmirean. – TgM: UPM TgM, 2008.
- 267 p.
• Oameni, fapte, atitudini: Interviuri şi reportaje /
Nicolae Balint. Pref. dr. Cornel Sigmirean. - Vol. 1. -TgM: Nico, 2008. - 212 p.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. -
Vol. 3. – TgM: Ed. Nico, 2008. - 399 p.
• Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Ed.
Ardealul, 2010. - 214 p.
• România şi Ungaria în faţa Conferinţei de Pace de la
Paris / Cornel Sigmirean, Corneliu Cezar Sigmirean. -
TgM: UPM TgM, 2010. - 295 p.
• Istoria Românilor şi cultura civică. Dicţionar
explicativ / Vasile Nuţiu. Cuvânt înainte dr. Cornel
Sigmirean. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 2010. - 868 p.
• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. Cuvânt
înainte dr. Cornel Sigmirean. – TgM: Ed. Edu 2010. -
379 p.
• Biserică şi societate românească în Reghin şi
împrejurimi 1890-1918 / Simion Bui. Cuvânt înainte: dr.
Cornel Sigmirean. - TgM: Nico, 2010. – 177 p.
• Sângeorgiu de Mureş. Monografie / Ilarie Gh. Opriş.
Cuvânt înainte dr. Cornel Sigmirean. – TgM: Ed. Nico,
2010. - 507 p.
• Petru Maior şi iluminismul Europei Centrale /
Coord.: Cornel Sigmirean, Corina Teodor. - TgM: UPM
TgM, 2011. - 254 p.
• Szögi László, Studenţi români din Transilvania la
universităţile din Europa în secolele XVI-XX / Ed.
Cornel Sigmirean. – TgM: UMP TgM, 2011. – 287 p. • Municipiul Târgu-Mureş / Cons. ed. – TgM: Ed.
ROMGHID, 2011.
• An Imagological Dictionary of the Cities in Romania
Represented in British Travel Literature (1800-1940) /
Coord. dr. Carmen Andraș, dr. Cornel Sigmirean. - TgM:
Mentor, 2012. - 385 p.
Studii în volume:
• Rolul fondurilor şi fundaţiilor de stipendii în
formarea intelectualităţii româneşti din Transilvania în
perioada iluminismului. În: De la umanism la iluminism.
- TgM, 1994, p. 134-142.
• Românii şi învăţământul superior din Transilvania şi Ungaria în anii 1900-1918. În: Istorie şi demografie /
Sabin Manoilă. - CjN, 1995, p. 226-257.
• Église et école. Le rôle des fondations ecclesiastique
dans la formation de l’élite intellectuelle roumaine á
l’epoque moderne. În: Ethnicity and Religion in Central
and Eastern Europe. - CjN, 1995, p. 302-312.
• Despre formarea istoricului Ilie Minea. În: Ilie
Minea. (1881-1943). – Vol. îngrijit de Al. Zub. – IS: Ed.
Univ. „Al. Ioan Cuza,” 1996, p. 29-92.
• Contribuţii la studierea universităţilor europene de
către tinerii ardeleni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX. În:
Interferenţe istorice şi culturale româno - europene. -
TgM, 1996, p. 105-124.
• La constitution de l’intellectualité ecclesiastique
roumaine de Transylvanie dans les institutions
d’enseignement supérieur de l’Europe Centrale et de
l’Ouest. Le cas de l’Université de Budapest (1806-1918).
În: Church and Society in Central and Eastern Europe. -
CjN, 1998, p. 74-102.
• Universitatea din Budapesta şi formarea
intelectualităţii româneşti transilvane (1867-1918). În:
Studii istorice româno-ungare, volum editat de Lucian Nastasă. – IS: Fundaţia Academică „A. D. Xenopol,”
1999, p. 165-186.
• Efforts to Create a Romanian System of Higher
Education in Transylvania (1848-1872), în University
and Society. A History of Higher Education in Cluj in
the 20th Century / Ed. Vasile Puşcaş. – CjN: Univ. Press,
1999, p. 21-38.
• The Creation of the Hungarian University in
Cj(1872). În: University and Society. A History of
Higher Education in Cluj in the 20th Century / Ed. Vasile
Puşcaş. – CjN: Univ. Press, 1999, p. 39-40. • O poartă de acces a spiritului occidental. În: Un
destin istoric. Biserica Română Unită. - TgM, 1999, p.
256-259.
• Slujitor al bisericii şi al neamului. În: Elie
Câmpeanu. Omul şi faptele / Coord.: Grigore Ploeşteanu,
Ana Todea, Portrete mureșene
407
Dimitrie Poptămaş. - TgM, 1999, p. 26-34.
• Studenţi români din Reghin şi localităţile apropiate
la universităţile din Europa Centrală şi de Vest. În:
Reghinul cultural. Studii şi articole, 5, 2000, p. 2003-
213.
• Formarea intelectualităţii româneşti din Banat şi
Transilvania. Studenţi români la universităţile din
Ungaria între anii 1867-1918. În: Simpozion.
Comunicările celui de al XI-lea simpozion al cercetătorilor români din Ungaria, Giula, 24-25
noiembrie 2001, Giula, 2002, p. 55-64.
• Elita eclesiastică românească din Transilvania în
epoca modernă. Formarea universitară. În: Slujitor al
bisericii şi al neamului / Pr. prof. univ. dr. Mircea
Păcurariu membru corespondent al Academiei Române,
la împlinirea vârstei de 70 de ani. – CjN: Ed. Renaştera,
2002, p. 594-604.
• Bursieri Gojdu - destine politice şi culturale. În:
Simpozion. Comunicările celui de al XII-lea Simpozion
al cercetătorilor români din Ungaria. - Giula, 2003, p. 22-33.
• Istoria elitelor în istoriografia română
postcomunistă. În: Simpozion. Comunicările celui de al
XII-lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria.
- Giula, 2004, p. 41-56.
• Odiseea Fundaţiei „Gojdu.” 1919-2002. În: Emanuel
Gojdu. Bicentenar / Coord. Cornel Sigmirean, Aurel
Pavel. – Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2003, p.
175-183.
• Din lupta pentru recuperarea Patrimoniului Gojdu.
În: Emanuel Gojdu. Bicentenar, coord. Cornel Sigmirean, Aurel Pavel. – Bucureşti: Ed. Academiei
Române, 2003, p. 103-105.
• Şcolile Blajului în istoria învăţământului şi culturii
româneşt. În: vol. Simpozion. Comunicările celui de-al
XIV - lea Simpozion al Cercetătorilor români din
Ungaria, Giula, 2005, p. 17-27.
• Liviu Rebreanu student la Academia Ludovika şi
ofiţer la Gyula. În: vol. Simpozion. Comunicările celui
de-al XV - lea Simpozion al Cercetătorilor romani din
Ungaria, Giula, 2006, p. 23-36.
• Student român la Budapesta (Sfârşitul secolului al
XIX-lea-începutul secolului al XX-lea). În: vol. Simpozion Comunicările celui de-al XVI - lea Simpozion
al Cercetătorilor români din Ungaria, Giula Ungaria
2007, p. 58-74.
• Formarea elitelor intelectuale româneşti din
Transilvania (1701-1918). În: vol. Mobilitatea elitelor in
România secolului XX / Coord.: Mihai Dinu Gheorghiu,
Mihăită Lupu. – Piteşti: Ed. Paralela, 2008, p. 109-124.
• Formarea elitei clericale greco-catolice. În: vol.
Călător prin istorie. Omagiu profesorului Liviu Maior la
împlinirea vârstei de 70 de ani / Coord. Ioan-Aurel Pop,
Ioan Bolovan. – CjN: Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, 2010, p. 481-492.
• Un ofiţer român la Regimentul 2 de Honvezi din
Gyula şi sentimentul dinastic. În: vol. Simpozion.
Comunicările celui de al XIX-lea simpozion al
cercetătorilor români din Ungaria, Gyula, 2010, p. 89-
105.
Studii şi articole:
• Teodor V. Păcăţean - 140. În: Şcoala Ardeleană, 2,
nr. 8, 11 oct.1992, p. 7.
• Contribuţii la studiul discursului postmemorandist.
În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Istoria, 1-2, 1992,
p. 125-131.
• Istoricul Teodor V. Păcăţean. În: Banatica, 2, 12,
1993, p. 243-261.
• Teodor V. Păcăţian în perioada tribunistă. În:
Revista Bistriţei, 8, 1994, p. 173-184.
• The students and the European Assertion of the National Issue. În: Transylvanian Review, 3, nr. 4, 1994,
p. 127-143.
• Români la Universitatea din Budapesta (1900-1918).
Doctorii în ştiinţe. În: Banatica, 13, 1995, p. 127-167.
• Studenţi şi afirmarea europeană a problemei
naţionale. În: Studia Univ. Babeş-Bolyai, Historia, 39,
nr. 1-2, 1994, p. 169-186.
• Studenţi români la Politehnica din Budapesta (1871-
1918). În: Revista Bistriţei, 10-11, 1997, p. 165-190.
• Naţiune şi soluţii politico-naţionale în publicistica
tribunistă a lui Teodor Păcăţean. În: Caietele David Prodan, 1, nr. 1, ian.-iun. 1994, p. 84-88.
• Catedrala Greco-Catolică din Târgu-Mureş. În: Agru
Arhidiecezan, nr. 1 ian.-iul., 1998, p. 11-13.
• Les etudiants roumains aux instituts d’enseignment
superieur de Slovaque. În: Historicke Studie, 39,
Bratislava, 1998, p. 169-184.
• Studenţi români la institutele de învăţământ superior
din Slovacia. În: Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai,”
TgM, 1, 1998, p. 79-93.
• Catedrala Greco-Catolică din TgM / Cornel
Sigmireanu. În: AGRU Arhidiecezan, 1, ian.-iul., 1998, p. 11-13.
• Les etudiants roumains aux instituts d’enseignment
superieur de Slovaquie. În: Historicke Studie, 39,
Bratislava, 1998, p. 169-184.
• Din viaţa cotidiană a studenţimii române de la
universităţile din Austro-Ungaria. În: Anuarul ICSU
„Gheorghe Şincai,” TgM, 2, 1999, p. 162-174.
• Clujul universitar la sfârşitul secolului al XIX şi
începutul secolului XX - mediu al confluenţelor etno-
confesionale, culturale şi politice. În: Anuarul ICSU
TgM, 3, 2000, p. 166-182.
• Satul şi formarea intelectualităţii româneşti în epoca modernă. Cazul comitatului Bistriţa-Năsăud. În: Revista
Bistriţei, nr. 15, 2001.
• Formarea universitară a intelectualităţii tehnice
româneşti din Transilvania în epoca modernă. În: Studia
Universitatis „Petru Maior.” Historia, TgM, 1, 2001, p.
74-80.
• The Emergence of the Transylvanian Intelligentsia in
the Modern Era. În: Transylvanian Review, 9, nr.4,
2002, p. 15-22.
• Intelectuali români din fostul comitat Mureş-Turda
formaţi la universităţile din Europa Centrală şi de Vest în perioada 1867-1918. În: Studia Universitatis Petru
Maior. Historia, TgM, 2002, p. 145-167.
• Rolul „Fundaţiei Gojdu” în formarea intelectualităţii
româneşti în epoca modernă. În: Lumina, Institutul de
Cercetări al Românilor din Ungaria, Giula, 2002, p. 14-
17.
• The Romanian Ecclesiastical Elite From
Transylvania in the Modern Epoch. University Training.
Biblioteca Judeţeană Mureş
408
În: Anuarul ICSU”Gheorghe Şincai,” TgM, 5-6, 2002-
2003, p. 20-30.
• Perspective istoriografice privind frecventarea
universităţilor europene de către tinerii transilvăneni.
În: Studia Universitatis. Historia, TgM, 3, 2003, p. 134-
144.
• Plămadă pentru naţiune. Opera de mecenat a lui
Emanuil Gojdu. În: Magazin istoric, 37, serie nouă, nr.
2, febr. 2003, p. 57-64.
• Gheorghe Şincai student la Roma şi Viena. În:
Libraria, Anuar, BJM, 3, 2004, p. 34-47. • Studenţii Academiei de teologie din Blaj între anii
1806 şi 1911. În: Anuarul Institutului de istorie „George
Bariţiu” din CjN, Historica, 42, 2003, Ed. Academiei
Române, p. 325-334.
• The History of the Romanian elites of Transylvanian
society in the postcommunist historiography. În: Anuarul
ICSU „Gheorghe Şincai,” TgM, 7, 2004, p. 253-268.
• Clerul românesc din Transilvania format în
universităţile din Europa Centrală şi de Vest. În: Studia
Universitatis Petru Maior, Historia, TgM, 4, 2004, p.
93-101.
• Târgu-Mureş, oraş al şcolilor. În: Vatra, sept.-oct. 2005, p. 117-118.
• Dilemele modernităţii. Din viaţa studenţilor români
la Budapesta. În: Historia, 7, TgM, 2007, p. 117-130.
• Elita românească braşoveană din epoca modernă
formată la universităţile din Europa Centrală şi de Vest.
În: Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai,” VIII-IX, TgM,
2005-2006, p. 70-89.
• Călătoria de studii. Roma în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea în corespondenţa studentului Liciniu
Pop cu canonicul I. M. Moldovan. În: Anuarul ICSU
„Gheorghe Şincai,” 10, TgM, 2007, p. 91-111. • Organizare de doctorat la Universitatea „Petru
Maior.” În: Cuvântul liber, 6 apr. 2007, p. 6.
• Şcoală doctorală la Universitatea „Petru Maior.” În:
24 ore mureşene, 11 apr. 2007, p. 3.
• Laudatio. În: Cuvântul liber, 17 ian. 2008, p. 5.
• Prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, membru
corespondent al Academiei Române - Doctor Honoris
Causa al Universităţii „Petru Maior” din TgM / Rector
- dr. ing. Liviu Marian. În: Cuvântul liber, 5 mart. 2008,
p. 7.
• Festivitate la Universitatea „Petru Maior”
[Decernarea Medaliei Universităţii „Petru Maior,” prof. univ. dr. Dumitru Irimia]. În: Cuvântul liber, 15
mai 2008, p. 3.
• Cornel Sigmirean: „Vizita academicianului ne
onorează universitatea!” / Alexandru Toth. În: Zi de zi,
15 apr. 2009, p. 5.
• Student român la Academia Militara „Ludovika.” În:
Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai,” 12, TgM, 2009, p.
19-36.
• Să nu fim un popor de resemnaţi! Şi noi avem loc în
istorie! Interviu cu istoricul Cornel Sigmirean,
cancelarul general al Universităţii Petru Maior / Alin Bolboş, Aurelian Grama. În: Ziarul de Mureş, 30 mart. -
5 apr. 2009, p. 7.
• Cardinalul Iuliu Hossu, între Biserică şi neamul său,
Evocarea Cardinalului Iuliu Hossu, la 125 de ani de la
naştere: expuneri susţinute de prof. univ. dr. Cornel
Sigmirean, pr. Horaţiu Cipleu (Cluj-Napoca) şi Dimitrie
Poptămaş. În: Cuvântul liber, 3 mart. 2010, p. 1.
• Fântâna cântătoare din amintiri / Titus Ilovan. În:
Corso, 7 iul. 2010.
• Oraşele universitare ale Europei şi studenţii români
(sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX). În:
Anuarul ICSU „Gheorghe Sincai,” XIII, TgM, 2010, p.
50-64.
• Loisirul în viaţa studenţilor români din Imperiul
austro-ungar. Societăţi, baluri, serate, cafenele. În:
Caiete de Antropologie Istorică, nr. 15, CjN, 2010, p. 115-126. Referinţe:
• Habsburgok és Magyarország a XVI-XVIII. században:
tanulmányok / Szerkesztette ifj. Barta János. - Debrecen: Kossuth Lajos
Tudományegyetem, 1997. - 132 p.
• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie
Poptămaş. - TgM: BJM, 2003. - Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” -
346 p.
• Nexus editorial al şcolilor din Beclean. – CjN: Eikon, 2006, p. 259-
264.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 5: 200 de
biografii. - TgM: Ed. Nico, 2009, p. 359-361.
• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. – Vol. 1. - TgM: Ed. Edu,
2010, p. 21.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1240.
• Cornel Sigmirean: Curriculum vitae. Lista selectivă a lucrărilor
ştiinţifice. În: Lumina, 2006. Publicaţia Institutului de Cercetări al
Românilor din Ungaria, p. 30-33.
• O personalitate de seamă a Reghinului - Ariton Popa / Marin Şara.
În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 8.
• Conferinţă Internaţională la Universitatea „Petru Maior” / Prof.
univ. dr. Iulian Boldea. În: 24 ore mureşene, 19 sept. 2007, p. 3.
• Lansare de carte-Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului
(1806-1948) / Cosmina Oprea. În: 24 ore mureşene, 19 oct. 2007, p. 3,
1 foto.
• Mica Roma evocată la Târgu-Mureş / Ziarul de Mureş, 22 oct.
2007.
• Spiritul Blajului evocat la Târgu-Mureş / Nicolae Balint. În: Zi de
zi, 22 oct. 2007, p. 7.
• O unire de neuitat / Nelly Blăjuţ În: 24 de ore mureşene, 3 dec.
2007, p. 1.
• Universitatea „Petru Maior,” BJM şi Protopopiatul Ortodox TgM:
Comunicat. În: Cuvântul liber, 3 dec. 2008, p. 7.
• „Andrei Şaguna- Corespondenţa” / Alex Iosipescu. În: Cuvântul
liber, 5 dec. 2008, p. 9.
• Universitatea „Petru Maior,” BJM şi Protopopiatul Ortodox TgM:
Comunicat. În: Cuvântul liber, 3 dec. 2008, p. 7.
• Fibula de la Suseni pentru şase personalităţi. În: Zi de zi, 3 dec.
2009, p. 4.
• Radu Carp, Despre elitele româneşti, cu detaşare - avantajele unei
dezbateri profesioniste. În: Timpul, 3 mart. 2009.
• Şase mureşeni, premiaţi cu „Fibula de la Suseni” / Ionuţ Oprea.În:
Adevărul de seară, 2 dec. 2009, p. 3.
• Cornel Sigmirean - Predă studenţilor ştiinţa trecutului / Alexandru
Ramadan. În: Adevărul de seară, 28 mai 2009, p. 16.
• Cornel Sigmirean, Istoria formãrii intelectualităţii româneşti din
Transilvania și Banat în epoca modernã [Storia della formazione
dell’intellettualità romena della Transilvania e del Banato nell’epoca
moderna] / Giuseppe Munarini. În: Annuario. Istituto Romeno di
cultura e ricerca umanistica, 6-7 (2004-2005), p. 611-612.
• Cornel Sigmirean, Istoria formãrii intelectualitãţii românești din
Transilvania și Banat în epoca modernã / Silvia Marton. În: Studia
Politica, vol. V, nr. 3, 2005, p. 792-796.
• Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualităţii româneşti din
Transilvania şi Banat în epoca modernă / Mândruţ Stelian. În: Anuarul
Institutului de Istorie „G.Bariţ,” 2002.
• Cornel Sigmirean, Intelectualitatea ecleziastică a Transilvaniei.
Preoţii Blajului (1806-1948) / Maria Dan. În: Studia Universitatis
„Petru Maior.” Historia, 2007, p. 328-329.
• Cornel Sigmirean, Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului.
1806-1948 / Gh. Naghi. În: Anuarul Institutului de Isttorie „Gh.
Bariţiu.”Seria Historia, 2009, p. 375-377.
Ana Todea, Portrete mureșene
409
SIKLÓDY Tibor, pictor, grafician; n. 5 mai 1929,
Band, MS - m. 9 febr. 2009, TgM.
Absolvent al IAP „Ion Andreescu”
Cj (1954). Stabilit în TgM, devine
membru definitiv al UAPR, Filiala
MS şi membru UAP din Ungaria. Expoziţii personale: Galeriile UAP
TgM (1967, 1978, 1981, 1982,
1985, 1988, 1992); Odorheiu
Secuiesc (1967, 1972); Cristuru Secuiesc (1968);
Miercurea Nirajului (1978); Galeria „Új Élet,” TgM
(1978, 1987); Casa Bernády, TgM (1999, 2002).
Expoziţii de grup: din 1954, a participat la toate
expoziţiile regionale şi jud.; Salonul Oficial Dalles din
Bucureşti (1969, 1970, 1973); CjN, Reghin, Baraolt,
Covasna, Deva, Sf. Gheorghe, Târnăveni, Miercurea
Ciuc, Tg. Secuiesc, SM, Gheorgheni. Expoziţii înterjudeţene.: Sala Dalles, Bucureşti (1970); CjN (1977-
1978); TgM (1983). Expoziţii de grup peste hotare:
Hajdúböszörmény, Ungaria (1970); New York, SUA
(1974); Budapesta, la Cetate, Ungaria (1990, 1994,
1995); „Erdély Művészetéért Alapítvány,” Budapesta,
Ungaria (1990-1995); Zalaegerszeg, Keszthely, Ungaria
(1993); Kecskemét, Ungaria (1998); Prof. Miklóssi G.şi
studenţii lui, sala Vigadó, Ungaria (2000); Muzeul Ernst,
Budapesta, Ungaria (2002). Tabere de creaţie:
Hajdúböszörmény, Ungaria (1970); Hunedoara (1973);
Piatra Neamţ (1976); Sângeorgiu de MS, Căluşeri,
Tabăra „Armonia,” Elisabeta şi Gheorghe David (1992-2003). Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976. - 536 p.
• Erdélyi magyar művészek a XVIII - XX. században / M. Kiss Pál. -
Pápa: Pápai M. Kóny., 1990. - 204 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner. - Budapest:
Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Tabăra de creaţie „Armonia” Sângeorgiu de Mureş-Căluşeri. Nr.
1-2. 1992-1993: catalog. - TgM: s.n., 1993; Nr. 3. 1994. - TgM: s.n.,
1994; Nr.4-5 (1995 şi 1996). – TgM, [1996]. - 104 p.; Nr. 6/1997. –
TgM, [1997]. - 51 p.; Nr. 7/1998. – TgM, 1998, 48 p.
• Erdélyi őszi tárlat: Vármegye Galéria 1993 szeptember 28-október
15: [katalógus] / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. - Budapest: s.n.,
1993.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
Budapest: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996,
72 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol.2: L-Z, 1997, p. 157.
• Romániai magyar ki kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-Scripta,
1997, p. 511.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. -
december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt; foto Mester Tibor. -
Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997.
• Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei képzőművésszel /
Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1998.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. -Déva: Corvin Kiadó, 2002, p.288.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p.117.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981- Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 147.
SILEANU, Ştefan, actor, artist plastic; n. 15 nov.
1939, Cislău, BZ. Actor, Teatrul
Naţional Cj; Teatrul Naţional
TgM (1969-1975). Piese de
teatru: Dansul sergentului
Musgrave de John Arden, regia Radu Penciulescu (1969);
Pădurea împietrită de Robert
Emmet Sherwood, regia
Gheorghe Harag (1970); Puterea şi adevărul de Titus
Popovici, regia Gheorghe Harag (1973); Procesul
rebelilor de pe „Caine,” regia Gheorghe Harag (1974);
Patima roşie, de Mihail Sorbul, regia Gheorghe Harag
(1975). Filmografie: Cântecele mării (1970); Prin
cenuşa imperiului (1975); Buzduganul cu trei peceţi
(1977); Războiul de Independenţă (1977); Vlad Ţepeş
(1978); Labirintul (1980); Punga cu libelule (1980); Stop - cadru la masă (1980); Am fost 16 (1980);
Burebista (1980); Înghiţitorul de săbii (1980); Un
echipaj pentru Singapore (1981); Întâlnirea (1982);
Vreau să ştiu de ce am aripi (1983); Scopul şi mijloacele
(1983); Amurgul fântânilor (1983); Raliul (1984); Clipa
de răgaz (1985); Duminica în familie (1987); Chiriţa în
Iaşi (1987); Liliacul înfloreşte a doua oară (1988);
Momentul adevărului (1989); Marea sfidare (1989);
Şobolanii (1990); Flăcăul cu o singură bretea (1990);
Unde fugi maestre? (1992); Priveşte înainte cu mânie
(1992); Cum vă place? (1992); Crucea de piatră (1993);
Somnul insulei (1994); E pericoloso sporgersi (1994); A Részleg (1995); Iniţiativa (1996); Nekro (1997); Valsul
libelulelor (2002); Despre morţi numai de bine (2005);
Păcală se întoarce (2005); Azucena (2006).Pictor,
expoziţii personale: TgM (2000).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Teatrul românesc la TgM 1962-2002: Contribuţii la
istoria primelor decenii din activitatea Companiei
„Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional TgM / Zeno
Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 201-204. Referinţe:
• 1234 cineaşti români ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,
Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1996. - 400 p.
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-200: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 41,
42, 51, 64, 65, 67, 181, 184, 200, 201-204, 206, 226.
SILVESTRI, Constantin, compozitor, pianist,
dirijor; n. 31 mai 1913, Bucureşti - m.
21 febr. 1969, Londra. Studii: Lic.
„Al. Papiu Ilarian”; Conservatorul
Mun. TgM; Conservatorul Bucureşti;
Fac. de Drept şi Filozofie, Bucureşti.
Pianist concertist (1925-1946),
corepetitor şi dirijor (1939-1944), dir.
şi prim-dirijor (1955-1957) la Opera
Română din Bucureşti, dir. şi dirijor al Filarmonicii din
Bucureşti (1947-1953); prof. de dirijat orchestră la
Conservatorul Bucureşti (1948-1959); prim-dirijor şi dir. artistic al Orchestrei Radiodifuziunii Române (1958-
1959); dirijor al Orchestrei simfonice din Bournemouth,
Anglia (1963-1969). A desfăşurat activitate concertistică
în calitate de pianist şi dirijor în ţară şi străinătate.
Biblioteca Judeţeană Mureş
410
Compune muzică simfonică, de cameră, corală, vocală.
În amintirea şi în semn de recunoştinţă, Filarmonica din
TgM organizează anual Festivalul care îi poartă numele
(1990-). Referinţe:
• Din muzica şi viaţa compozitorilor / Virgil Gheorghiu. - Bucureşti:
Ed. Contemporană, 1942. - XII, 263 p.
• Muzicieni români. Lexicon. - Bucureşti: Ed. Muzicală, 1970, p.
399-400.
• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani / Autorii: prof. Vasile
Dragoş, prof. Iulian Boldea, prof. Mihai Monoranu, prof. Iulius
Moldovan. - TgM: s.n., 1994. - 219 p.
• Festivalul internaţional „In memoriam Constantin Silvestri” Ed. a
16-a / Marin Căldăraru. În: Cuvântul liber, 4 oct. 2006, p. 2.
SIMÓ Géza, învăţător, prof., revoluţionar al mişcării
socialiste, organizator al sindicatelor
muncitorilor forestieri, publicist; n. 27
febr. 1870, Atid, HR - m. 26 febr.
1946, TgM. Şc. prim. în com. natală;
Col. din Aiud; filologia la Budapesta.
Funcţionează ca învăţător, apoi prof. la gimnaziul din Titel, un orăşel în
sudul Ungariei, unde sprijină cererile
juste ale naţionalităţilor oprimate. Drept urmare este
transferat disciplinar la TgM (1912), unde constată
acelaşi lucru. Aici iniţiază o serie de activităţi cultural-
muncitoreşti; este organizatorul unor greve muncitoreşti
la TgM (1920). Persecutat de autorităţi pentru
participarea la greva generală, este suspendat de la
catedră. Este red. ziarului Marosvölgyi Munkás,
continuat sub numele de Előre, unde reflectă starea de
spirit a muncitorimii din TgM şi Valea MS. În 1922 este ales secretar al Cons. regional sindical din Valea MS,
devenind membru al Cons. Gen. al Sindicatelor Unitare.
Elaborează numeroase chemări, manifeste, articole,
memorii în cadrul Blocului Muncitoresc-Ţărănesc. Este
arestat de mai multe ori pentru mişcările greviste din
1923, 1925 în TgM. Lui i se datorează îmbogăţirea
bibliotecii muncitoreşti din TgM şi a înzestrat coloniile
muncitoreşti de pe Valea MS cu biblioteci volante. Referinţe:
• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 149.
• Három Marosvásárhelyi portré. Tanítottam ifjakat, felnőtteket /
Marosi Ildikó. În: A Hét Évkönyve 1979, p. 241-244.
• Antalffy Endre avagy Marosvásárhely színeváltozásai / Sebestyén
Mihály. În: A Hét, 1998, 1, 2.
SIMON Endre, pictor; n. 9 oct. 1936, Săcăreni, MS.
Şc. Medie de Arte Plastice TgM
(1950-1954), prof. Incze István, Piscolti Gábor, Bordi András; IAP
„Ion Andreescu” Cj, Secţia pictură
(1960), prof.: Petre Abrudan, Teodor
Harşia, Miklóssy Gábór, Petre Feier.
Lucrează la Muzeul de Artă TgM, ca
îndrumător, muzeograf, muzeograf
principal, dir. (1960-1986); tehnored. la red. Új Élet
(1986-1990); cons. cultural la Inspectoratul pentru
Cultură al jud. MS (1990-1992); membru în conducerea
„Magyar Képzőművészek Társasága” (1992); vicepreş.
BMC (1996-1999); conduce şi organizează tabere şi
simpozioane de creaţie „Bolyai” în TgM (2001-2002). În
2001 se stabileşte în Ungaria. Membru, „Assoc. of
Hungarian Creative Artists” (2003). Expoziţii personale:
Miercurea Ciuc (1964, 1967, 1985); Odorheiu Secuiesc
(1964); TgM (1966, 1975, 1976, 1977, 1986, 1993,
1995); Pănet, Ernei (1978); Karcag (1991); Sávár,
Ungaria, Simon&Simon (1997); Gheorgheni (2001);
Săcăreni (2002); Budapesta (1995, 2004). Expoziţii de
grup: prezent în peste 125 de expoziţii de grup în ţară şi
străinătate. Lucrări monumentale: Mozaic de marmură 30 mp, Silivaşul de Câmpie, împreună cu Gheorghe
Olariu (1981); Mozaic de marmură la Arhivele de Stat
TgM, împreună cu Gheorghe Olariu (1978, 1980).
Premii: Nívó-díj Hajdúböszörmény, Ungaria (1991);
Nívó-díj Kamjanka, Ucraina (1991); Szolnai-dij (1997);
Szerencsepatkorend, Lazarea (1999); Premiul de
Excelenţă din parte Prefecturii jud. MS (2001); Nívó-dij,
Hajdúszoboszló, Ungaria (2002).
Lucrări publicate:
• Expoziţia Simon Endre kiállítása / Simon Endre. -
TgM: s.n., 1977. - [23] p.
• Expoziţie de artă plastică donaţia şi colecţia Elisabeta şi Gheorghe David / Red. Simon Endre. -
TgM: s.n., 1984. - 37 p.
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria
[Budapest], 1995. szeptember 25 - 1995. október 29 /
[kiállítás szervező és rendező: Simon Endre]. - Budapest:
s.n., 1995. - [40] p.
- în colaborare:
• Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv 1 / szerkesztette
Nagy Pál; [előszó] Csiha Kálmán. - 2., bővített kiadás -
Mv.: Custos Kiadó, 1993. - XVIII, 232 p.
• Viharban: Száz éve született Miskolczy Dezső: Tanulmányok a Mv.i felsőfokú oktatás múltjáról és
jelenéről / A könyv szerkesztői: Jung János, Egyed-Zs.
Imre. - Mv.: Procardia Kiadó, 1994. - 108 p.
• Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv / szerkesztette
Nagy Pál; a borítót tervezte Simon Endre. -Mv.: Custos
Kiadó, 1995 - 232 p.
• Remények bölcsője, álmok temetője: versek. Zenélő
kút: színjáték / Erőss Attila; rendezői tanácsok Gergely
Géza készítette Simon Endre. - Mv.: Juventus Kiadó,
1999. - 126 p. Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976. - 536 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Vos'mij miznarodnij plener na Zakarpatti 1991 = Nyolcadik
Nemzetközi Plein Air Kárpátalján 1991. - Debrecen: Hortobágyi
Alkotótábor, 1991. - [32] p.
• Simon Endre; Simon Zsolt / [Szöveg]: Jánosházy György; [előszó]:
Sebestyén Mihály. - Debrecen: [Piremon], 1992.
• Hortobágyi alkotótábor, 1992 / Szerkesztette Égerházi Imre. -
Debrecen: [Piremon], 1992. - [88] p.
• Tabăra de creaţie „Armonia” Sângeorgiu de Mureş-Căluşeri. Nr.
1-2. 1992-1993: catalog. - TgM: s.n., 1993; Nr. 6/1997. - [1997]. - 51
p.; Nr. 7/1998. - [1998]. - 48 p.
• Erdélyi őszi tárlat: Vármegye Galéria 1993 szeptember 28-október
15: [katalógus] / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. - Budapest: s.n.,
1993. - [30] p.
• Tizenhárom plusz egy Marosvásárhelyi művész / Előszó Sütő
András. - Keszthely: Helikon Kastélymúzeum, 1994.
• Hortobágyi művésztelep, 1975-1976; Hortobágyi alkotótábor,
1982-1994. l5 éve. / Összeállította és szerkesztette Égerházi Imre. -
Debrecen: Piremon, 1994.
Ana Todea, Portrete mureșene
411
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.
szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező:
Simon Endre]. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.
október 25. - december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt; foto
Mester Tibor. - Mv: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 1: A-K, 1996. - 343 p.; Vol. 2: L-Z, 1997, p.
158.
• Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei képzőművésszel /
Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1998.
• Budapesti levelek / Martos Gábor. - [Budapest]: Papirusz Book,
1999.
• Enciclopedia artiştilor români contemporani / Alexandru Cebuc,
Florea Vasile, Negoiţă Lăptoiu, Bucureşti, Ed. ARC 2000, 1998.
• Kortárs magyar művészeti lexikon / Szerkesztette: Fitz Péter, F.
Almási Éva, Faludy Judit. - Budapest: Enciklopédia. -2 köt.: H-Z. -
2000.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 289-290.
• Who's who în România. - Ediţie princeps. - Bucureşti: Pegasus
Press, 2002. - 736 p.
• Simon Endre / Nagy Miklós Kund. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 2002. - 68 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 118.
• Járay Ernő: Beszélgetés-töredékek, vallomások / Járay Fekete
Katalin. - Mv.: Fumus, 2007. - 65 p.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. -Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 151.
• Salonul judeţean de arta plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,
25 dec.1982, p. 3.
• Simon Endre képei a budapesti Vármegye Galériában. În:
Népújság, 2006. szept. 19., p. 3.
SIMON Ladislau, László, sportiv, campion
mondial la lupte libere; n. 25 sept.
1951, TgM - m. 12 mai 2005, TgM. A
absolvit cursurile unei şc. profesionale
şi Lic. „Bolyai Farkas,” TgM; Fac. de
Educaţie fizică şi Sport, din cadrul
IEFS Bucureşti. A practicat luptele
libere în cadrul Clubului Sportiv
„Mureşul” (1966-1979), obţinând
următoarele rezultate: 7 titluri de campion naţional;
Campion European de Seniori în anul 1976 la Leningrad, locul II la Madrid (1975) şi locul III în Ludwigshafen;
Campion Mondial de Seniori la Istanbul (1974), titlu
care nu are precedent în România; locul III la Teheran
(1973); la Campionatele Univ., locul II (1973); la
Moscova locul II (1973); locul III, în 1977, la Sofia;
Medalie de bronz la Jocurile Olimpice din Montreal
(1976). Începe munca de antrenor sportiv (1979) la
Clubul Sportiv „Mureşul;” antrenor secund şi principal
la Lotul Naţional de Juniori (1982-1985); antrenor
secund şi principal la Lotul olimpic de lupte libere al
României (1994-2000); printre rezultatele elevilor se numără peste 100 de locuri I-III la diferite turnee
internaţionale. Membru permanent al Biroului Federal la
Federaţia Română de Lupte. Maestru al Sportului,
„Maestru Emerit al Sportului,” Ordinul „Meritul
Sportiv” cls. a III-a, a II-a şi a I-a; „Sportivul secolului în
judeţul Mureş” (2000); „Cetăţean de Onoare” al TgM-
ului, post-mortem (2005); Federaţia Română de lupte
libere a decis să decerneze în memoria celui dispărut
„Trofeul Simon Ladislau.” Referinţe:
• România în lumea sportului / coord. Laurenţiu Dumitrescu. -
Bucureşti: Ed. pentru Tineret şi Sport, 1995.
• Jubileumok, sorsok, emberek: Marosvásárhely neves sportolói /
Rád Sándor. - Mv.: s.n., 1996. - 104 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 160-161.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 515.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 207-209.
• Elkésett kitüntetések: Szabadfogású birkózás. În: Népújság, 2006.
apr. 3., p. 5.
• Un an de la despărţirea de un mare campion mondial şi antrenor /
Florentin Deac. În: Cuvântul liber, 16 mai 2006, p. 4, 1 foto.
• Simon Ladisau - profilul unui OM / Dan Trifu. În: Cuvântul liber,
12 mai 2007, p. 11, 1 foto.
SIMON Sándor, grafician, pictor; n. 1951,
Sărmaşu, MS. Studii: Lic. de Artă TgM; studii artistice
la Bucureşti, cu prof. Pusztai Péter. Expoziţii personale
la TgM, Galeria Apollo (1975); CjN, Galeria Korunk
(1976). S-a stabilit la Paris (1980), unde este plastician liber profesionist. Referinţe:
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 290-291.
• Sărmaşu. File de monogafie / Dinuca Burian. - TgM: Nico, 2006,
p. 73.
SIMON Zsolt, pictor, grafician; n. 19 mart. 1963,
TgM. Studii: Lic. de Artă TgM
(1978-1982); IAP „Ion
Andreescu” CjN (1983-1988); IAP
Budapesta, cursul „Mesterképző,”
grafică (1993-1994). Expoziţii
personale: Miercurea Ciuc (1984);
CjN (1988); Miskolc (1991);
TgM, Simon&Simon (1993);
Budapesta (1994); Sárvár, Simon&Simon (1998); Săcăreni, Simon&Simon (2002). Expoziţii de grup: TgM
(1981, 1997); Bucureşti (1985); Ceuterich, Nancy
(1986); Miercurea Ciuc (1986); Sint-Niclaas (1987); Sf.
Gheorghe, Medium 2 (1991); New York, Fredrikstad „V.
Trienale,” Canberra (1991); Melbourne, Hirson, Vervins,
Budapesta, Szarvas H., Nyíregyháza H. (1992);
Budapesta, Zalaegerszeg H., Keszthely, Dombovár,
Győr, Stockholm (Bienale) (1993); Budapesta (1995,
1996, 2002). Simpozioane şi tabere de creaţie: Lăzarea
(1991); Miskolc (1991); Hortobágy (1992); Sainmichel
(1992). Premii: Nívó-díj (Hajdúböszörmény) (1992); Nívó-díj (TgM, BMC) (1997).
Lucrări publicate:
• 12 erdélyi képzőművész: [kiállítási katalógus]:
Budapest Erdős René ház 1992. március 14. - április 14 /
a katalógust tervezte Simon Zsolt. - Budapest: s.n., 1992.
- [14] p.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek
Társaságának kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek /
Biblioteca Judeţeană Mureş
412
Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. - [Budapest]: [Erdély
Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria], 1996. - 72
p.
- în colaborare:
• Nagy Pál: [kiállítás]: [katalógus] / Szőcs Géza,
Balázs Imre, Szűcs György; grafikai szerkesztő Simon
Zsolt. - Budapest: [Erdély Művészetéért Alapítvány;
Vármegye Galéria], 1994. - [34] p.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997.
október 25. - december 7. / Borító és katalógusterv
Simon Zsolt. - Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.
• A Kelemen-havasok növényzetéről / Höhn Mária; a
borítót tervezte Simon Zsolt. - Mv.: Mentor, 1998. - 114
p.
• Lumini şi umbre: Tendinţe coloristice în pictura
maghiară între 1810-1920: Festészeti irányzatok a
magyar képzőművészetben 1810-1920 között = Árnyak
és fények / Concepţia, tipografizarea şi machetarea
catalogului: Simon Zsolt. Ed. bilingvă româno-maghiară
- TgM: s.n., 2002. - 64 p.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 6. - Reghin:
Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2002. – 319 p.
Studii şi articole:
• Dietele din Tg. Mureş din epoca Principatului. În:
Vatra, sept.-oct. 2005, p. 133-135 Referinţe:
• Tabăra de creaţie „Prietenia” Lăzarea=The „Friendship”
Creation Camp of Fine Arts from Lăzarea=„Barátság” alkotótábor
Szárhegy / Szerkesztette Égerházi Imre. - Debrecen: [s.n.], 1991. - 68
p.
• Simon Endre; Simon Zsolt / [Szöveg]: Jánosházy György; [előszó]:
Sebestyén Mihály. - Debrecen: [Piremon], 1992.
• 12 erdélyi képzőművész: [kiállítási katalógus]: Budapest Erdős
René ház 1992. március 14. - április 14 / Bevezető Sebestyén Mihály;
a katalógust tervezte Simon Zsolt. - Budapest: s.n., 1992. - [14] p.
• Hortobágyi alkotótábor, 1992 / Szerkesztette Égerházi Imre. -
Debrecen: Piremon, 1992
• Erdélyi őszi tárlat: Vármegye Galéria 1993 szeptember 28-október
15: [katalógus] / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. - Budapest: s.n.,
1993. - [30] p.
• Tizenhárom plusz egy Mv.i művész / Előszó Sütő András; utószó
Sebestyén Mihály. - Keszthely: Helikon Kastélymúzeum, [1994]. - [19]
p.
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.
szeptember 25 - 1995. október. - Budapest: s.n., 1995.
• Reménység szigete: képzőművészeti gyűjtemény: [katalógus] . -
[Budapest]: Erdélyi Gyülekezet, 1996.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
[Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria] 1996.
- 72 p.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.
október 25. - december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. - Mv.:
[Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.
• Budapesti levelek / Martos Gábor. - Budapest: Papirusz Book,
1999. - 197 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Gyergyószárhegyi Barátság Művésztelep encikopédiája. -
Miercurea Ciuc: Ed. Alutus, 2004.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 118.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 154.
• A legeredményesebb szakemberek / Szerkeszti Bálint Zsombor. În:
Népújság, 2005. dec. 29, p. 9.
SIMONETI, Ioan, paroh, prof.; n.? Ciufud,
AB - m. 1844. Studii elementare şi gimnaziale
la Blaj, teologice la Lemberg (-1795). Din anul
şc. 1795-1796 este prof. de „sintaxişti” la
Gimnaziul din Blaj; devine apoi paroh al
Făgăraşului; între 1802-1803 activează din nou
ca prof. la Blaj, la „retorică şi poezie.” În 1804
este numit paroh în com. natală; paroh la
Bistriţa (1816-1829); paroh al Făgăraşului şi
protopop al Gurghiului (1829-1842); se retrage
din activitate pe motiv de boală. Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 40 - 41.
SIMONFI Eva, pictor; n. 15 sept. 1953, TgM. De
profesie ing. constructor. Membră a AAP
MS (2005). Expoziţii personale: Surtec,
Philotea, Unirea, Studioul de Radio, BCR-
Central TgM. Expoziţii colective: Unirea,
Cetatea medievală, Parohia reformată
TgM, satul Mădăraş. Tabără de pictură: Mădăraş (2005,
2006). Tehnici: acuarelă, ulei şi acril. Referinţe:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p. 99.
SIMONFY Irén, artist plastic; n. 17 sept. 1935,
Sângeorgiu de Pădure, MS. Studii în
satul Chibed, apoi la Cj; Şc. Populară
de Artă din Cj (1984-1987). Iniţial a
ales cariera de regizor de teatru la
Constanţa, până în anul 1967.
Pictează intensiv din anul 1972, iar
din anul 1973 a jucat un rol important
în organizarea vieţii culturale
maghiare a jud. Sălaj. Este fondatorul şc. „International Language School Oxford” din jud. SJ, care a funcţionat
între 1991-2004; este preş. Soc. Culturale a Maghiarilor
din Transilvania, filiala SJ (1991-2002). Expoziţii
personale: în ţară: Zalău (1972, 1979, 1980, 2005);
Festivalul Naţional, Bucureşti (1981); CjN, Galeria RTV
(1982), Galeria „Atelier” 11 (1984), Galeria UBB, CjN
(1984), Biblioteca Univ. (1987), Galeria Korunk (1989);
expoziţie itinerantă în Secuime (1982); TgM (1985);
Şimleu Silvaniei (1985, 1990); Cehu Silvaniei (1990); în
străinătate: Budapesta, Bratislava (1986). Expoziţii de
grup: CjN (1984, 1986, 1987); în străinătate: expoziţie
itinerantă Budapesta, Germania, Israel (1986), Galeria „Marcibányi” şi „Vízivárosi” din Budapesta (1991),
Israel (2006). Multe lucrări în colecţii particulare:
Ungaria, Anglia, Israel, America, Austria, Slovacia.
Membră în AAP din Ungaria; Asociaţiei Literare
Eurocarpatice din Budapesta, Asoc. „Kölcsey,” Ungaria;
membru fondator al AAPA, Filiala SJ (1977), membră a
Artiştilor Plastici „Atelier 11,” CjN. Colab. la
Szilágysági Szó, Erdélyi Napló, Oradea. Premiul I la
Expoziţia Interjudeţeană CjN (1981); Premiul II la
Festivalul Naţional din Bucureşti (1981); Distincţii
pentru activitatea de pictor, CjN (1986-1987); placheta
Ana Todea, Portrete mureșene
413
„Fényes Szellő,” Budapesta (1998); placheta „Móricz
Zsigmond” (1998). Referinţe:
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 516.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 161-162.
• Szilágysági magyarok. - Bukarest: Kriterion, 1999. - Kv. - 699 p.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda. - Oradea: Scripta, 2000, p. 577.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 291.
• Oameni de seamă ai Sălajului. Dicţionar biobibliografic / Lucia
Bălaş, Bódis Ottilia. - Vol. 2: L-Z. - Zalău, 2006, p. 197-199.
SIMONIS, Vasile, jurist, tribun, viceprefect al
Legiunii din Câmpia Transilvaniei, martir; n.?, Sărmaşu
de Câmpie, MS - m. 15 oct. 1848, Someşeni, Cj. Tovarăş
de luptă cu Avram Iancu, Al. Papiu Ilarian pentru
drepturile românilor. A fost executat prin spânzurare,
alături de Alexandru Bătrâneanu, la Someşeni, Cj, de către husarii lui Bethlen. În cinstea lui, sărmăşenii au
ridicat un monument. Referinţe:
• Transilvania 1848-1849: Antologie. - TgM: Tipomur, 2001. • Sărmaşu. File de monogafie / Dinuca Burian. - TgM: Nico, 2006.
SOARE, Dumitru, pr. ortodox; n. 1 aug. 1926,
Baloteşti, IF - m. 2 dec. 1990, Bucureşti. Studii la
Seminarul „Central” (1938-1946); Fac. şi Institutul
Teologic din Bucureşti (1946-1950); cursuri de drd.,
specialitatea Istoria religiilor, la acelaşi institut (1955-1958). Pr. paroh în Lechinţa, Răzoare şi Ungheni, MS,
apoi la Teliu, BV (1949-1974); cons. patriarhal,
încredinţat cu conducerea sectorului Relaţii Externe
(1974-1982); dir. al Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române (1982-1990); în paralel, pr.
slujitor la bisericile din Otopeni, „Parcul Călăraşi” şi „Sf.
Împăraţi-Vergu” din Bucureşti; iconom stavrofor.
Reprezentant al BOR la numeroase întruniri cu caracter
ecumenist în ţară şi străinătate. Publică în: Ortodoxia,
Studii Teologice, Mitropolia Ardealului, Biserica
Ortodoxă Română, red. al buletinului Romanian
Orthodox Church News (1974-82).
Studii şi articole:
• Concepţia despre sfinţenie în islamism şi creştinism.
În: Ortodoxia, 9, nr. 3, 1957, p. 438-459.
• Situaţia femeii în islamism şi creştinism. În: Studii
Teologice, Bucureşti, 9, nr. 3-4, 1957, p. 244-261.
• Ideea de sacrificiu în religiile monoteiste. În: Studii
Teologice, 11, nr. 3-4, 1959, p. 213-224.
• Idei şi preocupări în opera literară a lui Gala
Galaction. În: Mitropolia Ardealului, Sibiu, 5, nr. 1-3,
1965, p. 136-166.
• Iubirea faţă de semeni în învăţătura principalelor religii ale lumii. În: Ortodoxia, 19, nr. 2, 1967, p. 191-
210.
• Ortodoxia ca factor de apropiere şi colaborare cu
celelalte religii. În: Mitropolia Ardealului, SB, 13, nr. 4-
6, 1968, p. 305-319.
• Temeiurile evanghelice ale Naşterii Domnului şi
legătura lor cu viaţa credincioşilor. În: Biserica
Ortodoxă Română, Bucureşti, 92, nr. 1-2, 1974, p. 93-
103.
• Contribuţia patriarhului Iustin la dezvoltarea
relaţiilor ecumenice ale Bisericii Ortodoxe Române. În:
Biserica Ortodoxă Română, Bucureşti, 98, nr. 3-4, 1980,
p. 405-432. Referinţe:
• Dicţionarul teologilor români / Dr. Mircea Păcurariu. - Bucureşti:
Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.
• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Mircea Păcurariu. -
Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2002, p. 443-444.
• Necrolog / Petre I. David. În: BOR, 108, nr. 11-12, 1990, p. 66-73.
SOCACIU, Aurelia, prof.; n. 1 iul. 1903,
Sângeorgiu de Pădure, MS - m. 19 mai 1992, Blaj, AB.
Şc. prim. la Ţigmandru (MS); Lic. Maghiar din
Sighişoara (cls. I-a), apoi la Diciosânmartin (Târnăveni);
Lic. Teoretic de Fete, Blaj (1922); studii univ. la Fac. de
Ştiinţe din Cj, specialitatea geografie şi ştiinţe naturale
(1928). În toamna acelui an este numită prof. la Şc.
Normală de Învăţătoare din Blaj, unde a fost şi dir., apoi
la Lic. Teoretic de Fete, Blaj, până în 1955, când s-a
pensionat. A fost înmormântată în cripta canonicului
Iuliu Maior din cimitirul mare al oraşului. Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti,
1994, p. 179.
SOCACIU, George, pr. gr.-cat., prof. de filosofie;
n. ? - m. 1827?. Studii secundare la TgM, teologice la
Viena. Prof. de filosofie la lic. din Blaj (1823-1825);
paroh la Reghin; adm. protopopesc al tractului Gurghiu. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
SOLOMON, Horia, artist plastic; n. 15 febr. 1979,
Târnăveni, MS. Studii: UBB, CjN,
Fac. de Teologie Ortodoxă, secţia
Patrimoniu Cultural, specializarea arte
plastice şi teologie (2002). Expoziţii în
cadrul atelierului de artă plastică
„A96” al Casei Municipale de Cultură,
Târnăveni (1996-1998); expoziţii
personale şi de grup organizate în
cadrul facultăţii (1998-2002); stagiu de pictură în frescă
la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din TgM (2002-2003). Prof. de educaţie plastică la Lic.
Teoretic „Andrei Bârseanu,” Târnăveni (2005-2006).
Participă la Colocviul „Paul Cézanne,” Centrul Cultural
Francez, Târnăveni (2006); expoziţie de grup, pictură
grafică, Atelierul de artă plastică „A96” al Casei Mun.
de Cultură, Târnăveni (2007-2008). Referinţe:
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale. - TgM: Ardealul, 2008,
p. 153, 304.
SOLOVĂSTRU, Radu-Călin, pseudonim Solo,
grafician, prof. univ.; n. 26 oct. 1957, TgM. Studii: Lic.
de Arte Plastice CjN (1973-1976); IAP „Ion Andreescu,”
Secţia grafică, CjN (1977-1981). Dr. în arte vizuale, cu
teza: Labirintul DESEN, UAD, CjN (2005). Bursă de
studiu: Bursa pentru tineret, UAPR (1982); bursa oferită
de Troller Kunstlerschaft, Innsbruck, Austria (1992);
Biblioteca Judeţeană Mureş
414
Workshop, École Régionale des Beaux Arts, Nantes,
Franţa (2001); Bursa Socrates, Univ. Castilla-La
Mancha-Faculdad de Bellas Artes, Cuenca, Spania
(2003), Birmingham, Anglia (2005), Rennes, Franţa
(2007); călătorii de documentare:
Franţa, Germania, Austria, Italia,
Polonia, Ungaria, Turcia. Proiectant
modele la Cooperativa „Arta
Populară” Alba Iulia, Cooperativa
„Potaissa,” Turda, Cooperativa „Arta
Jucăriilor” CjN (1981-1983); designer, „Porţelanul,” Alba Iulia
(1983-1987); secretar gen. de red.,
Unirea Alba Iulia (1987-1990); lector univ. (1990-1995),
conf. univ. la Fac. de Teologie, UBB şi AAV CjN (1995-
2006), prof. univ. (2006-) AAV, CjN; secretar şt., Fac.
de Arte Plastice, UAD CjN; dir., Departamentul de
Formare Continuă (2000-2004); decan (2004), rector
(2008), Fac. de Arte Plastice, UAD CjN. Membru în
juriul Bienalei Internaţionale de Grafică Mică, CjN
(2005); prof. invitat la Univ. of Nevada, Reno, SUA;
conducător de doctorat (2007-). Expoziţii personale:
Galeria UAP Alba Iulia; Muzeul Naţional de Artă, CjN (2004); Expoziţie de gravură, Poznan şi Varşovia,
Polonia; Seul, Coreea de Sud. Expoziţii de grup:
Saloanele naţionale de desen şi gravură (1981-2002);
Arnsberg, Germania (1988); CjN (1992, 2002, 2003,
2004); Zwolle, Olanda (1992); Chişinău (1993);
Budapesta (1994, 2004); Paris (1996); Innsbruck,
Austria (1998); Bucureşti (2001, 2004); Italia (2002);
Creta, Grecia (2002); Miskolc, Ungaria (2002); New
York (2002); Montecattini, Italia (2002); Roma (2003).
Realizează ilustraţii şi coperte de carte. Membru UAPR
(1986).
Lucrări publicate:
• Euphoria Desen. - CjN: Ed. Limes, 2005.
• Str. Fericirii 1. - CjN: Ed. Limes, 2005.
• Caiet de lucrări practice pentru anatomia artistică. -
CjN: Ed. Academic Press, 2004. Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1263.
• Baza de date BJM
• Internet
SOMEŞAN, Marian, flautist, tenor; n. 7 iul. 1970,
Bucureşti. Studii: Şc. de Muzică „G.
Enescu,” Bucureşti (1977-1984); Şc.
de Muzică Militară, Secţia flaut,
Bucureşti (2001-2004); „Altamura
Masterclass,” New York (2002); Univ.
de Muzică, Bucureşti, Secţia Canto
(2001-2004); Univ. de Arte „G.
Enescu,” Secţia Canto, IS (2004-
2006). Flautist, Muzica Reprezentativă a Armatei (1989-1990); tenor, Corul „Doina” al Armatei (1990-1993);
tenor, Corul Bărbătesc „Te Deum” (1993-1999); tenor
Corul Academic al Soc. Naţionale de Radio (1993-
2002); tenor solist, Corul Naţional de Cameră
„Madrigal” (1996-2002); solist al Operei Naţionale,
Bucureşti (2002-2004); solist al Teatrului Liric „Elena
Teodorini,” Craiova (2004); solist al Teatrului de Operă,
Bremen, Germania (2008); solist al Operei, Seul, Coreea
(2008); prof. asociat, Lic. de Artă TgM (2008);
preparator univ., UAT TgM (2009-). Roluri interpretate:
Nemorino în Elixirul dragostei de Donizetti; Fenton în
Falstaff de Verdi; Nadir în Pescuitorii de perle de Bizet;
Borsa în Rigoletto de Verdi; Mesagerul în Aida de Verdi,
Strauss în Lăsaţi-mă să cânt de Gherase Dendrino.
Turnee în Coreea, Germania, Elveţia, Austria, Anglia,
Suedia, Norvegia, Franţa, Italia, Olanda, Monaco,
Yugoslavia, Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania,
Portugalia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica
Moldova, Turcia. Colab. cu personalităţi dirijorale şi artişti celebri. Premiul Special al Fundaţiei Culturale
„Ionel Herlea” (2002); Premiul Uniunii Criticilor
Muzicali din România, Concursul Internaţional pentru
Tenori „Traian Grozăvescu” (2002); Premiul revistei
Actualitatea Muzicală şi Melos; Premiul Operei
Naţionale, IS. Membru fondator al Soc. Corale
„Dominium Carmen.” Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. -Ed. a 5-a. -Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p.1263-1264.
SOMEŞAN, Ştefan, prof.; n. 13 apr. 1951, Satu
Mare. Studii: Lic. „Mihai Eminescu”
Satu Mare; Fac. de Matematică, UBB
CjN (1974). Cursuri de formare
profesională: formarea directorilor din
unităţile de învăţământ, stagii de
formare privind implementarea
reformei în sistemul de învăţământ
preuniv., pentru inspectorii generali,
managementul proiectelor, management educaţional,
organizate de MEC (2001-2005). Prof. titular (1974-
1985), dir. adj. (1985-1986), dir. (1986-1989) la Grup Şc. „Ion Vlasiu” TgM; prof. titular (1990-1991), dir.
(1991-2001) la Lic. „Unirea”; inspector şc. gen. la IŞJM
(2001-2005, 2012-); prof. la Col. N „Al Papiu Ilarian”
(2005-). S-a implicat în optimizarea reţelei şc. jud. de
învăţământ; asigurarea încadrării unităţilor şc. cu cadre
calificate; asigurarea unui management eficient în şc.;
dotarea şc. cu reţele de calculatoare; punerea în funcţiune
a 12 săli de sport prin programul guvernamental;
racordarea la internet a lic. şi a 40 centre de comună; a
coordonat olimpiade naţionale în jud. Membru în
Comisia Naţională de finanţare a învăţământului
preuniv.; Comisia consultativă a prefectului; Comisia de protecţie a copilului la nivel jud. MS; Comisia de dialog
social, al Cons. de adm. al Parcului „Călimani”; preş.
Clubului Rotary; dir. Centru ID TgM al Univ. „Spiru
Haret,” preş. Sucursalei MS a Soc. N. „Spiru Haret”
pentru Ştiinţă şi Cultură. Membru PSD (1992-), preş.
Comisiei de învăţământ PSD MS, membru în Col. de
arbitraj al Cons. N. al PSD; cons., CJM (2000-2004;
2012-). A publicat lucrările: Teste de evaluare pe unităţi
de învăţare, liceu; 29 Teste de matematică. Prof. gr.I;
distins cu titlul de „Profesor evidenţiat” (1988); Meritul
pentru Învăţământ,” în grad de Ofiţer (2004); Distincţia „Gheorghe Lazăr,” cls. I. Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul
Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă,
Ana Todea, Portrete mureșene
415
Ilarie Gh. Opriş. Cuvânt înainte: Ştefan Someşan. -
TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005. -123 p. • Îndrumător metodic în sprijinul predării -învăţării
noţiunilor de geometrie la clasele I-IV. Consultant şt.
Ştefan Someşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005. Referinţe:
• Who's who în România. - Ediţie princeps. - Bucureşti: Pegasus
Press, 2002. - 736 p.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 2: Dascăli
mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Ed. Nico, 2007, p. 286-287.
• Dascălii „Papiului” / Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh.
Opriş. - TgM: Nico, 2011, p. 226-227.
• Salonul artiştilor plastici amatori / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,
23 ian. 1979, p. 3, 2 foto
SOÓS Levente, oboist, n.1964, Boghiş, SJ. Studii:
Lic. de Artă din TgM; Conservatorul „Gh. Dima” din
CjN, secţia oboi. Trei ani a cântat în orchestra simfonică
Constanţa, iar în perioada 1990-2000 a fost membru al
Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din TgM. În
prezent, îşi desfăşoară activitatea în orchestra simfonică
din Miskolc, Ungaria. Referinţe:
• Caiet program: Zilele Muzicale Târgumureşene, ed. 32-a, 16-23
mai 2002, p. 14-15.
SOÓS Zoltán, istoric, arheolog; n.13 aug. 1974,
TgM. Studii: Lic. Teoretic
„Bolyai Farkas” din TgM (1988-
1992); UBB, CjN, secţia istorie
(1993-1997). Masterat în Studii
Medievale la Univ. Central
Europeană, Budapesta (1999-
2000). Dr. în domeniul
arheologiei medievale, cu tema:
Cetăţi regale şi nobiliare din Transilvania în secolele
13-14, Budapesta (1997-2003). Curs în domeniul managementului cultural organizat de MCC (2009).
Expert evaluator în AFCN (2006-2010); expert în
Comisia de activităţi muzeale (2006-), expert evaluator
în Comisia de Patrimoniu Cultural Naţional (2008-).
Participant, ca asist., la săpăturile arheologice din
Visegrád (Ungaria), la complexul palatului regal şi al
mănăstirii franciscane (1994-1996). Colab. la Muzeul de
Istorie din Budapesta, măsurarea pietrelor profilate de la
mănăstirea paulină din Budaszentlőrinc, reconstituirea
parţială al mănăstirii după fragmentele desenate (1997-
1998). Asist. la săpăturile arheologice din Densuş, HD
(1999-2000); coord. al proiectului cultural şi a expoziţiei intitulat „Uses and Abuses of the Middle Age” Univ.
Central Europeană-Open Soc. Institute Budapesta
(2002). Participant la săpăturile arheologice de la cetatea
Râşnov (2002); organizator şi coord. al săpăturilor
arheologice din Cetatea TgM (2003) şi cetatea Gurghiu
(1999, 2001); organizează 14 şantiere arheologice, având
experienţă în implementarea proiectelor de patrimoniu
cultural arheologic din România. Dir. al MJM (2006-);
cons. mun. (2012-).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Marosvásárhely történetéből. - Mv.: Mentor, 1999. -
268 p.
• A marosvásárhelyi ferences templom és kolostor. A
ferences rend szerepe Marosvásárhely fejlődésében. În:
Arhitectura Religioasă Medievală din Transilvania. –
SM: Ed. Muzeului Sătmărean, 2002.
• A Maros Megyei Múzeum régészeti kutatásai 2002-
2005-ben. În: Fejezetek Marosvásárhely XIX és XX
századi történetéből. - Mentor, 2007.
• Erdély Kulturális Öröksége. A Maros Megyei
Múzeum szerepe, kutatásai és tárgyi hagyatéka: In:
Colligite Fragmenta, Erdélyi Örökségvédelem. -
Budapest: ELTE, 2009.
Studii şi articole:
• Historical Monuments of the Teutonic Order in
Transylvania. Studiu / Soós Zoltán, Laszlovszky József.
În: The Crusades and the Military Orders. Budapesta:
CEU press, 2001.
• The Franciscan friary of Târgu Mureş and the
Franciscan Presence in Medieval Transylvania. În:
Annual of Medieval Studies at CEU. Budapesta:
Arheolingua, 2003.
• Biserica Reformată din Cetatea Târgu-Mureş. În:
Vatra, 32, nr. 9-10, 2005, p. 128-132. • A görgényszentimrei vár régészeti kutatása és
felmérési eredményei (2003-2004). În: Castrum, Revista
asociaţilor de castelologi. Budapesta: nr.1, 2005.
• A Német Lovagrend és a Keresztes Háborúk / Soós
Zoltán, Laszlovszky József. În: Magyarország és a
Keresztes Háborúk, Lovagrendek és Emlékeik. Budapest:
Attraktor, 2006.
• Cercetări arheologice la Biserica Unitariană din
Jacodu. În: Arheologia Medievală, nr. 6, 2008.
• Archaeological research of the Jacodu Unitarian
Church. În: Arheologia Medievala, nr. 6, 2008. • Coat of arms representations on the stove tiles of the
Târgu Mureş medieval Franciscan friary. În: Marisia,
29, TgM, 2009.
• Burials in the Tîrgu-Mureş Franciscan Friary - A
Fourteenth Century Burial With Diadem. În: Marisia,
30, TgM, 2010. Referinţe:
• Nem zavarja az ásatás a forgalmat / Antal Erika. În: Krónika,
2004. okt. 15-17., p. 4.
• Átfogó régészeti munkálatok / Gábor Ildikó. În: Népújság, 2006.
aug. 9, p. 2.
• Kinevezték a Megyei Múzeum igazgatóját / Antalfi Imola. În:
Népújság, 2006. dec. 16., p. 1, 4.
• Korszerű múzeum a semleges tudományért: Beszélgetés Soós
Zoltán igazgatóval / Nagy Botond. În: Népújság, 2006. dec. 20, p. 5.
• În premieră, tezaurul de la TgM / Sorina Bota. În: Punctul, 2-5 apr.
2007, p. 1.
• Ziua Internaţională a Muzeelor, pentru prima dată la TgM. În: 24
ore mureşene, 23 mai 2007, p. 4, 1 foto.
• Muzeul Judeţean Mureş, în haină nouă / Fekete Zsuzsánna. În: 24
ore mureşene, 8 sept. 2007, p. 3.
• Kincses képeskönyv-bemutató / Hírszerkesztő: Berekméri Ildikó.
În: Népújság, 2008. nov. 4., p. 2.
• www.muzeumures.ro/cv
SPIELMANN Mihály, Sebestyén Mihály,
Sebestyén-Spielmann Mihály; istoric, bibliotecar, prof.; n. 24 mai
1947, TgM. Studii: UBB, Fac, de
Istorie şi Filosofie, CjN (1970). Red.
la TV Română (1970-1972);
bibliotecar la BTB (1972-2011);
prof. la AAT „Szentgyörgyi István,” TgM (1991); prof. asoc. la UBB
Biblioteca Judeţeană Mureş
416
CjN (1992). Colab. la publicaţiile: Erdélyi Múzeum,
Utunk, Helikon, Korunk, Művelődés, Látó, Magyar
Könyvszemle, Holmi, A Hét, Altera, Studia Judaica,
Népújság. Membru al Asoc. „Heltai Gaspár,” Sörös;
cons. jud. (1992-1996) şi mun. (2000-2004).
Lucrări publicate:
• Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România
= Sources and Testimonies Concerning the Jews in
Romania. Vol. 2. Partea 1. - Bucureşti: Hasefer, 1988. -
CXI, 292 p.
• Erdélyi fejedelmek. - Mv.: Mentor, 1993. - 108 p. • Erdélyi fejedelmek. - 3. kiadás - Mv.: Mentor, 1994. -
66 p.
• Napfogyatkozás az Egyetem utcában: elbeszélések a
naptárról, a Városról és a családról. - Mv.: Mentor,
1994. - 167 p.
• Múlt és múlt: Régen volt emberek ügyes-bajos
dolgairól és jószágairól. - Mv.: Impress, 1995. - 132 p.
• Nosztalgia-túra Dél-Paranójába. - Bukarest:
Kriterion, 1997. - Kv.: 327 p.
• Nyúlgát az idő ellen: az erdélyi zsidóság
történetéhez: tanulmányok, esszék, cikkek. - Mv.:
Mentor, 2000. - 361 p. • Rencz Dezső jégmauzóleuma: novellák. - Mv.:
Mentor, 2002. - 285 p.
• A város megérintése: Elbeszélések és történetek -
Mv.: Mentor, 2004. - 241 p.
• Csütörtöki kimenő: Önarckép a közügyekről. -
Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 2004. - 376 p.
• Karsztvidék: Megközelítések és távolságtartások
prózában. - Kv.: Kriterion Könyvkiadó, 2006. - 279 p.
• A Marosvásárhelyi Ev. Református Kollégium
történetéből (1895-1944): Fejezetek, folyamatok és
értelmezések. - Mv.: Mentor, 2006. - 184 p. • Időtár.I. köt: Mv. történeti kronológíája a kezdelektöl
1848-ig / Öszeállította Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor,
2009. - 287 p.
• Időtár. II. köt: Marosvásárhely történelmi
kronológíája 1848-1918. - TgM: Mentor, 2010.
• Rubinháza jeles napjaiból. - Mv.: Mentor Kiadó,
2009. - 279 p.
- în colaborare:
• Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România
= Sources and Testimonies Concerning the Jews in
Romania. Vol. 2. Partea 2 / L. Benjamin, M. Spielmann,
S. Stanciu. - Bucureşti: Hasefer, 1990. - CXXXVII, 562 p.
• 12 erdélyi képzőművész: [kiállítási katalógus]:
Budapest Erdős René ház 1992. március 14. - április 14 /
Bevezető Sebestyén Mihály. - Budapest: s.n., 1992. -
[14] p.
• Simon Endre; Simon Zsolt [előszó]: Sebestyén
Mihály. - Debrecen: Piremon, 1992. - 36 p.
• Tizenhárom plusz egy Mv.i művész / Előszó Sütő
András; utószó Sebestyén Mihály. - Keszthely: Helikon
Kastélymúzeum, 1994. - 19 p.
• Volt egyszer egy Fellegvár. - Kv.: Erdélyi Híradó Könyv és Lapkiadó, 1994. - 104 p.
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria
[Budapest], 1995. szeptember 25 - 1995. október 29. -
Budapest: s.n., 1995. - [40] p.
• Az erdélyi fejedelemség román diplomatái vagy
románok az erdélyi fejedelemség külügyi szolgálatában /
Binder Pál; sajtó alá rendezte és az előszót írta Sebestyén
Mihály. - Mv.: Pro Európa Kiadó, 1996. - 172 p.
• Erdélyi peregrinusok: erdélyi diákok európai
egyetemeken: 1701 - 1849 / Szabó Miklós, Szögi László;
a könyv szerkesztője Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor,
1998. - 610 p.
• Erdélyi panteon: művelődéstörténeti vázlatok. - 2.
kötet. – 1999. - 239 p.
• Marosvásárhely történetéből. - Mv.: Mentor, 1999. -
268 p. • A „Sánta Huszár” naplója: történelmi emlékek az
1848-1849-es magyar szabadságharc katonáinak
emigrációs életéből / Kinizsi István; Veress Endre
nyomán sajtó alá rendezte, az előszót és a jegyzeteket
írta Sebestyén Mihály. - 2. kiadás - Mv.: Impress, 1999. -
187 p.
• Emlékkönyv Imreh István születésének nyolcvanadik
évfordulójára. - Kv.: Erdélyi Múzeum-Egyesület
Kiadása, 1999. - 680 p.
• Wass-kor; szerkesztette Sebestyén Mihály. - Mv.:
Mentor, 1999. - 180 p.
• Albert László: [album] / Előszó: Banner Zoltán; Sebestyén Mihály; Jánosházy György. - Mv.: s.n., 2000.
- 34 p.
• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós
Kund; lektorálta Sebestyén Mihály. - Budapest: Biró
family kiadó, 2000, Mv. - 140 p.
• Penna historiae: esszék. - Mv.: Mentor, 2000. - 156
p.
• Petőfi emlékfüzet / Szerkesztette Ábrám Noémi,
Sebestyén Mihály. - Mv., 2000. - 20 p.
• A Maros megyei magyarság történetéből:
tanulmányok. - Vol. 2. – 2001. - 399 p. • A balavásári szüret / Vécsey Zoltán; Az előszót írta
Sebestyén Mihály. - 2. kiadás - Mv.: Juventus Kiadó,
2001. - 61 p.
• Volt jövőkbe nézve: Válogatás a Múzsa irodalmi
anyagából (1991-2001). - Mv.: Impress, 2001. - 260 p.
• Catalogus Librorum Sedecimo Saeculo Impressorum
Bibliothecae Teleki-Bolyai. Novum Forum Siculorum/
Composerunt: Sebestyén-Spielmann Mihály, Dr. Balázs
Lajos, Ambrus Hedvig, Mesaroş Ovidia. - Tom. 1: A-M,
Tom. 2: N-Z. - TgM: Lyra, 2001. – BJM. - 492 p.
• Biblioteca Judeţeană Mureş: Caiet documentar
elaborat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de lectură publică la Târgu-Mureş 1802-2002 / Red. Monica
Avram. - TgM: BJM, 2002. - 38 p.
• Emlékkönyv a Teleki Téka alapításának 200.
évfordulójára 1802-2002 / Szerkesztette Dr. Deé Nagy
Anikó, Sebestyén-Spielmann Mihály, Vakarcs Szilárd. -
Mv.: Mentor, 2002. - Teleki Téka Alapítvány. - 623 p.
• Üdvözlet Marosvásárhelyről; Előszót irta Sebestyén
Mihály. - Mv.: Mentor, 2002.
• Erdélyi testamentumok. / Szerkesztette Sebestyén
Mihály; a borítót Henning János tervezte. - Vol. 1:
Hadviselő székelyek végrendeletei - Háromszék. - Mv.: Mentor, 2003. - 617 p.
• A tér úttörője: Bolyai János emlékév: Mv., 2002. -
Mv.: Mentor, 2003. - 215 p.
• A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és
közlemények / Pál-Antal Sándor; A könyvet Sebestyén
Ana Todea, Portrete mureșene
417
Mihály szerkesztette. - Mv.: Mentor, 2003. - 432 p.
• A keresztény ókor: Egyháztörténeti tanulmány / Dr.
Marton József; Szerkesztő: Sebestyén Mihály. - Mv.:
Mentor, 2004. - 244 p.
• Kivárt pillanatok / Török Gáspár, EFIAP fotóművész;
[Előszó Nagy Miklos Kund]; în engleză: Michael
Sebestyén, chef Teleki librarian. - Mv.: Lyra, 2004. - 120
p.
• Maros-széki intézmények és pecsétjeik a XVI. századtól 1867 -ig / Pál-Antal Sándor; Szerkesztő:
Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor, 2004. - 439 p.
• 1848 erdélyi magyar vezéralakjai / Egyed Ákos;
Szerkesztette: Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor, 2004. -
219 p.
• A sötét világ: Regény / Tolnai Lajos; Szerkesztette,
bevezetővel és jegyzetekkel ellátta: Sebestyén Mihály. -
Mv.: Mentor, 2004. - 247 p.
• Dicsőszentmárton régi arca: A hajdani
Dicsőszentmárton régi képes levelezőlapokon /
Csepreghy András, Csepreghy Henrik; Szerkesztő: Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor, 2005. - 107 p.
• Túlélőkészlet: Kelet-Európai viccek 1917-1989 /
Gyűjtötte és válogatta Spielmann András és Spielmann
Mihály. - Mv.: Mentor, 2005.
• Temesvár régi ábrazolásai: 16-18. század / Jancsó
Árpád, Balla Loránd; Szerkesztette: Sebestyén Mihály. -
Mv.: Mentor, 2005. - 288 p.
• Az erdélyi magyar tanító- és óvóképzés történetéből:
Az erdélyi magyar tanító- és óvóképzés évszázadai
Aradtól Zilahig (1777-2000) / Az anyagot gondozta és
sajtó alá rendezte Szabó K. Attila; szerkesztette Sebestyén Mihály. - Mv.: Mentor, 2006. - 931 p.
• A Marosvásárhelyi Evang. Reform. Kollégium
története (1557-1895) / Koncz József; Az utószót
Sebestyén Mihály írta. - 2., átdolgozott, szerkesztett,
bővített kiadás - Mv.: Mentor, 2006. - IX, 815 p.
• Fénytől fényig: Ahogy Renate Kolcsár jr. látta =
Luminile lumii: Văzute de Renate Kolcsár jr. = In
Natural Light: The Way Renate Kolcsár jr. Saw It /
Renate Kolcsár jr.; Comentator Sebestyén Mihály. - Mv.:
Mentor Kiadó, 2008.
• A gyógyítás múltjából: Emlékkönyv Spielmann József
orvostörténész születésének 90-ik évfordulójára / [Szerkesztette és a szöveget gondozta Spielmann
Mihály]. - Mv.: Mentor Kiadó, 2008. - 301 p.
• Könyvek által a világ… Tanulmányok Deé Nagy
Anikó tiszteletére. Szerkesztették: Bányai Réka,
Spielmann-Sebestyén Mihály; Válogatta Zsigmond Irma.
- Mv., Teleki Téka Alapítvány, 2009. - 462 p.
• Utazás Nyugat-Európában: Naplótöredék / Bölöni
Farkas Sándor; Szerkesztette: Sebestyén Mihály. - Mv.:
Mentor, 2009. - 347 p.
• Marosszéki krónikák. - Vol. 1-2. -Mv.: Mentor, 2010
(red.). • Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Ed.
Ardealul, 2010. - 214 p.
Articole:
• Gemma. În: Átalvető, 41. sz. (2002. márc.), p. 18-19.
• Samuel Teleki-1739-1822. În: Vatra, nr. 9/10 (2005),
p. 99-101.
• Telekiana. În: Vatra, an 32, nr. 9/10 (2005), p. 96-99.
• Carmen Munteanu „...niciodată nu trece gloria
profesiunii noastre!.” În: Libraria. Anuar, 4, 2005, p.
276-277.
• O carte din biblioteca principelui Barcsai. În:
Libraria. Anuar, 4, 2005, p. 196-200.
• Kelemen Sándor (Kelly) - „sau lauda fidelităţii.” În:
Libraria. Anuar, nr. 5, 2006, p. 263-264.
• Ovidia Mesaroş (Vivi) - „o bibliotecară la Teleki.”
În: Libraria. Anuar, nr. 5, 2006, p. 261-262.
• Vásárhelyi séta 115 évvel ezelőtt. În: Népújság, 2006. ápr. 20, p. 5.
• Sajnálom. În: Népújság, 2006. nov. 17., p. 4.
• A Marosvásárhelyi schola particula és Református
Kollégium történetéhez. În: Népújság, 2007. febr. 7., p.
5.
• Fényképek a múltból: Körtesi Károly életműve
töredékben. În: Népújság (Múzsa), 2007. jún. 16., p. 7.
• Hors concours. În: Népújság, 2007. nov. 8, p. 5.
• KZST-esten az információ nyomában: Könyv a
mulandóság örökkévalóságáról / Sebestyén Mihály. În:
Népújság (Múzsa), 2008. febr. 23, p. 2, 3. Referinţe:
• Az egyetlen: Az Ellenpontok és az ellenpontosok története / Molnár
János. - Szeged: s.n., 1993. - 349 p.
• Az erdélyi zsidóság története a középkor későbbi századaiban (a
tizenharmadik és a tizenhetedik századok közt) / Perri Iczhak (Friedman
Ernő) Ph.D. - Tel Aviv: Tarbut, 1994.
• Hányan mentek Piripócsra? / Láng Zsolt; Névmutató (összeállította
Szabolcsi Borbála). - Kv.: Komp-Press, 1995.
• Külföldi magyar kutatók, oktatók, fejlesztők. 1. füzet / Szerkesztette
Tarnóczy Mariann. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia
Kutatásszervezési Intézet, 1996.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997. - 750 p.
• Új Magyar irodalmi lexikon. - Budapest: Akademiai kiadó, 2000. -
Vol. 3, p. 1931.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 97-99.
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 222-223.
• A Téka és őrei / Bächer Iván. În: Átalvető, 41. sz. (2002. márc.), p.
18.
• Vásárhely könyvekben / Sz. E. În: Népújság(Múzsa), 2006. nov.
18., p. 2.
• Bani de investiţii pentru „Teleki” şi Ansamblul „Mureşul” /
Claudia Sas. În: Adevărul de Seară, 29 mart. 2009, p. 2.
STANCIU, Camelia, psiholog, lector univ.; n. 1
apr. 1974. Studii: Lic. Ped. din TgM
(1989-1993); UBB, CjN, Fac. de Psihologie (1993-1997). Dr. în
psihologie, Fac. de Psihologie şi Ştiinţe
ale Educaţiei, Univ. din Bucureşti
(2006). Are trei cursuri univ.
multiplicate; a publicat articole şi studii
în volume colective şi reviste de specialitate; a susţinut
comunicări şt. în ţară şi străinătate.
Lucrări publicate:
• Relaţii psihologice în deficitul de atenţie şi
hiperactivitate la copiii de vârstă şcolară mică: Aplicaţii
la copiii normali comparativ cu copiii cu debilitate mintală. - CjN: Risoprint, 2007. - 310 p.
- în colaborare:
• Stele de milioane / Romeo Soare. Prefaţă de Camelia
Stanciu. - TgM: Nico, 2008. - 134 p. Referinţe:
• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu-Mureş /
Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed. Edu, 2008.
Biblioteca Judeţeană Mureş
418
STANCIU, Laura, Stanciu Laura Claudia; prof. de istorie, istoric; n. 16 mai
1973, Reghin, MS. Studii
gimnaziale, Şc. „Augustin Maior”
(Şc. Gen. nr. 5), Reghin, (1979-
1987); Lic. Ped. TgM (1987-1991);
Fac. de Istorie şi Filologie, Univ. „1
Decembrie 1918,” Alba Iulia (1991-
1996); master în istorie, specializarea Istoriografie şi Istorie Medie (1996-1997), disertaţia cu
titlul Petru Maior, Protopopadichia. Dr. în istorie cu
teza: Petru Maior - istoric (1998-2001), Iacob Mârza
(2001-2003), UBB, CjN (2003) şi Univ. „1 Decembrie
1918,” Alba Iulia. Muzeograf, Muzeul Naţional al
Unirii, Alba Iulia (1997); cercet. şt. III, cercet. şt. II la
Centrul de Excelenţă pentru Studii Istorice şi
Politologice „Iuliu Maniu,” Univ. „1 Decembrie 1918,”
Alba Iulia” (1998-2006); cadru didactic asoc., conf.
univ. la Fac. de Istorie şi Filologie, Univ. „1 Decembrie
1918,” Alba Iulia (2006-); dir. al Departamentului pentru Managementul Calităţii (2007-2008); cancelar gen. al
Univ. „1 Decembrie 1918,” Alba Iulia (2008-2010).
Proiecte de cercetare internaţionale finanţate: colaborare
cu Europa Institut (Budapesta) pe tematica Culturii
moderne mitteleuropene (sec. 18-19) (2000-2001);
colab. cu Institutul de Istoria Bisericii Răsăritene, Univ.
de Teologie catolică din Viena pe tematica Unirii de la
Brest (2004) şi a Unirii Bisericii românilor din
Transilvania cu Roma, proiect susţinut de Fundaţia Pro
Oriente din Viena; colab. cu Keith Hitchins, SUA (2006-
2008); Proiecte de cercetare naţionale finanţate: dir. de grant: În căutarea identităţii. Cler şi enoriaşi în oglinda
materialelor de arhivă (1744-1754) (2007-2008);
membră în colectivul de cercetare al granturilor: Politica
de toleranţă religioasă în Transilvania în timpul lui Iosif
al II-lea. Etatism şi diversitate confesională într-un
teritoriu multicultural (2008-2011), Semantică politică
iluministă în Transilvania (sec. XVII-XIX). Dicţionar
terminologic explicativ (2002-2005), Preiluminism şi
iluminism politic în Transilvania (sec. XVII-XIX) (1999-
2002). Specializări: Budapesta (2000); Viena (2001);
Roma (2002); Paris (2006). Membră a Soc. Academice
„Gheorghe I. Brătianu” (2000); Asoc. Cercetătorilor Bisericii Române Unite (2007). A îngrijit anumite ediţii;
a publicat peste 50 de studii şi articole în reviste de
specialitate şi vol. colective din ţară şi străinătate; a
participat la numeroase sesiuni ştiinţifice naţionale şi
internaţionale.
Lucrări publicate:
• Biografia unei atitudini: Petru Maior (1760-1821). -
CjN: Risoprint, 2003. - 632 p.
• Între Răsărit şi Apus: Secvenţe din istoria bisericii
românilor ardeleni ( prima jumătate a sec. al 18-lea). -
CjN: Argonaut, 2008. - 242 p. • Iluminism central european: Școala Ardeleană
(1700-1825). – CjN: Ed. Mega, 2010. - 412 p.
- în colaborare:
• Petru Maior, Protopopadichia / Ed. îngrijită, studiu
introductiv, note, glosar, indici, rezumat, bibliografie
selectivă Laura Stanciu. Pref. Pompiliu Teodor - Alba
Iulia: Muzeul Naţional al Unirii, 1998. - 325 p.
• Gherontie Cotore, Despre articuluşurile ceale de
price / Cuvânt înainte, rezumat, bibliografie selectivă,
indici, ediţie îngrijită: Laura Stanciu, Ioan Gabor, Mihai
Alin Gherman. Pref. Iacob Mârza, Alba Iulia, 2000. -
230 p.
• Semantică politică iluministă în Transilvania (sec.
XVII-XIX): Glosar de termeni (Pompiliu Teodor, Iacob
Mârza). - Alba Iulia: Aeternitas, 2002. - 767 p.
• Cum scriem istoria ? Apelul la ştiinţe şi dezvoltările
metodologice contemporane: Actele simpozionului
„Tinerii Istorici,” Ed. a IV-a, Alba-Iulia, 28-30
noiembrie 2002 / Coord.: Radu Mârza, Laura Stanciu. - Alba-Iulia: Aeternitas, 2003. - 325 p.
• Vasile Popp, De funeribus plebejis Daco-Romanorum
sive hodiernorum valachorum et quibusdam circa ea
abusibus - Despre înmormântările comune la daco-
romani sau la românii de astăzi şi despre unele
superstiţii, Viena, 1817. Rezumat: Laura Stanciu. - Alba
Iulia: Aeternitas, 2004. - 246 p.
• Sens şi reprezentare în dinamica gândirii politice din
Transilvania (sec. XVII - XIX). Dicţionar terminologic
explicativ. Bază de date. - CjN: Argonaut, 2005.
• Gherontie Cotore, Istoria despre schismăticia
grecilor / Pref. Iacob Mârza. Ed. îngrijită şi Studiu asupra limbii de Ioan Gabor, Alin Mihai Gherman,
Studiu introductiv: Laura Stanciu, Rezumat: E.Ch.
Suttner. - CjN: Ed.Argonaut, 2006. - 350 p.
• Reconstitutiri istorice. Idei, cuvinte, reprezentări.
Omagiu prof. Iacob Mârza. - Alba Iulia, 2006. - 465 p.
• Monografia satului Maioreşti / Beniamin Ioan Maior;
Prefaţă: Laura Stanciu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2008.
- 387 p.
• Despre Biserica Română din Transilvania.
Documente externe (1744-1754). - CjN: Ed. Mega, 2009.
- 350 p. • Petru Pavel Aron -300 (1709-2009) / Ed. îngrijită de
Laura Stanciu, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna
Vestire,” 2009. - 250 p.
• Die Union der Rumänen Siebenbürgens mit der
Kirche von Rom. Unirea românilor transilvăneni cu
Biserica Romei / Ed.: Johann Marte, Viorel Ioniţă, Iacob
Mârza, Laura Stanciu şi Ernst Christoph Suttner.
Colaboratori: Paul Brusanowski, Nicolae Chifăr, Daniel
Dumitran, Ovidiu Ghitta, Keith Hitchins, Vasile Leb,
Greta-Monica Miron, Mihai Săsăujan, Gavril Sipos. -
Vol. 1. – Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2010. - 335 p.
• Petru Maior, Didahii / Ed. îngrijită, studiu întroductiv, note, glosar, rezumat: Laura Stanciu, Ioan
Adrian Circa. - CjN: Ed. Mega, 2011. - 146 p.
Studii şi articole, selectiv:
• Petru Maior între Aufklärung şi Les Lumiéres. În:
Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, 1, Alba Iulia,
1995, p. 169-179.
• Nicolaus Olahus în Istoria pentru începutul
românilor în Dachia a lui Petru Maior. În: Anuarul
Institutului de Istorie „A. D. Xenopol.” - IS, 32, 1995, p.
251-255.
• Căsătorie, moralitate şi condiţia femeii în viziunea Şcolii Ardelene. În: Apulum, XXXIV/1997, p. 385-395.
• Sinodul Bisericesc - reprezentanţa naţională a
românilor transilvăneni în secolul al XVIII-lea. În:
Apulum, XXXV/1998, p. 417-426.
• Omiletica lui Petru Maior ca oportunitate de
Ana Todea, Portrete mureșene
419
armonizare a Reformei catolice cu Iozefinismul. În vol.
Discursuri şi reprezentări despre moarte în Transilvania
din premodernitate până în secolul XX / Ed. Mihaela
Grancea. – CjN: Ed. Cartea de Stiinţă, 2005.
• Lucrările Conferinţei Româno-Vieneze: Unirea
Religioasă a românilor ardeleni. În: Annales
Universitatis Apulensis, Series Historica, nr. 6, 2002; 9,
2005; 10, 2006; 11, 2007.
• Între abstinenţă şi abundenţă. În căutarea identităţii: alimentaţia clerului unit din Transilvania la mijlocul
secolului al 18-lea. În: Libraria, 6, 2007.
• Reglementările matrimoniale în Transilvania celei de
a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea. În Anuarul
Institutului de Istorie „A.D. Xenopol,” tom. XXXVIII,
IS, 2001, p. 109-121. [colab. cu Ana Maria Roman
Negoi].
• Un reprezentant al iluminismului catolic de tip
provincial: Petru Maior (1785-1809). În vol. Reghinul
cultural, IX, 2004.
• The Union of the Romanian Church of Translvania with the Church of Rome. În: Colloquia, 2003-2004.
• Reformism, Agrarian Ideology and Political
Exercise. The Leitmotif of Romanian Petitioners in
Transylvania (1697-1894). În vol. Cultură politică şi
politici culturale în România modernă. – IS, 2005, p. 55-
67.
• Şcoala Ardeleană un subiect epuizat? Revizitarea
unui concept. În: Annales Universitatis Apulensis, Series
Historica, nr. 8, 2004.
• The Archaeology of Words. A Bird’s Eye View into
the Historical Texts in Transylvania (The 18th Century). În vol. Themes in European History: Essays from the 2nd
International Conference on European History / Ed.
Nicholas Pappas, Gregory T. Papanikos. - Atena, 2005
(colab. cu Roman-Negoi Ana-Maria, Mârza Iacob).
• Voci ardelene despre Europa. Călătoria unei idei în
secolul al XVIII-lea. În vol. Reconstituiri istorice. Idei,
cuvinte, reprezentări. - Alba Iulia: Ed. Aeternitas, 2006.
• The Relation Centre - Periphery as Integrating
Exercise. The Intellectual Elite of the Transylvanian
Romanians in the Rome of Controversies (1775-1779).
În: Annuario dell’ Istituto Romeno di Cultura e Ricerca
Umanistica di Venezia. VIIII-IX, nr. 8-9/2006-2007. • Despre istoria istoriografiei iluministe central-
europene. Direcţii - repere – tendinţe. În: Annales
Universitatis Apulensis. Series Historica, 11 / I, 2007.
• Entre abstinence et abondance: sur l’alimentation du
clergé de Blaj au XVIIIe siècle. În: Studia Theologia
Catholica, nr. 1, 2008.
• Despre efectele politicii reformismului terezian.
Pionierii Blajului la studii, în Roma (1736-1754). În:
Studia Theologia Catholica, nr. 2, 2009.
• Identitate şi diversitate. Despre Biserica românilor
ardeleni (1744-1754). În: Studia Theologia Catholica, nr. 4, 2009.
• Pionierii Blajului şi Unirea, la jumătatea secolului al
18-lea. În: Annales Universitatis Apulensis. Series
Historica, 14 / II, 2010.
• Despre rolul lui Petru Maior în Şcoala Ardeleană. În
vol. Petru Maior şi iluminismul Europei centrale / Ed.
Cornel Sigmirean, Corina Teodor. – TgM: UPM TgM,
2011.
• About National Identity in Transylvania. The Concept
of Fatherland for Transylvanian Romanians between
1700 and 1848. În: Brukenthalia. Romanian Cultural
History Review. Supplement of Brukenthal. Acta Musei,
nr. 1 / 2011.
• Petru Maior, Didahii, a Representative Book for
Central European Enlightenment. În: Brukenthalia.
Romanian Cultural History Review. Supplement of
Brukenthal. Acta Musei, nr. 1 / 2011 (colab. Ioan Adrian Circa).
• Cazul Daniil Mardsinai (Marginai) şi toleranţa
tereziană. În: Studia Theologia Catholica, nr. 1, 2011.
• Travelling in a Wound: The Transylvanian
Romanians’ Church in the Middle of the 18th Century.
În: Historia Ecclesiastica, nr. 1, 2012, Prešov, Slovacia.
• Pionierii Blajului sau despre prima generaţie a Şcolii
Ardelene. În: Anuarul Institutului de Istorie „A.D.
Xenopol”, IS, 2012.
• Zwischen Florenz und Trento. Die Union der
Rumänen Siebenbürgens mit der Kirche von Rom (1697-1700). În: Historia Ecclesiastica, nr. 2, 2012, Prešov. Referinţe:
• Who's who în România. - Ediţie princeps. - Bucureşti: Pegasus
Press, 2002, p. 619. • Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu-Mureş /
Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed. Edu, 2008, p. 66-67.
• Lansare de carte [„Între Răsărit şi Apus.” Secvenţe din istoria
bisericii românilor ardeleni; „Monografia satului Maioreşti”] / Marin
Şara. În: Cuvântul liber, 3 iul. 2008, p. 1, 2 foto.
STAVILĂ, Lucia Zamfira, învăţătoare; n. 16
dec. 1955, Căpuşul de Câmpie, MS. Învăţătoare în Căpuşul de Câmpie; cons.
cu munca educativă.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Monografia localităţii Căpuşul de
Câmpie judeţul Mureş / Mihai Stavilă,
Lucia Stavilă. – TgM: Nico, 2009. - 228
p.
• Monografia localităţii Lueriu / Mihail Moldovan,
Mihai Stavilă, Lucia Zamfira Stavilă, Mihai Morar. -
TgM: Nico, 2009.
• Căpuşul de Câmpie, judeţul Mureş. Monografie 1947-2010 / Mihai Stavilă, Lucia Stavilă, Laura
Alexandra Pui. - TgM: Nico, 2010. - 236 p. Referinţe:
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Nico. -
Vol. 2: 2007.
• Istorie trecută, istorie prezentă „Monografia localităţii Lueriu/
Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 9 ian. 2010, p. 2.
STAVILĂ, Mihai, prof.; n. 27 ian. 1951, Lueriu,
MS. Absolvent al Fac. de Istorie
Geografie, UBB, CjN (1979). Prof., dir.
de şc., Căpuşul de Câmpie (1982-2006);
dir. adj. la Şc. Gen. din Iclănzel (2006-)
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Monografia localităţii Căpuşul de
Câmpie judeţul Mureş / Mihai Stavilă, Lucia Stavilă. –
TgM: Ed. Nico, 2009. - 228 p.
• Monografia localităţii Lueriu / Mihail Moldovan,
Mihai Stavilă, Lucia Zamfira Stavilă, Mihai Morar. -
Biblioteca Judeţeană Mureş
420
TgM: Nico, 2009.
• Căpuşul de Câmpie, judeţul Mureş. Monografie
1947-2010 / Mihai Stavilă, Lucia Stavilă, Laura
Alexandra Pui. - TgM: Nico, 2010. - 236 p. Referinţe:
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş: Dascăli
mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Nico. - Vol. 2: 2007.
• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. - Vol. 1. - TgM: Edu,
2010, p. 72-75.
STĂNESCU, Crina Rodica, pictor; n. 15 iul.
1966, Bucureşti. Studii: Lic.
laboranţi chimie, Bucureşti (1984);
Şc. de Artă TgM, prof. Lucia
Călinescu (2005); IAP „Ion
Andreescu,” CjN; Bursă de studii în
Italia (2010). Membră a AAP MS.
Expoziţii personale: Galeria „Unirea”
(2006); BCR Central TgM (2005,
2006); Sighişoara, Turnul cu ceas, (2005); Sala „Charis”
TgM (2007). Expoziţii de grup: Galeria „Unirea” (2004, 2005, 2006, 2007); expoziţia jud. de pictură dedicată
zilei de 8 Martie; expoziţia de pictură „Tabăra de pictură
de la Sovata”; Salonul jud. de primăvară, anual de
pictură; expoziţia colectivă a absolvenţilor Şc. de Artă,
expoziţia de pictură modernă, Salonul anual de pictură,
expoziţia jud. de icoane şi obiecte de cult; Concursul
Naţional de Pictură şi Grafică „Vespasian Lugu” din
Brăila în anul 2005. A participat la taberele de creaţie:
Cund (2005); Seleuş (2005, 2006); Sovata (2005, 2006,
2007); Lunca Bradului (2006). A primit premiul
„Ambasador” pentru activitate artistică (2005). Tehnici: ulei pe pânză şi icoane pe sticlă; restaurare pictură şi
restaurare ţesături.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici
Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. -
TgM: Ed. Nico, 2007. - 162 p. Referinţe:V
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 220-222.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p.
100.
• Tabăra de pictură Deda. Ediţiile I-V 2004-2008 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2008, p. 43.
• Talente mureşene: Crina Rodica Stănescu / Romeo Soare, Ilarie
Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 22 febr. 2006, p. 2.
• Prilej pentru un dublu vernisaj. Taberele de creaţie de la Seleuş şi
Cund / Nicolae Balint. În: Zi de zi, aug. 2006, p. 2.
• Tabăra de pictură „Iarna la Sovata - 2007” / Dorin Borda, Ilarie
Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 28 febr. 2007, p. 2.
• Premiile revistei naţionale „Ambasador.” Ed. a XI-a. În:
Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12
STOE-MĂRGINEANU, Aurelia, pictor; n. 19
iun. 1940, TgM. Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj
(1966). Călătorii de studii: Ungaria (1956). Debutează în
1966 la BV, unde participă la expoziţii colective, iar din 1969 la anuala de stat. Expoziţii personale: Bucureşti şi
BV (1969). Lucrează pictură, ilustraţie de carte,
decoraţiuni interioare. Are lucrări în muzeul din BV. Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976. - 536 p.
STOICA, Gavrilă de Báts, protopop, canonic; n.
1772, Milăşel, com. Crăieşti - m. 1836. Urmează
cursurile primare la franciscanii din Călugăreni, cele
gimnaziale la TgM şi Blaj. În 1795, este trimis pentru
studii teologice la seminarul din Pojon. Întors la Blaj în
1799, a activat ca prof., apoi a fost trimis ca paroh şi
protopop în Bálvanias - Váralya, din jud. Salonic -
Dobâca. După trei ani se mută la Nicula; în 1807, a devenit protopop al Jucului Inferior; în 1809, episcopul
Bob îl numeşte canonic bobian. Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 41 - 42.
STREJAC, Florin, sculptor, artist decorator; n. 26
aug. 1960, IS. Absolvent al IAP
„Nicolae Grigorescu,” Bucureşti,
Secţia sculptură (1987). Licenţă
postuniv. (2000), restaurare piatră.
Designer, Întreprinderea de
prelucrare a mobilei TgM (1987-
1990); restaurator piatră la MJM
(1996-). Membru UAP din 1993.
Expoziţii personale: Monthey, Elveţia (1993); TgM
(1994); Bistriţa (1995); Aachen, Germania (1996, 1997,
2000); Heisberg, Germania (2000); Essen, Germania
(2003). Expoziţii de grup: Bucureşti, Tm, CjN, Baia Mare, TgM, Ravenna - Italia, Montreal - Canada,
Cordoba - Spania (1985-2004). Simpozioane de
sculptură: Sălişte, SB (1987); Oarba de MS (1988-1991,
1993, 1994, 1995); Sângeorz Băi, Bistriţa (1996); TgM
(1996); Reghin (2000, 2004); Fuente Palmera, Spania
(2000, 2003). Monumente de for public: Bustul
cărturarului Petru Maior, UPM, TgM; Bustul
domnitorului Al. Ioan Cuza, sediul Poliţiei TgM;
Monumentul oraşului Iernut, MS. Premiul presei (1997,
1999); Diplomă, Simpozionul de sculptură, Spania
(2002).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Aluviuni: [poezii = Alluvia = poems] / Valentin
Marica; grafica: Florin Strejac. – CjN: Dacia, 2000. -
272 p. Referinţe:
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Solstiţiu la Echinox: poeme / Nicolae Băciuţ. - TgM: Tipomur,
2002.
SUBA Piroska, artist plastic; n. 8 iun. 1933, Lupeni,
HD. Studii: Şc. Medie de Artă Plastică
din TgM (1953), cu diplomă de
tehnician în grafică. Membră a AAP
MS (2002). Expoziţii personale în
TgM: Sala „Unirea” şi Sala Surtec.
Expoziţii colective: Sala „Unirea,”
Salonul Jud. de pictură (2002-2006),
Cetatea Medievală, cu ocazia Zilelor
târgumureşene şi a târgurilor organizate. Tabere de pictură: Mădăraş, Sovata, Zagăr, Berghia. Tehnici:
pictură în ulei pe pânză, tempera şi acuarele. Referinţe:
Ana Todea, Portrete mureșene
421
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p.
101.
SUCIU, HOREA, prof. de ped.; n. 16 sept. 1931,
Iclănzel, MS. Studii: Fac. de Psihologie-Ped., UBB, Cj
(1954). Prof. la TgM şi Constanţa (1954-1959); şef al
Secţiei de Învăţământ Constanţa (1959-1960); lector la
Institutul de 3 ani din Constanţa, fiind şi susţinător al înfiinţării institutului; dir. al Lic. Ped. din Constanţa
(1969-1979); prof. la Lic. Ped. Constanţa (1979-1990).
A publicat studii despre abordarea sistemică a
activităţilor complementare prin practica ped., despre
proiectarea orelor de dirigenţie în Revista de pedagogie
şi în culegeri colective de ped. A susţinut comunicări în
sesiuni ştiinţifice privind educarea elevilor în spiritul
patriotismului, educaţia şi instruirea modernă. A fost
decorat cu „Ordinul Muncii” cls. a III-a Referinţe:
• Dicţionar de personalităţi dobrogene - Vol. 3: Filozofie,
Psihologie, Pedagogie, Logică, Sociologie, Teologie. - Constanţa: Ex
Ponto, 2008. - 218 p.
SUCIU, Ioan, învăţător, pr. gr.-cat.; n. 4 nov. 1867,
Căcuciu, MS - m. 29 ian. 1936, Căcuciu, MS. Studii: Şc. normală la
Blaj (1887); Seminarul gr.-cat. din
Blaj, secţia teologie. Hirotonit şi
numit pr. în Şoimuş; învăţător în
Solovăstru; învăţător la Sânmihai de
Pădure şi Şerbeni; dascăl şi pr. în
Căcuciu (1894-1928). A fost membru
în Senatul scolastic protopopesc gr.-cat. al Districtului
(Protopopiatului) Reghin şi preş. al cercului protopopesc
al învăţătorilor din Districtul Reghin; membru al
Despărţământului Reghin al Astrei; a căutat să ţină trează conştiinţa românească. A construit biserici de
piatră în Şoimuş, Căcuciu, Şerbeni, cu fonduri din
colectări. A participat la MAN de la Alba Iulia; a activat
pe tărâm şcolar, politic şi cultural, susţinând conferinţe şi
prelegeri pe diferite teme în cadrul Despărţământului
Reghin şi Gurghiu, cât şi în cadrul Cercului Cultural
Gurghiu. Pentru întreaga activitate depusă a fost răsplătit
cu Medalia „Răsplata muncii pentru biserică,” cls. I
(1925); Medalia „Răsplata muncii pentru şcoală,” cls. I
(1926) şi Ordinul „Coroana României” în grad de
Cavaler (1930). Referinţe:
• Sub stindardul Astrei. Două decenii de activitate culturală în
Despărţământul Reghinului, 1919-1939 / Vasile Netea. - Reghin: Ed.
Despărţământul Astra, 1939, p. 17.
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 61
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 10, 1989, p.
69.
• Formarea şi activitatea Consiliului Dirigent al Transilvaniei,
Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria (2 decembrie 1918 - 10
aprilie 1920) / Dr. Aurel Galea. - TgM: Tipomur, 1996. - 563 p.
• Reînvierea Astrei / Melinte Şerban. În: Astra Reghineană. - Reghin,
1999, p. 116.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 219-222.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Ed. UPM, 2007, p. 261.
• Şematism. - Blaj, 1896, p.202; 1900, p.484, 503; 1911, p.187-188;
1916, p. 226-236.
• 24 ore mureşene, 23 apr. 1997.
SUCIU, Lucia Zâna, artist plastic; n. 12 mai 1933,
Râpa de Jos, MS. Studii: Lic. „Al.
Papiu Ilarian”; Şc. de Artă din TgM,
cu prof. Gheorghe Olariu. Membru
fondator al AAP MS (1977); face
parte din Cons. de Conducere al Asoc.
(1984-1999). Expoziţii personale în
diferite săli din TgM (1982, 1983,
1985, 1995, 1999, 2000-2002, 2004,
2006). Expoziţii de grup şi colective în: TgM, Piteşti,
Bucureşti, Constanţa, Alba-Iulia, CjN, Reghin, SM,
Târnăveni, Sovata. Tabere de creaţie: Sovata (1987, 1988, 1995, 1997, 1998). Obţine premiul I (1983, 1988);
premiul II (1989) la Expoziţia Jud. de artă (2007);
premiul I pentru artă plastică la Festivalul Internaţional
„Lucian Blaga” din Lancrăm, AB, ed. a XXVII-a. Are
lucrări în colecţii particulare din România, Italia,
Austria, Germania, Belgia, Ungaria, Israel, Luxemburg,
Canada şi SUA. Referinţe în presa locală, Radio şi
Televiziunea locală. Referinţe:
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Mureş, 2004, p. 59.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p. 103
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1311.
• Cuvântul liber, 14 iun. 2000, p.4; 8 febr. 2003, p. 3.
SUCIU, Maria, artist plastic; n. 21 aug. 1953,
Seuca, com. Găneşti, MS. A absolvit
Lic. Teoretic; cursuri postlic.
Funcţionar adm. în turism, oraşul
Sovata; din 2000, lucrează în acuarelă
şi pictură în ulei, având prof. pe Ligia
Podorean Ekström. A realizat peste 300 de lucrări cu teme din peisajul
rural şi de munte, flori, natură statică.
Membră a AAP MS (2005). Participă la expoziţii de
grup, la Salonul Jud. de Primăvară şi Salonul anual de
pictură, TgM; expoziţie personală la Casa de Cultură
„Mihai Eminescu” din TgM (2005). Expoziţiile sale au
fost prezentate la radio şi televiziune şi în presa jud. Are
lucrări în colecţii particulare, în ţară şi străinătate. Referinţe:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p.
104.
SUCIU, Petru, turnător în bronz; n. 22 aug. 1947,
Ernei, MS. A absolvit Şc. prof. la Grupul şc. MIU din
TgM şi Lic. „Al. Papiu Ilarian.” Lucrează ca turnător la Prodexcoop TgM (1972-1990); în 1990, s-a privatizat,
şi-a deschis propriul atelier de turnătorie în Sângeorgiu
de MS: S.C. „Turnef Transilvania.” Până în 1990 a
executat lucrări complexe pentru Uzina mecanică Cugir,
„Faur” Bucureşti, Uzina 2 BV şi pentru export. În
atelierul propriu, toarnă lucrări de artă şi de cult: clopote
pentru biserici, candelabre, sfeştnice. Lucrări de artă:
Eminescu şi Coşbuc (busturi după lucrările sculptorului
Biblioteca Judeţeană Mureş
422
Ioan Vlasiu, ambele pentru oraşul Luduş); Al. Papiu
Ilarian (lucrarea lui Ioan Grama, pentru comuna Papiu
Ilarian); Monumentul latinităţii (pentru oraşele Zalău,
Iernut, Luduş, reproducere după Victor Cristea);
basoreliefuri: Eminescu (V. Cristea), Traian (V. Cristea);
a transpus în bronz statuia „Emil Dandea,” TgM; lucrări
ale artiştilor plastici mureşeni, participări la expoziţii
internaţionale în Italia, Franţa, Olanda. Toarnă produse
tehnice din metale neferoase pentru beneficiari din ţară,
produse de larg consum, tehnico-sanitare, organe de
maşini. Referinţe:
• Petru Suciu, traspunerea în bronz [a monumentului Emil A.
Dandea]. În: Oraşul. Ediţie specială ocazionată de dezvelirea statuii
lui Emil Aurel Dandea, nr. 1, aug. 1996, p. 10, 1 foto.
SUCIU, Sever, sculptor; n. 17 febr. 1924, Gâmbuţ,
com. Bichiş, MS - m. 2 aug. 1997,
Târnăveni, MS. Autodidact, având
studii medii, a studiat o viaţă filosofia,
istoria şi estetica artelor plastice
universale. Sculpturi în lemn: Pomul
vieţii (1979); Împăratul Carpaţilor şi
Apostolul sărac (1981); Iov (1983);
Alegorie dacică, Regina muzicii
(1984). Sculptură în piatră: Iubirea de unire, Echilibru
antic, Suferinţa, Naştera filosofilor (1984-1996).
Expune, la Salonul Naţional de Artă Naivă Bucureşti, lucrarea Dac îngenunchiat (Dac cu steagul). Se propune,
de către Muzeul de Artă şi Etnografie CjN, donarea
colecţiei de artă a artistului, dar acesta refuză. Proiecte
neterminate: Monumentul Eroilor de la Gâmbuţ, lucrare
monumentală (bronz, tablă de cupru şi piatră). Referinţe:
• Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert
Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 162-163.
• Târnăveni: Repere culturale şi istorice / Răzvan Ducan. - TgM:
Tipomur, 2003. - 255 p.
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -
TgM: Ardealul, 2008, p. 324-325.
• Sever Suciu / Nicolae Băciuţ, Răzvan Ducan. – TgM: Ed. Nico,
2009. - 112 p.
• Lesa de hârtie (publicistică) / Răzvan Ducan. - TgM: Nico, 2010,
p. 252-256.
• Un sculptor ţăran / Ioan Alexandru. În: Luceafărul, 24 mart. 1979.
• Sever Suciu - artistul şi...paradisul pierdut de pe str. Narciselor /
Răzvan Ducan. În: Cuvântul liber, 15 febr. 2000, p. 4.
• Mesageri mureşeni ai artei, la Bratislava ! / Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, 17 iul. 2007, p. 2.
• Cuvântul liber, 15 febr. 2000; 13 iun. 2000, p. 4; 14 febr. 2001, p.
4; 15 febr. 2002, p. 9; 17 febr. 2004, p. 6.
SUCIU, Vasile, pr. gr.-cat., senator în Parlamentul
României; n. 21 dec. 1857, Vălişoara, regiunea Aiud - m.? nov. 1937, Căpuşul de Cîmpie, MS. Studii: şc. prim.
în localitatea natală (1864-1865); Şc. rom.-cat. din
Colţeşti (Trascău-Sângeorgiu); cls. a II-a primară la Blaj,
unde a urmat întreg lic. Este trimis la Univ. din
Budapesta spre a audia cursuri de teologie la Seminarul
Central, apoi la Institutul de Sublimă Educaţie „Sf.
Augustin” din Viena, obţine licenţa în teologie (1881).
Este numit pr.-cooperator (1881) în parohia Căpuşul de
Cîmpie; hirotonit pr. (1883). Este ales preş. al Clubului
PNR; face parte din delegaţia ce a dus Memorandul la
Viena (1892), fapt care îl implică în trei procese politice;
este ales membru supleant al Comitetului Central al
PNR; participă la Congesul Naţionalităţilor de la
Budapesta (1895), fiind admonestat de Mitropolitul V.
Mihalyi. În 1896, este ales dir. al Despărţământului
XXV al ASTREI; din 1893 a fost delegat protopopesc la
toate sinoadele arhidiecezane, iar la sinodul din 1904-
1906 este ales notar, apoi notar al Luduşului (1910);
participă la MAN de la Alba Iulia (1918). La propunerea
sa (1919), comunele Căpuş, Iclănzel şi Icland trec de la
jud. Turda la MS (1930). Este ales senator al primului
parlament al României întregite (1919); înfiinţează Coperativa de Consum „Căpuşana” (1920) şi Banca
populară „Căpuşana” (1927). Membru al PNŢ. Referinţe:
• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile
Netea. - Bucureşti: Europa Nova, 1993. - 304 p.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Ed. UPM, 2007, p. 174.
• Căpuşul de Câmpie, judeţul Mureş: monografie / Prof. Mihai
Stavilă, Înv. Lucia Zamfira Stavilă, Prof. drd. Laura Alexandra Pui. -
TgM: Nico, 2010, p. 175-180.
• Note biografice despre preotul român Vasile Suciu din Căpuşul de
Cîmpie / Alexandru Cîmpian. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 1
(2002), p. 163-166.
SUCIU, Victor, avocat, om politic; n. 1885, Căpuşul
de Câmpie - m. ? Studii: Fac. de Drept, Cj. Avocat la Sighişoara. Are rol în viaţa politică şi socială. În timpul
războiului este comandantul Gărzii Naţionale; subprefect
al comitatului MS-Turda (1919-1922); membru în
conducerea PNŢ; senator (1928-); este juristul
Institutului de Asigurări „Prima Ardeleană”; cons.
orăşenesc, cu rol în dezvoltarea urbană a oraşului TgM.
Membru fondator şi membru pe viaţă al Astrei; membru
fondator al asoc. Geografia şi AGRU; membru onorific
al mai multor asoc. culturale şi politice. Distincţii:
„Steaua României” cu cruce. Referinţe:
• Ki Kiscoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.
- Tm - Arad, 1931, p. 341-342.
SUCIU, Victor, economist, primar al TgM, cons.
jud.; n. 8 mai 1941, Sânger, MS - m. 18 ian. 2007, TgM.
Şc. elem., Idicel Sat (1947-1951); Lic. „Al. Papiu
Ilarian” din TgM (1957); Şc. Tehnică de Construcţii
Civile CjN (1961); absolvent al Fac. de Ştiinţe
Economice a Univ. „Alexandru Ioan Cuza” din IS
(1967). Economist la IMATEX (1967-1970); şef serviciu
plan-dezvoltare la Imatex TgM (1970-1990); primarul
mun. TgM (1990-1992); dir. comercial, Imatex (1992-1993); vicepreş. al CJM (1993-1996); cons. economic,
„Azomureş” (1996-2000); cons. mun. (1992-1996);
cons. jud. (1996-2007). Membru fondator al Uniunii
Vatra Românească şi al PUNR; a organizat festivităţile
pentru dezvelirea statuii lui Emil Dandea, şi-a adus
contribuţia la vol. Acţiuni preliminare şi dr. Emil
Dandea - primarul oraşului TgM (1996). A publicat
articole de specialitate în reviste şi ziare locale.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Politică şi administraţie: culegere de texte / Emil A. Dandea; selecţie, studiu introductiv, note şi indice de
Dimitrie Poptămaş şi Mihail Artimon Mircea; Cuvânt
înainte de Victor Suciu. - TgM: Casa de Editură
Ana Todea, Portrete mureșene
423
„Mureş,” 1996. - 231 p.
Studii şi articole:
• Nume de străzi care jignesc sentimentul naţional (1).
În: Cuvântul liber, 22 mart. 2007, p. 1, 3. Referinţe:
• Ec. Victor Suciu (8 mai - 18 ianuarie 2007) [Necrolog]. În:
Cuvântul liber, 20 ian. 2007, p. 2.
• Prietenului plecat dintre noi / Lazăr Lădariu. În: Cuvântul liber, 23
ian. 2007, p. 3, 1 foto.
SÜKÖSD Ferenc, pictor; n. 3 mart. 1933, Ocna,
HR - m. 24 dec. 1972, TgM. Studii: IAP „Ion
Andreescu” Cj (1959). Călătorii de studii: Ungaria
(1965); URSS (1969). Îndrumător la Casa Creaţiei
Populare (1959-1960); muzeograf la Muzeul de Artă
TgM (1960-1972). Din 1959 participă la expoziţii
colective la TgM, Odorhei, Reghin (1961), Miercurea
Ciuc (1968), bienala de stat (1968), expoziţia filialei UAP TgM la Bucureşti (1970). Expoziţii personale: la
revista Új Élet (1978); Korunk (1981); retrospectivă
Odorhei (1983). Lucrează pictură de şevalet şi frescă
(Casa de Cultură din Covasna).
Lucrări publicate:
• Vida Árpád / Catalogul a fost redactat = a katalógust
szerkesztette Sükösd Ferenc. - Mv.: Muzeul de Artă,
1970. - 84 p. Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976. - 536 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Korunk galéria: találkozások: 1973-1982-1997 / Szerkesztő Kántor
Lajos. - Kv.: Komp-Press, 1997. - 120 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 300-301.
• Népújság, 13 dec. 2003; 18 mart. 2004; 20 mart. 2004.
SZABÓ Barnabás, grafician, scenograf; n. 27 oct.
1935, TgM. Debutează în 1960, la Oradea. Participă la
expoziţii de grup în diferite oraşe din ţară. Lucrează
gravură în linoleum, acvaforte, ilustraţie de carte şi, în
special, scenografie pentru teatrul de păpuşi din Oradea
(din 1935). În grafică, a realizat unele compoziţii cu
tematică socială, într-o viziune apropiată neorealismului
italian, manifestând preocupări pentru redarea mişcării. Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976. - 536 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 172-173.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 302.
SZABÓ Bencző Kincső, prof., soprană; n.?,
Odorheiu Secuiesc, HR. Studii muzicale în oraşul natal;
Academia de Muzică „Gh. Dima” din CjN, prof. Ionel
Pantea, Laki Krisztina; bursă de studii la Academia de
Muzică „Franz Liszt” din Budapesta, prof. Pászthy Júlia
(2004). Prof. la Lic. de Artă din TgM, soprană în Corul Mixt al Filarmonicii de Stat din TgM. Repertoriul său
cuprinde arii şi roluri potrivite vocii de soprană, precum:
Adina din Elixirul dragostei; Nora din Don Pasquale de
Donizetti; Susanna din Nunta lui Figaro; Zerlina din
Don Giovanni; Pamina din Flautul fermecat de Mozart. Referinţe:
• Caiet program: Zilele muzicale târgumureşene, Ed. a 39-a, 14-28
mai 2009, p. 22.
SZABÓ Csaba, compozitor, dirijor, prof.; n. 19 apr.
1936, Acăţari, MS. - 23 mai 2003, Szombathely,
Ungaria. Studii: Lic. de Muzică, TgM (1949-1953);
Conservatorul Cj (1953-1959), cu Major Ferenc (teorie-
solfegii), Jodál Gábor (armonie şi compoziţie), Max
Eisikovits (contrapunct), Wilhelm Demian (orchestraţie),
Lakatos Ştefan (istoria muzicii), Jagamas János (forme
muzicale şi folclor). Dirijor al Ansamblului de cântece şi
dansuri din TgM (1959-1967); lector la IAT
„Szentgyörgyi István” (din 1964). Opere mai importante:
Baletele Mielul cu părul de aur (1958), Balada
haiducului (1964), opera pentru copii Micii constructori (1965), Cantata Bistriţei (1959), Cvartetul tinereţii
(1958).
Lucrări publicate:
• Cvartetul tinereţii. - Bucureşti: Ed. Muzicală, 1964.
• Egyszerű Énekek. - TgM: Casa Jud. a Creaţiei, 1968.
- în colaborare:
• Maturandusok erdélyi magyar érettségizők első
évkönyve / szerkesztette: Bartha Zoltán és Szabó Csaba. -
Kv.: Tinivár, 1995. – 320 p.
• Maturandusok második évkönyve - 1996 /
Szerkesztők: Bartha Zoltán, Szabó Csaba és dr. Tibád Levente. - Kv.: Tinivár, 1996. – 416 p.
• Maturandusok 1997: az erdélyi, délvidéki,
kárpátaljai, németországi magyar nyelven érettségizők
évkönyve / Szerkesztették Bartha Zoltán és Szabó Csaba.
- Kv.: Tinivár, 1997. - 400 p. Referinţe:
• Muzicieni români. Lexicon. - Bucureşti: Ed. Muzicală, 1970, p.
414.
• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:
Romfel, [1993]. - 208 p.
• Magyar és nemzetközi ki kicsoda 1994: Több mint 12500
kortársunk életrajza. - Budapest: Biográf, 1994.
• Forgószélben / Aniszi Kálmán. - Ungvár: Intermix, 1994. –
Budapest. - 327 p.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 3:
Kh-M, 1994; Vol. 5: S-Sz, 2010, p. 269-272.
• Universul muzicii româneşti: Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România (1920-1995) / Octavian Lazăr Cosma. -
Bucureşti: Ed. Muzicală, 1995. - 590 p.
• A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 1966-
1970. - Budapest, Argumentum Kiadó. - 1996. - 2 vol. - 2 köt.:
Szerzők: K-Z; Névmutató, p. 515-970.
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 173.
• Zenetudományi írások, 1998 / szerkesztette László Ferenc. -
Bukarest: Kriterion, 1999 -Budapest: MTA Zenetudományi Intézet -
248 p.
• Évfordulós koncertek a Kultúrpalotában. În: Népújság(Kalauz),
2006. dec. 8., p. 1.
• Szabó Csaba- emlékhangverseny / Csíky Csaba. În:
Népújság(Múzsa), 2006. dec. 9., p. 7.
SZABÓ Duci, Ida, actriţă; n. 1920, Cj. Studii:
Conservatorul Cj; Institutul de Teatru Cluj. Actriţă la
Biblioteca Judeţeană Mureş
424
Teatrul Naţional Cj, apoi la Teatrul Secuiesc TgM
(1946-1977). Roluri mai importante: Iluska (Kacsóh -
Pongrácz: János vitéz); Rozika (Móricz: Úri muri);
Natasa (Gorkij: Éjjeli menedékhely); Pepi néni (Móricz:
Nem élhetek muzsikaszó nélkül);
Szalayné (Barta Lajos: Szerelem); Anna
(Székely János: Irgalmas hazugság). Referinţe:
• A Hét évkönyve. - 1982, p. 235.
• Romániai magyar irodalmi lexikon:
Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom,
művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 3: Kh-M, 1994.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 173-174.
• Romániai magyar ki kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-Scripta,
1997, p. 647.
• Százszorszépek / Máthé Éva. - Czíkszereda: Pallas Akadémia, 2005.
• Szabó Duci: életinterjú kötet / Nagy Miklós Kund. - Cluj: Polis,
2007.
• Szabó Duci Szentgyörgyi István-díjas. În: Népújság, 15 okt. 1998.
• Népújság, 21 dec. 2004; 16 apr. 2008.
SZABÓ Ernő, actor, regizor; n. 30 iun. 1900,
Kasovicse, Cehoslovacia - m. 10 febr.
1996, Budapesta. Actor la Teatrul din
Budapesta, apoi la Oradea; fondator şi
regizor al Teatrului Secuiesc din TgM
(1946); comediant, dansator în filme.
Spectacole regizate: Pescăruşul de
Cehov, Azilul de noapte, Micii burghezi, Egor Bulâciov şi ceilalţi,
Vassa Jeleznova de Gorki, O scrisoare pierdută şi D-ale
carnavalului de I.L. Caragiale, Chef domnesc de Móricz
Zsigmond, Banul Bánk de József Katona, Prea multă
minte strică de Aleksandr Griboedov, Revizorul de
Nikolai Gogol, Oameni şi şoareci de John Steinbeck,
Tartuffe de Molière, Fericirea furată de Ivan Franko,
Paraziţii de Gergely Csiky, Făclia de Gyula Illyés,
Doamna ministru de Branislav Nuşici, Învăţătoarea de
Sándor Bródy, Profesiunea doamnei Warren de George
Bernard Shaw, Ultima oră de Mihail Sebastian, Omul care aduce ploaie de N. Richard Nash, Citadela
sfărâmată de Horia Lovinescu, Casa Bernardei Alba de
Federico Garcia Lorca (1947-1962). Distincţii: titlul de
maestru emerit (1954). Referinţe:
• A hét évkönyve, 1982.
• Mosolygó Thália: pillanatképek erdélyi színházakból / Márton Pál.
- Kv.: Szabadság Kiadó, 1991. - 207 p.
• Színháztörténeti morzsák: (Teatru şi munca teatrală) / Chereji Peris
Teréz; [utószó]: Gáspár Sándor. - TgM: Ed. Ardealul, 2002. - 137 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
12, 13, 171.
• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Nico,
2008, p. 172-176.
SZABÓ Erzsébet, Katona, artist textilist; n. 5
sept. 1952, Cj. Studii: IAP „Ion Andreescu” Cj (1975).
Participă la expoziţiile jud.; expoziţia republicană,
Trienala de scenografie Bucureşti (1979); Salonul
Naţional Braşov (1979). Expoziţie personală de tapiserie,
TgM (1976). Lucrări aflate în muzee: Compoziţie în
marou, Compoziţii figurative.
Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 141.
SZABÓ Iván, artist fotograf; n.1822, TgM - m.
1860, Edinburgh, Scoţia. Are atelier la TgM; lucrează
alături de unul dintre cei mai mari portretişti din
Edinburgh; lucrează la St. Andrew, Scoţia; face parte din prima Asoc. a Artiştilor Portretişti. Are 3 portrete expuse
la Muzeul Naţional al Portretelor din Scoţia. Referinţe:
• Fényképészek és műtermek Erdélyben 1839-1916: Tanulmány és
okmánytár / Miklósi-Sikes Csaba. - Székelyudvarhely: Haáz Rezső
Alapítvány, 2001. - 448 p.
SZABÓ Judit, artist plastic; n. 3 dec. 1989, Mica,
MS. Studii: Şc. de Arte şi Meserii
„Constantin Brâncuşi” Târnăveni; Lic.
de Artă din TgM; participă la „A96” de
la vârsta de 9 ani. Expoziţie personală
de grafică, desen, pictură şi sculptură,
atelier A96, Casa de Cultură „Mihai
Eminescu” din Târnăveni (1999, 2006);
Salonul de iarnă al Artelor, pictură, Casa Mun. de Cultură „Mihai Eminescu,” Târnăveni
(2000, 2008); Expoziţii de grup: Atelierul de Artă A96
(2001, 2002, 2007); Expoziţie de grup, „Ziua
Francofoniei,” Centenarul Cézanne (2006); Expoziţie
personală umanitară, Foaierul Mic al Casei de Cultură
„Mihai Eminescu” Târnăveni (2007); Salonul artelor
plastice, Casa Mun. de Cultură „Mihai Eminescu,”
Târnăveni (2008). Referinţe:
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. –
TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 156.
SZABÓ Lajos, actor, decorator; n. 2 febr. 1932,
TgM. - m. 24 iul. 1988, Oradea. Decorator şi actor la
Teatrul Secuiesc, TgM; actor la Teatrul Maghiar, Tm (-
1962); pleacă la Cj; se întoarce la Tm (1969); apoi la
Teatrul de Stat Oradea. Referinţe:
• A Hét évkönyve. - 1982.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
SZABÓ Lajos, dramaturg, istoric de teatru, regizor;
n. 21 sept. 1912, Beica de Jos, MS -
m. 13 aug. 1983, TgM. Studii: Col.
Ref., TgM; Univ. de Ştiinţe din CjN
(1939). Dramaturg la Teatrul Naţional
din Budapesta (1939-1941); la Teatrul Naţional Cj (1941-1944); prof. la
Conservatorul din Cj (1945-1948);
prof. la Institutul de Arte Maghiar,
apoi la Institutul de Teatru „Szentgyörgy István,” TgM,
fiind rector al acestuia (1954-1976). A predat cursuri de
istoria teatrului şi teoria actoriei. Drame scrise şi puse în
scenă la Teatrul Secuiesc, respectiv Naţional din TgM:
Menekülés (1956-1957); Családi fészek (1964-1965); Az
otthon szigetén (1968-1969); Mentség (1971-1972);
Hűség (1976-1977).
Lucrări publicate:
Ana Todea, Portrete mureșene
425
• Misztótfalusi Kis Miklós. - Bukarest, 1949.
• Mentség. - Bukarest, 1956, 1972.
• Menekülés. - Bukarest, 1965.
• Hűség. - Mv., 1977. Referinţe:
• A Hét évkönyve. -1982.
• Magyar irodalomtörténet bibliográfiája/ Szerkesztette Vargha
Kálmán, V. Windisch Éva. - 8. köt.: 1945-1970. Személyi rész. – 1991.
- 448 p.
• Magyar életrajzi lexikon (1978-1991) / Főszerkesztő Kenyeres
Ágnes. - Budapest: Akadémiai Kiadó, 1994.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• A szó és a látvány: Nézőtéri jegyzetek/ Páll Árpád; a címlapot
tervezte Dobre-Kóthay Judit. - Mv.: Custos Kiadó, 1995. - 238 p.
• Thália vonzásában: [tanulmányok, cikkek] / Oláh Tibor;
szerkesztette és az előszót írta Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress,
1996. - 170 p.
• Hivatástudat és korszerűség: [körkép erdélyi színházakról] / Páll
Árpád; Szerkesztette Jánosházy György. - Mv.: Custos Kiadó, 1997. -
249 p.
• Szól a rádió...: a Marosvásárhelyi Stúdió 40 éve: 1958-1998 /
Szerkesztette Jászberényi Emese. -Csíkszereda: Pallas-Akadémia,
1998. - 350 p.
• Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár /
Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z. -2000. -
494 p.
• Színháztörténeti morzsák: (Teatru şi munca teatrală) / Chereji Peris
Teréz; [utószó]: Gáspár Sándor. - TgM: Ed. Ardealul, 2002 - 137 p.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 293-294.
• Szabó Lajos 60 eves / Gagyi László. În: Igaz Szó, 1972 / 9.
SZABÓ Miklós, istoric, prof. de istorie, cercet. şt.;
n. 13 nov. 1932, Dumbrăvioara, MS. Studii: Lic. de
băieţi nr. 2 (Lic. „Bolyai Farkas”) din TgM (1949-1953);
Univ. „Bolyai” din Cj (1953-1957). Dr. în istorie cu teza:
Influenţa revoluţiei franceze în Transilvania, CjN
(1994). Arhivist la Arhivele Statului din TgM (1957-
1962); lector univ. la IPed. de 3 ani din TgM (1962-1975); cercet. şt. principal gr. I la ICSU „Gh. Şincai” din
TgM. Domenii de cercetare: frecventarea univ. străine de
către tinerii ardelenii în anii 1521-1918, cultura şi
agricultura ţărănească în secolele XVIII-XIX din
Transilvania, agricultura ţărănească din Câmpia
Transilvaniei în sec. XVIII-XIX. Membru în Soc.
Filologică din Ungaria (1991-); Asoc. Muzeului
Ardelean (EME) (1990-); Comunitatea Academiei
Maghiare (2006-). Publică peste 70 de studii şi articole
în ţară şi străinătate.
Lucrări publicate:
• Influenţa revoluţiei franceze de la 1789 asupra luptelor politice, sociale şi naţionale din Transilvania
(1789-1815): rezumatul tezei de doctorat. - CjN: UBB,
1993. - 25 p.
• Influenţa revoluţiei franceze de la 1789 asupra
luptelor politice, sociale şi naţionale din Transilvania
(1789-1815): teză de drd.. - CjN: UBB, 1994. - 194 p.
• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben:
erdélyi értelmiség, városfejlődés és paraszti gazdálkodás
a XVI-XIX. században. - Mv.: Mentor, 2003. - 292 p.
• Erdélyiek magyarországi egyetemeken 1848 előtt. -
Mv.: Mentor, 2005. - 239 p. • Székelykál 800 éves történetéből / Szerkesztette dr.
Szabó Miklós. - Mv.: Mentor, 2005. - 125 p.
- în colaborare:
• Erdélyiek egyetemjárása a korai újkorban, 1521-
1700 / Szabó Miklós, Tonk Sándor. - Szeged: József
Attila Tudományegyetem, 1992. - XI, 394 p.
• Erdélyi peregrinusok: erdélyi diákok európai
egyetemeken: 1701 - 1849 / Szabó Miklós, Szögi László;
a könyv szerkesztője Sebestyén Mihály; a borítót Vincze
László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998. - 610 p.
• Sáromberke: 1319-1994 / Szerzők: dr. Szabó Miklós,
Nagy Géza, Berekméri D. István, Dr. Mózes András,
Tonk Sándor. - Sáromberke Sajtóközpontjának nyomdájában: Sáromberki Református Egyházközség,
1994. - 200 p.
• Egy forró nyár Udvarhelyszéken (Az udvarhelyszéki
szabad székelyek és kisnemesek 1809. évi engedetlenségi
mozgalma) / Pál-Antal Sándor, Szabó Miklós. -
Székelyudvarhely: Haáz Rezső Kulturális Egyesület,
1995. - 47 p.
• Búzásbesenyő / Írta Pál-Antal Sándor és Szabó
Miklós. - Mv.: s.n., 1995. - 53 p.
• Interferenţe istorice şi culturale româno-europene /
coordonator Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română. ICSU, 1996. - 132 p.
• Emlékkönyv Imreh István születésének nyolcvanadik
évfordulójára / Szerkesztette Kiss András, Kovács Kiss
Gyöngy, Pozsony Ferenc. - Kv.: Erdélyi Múzeum-
Egyesület Kiadása, 1999. - 680 p.
• Mv. történetéből / Szerkesztette Pál-Antal Sándor,
Szabó Miklós; kép és műszaki szerkesztő Kuti Márta; a
borítót Vincze László tervezte; a szöveget Szőcs Katalin
gondozta. - Mv.: Mentor, 1999. - 268 p.
• Mesél a múlt: Csíkjenőfalva 800 éves története /
Szabó Miklós, Jakab Sámuel. - Mv.: Mentor, 2001. - 272 p.
• A Maros megyei magyarság történetéből:
tanulmányok / Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó
Miklós; a borítót Vincze László tervezte. - Vol. 2. –
2001. - 399 p.
• Óvodában nagyszobában A „Stefania” disdedóvó
múltja és jelene (1856-2001). - TgM, 2001. - 55 p.
• A tér úttörője: Bolyai János emlékév: Mv., 2002 / A
kötet szerkesztői: Csegzi Sándor, Jung János, Kiss
Elemér, Pál-Antal Sándor; A borítót Biblia Attila
tervezte. - Mv: Mentor, 2003. - 215 p.
• Emlékkönyv Jakó Zsigmond születésének nyolcvanadik évfordulójára / Szerkesztette Kovács
András, Sipos Gábor, Tonk Sándor. - Kv.: Erdélyi
Múzeum-Egyesület Kiadása, 1996. - 608 p.
Studii şi articole:
• Arhiva Sfatului Popular al oraşului TgM (sec. XV-
XIX). În: Revista Arhivelor, 3, 1960, nr. 1, p. 235-249.
• Greva muncitorilor constructori din TgM (1905-
1907) din aprilie-mai 1906. În: Studii şi Materiale, TgM,
2, 1967, p. 135-145.
• Contribuţii la istoria mişcării muncitoreşti din TgM.
În: Lucrări ştiinţifice, TgM, 1, 1969, p. 175-192. • Frământări ţărăneşti din Transilvania în timpul
războaielor napoleoniene (1809). În: Studii şi articole de
istorie, 16/1970, p. 115-128.
• Notarul satului transilvănean în perioada de
descompunere a feudalismului. În: Lucrări ştiinţifice,
TgM, 2, 1970, p. 231-236.
• Obligaţiile ţăranilor din fostul comitat Târnava în
lumina conscripţiilor urbariale din 1785. În: Lucrări
Biblioteca Judeţeană Mureş
426
ştiinţifice, TgM, 2, 1970, p. 219-224.
• Două conscripţii urbariale ale satului Sângeorgiu de
Pădure. În: Apulum, 7, 1970, p. 169-224.
• Participarea muncitorimii din TgM la greva generală
din octombrie 1920. În: Studii şi Materiale, TgM, 3-4,
1972, p. 473-486.
• Industrializarea României în optica socialiştilor
noştri de la sfârşitul secolului şi începutul secolului al
XX-lea. În: Studii şi Materiale, TgM, 3-4, 1972, p. 383-
396.
• Erdélyi diákok külföldi egyetemjárára a XVI-XVII. Században. În: Művelődestörténeti Tanulmányok.
Bucureşti, 1980, 152-168, p. 289-292.
• Unele aspecte privind influenţa revoluţiei franceze de
la 1789 asupra burgheziei şi problema mişcării iacobine
din Transilvania (1789-1798). În: Marisia, 10, 1980, p.
170-186.
• Dezvoltarea agriculturii ţărăneşti din scaunul Mureş
în secolul al XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului
al XIX (1720-1820). În: Cercetări şi Ştiinţe sociale,
TgM, 1982, p. 225-252.
• Szacsvai Sándor - un gazetar luminist. În: Vatra, 12,
1982, C-D. • Contribuţii la studierea agriculturii ţărăneşti din
Transilvania în perioada de destrămare a feudalismului
(1750-1848). În: Cercetări de ştiinţe sociale, TgM, 2,
1984, p. 234-265.
•Răscoala ţăranilor din districtul Chiuarului din anul
1809. În: Acta Musei Porolisensis, 10, 1986, p. 277-301.
(colab.).
• Stratificări economico-sociale a populaţiei din
Câmpia Transilvaniei în 1820. În: Cercetări de ştiinţe
sociale, TgM, 3, 1987, p. 236-293.
• Un diplomat român făgărăşean în curtea lui Francisc Rákóczi al II-lea. În: Vatra, nr. 290, 1988, C.
• Das eindrigen revolutioärer Ideen in Siebenbürden
durch das Schriftum. 1789-1815 (colab.). În: La
Révolution Francaise et les Roumains. - IS, 1989, nr. 3,
p. 245-263.
• Consideraţii privind formarea şi evoluţia structurii
profesionale a intelectualităţii economice rurale din
Transilvania între anii 1700-1848. În: Apulum, 1990, p.
465-475. (colab.).
• Gedő József magánkönyvtára. În: Keresztény
Magvető, 1990, p. 161-168.
• Az erdélyi unitáriusok külföldi egyetemjárása 1848-ig. Keresztény Magvető, 1991, nr. 2, p. 85-104.
• Árkosi Gelei Benedek, avagy Árkosi Tegző Benedek?.
În: Keresztény Magvető, 1992, nr. 2, p. 112-120.
• Mv. levéltárának története 1848-ig. În: Levéltári
Szemle, Budapesta, 1992, nr. 4, p. 50-59.
• Colegiul unitarian din Cluj - centru cultural luminist
şi de răspândire a ideilor Revoluţiei franceze din 1789.
În: De la umanism la luminism, TgM, 1994, p. 131-136.
• Aspecte privind structurile profesionale şi statusul
social al intelectualităţii din Transilvania în prima
jumătate a secolului al XIX-lea. În: De la umanism la luminism, TgM, 1994, p. 167-186.
• Tinerii studioşi din Reghin la universităţile din
Europa până în anul 1849. În: Reghinul cultural, 3,
1994, p. 31-40.
• Sisteme de relaţii şi stipendii instituite de bisericile
transilvane în interesul pregătirii intelectualilor la
universităţile din străinătate în secolele XVIII-XIX. În:
Interferenţe istorice şi culturale româno-europene, TgM,
1996, p. 57-64.
• Mv. szabad királyi várossá alakulása (1560-1759). -
În: Marosvásárhelyi történetéből, 1999, p. 29-42.
• Românii transilvăneni la universităţile europene în
secolul XVIII şi prima jumătate a secolului XIX. În:
Studii istorice româno-ungare, IS, 1999, p. 153-163.
• Studenţii ardeleni la universităţile europene (1850-
1872). O nouă etapă a peregrinaţiei academice. În: Anuarul Institutului de cercetări socio-umane „Gh.
Şincai,” TgM, 2000-2001, p. 370-377.
• A könyvtáralapító Teleki Sámuel és Sáromberke népe.
În: Emlékkönyv a Teleki Téka alapításának 200.
évfordulóján 1802-2002. TgM, 2002, p. 189-197.
• Mv. népessége. În: A tér úttörője. Bolyai Emékkönyv.
Marosvásárhelyi, 2002, TgM, p. 21-26.
• Erdélyiek kölföldi egyetemjárása a XII-XX.
században. În: Új Kép. Voivodina, Pedagógusok és
szülők folyirata. IX,évf. 10. sz. 2005. dec., p. 3-12. Referinţe:
• Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978, p. 309.
• Külföldi magyar kutatók, oktatók, fejlesztők. 1. füzet / Szerkesztette
Tarnóczy Mariann. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia
Kutatásszervezési Intézet, 1996.
• Habsburgok és Magyarország a XVI-XVIII. században:
tanulmányok / Szerkesztette ifj. Barta János. - Debrecen: Kossuth Lajos
Tudományegyetem, 1997. - 132 p.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 536-537.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. – S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 615.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 300-301.
• Erdélyiek egyetemjárása a középkorban, Bucureşti, 1979 / Tonk
Sándor. În: Könyvtár, nr. 4, 1980.
• Csíkmadaras. Edy felcsíki falu hét évszázada / Pál-Antal Sándor.
În: Levéltári Szemle, Budapesta, nr. 2, 48-49, 1997.
SZABÓ Vilmos, prof., artist plastic; n. 15 sept.
1942, Dumbrăvioara, MS. Este
absolvent al IAP „Ion Andreescu,”
secţia pictură monumentală (1975).
Prof. de desen la Lic. Ped. „Gh.
Şincai” din Zalău (1975-1993); Lic.
de Artă „Ioan Sima” din Zalău
(1993), unde predă pictura. A
debutat la expoziţia jud. din TgM
(1966). Membru al Cenaclului Tineretului „Atelier 35”
(1975-1978), al Cenaclului Artiştilor Plastici din Sălaj
(1975-1990), al Fondului Plastic din CjN şi al UAPR (1990-), al AAP „Barabás Miklós,” preş. al Asoc.
Culturale Maghiare din Ardeal, Filiala Zalău (1991).
Expoziţii personale: Casa de Cultură a Sindicatelor din
TgM (1968); Muzeul de Istorie şi Artă Zalău (1976,
1981, 1983, 1993); Galeria Korunk din CjN (1977,
1995); Galeria Mare a Fondului Plastic din TgM (1978,
1996); Galeria Fondului Plastic din Zalău (1988);
Centrul de Cultură „Marcibányi” din Budapesta (1991);
Galeria „Gy Szabó Béla” din CjN (1998);
Kazinczbarcika, Ungaria (1998); Zalău (2002, 2004);
Ana Todea, Portrete mureșene
427
Budapesta (2004); Galeria de Artă de la Palatul „Bánffy”
din CjN (2005). Expoziţii colective în ţară: expoziţii jud.
din TgM (1970, 1996-1999); expoziţii jud. din Zalău
(1975-); expoziţii jud. din CjN (1975-); Muzeul de Artă
din CjN (1976, 1981); expoziţiile „Ex-Libris” din
Oradea (1988, 1991, 1994); Bacău (1998, 1999); Bienala
de pictură, Sala „Dalles” din Bucureşti (1988);
expoziţiile de „Ex-Libris” din Caracal, Bacău, Floreşti
(1989); Bienala de desen din Arad (1991, 1997); expoziţii cu tematică la Satu-Mare (1992-1993),
Covasna (1997-2002); Bienala de grafică mică, CjN
(1997, 2001); Expo Ipp Art (1998-2005) în Ip,
Carastelec, Camăr, BM, CjN, Şimleu-Silvaniei, Cehu-
Silvaniei, Zalău; Expoziţia „Mail Art,” CjN (2001,
2004); BM, Zalău (2002-2004). Expoziţii colective în
străinătate: în Ungaria: Budapesta (1990-1993, 1999,
2001, 2003), Marcali (1990, 1991), Kesztely, Szentes,
Harkány (1990), Veszprém (1991), Szentendre (1992,
2000), Hejce (1992, 1994-1995, 1997), Encs (1995,
1997), Polgár (1992, 1999), Hortobágy (1996-2004), Debreţin (1996-2005), Nádudvar (1996-1997),
Hajdúhatháza (1996-1999, 2002), Hatvan (1999); Tokio
(1991, 1992, 1993, 1999), Viena (2004). Lucrări în
colecţii particulare şi de stat în România, Germania,
SUA, Japonia, Iugoslavia. Colab. la Művelődés,
Szilágyság, Hepehupa. Participă la numeroase tabere de
creaţie în ţară: Lăzarea (2000), Jebuc (2002-2005), Baia
Sprie (2002); Carastelec (2004); în Ungaria (1990-2005).
Distincţii: „Cea mai bună gravură în linoleu” la
Expozitia Ex-Libris, Oradea (1988); premiul II la
Expoziţia „Ex-libris,” Bacău (1998); distincţia „Szilágysági Magyarok” (2002); premiul „Életműdij”
(2004); nominalizat pentru „International Personality of
the Year” (2000). Referinţe:
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 539.
• Szilágysági magyarok. - Bukarest: Kriterion, 1999. - Kv. Kv.: - 699
p.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda. - Oradea: Scripta, 2000, p. 601-602.
• Oameni de seamă ai Sălajului. Dicţionar biobibliografic / Lucia
Bălaş, Bódis Ottilia; Coordonator Florica Pop. - Vol. 2: L-Z. - Zalău:
2006, p. 209-213.
• Szabó Vilmos. Catalog. - Zalău, 2005.
SZABÓ Zoltán, Judóka, pictor, grafician,
caricaturist; n. 24 mai 1952,
Sângeorgiu de Pădure, MS. Absolvent
al AAV „Ion Andreescu” CjN (1978),
Secţia pictură, cls. prof. Abodi Nagy
Béla; curs de specializare pictură
(1979). Funcţionează ca muzeograf la
MJM din 1979. Membru al UAPR; MAMŰ, ETNA, VLS. Participările
expoziţionale sunt cu preponderenţă în zona instalaţiei şi
performance. Expoziţii personale: CjN (1977, 1978);
TgM (1987, 1998, 2001); Szentendre (1996). Expoziţii
de grup: Sf. Gheorghe, Medium 1, Medium 2 (1981,
1991, 1994, 1997); Ann. ART (Festivalul internaţional
de performance, Lacul Sf. Ana, HR, 1994-1999); ART
est -1994 - 2004 (între 1990-1996 participări cu instalaţii
şi performance); INTER ART est-TgM (1996);
participări cu grupul MAMŰ între 1978-2004.
Expoziţiile taberei internaţionale din Tokaj „H” (1990-
1994).
Lucrări publicate:
• Kezdő sakkozók segédkönyve / Szabó Zoltán. -
Debrecen: Tóth Könyvkereskedés, s.a. - 184 p.
• A magyar szépírói stílus történetének fő irányai:
[egyetemi tankönyv] / Szabó Zoltán. - Budapest:
Corvina, 1998. - 162 p.
• Ablakok Erdélyre/ Szabó Zoltán; összegyűjtötte,
válogatta dr. Tasnádi Gábor. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 2000. - 334 p.
• 500 kérdés és válasz a biológia köréből /
Összeállította Szabó Zoltán. - Debrecen: Tóth
Könyvkereskedés és Kiadó Kft., s.a. - 160 p.
- în colaborare:
• Parasztok: Gyűjtemény a magyar irodalom
terméséből / Szabó Zoltán gyűjteménye. - Budapest:
Cserépfalvi Kiadó, 1942. - 240 p.
• Halál a Níluson / Agatha Christie; fordította Szabó
Zoltán. - Budapest: Európa Könyvkiadó, 2001. - 355 p. Referinţe:
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Egy nemzedék - két felvonásban: Erdélyi színészek tegnap és ma /
Székely Szabó Zoltán. - Bécs: [Europa-Club], 1994.
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.
szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező:
Simon Endre]. - Budapest: s.n.1995. - [40] p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 1: A-K, 1996, 343 p.; Vol. 2: L-Z, 1997, p. 181.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 539.
• Szöveg és stílus: Szabó Zoltán köszöntése = Text şi stil = Text and
Style = În onoarea profesorului Szabó Zoltán = In Honour of
Professor Szabó Zoltán / Szerkesztő Péntek János. - CjN: Presa
Universitară Clujeană, 1997. - 470 p.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 121.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. – S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 618.
• Szűrrealizmus és vagy mi ? /Szőcs Géza, în Korunk, nr. 104, 1978.
• Szabó Zoltán épitkezik / Markó Béla, în Új Élet, mai 1987.
• Anualele şi cataloagele Societăţii Culturale MAMŰ.
• Cataloagele Festivalului de performance Ann ART.
• Cataloagele Festivalului Internaţional de artă contemporană
MEDIUM.
• Revista de artă Balcon 2002;
• A legeredményesebb szakemberek / Szerkeszti Bálint Zsombor. În:
Népújság, 2005. dec. 29, p. 9.
SZAKÁCS György, scenograf; n. 1921, Cj - m. 14
oct. 1986, TgM. Studii: Institutul de Teatru Cj (1946).
Scenograf la Teatrul Maghiar de Stat Cj (1946-1948);
scenograf principal la Teatrul de Stat TgM până la pensionare. A fost scenograf la piese de Madach,
Katona, Shakespeare, Molière, Gorki, Caragiale, Németh
László, Eftimiu, Arbuzov, Tolstoi, Ibsen, Vörösmarty,
Kodály, Asafiev, Offenbach, Puccini, Verdi, Bizet,
Shaw, Everac, Baranga, Móricz, Raffai Sarolta, Boris
Vasiliev, Muşatescu, Gárdonyi, Kocsis István. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981. • Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Vol. 3. - Bukarest: Kriterion, 1994.
SZALMAN Lóránt, dirijor; n. 11 sept. 1929, CjN -
m. 13 apr. 2007, TgM. Absolvent al trei secţii (ped. şi dirijat cor, secţia instrumentală - corn, secţia dirijat
Biblioteca Judeţeană Mureş
428
orchestră) ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”
CjN, prof.: Nagy István (dirijat cor), Antonin Ciolan
(dirijat orchestră). După absolvire, a fost asist. la catedra
de dirijat cor a Conservatorului de Muzică „Gh. Dima”
din Cj (1953-1957) şi cornist al Filarmonicii clujene
(1955-1957). Din 1957 se stabileşte în TgM, dirijor de
cor (1957-1967) şi dir. (1958-1968) la Ansamblul
Secuiesc de Cântece şi Dansuri; dirijor (1968-1989) şi
dir. (1971-1973, 1978-1983) la Filarmonica de Stat din
TgM. După pensionare (1989), fondator şi dirijor pe
perioada mai multor ani al corului de femei „Muzica Humana” şi al nenumărate concerte dirijate la
Filarmonica târgumureşeană. A dirijat sute de concerte
simfonice şi mai ales vocal-simfonice; a întreprins turnee
artistice în majoritatea oraşelor din ţară şi în multe ţări
din Europa: Polonia, Iugoslavia, fosta Uniune Sovietică,
Ungaria, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Italia. De
numele lui se leagă o mare zestre discografică, cu lucrări
din creaţia muzicală autohtonă şi universală; imprimări
radio şi disc Electrecord cu Corul Ansamblului Secuiesc
de Cântece şi Dansuri din TgM, dar şi instituirea „Zilelor
muzicale târgumureşene” (1971).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Táncol a székely / Írta és összeállította Székely
Dénes; Szerkesztette: Markó Enikő. - Mv.: Lyra, 2005. -
225 p. Referinţe:
• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:
Romfel, [1993]. - 208 p.
• Universul muzicii româneşti: Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România (1920-1995) / Octavian Lazăr Cosma. -
Bucureşti: Ed. Muzicală, 1995. - 590 p.
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 187.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 542.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Caiet program: Festivalul Muzical Internaţional. In memoriam
Constantin Silvestri, Ed. a 12-a, 10-17 oct.
• Aniversarea a 75 de ani de viaţă a maestrului Szalman Lóránt,
TgM, Filarmonica de Stat, 30 sept. 2004.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 339.
• Szalman Lóránt (1929-2007) / Vasile Cazan. În: Cuvântul liber, 14
apr. 2007, p. 10.
• Díszpolgárok és Pro urbe - kitüntetettek: 10. Mv.i Napok / Antalfi
Imola; fotó: Vajda György. În: Népújság, 2006. jún. 22., p. 6.
SZÁSZ Endre, pictor, grafician; n. 7 ian. 1926,
Miercurea Ciuc, HR - m. 18 aug. 2003, TgM. Studii: Gimnaziul cat. TgM (1946); studiază artele cu A. Ciupe,
Bordi András; la Budapesta cu Szőnyi István. Este
pictor, grafician, il. de carte; înfiinţează o fabrică de
porţelan la Hollóházán, Ungaria; prelucrează bijuterii şi
mobilă de artă. Trăieşte şi la Várdán, Somogyban,
Ungaria. Expoziţii personale: TgM (1945); Budapesta
(1964, 1968, 1983, 1985, 1988, 1991); Szeged (1964);
Kaposvár (1965); Berlin (1969); Bécs (1984); Tarnow
(1965); Sofia (1965); Pesaro (1966, 1967); Toronto
(1971); Amman (1984); Montreal (1971); Helsinki
(1971); New Orleans (1972); Vancouver (1972, 1974);
Ottawa (1973); Cauburg (1973); Johannesburg (1974);
Cape Town (1972); Washington (1972); Kingston
(1973); Tokio (1974); New York (1976). Distincţii:
Premiul de aur: Leipzig (1959, 1966); Premiul
Munkácsy (1965); Kaposvár (1994); Inelul de aur
(1995).
Lucrări publicate:
• Tejút = Milky way / Szász Endre; [text by] György
Hárs. - Budapest: Littoria, 1992. - 189 p.
- în colaborare:
• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós Kund; a borítót Szász Endre tervezte. - Budapest: Biró
family kiadó, 2000. - 140 p. Referinţe:
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Varázslatos Hargita: Szász Endre ifjúsága / Pálfalvi Nándor. -
Budapest: Hálózat, 1990. - 202 p.
• Szíj Rezső - Kovács Rózsa Grafikai Gyűjtemény a Ráday
Múzeumban: [Katalógus]/ A katalógust készítette, a kiadványt
szerkesztette K. Fogarasi Zsuzsa. - [Kecskemét]: Ráday Múzeum,
1995. - 344 p.
• Metaforától az élet felé: Kisebbségi értelmiség - kisebbségi
nyilvánosság: tanulmányok, (1987-1997) / Cseke Péter. - Bukarest:
Kriterion, 1997. - Kv. - 244 p.
• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely/ Nagy Miklós Kund. -
Budapest: Biró family kiadó, 2000. - 140 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 307-308.
• Egy művészpálya a különlegességek jegyében: 80 éve született
Szász Endre. În: Népújság(Múzsa), 2006. jan. 7.
SZÁSZ Károly, ped., jurist, prof.; n. 25 ian. 1798,
Ocna Sibiului, SB - m. 25 oct. 1853, TgM. Studii
juridice la Budapesta. Autor de studii de ped. şi politică;
prof. la Aiud (1821-1848); în acelaşi timp prof. de
matematică şi fizică, urmaş al lui Bolyai Farkas, prof. la
Lic. Ref. TgM (1851-1853); deputat în Parlamentul
transilvănean; secretar de stat în Ministerul
Învăţământului şi Religiei (1848); militant pentru
drepturile politice ale românilor.
Lucrări publicate:
• A derék ember és ritka érdemű képe (Emlékbeszéd
Köteles Sámuel felett). - Kv., 1832.
• Sylloge Tractuum aliorumque actorum publicorum historiam et argumenta B. Diplomatis Leopoldini,
resolutions item que Alvinciana vocatur illustrantium /
editit Carolus Szasz de Szemeria. - Claudiopoli, 1833.
• Magyar-nyelv-tudomány: Magyar tanitók’s tanulok’
számára. - Vol. 1. - Nagyenyeden, 1839.
• Számtan. - Vol. 1. - Pest, 1853.
- în colaborare:
• Név- és tárgymutató a Magyar Tudományos
Akadémia Értesítőjének 1-8. évfolyamához (1867-1874).
-Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia
Könyvkiadó-Hivatalában, 1875. - 158 p • Bem-Album. - Mv., 1884. - VIII, 360 p.
Referinţe:
• Irói arcképek. - 2. köt: Szász Károly; Kovács Pál. - 51 p.
• A magyar irodalom története Bessenyei György fellépésétől
Kazinczy Ferenc haláláig: 1772-1831. - 1. köt. - 274 p.; 1772-1831. -
2. köt.
• Újabb kori ismeretek tára: Tudományok és politikai 's társas élet
encyklopaediája. - 6. köt: Paxton-Zürich. - 1855.
• Az 1848-49-iki magyar szabadságharcz története f.: pl. / írta
Ana Todea, Portrete mureșene
429
Gracza György. - 5. köt. - Budapest: Lampel Róbert (Wodianer F. és
Fiai) kiadása, [1894-1898], p. 449-1050.
• Pintér Jenő magyar irodalom története: Tudományos rendszerezés.
- 6. kötet: A magyar irodalom a XIX. század második harmadában. –
1933. - 951 p.
• A százéves Kisfaludy-Társaság: (1836-1936)/ Szerkesztette s a
Társaság történetét írta Kéky Lajos. - Budapest: Franklin-Társulat,
1936. - 512 p.
• Új lexikon. - Budapest, 1936, vol. 8.
• Századunk magyar irodalma / Pintér Jenő. -Budapest: Pintér Jenőné
Vállalatának kiadása, 1943. - 1426 p.
• Bolyaiak tere: tollvonások egy város arcképéhez / Nagy Pál. - Mv.:
Impress, 1998. - 148 p.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
SZÉCSI András, pictor; n. 15 febr. 1934, Bucureşti
- m. 20 oct. 1991, TgM. Studii: Col.
Ref., Odorheiu Secuiesc (1953); Univ.
de Artă Cj, fiind dat afară în 1956, prof.: Kádár Tibor, Harşia, Abrudan
(1956). Membru UAP MS. Expoziţii
personale: Cristuru-Secuiesc (1959,
1965); Köpec (1961); TgM (1965,
1982, 1987); CjN (1966, 1981); Viena
(1989); Münster, Odorheiu Secuiesc (1968) New York
(1973). Expoziţii de grup: Cristuru Secuiesc, TgM;
expoziţii judeţene; Budapesta (1990); Banyhád,
Garamszőlős, Hatvan (1991). Referinţe:
• Contemporary Hungarian Fine Arts from Transylvania. - S.l.: s.n.,
1990.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Erdélyi színfoltok / Hajdú Demeter Dénes, Gál Éva Emese. -
[Budapest]: Erdélyi Művészetért Alapítvány, 1993. - 72 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 194.
• Korunk galéria: találkozások: 1973-1982-1997 / Szerkesztő Kántor
Lajos; fedőlap Deák Ferenc. - Kv.: Komp-Press, 1997. - 120 p.
• Szól a rádió..: a Mv. Stúdió 40 éve: 1958-1998 / Szerkesztette
Jászberényi Emese. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1998. - 350 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 309.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés.. -Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol.
5: S-Sz, 2010, p. 408-409.
• În atelierul pictorului Szécsi András. În: Steaua roşie, 29 nov.
1975, p. 3, 1 foto.
SZEGEDI Ferenc, fotograf, geamgiu; n. 23 febr.
1960, TgM. Studii gimnaziale la Şc.
Gen nr. 14 din TgM (1966-1975); curs
de calificare geamgiu, izolator, curs
foto la Casa de Cultură „Mihai
Eminescu” (1989). Membru în AAF
România (1998); membru FFIAP
(AFIAP, 2001); Foto Clubul TgM
(1993); membru fondator al Fotoclubului „Diafragma.” Prezent la peste 40 expoziţii
naţionale şi internaţionale, la toate expoziţiile de grup cu
Fotoclubul TgM. Expoziţie personală: TgM (2006);
expoziţii cu premii: Wroclav, loc II (1996); Tokio,
medalie de merit (1997); Scoţia, Honor mention, FIAP
(1998); CjN, Menţiune „Napoca” (2004); TgM, Honor
Mention FIAP (2005).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Târgu-Mureş: ghid fotografic = Mv.: képes útikalauz
/ Colectiv redacţional = szerkesztők: Fülöp Mária,
Angela Kovacs, Valentina Lucian, Aurel Trif. - TgM:
Prisma, 1998. - 104 p. • Album foto „Art Foto” 2000. – TgM. - 69 p.
Referinţe:
• Romanian fine art photography from Tîrgu-Mureş. Mv.. Neumarkt /
Fotoclub TgM; [Studii introductive de Zsigmond Bálint, Gyula
Keresztes, Nagy Miklós Kund]. - [1994].
• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu participare
internaţională, TgM, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii,
Decembrie 1997: [Catalog de expoziţie] / Redactare Török Gáspár şi
Bálint Zsigmond. - TgM: s.n., 1997. - 53 p.
• A XVIII-a bienală naţională de artă fotografică cu participare
internatională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie
1999: [Catalog de expoziţie]. - TgM: s.n., 1999. - 48 p.
• ART foto 2000: Fotoclub TgM. - TgM: Lyra, 2001, p. 54-57.
• Romániai Magyar Szó, 14 nov. 1995; 22 mai 2001.
• Krónika, 18-20 aug. 2006.
• Zile şi nopţi, 18-31 aug. 2006.
• Cuvântul libertăţii, Craiova, 28 nov. 1997.
SZÉKELY Anna, actriţă; n. 1935, Ogra, MS - m.18
iul. 1993, TgM. Studii: Institutul de Teatru
„Szentgyörgyi István” TgM. Actriţă la Teatrul de Stat
TgM (1959-); cadru didactic la Institutul de Teatru
„Szentgyörgyi István” TgM (1977-1980). A jucat în
piese de Stoenescu, Everac, Csiki Gergely, Gyurkó
László, Gorki, Szabó Lajos, Raffai Sarolta, Kiriţescu,
Tennessee Williams, Cehov, Vasiliev, Ioachim, Shaw,
Kocsis István. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981. • A Hét évkönyve. - 1982.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• Ki Kicsoda. Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol.2: L-Z, 1997 • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997.
SZÉKELY Attila, pianist; n.1974, TgM. Studii:
Lic. de Artă din TgM, prof.
Kovács Zsuzsa, Szőnyi
Zoltán; Academia de Muzică
„Franz Liszt” din Budapesta
(1993-); Academia de Muzică
din CjN (1995-), prof.
Adriana Bera. A participat la cursurile de măiestrie ale lui Gerard Frémy, Arcadi
Sevidov şi Malcolm Bilson; studii la Academia de
Muzică din Trossingen, Germania, prof. Tomislav
Baynov. A realizat înregistrări la postul naţional de
televiziune din România, la Duna TV. Din 1997 este pe
podiumul de concerte, ca solist în compania orchestrelor
Filarmonice din Arad, IS, TgM. Obţine premiul III la
Concursul naţional de interpretare de la BM (1991);
premiul I la Tm (1993); câştigătorul Concursului
„Chopin”; premiul III la Concursul Internaţional
„Jeunesses Musicales.” Referinţe:
• Concert simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat din TgM, 30 mai
Biblioteca Judeţeană Mureş
430
2002; 3 nov. 2004; 2 febr. 2006.
SZÉKELY Attila, pseudonim Simon-Székely
A., psiholog, lingvist, psihoped.
special; n. 23 iul. 1959, TgM. Studii:
Şc. Gen. nr. 4 (1970-1974); Lic. „Al.
Papiu Ilarian” (1974-1979); Fac. de
Psihologie şi psihoped. specială
(1993-1997), (licenţa, 1998) UBB CjN; Univ. Bucureşti, Lingvistică;
traducător din lb. engleză în
domeniul şt. medicale (1979-1982); curs de filosofie,
Univ. Bucureşti (1981-1983); curs de teologie generală,
Willington, Derby, Anglia (1991-1993). Dr. în
psihologie, cu teza: Conştiinţa în oglinda cercetărilor
din sec. XX, Univ. din Pécs, Ungaria (2000-2003). Prof.
de lb. engleză şi germană, Univ. Liberă şi Casa
Sindicatelor TgM (1983-1993); cercet. şt. în psihologie
al Academiei Ungare; Institutul de Filozofie, IPed.,
Budapesta (2001-2003); predarea psihologiei ca drd. la Univ. din Pécs, Ungaria (2001-2003); lector univ. la
Univ. „Sapientia” (2003-2004), UMF TgM (2005-2006).
Domenii de cercetare: psihologia conştiinţei,
biopsihologia, ştiinţele comportamentului, docimologia
şi cercetarea stresului la examene, filosofia ştiinţelor şi
ştiinţa infinitului, filosofia psihologiei, epistemologia.
Parcurge numeroase stagii de pregătire şi specializare: în
pedagogie, Studii Europene, în cercetarea creierului
uman în cadrul Institutului de Psihologie al Academiei
Ungare, Institutul de Filozofie al Academiei Ungare,
Institutul de Cercetări Educaţionale, Univ. Semmelweis, Universitatea ELTE, Institutul de Cercetări Medicale
(KOKI), Budapesta. Beneficiar al 5 grant-uri, 23 de
studii, articole, proiecte şt., participă la 11 conferinţe.
Membru al Corporaţiei dr. al Academiei Ungare; Asoc.
Psihologilor din Ungaria (2000); Asoc. Filosofilor din
Ungaria (2002); Filosofia Asocio Tutmonda (FAT),
Brazilia (1998); Réseau international de traduction,
Franţa (1990).
Lucrări publicate:
• Moartea ca problemă a psihologiei. - TgM: Custos,
1998. - 113 p.
• Az Fk. - Modell: A végtelen tudománya. Infinitológia. - Mv.: Custos Kiadó, 1999. - 358 p.
• A tudat-biopszichológia alapvonalai. - Mv.:
Appendix, 2005. - 206 p.
• Tudat-rendszer a tudat-biopszichológiában. -
Budapest: Közdok, 2006. - 50 p.
• A tudat pszichológiai és filozófiai vonatkozásai. -
Budapest: Közdok, 2006. - 70 p.
• Stadiul terminal al vieţii în psihologia sănătăţii. -
TgM: Ed. Ardealul, 2006. - 104 p.
• A magatartás multidiszciplináris tudománya:
Tankönyv orvostanhallgatóknak. - Budapest: Közdok, 2006. - 131 p.
• Conştienţa. - TgM: Ed. Ardealul, 2006. - 40 p.
• Biopsihologia conştiinţei: Noţiuni introductive. -
TgM: Ed. Ardealul, 2006. - 44 p.
• Életfelfogás, szorongás, halálfélelem. - Budapest:
Animula Könyvek, 2007. - 241 p.
• A lélek mítoszokbam és vallásokban. - Budapest,
Animula, 2008.
• Rövid magatartástudomány orvosoknak. - Budapest:
Animula, 2008.
• Képi logika: Image Logic. - Budapest: Animula
Könyvek, [2009]. - 117 p.
• A lét szerkezete. - Budapest: Animula Könyvek,
[2009]. - 172 p.
• Mozgás és struktúra. - Budapest: Animula Könyvek,
[2009]. - 159 p.
Studii şi articole:
• Imaginea de sine şi conştiinţa de sine. O analiză
psihologică a legăturii dintre aceste fenomene. În: Analele de psihologie a UDC, IaşSi, TgM, 1997.
• Conştiinţa biopsihologică - conştienţa. În: Analele de
psihologie a UDC, TgM, 2003, p. 169-185.
• Oglinda conştiinţei. În: Revista de psihologie,
Bucureşti, 50, nr. 3-4, 2004, p. 253-256.
• Scurtă incursiune în tanatologie. În: Analele de
psihologie a UDC, TgM, 2004, p. 127-138.
• Interdiszciplinaritás és a vizsgáztatás tudománya. În:
Pedagógusfórum, Slovacia, 4, nr. 1, 2005, p. 15.
• Problematica conştiinţei într-o analiză
contemporană. În: Târnava, 1-2-3, 2005, p. 28-32.
• Studiu privind concepţia despre viaţă şi moarte. În: Revista de Medicină şi Farmacie, TgM, 51, 2005, p.
128-132.
• Influenţa sufletului în marile religii ale lumii:
Hinduismul şi Brahmanismul. În: Izvoare filozofice,
TgM, 1, 2006, p. 83-93.
• Conştiinţa la nivel cuantic. În: Analele de psihologie
a UDC, TgM, 2007. Referinţe:
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 551.
• Erdélyi magyar ki kiscoda, 2000, 2005.
• Philosophy documentation center, Charlottesville, Virginia, USA.
• International directory of philosophy and philosophers, USA.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p.631.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 5:
S-Sz, 2010, p. 417.
SZÉKELY Bálint, violonist, n. 1977, TgM. Studii:
Lic. de Artă din TgM,
prof. Oláh Mária şi Szabó
Levente; bursă de studii
la „Purcell School” din
Londra (1993-1995),
unde a obţinut şi
bacalaureatul, prof. Dékány Béla,
concertmaistrul orchestrei simfonice BBC; bursa
integrală de studii „Queen Elizabeth the Queen Mother”
la „Guildhall School of Music and Drama” şi „Royal
College of Music” din Londra, prof. violonistul Grigori
Zhislin. Are o îndelungată activitate concertistică, atât în
recitaluri, cât şi în concerte cu orchestre din România,
Ungaria, Germania, Croaţia, Franţa, Italia, Anglia,
Japonia; înregistrări Radio, TV şi pe CD. A susţinut
recitaluri la Festivalul „Radio France,” la Royal Opera
House, St. Martins-in-the-Fields, St. James’s Piccadilly, Winchester Cathedral, Tokyo a Hamarikyu Asahi Hall,
Kyoto Conference Center, Tokyo Oji Hall, Kobe Osaka,
Kamakura, Hyogo Gejitsu Bunka Center, Vega Hall,
Ana Todea, Portrete mureșene
431
Wilmore Hall şi Purcell Room din Anglia. Distins cu
premiul Végh Sándor de Asoc. Muzicienilor din
România (1994). Referinţe:
• Krónika, 2001. 25., p. 9.
• Concert simfonic: Pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 17 ian.
2002.
• Concert simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat din TgM, 16 ian.
2003.
• Cuvântul liber, 21 ian, 2003, p. 6.
• Népújság, 2004. dec. 22.
• Concert simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat din TgM, 1 iun.
2006.
• Zilele muzicale târgumureşene, Ed. a XLI-a, 5-26 mai 2011, Caiet
program, p. 32.
SZÉKELY Dénes, coregraf artistic; n. 23 sept.
1935, Bodoş -Baraolt, CV - m. 2 ian. 2011, Budapesta.
Studii: Fac. de Ped. şi lb. maghiară, UBB Cj. Debutează
în 1950; a realizat 111 coregrafii, precum: Poarta de
aur, Bal la Ruşii Munţi, Alegerea perechilor, Poem
coregrafic din Trascău, Vis pe dealul Crăieşti, Dansul
de pe Valea Nirajului, Roata din Chimitelnic, Poem
coregrafic de pe Târnave, Îmblătitu. Diplomă la
Festivalul „Cântarea României,” ed. a II-a.
Lucrări publicate:
• Táncol a székely. - TgM: Lyra, 2005. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 144.
• A Hét évkönyve. - 1982.
• Népújság, 13 aug. 2005.
• Cuvântul liber, 5 ian. 2011, p. 9 (necrolog)
SZÉKELY Eva, actriţă; n. 1942, TgM. Studii:
Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” TgM. Actriţă
la Teatrul de păpuşi TgM (1960-1962); Teatrul de Stat
TgM (1963-). A jucat în piese de Kiriţescu, Feydeau,
Raffai Sarolta, Móricz Zsigmond, Vasiliev, Schiller, Nusici, Tamási Áron, Gárdonyi Géza. Colab. la Studioul
de radio TgM. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 144.
SZÉKELY Eva Monica, prof.; n. 1967, Baia
Mare. Studii: Fac. de Filologie, secţia Lb. şi
literatura română - Lb. latină,
Univ. din Tm (1990). Dr. cu
teza: Educarea competenţei
de lectură la vârsta
adolescenţei, Univ. Bucureşti
(2006). Prof. de lb. şi literatura română la Lic. Ped.
„Mihai Eminescu,” TgM (1990-2003); cadru didactic
asoc. disciplinele Literatură pentru copii şi tineret,
Didactica Lb. şi literaturii române, Lb. română
contemporană. Fonetică şi lexicologie la UPM (2000), iar din 2003 devine titular al acestor cursuri şi lector
univ. al acestei univ. A publicat o serie de articole în
reviste de specialitate şi/ sau în lucrările conferinţelor
naţionale şi internaţionale (Philologica, Edu World 2005,
Integrarea europeană - tradiţie şi modernitate).
Lucrări publicate:
• Mircea Eliade - tentaţia limitelor. - București: Ed.
Niculescu, 2002. - 144 p.
• Competenţa de (re)lectură. Experienţe în viziunea
integrată. – CjN: Dacia, 2007.
• Didactica (re)lecturii. O abordare pragmatică.
Pentru studenţii Facultăţilor de Litere şi pentru
pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade
didactice. - TgM: UPM TgM, 2009. - 350 p. Referinţe:
• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” TgM / Aurel
Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed. Edu, 2008, p. 70-71.
SZÉKELY József, sculptor; n. 8 febr. 1929,
Sângeorgiu de Pădure, MS. Studii: Institutul de Arte
Plastice „Ion Andreescu” Cj (1955). Prof. la Odorheiu
Secuiesc (1960-1990). Lucrează în piatră şi marmură.
Expoziţie personală TgM (1955); expoziţii de grup
locale, în Bucureşti şi în diferite oraşe din ţară. Lucrări în
muzee şi colecţii private din ţară şi străinătate. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 146. • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 311.
SZÉKELY Miklós, pictor; n. 7 iun. 1965, TgM -
m. 14 ian. 2010, TgM. Absolvent al
Lic. Ped. TgM, profilul arte plastice-grafică (1983), prof. Bordi Geza, Datu
Victor, Kiss Levente, Major Gizella,
Molnár Dénes; AAP „Ion Andreescu”
CjN (1994), prof.: Teodor Botiş, Victor
Ciato, Gheorghe Arion. Membru stagiar
al UAPR din 2004. Expoziţii personale:
CjN (1992, 1998); TgM (1994, 2000, 2001, 2003, 2004).
Expoziţii de grup: CjN, Salonul anual de pictură (1991,
1998); TgM (2004); Lăzarea (2004); Tabăra de creaţie
Lăzarea-Mărtiniş (2004).
Lucrări publicate: - în colaborare:
• Nagy-György Ferenc. - Mv.: s.n., 2001. - 56 p.
• Rejtett gyöngyszemek: Mozgássérültek alkotásai. -
Mv.: Appendix, 2005. - 114 p. Referinţe:
• Rejtett gyöngyszemek: Mozgássérültek alkotásai. - Mv.: Appendix,
2005. - 114 p.
• Catalog: Szekely Miklós. - 2006.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 122.
• Népújság (Múzsa), 9 iun. 2007, p. 4.
SZÉLLYES, Sándor, cântăreţ de muzică populară;
n. 4 iul. 1932, Călugăreni, MS - m. 15 ian. 2006, TgM.
Studii: Col. Ref. TgM (1951). Învăţător la Mikháza
(1951-1952). Este printre fondatorii Ansamblului
„Mureşul” din TgM; cântăreţ şi dansator al Ansamblului
MS. A interpretat Ana Lugojana, Traviata; are
înregistrări la radio şi Tv Bucureşti, Cj, TgM; a participat la turnee în străinătate: Iugoslavia, Ungaria,
RFG, URSS, Mongolia, Coreea de Nord, Canada, SUA,
China. Referinţe:
Biblioteca Judeţeană Mureş
432
• A Hét évkönyve. -1982.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 201.
• Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. -
Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p.
• Elment a legnagyobb székely tréfamester: Széllyes Sándor
népdalénekes halálára / Tófalvi Zoltán. În: Erdélyi Napló, 2006. febr.
28., p. 7.
SZÉLYES Ferenc, actor; n.13 mai 1953, TgM.
Studii: IAT „Szentgyörgy István” TgM
(1976). Actor la Institutul de Teatru „Szentgyörgy István” TgM (1976-
1991); actor la Teatrul Naţional TgM,
trupa Tompa Miklós (1991-); este
iniţiatorul şi organizatorul Festivalului
de teatru de şură de la Mikháza. Roluri:
J. Porter (J. Osborne: Nézz vissza
haraggal); Nagelschmidt (Sütő András: Egy lócsiszár
virágvasárnapja), Stephano (W. Shakespeare: A vihar);
Káin (Sütő András: Káin és Ábel); Kormányzó (Leo
Birinszkyij: Bolondok tánca); Bolond (Sütő András:
Ugató madár); Fejedelem (Kleist: Homburg hercege);
Turai Sándor (Molnár Ferenc: Játék a kastélyban); Sügér Fortunato (Goldoni: Chioggiai csetepaté); Jacques
(Molière: Fösvény); Koldus (Anoulle: Elektra); Petronius
(Székely János: Caligula helytartója). Referinţe:
• Egy nemzedék - két felvonásban: Erdélyi színészek tegnap és ma /
Székely Szabó Zoltán. - Bécs: Europa-Club, 1994.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 202.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 556-557.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. – S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 638.
• Szól a rádió..: a Marosvásárhelyi Stúdió 40 éve: 1958-1998 /
Szerkesztette Jászberényi Emese. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia,
1998. - 350 p.
• A hiba nem a közönségben van: Beszélgetés a Jászai Mari - díjas
Szélyes Ferenc színművésszel / Nagy Miklós Kund. În: Népújság
(Múzsa), 2006. márc. 25, p. 6, 7.
• Mit várnak az Új társulatvezetőtől? Beszéljük meg / Nagy Botond.
În: Népújság (Múzsa), 2007. jan. 20., p. 6.
• Mikházi csűrvidámság / Nagy Botond. În: Népújság, 2008. jún. 18.,
p. 5.
SZÉP György, pictor, grafician; n. 8 iul. 1944, TgM.
Absolvent al Lic. de Artă din TgM,
prof.: Bordi András, Barabás István,
Nagy Pál. Membru al UAPR. Expoziţii personale: TgM (1969, 1980, 1990,
1994, 1999, 2003); Miercurea Niraj
(1983); Galeria „Date,” Debrecen,
Ungaria (1990); Püspökszentlászló şi
Komló, Ungaria (1992). Expoziţii de
grup: din 1965 participă la toate expoziţiile jud.
organizate de UAP TgM; Galeria „Csontváry,”
Budapesta, Ungaria (1991); Zalaegerszeg, Keszthely,
Dombóvár, Ungaria (1993-1994); Iserlohner, Germania
(1996); Budapesta, Ungaria (1996); Kecskemét (2000).
Tabere de creaţie: Hortobágy, Ungaria (1990); Hust,
Ungaria (1994); Iserlohner, Germania (1996); Lăzarea
(2000). Referinţe:
• Tabăra de creaţie „Prietenia” Lăzarea = The „Friendship”
Creation Camp of Fine Arts from Lăzarea = „Barátság” alkotótábor
Szárhegy/ szerkesztette Égerházi Imre. - Debrecen: [s. n.], 1991. - 68 p.
• Tizenhárom plusz egy Mv.i művész / Előszó Sütő András; utószó
Sebestyén Mihály. -mKeszthely: Helikon Kastélymúzeum, [1994]. -
[19] p.
• Hortobágyi művésztelep, 1975-1976; Hortobágyi alkotótábor,
1982-1994. l5 éve. / Összeállította és szerkesztette Égerházi Imre. -
Debrecen: [Piremon], 1994.
• Reménység szigete: képzőművészeti gyűjtemény: [katalógus] . -
Budapest: Erdélyi Gyülekezet, 1996. - 80 p.
• CSOMA: 1996: A magunk keresése [a Csoma-Tárlat katalógusa] /
Bevezető Gazda József. - Kovászna - Covasna: Kőrösi Csoma Sándor
Közművelődési Egyesület, 1996. - 23 p.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
[Budapest]: [Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria,
1996. - 72 p.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. - dec.
7.. - Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997.
• Ki Kicsoda. Aradtól Csíkszeredáig ? Vol. 1-2. - Csíkszereda:
Pallas-Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 204.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 313.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 123.
• Salonul judeţean de artă plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,
25 dec. 1982, p. 3.
• Élmény megkettőzve: Kiss Levente és Szép György kiállítása a
Bernády Házban / N.M.K.. În: Népújság(Múzsa), 2006. nov. 11., p. 3.
SZEREKOVÁN János, solist vocal, tenor, n.
1975, TgM. Studii: Lic. de Artă din TgM; a studiat canto
cu prof. Papp Mária la Şc. de Artă. În perioada 1998-2000 a fost membru al
Corului Filarmonicii târgumureşene; în
2000 debutează ca solist la Filarmonica
de Stat şi la Corul de Tineret „Nagy
István” dirijat de Kovács András. Din
2001 este membru al Corului
Radioteleviziunii Ungare, debutând ca
solist. A participat la multe concursuri naţionale şi
internaţionale; la cursurile de măiestrie de la Majka,
Ungaria, studiind cu Ionel Pantea, Keönch Boldizsár şi
Misura Zsuzsa, cântând în Concertul de gală în
compania Orchestrei Operei din Budapesta. Are un repertoriu vast ce cuprinde lieduri, operetă, canţonete,
operă şi oratoriu, cântând alături de orchestre din
Ungaria şi din alte ţări. Premiul I la Festivalul de Muzică
Sacră BV (2000). Referinţe:
• Caiet program: Festivalul Muzical Internaţional. In memoriam
Constantin Silvestri, Ed.a 12-a, 10-17 oct. 2002.
• Caiet program: Zilele Muzicale Târgumureşene. Ed. a 35 -a, 19-26
mai 2005; Ed. a 37-a, 10-25 mai 2007.
• Zilele muzicale târgumureşene, Ed. a XLI-a, 5-26 mai 2011, Caiet
program, p. 36.
Ana Todea, Portrete mureșene
433
SZILÁGYI Enikő, actriţă, n. 1954, Cj. Studii:
Institutul de Teatru „Szentgyörgy István” TgM; Univ. de
Teatru și Cinema, București (1982-1986). Actriţă la
Teatrul Naţional din TgM și CjN
(1982-1989). Între 1989-1992 și-a
desfășurat activitatea în Belgia, apoi în Ungaria, inițial la Teatrul „Tivoli”
(1993-2003), apoi la Teatrul „Thalia”
din Budapesta (2003-2004). În 2004
se stabilește în Franța. Carieră dublă
de actriță și cântăreață; pasionată de
cântecul francez, a înregistrat mai multe discuri
(Triptyque: hommage à Édith Piaf, Barbara et Jacques
Brel - 2001; Eniko Szilagyi chante Kurt Weill - 2007), a
susținut concerte în România, Ungaria, Germania,
Belgia, Olanda, Maroc, Suedia, SUA; a organizat chiar
un spectacol de omagiere a muzicii franceze - L'Aigle noir - care i-a adus titlul de „ambasadoare a cântecului
francofon”, conferit de mai multe ambasade. Ca actriță, a
interpretat roluri în piese de teatru scenic sau radiofonic,
în filme. Roluri în teatru: Veta în O noapte furtunoasă de
Caragiale; Lucreția în La Mandragore de Niccolò
Machiavelli; Viola în Noaptea regilor de William
Shakespeare; Hedda Gabler în Hedda Gabler de Henrik
Ibsen; Madame Niccolini în Galilei de László Németh;
Patricia în Ultimul Yankeu de Arthur Miller; Marea
prințesă în Sybille de Viktor Jacobi; Yerma în Yerma de
Federico García Lorca; Maria Stuart în Maria Stuart de
Friedrich Schiller; Clytemnestre în Électra de Euripide; Júlia în Júlia de András Visky; Comedii de Samuel
Beckett; Femeia din Muzica de Marguerite Duras. Teatru
radiofonic: Marina Vlady, Vissotski, mon amour;
Catherine în Crimă și pedeapsă de Feodor Dostoievski.
Roluri în filme: Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război; Rug şi flacără; Capcana
mercenarilor; Iancu Jianu; Şantaj; Un om în loden;
Falansterul; Bacchus; Domnișoara Aurica; Sărmanul
Ioanide; Horea; William Cuceritorul. Se implică în
diverse activități social-umanitare: proiecte europene de
construcție de locuințe pentru vârstnici (Belgia, Austria, Germania), spectacole de binefacere pentru copii cu
probleme cardiace. Membră în Asoc. Cinematografică
din București (1989-1992); preș., Asoc. „La Branche
d'or”, de ajutorare a copiilor orfani (2003-). Distincții:
Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină,
Festivalul Teatrului de Tineret de la București (1984);
Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină,
Festivalul de Film din România (1985); Premiul de
interpretare „Haut Niveau” Budapest (1994-1995);
Premiul „Kazinczy” (1998); „Crucea de Onoare” în grad
de cavaler a Rep. Ungare (2002); Marele premiu de interpretar, Ungaria (1994-1998); Medalia de Onoare a
orașului Lombez, Franța (2005). Referinţe:
• A Hét évkönyve. - 1982, p. 239.
• Új kortárs magyar színészlexikon / Szerkesztők Fábri Magda,
Czeglédi Éva, Balogh Géza. - Budapest: Magazin, 1999. - 659 p.
• Új kortárs magyar színészlexikon / Szerkesztők: B. Fábri Magda,
Czeglédi Éva, Balogh Géza. - Ediţie reprint - Budapest: Magazin
Holding, 2000. - 660 p.
• Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. -
Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p.
• Deschiderea stagiunii: Cartea lui Ioviţă. Jocul vieţii şi al morţii în
deşertul de cenuşă / Ion Calion. În: Vatra, 10, nr. 10 (20 oct. 1980), p.
14, 2 foto.
SZŐCS Sándor, pictor; n. 31 mai 1924, Boju, CJ -
m. 18 mart. 1997, TgM. Absolvent
al AAP „Ion Andreescu,” Cj, cls.
maestrului Mohi Alexandru.
Membru al UAPR din 1958. Prof.
de desen la TgM, unde debutează în
1956. Din 1955 participă la
majoritatea expoziţiilor jud. şi de grup în TgM. Expoziţii
republicane: Bucureşti (1970, 1974). Expoziţii
personale: TgM (1969). Expoziţii de grup: Cj (1970);
Lugano, Elveţia (Expoziţia artiştilor transilvăneni,
1983); Budapesta (1995, 1996). Lucrări în colecţii de stat
din TgM, Zalău, Cristuru Secuiesc şi în colecţii
particulare din ţară şi străinătate. Referinţe:
• Dicţionarul Artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa,
Bucureşti, 1976.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990.
• Tabăra de creaţie „Armonia” Sângeorgiu de Mureş-Căluşeri. Nr.
1-2. 1992-1993: catalog. - TgM: s.n., 1993; Nr. 6/1997. - 51 p.; Nr.
7/1998.
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.
szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező:
Simon Endre]. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
[Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996.
- 72 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 212.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 568.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 320.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 124.
SZŐCS Zoltán, sculptor; n. 16 nov. 1963, TgM.
Absolvent al AAP „Ion Andreescu”
CjN (1995); clasa prof. Terec Aurel.
Membru UAPR. Expozitii personale: CjN (1995); Miercurea Ciuc (1998).
Expoziţii de grup: Sovata (1998); TgM
(1966-2004); Turda (1994); Odorhei
(1996); Nyíregyháza, Ungaria (1998);
Viena (2002); Bors, Ungaria (2004).
Lucrări monumentale: Miercurea Ciuc (1991); Boroşnău
Mic (2002).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Nagy-György Ferenc / Fotó Bartha Levente, Bartha
László. - Mv.: s.n., 2001. - 56 p. Referinţe:
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 320.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 125.
Biblioteca Judeţeană Mureş
434
SZŐKE István, coregraf; n. 19 iul. 1960, TgM.
Studii: Şc. Gen. nr. 14, TgM (1967-1975); Lic. Ind. nr. 3
TgM (1975-1979); Fac. de Educaţie Fizică şi Sport,
Univ. Ecologică Bucureşti (1999-2002) Dr. în teatru, cu
teza: Rolul dansului în universul ficţiunilor scenice,
UATC, Bucureşti (2005). Sculer matriţer, Întreprinderea
Metalotehnica TgM (1979-1993); prof. de dans, Clubul
Copiilor TgM (1993-1994); referent-coregraf, Casa de
Cultură Studenţească TgM (1994-1999); antrenor de dans sportiv, Asoc. „Clubul de dans sportiv Apollo”
TgM (2000); preparator univ., Univ. de Artă Teatrală
TgM (2003); asist. univ., UAT TgM (2005-). Participă la
conferinţe de studii teatrale, publică în Revista
Symbolon, Colocvii teatrale. Semnează coregrafia mai
multor piese la Teatrul Naţional TgM: Satyricon, în regia
Victor Ioan Frunză (1998), Más gömb nincs?, regia
Kovács Levente (1999); Micimackó, regia Kovács
Levente (2003); Györgyike, drága gyermek, regia
Kovács Levente; Pescăruşul, de A.P. Cehov, regia
Kincses Elemér; Provocarea, de K. Asimakopoulos, regia Radu Olăreanu; Nyolc Nő, de R. Thomas, regia
Radu Dinulescu (2004); Negyedik nővér, de Janusy
Glowacki, regia Alexandre Colpacci (2005); Hallottátok,
mi esett meg útban a Fórum felé?!, regia Bokor Péter;
Liliomfi, de Szigligeti Ede, regia Gali László (2006); A
lé, de N. Machiavelli, regia Király István; Vassa
Jeleznova, de M. Gorki, regia Radu Olăreanu (2007);
Colab. cu UAT TgM, Radio Gaga, Radio TgM, semnând
coregrafia pieselor: Lubicikolás a NÁTÓ-ban, regia
Nagy István (2002); A meztelen igazság, regia Nagy
István; Egy képzelt riport egy képzelt autonómiárol, regia Nagy István; Szomorújáték, regia Rusznyák Gábor;
Vérnász, regia Kincses Elemér (2004); Kész átverés,
regia Puskás Győző; Dobi-Tók-Sóó, regia Nagy István;
Tangó, regia Kincses Elemér; Balul bobocilor, Porţile
deschise (2005); Elkúrtuk, regia Nagy István (2006); Ó
Ábrahám, regia Hencz Jozsef (2007); A dzsungel könyve,
regia Hencz Jozsef; A teknőcök, regia Hencz Jozsef;
Arrivederci Rroma - Búcsú a gengszterektől, regia Nagy
István (2008)
Lucrări publicate: • Rolul dansului în universul ficţiunilor scenice. -
TgM: UAT, 2008. - 245 p.
Studii şi articole:
• Modele de pregătire psihologică - o cale pentru
pregătirea şi desăvârşirea studentului actor. În: Colocvii
teatrale, IS, 3.
• Conştientizarea, cheia dezvoltării personalităţii
studentului actor. În: Symbolon, 6, 2003, p. 207-211.
• Respiraţia, mod şi filozofie a vieţii. În: Symbolon, 7,
2003, p. 191-203.
• Antrenamentele invizibile, o provocare în realizarea
performanţei artistice a studentului actor. În: Symbolon,
10, 2005, p. 224-241. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 149.
SZŐNYI Zoltán Zsombor, prof., pianist, dirijor;
n. 18 iul. 1942, TgM. Studii: Lic. de Muzică din TgM;
Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cj (1968). Prof. la
Lic. de Artă TgM (1968-), totodată dirijorul orchestrei de
tineret a Lic., ansamblu cu care a susţinut numeroase
concerte în ţară şi în Ungaria, Germania, Olanda; pianist
şi dirijor la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii
de Stat din TgM. Concerte: Odorhei (1972, 1982); TgM
(1973, 1976-1979, 1981, 1988). Referinţe:
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? - Csíkszereda: Pallas-Akadémia,
1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 213.
• Caiet program: Zilele muzicale târgumureşene, Ed. XXXII. 16-23
mai 2002; Ed. XXXIII; Ed. a XXXIX-a, 14-28 mai 2009, p. 116.
SZÖRTSEY Gábor, artist plastic; n. 24 dec. 1951,
Odorheiu Secuiesc, HR - m. 8 mai 2004, Budapesta.
Studii: Lic. de Artă, TgM; IAP „Ion Andreescu,” CjN
(1974 -1979). Expoziţii personale: Budapesta (1984,
1985, 1988, 1991, 1993-1998); Kecskemét (1986);
Bucureşti (2000); TgM (2000). Expoziţii de grup: TgM
(1975, 1978, 1980); CjN (1977, 1980); Pécs (1982,
1984, 1988); Bucureşti (1975): Knokke Heist, Belgia
(1975, 1976, 1977); Suceava (1976, 1977). Referinţe:
• Caricaturişti mureşeni / Romeo Soare. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 1995.
• Szörtsey Gábor (1951-2004). - Budapest, 2008.
SZOTYORI Anna, grafician; n. 10 sept. 1930,
TgM. Absolventă a Institutului de Arte
Plastice din Cj şi a IAP „Nicolae
Grigorescu,” Bucureşti, secţia grafică.
Membru al UAPR (1961). Expoziţii
personale: Galeriile Palatului Culturii,
TgM, grafică (1972); acuarelă şi
tempera, Palatul Culturii, TgM (1975);
grafică, red. revistei Új Élet, TgM
(1979); grafică şi pictură, Casa de Cultură, Odorheiul
Secuiesc (1982); grafică şi pictură, Casa de Cultură,
Gheorgheni (1983); 136 lucrări de grafică, acuarelă şi tempera, Galeriile de Artă, Palatul Culturii, TgM (1986);
grafică, Galeriile de Artă UAP, TgM (cu artista
finlandeză Arja Merikallio - ceramică); sălile Santa,
TgM (1995). Expoziţii de grup: Expoziţia de Grafică
Românească, 5 lucrări, Olanda (1983); Expoziţia de artă,
alături de alţi trei artişti plastici din România, Six-Fours
les Plages, Franţa (1983); Expoziţie a artiştilor plastici
ardeleni, Budapesta (1996). Premiul III pentru grafică la
Concursul din Bucureşti pentru expoziţia internaţională a
tineretului.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• „Üdvöz légy, te boldog Várad!”: Versek Szent László
Királyról / válogatta, fordította, az utószót és a jegyzetet
írta Tóth István; illusztrálta Szotyori Anna. - Mv.: Custos
Kiadó, 1992. - 216 p.
• 101 vers Marosvásárhelyről/ Válogatta Kuti Márta;
Szotyori Anna rajzaival. - Kv.: Kriterion Könyvkiadó,
2005. - 160 p. Referinţe:
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.
szeptember 25 - 1995. október 29 / kiállítás szervező és rendező:
Simon Endre. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996.
Ana Todea, Portrete mureșene
435
- 72 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 209.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 566.
• Műterem: beszélgetés huszonegy erdélyi képzőművésszel / Nagy
Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1999. - 226 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 319.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 126.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. – S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 651.
Ş
ŞAGĂU, Galaction, pr., protopop ortodox,
cărturar; n. 1843, Idicel, MS - m. 3 sept. 1914, Petriş,
MS. Studii: Gimnaziul gr.-cat. de la Blaj (1866); studii
teologice, probabil la SB, la Institutul „Andreian.”
Capelan în localitatea natală; pr. în Parohia Petriş şi
protopop ortodox al Reghinului (1906-1911). Membru al
Astrei (din 1875), membru al comitetului
Despărţământului Reghin (din 1885), a devenit dir.
acestuia (10 aug. 1906), perioadă în care a procurat
aparatul de proiecţie; a sprijinit instituţii şi soc. culturale,
mişcarea naţională mureşeană. A contribuit la fondul
Muzeului istoric şi etnografic al Astrei; a ajutat elevi şi studenţi săraci; a fost preş. al Reuniunii Învăţătorilor
Români din districtul VIII de învăţământ al Reghinului;
participă la crearea unei biblioteci a „Reuniunii
învăţătorilor.” Membru al clubului electoral Gorneşti, a
participat la conferinţa de constituire a PNR (Sibiu,
1881); figurează pe lista delegaţiilor care au hotărât
înaintarea Memorandului la Viena. Este unul dintre
ctitorii Băncii „Mureşana” şi ai Băncii culturale
„Lumina” (1909, SB). A fost membru fondator al Soc.
pentru Crearea unui Fond de Teatru Român. Se mută la
SB (1911), este numit asesor consistorial. Referinţe:
• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile
Netea. - Bucureşti: Fundaţia „Regele Mihai I,” 1947. - 483 p.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, 1990, p. 219-220.
• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile
Netea. - Bucureşti: Europa Nova, 1993. - 304 p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 1999.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,
2001.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.
239.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 8. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 2006. - 312 p.
• Contribuţii la biografia protopopului Galaction Şagău (1843-1914)
/ Milandolina-Beatrice Dobozi. În: Reghinul cultural. Studii şi articole,
8, 2006, p. 155-163.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Ed. Veritas, 2010, p. 455-456.
• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) /
Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 12.
• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la
înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie
Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p.
ŞARA, Niculae Marin, prof., bibliotecar,
publicist; n. la 11 apr. 1939, Apalina-
Reghin, MS, într-o familie de intelectuali, din părinţii Alexandru şi
Maria. Studii gimnaziale şi lic. în
Reghin şi TgM; Şcoala Tehnică
Postlic. de biblioteconomie din
Bucureşti; IPed. de 3 ani, Fac. de
Română-Istorie din TgM; continuând
cu UBB, Cluj, Fac. de Istorie-Filosofie. A lucrat ca
educator la Preventoriul de copii din Gorneşti (1956-
Biblioteca Judeţeană Mureş
436
1959), apoi la Şc. Profesională de tractorişti de pe lângă
IAS Reghin (1961-1963). După trei ani ca dascăl şi ped.,
din 1963 este angajat bibliotecar la Biblioteca
Orăşenească Reghin, iar din 1981 devine dir. acestei
instituţii, funcţie pe care o deţine până în 2011. S-a
dedicat muncii de popularizare a cărţii, de informare şi
documentare a cititorilor; s-a implicat în îndrumarea
metodică a bibliotecilor comunale; în organizarea a
numeroase acţiuni cu cartea, întâlniri cu oameni de
ştiinţă şi cultură, scriitori. A înfiinţat şi coordonat
Cenaclul literar „Lucian Blaga” (1971), muncă concretizată prin publicarea vol.: Antologie lirică (1992)
şi Nepreţuitele râuri (2002). A scos la iveală momente
din istoria cărţii şi a bibliotecilor reghinene prin tipărirea
vol. Pagini din istoria bibliotecilor reghinene. Studii şi
articole (1995) şi Biblioteci reghinene - file de istorie
(2005). Paralel cu activitatea profesională, s-a preocupat
de cercetarea şi valorificarea istoriei locale sub toate
aspectele, predominând viaţa culturală cu instituţiile şi
oamenii ei, tipărind, până în prezent, zece vol. cu titlul
Reghinul cultural. Studii şi articole. A îndrumat şi
coordonat apariţia celor două volume: ASTRA
Reghineană - 125 de ani de la înfiinţare şi Despărţământul Reghin al ASTREI. Documente 1874-
1940. La propunerea şi stăruinţa sa, au fost puse la loc de
cinste busturile lui Petru Maior, Mihai Eminescu,
Patriciu Barbu; a susţinut amplasarea de plăci
comemorative pe clădiri pentru personalităţi de seamă
ale Reghinului: Al. Ceuşianu, Florea Bogdan, Virgil
Oniţiu, Augustin Maior, Ioan Harşia ş.a. Publică articole
în diferite ziare şi reviste locale şi centrale: Revista
bibliotecilor, Biblioteca, Marisia, Vatra, Cuvântul liber,
Opinia reghineană. Prin colab. cu revista Vatra a reuşit
să tipărească două numere speciale dedicate Reghinului. Din 1990 este dir. al ziarului local Gazeta Reghinului,
publicaţie social-culturală editată în colab. cu ASTRA
Reghin. A participat la sesiuni ştiinţifice interne şi
internaţionale, congrese: Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Sibiu,
TgM, Topliţa, Centrul Cultural Paris (Franţa). Pentru
profesionalismul său în munca cu cartea şi pentru
cercetarea istoriei locale, pentru merite deosebite în
managementul de bibliotecă în decursul anilor a primit
numeroase distincţii, diplome şi premii: Ordinul
„Meritul Cultural” în grad de Cavaler, atribuit de
Preşedinţia României (2004); Primăria şi Cons. local
Reghin i-au conferit titlul de „Cetăţean de Onoare al mun. Reghin” (2006); „Omul Anului” (1993), din partea
Primăriei Municipiului Reghin; „Bibliotecarul Anului
1999” şi Diplomă de Merit în managementul de
bibliotecă (2005), oferite de ANBPR. Diplomă pentru
participarea la seminarul „Biblioteci, arhive, centre de
informare în secolul XXI,” TgM (1997); Diplomă de
Excelenţă, Diplomă de Merit, Diplomă de onoare (2000),
din partea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu
Cultural Naţional Mureş (2002, 2004), din partea
Primăriei şi Consiliului Municipal Reghin (2000, 2004,
2005) din partea bibliotecilor jud.: „Gheorghe Asachi” din Iaşi, „Octavian Goga” din CjN (2000); Diploma
„MAGNA CUM LAUDE,” oferită de BJM (2005);
Premiul „Romulus Guga” pentru antologia Nepreţuitele
râuri, cu ocazia Festivalului concurs interjud. de poezie
„Romulus Guga,” Ed. a X-a; Diplomă de onoare (2007),
oferită de Primăria Municipiului Topliţa şi Fundaţia
„Miron Cristea”; Diplomă de Excelenţă din partea
Primăriei Municipiului Reghin (2009); Diplomă de
Excelenţă pentru OPERA OMNIA, din partea Direcţiei
Jud. pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
Naţional MS (2009); Diplomă de Excelenţă pentru
întreaga activitate desfăşurată în cadrul Bibliotecii şi a
Filialei ANBPR MS, oferită de ANBPR (2009).
Lucrări publicate:
• Antologie lirică. Din creaţia membrilor cenaclului
literar „Lucian Blaga.” - Reghin, 1992. - 104 p. • Pagini din istoria bibliotecilor reghinene: studii şi
articole / Coord. prof. Marin Şara. - Reghin: s.n., 1995. -
122 p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Vol.
îngrijit de prof. Marin Şara. - Reghin: Biblioteca Mun.
„Petru Maior” Reghin, 1999. - TgM: Fundaţia Culturală
„Vasile Netea”. - 180 p.
• Ghidul Bibliotecii Municipale „Petru Maior.” -
Reghin, 2000, 2005.
• Nepreţuitele râuri: Antologie literară reghineană /
Vol. îngrijit şi prefaţa de Marin Şara. - TgM: Tipomur,
2002. - Reghin: Cenaclul „Lucian Blaga”. - 239 p. • Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole
/ Ed. îngrijită şi prefaţă de Marin Şara - Reghin: Primăria
Mun. Reghin, 2005. - Biblioteca Mun. „Petru Maior”. -
204 p.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Coord.: prof.
Marin Şara. -Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior.”
Vol. 9: 2009 - 506 p. - Vol. 10: 2010. - 536 p.
- în colaborare:
• Reghinul cultural: studii şi articole / Coord.: dr. Gr.
Ploeşteanu şi M. Şara. - Reghin: Biblioteca Orăşenească.
Vol. 1-10: 1982-2011. • Ion Pop Maior, luptător pentru cauza naţională a
românilor din Transilvania, primul preşedinte al
despărţământului Reghin al Astrei. În: Astra 1861-1991.
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi
Cultura Poporului Român: 130 de ani de la înfiinţare. -
SB: s.n., 1992, p. 228-230.
• Municipiul Reghin, 1994 / Col. de red.: Ioan Joarză -
consultant, Eremia Pop, Marin Şara, Maria Borzan, Zoe
Părăianu, Adriana Maria Ştef, Sorin Pui. - SB:
Tipografia Honterus, 1994. - 100 p.
• Alexandru Ceuşianu: studii şi comunicări prezentate
la simpozionul ştiinţific prilejuit de centenarul naşterii vrednicului cărturar şi om politic (Reghin, 2 iunie 1998)
/ Vol. îngrijit de Marin Şara, Georgeta Mărginean şi
Iacob Huza. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”
Reghin, 1999. - 89 p.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente. 1874-
1940 / Culegere alcătuită de Liviu Boar; studiu
introductiv: Marin Şara. - TgM: Biblioteca Mun. „Petru
Maior,” 2001.
• Scrisori albe / Simion Pop; repere biobibliografice
M. Şara. - TgM: Tipomur, 2001. - 74 p.
• Astra reghineană în viaţa culturală a Mureşului Superior. În: Sangidava, vol. 1, TgM, Ed. Ardealul,
2007, p. 384-391.
• Iustin Handrea - dascăl de conştiinţă românescă. În:
Sangidava, vol. 1, TgM, Ed. Ardealul, 2007, p. 396-401.
• Oameni şi locuri de pe Valea Superioară a
Ana Todea, Portrete mureșene
437
Mureşului. În: Sangidava, vol. 1, TgM, Ardealul, 2007,
p. 482-488.
• Primul român viceguvernator al Transilvaniei: Vasile
Ladislau Pop. În: Sangidava, vol. 2, TgM, Ed. Ardealul,
2008, p. 168-171.
• Augustin Maior (1992-1963), personalitate marcantă
a ştiinţei şi culturii româneşti, un fiu al Reghinului. În:
Sangidava, vol. 3, TgM, Ardealul, 2009, p. 183-188.
• Reghinul în vâltoarea istoriei. Participarea reghinenilor şi a localităţilor din zonă la marele act al
Unirii de la 1 Decembrie 1918. În: Sangidava, vol. 3,
TgM, Ardealul, 2009, p. 138-147.
• Despărţământul Reghin al Astrei - 135 de ani de la
înfiinţare. În: Sangidava, vol. 4, TgM, Nico, 2010, p.
424-488.
• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană. 135 de ani
de la înfiinţarea Despărţământului Reghinean al Astrei /
Marin Şara, Ilie Frandăş. - TgM: Nico, 2010.
• La ceas aniversar. În: Muzeul Etnografic Reghin
1960-2010 / Coord. Maria Borzan. - TgM: Nico, 2010, p. 179-182.
Studii şi articole:
• Sub semnul anului internaţional al cărţii. În: Revista
bibliotecilor, nr. 11, 1972, p. 657.
• Despărţământul Reghin al Astrei. În: Marisia. Studii
şi articole, TgM, 1976, p. 307-353.
• In der Stadtbibliothek Regen. Die Büchner auf den
Laser Brigen. În: Volk und Kultur, nr. 25, 1976, p.3 4.
• A szolidaritás neam ismet őrséghatárt. În: Brassoi
lapok, nr. 10, 12 mart. 1977, p. 7.
• Un genial precursor al telecomunicaţiei mondiale, Augustin Maior, fiu al Mureşului. În: Vatra, nr. 10,
1977, p. 9.
• Primele biblioteci reghinene. În: Biblioteca,
Bucureşti, nr. 4, 1977.
• Documente şi mărturii privind Unirea Transilvaniei
cu România - 1 Decembrie 1918 - în zona Reghinului (în
colab.). În: Marisia. Studii şi materiale, TgM, 8, 1978.
• Iniţiative şi realizări în perioada dintre cele două
războaie mondiale. În: Reghinul cultural. Studii şi
articole, vol. 1, 1982, p. 52.
• Contribuţii la cunoaşterea culturii reghinene. În:
Marisia. Studii şi materiale, TgM, 13-15, 1984, p. 245. • Participanţi reghineni la Marea Adunare de la Alba
Iulia. În: Gazeta Reghinului, 9, dec. 1990, p. 1.
• Contribuţii la cunoaşterea istoriei bibliotecilor
reghinene. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.
2, 1990, p. 83.
• Biblioteca Gimnaziului Evanghelic din Reghin. În:
Reghinul cultural. Studii şi articole, vol. 3, 1994, p. 81.
• Personalităţi reghinene: selecţie de Mariana
Ploeşteanu şi Marin Şara. În: Gazeta Reghinului, ed.
specială, 5, nr. 12, 1994. p. 1-3.
• Monumente istorice în Reghin „Biserica de lemn,” 1744 şi „Biserica evanghelică,” 1330. În: Gazeta
Reghinului, 5, nr. 12, 1994, p. 5.
• Biblioteci ale Astrei reghinene. În: Reghinul cultural.
Studii şi articole, vol. 3, 1994, p. 85.
• 60 de ani de lectură publică la Reghin. În: Pagini din
istoria bibliotecilor reghinene, 1995, p. 20.
• Biblioteca Municipală „Petru Maior” în serviciul
comunităţii. În: Gazeta Reghinului, 9, nr. 2-3, 1998, p. 2.
• Biblioteca şi comunitatea locală. În: Reghinul
cultural. Studii şi articole, vol. 4, 1999, p. 206.
• Dr. Ioan Popescu. În: Reghinul cultural. Studii şi
articole, vol. 4, 1999, p. 257 (Bibliografie).
• Simion Moldovan - personalitatea artistică în plină
afirmare. În: Cuvântul liber, 17 iul. 1999, p. 3.
• Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin,
centru cultural informaţional. În: Cuvântul liber, 8 nov.
2000, p. 4, 1 foto. • Semicentenarul aniversării Bibliotecii Publice de Stat
din Reghin. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.
5, 2001, p. 295.
• Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin. În:
Libraria. Anuar, BJM, 2002, p. 211.
• Sărbătoarea cărţii. Zilele Bibliotecii Mun. „Petru
Maior.” În: Cuvântul liber, 8 nov. 2002, p. 2.
• Cenaclul literar „Lucian Blaga” din Reghin la ceas
aniversar. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, vol. 6,
2002, p. 271.
• Simpozion ştiinţific. În: Gazeta Reghinului, 14, nr. 3-4, 2003, p. 4.
• Sărbătoarea cărţii la Gurghiu. În: Cuvântul liber, 22
nov. 2003, p. 7.
• Contribuţia doctorului Eugen Nicoară la
valorificarea vieţii social-culturale din Reghin şi
împrejurimi. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.
7, 2004, p. 242.
• Dr. Ovidiu Bojor - fiu al Reghinului. În: Reghinul
cultural. Studii şi articole, vol. 7, 2004, p. 242.
• Sărbătoarea cărţii la Reghin. În: Biblioteca.
Bucureşti, nr. 11-12, 2004, p. 363. • Biblioteca la ora bilanţului. În: Cuvântul liber, 9
febr. 2005, p. 2.
• In memoriam Vasile Ladislau Pop (1819-1875). În:
Cuvântul liber, 9 mart. 2005, p. 2.
• Oameni de ştiinţă mureşeni. În: Cuvântul liber, 30
mart. 2005, p. 1.
• Astra în viaţa Reghinului şi a localităţilor din
împrejurimi (2). În: Cuvântul liber, 4 aug. 2005, p. 3.
• Revitalizarea Astrei la Reghin. În: Gazeta
Reghinului, 15, nr. 8, 2005, p. 2.
• Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior” Reghin.
În: Cuvântul liber, 29 oct. 2005, p. 2. • Legendina Hurdugaciu Di Paolo. În: Cuvântul liber,
11 ian. 2006, p. 2.
• O nouă firmă privată în peisajul reghinean / Marin
Şara. În: Cuvântul liber, 10 mart. 2006, p. 4.
• Întâlnire cu istoria. În: Gazeta Reghinului, 16, nr. 3-
4, 2006, p. 5.
• Dr. Ovidiu Bojor, în dialog cu reghinenii. În:
Cuvântul liber, 9 mai 2006, p. 1, 8.
• Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior” (2-3
noiembrie 2006). În: Cuvântul liber, 31 oct. 2006, p. 6.
• „Protopopul Ariton M. Popa.” Lansare de carte. În: Cuvântul liber, 25 ian. 2007, p. 1.
• O personalitate de seamă a Reghinului - Ariton Popa.
În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 8.
• Astra reghineană la ora bilanţului. În: Gazeta
Reghinului, 17, nr. 3-4, 2007, p. 1.
• Sărbătoarea cărţii şi a bibliotecii. În: Gazeta
Reghinului, 17, nr. 3-4, 2007, p. 4.
• Mihai Eminescu omagiat la Reghin. În: Gazeta
Biblioteca Judeţeană Mureş
438
Reghinului, 17, nr. 1-2, 2007, p. 3.
• Moment aniversar: Augustin Maior - 125 de ani de la
naştere. În: Gazeta Reghinului, 17, nr. 3-4, 2007, p. 3.
• Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior,” Reghin
[2007]. În: Cuvântul liber, 6 nov. 2007, p. 8.
• Omagiu lui Eminescu. În: Cuvântul liber, 18 ian.
2008, p. 8.
• Sub stindardul ASTREI, sărbătoare folclorică la
Reghin. În: Cuvântul liber, 27 febr. 2008, p. 3.
• Lumina cărţii la Apalina. În: Gazeta Reghinului, 18,
nr. 6, 2008, p. 2. • Săptămâna culturală reghineană, 2-8 iunie 2008. În:
Gazeta Reghinului, 18, nr. 6, 2008, p. 2.
• Lansare de carte [„Între Răsărit şi Apus.”Secvenţe
din istoria bisericii românilor ardeleni; „Monografia
satului Maioreşti”]. În: Cuvântul liber, 3 iul. 2008, p. 1,
2 foto.
• Lansări de cărţi la Reghin. În: Gazeta Reghinului, 18,
nr. 9, 2008, p. 4.
• Întâlnire culturală. În: Cuvântul liber, 26 sept. 2008,
p. 5.
• Adunarea Generală a ASTREI. În: Gazeta
Reghinului, 18, nr. 11-12, 2008, p. 2. • Concepte şi tendinţe în evoluţia Bibliotecii publice
„Petru Maior” din Reghin. În: Reghinul cultural. Studii
şi articole. Vol. 9. - Reghin, 2009, p. 348-361.
• Personalităţi: Jude Ioan, Biriş Sorin Ştefan, Sandu
Cristian, Borzan Roxana Maria, Lăzăroiu Ion / Marin
Şara, Elena Enache. În: Reghinul cultural. Studii şi
articole. Vol. 9. - Reghin, 2009, p. 327-328.
• Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior” din
Reghin. În: Gazeta Reghinului, 19, nr. 11-12, 2009, p. 3.
• Reghinul în sărbătoare. În: Gazeta Reghinului, nr.
10, 2009, p. 1. • Biblioteca Reghin are 4000 de cititori. Interviu cu
Prof. Marin Şara, directorul Bibliotecii Municipale
„Petru Maior”/ Robert Matei. În: Zi de zi, 25 nov. 2009,
p. 15.
• Conferinţa preoţească de toamnă. În: Gazeta
Reghinului, nr. 11-12, 2009, p. 8.
• Lansarea cărţii „Destăinuiri” de prof. Ioan Butiurcă.
În: Cuvântul liber, 30 ian. 2010, p. 7.
• DAReghinTV - un an de emisie. În: Gazeta
Reghinului, 9, 2010, p. 1. Referinţe:
• Marin Niculae Şara, directorul Bibliotecii Municipale „Petru
Maior,” un animator al vieţii culturale reghinene, În: Aproape
departe, oraşul de pe deal, interviuri, articole şi personalităţi
reghinene / Dumitru Husar, TgM, Tipomur, 2000, p. 174.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.
238.
• Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole. - Reghin:
Primăria Mun. Reghin, 2005. - Biblioteca Mun. „Petru Maior”. - 204 p.
• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta
Mărginean, Demeter Judit; Coord.: prof. Marin Şara. - Reghin:
Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2008, p. 296-306.
• Vocaţia unui bibliotecar / Dimitrie Poptămaş. În: Reghinul
cultutral. Studii şi articole, Vol. 9. - Reghin, 2009, p. 269-274.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 10 / Coord.: prof. Marin
Şara. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior.” - 2010.
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 228.
• Totul pentru cititori. Interviu cu Marin Şara, directorul Bibliotecii
din Reghin / Olga Ivăncescu. În: Steaua roşie, 13 mai 1983, p. 2.
• Portret cu Biblioteca vie / N. Băciuţ. În: Cuvântul liber, 8 aug.
2000, p. 4, 1 foto.
• Decret privind conferirea unor decoraţii / Preşedintele României,
Ion Iliescu. În: Monitorul Oficial al României. Partea I, 172, 13 dec.
2004, p. 7-9.
• Marin Şara-directorul Bibliotecii Municipale „Petru Maior” din
Reghin, Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural” / Ion Longin
Popescu. În: Formula AS, 15, nr. 664, 25 apr.-2 mai 2005.
• Marin Şara - un adevărat Cavaler al cărţii şi culturii / Mihai
Bărdăşanu. În: Cuvântul liber, 17, nr. 16, 2005, p. 2.
• Omul şi cartea / Eugenia Kiss. În: Zi de zi, 17 ian. 2006, p. 2; 1
foto.
• La „Petru Maior.” „Cetăţeni de onoare” ai Reghinului / Dorin
Borda. În: Cuvântul liber, 3 nov. 2006, p. 7, 1 foto.
• Lucian Blaga personalitate culturală şi model literar pentru
reghineni / Dr. Eugeniu Nistor. În: Opinia Reghineană, 1 iunie 2007, p.
4.
• Premiile revistei naţionale „Ambasador.” Ed. a XI-a. În:
Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.
• La Sibiu, Şedinţa Comitetului Central al ASTREI / Ion Ardeleanu.
În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 1-3.
• „Profiluri reghinene.”..la „Petru Maior” / Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, 12 febr. 2008, p. 2.
• Şara Niculae Marin, un patriarh al culturii reghinene/ Dan
Ruşanu. În: Noi nebănuite trepte: supliment al Gazetei Reghinului, 6,
nr. 2, 2008, p. 1.
• Cavalerul cărţilor reghinene, Marin Şara, bibliotecarul decorat de
preşedinte / Robert Matei. În: Ziarul de Mureş, 23-29 iunie 2008, p. 10.
• Cartea şi dascălul, în rostiri preacurate! / Dorin Borda. În: Gazeta
Reghinului, nr. 11-12 2008, p. 3.
• Vrednic este! / Sorina Bloj. În: Gazeta Reghinului, nr. 12, 2010, p.
1, 2, 1 foto.
ŞERBAN, Mariana, grafician; n. 2 iun. 1958,
TgM. Studii: absolventă a IAV „Ion
Andreescu” CjN, Secţia grafică (1982). Membru al UAPR din 1986. Expoziţii
personale: CjN (1982); Costineşti
(1985); TgM, grafică şi marionete,
Galeriile UAP (1987); Bucureşti,
Galeriile „Orizont” (1993); TgM,
Galeriile UAP (1998, 2001);
Zalaegerszeg, Ungaria (1999); CjN, Galeriile UAP
(2000); Bistriţa, Galeriile UAP (2001); Montigny le
Bretonneux, Franţa (2004). Expoziţii de grup: Bucureşti,
Salonul Naţional de Pictură, Grafică, Sculptură şi Arte
Decorative (1982); Bucureşti, Bienala de Pictură şi Sculptură, Baia Mare, „Atelier 35,” „Oglinda” Bucureşti,
Salonul republican de Grafică (1986); Bucureşti, Salonul
republican de Grafică (1988, 1992, 2001); Baia Mare,
Bienala Tineretului (1988); TgM, „Atelier 35,”
Transavangarda (1990); Trofaiach, Austria (1993);
Bucureşti, Centrul Cultural Maghiar (1996); TgM,
„Neoconcept” (1988); TgM, expoziţiile „Totem” (2002,
2003, 2004, 2005). Simpozioane de creaţie: Lăzarea
(1986); Botoşani (1988); Lăzarea (1992); Căluşeri
(1994); TgM, InterartEAST (1994); Nicula (2000);
Valea Doftanei (2002); Sângeorgiu de MS (2003);
Sângeorz Năsăud (2004). Lucrări în colecţii particulare: Austria, Canada, Franţa, Germania, Israel, SUA,
Ungaria. Realizări coperte de carte şi ilustraţii.
Lucrări publicate:
• Secretul lui Polichinelle / Repovestire de Mariana
Şerban. - Bucureşti: Junior-Club, SA. - 48 p.
- în colaborare:
• Introducere în fiziologia clinică a sistemului
endocrin/Ioan Gheorghe Totoianu. - TgM: Cromatic
Tipo, 1992.
• În naosul râului / Valentin Marica. - TgM: Tipomur,
2002.
Ana Todea, Portrete mureșene
439
• Tăvălugul: Roman / Zeno Ghiţulescu; Coperta:
Mariana Şerban. - TgM: Ardealul, 2005. - 236 p.
• Şi Dumnezeu suspină / Magdalena Dorina Suciu. -
Bucureşti: Criterion Publishing, 2007. Referinţe:
• Tizenhárom plusz egy Mv.i művész / Előszó Sütő András; utószó
Sebestyén Mihály. - Keszthely: Helikon Kastélymúzeum, [1994]. - [19]
p.
• Caricaturişti mureşeni / Romeo Soare. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 1995, p. 49-50.
• Expo InterartEAST, 1996 (Adrian Guţă).
• Enciclopedia artiştilor români contemporani / Alexandru Cebuc,
Vasile Florea, Negoiţă Lăptoiu. - Vol. 4. - Bucureşti: ARC 2000, 2001.
• Solstiţiu la Echinox: poeme / Nicolae Băciuţ. - TgM: Tipomur,
2002. - 32 p.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 127.
• Vatra, 9/10, 2001.
• Cuvântul liber, 25 iun. 1998, p. 5; 18 sept. 2001, p. 3; 2 oct. 2001,
p. 3, 2 foto.
ŞERBAN-LUPU, Teodor, negustor, filantrop; n.
10 mai 1786, Cerneşti, MM - m. 22 sept. 1861, Reghin,
MS. Negustor, arendaş de moară, inspector al sărăriilor
regale, a strâns o avere considerabilă; şi-a cumpărat o moşie în Reghin, devenind mare proprietar (1843). A
susţinut material răspândirea ştiinţei de carte, a culturii; a
susţinut mişcarea de emancipare naţională; a ctitorit
şcoala românească din Reghin; a sprijinit instituţii de
învăţământ (Şc. din Lipova); a ajutat elevi şcolari săraci;
a donat bani pentru şc. germană şi maghiară din Reghin;
soc. Verein für siebenbürgische Landeskunde, cu ocazia
adunărilor generale de la Reghin; a sprijinit Reuniunea
Femeilor Române; a sprijinit presa naţională, abonat la
Organul luminării, Blaj (1847). Ales la Blaj membru al
deputăţiei care urma să prezinte Dietei de la Cluj revendicările naţiunii române. Referinţe:
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, 1990. - 240 p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Municipală „Petru Maior” 1999.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,
2001.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Ed. Veritas, 2010, p. 361-364.
• Teodor Şerban Lupu ca patronu şcoalelor şi bisericilor. În: Gazeta
Transilvania, 1858.
ŞIMON, Ladislau, nobil român; n.?, Sângeorgiu de
Câmpie - m?. Studii: Gimnaziul rom.-cat. din TgM
(1835-1839); a studiat filosofia şi dreptul la Lic. Piarist
din Cluj, anul I studii juridice şi anul II filosofia (1842-
1843). Numele său apare în scrisoarea adresată la 5 mart.
1845 de I. Bologa lui G. Bariţiu, prin care canceliştii târgumureşeni solicitau Gazeta de Transilvania. Ioan
Oros îl menţionează între canceliştii aflaţi la TgM în
perioada 1846-1848. Referinţe:
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. -TgM:
Ed. Veritas, 2010, p. 114.
• Vatra, TgM, nr. 151/B, 20 oct. 1983.
ŞINCAI, Gheorghe, istoric, filolog, ped. şi teolog;
n. 28 febr. 1754 Şamşud, azi Şincai, com Râciu de MS -
m. 2 nov. 1816 Sinea (lângă Casovia, în Cehia). Studii:
Săbed, Şamşud, Col. Ref. TgM (1766-1768); Seminarul
iezuit „Sf. Iosif” din Cj „în şcoala de gramatică şi clasa
de poetică” (1768-1772); Gimnaziul piariştilor din
Bistriţa (1772-1773). Vine la Blaj unde
este prof. de retorică şi poetică (1773-
1774). Este trimis la Roma la Col. „De
Propaganda Fide” (1774-1779), unde
primeşte diploma de dr. în filozofie şi teologie. La întoarcere se opreşte un an
la Viena la Col. „Sf. Barbara” şi
urmează cursuri de drept, canoane şi
„metoda de a preda la şcolile de limbă naţională şi de a
le conduce”; se întâlneşte cu Samuil Micu şi revizuieşte
gramatica acestuia, Elementa lingue daco-romanae sive
valahicae, care apare la Viena în 1780. Revine la Blaj,
unde guvernul ardelean îl numeşte catihet al şc. nou-
înfiinţate (9 apr. 1782); apoi este numit dir. al şc.
românești din Ardeal (oct. 1782). Intră în conflict cu
episcopul Ioan Bob, e reclamat, anchetat, închis, judecat şi eliberat (1794-1795). Părăseşte Blajul (1796) şi devine
adm. nobilului Daniel Vass de Ţaga din Sinea şi
instructorul copiiilor acestuia (1797-1803). Pleacă la
Oradea, apoi la Buda unde ocupă postul de corector la
tipografia unde Samuil Micu era cenzor (1804-1808).
Trăieşte ca peregrin între Blaj, Oradea şi Sinea. A lăsat o
colecţie de izvoare în trei vol.; a preconizat înlocuirea în
scrierile laice a literelor chirilice cu cele latine; traduce şi
manuale şcolare de popularizare a cunoştinţelor şt. şi
broşuri istorice cum sunt: Elementa linguae
dacoromanae sive valachicae; A.B.C. sau Alphavit pentru folosul şi procopseala şcoalelor celor
normaliceşti a neamului român (1783); Prima principia
latinae gramatice ad usum scholarum vlachico-
nationalium (1783); Elegie Nobilis Transilvani Georgii
Şinkai de Eadem (1804); Istoria naturii sau a firei;
Vocabulariu’ ce se ţine de istoria naturii; Hronica
românilor şi a mai multor neamuri. Lucrări publicate:
• Chronicon daco-romanorum sive valachorum et
plurium aliarum nationum - ms autograf prezentat
cenzurii din Oradea. - BCU, CjN, vol. 1 (anii 86-1152).
• Rerum spectantium ad Universam gentem daco-
romanam seu valachicam summaria collection ex
diversis autoribus facta a Giorgio Gabriele Sinkai - ms Biblioteca Academiei, CjN. - 3 tomuri (T. 1: anii: 88-
1329); t. 2: anii 1330-1551, 1684-1724; t. 3: anii 1552-
1683).
• Prima principia latinae gramatice ad usum
scholarum vlachico-nationalium. – 1783.
• Îndreptarea către Aritmetică. - Blaj, 1785.
• Elegie Nobilis Transilvani Georgii Şinkai de Eadem.
– 1804.
• Povăţuire cătră economia de câmp. - Buda, 1806.
• Povăţuirea cătră aritmetică sau învăţătura
numerilor. - Buda, 1806.
• Hronica românilor şi a mai multor neamuri încîtu au fostu ele aşa de amestecate cu românii, cîtu lucrurile,
întîmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se potu
scrie pe înţelesu din mai multe mii de autori, în cursul de
34 de ani culeasă, şi după anii de la naşterea Domnului
nostru Is.Chr. / Alcătuită de Georgie Șincai din Șinca.
Biblioteca Judeţeană Mureş
440
Tipărită de pe manuscrisul cumpărat de către Înălţimea
sa Grigorie Aleksandru Gika, domnitoriul Moldaviei şi
hărăzită Biblioticei Şcoalelor din Iaşi. - Ed. îngrijită de
A.T. Laurean, A. Panu, M. Kogălniceanu. - IS, 1853 -
1854. - 3 tomuri. - Tom 1: anii 86-1439; tom 2: 1440-
1613; tom 3: 1614-1739.
• Hronica românilor. - 3 vol. Ed. îngrijită de Gr.
Tocilescu. - Bucureşti, 1886.
• Învăţătura firească spre surparea superstiţiei
nordului. - Bucureşti, 1964.
• Opere. - 4 vol. - Bucureşti: Ed. pentru Literatură. -Vol. 1: 1967, CCXXVIII+604 p.; vol. 2: 1969, 456 p.;
vol. 3: 1969, 380 p.; vol. 4, 1973, 332.
• Cronica românilor. - Vol. 1-3. - Bucureşti: Minerva,
1970. - Vol. 1: 183 p.; Vol. 2: 332 p.; Vol. 3: 312 p.
• Cronica românilor. - Vol. 1-3. - Bucureşti: Minerva,
1978. - Vol. 1: 185 p.; vol. 2: 320 p.; vol. 3:312 p.
• Din cronica lui Gh. Şincai: bucăţi extrase. -
Bucureşti: Ed. Librăriei Leon Alcalay, s.a. - 95 p.
- în colaborare:
• Elementa linguae daco-romanae, sive Valachicae /
composita ab Samuele Klein de Szad; locupletata vero,
et in hunc ordinem redactata a Georgio Gabriele Sinkai. -Viena, 1780. - 100 p.
• Elementa linguae daco-romanae sive Valachicae
[1805] / emandata, facilitata, et in meliorem ordinem
redacta per Georgium Sincai de eadem. - Buda, 1805. -
110 p.
• Crestomaţie română: Texte tipărite şi manuscrise
(sec. XVI-XIX) dialectale populare. Vol. 2. =
Chrestomathie Roumaine: Texte (1710-1830),
dialectologie, literatură populară, glosar / Cu o
întroducere, gramatică şi un glosar româno-francez de
M. Gaster. - Leipzig: F. A. Brockhaus, 1891. - Bucureşti: Socecu & Co. - VII, 562 p.
• Antologia scriitorilor români: scriitorii vechi şi
clasici / I. A. Bassarabescu şi Vasile V. Haneş. -
Bucureşti: Ed. Naţională - Ciornei S. A., s.a. - 502 p.
• Antologia scriitorilor români. - Vol. 1: Scriitorii
vechi şi clasici. - 323 p.
• Elegia nobilului transilvănean. În: Şcoala Ardeleană.
– Cj: Dacia, 1977, p. 49-59.
• Elementa linguae daco-romanae sive valachicae /
Samuil Micu, Gheorghe Şincai; studiu introductiv,
traducerea textelor şi note de Mircea Zdrenghea. – CjN:
Ed. Dacia, 1980. - 245 p. • Despre vechimea şi continuitatea românilor: Samuil
Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior. Antologie. -
Bucureşti: Ed. Militară, 1989, p. 37-191. Referinţe:
• Istoria literaturii româneşti / Petre V. Haneş. - Ed. a 3-a. -
Bucureşti: Ed. autorului, s.a. - 343 p.
• Cronicari şi istorici români din Transilvania: Şcoala Ardeleană. -
Vol. 2, p. 243-472.
• Istoria literaturii româneşti. - Vol. 3. partea 1. - 327 p.
• Dela Bobâlna la Alba Iulia: lupta Transilvaniei pentru dreptate şi
libertate / Corneliu Albu. - Bucureşti: Ed. Dacia Traiana, s.a. -139 p.
• Vieti'a operele si ideele lui Georgiu Sincai din Sinc'a: Discursulu
de receptiune in sedinta publica a Societatei Academice Romane din
14 septemvrie 1869 / Papiu Ilarian şi respunsulu de Georgiu Baritiu. -
Bucuresci: s.n., 1869. - 156 p.
• Istoria limbei şi literaturei române / Ar. Densuşianu. - Iaşi, 1885.
• Ardealul: studiu istoric / Ioan Slavici. - Bucureşti: Tipografia şi
Fonderia de Litere Thoma Basilescu, 1893. - 147 p.
• Manual de istoria literaturii române / Enea Hodoş. - Caransebeş:
Ed. „Foii Diecezane,” 1893. - 264 p.
• Szabadságharczunk és a dako-román törekvések / Jancsó Benedek.
- Budapest kiadása: Lampel Róbert (Wodianer F. és Fiai)
könyvkereskedésének, 1895. - 320 p.
• Dicţionarul contimporanilor / Dimitrie R. Rosetti. - Bucureşti: Ed.
Lito-tipografiei „Populara,” 1898. - 207 p.
• Momente culturale / Ion Bianu. - Bucureşti: Ed. Librăriei Leon
Alcalay, 1904. - 101 p.
• România şi neamul românesc în legătură cu statele şi popoarele
vecine sau conlocuitoare: studiu istorico-politico-militar / Alexandru I.
Lupaşcu. - Galaţi: s.n., 1908. - 251 p.
• Istoricii români: Gh. Şincai, Florian Aron, M. Kogălniceanu, N.
Bălcescu, A. Papiu Ilarian, Aug. Treb. Laurian, Dionisie Fotino, B. P.
Haşdeu, N. Densuşianu, Episcopul Melchisedec, G. Baritz. - Bucureşti:
Ed. Librăriei Socec & Co., Societate Anonimă, 1909. - 296 p.
• A magyarországi románok / Dr. Moldován Gergely. - Budapest,
1913. - 563 p.
• Contribuţiune la bibliografia românească. - Fasc. 1-a: Istoria
literaturii române. Texte şi autori de literatură 1500-1920. - 1921. -
184 p.
• A romám irodalomtörténet összefoglaló áttekintése / Dr. Bitay
Árpád Marianumi tanár. - Alba Iulia, 1922. - 128 p.
• Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşurarea vieţii
politice a neamului românesc de peste Carpaţi: cuvânt rostit in şedinţa
solemnă del'a 2 iunie 1923 sub presidenţa maiestăţii sale regelui /
Alexandru Lapedatu cu răspuns de Ioan Bianu. - Bucureşti: Cultura
Naţională, 1923. - 40 p.
• Doi luceferi rătăcitori: Gheorghe Şincai şi Samoil Micu Clain / Dr.
Jacob Radu. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1924. -121 p.
• Dintr'ale neamului românesc / N. Cerbulescu. - Sb, [1927]. - 272 p.
• Faptă şi suferinţă românească în Ardeal: la zece ani de la
cuprinderea lui supt steag românesc / N. Iorga. - Bucureşti: Datina
românească, 1929. - 77 p.
• Păcatele Ardealului faţă de sufletul vechiului regat: fapte,
documente şi facsimile / Ion Rusu Abrudeanu. - Bucureşti: Cartea
Românească, 1930. - 600 p.
• Monografia oraşului Târgu Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932. -
324 p.
• Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară, Vasile Netea. - TgM: Ed.
Revistei „Progres şi Cultură,” 1933. - 80 p.
• Un vechiu proces literar: (Relaţiile lui I. Bob cu S. Klein, Gh.
Şincai şi P. Maior) / Zenovie Pâclişan. - Bucureşti Naţională:
Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria, 1935. - 35 p.
• Erdély története / Marczali Henrik. - Budapest: Káldor
Könyvkiadóvállalat, 1935. - 288 p.
• Az autonom Erdély és a román nemzetiségi követelések az 1863-64.
évi nagyszebeni országgyűlésen / Mester Miklós. - Pécs: Dunántul
Pécsi Egyetemi Könyvkiadó és Nyomda R.T., 1936. - 267 p.
• Mémoires et protestations des roumains de Transylvanie et
Hongrie de 1791 a` 1892 / Etienne Pascu. - Bucarest, 1939. - 28 p.
• Din istoria tipografiei, editurii şi librăriei româneşti în Ardeal:
(1830-1918) / Ion Muşlea. - Cj, 1939. - 11 p.
• Catalog de cărţi româneşti vechi şi noi privitoare la: istorie,
numismatică, filologie, folclor, istorie şi critică literară, geografie,
arheologie, etc. - Bucureşti, 1939. - 400 p.
• Contribuţii la istoria vieţii româneşti din Transilvania la finea
veacului al XIX-lea: însemnări inedite ale prea fericitului patriarh
Miron / Protoiereu Gheorghe Cotoşman. - Caransebeş: Ed. autorului,
1940. - 88 p.
• Enciclopedia Cugetarea: Material românesc oameni şi înfăptuiri /
Lucian Predescu. - Bucureşti, 1940.
• Cronicari şi istorici români din Transilvania / I. Lupaş. - Ed. a 2-a
- Craiova: Ed. „Scrisul Românesc,” 1941. - 551 p.
• Geschichte der Rumänen / herausgegeben von Laduslaus Gáldi und
Ladislaus Makkai. - Budapest, 1942. - 488 p.
• La Scuola latinista romena (1780-1871) / Mario Ruffini. - Roma,
1942.
• Figuri ardelene / Vasile Netea; cu chipuri desenate de Aurel
Jiquidi. - Bucureşti: Fundaţia Culturală Regală „Regele Mihai I.,”
1943. - 184 p.
• Die Geschichte Siebenbürgens / Eugen Horváth. - Budapest:
Danubia, 1943 – Leipzig. - 218 p.
• Istoria învăţământului românesc din Transilvania până la 1800 /
N. Albu. - Blaj, 1944. - p. 248-280.
• Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice:
lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr.
Ştefan Pascu. - Blaj, 1944. - 382 p.
• Episcopul Ioan Bob / Dr. Nicolae Lupu. - Blaj: s.n., 1944. - 64 p.
• Gheorghe Şincai / Dionis Popa. - Blaj, 1944. - 116 p.
Ana Todea, Portrete mureșene
441
• Die Siebenbürgische „Heide”: Eine pflanzengeografische
Schilderung /Al. - Sb Transilvania: Centrul de Studii şi Cercetări
privitoare la, 1944. - 40 p.
• Împotriva diktatului dela Viena / Corneliu Albu. - Bucureşti:
Fundaţia Regele Mihai I, 1944. - 278 p.
• Istoria bibliografiei române / Barbu Theodorescu. - Bucureşti:
Fundaţia Regele Mihai I, 1945. -272 p.
• La Littérature roumaine a` l'époque des lumie`res / D. Popovici. -
Sb Transilvania: Centrul de Studii şi Cercetări privitoare la 1945. - 516
p.
• Ardealul în trecutul poporului român / Petre Constantinescu-Iaşi. -
Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice Dacia, 1945.
- 32 p.
• Istoria literaturii române: (Dela origini până în zilele noastre) /
Gabriel Drăgan. - Ed. a 4-a revăzută şi mult adăugită - Bucureşti: Ed.
„Cugetarea,” 1946. - 638 p.
• Gheorghe Şincai: Viaţa şi opera / Mircea Tomuş. - Bucureşti: Ed.
pentru literatură, 1965. - 256 p.
• Originile romantismului românesc. Spiritul public. Mişcarea
ideilor şi literatura între 1780-1840 / Paul Cornea. - Bucureşti, 1972.
• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978. - 472 p.
• Geschichte der siebenbürgisch-deutschen Literatur im achzenten
Jahrhundert / Stefan Sienerth. - Klausenburg: Dacia Verlag, 1990. -
160 p.
• Românii din Ungaria de azi în presa din Transilvania şi Ungaria
secolului al XIX-lea (1821-1918: documente / Maria Berényi. - Gyula:
Ed. Noi, [1992]. - 221 p.
• Istoria românilor din Transilvania / Mario Ruffini. - Bucureşti:
Fundaţia Culturală „Memoria,” 1993 - Chişinău: Hyperion. - 263 p.
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Gheorghe Şincai: Viaţa şi opera / Mircea. - Bucureşti: Minerva,
1994. - 208 p.
• O istorie a istoriografiei române / Frederick. - Bucureşti, 1996. -
192 p.
• Dicţionarul teologilor români / Mircea Păcurariu. - Bucureşti:
Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.
• Erdély története [repr.] / Marczali Henrik. - Budapest: Anno,
[1997]. - 288 p.
• Cultura română moderna şi idealurile naţionale: năzuinţe,
momente, accente, impulsuri / Ioan Silviu Nistor. - Bucureşti: EDP,
1997. - 279 p.
• Istorie şi mit în conştiinţa românească / Lucian Boia. - Bucureşti:
Humanitas, 1997. - 311 p.
• Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni / Sorin Mitu. -
Bucureşti: Humanitas, 1997. - 439 p.
• Istoria românilor / Catherine Durandin. - IS, 1998. - 430 p.
• Az erdélyi román nacionalizmus első százada, 1697-1792 Az
erdélyi román nacionalizmus első százada, 1697-1792 / Tóth Zoltán. -
Csikszereda: Pro-Print, 1998. - 504 p.
• Relaţii româno-austriece / Alexandru Popescu. - IS, 1998. - 254 p.
• Supplex Libellus Valachorum: din istoria formării naţiunii române
/ David Prodan. - Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 1998. - 622 p.
• Történelem és mítosz a román köztudatban [ Ed. a-2 a] / Lucian
Boia; András János fordítása. - 2. kiadás - Kv: Kriterion Könyvkiadó,
1999. - 367 p.
• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Cosma.
- TgM: BJM, 2000. - 212 p.
• Istorie şi mit în conştiinţa românească / Lucian Boia. - Ed. a 2-a -
Bucureşti: Humanitas, 2000.
• Istoria românilor: în zece volume / Volum îngrijit de Sorin Iftimi. -
Vol. 7: Reformatorii. - Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2002. - 312 p.
• Contribuţii la istoria culturii româneşti: Studii şi note filologice /
N.A. Ursu. - IS: Cronica, 2002. - 486 p.
• Istorie şi istorici în România interbelică / Al. Zub. - Ed. a 2-a - IS:
Junimea, 2003. - 452 p.
• Oameni de ştiinţă mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Todea,
Fülöp Mária, Monica Avram. - TgM: BJM, 2004. - 477 p.
• Calendarul de la Blaj: 2006 / Red. Coord.: Alexandru Petărlecean
şi Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. - 263 p.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ed. Ardealul, 2006. - 351 p.
• Istorie şi mit în conştiinţa românească / Lucian Boia. - Bucureşti:
Humanitas, 2010. - 490 p.
• Şcolile şi bisericile româneşti din Târgu-Mureş până la 1918 / dr.
Ioan Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, nr. 2, apr.-iun. 1999, p. 44-52,
1 foto.
• Procesul Şincai / Liviu Moldovan. În: Vatra, nr. 9, 20 sept. 1980, p.
114D, 2 foto.
• Ideea unităţii naţionale în concepţia reprezentanţilor Şcolii
Ardelene / Prof. Ana Hinescu. În: Unirea. Blaj, 7, nr. 12, dec. 1996, p.
5.
• Alumni români din Transilvania la Roma până la 1800 / Dr. Ioan
Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, nr. 1, ian.-mart. 1999, p. 31-35, 1
repr.
• Istoricul Gheorghe Șincai / Ioan Chindriş. În: Astra blăjeană, 2004,
nr. 1, p. 5.
ŞINCAN, Nicolae Gheorghe, pr., protopop; n. 13
apr. 1952, Şăulia de Câmpie,
MS. Studii: Şc. Gen. Vlădeni şi
Codlea, BV (1959-1967); Lic.
Teoretic Codlea (1967-1971);
Institutul Teologic de grad univ.
SB (1971-1975), masterat,
Chişinău (2007). Dr. în teologie, cu tema: Protopopiatul ortodox
din Târgu-Mureş (2011). Pr., Parohia ortodoxă română
Frunzeni, Protopopiatul Reghin, MS (1975-1989); pr. la
Parohia Ortodoxă Română TgM (1989-); protopop la
Protopopiatul Ortodox Român TgM (1989-2012);
deputat în Adunarea Naţională Bisericească (din 1998);
cons. jud. (1990-2004). Domenii de cercetare: teologie,
patrimoniu cultural, asistenţă socială. A participat la
Congresul Academiei Româno-Americane de Arte şi
Ştiinţe, la Reno, Nevada, SUA (1995) şi Liège, Belgia
(1998). A participat la numeroase conferinţe şi
simpozioane, a publicat articole, referate în reviste de specialitate, buletine, periodice. Membru în Asoc.
Naţională „Cultul eroilor,” filiala MS; Soc. Cultural-
patriotică „Avram Iancu”; ASTRA, Despărţământul
TgM; Uniunea social-culturală şi de atitudine civică a
românilor de pretutindeni Vatra Românească. Distincţii
bisericeşti: sachelar (1985); iconom (1989); iconom
stavrofor (1995); Crucea patriarhală (2004); din partea
Prefecturii Mureş a primit „Diploma de Excelenţă” şi
„Fibula de la Suseni” (2012).
Lucrări publicate:
• Protopopiatul Ortodox Român Târgu Mureş: Micromonografii parohiale. Un demers ilustrat - S.l.:
Reîntregirea, s.a. - 230 p.
• Pilde, povestiri duhovniceşti. - TgM: Tipomur, 2003.
- 208 p.
• Pilde, povestiri duhovniceşti, istorioare nostime. -
Alba-Iulia: Ed. Reîntregirea, 2004. - 168 p.
• Rugăciunea atinge veşnicia: Ilustraţii pentru predici
şi alte cuvântări. - TgM: Ed. Nico, 2007. - 178 p.
• Ferestre către cer şi lume. Predici, meditaţii, cuvinte
de reculegere, pilde, ilustraţii, povestioare. - TgM: Ed.
Nico, 2009. - 420 p.
- în colaborare:
• Monumente de arhitectură bisericească răsăriteană.
Catedrala Mare „Înălţarea Domnului,” TgM / Pr.
Nicolae Gheorghe Şincan, drd. Nicolae Băciuţ. - TgM:
Ed. Nico, 2006, 2009.
• Monumente de arhitectură bisericească răsăritenă.
Biserica de piatră „Înălţarea Domnului TgM” / Drd.
Nicolae Băciuţ; Pr. Nicolae Gheorghe Şincan. - TgM:
Ed. Nico, 2006. - 32 p.
• Monumente de arhitectură bisericească răsăriteană.
Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli” Culpiu / Prof. drd.
Biblioteca Judeţeană Mureş
442
Nicolae Băciuţ, Preot Nicolae Gheorghe Şincan. - TgM:
Ed. Nico, 2008. - 40 p.
• Inventarul tuturor bisericilor aflătoare ano 1872 sub
Protopresberiatul Mureşiu Oşorheiului fiind
protopresbiter Parteniu Trombiţasiu de Bethlen / Elena
Mihu, Gh. Nicolae Şincan. - Alba Iulia: Reîntregirea,
2011.
• Reunirea Românilor / Ed. anastatică îngrijită de
Elena Mihu, Gheorghe Nicolae Șincan. - Alba Iulia: Ed.
„Reîntregirea,” 2012.
Studii şi articole: • Catedrala Mare „Înălţarea Domnului” - TgM /
Nicolae Gheorghe Şincan; Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul
liber, 18 iul. 2006, p. 6; 1 foto; 25 iul. 2006, p. 6; 1 aug.
2006, p. 2; 8 aug. 2006, p. 6; 15 aug. 2006, p. 6.
• Parohiile ortodoxe române TgM 4 şi 11. În: Cuvântul
liber, 13 sept. 2006, p. 6.
• Biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” TgM /
Nicolae Băciuţ; Nicolae Gheorghe Şincan. În: Cuvântul
liber, 11 oct. 2006, p. 8; 1 foto.
• Grigore Ploeşteanu - istoricul şi omul (II) (13
ianuarie 1943 - 28 decembrie 2006). În: Cuvântul liber,
20 ian. 2007, p. 5, 1 foto. Referinţe:
• Dialog al vremii cu memoria. Slujind Domnului şi poporului Său,
la începutul mileniului al III-lea / † Andrei Andreicuţ. - Alba Iulia:
Reîntregirea, 2009, p. 536, 538, 543.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1335.
• Preoţia ca artă / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 23 febr. 2007,
p. 8; 1 foto.
• Speranţe norvegiene pentru bisericile de lemn din judeţ / Alexandra
Cristescu. În: Cuvântul liber, 30 ian. 2008, p. 3.
• Universitatea „Petru Maior,” BJM şi Protopopiatul Ortodox TgM:
Comunicat. În: Cuvântul liber, 3 dec. 2008, p. 7.
• Preoţii vor face proiecte pentru salvarea bisericilor de lemn /
Sorina Bota. În: Punctul, 4-10 febr. 2008, p. A4.
ŞOGAN, Coman, proprietar de pământ, om politic;
n. 20 ian. 1863, Răşinari, SB - m. 19
aug. 1933, TgM. Studii: Şc. prim., gimnaziul şi lic. le-a urmat la SB. Se
trage dintr-o familie înstărită;
cumpără pământ în Grebenişul de
Câmpie; a fost unul din oamenii cu
avere din comitatul Turda-Arieş.
Devine membru pe viaţă al
Despărţământului Luduş al Astrei; membru în Comisia
de cenzori la Banca „Arieşana” din Turda; membru în
Comisia permanentă a jud. MS-Turda (1923-1925); în
Comitetul adm. al mun. TgM (1922-1926); în Comisia
de impozite a oraşului. Face parte din Comitetul pentru
ridicarea unei statui lui Avram Iancu în TgM. Este unul dintre fondatorii PNL din jud., făcând parte din Clubul
PNL, secţia TgM (1924). Ales membru în Cons. de adm.
la Banca Generală de Comerţ SA. TgM; cenzor la BNR,
filiala MS (1920-1923). Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. - Bucureşti, 1943, p. 75.
• Dare de seamă despre starea generală a municipiului Târgu-Mureş
şi activitatea administrativă în anul 1934 de Dr. Emil A. Dandea, 4-13,
p. 28, 55.
• 1918 la Români. Documentele Unirii. - Bucureşti, 1989. - Vol. 9: p.
447, 448
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul,
2000, p. 225-226, foto.
• Gazeta Transilvaniei, Braşov, nr. 27, 6-19 febr. 1909.
• Mureşul, TgM, nr. 47, 16 dec. 1923.
• Ogorul, TgM, nr. 5, 2 febr. 1920.
• Oraşul, TgM, nr. 7, 1 apr. 1925.
ŞOLDEA, Ţvetala Dora, prof. de matematică; n.
24 iul. 1950, TgM. Studii: CjN, Fac. de
Matematică- Mecanică. Prof. de
matematică la Col. N „Unirea” TgM.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Teste de evaluare pe unităţi de
învăţare. - TgM, 2002. Referinţe:
• Baza de date BJM.
ŞOPTEREAN, Daniela, multiplă campioană la
popice; n. 1974 - m. 12 sept. 2009,
Sâncraiul de MS. A fost căpitanul
reprezentativei feminine de popice. A
câştigat mai multe titluri naţionale,
mondiale şi europene. Componentă a
echipei Romgaz Electromureş TgM, a câştigat locul IV, Cupa Mondială, Germania; locul III la
Cupa Mondială de la Bratislava (1991); locul IV (1996);
Liga Campionilor Europeni. Referinţe:
• 24 ore mureşene, 31 dec. 1996. • Népújság, 4 febr. 2002.
ŞOPTEREAN, Nelu, solist vocal de muzică
populară, animator cultural; n. 13 iul.
1955, Sânmărtinul de Câmpie, MS.
Studii: Şc. Populară de artă TgM, prof. Vasile Conţiu. Laureat al mai multor
festivaluri şi concursuri jud. şi interjud.
Imprimă cântece populare la Studioul
de Radio TgM, Cluj, Bucureşti. Are în
palmares 2 discuri şi 3 casete la
Electrecord. Întreprinde turnee în străinătate. Este
preocupat de culegerea de folclor din zona de câmpie a
Transilvaniei. Referinţe:
• Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996. - 309 p.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p.
• „Dragu-mi-i la veselie” cu Nelu Şopterean! / Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, an 21, nr. 3, 2009, p. 2.
• Cu inima curată. Interviu de Mariana Florea. În: Cuvântul liber, 7
apr. 1990, p. 4.
ŞTEF, Bernard Ştefan, preot gr.-cat., călugăr
asumţionist; n. 22 oct. 1916, Lăscud,
MS - m. 11 sept. 2010, Blaj, AB. Cls.
prim. în satul natal, gimnaziul la
Târnăveni; Lic. „Sf. Vasile” din Blaj
(1934); a intrat în Congregaţia
Părinţilor augustinieni asumţionişti cu noviciatul la Beiuş; studii
teologice univ. în Franţa: Layrac
(1935), studiază filosofia la seminarul Saint Jean de la
Les Chagelles, lângă Metz; Institutul misionar Sf.
Augustin de la Lormay, lângă Paris (1941). Hirotonit pr.
Ana Todea, Portrete mureșene
443
unit (1941); prof. de lb. franceză la Lic. Samuil Vulcan
din Beiuş (1942-1948); rector al Internatului Pavelian
(1947). Arestat în 1951, dus la Securitatea din TgM,
judecat la Cj, în Vinerea Mare (1952) şi condamnat la 5
ani închisoare, ispăşindu-şi pedeapsa la Canalul Dunăre-
Marea Neagră (1955); reîntors la Lăscud, unde a făcut
pastoraţie clandestină (1955-1989); prof. de Teologie
fundamentală, Patrologie şi Pastorală la Institutul
Teologic Gr.-Cat. din Blaj (1990-); activitate la Parohia II Blaj (Capela Arhiereilor, încredinţată asumţioniştilor),
cu Reuniunea Mariană, Agru, Kolping, Ordinul Terţiar
AA, activitate misionară, responsabil cu probleme
spirituale în Col. Consultorilor Arhidiecezei Blaj. A fost
numit canonic; a ţinut exerciţii spirituale; a fost preş. al
Reuniunii Mariane în Arhidieceză şi al Misiunilor.
Cetăţean de Onoare al Blajului (2003); IPSS Lucian i-a
înmânat în Catedrala blăjeană Crucea „Pro Ecclesia et
Pontifice” conferită de Papa Ioan Paul II ca răsplată
pentru mărturia de viaţă creştină catolică şi fidelitate faţă
de Sfântul Scaun Apostolic al Romei (2004).
Lucrări publicate:
• Călăuză pentru o viaţă creştină. - CjN: Ed. Viaţa
creştină, 1992.
• Sfânta Tereza de Avila. Viaţa. Opera. Doctrina. -
Blaj: 1995.
• Pelerinaj la Fecioara Săracilor Cărbunari-Blaj. -
Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002.
• Sfântul Augustin Omul. Opera. Doctrina. - 1994,
2003.
• Meditaţii despre şi în unire cu Preacurata Fecioară
Maria, Mama lui Dumnezeu, Mama oamenilor. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007.
• Slujirea Spiritului Sfânt. Rugăciuni. Meditaţii către şi
despre Spiritul Sfânt. - Blaj, 2007.
• Fecioria - castitatea consacrată Domnului. - Blaj:
Ed. „Buna Vestire,” 2009.
- în colaborare:
• Sfîntul Augustin: Omul. Opera. Doctrina / P[ărintele]
Bernard Ştef; Nihil obstat: pr. Teodor Racoviţan Canonic
mitropolitan; Imprimatur: P.S. George Guţiu Episcop de
Cluj-Gherla. - CjN: Gloria, [l994]. - 296 p.
• Vie împărăţia ta. Augustinienii Asumţionişti (1850-
2004). 80 de ani de prezenţă în România (1923-2003)/ Pr. Bernard Ştef AA, Fr. Ionel Antoci AA. - Blaj: Ed.
Buna Vestire, 2004.
Traduceri:
• Sfântul Augustin. Confesiunile. -Ed. bilingvă, text
latin-român. - 2 vol. - CjN: Dacia, 2004. - Vol. 1: Cărţile
I-VIII, p. 1-463; Vol. 2: Cărţile IX-XIII, p. 464-992.
• Meditaţii pentru zece zile de exerciţii spirituale. Trad.
din lb. franceză. - Blaj, 2006.
Studii şi articole:
• Centenar Ion Vlasiu / Ieromonah, Bernard Ştef
Augustinian Asumţionist. În: Blajul. Revistă de literatură şi artă, Serie nouă, 1, nr. 2, apr. -iun. 2008, p. 49-51.
• Episcopul Vasile Cristea (1906-2000) / Pr. Bernard
Ştef, AA. În: Unirea. Blaj, 11, nr. 6 (iun. 2000), p. 11-
12, 1 foto. Referinţe:
• Seniori ai Bisericii Blajului - Pr. Bernard Ştef AA. - Blaj: Ed.
„Buna Vestire,” 2006.
• Calendarul de la Blaj: 2007. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007.
• Pr. Ştef Ştefan Bernard. La împlinirea vârstei de 80 de ani şi a 55
de ani preoţie / Petru Coman. În: Unirea. Blaj, 7, nr. 12, dec. 1996, p.
2, 1 foto.
• Părintelui sfânt Ştef Bernard Ştefan (22 octombrie 1916 - 11
septembrie 2010). Remember / Ioan Ghira, Gheorghe Hang, Ionel
Antoci, AA. În: Cuvântul liber, 20 oct. 2010, p. 4.
• www.bru.ro
ŞTEF, Liviu Ovidiu, pictor, medic veterinar,
biolog; n. 13 mart. 1936, Velţ, SB.
Studii: Şc. Medie Tehnică de
Cooperaţie, Blaj (1954); Fac. de
Medicină Veterinară, Bucureşti
(1960); Fac. de Biologie, Bucureşti
(1974). Expoziţii personale: Sala
„Unirea” a AAP MS (1997, 1998,
2000-2007); Banca Comercială
Română (2004); Galeria „Izvorul” Lunca Mureşului
(2002); Galeria Muzeului de Istorie Sighişoara (2004);
Casa de Cultură „Eugen Nicoară” Reghin (1986); expoziţii de grup: CjN, Bucureşti, Alba-Iulia, Târnăveni,
Sighişoara, Sovata şi Sângeorgiu de MS. Expoziţii ale
medicilor din TgM (1982, 1983, 1984, 1985); la
Saloanele anuale ale medicilor din CjN (1982-1983). A
participat la peste 70 de expoziţii de grup şi colective, în
tabere de pictură începând cu anul 1989 în Sovata,
Sighişoara, Cund, Deda, Seleuş, Şincai, Zagăr, Lunca
Bradului, organizate de AAP MS. A realizat peste 400
de lucrări prezente în colecţii personale şi private din
ţară şi străinătate, în Franţa, Germania, Austria, Ungaria,
Suedia, Norvegia, Danemarca, Italia, SUA, Canada,
Israel. Membru al AAP TgM (1982); membru în Cons. de conducere şi vicepreş.; membru al grupului
„Mimesis” (1985-1989), al Fabricii de zahăr din TgM.
Premii şi distincţii în cadrul expoziţiilor de pictură jud. şi
naţionale (1984, 1985, 1986); Diplomă de Excelenţă,
pentru merite deosebite în promovarea valorilor culturale
româneşti (2002), din partea Direcţiei Jud. pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional MS;
Premiul revistei „Ambasador,” pentru activitate
culturală.
Lucrări publicate:
• Biserici de lemn din judeţul Mureş: [Album] = Les Églises en bois du Departament de Mureş = The
Wooden Churches of the Mureş Departament = Die
Holzkierchen aus Kreis Mureş. - TgM: Ed. Nico, 2006. -
82 p.
• Satul săsesc: Album = Das sächsische Dorf = Le
village saxon = The Saxon Village. - TgM: Ed. Nico,
2008. - 84 p.
- în colaborare:
• Sângeorgiu de Mureş: Studiu geografic / Emanuela
Cristina Pui, Ilarie Gh. Opriş. Fotografii şi
fotoreproduceri: Emanuela Cristina Pui, Lazăr Stan, Ilarie Opriş, Liviu Ştef. - TgM: Ansid, 2003. -
Sângeorgiu de Mureş. - 170 p.
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie
Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM, 2004. - 160 p
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici
Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. -
TgM: Ed. Nico, 2007. - p. 106. Referinţe:
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Mureş, 2004, p. 62.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2007, p.
Biblioteca Judeţeană Mureş
444
106.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 222-224.
• Tabăra de pictură Deda. Ediţiile I-V 2004-2008 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Ed. Nico, 2008, p. 44.
• Dr. Ovidiu Liviu Ştef, dedicat artei frumosului / R. Soare, D. Borda.
În: Cuvântul liber, 28 oct. 2005, p. 5.
• Prilej pentru un dublu vernisaj. Taberele de creaţie de la Seleuş şi
Cund / Nicolae Balint. În: Zi de zi, aug. 2006, p.2 .
• Pictura lui Liviu Ovidiu Ştef. În: Cuvântul liber, 12 dec. 2006, p.6.
• Biserici de lemn din judeţul Mureş / ISM. În: 24 ore mureşene, 27-
29 ian. 2007, p. 4, 1 foto.
• Liviu Ştef, album „Biserici de lemn din judeţul Mureş” / Nicolae
Băciuţ. În: Cuvântul liber, 6 febr. 2007, p. 6, 1 foto.
• Premiile revistei naţionale „Ambasador.” Ed. a XI-a. În:
Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.
• „Satul săsesc,” în vârf de...penel! / Dorin Borda. În: Cuvântul
liber, 14 febr. 2008, p. 2, 1 foto.
• „Satul săsesc” / B. Dorin. În: Cuvântul liber, 6 febr. 2008, p. 2, 1
foto.
• Artă şi univers rural săsesc / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 12
febr. 2008, p. 6, 1 foto.
• Cuvântul liber, 17 iul. 2001, p. 8; 13 dec. 2002, p. 8; 22 oct. 2003,
p. 6; 24 mai 2005, p. 6.
• Népújság, 17 iul. 2001.
ŞTEFAN, Nicolae, prof.; n. 22 apr. 1922, Piatra,
AG. Studii: Şc. Normală „Andrei
Şaguna” din SB (1935-1943); Şc.
Militară de Ofiţeri în Rezervă Nr. 6, din
Ineu, AR, primeşte gradul de
sublocotenent; curs special de 2 ani la
Cj (1961). Învăţător în satul Cozma şi
Căpuşul de Câmpie, MS; prof. de lb. şi
literatura română, istorie şi educaţie
cetăţenească la Lic. şi Şc. Gen. nr. 1 din Luduş (1952-1982).
Lucrări publicate:
• Piatra un sat din Argeş / Nicu Ştefan. - Râmnicu
Vâlcea: Ed. Almarom, 2001. Referinţe:
• Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile
Cigher. CjN: Ed. Mega, 2009, p. 173-175.
ŞTEFĂNESCU, Aurel, actor; regizor; n. 10 mai
1937, Silistra, Bulgaria - m. 24 nov.
2011, TgM. Studii: IATC Bucureşti.
Actor la Teatrul Naţional, TgM (1977-); 125 de spectacole ca actor, 6 piese
regizate, traducerea a numeroase piese
de teatru. Roluri mai importante în:
Soacra cu trei nurori; Tarelkin din A
murit Tarelkin!, regia Gh. Harag; Nu
ucideţi caii verzi, de Radu Iftimovici, regia Raluca Iorga
Mândrilă; Comedie de modă veche; Play Strindberg de
Fr. Dürrenmatt, regia Liviu Ciulei; Livada de vişini, de
A.P.Cehov, regia Gh. Harag; D-ale carnavalului, de I.L.
Caragiale; Evul mediu întâmplător, de R. Guga, regia
Cristian Hadji-Culea; Burghezul gentilom de Molière, regia D. Alecsandrescu; Furtuna de Shakespeare, regia
Kiss Elemér; Năpasta de I.L. Caragiale; Raţa sălbatică,
regia D. Alecsandrescu; Luna de miere de Platon Pardău,
regia K. Lenente; Trăsura la scară de Mihai Ispirescu,
regia Tompa Gabor; Noaptea albă de R. Andersen, regia
Nicoleta Toia; Secretissimo, Camoletti, regia Andrei
Mihalache; Satyricon, regia V.I. Frunză; Ţara fericirii de
T. Muşatescu, regia C. Popescu; Don Quijote de la
Mancha de Bulkakov, regia M. Oltean; Cazul Popescu
de M. Ştefănescu, regia Călin Florian; Amorphe
d’Ottenburg; Azilul de noapte; Buratino; Cel care
primeşte palme; Crăiasa Zăpezii; Crimă şi pedeapsă;
Mandache şi tranziţia; Micul Prinţ; Mirandolina; O
scrisoare pierdută; Ograda miracolelor; Ondine;
Pădurea; Pescăruşul; Proştii sub clar de lună; Regina
Iocasta, Separaţi în casă. Regie: Un zâmbet în plus;
Iubirea… ca fumul de ţigară? (1988); Ultimul vals;
Soacra cu trei nurori.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002:
Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea
Companiei „Liviu Rebreanu”a Teatrului Naţional Târgu
Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 227-330.
• Jocuri de putere: [roman] / Tom Clancy; traducere
din limba engleză Ştefan Nimara, Aurel Ştefănescu. -
Bucureşti: RAO, 1996. - 699 p.
• Proiect divin: [roman] / John Saul; traducere din
limba engleză de Aurel Ştefănescu. - Bucureşti:
Fahrenheit, 1998. - 379 p. Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1346.
• Aurel Ştefănescu. Dan Ciobanu. Actori noi, pe scena teatrului. În:
Steaua roşie, 19 nov. 1977, p. 3.
• Deschiderea stagiunii: Cartea lui Ioviţă. Jocul vieţii şi al morţii în
deşertul de cenuşă / Ion Calion. În: Vatra, 10, nr. 10 (20 oct. 1980), p.
14, 2 foto.
• Aurel Ştefănescu (fişă de creaţie) / C. Popescu. În: Cuvântul liber,
2 nov. 1999, p. 4.
• 24 ore mureşene, 25 ian. 2000, p. 4, 1 foto.
• Cuvântul liber, 25 ian. 2000, p. 4
• Aurel Ştefănescu. În: Cuvântul liber, 25 nov. 2011, p. 15.
ŞTEFĂNUŢIU, George Emil, pr. gr.-cat.,
învăţător; n. 26 nov. 1893, Blaj, AB - m. 14 aug. 1968,
Bistriţa, BN. A urmat toate cls. la şc. din Năsăud (1911);
Seminarul teologic la Blaj (1911-1915). Hirotonit pr. la 9
apr. 1916; numit adm. parohial în Filpişul Mic (1916-
1920); participă la MAN de la Alba Iulia. După Unire,
este pr. în localităţile Parva şi Feldru; desfăşoară
activitate culturală, conduce corul pe patru voci; membru
în Cons. de adm. la Banca populară „Feldriana” din
Feldru; construieşte casa parohială şi podul de peste
Someş la Valea Târgului; pr. în Năsăud (1934-1940); se
refugiază la Petroşani în timpul ocupaţiei; ca pensionar, a lucrat ca muzeograf la Casa Memorială „George
Coşbuc.” Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 71.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981, p. 128.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989, p.
22.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 226-228.
• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, 1966, p.
315.
ŞTEFLEA, Silviu, grafician; n. 27 oct. 1953,
Ana Todea, Portrete mureșene
445
Timişoara. Studii: Lic. de Muzică şi Arte Plastice TgM
(1972); IAP „Ion Andreescu” CjN, Secţia arta
interiorului şi estetica formelor industriale, design
(1976). Membru UAP, filiala MS (1990-). A lucrat la
Fabrica de Maşini pentru Tricotaje şi Confecţii, Matricon
S.A. TgM (1976-2004). Participă la expoziţii colective
ale UAP MS (din 1976); expoziţii personale de grafică. Referinţe:
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 295.
• Baza de date BJM
ŞULAR, Igna-Claudiu, prof., publicist; n. 13 febr.
1975, Reghin, MS. Studii: Şc.
gen. Râpa de Jos, com. Vătava,
MS (cls. I-IV, 1981-1985); Şc.
Gen. nr. 3 Bistriţa, BN (1985-
1989); Grup Şc. de Electronică şi
Electrotehnică Bistriţa (1989-
1993); UBB CjN, Fac. de Istorie
şi Filosofie, secţia Istorie (licenţa, 1997) şi studii aprofundate, Istorie orală (1998). Prof. I,
titular al Şc. Gen. Sângeorz-Băi (1997-1998); prof. I,
titular la Lic. cu Program Sportiv Bistriţa (1998-2008,
1/2 normă didactică); prof. I, Lic. de Arte Plastice
„Corneliu Baba” din Bistriţa (1998-2005, 1/2 normă
didactică); dir. al acestui lic. (2008-). Membru în Cons.
Consultativ de specialitate şi metodist al IŞJ Bistriţa-
Năsăud (2000-2001, 2008-); preş. al APIR, Filiala BN;
membru în Cons. N al APIR-Clio, coord. al filialelor din
Transilvania şi Banat (2005-); membru al grupurilor de
lucru ale Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare din MECT pentru Examenele Naţionale Testarea
Naţională şi Bacalaureat-2007, respectiv al comisiei
naţionale pentru decongestionarea programelor şc.,
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în
Învăţământul Preuniv. (CNCEIP), 2008. Red.-şef la
Anuarul Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România,
filiala Bistriţa-Năsăud (2006, 2007, 2008).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Teste de Istorie - pentru Examenul de Testare
Naţională. - Piteşti: Nomina, 2006.
• Bacalaureat 2008. Sugestii de rezolvare pentru proba de Istorie. - Piteşti: Nomina, 2008.
• Bistriţa - 90 de ani de la Marea Unire. - Bistriţa:
Barna’s, 2008.
Studii şi articole:
• Mişcarea de rezistenţă anticomunistă a „grupului Al.
Podea” din Negrileşti. În: Anuarul Institutului de Istorie
Orală, CjN, 1999, p. 215-236.
• Organizarea administrativ-teritorială a Bistriţei
săseşti. În: Răsunetul, 18 iul. 2001.
• Situaţia socio-demografică a oraşului Bistriţa înainte
de Marea Unire. În: Răsunetul, 19 iul. 2001. • Situaţia demografică, economică şi socială a Bistriţei
în anii de după 1918. În: Răsunetul, 21-22 iul. 2001.
• Presa bistriţeană de limba română în decursul
timpului. În: Răsunetul, 29 - 30 aug. 2001.
• Ungaria horthystă şi interesul faţă de spaţiul
românesc în perioada interbelică, 1-2 dec. 2001.
• Schiţă biografică a omului politic Victor Moldovan -
origine, şcoală, activitate politică. În: Arhiva Someşană,
seria III-a, 4, 2005.
• Aspecte demografice şi citadine ale Bistriţei săseşti.
În: Magister, APIR-Clio, 2, 2006.
• Organizarea serviciilor secrete horthyste şi interesul
faţă de spaţiul românesc. În: Anuarul APIR, BN, 1,
2006, p. 32-43.
• Perioada aparentei prosperităţi şi declanşarea crizei economice în istoria SUA (1919-1932). În: APIR, 1,
2006, p. 165-173.
• Preliminariile celui de-al doilea război mondial.
Încercări de constituire a alianţei între Marea Britanie,
Franţa şi Uniunea Sovietică. În: APIR, BN, 2, 2007, p.
173-178.
• Relaţiile curriculum-evaluare. Metode, tehnici şi
instrumente de evaluare în lecţiile de istorie. În: APIR,
BN, 2, 2007, p. 214-223.
• Activism cultural şi politic în zona Năsăudului în
secolul al XIX-lea: vicarul Ioan Marian (1796-1846), dascăl al neamului românesc. În: APIR, BN, 3, 2008. Referinţe:
• Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare al judeţului Bistriţa-
Năsăud. - Vol. 1. - CjN, 2009, p. 368-369.
• Claudiu Şular este istoricul care mediază conflicte / Florina Pop.
În: Adevărul de seară, Ştiri Bistriţa, 5 ian. 2010, p. 1.
ŞULARU, Ioan, avocat, militant pentru drepturile
celor obidiţi; n. 1899, Rîpa de Jos, MS - m. 21 ian. 1935,
Reghin, MS. Şc. prim. în com. natală, studii gimnaziale şi superioare la lic. din Blaj; Fac. de drept din Cluj. Dr.
în şt. juridice. După absolvirea fac. şi susţinerea tezei de
dr., îşi deschide un birou de avocatură în Reghin; devine
un fruntaş local al Blocului muncitoresc-ţărănesc,
stabileşte legături de prietenie cu dr. Lucreţiu
Pătrăşcanu, alături de care candidează pe lista electorală,
fapt pentru care a fost arestat şi schingiuit de patru ori.
Apare, sub red. sa, Glasul şomerilor (1933), unde îşi
exprimă revolta faţă de politica cercurilor guvernante,
faţă de atitudinea lor cu privire la şomerii din timpul
crizei economice (1929-1933).
Lucrări publicate:
• Normele drepturilor individului. - Reghin, 1934. Referinţe:
• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973, p. 245-252.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, 1990, p. 229-230.
ŞULEA, Ioan, pictor; n. 8 apr. 1960, Reghin, MS.
Absolvent al IAP „Ion Andreescu” CjN, Secţia pictură,
cls. prof. Victor Ciato (1987).
Membru titular al UAP din
România, 1993. Expoziţii
personale: TgM, Galeriile
Fondului Plastic (1992, 1994,
2002, 2007); Ittre, Bruxelles,
Belgia (1993); Lecce, Italia (1994); Montigny le
Bretonneux, Franţa (2002); TgM, Banca Comercială
Română (2003); Mosbach, Galeria Strumann, Germania
(2003); Helibronn, Galeria Strumann, Germania (2003); Bistriţa, Galeriile UAP (2007). Expoziţii republicane:
Biblioteca Judeţeană Mureş
446
Bucureşti, Salonul Republican de pictură şi sculptură,
Teatrul Naţional Bucureşti (1992); Bucureşti, Salonul
Naţional de Arta Plastică, Pavilionul ROMEXPO (2001).
Expoziţii de grup: TgM, Saloanele jud. (1987-1988,
1991-1992, 1995, 1997, 1998, 2001-2007); Baia Mare,
Bienala Tineretului (1988); Reghin, Casa de Cultură
(1991, 1992, 1995); TgM, Galeria „Artis” (1992-1995);
Covasna, Expoziţie internaţională de pictură (1995,
2002); CjN, „Academia 70” (1996); Sighişoara,
Festivalul Artelor (1997); Kecskemét, Muzeul de Artă,
Ungaria (2000); TgM, Galeria „Fortuna” (2001); Budapesta, Centrul Cultural Român (2001); Bistriţa,
„Simpozionul Naţional de pictură - Colibiţa,” Galeriile
UAP (2002); TgM, „Totem,” Galeriile UAP (2002,
2003, 2004, 2005); Covasna, Expoziţie internaţională de
pictură (2002); Bucureşti, Galeriile „Apollo,” Perpetuum
Gestual (2004); Montiny le Bretonneux, Franţa (2004);
TgM, „Expo Urban” (2005); Târgovişte, Totem; Bistriţa,
Totem, Galeriile UAP TgM Totem. (2005, 2007),
Salonul Naţional de Artă, Camera Deputaţilor (2006);
TgM, Galeria de artă „Artemis” (2007); Arad, Piatra
Neamţ, Bienala de artă (2007); Tours, Galeria „La
Passerelle (2008). Tabere şi simpozioane de creaţie: Căluşeri (1995); Sovata, Colibiţa (2001); TgM, Stânca
Costeşti, Praid, Colibiţa (2002); Sângeorgiu de MS
(2003); Brădişor-Vâlcea, Eforie Nord (2005); Colibiţa
(2006); Briare-Franţa, Vatra Dornei, Morăreni (2007).
Preş. UAP, Filiala MS (2011).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Valori de artă din colecţia Elisabeta şi Gheorghe
David / Dr. Negoiţă Lăptoiu, Ioan Şulea. - TgM: s.n.,
2000. - 36 p.
• Prelegeri de mistică ortodoxă / Dr. Nicolae Mladin. -TgM: Veritas, 1996. - 232 p.
• Lumini şi umbre: Tendinţe coloristice în pictura
maghiară între 1810-1920: Festészeti irányzatok a
magyar képzőművészetben 1810-1920 között = Árnyak
és fények. - Ed. bilingvă româno-maghiară - TgM: s.n.,
2002. - 64 p.
• Pilde, povestiri duhovniceşti / Pr. Gheorghe Nicolae
Şincan; coperta: Ioan Şulea. - TgM: Tipomur, 2003. -
208 p.
Studii şi articole:
• Preţioase valori de artă maghiară în Muzeul de Artă
din TgM. În: Vatra, an 32, nr. 9/10 (2005), p. 57-58. Referinţe:
• Tabăra de creaţie „Armonia” Sângeorgiu de Mureş-Căluşeri. nr.
3. 1994: catalog. - TgM: s.n., 1994. - 40 p.
• Enciclopedia Artiştilor Români Contemporani / Negoiţă Lăptoiu,
Vol. 4. - Bucureşti: Ed. Arc, 2000, p. 170.
• Salonul Naţional de Artă 2001, ed. de UAP din România şi
Ministerul Culturii şi Cultelor.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Solstiţiu la Echinox: poeme / Nicolae Băciuţ. - TgM: Tipomur,
2002. - 32 p.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed. Ansid, 2006, p. 128.
• Marea taină. Ioan Şulea [Catalog] / Oliv Mircea. - S.l.: CLIPART
Advertising, 2007. - 56 p.
• Imagini ale muntelui - Simpozionul Naţional de pictură Colibiţa
2002. În: Revista de literatură şi artă, 1, nr. 2/2002.
• Ziarul de Duminică, supliment al Ziarului Financiar, 20 sept.
2002; 24 sept. 2004 (Corneliu Antim).
• Valori artistice sub semnul consacrării muzeale / Prof. univ. dr.
Negoiţă Lăptoiu. În: Vatra, 32, nr. 9/10 (2005), p. 59-60
• Ioan Şulea a dezvăluit Marea Taină / Nelly Blăjuţ. În: 24 ore
mureşene, 4 apr. 2007, p. 1, 1 foto.
• Oliv Mircea: „Este un mare salt înainte pe care Şulea îl face” /
Nelly Blăjuţ. În: 24 ore mureşene, 6 apr. 2007, p. 4.
• Arta şi negoţul / Valeriu Russu. În: Punctul, 3-9 sept. 2007, p. A14,
1 foto.
• Cuvântul liber, 30 iul. 2002, p. 3; 5 apr. 2007, p. 4; 7 apr. 2007, p.
5, 1 foto.
ŞUTEU, Dorift, pr. ortodox, protopop onorific,
prof., om politic; n. 28 sept. 1887,
Caşva, MS - m. 23 dec. 1965,
Craiova, DJ. Studii gimnaziale la Lic.
din Năsăud, bacalaureat (1908); Fac.
de teologie din SB; absolutoriu
teologic (1911); IPed. ortodox din Arad. Hirotonit ca diacon la 13 ian.
1913, iar ca presbiter spiritual la 1
febr. 1913; pr. şi învăţător în Moşuni, cu filiile Veţa,
Maiad, Chibelea (1913-1916); se transferă la parohia din
Murgeşti, cu filia Acăţari şi Crăciuneşti (1916-1920);
concentrat în armata austro-ungară ca pr. militar (1916-
1918). Ales membru în CNR cercual TgM (nov. 1918);
participă la MAN de la Alba Iulia, numit în Cons.
Dirigent, Resortul Finanţelor, ca şef al Comisiei jud.
pentru ştampilarea bancnotelor noi şi înlocuirea celor
vechi. Numit prof. suplinitor la Lic. „Al. Papiu Ilarian,”
TgM, predă religie ortodoxă (1920); prof. titular definitiv (1923); prof. de religie la Lic. comercial din
TgM, Lic. de fete „Unirea” din TgM, Şc. de Ucenici din
TgM; după 1935, prof. şi preş. al Comitetului şc. al Lic.
militar „Mihai Viteazul” din TgM; vicepreş. al Soc.
religioase „Sf. Gheorghe” pentru educarea în spirit
creştin şi moral a elevilor creştini ortodocşi (1934). A
contribuit la ridicarea unor şc. româneşti la Murgeşti, la
Roteni; biserica ortodoxă din Caşva; o capelă la Glăjărie;
a participat la punerea pietrei fundamentale la Catedrala
Mare (1925); la sfinţirea zidirii căminului ucenicilor din
TgM. Membru al Despărţământului TgM al Astrei; membru al Partidului Naţional Român, apoi al PP, al
PNC, al FNR (1938). Participă la alegerile parlamentare,
fără să reuşească; membru în Comisia permanentă a jud.
MS-Turda (1923-1925); în Sfatul jud. MS al FRN. Se
refugiază, funcţionează ca prof. la Lic. Carol (azi „N.
Bălcescu”) din Craiova (1940-1945); activează în cadrul
Asoc. refugiaţilor români din Ardealul de Nord; prof. la
Lic. „Al. Papiu Ilarian,” TgM (1945-1948); după
pensionare se stabileşte la Craiova pentru a nu fi arestat
pentru activitatea politică. Decorat cu Ordinul „Coroana
României” în grad de Ofiţer (1926). Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 70.
• Anuarul Liceului de băieţi şi fete „Alexandru Papiu Ilarian.”
Semicentenar 1919-1969. - TgM, 1969, p. 166-170.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989, p.
9.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 228-232, foto.
• Mureşeni la Marea Unire - Dorift Şuteu din Murgeşti / Traian
Bosoancă. În: Steaua roşie, TgM, 12 nov. 1988.
ŞUTEU, Iulius, grafician, sculptor; n. 20 mart.1930,
Tirimia Mare, MS. Călătorii de studii: Polonia (1969);
Ana Todea, Portrete mureșene
447
URSS (1970). Sculptor la Teatrul „Ţăndărică” Bucureşti.
Lucrează grafică, desen şi ilustraţie de carte, artă
decorativă, obiecte de sculptură în lemn. Participă la
saloane de desen şi gravură, expoziţia de artă
românească Tokio (1966), Upsala (1966), Cracovia, Tel
Aviv (1968), Torino, Budapesta, Viena (1969),
Regensburg, Düsseldorf, Stuttgart, Genchen (Elveţia),
Fridrig-Stao (Norvegia), Berlin (1970). Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p.137.
ŞUTEU, Ladislau-Arghir, artist plastic; n. 11
febr. 1960, Târnăveni, MS. Absolvent
al Lic. de Artă TgM, cls. prof. Molnár
Dénes, grafică (1979); IAPD „Nicolae Grigorescu,” Bucureşti, secţia
Ceramică, cls. prof. Lazăr Florian,
Alexie Ioana Lucia (1983-1988).
Figura umană, peisajul, natura statică,
compoziţiile tridimensionale, transpuse
în diferite tehnici, desen, pictură, piatră, metal, ceramică. Referinţe:
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -
TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 159, 307.
T
TAMÁS András, artist fotograf; n. 24 iul. 1956,
Iernut, MS. Studii: Lic. „Bolyai
Farkas” (1975); Pol. din Bucureşti, Fac.
de Electrotehnică (1981). Membru al
Fotoclubului TgM din anii ’80;
membru al AAFR. Maeştri preferaţi:
Robert Doisneau, Ronis Willis, Brassai,
Helmuth Newton, van Ostade,
Brueghel. Distins cu premiul Trepiedul
Verde (2005). Expoziţii personale: Călătorii: TgM
(1986, 1999), Miercurea Ciuc (1988), Badacsonytomaj
(2000), Veszprém (2000); Toamna: TgM (2000), Badacsonytomaj (2001), Oradea (2001); Noi sătenii şi
orăşenii: TgM (2006), Breţcu (2008), Berettyóújfalu
(2009); Sambra oilor: Cireşoaia (2009). Fotografii
publicate în: Vörös Zászló, Előre, Munkásélet, Előre
kalendárium, Ifjúmunkás, Népújság, Photomagazine,
Erdélyi Gazda, Magyar szó, Photo (F), Fotó Videó (H). Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Emlékkönyv a Teleki Téka alapításának 200.
évfordulójára 1802-2002 / Szerkesztette Dr. Deé Nagy
Anikó, Sebestyén-Spielmann Mihály, Vakarcs Szilárd; A
színes fotókat id. Bach Lóránd és Tamás András, a fekete-fehér fotókat Jakab Tibor készítette. - Mv:
Mentor, 2002. - Teleki Téka Alapítvány. - 623 p. Referinţe:
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 216.
• A XVIII-a bienală naţională de artă fotografică cu participare
internaţională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie
1999: [Catalog de expoziţie]. - TgM: s.n., 1999. - 48 p.
• ART foto 2000: Fotoclub Târgu-Mureş. - TgM: Lyra, 2001, p. 58-
61.
• First International Photographic Salon: A XIX-a Bienală de Artă
Fotografică = Marosvásárhely (23 iunie - 21 iulie 2001) - Odorheiu
Secuiesc - Székelyudvarhely (29 iulie - 30 august 2001): Târgu-Mureş:
Catalog / Redactat de Zepeczaner Jenő, Bálint Zsigmond. - TgM =
Mv.: s.n., 2001. - Odorheiu-Secuiesc = Székelyudvarhely: - 76 p.
• Tuenda Alteritas = Megtartó másság = Interetnica în metafore şi
imagini / Redactor=Szerkesztette Nagy Miklós Kund. - TgM: Dr.
Bernády György Közművelődési Alapítvány, 2002. - 84 p.
• „Philobiblon mureşean” / Alex Cristescu. În: Cuvântul liber, 9
dec. 2000, p. 12.
• Kiállítás az ötvenedik születésnapra/ Hírszerkesztő: Nagy Botond.
În: Népújság, 2006. Júl. 1, p. 2.
TAMÁS Anna, Kelemen Tamás Anna, artist
decorator, textilist; n. 14 iul. 1945,
TgM - m. 10 febr. 2010, SUA.
Studii: Şc. medie de arte TgM; IAP
„Ion Andreescu, ” din Cj (1970) cu
Ileana Balotă. Specializare în
tapiserie la Bucureşti (1973, 1976).
Expune la Bucureşti în 1969, 1970,
la trienala artelor decorative şi la
salonul anual al tineretului. Expoziţie personală: Sf.
Gheorghe, cu lucrări în tapiserie. Din 2002 este prof. la
Parsons School of Design New York. A colaborat cu mari case de modă: Adrienne, Vittadini, Bill, Blass,
Biblioteca Judeţeană Mureş
448
Burberry of London, Ralph Lauren.
Lucrări publicate:
• Tamás Anna: [Album] / a bevezetőt Szőcs Géza írta. -
Bukarest: Kriterion, 1985. - 12 p., 12 f.
- în colaborare:
• Műterem: beszélgetés huszonkét elszármazott erdélyi
képzőművésszel / Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress,
2003. - 280 p.
• Bábel Amerikában: tengerentúli naplójegyzetek /
Nagy Miklós; a szerző, Gáspárik Attila, Győrffy Ilona,
Péterffy Gyöngyi és Tamás Anna fotói[val. - Mv.: Impress, 2000. - 108 p. Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976. - 536 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 3:
Kh-M, 1994.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig?. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 217.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 324.
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu”a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
68, 70, 95, 217.
• Tapiseria Annei Tamás / Serafim Duicu. În: Steaua roşie, 20 sept.
1975, p. 3.
• Necrolog. În: Népújság, 2010. febr. 13., p. 7.
TAMÁS Ferenc, actor; n. 3 oct. 1922, TgM. Actor
la Teatrul Secuiesc, respectiv Teatrul Naţional din TgM (1946-1986). Roluri
mai importante: Bobcsinszkij (Gogol:
A revizor); Mitch (Tennessee
Williams: A vágy villamosa); Rankin
(Shaw: Brassbound kapitány
megtérése); Csebutikin (Csehov:
Három nővér); Ory főinkvizítor (Sütő
András: Csillag a máglyán); Sodró Antal (Csiky
Gergely: Cifra nyomrúság). Referinţe:
• A Hét évkönyve. -1982, p. 240.
• Mosolygó Thália: pillanatképek erdélyi színházakból / Márton Pál.
- Kv.: Szabadság Kiadó, 1991, - 207 p.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 217.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 647.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• A színház jegyesei / Nagy Botond. În: Népújság, 2006. szept. 11.
TAMÁS-BLAIER, Clara, grafician; n. 20 aug.
1946, TgM. Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj. Călătorii în străinătate: Ungaria (1954, 1958, 1964,
1970, 1973); RDG (1975). Bursa UAP pentru grafică pe
anul 1973. Debutează în 1969 cu o expoziţie personală la
Sf. Gheorghe, urmată de altele în 1974, la Brăila şi 1975
la Bucureşti. Participă la saloane de desen şi gravură la
Galaţi, Bucureşti, Cj (1971); expoziţii de artă
românească la Moscova (1972), Berlin (1974); expoziţii
internaţionale la Barcelona, concurs „Juan Miró” (1974,
1975); Ljubljana (1975). Lucrează în domeniul gravurii
şi graficii de carte. Lucrări în colecţii din ţară şi
străinătate. Autor de prestigiu internaţional al graficii
publicitare la filme importante româneşti din anii 1970-
1980. Stabilită la sfârşitul anilor’80 în SUA. Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán; [fotók
Csomafáy Ferenc, Erdélyi Lajos, Haragos Zoltán, Marx József, et al. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990.
• 1234 cineaşti români ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,
Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1996. - 400 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 218.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 324.
TANAI Bella, actriţă, regizor; n. 15 mart. 1930,
Miercurea Ciuc, HR. Studii:
Institutul de Teatru din Cj (1950).
Actriţă la Teatrul Secuiesc din TgM.
Roluri mai importante: Dorina
(Molière: Tartuffe); Maria
(Davidoglu: Tűzerdő); Natasa (Gorbatov: Apák ifjúsága); Mirigy
(Vörösmarty: Csongor és Tünde);
Zilia (Heltai: A néma levente); Lizzie (Nash: Az esőhozó
ember); Irina (Sebastian: Lapzárta előtt); Katalin
(Shakespeare: A makrancos hölgy); Komisszárnő
(Visnyevszkij: Optimista tragédia); Giannina (Goldoni:
Különös történet); Ilse (Friedrich Wolf: Mamlock
professzor); Adela (Garcia Lorca: Bernarda Alba háza);
Angela (Peter Karvas: Éjféli mise); Miţa Baston
(Caragiale: Farsang); Johanna (Shaw: Szent Johanna);
Valja (Arbuzov: Irkutszki történet); Blanche (Tennessee Williams: A vágy villamosa); Mathilde von Zahnd
(Dürrenmatt: Fizikusok); Maria (Horia Lovinescu: Petru
Rareş); Lady Macbeth (Shakespeare; Macbeth); Lady
Cecily (Shaw: Brassbound kapitány megtérése). Referinţe:
• A Hét évkönyve. -1982, p. 240.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár /
Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z. -2000. -
494 p.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 pl: il.
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
12, 82, 171, 180, 184, 207.
• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. -TgM: Nico,
2008, p. 172-179.
TARR László, actor; n. 28 iul. 1927, Salonta, BH -
m. 18 nov. 2010, TgM. Studii: Institutul de Teatru. Actor
la Teatrul Secuiesc TgM; predă actorie la IAT TgM. Roluri mai importante: Orgon (Molière: Tartuffe); Tanító
(Bródy Sándor: A tanítónő); Beppo (Heltai Jenő: A néma
Levente); Grumio (Shakespeare: A markancos hölgy);
Ana Todea, Portrete mureșene
449
Kardos Jakob (Kós Károly: Budai Nagy Antal); Iordache
(Caragiale: Farsang); Kantor (Sütő András: Pompás
Gedeon); Triledkij (Csehov: Platanov szerelmei); János
(Szabó Lajos: Mentség); Drinkwater
(Shaw: Brassbound kapitány
megtérése); Arturo Ui (Brecht:
Állítsátok meg Arturo Uit); Fügedes
(Sütő András: Vidám sirató egy
bolyongó porszemért); Bolond (Shakespeare: Lear király); Tiborc
(Katona József: Bánk bán); Bizonyos
Lajos (Méhes György: Egy roppant
kényes ügy); Nemes Keszeg András (Shakespeare:
Vízkereszt); Márton (Szigligeti - Móricz: A csikós);
Színész (Gorkij: Éjjeli menedékhely); Csergheő (Móricz
Zsigmond: Úri muri); Koldus (Kincses Elemér:
Maraton). Referinţe:
• A Hét évkönyve. -1982, p. 84, 240.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• Ki Kicsoda. Aradtól Csíkszeredáig ? Vol. 1-2. - Csíkszereda:
Pallas-Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 221.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 647.
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002 - p.
12, 70, 82, 184, 207.
• Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. -
Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p.
TATAI Sándor, actor; n. 21 oct. 1951, Oradea, BH.
Studii: IPed., Oradea, specialitatea educaţie fizică
(1973); Institutul de Teatru „Szentgyörgy István, ” TgM
(1980). Prof. (1973-1976). Actor la Teatrul Naţional
TgM, secţia maghiară (1980-1986, 1988-); Teatrul de
Stat Tm (1986-1988). Roluri mai importante: (Sütő András: Káin és Ábel); Balicke (Brecht: Dobszó az
éjszakában); Tóth (Örkény István: Tóhék); Gabi
(Szíjgyártó Sándor: Akácfa út 92). Referinţe:
• Egy nemzedék - két felvonásban: Erdélyi színészek tegnap és ma /
Székely Szabó Zoltán. - [Bécs]: [Europa-Club], 1994. - 223 p.
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 579.
TĂVALĂ, Tănase-Pavel, ing. chimist, politician;
n. 7 apr. 1928, Dătăşeni, MS. Studii: Fac. de Chimie
Ind., Tm (1958). A întrerupt studiile în anul IV, fiind
arestat și condamnat de către Tribunalul Militar Tm
(1951) la şase ani închisoare pentru uneltire împotriva
ordinii de stat. Dr. în chimie (1983). Şef laborator şi şef
serviciu de producţie în industria chimică şi alimentară,
Tm (1958-1970). Publicaţii: 63 de lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate, peste 100 de
tehnologii chimice elaborate şi aplicate în industrie, 14
inovaţii şi 21 de brevete de invenţie aplicate în îndustria
chimică şi alimentară. Activitate politică: nu a fost
membru PCR; membru CPUN (preș. filiala TM, 1990),
preş. filiala TM a PNCŢD (1990-1993), membru în
Comitetul Naţional de Conducere al PNCŢD (1991-
2001), senator PNCŢD (1992-1996), preş., Comisia
drepturilor omului, deputat PNCŢD (1996-2000),
vicepreş., Comisia pentru Integrare Europeană a
Parlamentului României. Membru în Asoc. Foştilor
Deţinuţi Politici din România (fondator, preş. ), filiala
TM (1990-1992), Forumul Democrat Antitotalitar TM
(transformat în CDR), Alianţa Civică şi Solidaritatea
Universitară (1990), Fundaţia „Memoria” (1999). Referinţe:
• Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus
Press, 2002. - 736 p.
TÂRNĂVEAN, Alexandru, pr. gr.-cat.,
viceproptopop, protopop, om politic; n. 12 mart. 1848,
Suseni, MS - m. 17 aug. 1935, Hodac, MS. Studiile
gimnaziale la TgM, examenul de maturitate (1867);
Seminarul teologic din Blaj (1870). Între 1 nov. 1870 - 1
oct. 1871 a fost cancelist
mitropolitan. Hirotonit la Blaj (1872),
numit adm. parohial la Iernuţeni
(1872), apoi la Caşva (1873-1881); cooperator (1881), apoi paroh (1886)
în Hodac; viceprotopop (1900).
Devine membru al Despărţământului
Reghin al Astrei (1879); membru în
forul protopopesc de primă instanţă şi ales în Senatul
scolastic al Districtului Reghin; membru în Cons. de
administraţie la „Mureşeana,” Institut de credit şi
economii în Reghin: protopop al Districtului Pogăceaua
(1907); preş. Despărţământului Râciu al Astrei (1913),
care avea în subordine 14 comune şi 6 agenturi. Participă
la MAN de la Alba Iulia; a participat la activităţi de strângere a unor fonduri pentru instituţii de învăţământ,
pentru studenţii bolnavi. Membru în CNR. jud. MS-
Turda; membru în Comisia adm. a jud. (1919-1920); în
Comisia permanentă a jud. (1923-1925); membru al
PNR, al PNŢ (1926); membru în Comitetul pentru
ridicarea statuii lui Avram Iancu din TgM; a participat la
dezvelirea plăcii comemorative „Gh. Şincai” din com.
Şincai. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 54.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 10: 1989, p.
22.
• 125 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al
Astrei/Marin Şara. În: Astra Reghineană. - Reghin, 1999, p. 23, 27, 62.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 232-236.
• Şematism. - Blaj, 1890, p. 186, 202; 1900, p. 480, 493, 775; 1906,
p. 230; 1911, p. 184; 1923, p. 54; 1929, p. 50; 1932, p. 4.
• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, 1996, p.
315.
TELEKI Sámuel, cancelar al Transilvaniei,
bibliofil, fondatorul Bibliotecii
Teleki; n. 17 nov. 1739, Gorneşti, MS
- m. 7 aug. 1822, Viena, înmormântat
la Dumbrăvioara, MS. A fost „elev
particular” la Ţelna, AB, cu prof. de
la Col. Ref. din TgM şi Aiud; studii univ. la Viena, Basel, Strassburg,
Karlsruhe, Köhln, Utrecht, Leiden,
Paris (1763), unde studiază şt. umaniste şi reale. În
timpul peregrinărilor de studii, devine un specialist
Biblioteca Judeţeană Mureş
450
desăvârşit în materie de cărţi şi bibliotecă, achiziţionând
câteva sute de vol., care au pus bazele bibliotecii de azi.
Acceptă postul de curator al Col. „Bethlen” din Aiud,
unde pune accent pe reorganizarea studiilor şc.; se
alătură Soc. Agrare din Transilvania (1769); ocupă
funcţia de comite suprem al Comitatului Târnavei
(1774); cons. al Guberniului Transilvaniei; cancelar al
Transilvaniei, adică înalt dregător aulic sub împăraţii
Maria Tereza, Iosif al II-lea, Leopold al II-lea şi Francisc
I (1780-1790); comite suprem al Comitatelor unite ale
Bihorului, Săbolciului, Aradului, Bichişului şi Csongradului. După unificarea celor două cancelarii
aulice, este numit vicecancelar (1787). De la Oradea,
unde se mutase cu familia, pleacă la Viena, unde este
perpetuat în funcţia de cancelar până la moarte. Îşi
continuă munca de colecţionar, reuşind să adune serii şi
colecţii întregi de documente, ediţii rare şi princeps,
fondând prima bibliotecă publică (1802). Lasă cu limbă
de moarte biblioteca moştenitorilor săi în linie directă,
primul născut din fiecare generaţie, cu statut de
bibliotecă publică şi comis fidei, adică cu interdicţia
înstrăinării ei. Concepe şi ed. catalogul tematic,
sistematic al bibliotecii sale: patru din vol. au apărut în timpul vieţii sale, la Viena (1796-1819), al cincilea
rămas în manuscris, fiind editat în 2002. Editează opera
completă (1784) a lui Janus Pannonius (1434-1472), poet
renascentist.
Lucrări publicate:
• Bibliothecae Sámuelis Com. Teleki de Szék. - 4 vol. -
Viena, 1796-1819. Referinţe:
• Beiträge zur Geschichte Siebenbürgens / I. Lupaş. - Hermannstadt:
Kraft & Dotleff Hauptverlag Volksgruppe in Rumänien, s.a. - 380 p.
• A „Teleki Théka” ügyének rendezése. - Kv.: s.n. - 14 p.
• Magyarország történetének kézikönyve. 2. kötet / Prai, Katona,
Engel, Fessler, Szalay, Horváth, Szilágyi Sándor stb. nagy művei
nyomán Kerékgyártó Árpád. - 5. rész: A szatmári békétő II. József
császár haláláig 1711-1790. - S.l.: s.n., s.a. - VI, 216 p.
• Pintér Jenő magyar irodalom története: [7 köt.]. - 4. köt: A magyar
irodalom a XVIII. században. - Budapest: s.n., s. a. - 956 p.
• A magyar irodalom története Bessenyei György fellépésétől
Kazinczy Ferenc haláláig: 1772-1831. - 1. köt. - VIII, 274 p.
• Erdély kultúrképe / Csekonics Erzsébet grófnő; a szerző eredeti
rajzaival. - Budapest: Palladis R. T. kiadása, s.a. - 214 p.
• Az erdélyi három nemzetből álló rendeknek 1792-dik esztendöben
tartott közönséges gyüléseikben lett végezéseknek és
foglalatosságoknak jegyzö kömyve és mutato táblája. - Kv.: s.n., 1795 -
576 p., 80 p
• Kleine Siebenbürgische Geschichte zur Unterhaltung und
Belehrung / Lukas Joseph Marienburg. - Pest: Bey Konrad Adolf
Hartleben, 1806. - 239 p.
• Repertorium juris publici, privati, et criminalis hungarici, seu
index universalis personarum, rerum, et actionum ex jure
consvetudinario Verbőczii, articulis comitialibus, et travernicalibus,
decisionibus Curiae Regiae, urbario et praxi criminali / Quem ordine
alphabetico, juxta chronologicam legum seriem adornavit Josephus
Bencsik. - Posonii: s.n., 1821.
• Halotti beszédek gróf Teleki Sámuel felett / Elmondották Csiszár
Sámuel, Méhes Sámuel, Szász Lajos, Hegedűs Sámuel Antal János,
Bodor Pál, Bodola Sámuel Salamon József. - Kv.: s.n., 1825. - [8], 295
p.
• Nachlese auf dem Felde der ungarischen und siebenbürgischen
Geschichte / Nach autentischen bis jetzt unbekannten oder unbenützten
Quellen und Urkunden bearbeitet von A. K. - Kronstadt: s.n., 1840. -
VII, 154 p.
• Ujabb kori ismeretek tára: Tudományok és politikai 's társas élet
encyklopaediája. - 4. köt: Girod de l'Ain-Kazan. - 1852. - VI, 672 p.
• Erdély történelme / Kővári László. - 6. köt: A gubernátorok kora. -
1866. - Kv.: Stein János. - 240 p.
• Krónika Magyarország polgári és egyházi közéletéből a XVIII-ik
század végén / Keresztesi József egykorú eredeti naplója. - Budapest:
Kiadja Ráth Mór, 1868. - 411 p.
• Ungarn betreffende deutsche Erstlings-Druck: 1454-1600 =
Magyarországra vonatkozó régi német nyomtatványok /
Mitgetheilt=közli Kertbeny Károly. - Budapest: A Magyar Királyi
Egyetemi Könyvnyomda kiadványa, 1880.
• Magyarország polgári és egyházi közéletéből a XVIII-ik század
végén / Keresztesi József egykorú eredeti naplója. - Budapest: Kiadja
Ráth Mór, 1882. - 411 p.
• Magyarország újabbkori történelme 1815-től 1892-ig / Hőke Lajos;
átdolgozta s a Provisorium és Erdély történetével bővitve kiadta Szabó
Ferencz. - 2. köt. - Nagybecskerek: s.n., 1893. - VIII, 451-841 p.
• Felsőcsernátoni Bod Péter élete és művei / Sámuel Aladár. -
Budapest: s.n., 1899. - VI, 224 p.
• Adatok a Teleki-könyvtár alapításának történetéhez / Ismerteti ifj.
Biás István. - Mv.: s.n., 1901. - 13 p.
• Gróf Teleki Sámuel Erdélyi kanczellár úti naplója: 1759-1763 /
Sajtó alá rendezte ifj. Biás István; a bevezetést írta dr. Imre Sándor. -
Mv.: s.n., 1908. - LXXII, 125 p.
• Jelentés az Erdélyi Nemzeti Múzeum növénytárárol az 1907. évben,
Fábry János-ra való megemlékezéssel / Dr. Richter Aladár-tól. - Kv.:
s.n., 1908. - 21 p.
• Magyar református Sion: Emlékkönyv a református egyház
megalapitójának Kálvin Jánosnak 400 éves születési évfordulójára / S.
Szabó József. - Debrecen: Hegedűs és Sándor Könyvkiadóhivatala,
1909. - VII, 207 p.
• Széki gróf Teleky család írói. - Budapest: s.n., 1910. - 83 p.
• A Magyar Tudományos Akadémia kiadásában megjelent
munkáknak és folyóiratok tartalmának betűrendes czímjegyzéke 1889-
1910. - 2. köt. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia kiadása,
1911, p. 693-1188.
• Az Erdélyi Református Egyházkerület Igazgatótanácsának jelentése
a „Teleki Théka” ügyében. - Kv.: s.n., 1912.
• Titkosrendörség és kamarilla: Akták-adatok a bécsi titkos udvari és
rendörségi levéltárból / Tábori Kornél; bevezetőjét írta Marczali
Henrik. - Budapest: Az Athenaeum Irodalmi és Nyomdai R.-T.
kiadása, 1921. - 288 p.
• Pintér Jenő magyar irodalom története: Tudományos rendszerezés.
- 4. köt: A magyar irodalom a XVIII. században. - 1931. - 956 p.
• A Marosvásárhelyi Teleki-könyvtár története / Dr. Teleki Domokos
gróf. - Cj-Kv.: Minerva Irodalmi és Nyomdai Műintézet
Részvénytársaság, 1931. - 14 p.
• Erdély története / Írta Marczali Henrik. - Budapest: Káldor
Könyvkiadóvállalat, 1935. - 288 p.
• A remekmű halála: Művészeti tanulmányok / Huzella Ödön. - Cj:
Minerva Irodalmi és Nyomdai Műintézet Részvénytársaság, 1937. - 87
p.
• Gróf Teleki Sámuel emlékkiállítás. - Budapest: s.n., 1939.
• Erdély / szerkesztő Deér József. - Budapest: Kiadja a Magyar
Történelmi Társulat, 1940. - 284 p.
• Marosvásárhely története / Írta és összeállította Kiss Pál. -
Budapest: Kiadta Petri Károly könyvkereskedő Marosvásárhely, 1942.
- 203 p.
• Magyar lélek magyar munka írásban és képben / szerkesztette
Radisics Elemér. - Budapest: s.n., 1943. - 194 p.
• Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice:
lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr.
Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. - 382 p.
• Az ismeretlen gróf Teleki Sámuel / Gulyás Károly. - Budapest:
Magyar Könyvtárosok és levéltárosok Egyesülete, 1944. - 19 p.
• Studii istorice. - Vol. 5. / I. Lupaş. - SB: s.n., 1945-1946.
• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973.
• Teleki Sámuel albuma / Kisérő tanulmánnyal közreadja Jankovics
József]. - Szeged: JATE, 1991. - 61 p.
• Erdélyben [új kiad. ] / Cs. Szabó László; [Szerkesztette Keresztesi
Éva]. - Budapest: Magvető, 1993. - 161 p.
• Magyar utazók lexikona / Szerkesztette: Balázs Dénes. - Budapest:
Panoráma, 1993. - 464 p.
• Történelmi arcképcsarnok: időrendi sorrendben 231 arckép és
életrajz / Dolinay Gyula. - Budapest: Kassák Kiadó, 1993. - 372 p.
• Hatvan főember / Cseh Gusztáv rézkarcai. - Budapest: Kráter
Műhely Egyesület, 1993. - 134 p.
• Exlibrisul heraldic: istoria exlibrisului românesc / Mircea-Valer
Stanciu. - Bv: Biblioteca „George Bariţiu, ” 1993.
• Scurtă istorie a cărţii româneşti. Cu un capitol despre Cartea
Românească în Basarabia de Iurie Colesnic / Dan Simonescu,
Gheorghe Buluţă. - Bucureşti: Demiurg, 1994.
Ana Todea, Portrete mureșene
451
• Emlékkönyv Jakó Zsigmond születésének nyolcvanadik
évfordulójára / Szerkesztette Kovács András, Sipos Gábor, Tonk
Sándor. - Kv.: Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 1996. - 608 p.
• Ki kicsoda a magyar irodalomban? / Válogatta, szerkesztette és írta
dr. Gremsperger László, Gyeskó Ágnes. - Budapest: Könyvkuckó,
1996. - 395 p.
• Habsburgok és Magyarország a XVI-XVIII. században:
tanulmányok / Szerkesztette ifj. Barta János. - Debrecen: Kossuth Lajos
Tudományegyetem, 1997. - 132 p.
• A földtudományok honi történetéből, különös tekintettel az erdélyi
tudományosságra / Csíky Gábor. - Piliscsaba: Magyar
Tudománytörténeti Intézet, 1997. - Budapest Budapest: TKM
Egyesület. - 113 p.
• A könyvtáralapító Teleki Sámuel / Deé Nagy Anikó. - Kv.: Erdélyi
Múzeum Egyesület, 1997. - 456 p.
• A felvilágosodás korának magyar irodalma / Bíró Ferenc. - 3. jav.,
bőv. kiad. - Budapest: Balassi Könyvkiadó, 1998.
• Erdélyi panteon: művelődéstörténeti vázlatok / Szerkesztette
Jánosházy György. - 2. köt. - 1999. - 239 p.
• Lectura şi biblioteca publică la Cluj / Traian Brad. - CjN: Casa
Cărţii de Ştiinţă, 2001. - 390 p.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Emlékkönyv a Teleki Téka alapításának 200. évfordulójára 1802-
2002 / Szerkesztette Dr. Deé Nagy Anikó, Sebestyén-Spielmann
Mihály, Vakarcs Szilárd; A színes fotókat id. Bach Lóránd és Tamás
András, a fekete-fehér fotókat Jakab Tibor készítette. - Mv.: Mentor,
2002. - Teleki Téka Alapítvány. - 623 p.
• Teleki Sámuel levelezése világhírű tudósokkal / Weszely Tibor. -
Mv.: Appendix, 2003. - 188 p.
• A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és közlemények /
Pál-Antal Sándor; A könyvet Sebestyén Mihály szerkesztette; A borítót
Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 2003. - 432 p.
• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség,
városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó
Miklós; Szerkesztette: Vida Erika; Borítóterv: Vincze László. - Mv.:
Mentor, 2003. - 292 p.
• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Nico,
2008, p. 56.
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 234.
• Telekiana / Sebestyén Spielmann Mihály. În: Vatra, 32, nr. 9/10
(2005), p. 96-99.
• Teleki Sámuel és könyvtára. În: Népújság (Kalauz), 2003. jan. 3., p.
1.
• Samuel Teleki-1739-1822 / Sebestyén Spielmann Mihály. În: Vatra,
32., nr. 9/10 (2005), p. 99-101.
TEODOR, Corina, istoric, conf. univ. dr., dir.
BJM (2005-2009); n. 28 aug. 1967,
TgM. Studii: Şc. Gen. nr. 16, TgM
(1973-1981); Lic. Ped. TgM (1981-
1985), profilul ped.; Fac. de Istorie şi
Filosofie a UBB, CjN (1985-1989).
Stagii de documentare: Milano (1995),
Urbana - Illinois (1996); Roma, Pisa
(1998, 1999); Budapesta (1999);
Chişinău (2003); Saint Paul, Minnesota (2012); Paris
(2012). Dr. în istorie cu teza: Istoriografia ecleziastică română din Transilvania în a doua jumătate a secolului
al XIX-lea şi începutul secolului XX (cond. şt.: prof.
univ. dr. Nicolae Bocşan), UBB CjN (2002), cu
distincţia Magna Cum Laude. Prof. la Şc. Gen. nr. 11 şi
Şc. Gen. nr. 19 din Bacău (1989-1990); bibliotecar la
BJM, Compartimentul de informare bibliografică (1 apr.-
15 sept. 1990); prof., Lic. Ped. TgM (1990-1992); cercet.
asist., cercet. şt., cercet. şt. principal gr. III la ICSU „Gh.
Şincai” TgM (1992-); cadru didactic asociat, Fac. de
Ştiinţe şi Litere a UPM TgM (1996-1998) şi la Fac. de
Teologie Gr.-Cat. a UBB CjN, Departamentul Blaj (2001-2003); lector univ. dr. (1998-2005); conf. univ. dr.
la UPM TgM (2005-); șef al Catedrei de Istorie-Relații
Internaționale (2009-2011); dir., Departamentul Istorie-
Relații Internaționale (2011-), din cadrul Fac. de Ştiinţe
şi Litere, UPM TgM. Dir. al BJM (1 iul. 2005-15 mart.
2009), perioadă în care cele mai importante realizări au
fost: modernizarea activităţii din bibliotecă (conexiune
internet, implementarea unui nou soft de bibliotecă,
Alephino; catalog on-line, site-ul bibliotecii, proiectul
AFCN - Mai aproape de lectură: biblioteca publică în serviciul studenţilor, digitizarea bibliografiei de seminar;
serviciul „Întreabă bibliotecarul”; abonament la baza de
date „Oxford Journals”), reparaţii şi investiţii în mai
multe secţii (împrumut - sediul central - et. I, curtea
interioară, Filiala Aleea Carpaţi, Filiala Dâmb,
Biblioteca Copiilor, BTB); îmbunătăţirea dotării tehnice
cu calculatoare, imprimante, xerox pentru cititori,
calculator multimedia; încheierea unor parteneriate şi
colaborări cu MJM, Revista Vatra, UPM, ICSU „Gh.
Şincai” al Academiei Române, Direcţia pentru Cultură,
Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional MS, cu numeroase lic. şi gimnazii din jud., organizarea unor activităţi
culturale, cu participarea unor reprezentanţi marcanţi ai
intelectualităţii contemporane (între care amintim pe
prof. Keith Hitchins, prof. univ. dr. Alexandru Zub,
Doina Jela, Emilian Galaicu Păun, Vlad Pâslaru, Aurelia
Felea - Republica Moldova, Laura Stanciu, Mihai
Gherman etc.); participarea la proiectul naţional „Istoria
presei în date”; susţinerea proiectului „Biblioteca
mobilă” prin încheierea unor parteneriate cu
Penitenciarul TgM, cu Spitalul Jud., Secţia Oncologie
Pediatrică şi cu Căminul de bătrâni, printr-o ofertă culturală săptămânală şi prin donaţii de cărţi; colaborări
cu edituri din ţară şi străinătate (Ungaria, Italia,
Republica Moldova), diversificarea ofertei culturale a
bibliotecii pentru creşterea rolului acesteia în
comunitatea locală (ex. târguri de carte, premiul „Cel
mai fidel cititor, ” editarea poveştilor compuse de copii,
practica de specialitate a elevilor de la cls. de
biblioteconomie de la Lic. Ped. sau a studenților de la
UPM TgM etc.). A predat cursuri de: istorie medie
universală, istoria mentalităţilor medievale, istoria
istoriografiei române şi universale, istoria medie a
României, metodologia cercetării ştiinţifice şi istoria bisericii universale (1996-2009). Dir. al grantului
Biserică şi societate la românii ardeleni. O analiză
zonală (secolul al XVIII-lea - prima jumătate a secolului
al XIX-lea), încheiat cu Academia Română.
Îndrumătoare a numeroase teze de licenţă ale studenţilor
şi dizertaţii de masterat; coord. şt. al cercului studenţesc
de istorie medie şi istoriografie; coord. şt. al revistei
studenţeşti Caietele Gh. I. Brătianu; secretar de red. al
Anuarului ICSU „Gh. Şincai” TgM; red. responsabil la
Studia Universitatis Petru Maior, Seria Historia; red. şef
al anuarului BJM, Libraria. Studii şi cercetări de bibliologie, TgM (nr. 4, 2005; nr. 5, 2006; nr. 6, 2007;
nr. 7, 2008). Membră a Asoc. Istoricilor din Transilvania
şi Banat; Soc. Academică „Gh. I. Brătianu;” Asoc.
Istoricilor Gr.-Cat. din România; ANBPR; preș., Asoc.
„Prietenii Bibliotecii” Mureș. Participă la numeroase
sesiuni şt. naţionale şi internaţionale cu comunicări
privind istoria bisericii, istoria istoriografiei, istoria
culturii. Premiul „Gh. Bariţiu” al Academiei Române
Biblioteca Judeţeană Mureş
452
pentru cartea Coridoare istoriografice. O incursiune în
universul scrisului ecleziastic din Transilvania anilor
1850-1920 (2005).
Lucrări publicate:
• Coridoare istoriografice: O incursiune în universul
scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor
1850-1920. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003. -
515 p.
- în colaborare:
• Biserica ortodoxă română din Transilvania şi unirea
religioasă în cursul veacului al XVIII-lea: teză de doctorat / Ioan Lupaş. Ed. îngrijită, introducere şi note
de Corina Teodor. - TgM: Tipomur, 2004. - 136 p.
• Petru Maior şi iluminismul Europei Centrale / Coord.
Cornel Sigmirean, Corina Teodor. - TgM: UPM TgM,
2011. - 210 p.
• Cu fața la vânt / Pompiliu Teodor. - Ed. îngrijită de
Corina Teodor; pref. Ovidiu Pecican. - CjN: Limes,
2011. - 372 p.
Studii în volume:
• Furtul de carte în Ţările Române. În: Studii de istorie
a Transilvaniei / Coord. S. Mitu, F. Gogâltan. - CjN,
1994, p. 139-143. • Orizonturi şi preocupări culturale în activitatea lui
Inochentie Micu Klein. În: De la Umanism la Luminism /
Coord. Ioan Chiorean. - TgM, 1994, p. 111-118.
• A. D. Xenopol şi noua interpretare a epocii fanariote.
În: A. D. Xenopol. Omul şi opera / Coord. Gr.
Ploeşteanu. - TgM, 1995, p. 31-43.
• Nation et confession dans l’opinion des
représentants de l’Eglise orthodoxe et gréco-catholique
en Transylvanie (dans la seconde moitié du XIXe siècle).
În: Ethnicity and Religion in Central and Eastern
Europe / Ed. M. Crăciun, O. Ghitta. - CjN, 1995, p. 292-301.
• Câteva aspecte privind veneraţia Fecioarei Maria în
lumea românească (sec. XVII-XIX). În: Viaţa privată,
mentalităţi colective şi imaginar social în Transilvania /
Coord. S. Mitu, F. Gogâltan. - CjN, 1996, p. 145-156.
• Domnia lui Constantin Brâncoveanu în opera
istorică a lui Nicolae Iorga. În: Interferenţe istorice şi
culturale româno-europene / Coord. Gr. Ploeşteanu. -
TgM, 1996, p. 25-42.
• Between Saguna’s Model and Parochial Reality. The
Case of the Orthodox Archpriest District of Tg. Mureş în
the Second Half of the 19th Century. În: Church and Society in Central and Eastern Europe. - CjN, 1998, p.
103-114.
• Profesorul Iuliu Maior. De la catedră la amvon. În:
Reghinul cultural. Studii şi articole. - Vol. 4. - Reghin:
Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 1999, p. 123-134.
• O carte ortodoxă din anii Unirii Ecleziastice:
Chiriacodromionul (Alba Iulia, 1699). În: 300 de ani de
la unirea bisericii româneşti din Transilvania cu
biserica Romei. - CjN, 2000, p. 117-124.
• Un dascăl de formaţie şaguniană: Simion Popescu /
Corina Teodor. În: Reghinul cultural. Studii şi articole. - Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2001,
p. 166-178.
• Între credinţă şi speranţă - Alexandru Todea,
protopop greco-catolic al Reghinului. În: Reghinul
cultural. Studii şi articole. - Vol. 6. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 2002, p. 239-246.
• Note pe marginea unei biografii: Protopopul Ioan
Roşca. În: Reghinul cultural. Studii şi articole. - Vol. 7. -
Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2004, p. 308-
312.
• Secvenţe istorice la o aniversare. În: Reghinul
cultural. Studii şi articole. - Vol. 7. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 2004, p. 13-19.
• Augustin Bunea în atenţia Academiei Române. În:
Şcoala Ardeleană / Vol. II. Coord. Ioan Chindriş. -
Oradea: Ed. Episcop Vasile Aftenie, 2007, p. 180-184.
- cursuri:
• Istoria medie universală. Evul mediu timpuriu. -
TgM: UPM TgM, 2003. - 63 p.
• Introducere în istoria istoriografiei universale. - Ed.
rev. şi îngrijită. - TgM: UPM TgM, 2004. - 205 p.
• Proiecte de unitate europeană în evul mediu. - TgM:
UPM TgM, 2008. - 155 p.
Studii şi articole: • Destin livresc în secolul al XVII-lea în sudul
Transilvaniei. În: Sargetia, 1988-1991, p. 163-171.
• Podul de la Drobeta în conştiinţa posterităţii (sec.
XVI-XVII). În: Analele Banatului, 2, 1993, p. 329-334. • Cartea şi preţuirea ei. Atitudini individuale şi
colective în Transilvania sec. al XVII-lea. În: Marisia,
TgM, XXII-XXIV, 1994, p. 203-212.
• Interdicţia de înstrăinare a cărţii româneşti prin
blesteme. În: Caietele David Prodan, CjN, 1994, nr. 1, p.
72-77.
• Note pentru un portret: Regina Maria şi Marea
Unire. În: Cele Trei Crişuri, Oradea, 1995, nr. 3-4, p. 12.
• Domnia lui Constantin Brâncoveanu în istoriografia
italiană. Câteva repere. În: Marisia, TgM, 25, 1996, p.
89-104. • Constantin Brâncoveanu în istoriografia secolului al
XVIII-lea. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Seria
Historia, 1996, nr. 1-2, p. 81-116; 1997, nr. 1-2, 107-
123.
• „Să mă întorc la mănăstirea mea.... ” În: Agru
arhidiecezan, 1, nr. 1 (ian.-iul. 1998), p. 23-25.
• The Orthodox Church and Andrei Şaguna’s Post
Enlightenment. În: Historičke Studie, Bratislava, 1998, p.
125-140.
• Sub privirile celorlalţi: preotul în comunitate. În:
Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai, ” TgM, 1998, p. 220-
239. • Andrei Şaguna - retrospectivă istoriografică. În:
Anuarul Facultăţii de teologie Ortodoxă, CjN, 2, 1999,
p. 123-148.
• O completare necesară: Andrei Şaguna - istoric al
bisericii. În: Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă,
CjN, 3, 1999, p. 113-134.
• Un spirit polemic: Alexandru Şterca Şuluţiu. În:
Anuarul ICSU „Gh. Şincai,” TgM, 2, 1999, p. 116-126.
• Între istorie şi teologie [De propaganda Fide]. În:
AGRU arhidiecezan, ian.-mart. 1999, p. 40-41.
• Din istoria istoriografiei ecleziastice româneşti din Transilvania de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
începutul secolului XX. Principalele direcţii. În: Anuarul
ICSU „Gh. Şincai,” TgM, 3-4, 2000-2001, p. 46-76.
• O bibliotecă parohială din Ardealul veacului XX. În:
Studia Universitatis „Petru Maior.” Historia. TgM, 1,
Ana Todea, Portrete mureșene
453
2001, p. 80-93.
• De la tradiţia la partizanatul confesional:
Chiriacodromionul (1699) în mediile ardelene (sfârşitul
secolului al XVII-lea - secolul al XVIII-lea). În: Libraria.
Anuar, TgM, 1, 2002, p. 87-97.
• Din istoria confesională a românilor târgumureşeni
(sec. XVIII- începutul sec. XX). În: Studia Universitatis
„Petru Maior.” Historia, TgM, 2, 2002, p. 121-144.
• Din dosarul istoriografiei ecleziastice româneşti din Transilvania: istoricul profesor. În: Anuarul ICSU „Gh.
Şincai,” TgM, 5-6, 2002-2003, p. 149-168.
• Abordarea izolată a confesionalismului. Istoricul
profesionist George Bariţiu. În: Marisia, TgM, 27, 2003,
p. 217-228.
• Augustin Bunea - un istoric exemplar. În: Libraria.
Anuar, TgM, 2, 2003, p. 113-121.
• Chiriacodromionul (Alba Iulia, 1699). An orthodox
book from the years of the ecclesiastical union. În: Seria
Historia, 2003, p. 52-62.
• Din istoria cărţii religioase româneşti: Tipăriturile de la Buda, În: Simpozion [Comunicările celui de al XII-
lea Simpozion al cercetătorilor din Ungaria], 30, 2003,
p. 43-53.
• Keith Hitchins şi pasiunea unei vieţi: istoria
României. În: Studia UPM, Historia, 4, 2004, p. 232-
234.
• Raţiuni de stat şi strategii matrimoniale în Moldova
lui Ştefan cel Mare. În: Anuarul ICSU „Gh. Şincai,”
TgM, 7, 2004, p. 9-19.
• Discurs istoric şi ideologie politică în Studii şi
materiale de istorie medie (1956-1962). În: Anuarul ICSU „Gh. Şincai,” TgM, 8-9, 2005-2006, p. 348-356.
• Ana Todea, Fülöp Mária, Monica Avram, Oameni de
ştiinţă mureşeni, Târgu-Mureş, 2004, 477 p [Recenzie].
În: Libraria. Anuar, TgM, 4, 2005, p. 289-290.
• Biblioteca Judeţeană Mureş a început drumul către
cartea universală [interviu] / A consemnat Narcis
Martiniuc. În: Ziarul de Mureş, 29 mai-4 iun. 2006, p.
27, 1 foto.
• Terra incognita, dialog cu Keith Hitchins. În: Vatra,
nr. 7, 2006, p. 30-35.
• Laudatio prof. K. Hitchins. În: Vatra, 7, 2006, p. 41-
43. • Augustin Bunea şi Academia Română. În: Studia
Universitatis „Petru Maior.” Seria Historia, 7, 2007, p.
131-136.
• Lectura la feminin. O analiză dinspre societatea
românească a secolelor XVII-XVIII. În: Libraria. Anuar,
TgM, 7, 2008, p. 199-212.
• Patrimoniul cultural şi tentaţia redefinirii. O
perspectivă istoriografică. În: Studia Universitatis
„Petru Maior.” Seria Historia, TgM, 8, 2008, p. 253-
262.
• Scrisori de odinioară: un amplu proiect şagunian. În: Vatra, nr. 1-2, 2009, p. 124-126.
• Eleganţa diplomatului de cursă lungă. În: Vatra, nr.
5-6, 2009, p. 134-136. Referinţe:
• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Ed. Nico,
2008, p. 179-203.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1366-1367.
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 235.
• Lansare de carte [Coridoare istoriografice.... ] / Emese Ardelean.
În: 24 ore mureşene, 12 nov. 2003, p. 5.
• Nou director la Biblioteca Județeană Mureş / Ela Giurgea. În: 24
de ore mureşene, 12 mai 2005, p. 1.
• Corina Teodor, noul director al Bibliotecii Judeţene Mureş / B.
Dorin. În: Cuvântul liber, 13 mai 2005, p. 1.
• A közösség lelke, a város emléktára / Nagy Botond. În: Népújság,
2005. aug. 6., p. 6.
• Cu cărţile pe faţă. Biblioteca, scuturată de praf / Eugenia Kiss. În:
Zi de zi, 14 sept. 2005, p. 1, 8, 3 foto.
• Tradiţie şi actualitate în lectura publică / Dimitrie Poptămaş. În:
Vatra, 32, nr. 9/10 (2005), p. 118-124.
• Nélkülözhetetlen a korszerűsödés: Beszélgetés dr. Corina Teodor
könyvtárigazgatóval / Nagy Botond. În: Népújság, 2006. jan. 24., p. 7.
• Iluminismul în actualitatea mureşeană / Narcis Martiniuc. În:
Ziarul de Mureş, 30 sept.-6 oct. 2006, p. 24, 1 foto.
• O nouă activitate culturală a Bibliotecii Judeţene / Ioana Florea.
În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 5.
• Premiile revistei naţionale „Ambasador.” Ediţia a XI-a. În:
Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.
• „Biblioteca Iernut - 55” / N. B. În: Cuvântul liber, 26 febr. 2008, p.
16.
• „Poezia satului, satul poeziei”- la Albeşti [IV] / Lazăr Lădariu. În:
Cuvântul liber, 28 febr. 2008, p. 1-3, 1 foto.
• „Satul poeziei, poezia satului” la Albeşti / N. B. În: Cuvântul liber,
22 febr. 2008, p. 2.
• Iernut - La o aniversare / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 29
febr. 2008, p. 16, 1 foto.
• Universitatea „Petru Maior,” Biblioteca Judeţeană Mureş şi
Protopopiatul Ortodox Târgu-Mureş: Comunicat. În: Cuvântul liber, 3
dec. 2008, p. 7.
• „Andrei Şaguna - Corespondenţa” / Alex Iosipescu. În: Cuvântul
liber, 5 dec. 2008, p. 9.
• Bástyaomlás és oxfordi lapok: Beszélgetés Corina Teodor
könyvtárigazgatónővel. În: Népújság, 2008. Márc. 7., p. 5.
• Lansare de carte [Mai bine pentru cei mulţi, 2009]. În: Cuvântul
liber, 7 ian. 2009, p. 1, 1 foto.
• Teodor Corina pleacă de la Biblioteca Judeţeană Mureş / Laura
Viman. În: Zi de zi, 23 mart. 2009, p. 1, 1 foto.
• „Dacă nu găseşti voci unanime, progresul e mai lent” / Alin
Zaharie. În: Zi de zi, 25 mart. 2009, p. 11.
TERÉNYI Eduard, compozitor; n. 12 mart. 1935,
TgM. Studii: Conservatorul de Muzică
„Gh. Dima” din Cj, secţia Compoziţie
(1958); studii de muzică modernă la
Darmstadt (1974, 1978). Dr. în
muzicologie (1983). Muzică vocal-
simfonică (In memoriam Jószef
Attila), simfonică (Pasărea măiastră),
de cameră, corală, vocală. Prof. de
compoziţie la Academia de Muzică „Gh. Dima” din CjN,
unde activează de patru decenii; conducător de drd. în domeniul dramaturgiei muzicale (1992-). A participat la
11 congrese muzicologice. A scris peste 200 de
compoziţii muzicale: 6 simfonii, 12 concerte pe diferite
instrumente solistice, orchestră de cameră şi percuţie,
cantate, muzică ecleziastică, compoziţii pentru orgă, 2
concerte pentru pian, concert jazz pentru harpă, 3 mono-
opere: Nopţi nomade, Kalevala, Mephistofaust, muzică
de cameră, lieduri; 2 volume de coruri, piese solo pe
diferite instrumente; are 29 CD. În curs de ed. vol. care
cuprind activitatea sa componistică, concepută pe genuri
(2004-2006). Ca artist plastic amator, a avut un vernisaj (2001). Preocupări în teoria armoniei muzicii europene,
dramaturgie muzicală. Publicaţii: Teoria armoniei
moderne 1900-1950, Teoria periodicităţii în evoluţia
muzicii europene; Armonia muzicii moderne (şi în lb.
engleză); Erdély egyházi zenéjének történeti áttekintése,
2000; a publicat eseuri şi studii muzicale în diferite
Biblioteca Judeţeană Mureş
454
publicaţii. Membru fondator al Uniunii „Veress Sándor”
Budapesta (1996), al Academiei de Artă Maghiară,
Ungaria (1993) şi al Soc. Muzicologilor Maghiari,
Budapesta (1995); CNAA (1994); membru în juriul
internaţional al Concursului „Béla Bartók,” Debrecen
(1993); Uniunea Compozitorilor Maghiari, Budapesta
(1990); UCR (1963). Premii UCR (1974, 1978); „G.
Enescu” al Academiei Române (1980); „Bartók-
Pásztory,” Fundaţia „Bartók-Pásztory,” Budapesta
(1994); „Erkel” (2001).
Lucrări publicate: • Hajtai virágai, monografie. - Budapest, 1950.
• Zene marad-e a zene?. - Bucureşti, 1978.
• Veress Sándor. Tanulmányok. - Budapest, 1982.
• Hajtai virágai, monografie; Parámuzikológia. - CjN:
Ed. Gloria, 2001. Referinţe:
• Muzicieni români / V. Cosma. - Bucureşti, 1970, p. 424-425.
• Dicţionar de muzică / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti,
1979, p. 203.
• Brockhaus - Rieman Lexicon. - Vol. 3. - Budapesta, 1983.
• The New Grove Dictionary of Music and Musicians, editat de
Stanley Sadie. - Londra, p. 693-694.
• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:
Romfel, [1993]. - 208 p.
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 223-224.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 580.
• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan
Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 595-596.
• Viva la musica / Járay Fekete Katalin. - Mv.: Fumus, 2008, p. 139-
144.
• Erdélyi magyar ki kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 670.
• Bulletin d’Informations de l’Union des Compositeurs, 1995, p. 41-
49.
TERO-VESCAN, Victor, grafic designer; n. 13
ian. 1984, TgM. Studii: Lic. de
Artă, TgM, secţia grafică (2003);
Univ. de Artă şi Design CjN,
Secţia Foto-Video PCI (2007);
masterat (2010). Colab. cu
numeroase firme de specialitate
în domeniul publicităţii, grafic
design-ului, modelării
tridimensionale (2004-).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Identitatea vizuală / Victor Tero-Vescan, Mircea
Tero. - TgM: UPM TgM, 2010. - 158 p. Referințe:
• Internet
TEUTSCH, Friedrich, episcop, istoric sas din
România; n. 16 sept. 1852, Sighişoara, MS - m. 11 febr.
1933, SB. Studii gimnaziale la Sighişoara; Fac. de Drept
la Sibiu; teologia şi istoria la Heidelberg şi Leipzig.
Membru de onoare al Academiei Române (7 iun. 1919).
Prof. secundar la SB; pr. la Şura Mare şi SB, devenind
episcop al Bisericii Luterane din Transilvania (1906). A
continuat opera tatălui său; preocupat de istoria saşilor
sub toate aspectele, lăsând lucrări care se referă şi la
viaţa şi istoria românilor ardeleni. Membru de onoare al
mai multor soc. şt. din străinătate; Doctor Honoris Causa
al mai multor univ. din Europa; membru corespondent al
unor academii de ştiinţe.
Lucrări publicate:
• Die „Unionen” der Drei Ständischen „Nationen” in
Siebenbürgen bis 1542. - SB, 1874. - 70 p.
• Der Sachsengraf Albert Huet. - Sibiu, 1875.
• Hermannstadt und die Sachsen im Kampf für
Habsburg 1596-1605. - 1877.
• Die siebenbürgisch - sächsischen Schulordnungen, Vol. 1: 1543-1778, Berlin, 1888, CXXXVIII + 416 p.;
Vol. 2: 1782-1884, Berlin, 1892, CXXXVIII + 623 p.
(Monumenta Germaniae Paedagogica, VI, XIII).
• Georg Daniel Teutsch. Geschichte seines Lebens. -
SB, 1909. - 625 p.
• Geschichte der evangelischen Kirche in
Siebenbürgen Kirche in Eiebenbürgen. - 2 vol. - SB, vol.
1: 1921; 600 p.; vol. 2: 1922; 647 p.
• Iakob Rannicher. - 1922.
• Rede zur Erröffnung… - 1922; 1923.
• Kirche und Schule der Siebenbürger. - 1923.
• Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart. - Leipzig, 1916. - XIII + 350 p. (ed. a II-a,
SB, 1924. - VII+367 p. retipărită).
• Kleine Geschichte der Siebenbürger Sachsen. -
Darmstadt, 1965. - 380 p.
• Zur Erinnerung an Fr. W. Schuster. - 1924.
• Zur Geschichte der Sächsischen Nationsuniversität. -
1925.
• Aus der 33. Landeskirschenversemmlung. - 1930.
• Zur Geschichte der Kirchen-und Schulautonomie in
Siebenbürgen. - S.l: s. a.
- în colaborare: • Geschichte der Siebenbürger Sachsen (cu G. D.
Teutsch), 1899-1926, 4 vol.
• Bilder aus der vaterländischen Geschichte, Vol. 1. -
SB, 1895, 344 p. (ed. a 2-a, SB, 1909, 398 p. ); Vol. 2,
SB, 1899, 519 p.
Studii şi articole:
• Zur Geschichte des Deutschen Buchhandels in
Siebenbürgen. În: AVSL, 4, 1879, p. 13-28; 6, 1881, p. 7-
71; 15, 1892, p. 103-188.
• Drei Sächsischen Geographen des XVI Jhs., 1880. În:
AVSL, 15, 1880, 586-652.
• Aus der Zeit des sächsischen Humanismus, 1880. În: AVSL, 16, 1881, p. 227- 277.
• Wirthschaftliche Zustände unter den Deutschen in
Siebenbürgen. În: Preussische Jahrbb, 58, 1886, p. 27-
48
• Beiträge zur sächsischen Agrargeschichte. În: Kbl
(Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische
Landeskunde), 21, 1898, p. 49 - 52; 23, 1900, p. 17-19,
49-51; 24, 1901, p. 33-37; 37, 1914, p. 124-126. Referinţe:
• A nemzetiségi kérdés könyvészetéhez. - 1. köt. - 274 p.
• Studii, conferinţe şi comunicări istorice. - Vol. 1: 451 p.
• Biserica noastră şi cultele minoritare: marea discuţie
parlamentară în jurul legei cultelor. - Bucureşti: s.n., s. a. - 439 p.
• Die Mundart der Burzenländer Sachsen / Andreas Scheiner. -
Marburg: N. G. Elwert'sche Verlagsbuchhandlung, 1922. - VIII, 196 p.
• A magyarországi protestantizmus tudományos történetírása:
Eredmények és föladatok / Révész Imre. - Debrecen: s.n., 1924. - 27 p.
• Gróf Tisza István összes munkái. - 4. köt.: Levelek, táviratok,
Ana Todea, Portrete mureșene
455
távbeszélőn küldött izenetek, és egyes előterjesztések az 1915 és 1916.
évekből. - 2. Kiadás. - 1927.
• Erdélyi lexikon / Szerkesztette: dr. Osvát Kálmán. - Oradea-
Nagyvárad: s.n., 1928. - 319 p.
• Minorităţile din România (maghiarii şi săcuii, saşii şi şvabii):
Conferinţă ţinută în palatul Ateneului Român din Bucureşti în 1926 / P.
Gârboviceanu. - Bucureşti: Ed. Casa Şcoalelor, 1928. - 55 p.
• A könyvnyomtatás Magyarországon a XV. és XVI. században /
Gulyás Pál. 1. füzet. - Budapest: Kiadja az Országos Széchényi
Könyvtár, 1929-1931. - 120 p.
• Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - Vol. 1.
- Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - XI, 755 p.; Vol. 2. - 1929, p.
758-1337; Vol. 3. - 1929. - VIII, p. 1339-1483.
• A könyvnyomtatás Magyarországon a XV. és XVI. században / irta
Gulyás Pál. - 2. füzet. - 1931, p. 121-272.
• Luther és Magyarország: A reformátor kapcsolata hazánkkal
haláláig / irta Sólyom Jenő. - Budapest: Kiadja a Luther Társaság,
1933 - 192 p., 1 f.
• Erdély három nemzete és négy vallása autonomiájának története /
írta csikszentsimoni Dr. Endes Miklós a M. Kir. Közigazgatási Biróság
itélőbirája. - A szerző kiadása - Budapest: Sylvester Irodalmi és
Nyomdai Intézet, 1935. - X, 553 p.
• Oameni cari au· fost: amintiri şi comemorări / N. Iorga. - Vol. 3. -
1936. - 483 p.
• Aspecte literare / Ion Sân-Giorgiu. - SB: Ed. Kraft & Drotleff S.
A., 1938. - 318 p.
• Catalog de cărţi româneşti vechi şi noi privitoare la: istorie,
numismatică, filologie, folclor, istorie şi critică literară, geografie,
arheologie, etc. etc.. - Bucureşti: s.n., 1939. - 400 p.
• Deutsch-Ungarische Begegnungen / herausgegeben von Béla
Pukánszky. - Budapest-Leipzig-Milano: Verlag Danubia, 1943. - 221
p.
• Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice:
lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr.
Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. - 382 p.
• Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar
közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva
kiadása, 1944. - 551 p.
• Studii istorice / I. Lupaş. - Vol. 5. - SB: s.n., 1945-1946. - 511 p.
• Enciclopedia istoriografiei româneşti Adolf Armbruster, Dan
Berindei, Nicolae Bocşan... - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978. - 472 p.
• Geschichte der siebenbürgisch-deutschen Literatur im achzenten
Jahrhundert / Stefan Sienerth. - Klausenburg: Dacia Verlag, 1990. -
160 p.
• Oameni cari au fost / N. Iorga. - Galaţi: Porto-Franco. - Vol. 1. -
1994. - 356 p.; Vol. 2. - 1996. - 469 p.; Vol. 3. - 1997. - X, 382 p.
• Bibliografia românească modernă: (1831-1918) / Salomeea
Rotaru, Liana Miclescu, Marina Vazaca. - Vol. 4: R-Z. - 1996. - XXI,
873 p.
• Istoria Academiei Române în date (1866-1996) / Dr. Dorina N.
Rusu. - Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1997.
• Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N.
Rusu; Ed. a doua, revăzută şi adăugită. - Bucureşti: Ed. Academiei
Române, 1999. - 638 p.
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică. - Bucureşti: Saeculum I.
O., 1999 - Vestala, p. 846.
• Contribuţii la cunoaşterea istoriei saşilor transilvăneni 1918-1944
/ Vasile Ciobanu. - SB: Ed. Hora, 2001.
• Scurt tratat de etnografie a saşilor din Transilvania / Adolf
Schullerus. - Bucureşti: Meronia, 2003. - 230 p.
• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség,
városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó
Miklós. - Mv.: Mentor, 2003. - 292 p.
• Bibliografia. În: Archiv des Vereins für Siebenbürgische
Landeskunde, XLVII, 1933, p. 81-125
• Învăţământul saşilor transilvăneni (V) / Prof. Hermann Baier. În:
Cuvântul liber, 28 nov. 2007, p. 2
TEUTSCH, Georg Daniel, istoric, episcop; n. 12
dec. 1817, Sighişoara, MS - m. 2 iul. 1893, SB. Studii
gimnaziale la Sighişoara; univ. la Viena (1837, teologie)
şi Berlin (1838-1839, istorie). Prof. particular la Alba
Iulia şi SB, unde începe primele cercetări în bibliotecile
Batthyanaeum şi Brukenthal; prof. (din 1842) şi rector
(1850-1863) la gimnaziul din Sighişoara; pr. la Agnita
(1863-1867); ales episcop (din 1867), s-a mutat la SB.
Iniţiatorul editării unei colecţii de documente privitoare
la istoria saşilor, istoria Transilvaniei şi a bisericii
evanghelice din Transilvania (v. Urkundenbuch) şi al
elaborării unei sinteze a istoriei saşilor bazate pe studiul
şi critica izvoarelor; contribuţii la istoria bisericii
transilvane. A promovat interesele şi cultura saşilor şi a
luat parte la toate mişcările politice mai însemnate. Membru al mai multor academii şi soc. şt. din
străinătate: Casa magnaţilor. Cetăţean de onoare al SB;
membru al Academiei din Bavaria.
Lucrări publicate:
• Beiträge zur Geschichte Siebenbürgens unter König
Ludwig I. - Viena, 1850.
• Die Reformation im Sachsenland. - BV, 1852. - 38 p.
(ed. 10, SB, 1929, 46 p.).
• Geschichte der siebenbürger Sachsen für das
sächsische Volk [1852]. - Kronstadt: Druck und Verlag
von Johann Gött, 1852-1858. - 807 p. (şi Leipzig, 1874, 2 vol. ).
• Das Zehntrecht der evangelischen Landeskirche a. b.
in Siebenbürgen: Eine Rechtgeschichtliche Abhandlung.
- Schässburg: In Commission bei C. J. Habersang, 1858.
- 299 p.
• Urkundenbuch der evangelischen Landeskirche A. B.
in Siebenbürgen. - 2 vol. Vol. 1: Sibiu, 1862. - XXVIII,
349 p.; Vol. 2: Die Synodalverhanlungen der
evangelischen Landeskirche A. B. in Siebenbürgen.
Reformationsjahrhundert. - SB, 1883. - 275 p.
• Zwei Jahre aus dem Leben Hermannstadt's vor zwei Jahrhunderten. - Hermannstadt: 1869. - 28 p.
• Geschichte der siebenbürger Sachsen für das
sächsische Volk [1874]. - Band. 1-2. - Auflage - 1874. -
IV, 341 p.
• Über die Anfänge der siebenbürgisch-sächsischen
Geschichtschreibung. - 1888.
• Die Generalkirchenvisitationsberichte. - SB, 1925. -
X, 460 p.
- în colaborare:
• Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens. - Vol.
1. - Viena, 1857. - LXXXIV+264 p. (Fontes rerum
Austriacarum, s. vol. 15, Fr. Firnhaber). Referinţe:
• Erdély történelme / Irta Kővári László. - 1. köt. - 1859 - Kv.: Stein
János. - XXVIII, 175 p.
• Georg Daniel Teutsch. Geschichte seines Lebens / Fr. Teutsch. -
SB, 1909. - 625 p.
• Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - Vol.
1-3. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1929.
• Catalog de cărţi româneşti vechi şi noi privitoare la: istorie,
numismatică, filologie, folclor, istorie şi critică literară, geografie,
arheologie, etc. - Bucureşti: s.n., 1939.
• Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar
közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva
kiadása, 1944. - 551 p.
• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978. - 472 p.
• Geschichte der siebenbürgisch-deutschen Literatur im achzenten
Jahrhundert / Stefan Sienerth. - Klausenburg: Dacia Verlag, 1990. -
160 p.
• Briefe an Georg Daniel Teutsch / Herausgegeben von Monica
Vlaicu; mit einer Einleitung von Thomas Nägler. - Bukarest: Kriterion
Verlag, 1994. - 375 p.
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică. - Bucureşti: Saeculum I.
O., 1999 - Vestala. - p. 846.
Biblioteca Judeţeană Mureş
456
• Contribuţii la cunoaşterea istoriei saşilor transilvăneni 1918-1944
/Vasile Ciobanu. - SB: Ed. Hora, 2001. - 472 p.
• Scurt tratat de etnografie a saşilor din Transilvania / Adolf
Schullerus. - Bucureşti: Meronia, 2003. - 230 p.
• Învăţământul saşilor transilvăneni (V) / Prof. Hermann Baier. În:
Cuvântul liber, 28 nov. 2007, p. 2.
TEUTSCHLÄNDER, Wilibald Stephan, istoric sas; n. 17 aug. 1837, Sighişoara, MS - m. 3 nov.
1891, Bucureşti. Studii gimnaziale la Sighişoara şi BV;
univ. la Jena (1858-1859) şi Berlin (1860-1861).
Învăţător la şc. reală din BV (1861-1865); pr. la
Bucureşti (1865-1891). Studii despre istoria Bucureştilor
şi una dintre primele prezentări închegate ale domniei lui Mihai Viteazul.
Lucrări publicate:
• Geschichte des Turnens im Siebenbürgen
Sachsenlande. - BV, 1865. - 47 p.
• Geschichte der evangelischen Kirchengemeinde A. C.
in Bukarest. - Bucureşti, 1869. - 141 p.
• Geschichte der ev. Gemeinde in Rumänien mit
besonderer Berücksichtigung des Deutschtums. - Ed. a
2-a. - Bucureşti, 23, 1891. - 243 p.
• Michael der Tapfere. Ein Zeit - und Charakterbild
aus der Geschichte Rumäniens. - Viena, 1879. - 255 p. Referinţe:
• Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978, p. 325.
THEIL, Rudolf, istoric sas; n. 20 mart. 1844,
Băgaciu, MS - m. 24 iul. 1910, SB. Studii gimnaziale la
Mediaş; univ. la Viena, Berlin, Jena (1861-1865,
teologie, istorie). Prof. secundar la Mediaş (din 1865);
pr. în jud. SB (1878-1899). Istoric al structurilor sociale
săseşti în primele veacuri de la colonizarea lor în
Transilvania; ed. de documente; cunoscător al
împărţirilor administrative de pe pământul crăiesc şi al relaţiilor agrare săseşti din veacul al XVII-lea.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Urkundenbuch zur Geschichte des Mediascher
Kapitels bis zur Reformation. - SB, 1870. - 83 p.
Studii şi articole:
• Die Erbgrafen der zwei Stühle. În: Mediascher
Gymnasialprogramm, 1869, 70, p. 3-63.
• Zur Geschichte der zwei Stühle in der zweiten Hälfe
des 15. Jhs. În: AVSL, 9, 1873, p. 61-97.
• Geschichte der zwei Stühle Mediasch und Schelk bis
zur Mitte des 15. Jhs. În: AVSL, 21, 1887, p. 231-312. • Beiträge zur sächsischen Agrargeschichte im
siebzehnten Jh. În: AVSL, 30, 1902, p. 399-430.
• Die Hetzeldorfer Erbgrafen. În: AVSL, p. 431-463.
• Zur Frage des Erbgrafentums. În:
Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische
Landeskunde, 26, 1903, p. 1-13, 17-27. Referinţe:
• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978, p. 325.
TODEA, Absolon, avocat; n. 1852, Albac, AB - m.
28 iun. 1892, Reghin, MS. Studii: Fac. de Drept a Univ.
din Cj; Univ. din Budapesta, unde susţine examenul de
doctorat şi de avocat (censura, 5 iun. 1882). Era membru
fondator (1877-1878), vicepreş. al Soc. „Iulia” a
Studenţilor Români din Cj şi a Soc. Diletanţilor Teatrali
din Cj, interpretând în spectacole publice roluri din
piesele lui Matei Millo (1874); este menţionat ca fiind
vătaful formaţiei de căluşeri (1877). Susţine disertaţii
despre: Poezia poporală română ca fonte istoric,
Factorii principali în economia naţională. La Budapesta,
în cadrul Soc. Studenţeşti „Petru Maior,” prezintă
disertaţii cu tematică istorică şi filologică: Starea
culturală a românilor pînă la finele sec. XVIII şi Despre
declinaţiuni în limba română (1878). După studii îl găsim la Câmpeni (1882-1885), apoi se stabileşte la
Reghin (1885); participă la conferinţa de constituire a
PNR, SB (1881). Delegat al cercului Trascău la
conferinţa generală a PNR de la SB (1-3 iun. 1884); apoi
a activat în cadrul clubului electoral Reghin. A fost un
promotor al solidarităţii naţionale şi al tacticii pasiviste.
Ia parte la conferinţa partidului din 27-28 oct. 1890 ca
delegat al cercului Gorneşti. Activează în cadrul Astrei,
membru al Despărţământului din Abrud (1882), ales în
comitetul Despărţământului Reghin (1885), reales în
1888 şi 1891, fiind secretar şi casier al acestuia. A
acţionat pentru crearea unei Reuniuni române de agricultură; unul dintre întemeietorii şi acţionar al Băncii
„Mureşana.” Referinţe:
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, 1990, p. 231-233.
• Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-1918 / Vasile
Dobrescu. - TgM: UPM TgM, 1996.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Municipală „Petru Maior,” 1999.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,
2001.
• Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-1918 / Vasile
Dobrescu. - TgM: UPM TgM, 1999. - 348 p.
• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi
Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară
Clujeană, 2000, p. 359, 446.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.
239.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Ed. Veritas, 2010, p. 517-520.
• Cărturari mureşeni: Absolon Todea / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua
roşie, 30 sept. 1984, p. 3.
TODEA, Alexandru, arhiepiscop, cardinal; n. 5
iun. 1912, Teleac, MS - m. 22 mai
2002, TgM, înmormântat solemn în
Catedrala din Blaj. Studii: Şc. prim. la
Teleac şi Căcuciu; Gimnaziul la Reghin; Lic. „Sf. Vasile” din Blaj
(1929-1933); Fac. de teologie din Blaj
(1933); Institutul „De Propaganda
Fide” din Roma (1933-1940). Dr. în
teologie cu teza: De Doctrina Milenaria, tractatus
exegetico-docmaticus (A doua venire a Mântuitorului.
Studiu exegetico-dogmatic), Roma (1940), cu „summa
cum laude” şi menţiunea „et speciali mentione dignus.”
Membru de onoare al Academiei Române (11 dec.
1992). A fost hirotonit diacon, la 11 decembrie 1938, de
către primul cardinal român de mai târziu, episcopul de atunci al diecezei de Cj-Gherla, Iuliu Hossu. În 1939, la
25 martie, a fost hirotonit pr. celibatar în capela
Colegiului „Pio Romeno” din Roma. Revenit la Blaj
Ana Todea, Portrete mureșene
457
(1940), funcţionează ca prof. de lb. latină, italiană,
franceză şi religie, precum şi ca secretar al Mitropoliei
Gr.-Cat. şi notar consistorial. De asemenea, i s-au
încredinţat mai multe responsabilităţi: asesor la
Tribunalul Matrimonial, inspector catehetic în
Protopopiatul Blaj, confesor extraordinar pe lângă
călugăriţele Congregaţiei Maicii Domnului. Talentul
ped. l-a făcut deosebit de îndrăgit de elevi, cărora le-a
închinat mai multe cărţi în această perioadă. Este trimis în mai multe misiuni; din 1943, a fost delegatul
Mitropoliei pentru organizarea credincioşilor din nordul
Basarabiei şi Transnistriei, la Orhei, Tighina şi Odesa.
Între 1945-1948 este la Reghin, protopop al Bisericii
Gr.-Cat., fiind şi prof. la Lic. „Petru Maior” din oraş;
activează susţinut pentru aducerea de pr. tineri, pentru
construirea unor biserici noi, pentru mai buna pregătire a
tineretului. După 1948, fiindcă nu a acceptat să-şi renege
credinţa, este hărţuit şi arestat de mai multe ori,
ascunzându-se timp de trei ani; condamnat la moarte,
pedeapsă comutată la muncă silnică pe viaţă (1952), fiind închis la Jilava şi Uranus, Sighet (1952-1955),
Râmnicu Sărat (1955-1957), Piteşti (1957-1960), Dej
(1960-1963) şi Gherla (1963-1964), a fost graţiat la 4
aug. 1964. În 19 nov. 1950 a fost consacrat în
clandestinitate episcop gr.-cat. de Alba Iulia şi Făgăraş,
la Nunţiatura Apostolică de la Bucureşti, restabilind
legăturile cu pr. rămaşi fideli. Abia ieşit din puşcărie, îşi
începe şirul memoriilor către forurile conducătoare,
cerând reglementarea pe cale legală a Bisericii Gr.-Cat.
din România. Cu acordul tuturor prelaţilor, în 1986 a
devenit mitropolit al Bisericii Gr.-Cat. din România; la 12 mart. 1990, Sfântul Scaun l-a dezlegat de titlul formal
de „episcop de Cezaropolis” şi l-a numit Arhiepiscop de
Alba Iulia şi Făgăraş; la 28 mai 1991 este numit cardinal
de către Papa Ioan Paul al II-lea, cu titlul de protector al
Bisericii „Sf. Atanasie” din Roma. Primeşte purpura de
cardinal - „prinţ al Bisericii Catolice” - în cadrul
ceremoniei din 29 iunie 1991, fiind al doilea cardinal
român după Iuliu Hossu. Este numit membru în Cons.
Secretariatului Sinodului Episcopilor Catolici. Retrăieşte
întâlnirea, la Bucureşti, cu Papa Ioan Paul al II-lea (8
mai 1999); primeşte în modesta sa casă din Reghin pe
regele Mihai I, preş. Emil Constantinescu, Patriarhul BOR, Prea Fericitul Teoctist. Distins cu Ordinul „Steaua
României” cu însemn de Mare Cruce (1999), Diploma
de Excelenţă şi „Fibula de la Suseni” (2004), din partea
Prefecturii Jud. MS. Colaborează la publicaţiile blăjene:
Unirea, Cultura creştină, Unirea poporului, Calendarul
de la Blaj.
Lucrări publicate:
• Pentru tine învăţătoare apostolă. - Blaj, 1942.
• Cascada tinereţii. - Blaj: Tipografia Lumina - Miron
Roşu, 1943.
• Ca toţi să fie una. - Blaj: s.n., 1943. • Rugăciunea tineretului. - Blaj: Tipografia Lumina-
Miron Roşu, 1945. - 400 p.
• Rugăciunea tineretului. - Ed. a 2-a. - CjN: Casa de
Ed. „Viaţa Creştină,” 1999. - 320 p.
• Luptele mele. Un strigăt în pustiu vreme de un pătrar
de veac: Memorii şi cereri pentru obţinerea libertăţii
cultului greco-catolic român adică a Bisericii Române
Unite cu Roma. - CjN: Dacia, 2003. - 238 p.; ed. a 2-a,
2006.
- în colaborare:
• Cardinalul Iuliu Hossu / Ierom. prof. univ. dr.
Silvestru Aug. Prunduş - OSBM, Pr. prof. Clemente
Plaianu; postfaţă de Arhiepiscop cardinal dr. Alexandru
Todea. - CjN: Ed. Unitas, 1995. - 470 p.
Studii şi articole:
• Biserica Greco-Catolică din România (III). În: Viaţa
Creştină, 1, nr. 9, iun. 1990, p. 3. • Domniei Sale Domnului Ion Iliescu - Preș. României,
Domniei Sale Petre Roman - Prim-ministru / IPSS
Alexandru Todea, IPSS Ioan Robu, IPSS Adalbert
Boros, PSS Petru Gherghel, PSS George Guţiu, PSS
Sebastian Krauter, PSS Vasile Hossu, PSS György
Jakubiny, PSS Lucian Mureşan, PSS Jakab Antal, PSS
Pal Reizer, PSS Jozef Temfli. În: Viaţa Creştină, 1, nr.
17, oct. 1990, p. 1.
• Iubiţii mei fraţi şi iubitele mele surori din întreaga
Biserică Română Unită cu Roma. În: Unirea. Blaj, 2, nr.
2 ian. 1991, p. 6. • Spre piscuri sau spre abis ?. În: Viaţa Creştină, 1, nr.
1 febr. 1991, p. 1, 1 foto.
• Moartea lui George Brătianu. În: Memoria, nr. 2,
1991, p. 121-126.
• Cuvântarea IPSS Alexandru Todea. Vatican - Vizita
episcopilor catolici din România. În: Viaţa Creştină, 2,
nr. 8, apr. 1991, p. 1.
• Lumină şi întuneric. În: Unirea. Blaj, 2, nr. 3 mai
1991, p. 1.
• Cuvîntarea I. P. S. S. Mitropolit Alexandru Todea. În:
Viaţa Creştină, 10, nr. 10, mai 1991, p. 1, 4. • S-a stins o candelă. În: Viaţa Creştină, 2, nr. 11 iun.
1991, p. 1, 3, 1 foto.
• Cuvântul de mulţumire al Cardinalului Alexandru
Todea. În: Viaţa Creştină, 2, nr. 15, aug. 1991, p. 1, 2, 1
foto.
• Punctul de vedere al Bisericii Române Unite şi al
Bisericii Latine din România. În: Viaţa Creştină, 3, nr. 1
ian. 1992, p. 1, 3, 1 foto.
• Crăciunul ţării noastre. În: Viaţa Creştină, 3, nr. 1,
ian. 1992, p. 1, 4.
• Cuvântul Eminenţei Sale, Dr. Alexandru Cardinal
Todea la solemnitatea sărbătorii Bunei-Vestiri, Blaj, 25 martie 1992. În: Unirea. Blaj, mart. 1992, p. 1, 4.
• Circulara-pastorală de Paşti. În: Unirea. Blaj, 3, nr.
4, apr. 1992, p. 1, 3.
• „Omul s-a născut din iubire de oameni.” În:
Cuvântul liber, 28 dec. 1993, p. 1, 2.
• Cu bucurie voi cheltui totul şi mă voi cheltui şi pe
mine... / Din Cuvântarea Arhiepiscopului şi
Mitropolitului Alexandru Todea la prima Sfântă
Liturghie celebrată în Catedrala din Blaj, 19 mai 1991.
În: Unirea. Blaj, mai 1995, p. 2, 1 foto.
• Memoriul Episcopilor Bisericii Române Unite din 18 octombrie 1974 / SS Ioan Gragomir, SS Iuliu Hirţea, SS
Alexandru Todea, SS Ioan Ploscariu. În: Agru
arhidiecezan, 1, nr. 2, aug.-dec. 1998, p. 11-17. Referinţe:
• Katolikus kisebbség Erdélyben / Virt László. - Budapest; Luzern:
Egyházfórum, 1991. - 145 p., [40] p.
• Închisoarea din Sighet acuză / Apare sub îngrijirea prof. dr. Valeriu
Achim. - BM: Gutinul, 1991. - 76 p.
• Închisoarea noastră cea de toate zilele / Ion Ioanid. - Vol. 1. -
Bucureşti: Albatros, 1991.
Biblioteca Judeţeană Mureş
458
• Cardinalul dr. Alexandru Todea: La 80 de ani: (1912-1992) /
Ierom. dr. Silvestru A. Prunduş, Preot-profesor Clemente Plaianu. -
Blaj, 1992.
• Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco. - Vol. 7: Memoria
culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva, 1993.
• Imperialismul catolic: O nouă ofensivă antiromânească / Grigore
Nedei. - Bucureşti: Clio, 1993. - 224 p.
• Judeţul Alba: Documentar istorie, literatură, ştiinţă, artă / Coord.
al lucrării Ion Mărginean. - Alba-Iulia: s.n., 1993.
• Catolicism şi ortodoxie românească. Scurt istoric al Bisericii
Române Unite. - CjN: Viaţa creştină, 1998.
• Lanţuri şi teroare / Ioan Ploscaru. - Ed. a 2-a, rev. şi adăugită - Tm:
Ed. Signata, 1994. - 363 p.
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Mărturiile Prigoanei contra Bisericii Române Unite cu Roma
Greco-Catolice, între anii 1990-1995/ Anton Moisin. - SB: Ed. Polsib,
1995.
• Mărturisiri de după gratii: slujitori ai Bisericii în temniţele
comuniste / Diac. Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt.
Constantinescu. - CjN: [Renaşterea], 1995. - 86 p.
• Cardinalul Iuliu Hossu. - CjN: Ed. Unitas, 1995. - 470 p.
• Nemuritorii. Academicieni români / Ioan Ivanici, Marcu Paraschiv
(coord. ). - Bucureşti, 1995.
• Istoria Academiei Române în date (1866-1996) / Dr. Dorina N.
Rusu. - Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1997. - 631 p.
• Who’s Who, 1995-1996, p. 1534.
• Who’s Who in World, 1996, p. 1344.
• Scurtă istorie a Bisericii Române / Ioan Ploscaru. - Ed. a 4-a -
Timişoara: Helicon, 1998. - 120 p.
• Cei 12 episcopi martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma Greco-
Catolice / Dr. Silvestru A. Prunduş, pr. profesor, Clemente Plaianu pr.
profesor. - CjN: Casa de Ed. „Viaţa Creştină,” 1998. - 224 p.
• Închisoarea elitei româneşti: compendiu / Prof. dr. Nuţu Roşca. -
BM: Gutinul, 1998. - 163 p.
• A fegyencélet fintorai: Románia, 1956 után / Varga László. -
Budapest: Püski, 1998. - 150 p.
• Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N.
Rusu; Ed. a doua, revăzută şi adăugită. - Bucureşti: Ed. Academiei
Române, 1999. - 638 p.
• Memoria închisorii Sighet / Alexandru Raţiu, Gheorghe Pătraşcu,
Gheorghe Andreica..., Ed. Romulus Rusan. - Bucureşti: Fundaţia
Academia Civică, 1999. - 272 p.
• Alexandru Todea protopop, episcop, mitropolit, cardinal în
Biserica Română, Unită cu Roma, Greco-Catolică / Valentin Borda,
Mircea Borda. - TgM: Casa de Editură „Petru Maior”, 1999. - 172 p.,
XXV p.
• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN: Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2000, p. 318.
• Săcalu de Pădure: Un cuib de istorie şi viaţă românească /
Romulus Sever Todea. - Bucureşti: Ed. APP, 2001.
• Cardinalul Alexandru Todea: In memoriam / Alexandru
Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire, ” 2002. - 199 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 6. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior, ” 2002. - 319p.
• Răstigniri: carte cu gânduri de iubire şi simboluri / Valentin
Borda. - Bucureşti: Ed. APP, 2002. - 468 p.
• Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice
1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu
(jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002.
• Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul
persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj:
Buna Vestire, 2003. - 189 p.
• Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii Româneşti de la origini
până astăzi / Pr. Prof. Dr. Ioan Bota. - Ed. a 2-a - CjN: Casa de Ed.
„Viaţa Creştină,” 2003. - 640 p.
• Judeţul Alba: Album de prezentare. - Alba Iulia: Altip, 2003. - 176
p.
• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura
românească de-a lungul timpului / Ed. Ion Văduvă Poenaru. - Vol. 5:
Contemporanii: K-Z. - 2003, p. 433-437.
• Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989:
Documente şi mărturii / Cristian Vasile. - Iaşi: Polirom, 2003. - 215 p.
• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura
românească de-a lungul timpului / Ed. Ion Văduvă Poenaru. - Vol. 6:
Contemporanii de ieri şi de mâine: A-Z. - 2004. - 485 p.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior, ” 2004 - 376 p.
• Blajul / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna
Vestire,” 2005. - 136 p
• Partidul, securitatea şi cultele: 1945-1989 / Coord. Adrian Nicolae
Petcu. - Bucureşti: Nemira, 2005. - 429 p.
• Calendarul de la Blaj: 2006 / Redactori coordonatori: Alexandru
Petărlecean şi Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006 - 263 p.
• Itinerar lingvistic / Mioriţa Got. - Bucureşti: Ed. Sigma, 2006. -
206 p.
• Blajul. Repere de credinţă, istorie şi cultură românească /
Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,”
2006. - 58 p.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. -TgM:
Ardealul, 2006. p. 274.
• Calendarul de la Blaj: 2007 / Red. coord. Alexandru Petărlecean,
Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007. - 245 p.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: UPM tGm, 2007, p. 290.
• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan
Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 597-598.
• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite
cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011.
• Alexandru Cardinal Todea. 100. Album / Coord. Dr. Virgil Bercea.
- Oradea: Primus, 2012. - 187 p. repr. color.
• Cardinalul Todea. Omagiu. Centenarul naşterii / Coord. Episcop
Virgil Bercea. - Tg. Lăpuş: Galaxia Gutemberg, 2012. - 206 p.
• Decret / Preș. le României Ion Iliescu. În: Viaţa Creştină, 1, nr. 18,
oct. 1990, p. 1.
• Reîntoarcere la Blaj / Dumitru Mircea. În: Viaţa Creştină, 1, nr.
18, oct. 1990, p. 3.
• Telegrama Sf. Părinte Ioan Paul II, papa Romei. În: Viaţa
Creştină, 1, nr. 18, oct. 1990, p. 1.
• Patruzeci de ani de păstorire a IPS Mitropolit Alexandru / Călin
Poptelecan. În: Unirea. Blaj, nr. 2 ian. 1991, p. 8.
• Scrisori de felicitare / Preș. le României, Parlamentul României,
Primul Ministru, Secretarul de Stat pentru Culte. În: Viaţa Creştină, 2,
nr. 12, iun. 1991, p. 1, 1 foto.
• Despre Cardinali / Pr. Eugen Popa. În: Viaţa Creştină, 13 iul.
1991, p. 1.
• Înalt Preasfinţia Sa, dr. Alexandru Todea, primul cardinal român.
În: Gazeta Reghinului, nr. 4 iul.-aug., 1991, p. 1.
• Festivitate solemnă la Bucureşti / Cuvântarea Excelenţei Sale
Mons. John Bukovsky, Nunţiu Apostolic în România. În: Viaţa
Creştină, nr. 15, aug. 1991, p. 1.
• Mesajul Episcopiei de Cluj-Gherla / Episcop George Guţiu. În:
Viaţa Creştină 2, 15, aug. 1991, p. 1.
• Consistoriul consacrării Cardinalilor. Roma, ziua a doua, 29 iunie
1991 şi finalul / Dumitru Mircea. În: Viaţa Creştină, nr. 17, sept. 1991,
p. 4, 1 foto.
• Aspecte din viaţa comunităţii greco-catolice din Viena (II) / Dipl.
ing. Mihai R. Baltimori. Biserica parohială „Sf. Atanasie” a fost
încredinţată Cardinalului Alexandru Todea / Mons. dr. Panfil
Carnaţiu, În: Unirea. Blaj, nr. 3, mart. 1992, p. 4.
• I. P. S. S. Mitropolit şi Cardinal, Dr. Alexandru Todea la 80 de ani
- 5 iunie 1992. În: Viaţa Creştină, nr. 10, mai 1992, p. 1, 3.
• În furtună, la cîrma corabiei... Cardinalul Alexandru Todea la 80
de ani / Prof. dr. Anton Moisin. În: Unirea, Blaj, nr. 5, 1992, p. 1, 3, 1
foto.
• Cardinalul Alexandru Todea la 80 de ani / Tertulian Langa. În:
Vatra, nr. 255, iun. 1992, p. 3, 12.
• Mitropolitul şi cardinalul dr. Alexandru Todea, la 80 de ani / Al.
Matei. În: Gazeta Reghinului, nr. 4, iun. 1992, p. 2.
• I. P. S. S. Dr. Alexandru Todea, Membru de onoare al Academiei
Române. În: Viaţa Creştină, nr. 1, ian. 1993, p. 1.
• Biserica Română Unită (Greco-Catolică) în regimul comunist.
Lumina temniţelor / Pr. prof. dr. Anton Moisin. În: Unirea, Blaj, nr. 12,
dec. 1993, p. 1, 2, 4, 6.
• Biserica Română Unită în regimul comunist (II). Lumina temniţelor
/ Anton Moisin. În: Unirea, Blaj, nr. 1, ian, 1994, p. 3, 4, 5.
• „Întru mulţi ani, Stăpâne!” Aniversarea a 82 de ani a Cardinalului
Alexandru Todea / Redacţia „Unirea”; Preș. dr. Emil Enea Popa. În:
Unirea, Blaj, nr. 6, iun, 1994, p. 1.
• Eminenţa Sa Alexandru Cardinal Todea. Vulturul se retrage spre
înălţimi. În: Unirea, Blaj, nr. 8, aug. 1994, p. 1.
• Vulturul mai trimite semne / Iuliu Cheţan. În: Unirea, Blaj, nr. 1,
ian. 1995, p. 1, 1 foto.
Ana Todea, Portrete mureșene
459
• „Artistul de suflete” / Iuliu Cheţan. În: Unirea, Blaj, nr. 5, mai
1995, p. 2.
• O sărbătoare a Bisericii noastre 5 iunie 1996, Alexandru Todea la
84 de ani / Iuliu Cheţan. În: Unirea, Blaj, nr. 6, iun. 1996, p. 3.
• Al doilea martiraj al Bisericii Române Unite / Nae Antonescu. În:
Vatra, 26, nr. 7, 1996, p. 45.
• O floare de recunoştinţă pentru autorul cărţii „Cascada tinereţii,”
Cardinal Alexandru Todea / Prof. Elena Moldovan. În: Unirea, Blaj, 7,
nr. 7, iul. 1996, p. 2.
• Două adăugiri… / Ioan Muşlea. În: Vatra, 26, nr. 8, 1996, p. 57.
• „Iată, astăzi am venit aici să dau această mărturie despre adevăr
şi dreptate” / IPSS Nicolae Corneanu, Mitropolit Ortodox al Banatului.
În: Vatra, nr. 9, 1996, p. 70-71.
• Eminenţa Sa Cardinalul Alexandru Todea la 85 de ani / Ioan
Făgeţan. În: Cotidianul, nr. 126, iun. 1997.
• Popas la jubileul celor 85 de ani: Cardinalul Alexandru Todea
„Perfecto imago Christi” / Ioan Roşca. În: Opinia reghineană, nr. 103,
12 - 25 oct. 1997, p. 2, 1 foto.
• Cardinalul nostru - Dr. Alexandru Todea / Prof. dr. Mioriţa Baciu
Got. În: Unirea. Blaj, nr. 10, oct. 1997, p. 4, 1 foto.
• Arhiepiscopul şi Cardinalul Alexandru Todea (I, II) / Emilia
Petărleceanu. În: AGRU Arhidiecezan, nr. 1, 2 ian.-iul., aug.-dec.,
1998, p. 15-18, 18-21, 1 foto.
• „Totus tuus ergo sum” (cu totul sunt al tău). 20 de ani de
pontificat al Sfântului Părinte Ioan Paul II / Daniel Sârbu. În: Viaţa
Creştină, oct. 1998, p. 8, 2 foto.
• Portret de Cardinal / Valentin Borda. În: AGRU Arhidiecezan,
ian.-mart. 1999, p. 51, 1 foto.
• Cardinalul Alexandru Todea - 60 de ani de preoţie / Alexandru
Petărlecean. În: Unirea, Blaj, mart. 1999, p. 1, 8.
• Pr. profesor Tertulian Langa. Martiriile credinţei / Sorin Preda. În:
Formula AS, nr. 359, apr. 1999, p. 10-11, 6 foto.
• Vizita apostolică a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul II în
România, 7-9 mai 1999. În: Unirea, Blaj, apr. 1999, p. 7.
• Liturghie Arhierească: [Aniversarea a 60 de ani de la investirea cu
sfânta taină a preoţiei a IPS Cardinal dr. Alexandru Todea] / Dimitrie
Poptămaş. În: AGRU Arhidiecezan, apr.-iun. 1999, p. 28-29, 1 foto.
• Mesajul Sanctităţii Sale Ioan Paul al II-lea, adresat Cardinalului
Alexandru Todea la împlinirea a 60 de ani de la hirotonire.
Venerabilul Nostru Frate Alexandru Cardinal Todea Arhiepiscop
emerit de Alba Iulia şi Făgăraş al românilor / Ioan Paul al II-lea. În:
AGRU Arhidiecezan, apr.-iun. 1999, p. 29.
• Cardinalul Alexandru Todea: „Nu poţi scăpa de suferinţă decât
numai prin răbdare.” În: 24 ore mureşene, 25 mai 1999, p. 5, 7 foto.
• Omagiu cardinalului Alexandru Todea. În: Ziua de Ardeal, 5-8
iun., 1999, p. 1.
• Președintele Constantinescu şi cardinalul Todea au ţinut sfat de
taină la Reghin / Dorel Vidican, Mircea Panaiot. În: Ziua de Ardeal, 5-
iun., 1999, p. 3, 4 foto.
• Personalităţi de onoare ale urbei. Arhiepiscopul şi cardinalul
Alexandru Todea. În: Monitorul Primăriei Târgu-Mureş, 1, iun. 1999,
p. 5, 1 foto.
• Arhiepiscopul şi Cardinalul Alexandru Todea: La 60 de ani de
preoţie / Emilia Petărlecean. În: AGRU Arhidiecezan, iun.-iul. 1999, p.
23-27, 1 foto.
• <... adevărul v-a făcut liberi!> Omilia rostită de Sfântul Părinte la
Sfânta Liturghie în rit bizantin concelebrată cu ierarhii greco-catolici
în Catedrala „Sfântul Iosif” / † Ioan Paul al II-lea. În: AGRU
Arhidiecezan, iul.-sept. 1999, p. 1-4.
• Cardinalul Todea - un simbol al curajului şi al speranţei prin
credinţă / Vasile Conţiu. În: AGRU Arhidiecezan, iul.-sept. 1999, p. 60,
1 foto.
• „Minunea s-a realizat” / Emilia Petărlecean. În: AGRU
Arhidiecezan, apr. 1999, p. 32.
• „ne despart 4 puncte dogmatice şi ne unesc 1100” / Viorica Lascu.
În: AGRU Arhidiecezan, iul.-sept. 1999, p. 24-25.
• Cardinalul Alexandru Todea / Valentin Borda, Mircea Borda.
[Recenzie] / Ion Buzaşi. În: Unirea, oct. 1999, p. 10-11, 2 foto.
• Preș. le Constantinescu în vizită la Cardinalul Todea / Dumitru
Husar. În: Gazeta Reghinului, 10, nr. 101, 1999, p. 1, 2.
• Scrisoare apostolică a Sfântului Părinte Papa Ioan al II-lea la al
III-lea centenar al unirii Bisericii Greco-Catolice din România cu
Biserica Romei / Papa Ioan Paul al II-lea. În: Viaţa Creştină, 11, nr. 15-
16, 2000, p. 12, 2 foto.
• Credincioşii l-au sărbătorit pe Cardinalul Alexandru Todea /
Adela Boţan. În: Cuvântul liber, 15 iun. 2001, p. 1.
• IPSS cardinal Alexandru Todea. Gândire şi acţiune în anii
comunismului / Călin-Valentin Florea, Codruţa Maria Ştirban. În:
Analele Univ. „D. Cantemir.” Istorie, 2001, p. 265-290.
• Cardinalul greco-catolic Alexandru Todea a murit în spital. În:
Adevărul, 23 mai 2002, p. 14, 1 foto.
• IPS Cardinalul Todea a trecut în nefiinţă / În: 24 ore mureşene, 23
mai 2002, p. 1, 1 foto.
• Cardinalul Alexandru Todea a încetat din viaţă / † Lucian
Arhiepiscop şi Mitropolit. În: Cuvântul liber, 24 mai 2002, p. 1, 1 foto.
• Cardinalul Alexandru Todea va fi înmormântat marţi în Catedrala
din Blaj alături de Ioan Inocenţiu Micu-Klein / Z. I. În: România
liberă, 24 mai 2002, p. 24, 1 foto.
• Cardinalul Todea l-a spovedit pe Iuliu Maniu / Dragoş Bardoşi,
Lucian Dobrater. În: Evenimentul zilei, 24 mai 2002, p. 1, 2, 1 foto.
• Cardinalul Alexandru Todea: 90 de ani de viaţă / Valentin Borda.
În: Cuvântul liber, 24 mai 2002, p. 4, 1 foto.
• Bisericile în doliu / Dorina Buzilă. În: 24 ore mureşene, 25 mai
2002, p. 1, 1 foto.
• Ultimul cardinal al României / Ioan Leviţchi. În: România liberă,
27 mai 2002, p. 10.
• Doliu în Mica Romă. Moartea Cardinalului înlăcrimează Biserica /
Partenie Rus. În: România liberă, 28 mai 2002, p. 7, 1 foto.
• „Firul tors din caierul vieţii.” In memoriam IPSS Dr. Alexandru
Todea / Maria Keul. În: Cultura Creştină, Blaj, 5, nr. 3-4, 2002, p. 7-
34.
• Alexandru Todea (1912 - 2002). În: Kereszteny Szó, 2002, p. 2-3.
• O viaţă de om, aşa cum a fost: cardinalul Alexandru Todea / Al.
Cistelecan. În: Provincia, iun.-iul., 2002, p. 4.
• Exemplul cardinalului (I, II) / George Lupea. În: Ziarul de Mureş,
8-14, 15-21 iul. 2002, p. 17, 21, 3.
• Sfântul Părinte Papa s-a rugat pentru odihna Cardinalului Todea /
Anton Rus. În: Unirea, nov. 2002, p. 1.
• O nouă carte despre Alexandru Todea / Alex. Cristian. În: Unirea,
Blaj, ian. 2003, p. 2, 1 foto.
• Cardinalul Alexandru Todea, „In memoriam” / I. C. În: Cuvântul
liber, 18 mart. 2003, p. 7, 1 foto.
• Cardinalul Alexandru Todea In memoriam. „Aş vrea să fiu pe turla
catedralei şi să strig” / Alexandru Petărleceanu. În: Unirea, Blaj, mai
2003, p. 3.
• Cardinalul Todea şi Winston Churchill. Chestiunea transilvană /
Al. Cistelecan. În: Evenimentul zilei, 11 dec. 2003, p. 5.
• Cardinalul Alexandru Todea. Luptele mele. Un strigăt în pustiu
vreme de un pătrar de veac [Recenzie] / Ion Buzaşi. În: Unirea, Blaj,
15, nr. 2, 2004, p. 8, 1 foto.
• Aspecte din viaţa comunităţii greco-catolice din Viena (II) / Dipl.
ing. Mihai R. Balomini. În: Viaţa Creştină, sept. 2004, p. 24-25, 3 foto.
• Manifestare sportivă şcolară. La Reghin, în memoria cardinalului
Alexandru Todea / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 23 oct. 2004, p. 2.
• Şase personalităţi au primit Diploma de Excelenţă şi „Fibula de la
Suseni” / Dan Trifu. În: Cuvântul liber, 2 dec. 2004, p. 1, 3.
• „Nu vă temeţi” / Viorica Lascu. În: Viaţa Creştină, apr. 2005, p.
14, 2 foto.
• Papa Ioan Paul al II-lea şi Cardinalul Alexandru Todea.
Primăvara marii întâlniri / Pr. Liviu Sabău, Protopop al Bisericii Unite
cu Roma Gr.-Cat. În: Cuvântul liber, 12 apr. 2005, p. 5, 1 foto.
• Papa Ioan Paul al II-lea şi Cardinalul Alexandru Todea / Emilia
Petărlecean. În: Cuvântul liber, 20 mai 2005, p. 8.
• Papa polonez, Cardinalul român / Drd. Maria Keul. În: Gazeta
Reghinului, mai 2005, p. 4, 1 foto.
• „Părintele Alexandru” - Reîntemeietorul (I) / Ion Brad. În: Unirea,
Blaj, 16, nr. 11, 2005, p. 8, 1 foto.
• Cardinalul Alexandru Todea (1912-2002): biobliografie / Ana
Todea. În: Libraria, 5, 2006, p. 203-218
• Părintele Ioan Roşca, la 86 de ani / Emilia Petărleceanu. În:
Cuvântul liber, 24 mart. 2006, p. 4.
• Calvarul luptătorilor greco-catolici. Lupta cardinalului Alexandru
Todea. În: Cotidianul, 11 oct. 2006.
• Papa Ioan Paul al II-lea împreună cu eminenţa sa Cardinalul
Alexandru Todea (Bucureşti, 8 mai 1999): [Fotografie]. În: Calendarul
de la Blaj, 2006. Editat de Ziarul Unirea, Serie nouă, 1, 2006, p. 42.
• Petru Maior - Alexandru Todea: Destine paralele / Pr. Ioan Roşca,
Reghin, Canonic Mitropolitan Onorariu. În: Calendarul de la Blaj,
2006. Editat de Ziarul Unirea, Serie nouă, 1, (2006, p. 161-168, 2 foto.
• Un nou monument al Blajului / Ion Brad. În: Calendarul de la Blaj,
2006. Editat de Ziarul Unirea, Serie nouă, 1, 2006, p. 184-185.
Biblioteca Judeţeană Mureş
460
TODEA, Alexandru, prof.; n. 4 oct. 1945, Teleac,
com. Gorneşti, MS. Cls. I-VII în satul
natal; Lic. „Petru Maior, ” Reghin
(1964); Fac. de Filologie, UBB, CjN
(1969), luându-şi licenţa cu lucrarea
Revista Familia 1965-1968: studiu şi
indice bibliografic. Prof. şi dir. la Şc.
Gen. din Teleac (1970-1980); inspector
şc., specialitatea lb. şi literatura română în cadrul IŞJM (1980-1991); prof. la catedra de lb. şi
literatura română de la Grupul Șc. Ind. „Gheorghe
Şincai” TgM (1991-1992); dir. la Şc. Gen. nr. 17, TgM
(1992-); inspector şc. gen. adj. (1998-2001). În intervalul
2001-2011 este dir. la Şc. Gen. nr. 17, căreia i s-a alipit
Şc. Gen. nr. 15 (2004), devenind, în urma demersurilor
făcute, Gimnaziul „Liviu Rebreanu” (2005-2011). A
obţinut toate gr. didactice: definitivat, gr. II (1976), gr. I,
cu lucrarea Formarea şi conceptualizarea noţiunilor de
teorie literară în clasele gimnaziale. În calitate de prof.,
a obţinut cu elevii performanţe la fazele jud. şi naţionale; ca inspector, a îndrumat lucrările unor învăţători şi
educatoare pentru obţinerea gr. I; a coordonat editarea
unui Caiet ortografic, a unor materiale cu caracter
metodic şi a unui caiet de lb. română: Exerciţii - joc
pentru clasa I; s-a implicat în diferite proiecte, a
contribuit la elaborarea unor regulamente şc., a Ghidului
examinatorului (2001); a iniţiat şi coordonat
desfăşurarea unui studiu: Formarea cerinţelor unitare cu
privire la însuşirea limbii române, fiind implicaţi
învăţători şi prof. din jud. Participă la 9 stagii de formare
profesională, managerială şi proiecte didactice în ţară şi străinătate (Florenţa, Italia, 2000). Publică articole în
Cuvântul liber, Tribuna Învăţământului, Limba şi
literatura română. Membru al Soc. de Ştiinţe Filologice
din R. S. România (1981). Distincţii: Profesor evidenţiat
(1979); Diploma „Gheorghe Lazăr” cls. a II-a (2006);
Diplomă de Merit: Gala Directorilor 2007, pentru merite
manageriale deosebite în anul şcolar 2006-2007;
Diplomă de Excelenţă pentru rezultate deosebite în
activitate, din partea IŞJM (2007, 2009).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Monografia - cronica scrisă a comunei Gorneşti / Romeo Pojan. - TgM, 1971. - 72 p.
• Caiet ortografic pentru clasele I-IV / Petru
Hurdugaciu. Coord.: prof. univ. dr. Ioan Nicola,
consultant de specialitate: prof. Alexandru Todea. -
Bucureşti: EDP, 1995. - 71 p.
• Culorile şi gramatica lor. Povestea elementelor
plastice şi a celor de cromatologie / Cornelia Jinga-
Hetrea; cons. literar: prof. Alexandru Todea. - TgM,
2000. Referinţe:
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 3: Dascăli
mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Ed. Nico, 2008, p. 368-370.
• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. - Vol. 1. - TgM: Ed. Edu,
2010.
• Enciclopedia managerilor educaţionali 2010. Proiect derulat de
Ed. Edu cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului / Prof. dr. Ciprian Năprădean, prof. dr. Doru Dumitrescu. -
TgM: Ed. Edu, 2011, p. 268-269.
• Valoarea imaginii persoanei pentru sine şi comunitate / Flavia
Bianca Cristian. În: Zi de zi, 11 febr. 2005, p. 6.
• Directorul instituţiei Alexandru Todea: Am făcut toate demersurile
ca, de la 1 septembrie, şcoala să capete denumirea de Gimnaziul de
Stat „Liviu Rebreanu”/ Christian Stan. În: 24 ore mureşene, 9 iun.
2005, p. 9
• Cu temele făcute / Raluca Maria Creţ. În: Punctul, 16-22 mart.
2009.
• Limba română este patria mea / Prof. Rozalia Truţa. În: Cuvântul
liber, 5 mai 2005, p. 6.
TODEA, Iosif, prof. de ped.; n. 3 aug. 1941, Oarba
de Mş, MS. Studii: Lic. „Al. Papiu
Ilarian” (1959); Univ. din Bucureşti,
Secţia ped. (1964). Dr. în ped. cu
teza: Integrarea socio-profesională
a absolvenţilor de liceu pedagogic
(1977). Prof. la Lic. Ped. şi Institutul
de 2 ani din Odorhei (1964-1969);
Lic. Ped. TgM (1969-1974); Lic.
Economic din TgM (1974-1980); Lic. Ped., Şc. Normală
TgM (1980-); dir. al Şc. Normale din TgM (1990-1994, 1998-2002); cadru didactic asoc. şi decan al UEDC timp
de 3 ani; cadru didactic asoc. al UPM din TgM; cadru
didactic asoc. la Univ. de Teatru din TgM. Atribuie
denumirea de „Mihai Eminescu” Lic. Ped., apoi, prin
demersurile făcute, devine Col. Naț.
Lucrări publicate:
• De la teoria instruirii la practica integrării. - TgM:
Sedcom Librării Mureş, 1996. - 154 p.
Studii şi articole:
• Predarea psihologiei medicale şi defectologiei. În:
Revista Învăţământului profesional tehnic, 6, 1969.
• Factorul psihic în entiopatia glaucomului. - Bacău, 1970.
• Practica pedagogică, condiţie de bază a pregătirii
viitorilor învăţători. - TgM, 1970.
• Activitatea universităţilor populare, mijloc de
educare estetică. - IS, 1974.
• Unele aspecte comparative ale nivelului real şi
potenţial în pregătirea absolvenţilor liceului pedagogic.
În: Evaluarea învăţământului eficienţă, randament. -
Bucureşti, 1974.
• Aspecte ale evaluării randamentului şcolar. -
Ploieşti, 1988. • Indici ai integrării profesionale. În: Revista de
pedagogie, 12, 1989.
• Căi şi modalităţi de optimizare a tehnologiei
didactice în învăţământul primar. În: Revista de
pedagogie, 4, 1992.
• Pregătirea şi integrarea viitorilor formatori. În:
Tribuna învăţământului, 12 dec. 1995.
• Un posibil instrument de cercetare managerială
pedagogică a pregătirii şi integrării în profesiune a
absolvenţilor şcolilor normale. - BV, 1995.
• Pregătirea prin obiectele de specialitate a absolvenţilor de liceu pedagogic, condiţie esenţială. În:
Revista de pedagogie, 12, 1989.
• De la teoria pregătirii la practica integrării. În:
Revista de pedagogie, 11, 1991. Referinţe:
• Acomodare, adaptare, integrare / Genoveva Popa. În: Cuvântul
liber, 15 iun. 1996, p. 1.
TODEA, Romulus Sever, pr., n. 1903, Săcalul de
Pădure, MS, - m. 1989, Săcalul de Pădure, MS. Pr. în
Ana Todea, Portrete mureșene
461
satul Mogoş din Munţii Apuseni (1928-1938), unde, în
calitate de preş. al Comitetului de acţiune, a făcut
numeroase memorii şi petiţii pentru deschiderea
drumului Abrud - Mogoş - Cheile
Râmeţului - Teiuş; pr. în satul Săcalul
de Pădure până la moarte, lăsând, în
manuscris, monografia localităţii pe
care a slujit-o.
Lucrări publicate: • Săcalu de Pădure: Un cuib de
istorie şi viaţă românească / Romulus Sever Todea. -
Bucureşti: Ed. A. P. P., 2001. - 164 p. Referinţe:
• Internet
TODEA, Tarfin, prof., red. radio şi Tv, ziarist; n. 2
mart. 1946, Oarba de Mş, MS.
Studii: Fac. de Filologie, IPed. de 3
ani TgM (1967); Fac. de Istorie,
UBB, CjN (1971). Prof. la diferite şc.
în TgM; red. la Radio TgM (1972-
1985, 1989-1996); bibliotecar timp
de o lună la BJM (1985); dir. al MJM
(1985-1988), perioadă în care a
inaugurat Muzeul de Şt. Naturale
(1988); prof. la Şc. nr. 11 şi Lic. nr. 3 TgM (1988-1989);
a fondat şi a lucrat la postul TV Antena 1 la TgM (1996-2001); ziarist la Cuvântul liber (2001-2009).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Dincolo de microfon. Confesiuni / Aurel Raţiu, Tarfin
Todea. - TgM: Ed. Nico, 2009. - 211 p.
Studii şi articole:
• Se pot face bani buni din turismul rural! În: Cuvântul
liber, 1 iun. 2001, p. 4.
• „Generaţia fără bunici.” În: Cuvântul liber, 31 mai
2002, p. 5.
• „Băile de la Sângeorgiu de Mureş sunt o mină de sănătate.” În: Cuvântul liber, 21 iun. 2002, p. 5.
• Rromii din cartierul Rovinari trăiesc într-o altă lume.
În: Cuvântul liber, 21 nov. 2003, p. 5.
• Programe viabile, rezultate notabile. În: Cuvântul
liber, 4 febr. 2004, p. 5.
• Programe în consens cu cerinţele şcolii. În: Cuvântul
liber, 6 febr. 2004, p. 6.
• Voluntariatul - dăruire şi pasiune. În: Cuvântul liber,
23 iun. 2004, p. 7.
• Şi-a intrat în atribuţii Tribunalul Comercial Mureş.
În: Cuvântul liber, 23 nov. 2004, p. 1, 8.
• „Penitenciarul din Târgu-Mureş este la standarde europene.” În: Cuvântul liber, 29 iul. 2004, p. 5
• La Târgu-Mureş, a fost dată în funcţiune cea mai
modernă centrală termică de cartier. În: Cuvântul liber,
26 oct. 2004, p. 7.
• Justiţia, factor de echilibru şi stabilitate socială. În:
Cuvântul liber, 2 iul. 2004, p. 9.
• Drepturile omului în... penitenciar. În: Cuvântul
liber, 11 dec. 2004, p. 7.
• Protecţia muncii, între norme şi realitate. În:
Cuvântul liber, 11 ian. 2005, p. 7.
• Ziua Mondială a Rromilor a fost un prilej de bilanţ. În: Cuvântul liber, 13 apr. 2005, p. 6.
• Simpozion medical. În: Cuvântul liber, 11 mai 2005,
p. 11.
• Ample programe de educaţie a rromilor. În: Cuvântul
liber, 22 iul. 2005, p. 5.
• Poliţiştii mureşeni, la ora bilanţului. În: Cuvântul
liber, 27 iul. 2005, p. 3.
• Biogazul, în atenţia municipalităţii. În: Cuvântul
liber, 20 oct. 2005, p. 10.
• Zgomotul, atentat la sănătate !. În: Cuvântul liber, 8 nov. 2005, p. 1, 3.
• La poliţiile judeţene a intrat în vigoare noua
concepţie de organizare. În: Cuvântul liber, 7 ian. 2006,
p. 1, 4.
• Campania de prevenire a accidentelor rutiere. În:
Cuvântul liber, 20 ian. 2006, p. 1, 3.
• „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate. ”
În: Cuvântul liber, 16 febr. 2006, p. 5.
• Sindicaliştii mureşeni, tot mai puternici. În: Cuvântul
liber, 9 mart. 2006, p. 1, 15.
• S. O. S. Azomureş. În: Cuvântul liber, 10 mart. 2006, p. 4.
• Rromii mureşeni, organizatori ai unei conferinţe de
prestigiu. În: Cuvântul liber, 16 mart. 2006, p. 2.
• Au sporit efectivele poliţiei mureşene. În: Cuvântul
liber, 7 apr. 2006, p. 15.
• „Primăvara europeană,” la Colegiul Economic
„Transilvania.” În: Cuvântul liber, 14 apr. 2006, p. 6.
• Siguranţa cetăţeanului, mai presus de orice interes.
În: Cuvântul liber, 19 apr. 2006, p. 1, 4.
• Reforma organizatorică îşi arată roadele. În:
Cuvântul liber, 3 mai 2006, p. 5. • „Şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi şi în spirit
european.” În: Cuvântul liber, 7 iun. 2006, p. 1, 5.
• Sindicaliştii mureşeni, preocupaţi de întărirea
organizaţiilor. În: Cuvântul liber, 12 iul. 2006, p. 7
• UJSL Mureş se implică în rezolvarea conflictelor de
muncă. În: Cuvântul liber, 14 iul. 2006, p. 4.
• Preocupări pentru noi concepte manageriale. În:
Cuvântul liber, 26 iul. 2006, p. 6.
• Acţiuni de informare şi formare profesională pentru
deţinuţi. În: Cuvântul liber, 3 oct. 2006, p. 7.
• „Jurnal Olimpic” - Aurel Raţiu recidivează. În:
Cuvântul liber, 12 dec. 2006, p. 4, 1 foto. • Distrugerea Rezervaţiei naturale Stânceni se face cu
complicitatea autorităţilor. În: Cuvântul liber, 28 dec.
2006, p. 6.
• Prea puţini judecători, pentru prea multele cauze. În:
Cuvântul liber, 30 ian. 2007, p. 7.
• Accidentele de muncă, tot mai îngrijorătoare. În:
Cuvântul liber, 28 febr. 2007, p. 1, 14.
• „Noile chestionare pretind cunoştinţe practice.” În:
Cuvântul liber, 2 mart. 2007, p. 6.
• „Cadrele didactice s-au săturat să fie cobaii
politicienilor.” În: Cuvântul liber, 17 mart. 2007, p. 7. • Prima ediţie a „Săptămânii mondiale a siguranţei
rutiere.” În: Cuvântul liber, 24 apr. 2007, p. 15.
• Szekeres Gerö, de pe dealurile Bandului, pe
acoperişul lumii. În: Cuvântul liber, 16 mai 2007, p. 8, 1
foto.
• „O vorbă de suflet poate ajuta, uneori, mai mult ca
un medicament.” În: Cuvântul liber, 18 mai 2007, p. 6.
• Prioritare pentru poliţiştii mureşeni sunt activităţile
Biblioteca Judeţeană Mureş
462
de prevenire a infracţionalităţii. În: Cuvântul liber, 1
aug. 2007, p. 10.
• Sistem integrat pentru prevenirea criminalităţii. În:
Cuvântul liber, 3 aug. 2007, p. 1, 3.
• „Am fost mândri că suntem români.” În: Cuvântul
liber, 5 dec. 2007, p. 5.
• Presiuni politice, frustrări sau dezamăgiri?! În:
Cuvântul liber, 6 febr. 2008, p. 1-3.
• Inventatorii români au „prăbuşit” podiumul. În:
Cuvântul liber, 14 mai 2008, p. 14.
• Liceul Pedagogic din Târgu- Mureş, între tradiţie şi modernitate. În: Cuvântul liber, 16 mai 2008, p. 6, 3
foto.
• „Vrem câte un ansamblu artistic în fiecare liceu.” În:
Cuvântul liber, 18 sept. 2008, p. 5. Referinţe:
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Tarfin Todea / Aurel Raţiu. În: Dincolo de microfon. Confesiuni /
Aurel Raţiu, Tarfin Todea. - TgM: Nico, 2009, p. 106-158, foto.
TODORAN, Dumitru, Dimitrie, psiholog, ped.; n.
18 oct. 1908, Ibăneşti, MS - m. 1996.
Studii: Şc. prim. în com. Ibăneşti; Lic.
„Al. Papiu Ilarian” din TgM; Fac. de
Filosofie şi Istorie, UBB, CjN (1926-
1929); dr. în specialitatea psihologie-
ped. (1932). A îndeplinit funcţii:
preparator, asist. şi şef lucrări (1928-
1943); conf. titular de Ped.
experimentală, prof. titular la catedra de Ped. gen. şi
Istoria ped. la Fac de Filosofie şi Istorie, UBB, CjN (1947-1988); dir. al Seminarului Ped. Univ. din Cj
(1944-1948); transferat la Univ. Bucureşti (1988). A
ţinut cursuri de Ped. gen., Ped. experimentală, Didactică
şi Metodologie şc., Istoria ped., Ped. preşcolară şi un
curs special de ped.: Istoria curentelor şi ideilor ped. Este
red. la Revista de psihologie, apărută la Cj şi SB şi la
Săptămânalul Viaţa Universitară (publicaţie a Univ. din
Cj), a condus ziarul independent Tribuna Nouă, Cj
(1946). Activitate şt.: 8 volume, 358 studii, 6 capitole de
manual, 42 de articole în reviste de specialitate. Titluri
de studii: Teoria configuraţiei aplicată în domeniul
patologic; Psihologia tinerei generaţii româneşti; Problemele aptitudinii tehnice; Dinamica integratoare a
caracterului; Orientarea profesională academică;
Tehnica muncii intelectuale; Principii de igienă
mentală; Universitatea mentală (Reflecţii pe marginea
fiinţei şi rolului ei); Temeliile educaţiei; Prima copilărie
(studiu evolutiv-experimental al copilului de 1-7 ani);
Forme educative; Psihogeneză şi formare educativă;
Importanţa planului de lecţie în practica pedagogică a
studenţilor; Despre premisele teoretice ale pedagogiei;
Dimensiunile educaţiei şi sfera de cercetare a
pedagogiei; Previziunea ştiinţifică a pedagogiei; perspectivele dezvoltării pedagogiei ca ştiinţă.
Specializări la univ. din Viena şi Geneva; a participat la
congrese internaţionale de ped. în Franţa şi Germania, a
ţinut cursuri la univ. din Moscova şi Leningrad. A tradus
din operele lui Rousseau, Helvetius, Diderot, Neuman.
Cercetare: obiectul ped. ca ştiinţă modernă şi legile de
dezvoltare a fenomenului educativ; previziunea în
dezvoltarea şi conducerea educaţiei; modernizarea
învăţământului şi a aducaţiei şi posibilitatea măsurării
acestor fenomene.
Lucrări publicate:
• Educaţie şi pedagogie. - 1943.
• Psihologia temperamentului. - 1932.
• Bazele psihologice ale caracterului. - 1935.
• Psihologia reclamei. - 1935.
• Orienterea profesională academică. Studiul vieţii
studenţeşti. - 1936.
• Psihologia educaţiei pedagogice. - 1970.
• Individualitate şi educaţie. - 1974. Referinţe:
• Dicţionar de pedagogie contemporană / Şt. Bârsănescu. -
Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 1969.
• Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar/ Ilie
Popescu-Teiuşan. - Bucureşti: EDP, 1975, p. 158-159.
• Şcoala şi pedagogia în secolul XX / Ion Gh. Stanciu. - Bucureşti,
EDP, 1983.
• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani / prof. Vasile Dragoş,
prof. Iulian Boldea, prof. Mihai Monoranu, prof. Iulius Moldovan. -
TgM: s.n., 1994. - 219 p.
• Portrete de universitari clujeni/Dumitru Salade. - CjN, 1997.
• Pedagogia şi slujitorii săi la Universitatea clujeană, 1919-1997. -
CjN, 1997.
• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan
Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 598-599.
• Valea Gurghiului în perioada interbelică / Aurelia-Victoria
Baltaru. - TgM: Nico, 2008, p. 171-173.
TODORAN, Eugen, actor, regizor; n. 31 mai
1933, Filea, MS. Şc. prim. în Luduş
(1940-1944); Lic. „Al. Papiu Ilarian” şi
Şc. de comerţ din TgM (1944-1952); Institutul de Teatru din Cj, prof.
Gheoghe Aurelian, Dorel Urlăţeanu,
Şt. Braborescu (1956). A debutat la
Teatrul Naţional din Tm (1956-1959),
apoi la Teatrul de Stat din Galaţi
(1959-1968); Teatrul „V. Alecsandri” din Iaşi; Teatrul
Odeon şi „C. Nottara” din Bucureşti; Teatrul radiofonic;
Teatrul de tv din Bucureşti. Roluri: Biff, din Moartea
unui comis voiajor, de A. Miller; Tybald, din Romeo şi
Julieta, de Shakespeare; Arthur, din Micuţa Doritt, de
Ch. Dickens; Arnold, din Şcoala nevestelor, de Molière. Piese regizate: Doamna nevăzută, de Calderon de la
Barca; Noaptea e un sfetnic bun, de Al. Mirodan;
Priveşte înapoi cu mânie, de John Osborne; O felie de
lună, de Kostas Asimakopoulos; Catinca, de Nelu
Ionescu; Apus de soare, de B. Şt. Delavrancea (2004);
Arta conversaţiei, de Ileana Vulpescu; Brăţara falsă, de
Paul Everac. Teatru radiofonic, regie: Anotimpurile, de
A. Wesker; Nopţile albe, de Dostoievski; Cel ce e laş în
dragoste, de I. Endre. Piese regizate la Tv: Aici nu
plânge nimeni, de Tennessee Williams; File din cronica
unirii, de Mircea Ştefănescu; Capcana, de A. Miller; Bill optimistul şi Brăţara falsă, de Paul Everac; Steaua fără
nume, de M. Sebastian; Passacaglia, de T. Popovici.
Premii şi distincţii: nominalizare la Festivalul
internaţional „Praga de Aur” (1984), pentru spectacolul
Florile amintirilor noastre, de C. Munteanu;
nominalizarea la Festivalul internaţional Plovdiv, (1989),
pentru Nedreapta singurătate de Gh. Robu; nominalizare
UNITER 1994, pentru teatru Tv Copacii mor în
picioare, de A. Cassona; Premiul UNITER 1994-1995
pentru teatru TV, Don Carlos, de Fr. Schiller; Premiile
Ana Todea, Portrete mureșene
463
criticii 1997, Secţia română a Asociaţiei internaţionale a
criticilor de teatru; Premiul pentru cel mai bun spectacol
de teatru, Don Juan, de Max Frisch; Premiul APTR
1998, pentru teatru TV, Don Juan. A primit titlul de
„Cetăţean de Onoare” al Luduşului (1995). Referinţe:
• Monografia oraşului Luduş. - TgM: Nico, 2008, p. 290-291.
• Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile
Cigher. - CjN: Ed. Mega, 2009, p. 75-81.
TODORAN, Izidor, teolog ortodox, prof. de
teologie; n. 20 mai 1906, Ibăneşti, MS - m. 29 mai 1985,
CjN, CJ. Studiile la Lic. din TgM (1918-1925); Academia Teologică din SB (1925-1926) şi Cj (1926-
1929); Fac. de Filosofie a Univ. din Cj. Dr în teologie la
Chişinău (1935) şi Filosofie (specialitatea sociologie) la
Cj- SB (1942). Prof. de religie şi filosofie la Lic. de
băieţi nr. 2 şi la Lic. de fete din Cj (1930-1936); prof.
suplinitor (1936), apoi provizoriu (1937) la Academia
teologică din Oradea; prof. titular de Dogmatică şi
Apologetică la Academia teologică din Cj (1939). Prof.
la Fac. de Litere şi Filosofie a Univ. din Cj refugiată la
SB (1940-1945); şi-a reluat catedra la Academia
Teologică din Cj (1945-1952); numit apoi titular al
Catedrei de Teologie Dogmatică şi Simbolică de la Institutul Teologic Univ. din SB (1952-1976); rector al
acestui Institut (1969-1976); pr. (1930), iconom
stavrofor (1958); reprezentant al Bisericii Ortodoxe
Române la lucrările unor comisii teologice şi
interteologice. A publicat în: Revista Teologică, Studii
Teologice, Ortodoxia, Mitropolia Ardealului, Renaşterea
(Cluj), Telegraful Român.
Lucrări publicate:
• Problema cauzalităţii în argumentul cosmologic. -
Cj, 1935, VIII, 206 p. (teză de drd.).
•Bazele axiologice ale binelui. - SB, - 1942. - 136 p. • Filosofia religioasă a lui Nicolae Berdiaev. - SB,
1943. - 72 p.
• Tehnică şi spirit. - SB, 1944. - 90 p.
- în colaborare:
• Teologie Dogmatică şi Simbolică, 2 vol. - Bucureşti,
1958. - 1008 p.
• Dogmatică Ortodoxă. Manual pentru Seminariile
teologice. - Bucureşti, 1991. - 404 p.; Ed. a II-a. - CjN,
1997. - 367 p.
Studii şi articole:
• Argumentul teologic. Introducere. În: Anuarul
Academiei teologice ortodoxe din Cluj, 1939-1940, Cj, 1940.
• Teoria generică a căderii originare. În: Revista
Teologică, SB, 32, nr. 5-6, 1942, p. 256-273.
• Imperfecţiunile lumii faţă de înţelepciunea divină. În:
Revista Teologică, SB, 32, nr. 7-8, 1942, p. 331-348.
• Starea paradisiacă a omului şi cea de după cădere în
concepţia ortodoxă, romano-catolică şi protestantă. În:
Ortodoxia, 7, nr. 1, 1955, p. 29-45.
• Conceptul de Dumnezeu în teologia lui Karl Barth.
În: Studii Teologice, Bucureşti, 7, nr. 1-2, 1955, p. 39-
63. • Principiul iconomiei din punct de vedere dogmatic.
În: Studii Teologice, Bucureşti, 7, nr. 3-4, 1955, p. 139-
149.
• Asupra revelaţiei primordiale. În: Ortodoxia, 8, nr. 1,
1956, p. 44-57.
• Etapele revelaţiei. În: Mitropolia Ardealului, 1, nr. 1-
2, 1956, p. 78-96.
• Eros şi agape. În: Studii Teologice, Bucureşti, 8, nr.
3-4, 1956, p. 139-154.
• Creştinismul şi tehnica. În: Studii Teologice,
Bucureşti, 8, nr. 7-8, 1956, p. 422-436.
• Consideraţii eclesiologice. În: Mitropolia Ardealului,
Sibiu, 3, nr. 3-4, 1958, p. 97-104. • Consideraţii mariologice. În: Mitropolia Ardealului,
SB, 3, nr. 3-4, 1958, p. 218-237.
• Despre raportul dintre izvoarele revelaţiei. În:
Mitropolia Ardealului, 3, nr. 9-10, 1958, p. 717-728.
• Traducianism sau creaţionism?. În: Mitropolia
Ardealului, SB, 4, nr. 3-4, 1959, p. 241-245.
• Poate fi considerat Origen eretic?. În: Mitropolia
Ardealului, 4, nr. 7-8, 1959, p. 540-547.
• Homiakov (1804-1860). În: Mitropolia Ardealului, 5,
nr. 5-6, 1960, p. 352-372.
• Botezul ereticilor. În: Mitropolia Ardealului, 6, nr. 4-6, 1961, p. 242-268.
• Aspecte eclesiologice. În: Mitropolia Ardealului,
Sibiu, 6, nr. 7-8, 1961, p. 424-445.
• Apostolicitatea Bisericii. În: Mitropolia Ardealului,
7, nr. 3-6, 1962, p. 313-324.
• Sfânta tradiţie şi tradiţia bisericească. În: Mitropolia
Ardealului, SB, 7, nr. 9-12, p. 678-685.
• Har şi dar. În: Mitropolia Ardealului, 9, nr. 11-12, p.
867-876.
• Atitudini protestante contemporane faţă de Tradiţie.
În: Ortodoxia, 17, nr. 3, 1965, p. 367-399. • Vademecum teologic barthian. În: Mitropolia
Ardealului, 10, nr. 11-12, 1965, p. 915-930.
• Noi orientări eclesiologice în protestantism. În:
Ortodoxia, 18, nr. 2, 1966, p. 284-305.
• Credinţă şi tehnică. În: Mitropolia Ardealului, SB, 9,
nr. 4-6, 1966, p. 348-366.
• Unitatea Bisericii în perspectivă ecumenistă. În:
Ortodoxia, 25, nr. 3, 1973, p. 337-346.
• Ecumenism teoretic şi ecumenism practic. În:
Ortodoxia, 26, nr. 3, 1974, p. 440-450.
• Unitate de credinţă şi pluralism teologic. În:
Ortodoxia, 27, nr. 2, 1975, p. 233-244. Referinţe:
• Dicţionarul teologilor români / Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Ed.
Enciclopedică, 2002, p. 496-497.
• Două sute de ani de învăţământ teologic la Sibiu, 1786 - 1986 /
Mircea Păcurariu. - SB: sn, 1987, p. 358-360.
• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN: Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2000, p. 318.
• Lumina faptelor / Florin Bengean. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 2010, p. 51-54.
• Necrolog. În: Mitropolia Ardealului, SB, 30, nr. 5-6, 1985, p. 398-
402.
• Cuvântul liber, 8 apr. 2005, p. 2; 22 ian. 2009, p. 2.
• Reputat dascăl şi cărturar - pr. profesor Isidor Todoran: 25 de ani
de la moartea sa/ Florin Bengean. În: Cuvântul liber, 31 mai 2010, p.
7.
TODORAN, Simion, teolog, prof. univ.; n. 13 ian.
1953, Ibăneşti, MS. Studii: Seminarul Teologic Ortodox CjN; Institutul Teologic de Grad Univ. SB. Doctor în
teologie cu teza: Sfântul Iacov. Introducere, traducere şi
comentariu, Fac. de Teologie Ortodoxă a Univ.
Bucureşti. Prof., dir. la Seminarul Teologic Alba Iulia
Biblioteca Judeţeană Mureş
464
(1991-1997); lector (1991-1998), conf. univ. (1998-
2008); prof. univ. (2008-) la Fac. de Teologie Alba Iulia;
şef de catedră (2000-2008). Domenii de
interes şi cercetare: exegeză biblică,
Isagogia Noului Testament, hristologia
ioaneică, activitatea Sf. Apostol Pavel
în Efes, comentariul Epistolei către
Efeseni. Red. şef la Altarul Reîntregirii,
membru al Institutului Biblic;
îndrumător de lucrări de licenţă şi
masterat; membru în comisii pentru obţinerea titlului de dr. Publică 60 de studii şi participă
la conferinţe de specialitate.
Lucrări publicate: • Sfântul Efrem Sirul. Model de smerenie creştină. -
Alba Iulia: Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, 1995. -
166 p.
• Învăţătura despre lumină în Sfânta Scriptură şi la
Sfinţii Părinţi. - Alba Iulia: Ed. Univ. „1 Decembrie
1918, ” 1998. - 153 p.
• Exegeza Sfintei Scripturi la Sfinţii Părinţi. - Alba
Iulia: Reîntregirea, 2000. - 204 p.
• Studii biblice neotestamentare. - Alba Iulia: Reîntregirea, 2002. - 265 p.
• Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel.
Introducere, traducere şi comentariu. - Alba Iulia:
Reîntregirea, 2008. - 340 p. Referinţe:
• Dialog al vremii cu memoria. Slujind Domnului şi poporului Său,
la începutul mileniului al III-lea / † Andrei Andreicuţ. - Alba Iulia:
Reîntregirea, 2009. p. 254-258.
• Internet
TÓFALVI Zoltán, istoric, red., scriitor, prof.; n. 24
mart. 1944, Corund, HR. Studii:
IPed. TgM, specialitatea maghiară
istorie (1965); UBB, Fac. de Istorie-
Filosofie, Cj (1971). Prof. de istorie,
Lic. Teoretic Corund (1965-1972);
red. Studioul Radio TgM (1972-
1985); dir al Căminului Cultural
Ungheni (1985-1987); colab. la A
Hét (1987-1991), Erdélyi Napló (1991-1994), RTV,
emisiunea în lb. maghiară (1994-2007). Publică peste 500 de studii şt. în SUA, Germania, Austria, Ungaria şi
în ţară. Domenii de cercetare: istoria evenimentelor din
1956 în Ardeal şi România, olăritul din Zona Ocnelor.
Distincţii: Premiul I la Concursul Korunk (1982);
Premiul I al Civitas Humanitas, Budapesta (1993);
Premiul special pentru filmul documentar despre
sabatinii din Bezidu Nou (1994); premiul special şi de
categorie la Festivalul din Lakitelek (1995, 2006);
Premiul I al revistei Hitel (1994); Premiul AZMR
(1997); Premiul Székelyföld (2002); Premiul presei
libere „Petőfi Sándor” (2008). Membru în Cons. de conducere UDMR (1990-1995); preş. de onoare al Asoc.
Culturale „Bernády György” Sovata; membru al Uniunii
Scriitorilor din Ungaria.
Lucrări publicate:
• Pogány fohászok faluja. - Bukarest, 1979.
• A korondi kerámia. - Csíksz., 1981.
• Ha egy ember támad. - Bukarest, 1989.
• A sóvidéki népi fazekasság. - Mv.: Mentor, 1996. -
119 p.
• Magyar’56- 1-2 köt. - Budapest, 1996.
• Északi változatok: Tófalvi Zoltán beszélgetései
Skandináviában élő magyarokkal. - Mv.: Mentor, 2000. -
443 p.
• 1956 erdélyi mártírjai. - 4 köt. - 1 köt.: Mv.: Mentor,
2007. - 672 p.; 2 köt.: 2007. - 775 p.; 3 köt.: 2009. - 4
köt.: 2010.
- în colaborare:
• Kultúra és tradició: tanulmányok Ujváry Zoltán
tiszteletére. - 1. köt. - 1992. - 456 p.; 2. köt. - 1992. - 457-901 p.
• Az élet és halál kapuiban / Sütő András. -
Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1993. - 459 p.
• Az Erdélyi Magyar Nyelvmívelő Társaság kétszáz
éve: (1793-1993) / Bartha János,..., Benkő Loránd,
Benkő Samu,... Deé Nagy Anikó,... Tófalvi Zoltán, Tonk
Sándor, Tóth István... előadásai a marosvásárhelyi
tudományos ülésszakon, 1993. december 4-5-én.. - Kv.:
Az Erdélyi Múzeum-Egyesület kiadása, 1994. - 100 p.
• Kövek egy siratófalhoz / Gazda József, Tófalvi Zotán.
- Stockholm: Erdélyi Könyv Egylet, 1994. - 211 p.
• Testvérkereső: [az „Europa”-Club-ban] 1996-ban elhangzott előadások. - [Bécs]: Europa-Club, 1996. - 348
p.
• Akik imádkoztak üldözőikért. - 1. köt.:
Börtönvallomások, emlékezések. - Kv.: Az Erdélyi
Református Egyházkerület, 1996. - 320 p.
• Gondviselő szem: szemészeti emlékek a Tékában /
Fodor Ferenc, Tófalvi Zoltán. - Mv.: s.n., 1997. - 201 p.
• Egy kisebbség kisebbségei. - Stockholm: Erdélyi
Könyv Egylet, 1997 - 246 p.
• A magyarság szolgálatában: 1999-ben elhangzott
előadások. - [Bécs]: Europa-Club, 1999. - 268 p. • Ákosfalva 500 éve; [előszó] Tófalvi Zoltán. - Mv.:
Impress, 1997. - 96 p.
• Istoricul mineritului de la Salina Praid. - Praid: s.n.,
1998. - 84 p.
• Marosvásárhely szecessziós épületei/ Keresztes
Gyula. -Mv.: Difprescar, 2000. - 196 p.
• Ákosfalva 500 éve: Kismonográfia / [Antal András,
Nagy László]; [Előszó]: Tófalvi Zoltán. - 2. kiadás -
Mv.: Mentor, 2008. - 135 p.
Studii şi articole:
• Újjászületett a marosvásárhelyi Vártemplom
orgonája. În: Erdélyi Napló, 2005. márc. 8., p. 6. • Rekviem Fülöp Dénesért / Tófalvi Zoltán. În: Erdélyi
Napló, 2005. febr. 1., p. 11.
• Elment a legnagyobb székely tréfamester: Széllyes
Sándor népdalénekes halálára. În: Erdélyi Napló, 2006.
febr. 28., p. 7. Referinţe:
• Marsallbot a hátizsákban: A „Forrás” harmadik nemzedéke / Az
interjúkat készítette, a tanulmányt írta, a műveket válogatta és a
függeléket összeállította Martos Gábor. - Kv.: Erdélyi Híradó Könyv és
Lapkiadó, 1994.
• Emigráció és Magyarország: Nyugati magyarok a változások
éveiben, 1985-1995 / Borbándi Gyula. - Basel: Európai Protestáns
Magyar Szabadegyetem, 1996. - Budapest Budapest: - 464 p.
• Külföldi magyar kutatók, oktatók, fejlesztők. 1. füzet / Szerkesztette
Tarnóczy Mariann. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia
Kutatásszervezési Intézet, 1996.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? - Vol. 1-2. - Csíkszereda:
Pallas-Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 225.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Ana Todea, Portrete mureșene
465
Scripta, 1997, p. 582-583.
• Erdélyi magyar ki kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 673.
• Akit meghurcoltak a mártírok miatt / Szász Cs. Emese. În:
Vásárhelyi Hírlap, 2007. szept. 7, p. 6.
TOMPA Gábor, actor, regizor, poet, eseist; n. 8
aug. 1957, TgM. Studii: Academia de
Teatru şi Film, secţia Regie teatru,
film şi televiziune (1981). Regizor
(1981-1985); regizor principal (1985-
1990); dir. (din 1990), Teatrul
Maghiar din CjN. Experienţă
didactică: la Academia de Teatru din
TgM, regie (1990-1995); fondatorul
Secţiei de artă teatrală, UBB (1991); Academia de
Teatru, Barcelona şi Terrassa, Spania (1995-1999); din
2007, dir. de program al Fac. de Regie la Univ. din California, San Diego. Participă la workshop-uri pentru
regizori în Anglia, Franţa, Spania. Spectacole realizate în
ţară şi străinătate: Beckett: Acele zile minunate, Studioul
Cassandra, Bucureşti (1979); Büchner: Woyzeck, Teatrul
Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe (1980), Teatrul
Bulandra din Bucureşti (1985, 1995), Novi Sad (1990);
Mrozek: Tango, Studioul Cassandra (1981); Teatrul
Maghiar de Stat, CjN (1985); Teatrul Liure, Barcelona
(1999); Albee: Zoo-Story, Teatrul Naţional, TgM, secţia
maghiară (1982); Bulgakov: Ivan Vasilievics, Teatrul
Maghiar de Stat, CjN(1982), Teatrul Bulandra, Bucureşti
(1983); Blaga: Meşterul Manole, Teatrul Maghiar de Stat CjN (1983); Caragiale: O noapte furtunoasă, Teatrul
Naţional TgM, secţia maghiară (1984); Teatrul Maghiar
de Stat CjN (1988); Dehel: Nevinovatul, Teatrul Maghiar
de Stat, CjN (1984); Shakespeare: Hamlet, Teatrul
Maghiar de Stat, CjN (1987); Teatrul Tramway,
Glasgow, Marea Britanie (1994); Teatrul Naţional,
Craiova (1997); Sütő: Bocet vesel, Teatrul Maghiar de
Stat, CjN (1987); Xing-Tschien: În staţie, Teatrul
Maghiar de Stat, CjN (1989); Heltai: Naftalina, Teatrul
Maghiar de Stat, CjN (1990); Beckett: Sfârşitul partidei,
Teatrul Wilma din Philadelphia, SUA (1992); Camus: Neînţelegerea, Teatrul Szigligeti din Szolnok, Ungaria
(1991); Teatrul Maghiar de Stat, CjN (1993);
Akademietheater, Viena (1997); Székely János: Maurii,
Teatrul Cetate, Gyula, Ungaria (1991); Teatrul Maghiar
de Stat, CjN (1994); Beckett: Aşteptându-l pe Godot,
Teatrul Szigligeti din Szolnok, Ungaria (1992); Freiburg,
Germania (1996); Eugene Ionesco: Cântăreaţa cheală,
Teatrul Maghiar de Stat, CjN (1992); Limoges(1997);
Molière: Tartuffe, IAT, TgM (1994); Teatrul Thália,
Budapesta (1996); Bulgakov: Cabala bigoţilor, Teatrul
Maghiar de Stat, CjN (1995); Gombrowicz: Opereta Teatrului Maghiar de Stat, CjN (1997); Vişniec:
Angajare de clovn, Teatrul Auersperg Fünftzen, Viena
(1997); Shakespeare: Trolius şi Cresida, Teatrul
Maghiar de Stat, CjN (1998). Filme: După mască, TVR
(1978); Fugă, TVR (1979); Apărarea chineză,
coproducţie Ungaria-România-Franţa, film artistic
(1998). Membru al Uniunii Scriitorilor din România;
membru al Uniunii Teatrelor din Europa (din 2006).
Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (2004).
Premiul UNITER pentru cel mai bun regizor (1984,
1987, 1993, 1997); Premiul pentru cel mai bun spectacol
(1989, 1992); Premiul pentru regie, Festivalul Naţional
„I.L. Caragiale,” IS (1996); Premiul Fundaţiei Culturale
Române „Interferenţe” (1997); Premiul pentru cel mai
bun spectacol, Iugoslavia (1990); Premiul pentru cel mai
bun spectacol străin, Anglia (1993); Premiul pentru cel
mai bun regizor (1992, 1996); Premiul pentru cel mai
bun regizor, Festivalul Internaţional de Teatru, Chişinău
(1994); Premiul pentru cel mai bun spectacol,
Theaterspreis, Stuttgart (1995); laureat EMKE (1992); laureat „Kriterion” (1997); Premiul revistei „Cuvântul”
(1996); Premiul SOROS pentru artă contemporană,
teatru (1998); Premiul pentru promovarea culturii
franceze (1997).
Lucrări publicate:
• Teatrul infidel, eseuri. - Bucureşti, 1987.
• Óra, árnyékok, versuri. - Budapesta, 1989.
• Készenlét, versuri. - Budapesta, 1990.
• A késdöfés gyöngédsége. - Kv.: Komp-Press, 1995. -
Korunk Baráti Társaság. - 160 p.
• Aki nem én: versek. - Mv.: Mentor, 1996. - 55 p. • Conversaţie în şase acte cu Tompa Gábor. -
Bucureşti: s.n., 2003. - 312 p.
• Lidércbánya, poeme. - 2004.
• Noé színháza. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 2004.
- 48 p.
• A Tatu hozománya: Ábel és Sára füzete. -
Csíkszereda: Pallas Akadémia, 2007. - 30 p.
- în colaborare:
• Versuri la patru mâini, coaut. - 1992.
• Romániai magyar négykezesek / Visky András,
Tompa Gábor. - Pécs: Jelenkor Kiadó, 1994. - Bukarest: Kriterion Könyvkiadó. - 64 p.
• Volt egyszer egy Fellegvár. - Kv.: Erdélyi Híradó
Könyv és Lapkiadó, 1994. - 104 p.
• Depressio Transsylvaniae: Kétbalkezes szonettek
(1993-1998)/ Kovács András Ferenc; Tompa Gábor. -
Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1998. - 78 p.
• Volt jövőkbe nézve: Válogatás a Múzsa irodalmi
anyagából (1991-2001). - Mv.: Impress, 2001. - 260 p. Referinţe:
• A Hét évkönyve. - 1982.
• Hamlet a bántott félhez tartozik: az erdélyi magyar színház két
évszázados történetéből: esszé / Kántor Lajos. - Budapest: Héttorony
Könyvkiadó, [1990]. - 87 p.
• Romániai magyar verseskönyvek: 1944-1988 (1988-1989) =
Volume de versuri maghiare din România: Repertórium = Repertoriu
bibliografic / Mózes Huba. - Cj: Academia Română. Filiala Cj.
Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară, 1991. - 110 p.
• Függőhíd: közérzetkrónika / Kántor Lajos. - Pécs: Jelenkor Kiadó,
1993. - 287 p.
• Egy nemzedék - két felvonásban:Erdélyi színészek tegnap és ma /
Székely Szabó Zoltán; A fedőlapot Molnár Dénes készítette. - Bécs:
[Europa-Club], 1994 - 223 p.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 3:
Kh-M, 1994.
• Scintilla animae: [tanulmánykötet] / Kovács András Ferenc. - Kv.:
Komp-Press, 1995. - 188 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 226.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 584.
• Tres faciunt collegium: esszék, tanulmánnyok / Tarján Tamás. -
Budapest: Orpheusz Kiadó, 1997. - 344 p.
• Arca az időnek / Indig Otto. - Nagyvárad: Literator Könyvkiadó,
1997 - 239 p.
• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN: Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2000, p. 319-320.
Biblioteca Judeţeană Mureş
466
• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós Kund. -
Budapest: Biró family kiadó, 2000. - Mv. - 140 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002 - Mv.: -
XXVII; 339 p.
• A minden és semmi gazdái: Színház az ezredvégen / Kacsir Mária;
Szerkesztette Jánosházy György. - Mv.: Mentor, 2002. - 403 p.
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
84, 107, 115, 207.
• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura
românească de-a lungul timpului / Ed. Ion Văduvă Poenaru. - Vol. 5:
Contemporanii: K-Z. -2003, p. 438-441.
• Dictionnaire des relations franco-roumaines: Culture et
francophonie. - CjN: Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, 2003, p.
128.
• Fuck You sau Înjurături, pamflete, experimente în Teatrul şi filmul
românesc. Şi nu numai / Grid Modorcea. - Bucureşti: Tibo, 2004. - 288
p.
• Tompa Gábor: Beszélgetés hat felvonásban / Florica Ichim. -
Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 2004. - 358 p.
• Cuvinte: Almanah literar 2006 / Coord. Irina Petraş. - CjN: Casa
Cărţii de Ştiinţă, 2006, p. 132.
• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan
Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 602
• Tompa Gábor színházi világa: Conversaţii în şase acte de Florica
Ichim. - CjN: Koinónia, 2007. - 184 p.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1393.
TOMPA Miklós, regizor; n. 28 dec. 1910, Odorhei,
HR - m. 5 iul. 1996, TgM. Studiază la
Odorhei; Lic. în TgM (1930); învaţă
actoria la Teatrul Naţional Budapesta
(1936). Regizează prima piesă:
Villámfénynél, de Németh László (1941); este chemat la Teatrul Naţional
Budapesta (1944); fondează Teatrul
Secuiesc din TgM (1946). Spectacole
regizate: Omul care a văzut moartea de V. Eftimiu,
Discipolul diavolului de G. B. Shaw, Avarul de Molière,
Mandragora de N. Machiavelli, Cavalerul mut de Heltai
Jenő, Pescăruşul de Cehov, Azilul de noapte, Micii
burghezi, Egor Bulâciov şi ceilalţi, Vassa Jeleznova de
Gorki, O scrisoare pierdută şi D-ale carnavalului de I.
L. Caragiale, Chef domnesc de Móricz Zsigmond, Banul
Bánk de József Katona, Prea multă minte strică de
Aleksandr Griboedov, Revizorul de Nikolai Gogol, Oameni şi şoareci de John Steinbeck, Tartuffe de
Molière, Fericirea furată de Ivan Franko, Paraziţii de
Gergely Csiky, Făclia de Gyula Illyés, Doamna ministru
de Branislav Nuşici, Învăţătoarea de Sándor Bródy,
Profesiunea doamnei Warren de George Bernard Shaw,
Ultima oră de Mihail Sebastian, Omul care aduce ploaie
de Richard Nash, Citadela sfărâmată de Horia
Lovinescu, Casa Bernardei Alba de Federico Garcia
Lorca (1947-1962). Devine prof. la Academia de Teatru
din TgM (1948); pleacă de la conducerea Teatrului
Secuiesc (1966); este chemat să regizeze la mai multe teatre din ţară; este rectorul Institutului de Teatru
„Szentgyörgyi István” (1976); se pensionează în 1981;
regizează ultima piesă: Bernada Alba házat (1991).
Distincţii: titlul de maestru emerit al artei (1954).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002:
Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea
Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional
Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 169-
170. Referinţe:
• Kötél homokból / Szakolczay Lajos. - [Békéscsaba]: Tevan Kiadó,
1994. - 330 p.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 3:
Kh-M, 1994.
• A Hét évkönyve. -1982.
• Székely körvasút: Tompa Miklós mesél / Bérczes László. -
Budapest, 1996. - 236 p.
• Hivatástudat és korszerűség: [körkép erdélyi színházakról] / Páll
Árpád; Szerkesztette Jánosházy György. - Mv.: Custos Kiadó, 1997. -
Mentor. - 249 p.
• Ki Kicsoda. Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 227.
• Bolyaiak tere: tollvonások egy város arcképéhez / Nagy Pál. - Mv.:
Impress, 1998. - 148 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. -
XXVII; 339 p.
• Színháztörténeti morzsák: (Teatru şi munca teatrală) / Chereji Peris
Teréz; [utószó]: Gáspár Sándor. - TgM: Ed. Ardealul, 2002. - 137 p.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002 .- 298 p.
• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Nico,
2008, p. 172-179.
• Interviu cu directorul Tompa Miklós / Zs. F. În: Steaua roşie, 12
ian. 1957, p. 2.
TOMULEŢ, Virgil, grafician; n. 19 iun. 1936,
Daneş, MS. Studii: IAP „Ion
Andreescu” din Cj, specialitatea
Grafică. Din 1959 este prezent în paginile unor reviste şi ziare, cu
desene şi ilustraţii. A ilustrat cărţi de
literatură şi cărţi ale unor epigramişti
şi umorişti români. Participă frecvent
la saloanele caricaturiştilor din
România, expoziţia „Eterna epigramă,” precum şi la
manifestări cu participare internaţională: saloanele de
desen de presă, Paris (din 1991), fiind admis la concurs
(2001) şi reţinându-i-se o lucrare cu profil de caricatură
pentru „Muzeul lumii.” Are lucrări expuse în colecţii din
România şi străinătate. Publicaţii: stripuri, benzi colorate, fiind premiat (1991) pentru ilustrarea primei
expediţii româneşti trans-africane. A colaborat la edituri
şi reviste dedicate copiilor: Ion Creangă, Arici Pogonici,
Urzica, Cutezătorii, Napsugár, Jóbarát, revista
iugoslavă Bucuria copiilor, revista bilingvă (româno-
franceză) Piff, Făclia, Cluj. Preş. al Asoc.
Caricaturiştilor Clujeni şi vicepreş. (reales în 1998) al
Uniunii Caricaturiştilor Profesionişti din România.
Premii ale revistelor „Amfiteatru” (1968), „Arici
Pogonici”; „Salonul naţional de caricatură, ” Ploieşti
(1981); Premiul „Omnia, ” Galaţi (1982); Premiul din partea Sindicatului învăţământului (1987); revista
Sănătatea (1987); Salonul Naţional din Brăila (1987);
Festivalul Umorului „Constantin Tănase,” Vaslui (1998);
Premiul special acordat de un juriu internaţional.
Lucrări publicate:
• Basme româneşti. - Odorheiu-Secuiesc: Ed. Veera,
184 p.
• Album cu desene şi caricaturi. - CjN: Ed. Napoca-
Star, 1999. Referinţe:
Ana Todea, Portrete mureșene
467
• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN, 2000, p. 320.
• Enciclopedia artiştilor români contemporani/Al. Cebuc, V. Florea,
N. Lăptoiu. - Vol. IV. - Bucureşti, Ed. ARC 2000, 2001, p. 174.
• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan
Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 602-603.
TOMULEŢIU, Elena Adriana, ped., conf.
univ.; n. 23 apr. 1975, TgM. Studii: Şc. Normală „M.
Eminescu” TgM (1989-1994); Fac. de Psihologie şi Şt.
Educaţiei, Univ. „Al. I. Cuza,” IS (1994-1998);
specializări: Belgia (1999); IS (1999-2000); Lyon, Bonn
(2001); Zalec (Slovenia), Sarajevo, Bosnia-Herţegovina
(2002); China (2006); TgM (2006-2007). Dr. în sociologie, Fac. de Filosofie (2005). Psiholog şc., Lic. de
Artă, TgM (1999), UDC, TgM (1999-2001); lector
educaţie şi recuperare, Asoc. pentru Orfelinatele din
România pentru Copiii Noştri, Bucureşti (2002); lector
univ., UDC TgM (2003-2009); referent, Centrul Zonal
pentru Educaţia Adulţilor, TgM (2004-2005); manager
programe în domeniul adulţilor, Departamentul de
formare continuă şi dezvoltarea resurselor umane, UDC,
TgM (2006); conf. univ., UDC, TgM (2009-). Membru
IRSCA Gifted Education; Comitetul Şt. al Expoll IS;
secretar şt. al Fac. de Psihologie şi Şt. ale Educaţiei,
UDC, TgM. Participă la conferinţe de specialitate în ţară şi străinătate.
Lucrări publicate: • Institutuţii rurale de educaţie. - CjN: Ed. Risoprint,
2005.
• Educaţia pe tot parcursul vieţii. Semnificaţii şi
conţinut. - TgM: Ed. University Press, 2006. Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1393-1394.
•Baza de date BJM
TONK Márton, prof. de filosofie; n. 15 mart. 1973,
TgM. Studii: Lic. Teoretic „Bolyai
Farkas,” TgM (1991); Fac. de Istorie-
Filosofie, Departamentul Filosofie,
UBB, CjN (1991-1996). Dr. în filosofie cu teza: Filosofia lui Tavaszy Sándor
între metafizică şi ontologie (2001).
Red. şef al revistei de filosofie Kellék
(1994-2004); preparator titular, UBB,
CjN, Departamentul de Filosofie, Catedra de Istoria
filosofiei şi Logică (1996-1998); asist. titular (1998-
2002), lector titular (2002-2006); asist. asoc., Univ.
Creştină Partium, Oradea, Catedra de Filozofie (2000-
2001); lector asoc. (2002-2006); conf. univ. asoc. (2006-
), conf. univ. titular (2006-), Fac. de Şt. şi Arte, Univ.
Sapientia, CjN; şef de catedră (2006-2008); decan, Fac. de Şt. şi Arte, Catedra de Studii Europene, Univ.
Sapientia, CjN. Este iniţiator al cercet. în domeniul
istoriei tradiţiei filosofice maghiare din România;
fondator, dir., al Fundaţiei „Pro Philosophia, CjN; dir. în
4 contracte de cercet. cu finanţare naţională şi
internaţională. Publică studii de specialitate în ţară şi
străinătate. Membru în Soc. Muzeului Ardelean; Soc.
Maghiară de Filosofie Budapesta, Academia Maghiară
de Şt. Budapesta; European Union Nations and National
Minorities.
Lucrări publicate:
• Bevezetés a középkori filozófia történetébe. - Kv.:
Scientia, 2001.
• Idealizmus és egzisztencia filozófia. - Kv.: Pro
Philosophia, 2002.
- în colaborare:
• Válogatott filozófiai írások/ Bartók György. - Kv.,
1999.
• Böhm Károly és a „kolozsvári iskola”: A kolozsvári
Böhm Károly Nemzetközi Konferencia előadásai. - Kv.: Pro Philosophia, 2000.
• Értelmezes és alkalmazás / Hermeneutikai és
alkalmazott filozófiai vizsgálódósok / Tonk Márton,
Veress Károly. - Kv.: Scientia, 2002.
• Nation and National Minorities in the European
Union / Bodó Barna, Tonk Márton. - Kv.: Scientia, 2009. Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1394.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 675.
TONK Sándor, istoric; n. 2 mai 1947, Cj - m. 14
aug. 2003, Budapesta, înmormântat la
CjN. Studii: Lic. Ady Endre din Cj;
Fac. de Filosofie şi Istorie, UBB Cj
(1969). Bibliotecar la BTB (1969-
1972); cercet. şt. la ICSU „Gheorghe
Şincai” din TgM (1972-1992); prof.
(cursuri de istorie medie) la Fac. de
Istorie şi Filosofie, UBB CjN (1992-1997); prof. la Institutul Teologic Protestant din CjN
(1997-2001); susţinător al necesităţii unei univ. maghiare
în Transilvania; rector al Univ. „Sapientia.” Domenii de
cercetare: evoluţia domeniilor feudale din Transilvania
în evul mediu, istoria intelectualităţii din Principat, noi
metodologii de interpretare a fenomenului
„peregrinaţiei” academice de către tinerii studenţi
transilvăneni la univ. europene. Publică în: Revista
Arhivelor; Korunk, Művelődés, Könyvtári Szemle, A Hét,
Tett. Lucrări publicate:
• Marosvásárhely régi címere: [rövid történeti
bemutatás]. - Mv.: s.n., 1993.
• A Marosvásárhelyi Református Kollégium diáksága.
1653-1848. / Bevezetéssel közzéteszi Tonk Sándor. -
Szeged: József Attila Tudományegyetem, 1994. - XXII,
481 p.
• Marosvásárhely: A Vártemplom és a vár. - 2. kiadás -
Kv.: Utilitas, 2006. - Kriterion. - 20 p.
- în colaborare:
• Marosvásárhely: A Vártemplom és a vár / Tonk
Sándor. - Sepsiszentgyörgy: Castrum Könyvkiadó, s. a. - 16 p.
• Transsilvania: Expo-Foto / Tonk Sándor;
Összeállította Török Gáspár. - Mv.: s.n., 1991. - 22 p.
• Albizálás erdélyi városokban és falvakban: Kiss
Sámuel enyedi diák gyűjtőútja, 1797 / Kiss Sámuel;
kísérő tanulmánnyal közreadja Tonk Sándor. - Szeged:
József Attila Tudományegyetem Pedagógiai Tanszéke,
1991. - 87 p.
• Erdélyiek egyetemjárása a korai újkorban, 1521-
1700 / Szabó Miklós, Tonk Sándor. - Szeged: József
Attila Tudományegyetem, 1992. - XI, 394 p.
Biblioteca Judeţeană Mureş
468
• Az Erdélyi Magyar Nyelvmívelő Társaság kétszáz
éve: (1793-1993) / Bartha János,..., Benkő Loránd,
Benkő Samu,... Deé Nagy Anikó,... Tófalvi Zoltán, Tonk
Sándor, Tóth István... előadásai a marosvásárhelyi
tudományos ülésszakon, 1993. december 4-5-én. - Kv.:
Az Erdélyi Múzeum-Egyesület kiadása, 1994. - 100 p.
• Sáromberke: 1319-1994 / Szerzők: dr. Szabó Miklós,
Nagy Géza, Berekméri D. István, Dr. Mózes András,
Tonk Sándor. - Sáromberke Sajtóközpontjának
nyomdájában: Sáromberki Református Egyházközség,
1994. - 200 p. • A magyar irodalom és irodalomtudomány
bibliográfiája, 1966-1970. - Budapest, Argumentum
Kiadó. - 1996. - 2 vol. - 1 köt.: Általános rész: Szerzők:
A-K. - XXVIII, 512 p.; 2 köt.: Szerzők: K-Z;
Névmutató, p. 515-970.
• A múlt ösvényein: orvosművelődési írások / Izsák
Sámuel; [bevezető Tonk Sándor]. - Kv.: Polis, 1999. -
157 p.
• Marosvásárhely történetéből. - Mv.: Mentor, 1999. -
268 p.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad:
RMDSZ-Scripta, 1997, p. 227-228. • Provincia 2001: Válogatás a folyóirat cikkeiből. -
Mv.: Pro Európa Kiadó, 2003. - 358 p
• Provincia 2001: Antologie. - TgM: Pro Europa, 2003.
- 358 p.
• Erdélyi könyvesházak / Jakó Zsigmond anyagának
felhasználásával sajtó alá rendezte Monok István,
Németh Noémi, Tonk Sándor. - 2. köt.: Kv., Mv.,
Nagyenyed, Szászváros, Székelyudvarhely történetéhez,
1991. - X, 246 p.
• Emlékkönyv Jakó Zsigmond születésének
nyolcvanadik évfordulójára/ Szerkesztette Kovács András, Sipos Gábor, Tonk Sándor. - Kv.: Erdélyi
Múzeum-Egyesület Kiadása, 1996. - 608 p.
• Marosvásárhely utcanevei tegnap és ma. - Mv.:
Juventus, 1997. - 92 p.
• Árva Bethlen Kata [Önéletírása] / A bevezető
tanulmányt, a jegyzeteket és a mutatókat készítette Tonk
Sándor. - Kv.: Az Erdélyi Református Egyházkerület,
1998. - 231 p.
• Póka: Egy mezőségi falu a történelem sodrában
(1323-2000): (Rendhagyó monográfia) / Szöllősi Árpád,
id. Tolvaly Ferenc; az utószót írta Tonk Sándory. - Kv.:
s.n., 2000. - 236 p. Referinţe:
• Külföldi magyar kutatók, oktatók, fejlesztők. 1. füzet / Szerkesztette
Tarnóczy Mariann. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia
Kutatásszervezési Intézet, 1996.
• Habsburgok és Magyarország a XVI-XVIII. században:
tanulmányok / Szerkesztette ifj. Barta János. - Debrecen: Kossuth Lajos
Tudományegyetem, 1997. - 132 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 227-228.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Anyanyelv és oktatás / Péntek János. - Csikszereda: Pallas-
Akadémia, 2004. - 166 p.
• Tonk Sándor (1947-2003). Remember / Ioan Chiorean. În: Anuarul
ICSU „Gheorghe Şincai,” TgM, V-VI, 2002-2003, p. 588-589.
• Az első rektor kitüntetése. În: Erdélyi Napló, 2004. Júl. 13., p. 1-5.
• Az egyetemnek lelki, erkölcsi tartást is kell nyújtania: Tonk Sándor
két évvel ezelőtti vallomása életútjáról, az egyetemépítés kihívásairól /
Gazda Árpád. În: Krónika, 2003. aug. 16-17. p. 3.
TORDAI László Ede, artist fotograf; n. 1976,
TgM. Membru al Fotoclubului Copiilor din TgM, unde
câştigă mai multe premii naţionale (1986-1994); membru
al Fotoclubului TgM (1996). Fotoreporter la 24 ore
mureşene. Participă la nenumărate expoziţii naţionale şi
internaţionale. Distins cu Menţiune de Onoare la Oregon
(1998); Menţiune de onoare FIAP, Oradea (2000). De
obicei lucrează pe diapozitive color. Referinţe:
• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu participare
internaţională, Târgu-Mureş, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii,
Decembrie 1997: [Catalog de expoziţie] / Red. Török Gáspár şi Bálint
Zsigmond. - TgM: s.n., 1997.
• A XVIII-a bienală naţională de artă fotografică cu participare
internaţională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie
1999: [Catalog de expoziţie]. -TgM: s.n., 1999. - 48 p.
• ART foto 2000: Fotoclub Târgu-Mureş. - TgM: Lyra, 2001, p. 62-
65.
TÖRÖK Gáspár, artist fotograf; n. 27 iul. 1934,
BV. Studii: Lic. „Bolyai Farkas” TgM
(1952); Institutul de Construcţii, Fac.
Instalaţii şi Utilaj, Bucureşti. Arta sa are
la bază o concepţie creativă, indusă de o
tematică preferată: eseu, nud, clădiri,
portrete. Expoziţii personale: TgM,
Miercurea Ciuc, Budapesta, Liverpool,
Bucureşti, Melbourne, Gödölő, Vác,
Savitaipale. Expoziţii de grup: TgM (1980, 1981, 1983,
2007-2009); Cristuru Secuiesc (1984); Odorheiu
Secuiesc (1985); Budapesta (1990); Milano (1992); Chişinău (1993); Lisalmi (1993); Santa Fe, USA (1994);
Bucureşti (1996); Szeged (1999); Craiova (2009). După
pensionare din domeniul construcţiilor (1990), continuă
creaţia fotografică în alb-negru şi cercetarea istoriei
fotografiei din Transilvania. Membru FOTOCLUB TgM
(1970); membru AAFR (1979); membru FIAP (1988);
membru MAFOSZ (1995); membru fondator, World
Association of Hungarian Photo Artist (2002). Obţine 64
premii în România şi 23 premii internaţionale. Ca o
recunoaştere a activităţii şi a talentului său i se conferă
titlul de AFIAP (1988); titlul de EFIAP (1995); Diploma de Excelenţă în România (1998).
Lucrări publicate:
• Portfolio. - Mv.: s.n., 1998. - [8] p.: repr. Foto.
• Kivárt pillanatok, EFIAP fotóművész; [Előszó Nagy
Miklos Kund]; Borítóterv: Török Gáspár. - Mv.: Lyra,
2004. - 120 p.
• Transsilvania: Expo-Foto / Tonk Sándor;
Összeállította Török Gáspár. - Mv.: s.n., 1991. - 22 p.
• Bienală de artă fotografică (15; 1993; Târgu-
Mureş): Catalogul lucrărilor expuse / redactarea
catalogului: Török Gáspár. - TgM: Impress, 1993. - 16 p. • Volt egyszer egy osztály...: A Bolyai Farkas liceum
1951-1952-ben végzett diákjainak visszaemlékezései 50
éves érettségi talalkozójuk alkalmából (Marosvásárhely
2002). - Mv.: Mentor, 2002. - 80 p.
• Istoricul Foto - Galeriei Cetăţii din Tîrgu-Mureş
1996-2009 = A marosvásárhelyi vár Fotógaléria
Története 1996-2000 [Catalog]. - TgM, 2009.
- în colaborare:
• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu
participare internaţională, Târgu-Mureş, Sălile de
Ana Todea, Portrete mureșene
469
expoziţie ale Palatului Culturii, Decembrie 1997:
[Catalog de expoziţie] / Red. Török Gáspár şi Bálint
Zsigmond. - TgM: s.n., 1997. - 53 p.
• Târgu-Mureş: ghid fotografic = Marosvásárhely:
képes útikalauz. - TgM: Prisma, 1998. - 104 p. Referinţe:
• United States-Romania-New Mexico; United States-Turkey-New
Mexico: Contemporary Photography from Romania; Contemporary
Photography for Turkey, presented by College of Santa Fe September
8-30, 1994. - Santa Fe: s.n., 1994. - 28 p.
• Sibiu '94: 6th International Photographic Salon: [album]. - SB:
s.n., 1994. - 70 p.
• Romanian fine art photography from Tîrgu-Mureş.
Marosvásárhely. Neumarkt / Fotoclub Tg. Mureş = Marosvásárhely =
Neumarkt; [Studii introductive de Zsigmond Bálint, president of the
club; Gyula Keresztes architect; Nagy Miklós Kund]. - Sl.: s.n., 1994 -
5 p. - 28 p.
• Bienală de artă fotografică (1997; Odorheiu Secuiesc). Expoziţia
Etnografia în arta fotografică: Ediţia 1997 = Néprajz a
fotóművészetben: kiállítás katalógusa: 1997. - Odorheiu Secuiesc -
Székelyudvarhely: Muzeul Haáz Rezső, 1997. - 48 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 232-233.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 593.
• A XVIII-a bienală naţională de artă fotografică cu participare
internaţională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie
1999: [Catalog de expoziţie]. - TgM: s.n., 1999. - 48 p.
• ART foto 2000: Fotoclub Târgu-Mureş. - TgM: Lyra, 2001, p. 66-
69.
• First International Photographic Salon: A XIX-a Bienală de Artă
Fotografică = Marosvásárhely (23 Iunie - 21 iulie 2001) - Odorheiu
Secuiesc - Székelyudvarhely (29 iulie - 30 august 2001): Târgu-Mureş:
Catalog / Red. de Zepeczaner Jenő, Bálint Zsigmond. - TgM = Mv.:
s.n., 2001. - Odorheiu-Secuiesc = Székelyudvarhely. - 76 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Clipe aşteptate: Album artistic personal. - TgM, 2004.
• Leporello: 75 de ani de viaţă. - TgM, 2009.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 686.
• Din activitatea artiştilor fotografi tîrgumureşeni. În: Steaua roşie,
24 apr. 1984, p. 3.
TÖRÖK Illyés Orsolya, actriţă; n. 30 nov. 1976,
TgM. Studii: UAT, TgM. Trăieşte în
Ungaria. Film: Ibsen: Peer Gynt;
Kicsimarapagoda (1999); Macerás
ügyek (2000); Szent Iván napja (2002);
Tarka képzelet (2003); Tamara (2003); Oldalbordák (2005); Off Hollywood
(2007); Mama (2008); Bibliothéque
Pascal (2010). Teatru: Front (2001);
Medeamaterial; Rejtett játékok; Tamara; Vérnász
(2002). Referinţe:
• www.origo.hu
• port.Hu
TÖRÖK László, critic de artă; n. 7 febr. 1929,
Lueta, HR. Red. şef adj. la revista Új Élet TgM. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 157.
TÖRÖK Pál, pictor; n. 22 aug. 1929, Vadu, MS.
Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj (1954) cu Kovács,
Mohi şi Miklossy. Prof. de desen şi pictură la Casa
Pionierilor din TgM (1954). Debutează în 1954 la TgM;
participă la manifestări colective la Sighişoara,
Miercurea Ciuc, Cj, Bucureşti, SM; expoziţia de artă
românească în Polonia. Autor de portrete şi compoziţii
inspirate din realitatea socială contemporană: Sudorii
(1964), Colectiviştii (1963), Cartiere noi (1968), După
război (1971). Preș. al filialei UAP din TgM din 1970.
Pleacă din ţară (1979).
Lucrări publicate:
• Kiáltás: válogatott versek és grafikák. - Lakitelek:
Antológia Kiadó, 1997. - 117 p. Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Ed. Meridiane, 1976. - 536 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán; [fotók
Csomafáy Ferenc, Erdélyi Lajos, Haragos Zoltán, Marx József, et al. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990.
• Tabăra de creaţie „Prietenia” Lăzarea = The „Friendship”
Creation Camp of Fine Arts from Lăzarea = „Barátság” alkotótábor
Szárhegy / szerkesztette Égerházi Imre. - Debrecen: [s.n.], 1991. - 68 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002. - p. 333.
TORPAN, Ioan, prof., animator cultural; n. 19 ian.
1939, Săcalu de Pădure, MS. Şc. gen. în satul natal
(1946-1950); Şc. din Batoş (1950-1953); Lic. nr. 1
Reghin (1966); IPed. de 3 ani din CjN (1972); Fac. de
Biologie, UBB, CjN (1980). Prof. suplinitor, Şc. din
Săcalu de Pădure (1965-1969, 1970-1972); Şc. Urisiul
de Sus (1969-1970); prof. Şc. Dumbrava (1972-1973);
dir., Şc. Gen. Săcalu de Pădure (1974-1977); prof., Şc.
Bistra MS (1977-1980); Şc. Stânceni (1980-1990); Şc.
Gen. Gurghiu (1990-1999); Lic. Silvic Gurghiu. A organizat, înfiinţat, condus, îndrumat formaţii de
căluşeri, teatru, cercuri de folclor, dans tematic, dansuri
populare în toate localităţile unde a lucrat. Lucrări publicate:
• Glasul pământului strămoşesc. - TgM: Ed. Nico,
2008. - 146 p.
• Şi la lucru şi la joc: Folclor de pe Mureş. - TgM: Ed.
Nico, 2008. - 560 p.
-în colaborare:
• Pe Mureş şi pe Gurghiu / Ilie Frandeş, Ioan Torpan. -
TgM: Nico, 2009.
• Mureş, Mureş, apa ta…Folclor din judeţul Mureş / Ioan Torpan, Mihai Covrig. - TgM: Nico, 2010. - 248 p
Referinţe:
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 2: Dascăli
mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Ed. Nico, 2007, p. 308-309.
• „Şi la lucru, şi la joc, ” de Ioan Torpan / I. F.. În: Cuvântul liber,
20 febr. 2008, p. 1, 1 foto.
• „Şi la lucru şi la joc”: Cartea unei vieţi / Ilie Şandru. În: Cuvântul
liber, 8 mai 2008, p. 4.
TÓTH Tamás, actor; n. 1936, Cj. Studii: Institutul
de Teatru „Szentgyörgyi István” TgM
(1958). Actor, dir. (1972-1974) al Teatrului de Stat TgM. Roluri mai
importante: Boboc în Ştafeta nevăzută
de Everac; Piotr în Puterea
întunericului de Tolstoi; Petru Rareş în
Petru Rareş de H. Lovinescu; Madaras
Antal în Nuntă la castel de Sütő
András; Bolyai în Cei doi Bolyai de Németh László,
Petur în Bánk bán de Katona József; Versinyin în Trei
Biblioteca Judeţeană Mureş
470
surori de Cehov; Ross în Macbeth de Shakespeare;
Director în Fii bun până la moarte de Morcz Zsigmond;
Domingo în Don Carlos de Schiller; Kent în Regele Lear
de Shakespeare; Kelemen în Nu închidem uşa cu cheia
de Kocsis István. A jucat şi în filme, Ungaria. Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
45, 184.
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 157.
TROMBITAŞ, Partenie, Parteniu Trombitaş; protopop ortodox; n. 1812, Beclean, BN - m. 23 apr. /5 mai 1889, TgM. La sfârşitul revoluţiei se întoarce în
oraş, unde îşi găseşte întreaga avere vândută la licitaţie,
documentele şi cărţile din arhivă arse şi distruse.
Continuă să fie un animator al luptei pentru egalitate
naţională şi confesională şi un apărător al autonomiei
Transilvaniei. Corespondenţa sa bogată cu Iosif Hodoş,
Andrei Şaguna reprezintă un valoros document pentru
oglindirea vieţii şi evenimentelor din această perioadă. În
1834 este numit pr. şi un an mai tîrziu primea dregătoria
protopopiatului TgM. Provine dintr-o familie veche de
români din Ţara Făgăraşului; s-a căsătorit cu nepoata
protopopului din Sângeorgiu de Pădure, Beta, pe care o pierde repede, în 1843, rămânând cu 3 copii orfani. Este
implicat în Revoluţia de la 1848, participă la Adunarea
de la Blaj, acuzat fiind toamna, după cea de-a treia
adunare, că deţine „ordine revoluţionare,” fapt ce-i
atrage percheziţia şi refugiul la SB şi apoi la Mediaş.
Documentele atestă că era lector şi colab. al Gazetei de
Transilvania. Avea legături strânse cu tineretul
intelectual românesc din TgM, locuinţa sa era primitoare
pentru cei dornici să se cultive şi să citească foile
româneşti la care era abonat. În 1845 participă la
adunările de constituire a Societăţii de Lectură a Canceliştilor Români din TgM. Este colab. al
Telegrafului român, membru din 1876 al subcomitetului
Despărţământului cercual TgM al Astrei, a avut şi
variate preocupări cărturăreşti. De numele lui se leagă
crearea unei biblioteci, care, deşi modestă, cuprindea
cărţi, periodice şi manuscrise, colecţii din Gazeta
Transilvaniei, Telegraful Român, tipărituri din sec. al
XVIII-lea, cele două volume ale Istoriei românilor din
Dacia Superioară, de Al. Papiu Ilarian, Dicţionar
românesc-latin-unguresc, îmtocmit de Samuil Crişanu
(Körösi). S-a îngrijit de cele 10 cărţi ale bisericii de
lemn, cea mai veche fiind din 1720; de inventarierea tuturor tipăriturilor şi manuscriselor celor 19 parohii care
formau protopopiatul TgM, care erau în număr de 341
cărţi, majoritatea tipărite la Blaj, SB, Alba Iulia,
Bucureşti, Rîmnic, Tîrgovişte, Buzău şi IS. Păstrează în
colecţia sa copiile autentice după actele care-i dovedeau
genealogia şi manuscrise originale, valoroase pentru
istoria Transilvaniei. Întreţine legături cu intelectualii
maghiari, printre care Benkő Károly. Referinţe:
• Protocolulu Congresului Nationalu Bisericescu Romanu de
Religiunea greco-resariteana, conchiamatu in Sabiiu pe 16/28
Septembre 1868. - SB: s.n., 1868. - 285 p.
• Protocolul sinodului archidiecesei greco-orientale române din
Transilvania ţinut la anul 1880. - SB: s.n., 1880. - 137 p.
• Monografia oraşului Tîrgu-Mureş/ Traian Popa. - TgM, 1932, p
243.
• Din corespondenţa lui Simeon Bărnuţiu şi a contemporanilor săi /
Enea Hodoş. - SB: s.n., 1944.
• Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1971, p. 91-101.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Opţiuni politice ale românilor din Tîrgu-Mureş şi din Scaunul
Mureş în anii 1860-1867 / Grigore Ploeşteanu. În: AAM, 2, 2003, p.
148-164.
• File din istoria mureşenilor. Contribuţii privind istoria românilor
din ţinuturile mureşene în perioada 1848-1865 / Ana Hancu. -TgM:
Nico, 2010.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri/Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.
• „Andrei Şaguna- Corespondenţa” / Alex Iosipescu. În: Cuvântul
liber, 5 dec. 2008, p. 9.
TROMBIŢAŞ, Anania, luptător pentru drepturile
naţionale; n. 1838, TgM - m. 22 mart. 1886, SB?. Studii:
Lic. Rom.-cat. din SB, apoi Fac. de drept a Univ. din
Viena. Ca student a fost ales vicepreş. al Soc. literar-şt. a
românilor din Viena, a colaborat la almanahul Muza
română. Reîntors în ţară este ales preş. al Cercului
Electoral Mociu şi al Clubului Membrilor Români din congregaţia comitatului Cj; ales apoi membru al
comitetului central al PNR. Militează pentru solidaritate
naţională; s-a mutat la SB în 1879; este ales supleant în
senatul şc. mitropolitan, mai târziu asesor consistorial şi
referent şc. salarizat în senatul şcolar (5 mai 1881).
Participă la Conferinţele naţionale de la SB din 23 mai
1875, 20-21 iulie 1878 şi din 12-14 mai 1881; la
conferinţa juriştilor români de la SB din 11-12 iulie
1880, unde combate proiectul guvernamental de lege
agrară conceput în defavoarea foştilor iobagi; cere
democratizarea băncii „Albina, ” susţine publicarea şi difuzarea Memorandului din 1882; sprijină constant
Astra, fiind colector pentru Reghin (1868); membru
fondator al secţiei de ştiinţe naturale din 1874. Referinţe:
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Ed. Veritas, 2010, p. 421-430.
• Anania Trombiţaş / Dr. Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 25 nov.
1984, p. 3.
TROZNER József, compozitor; n. 4 aug. 1904,
TgM - m. 1989, TgM. Studii: Conservatorul mun. TgM
(1915-1922), prof. Tonházi (teorie şi solfegii),
Zsiszmann Rudolf, László Arpád (pian, armonie,
compoziţie); Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena (1928-1933); Meisterschule din Viena
(1933-1935); École des hautes études comerciales din
Paris (1924-1925). Prof. de teorie-solfegii şi armonie la
Şc. populară de artă (1947) şi la Lic. de muzică din TgM.
Compune muzică vocal-simfonică, simfonică, de
cameră, vocală. Referinţe:
• Muzicieni români. Lexicon. - Bucureşti: Ed. Muzicală, 1970, p.
430-431.
• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:
Romfel, [1993]. - 208 p.
• Magyar életrajzi lexikon (1978-1991) / Főszerkesztő Kenyeres
Ágnes. - Budapest: Akadémiai Kiadó, 1994. - XV, 995 p.
• Universul muzicii româneşti: Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România (1920-1995) / Octavian Lazăr Cosma. -
Bucureşti: Ed. Muzicală, 1995. - 590 p.
Ana Todea, Portrete mureșene
471
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
TRUŢA, Elena, prof. de filosofie; n. 2 oct. 1939,
Şerbeni, MS. Cls. I-IV în Şerbeni (1947-1951); cls. VI-
VII în Craiova (1951-1954); Lic. „Elena Cuza” din
Craiova (1954-1957); UBB din CjN, Fac. de Istorie
Filosofie Ped. (1962-1967). Dr. în filosofie cu teza:
Relaţia profesor - elev în procesul educaţiei morale,
UBB, CjN (1984). Prof. la Şc. gen. Şerbeni (1967-1972);
Lic. nr. 1 din Reghin (1978-1997), dir. al acestei instituţii (1990-1997) până se pensionează. Prof.
evidenţiat (1987); Diplomă de Onoare acordată de Mun.
Reghin (2004).
Lucrări publicate:
• Blocaje şi deblocaje în relaţia profesor-elevi. - 2 vol.
- TgM: Ed. „Petru Maior,” 2002. - Vol. 1: Partea I.
Explicaţii; Partea II. Aplicaţii. - 111 p., 117 p. - Vol. 2:
Dicţionar - 286 p.
Studii şi articole:
• 75 de ani ai Liceului „Petru Maior” şi 210 ani de
şcoală românească. În: Gazeta Reghinului, 5, nr. 10,
1995, p. 1. Referinţe:
• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta
Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior, ”
2008, p. 325-326.
• O carte de referinţă / Mircea Mihail Artimon. În: Gazeta
Reghinului, 13, nr. 10, 2002, p. 6.
TRUŢIA, Eugen, avocat, notar public, prefect, om
politic; n. 12 aug. 1879, Reghin, MS
- m. 12 apr. 1968, Reghin, MS. A
absolvit gimnaziul din Blaj (1899);
Fac. de drept şi ştiinţe politice din
cadrul Univ. „Ferencz József” din
Budapesta (1901-1904), având bursă de la Fundaţia „Alexandru Sterca
Şuluţiu.” Dr. în şt. juridice, Univ. din
Cj (22 iun. 1907). Deschide birou avocaţial în Reghin
(1909); devine membru ordinar al Despărţământului
Reghin al Astrei (1911); se angajează în lupta pentru
desăvârşirea unităţii naţionale; participă la MAN de la
Alba Iulia; îşi deschide birou de notar public în Reghin
(dec. 1918); numit prim-pretor la Pretura Reghinul de
Jos (1919-1921); prefect al jud. Târnava Mare (4 ian.
1922-25 ian. 1922). Membru al PP, apoi al PNR;
membru în CJM (1926); membru al PNŢ; membru în
CJM (1930-1934); prefect al jud. Târnava Mare (17 ian. 1930-24 iul. 1930); ales în Comitetul de 100; a donat
sume de bani în scop caritabil, pentru Cercul studenţesc
„Câmpia şi Mureşul”; a participat la sfinţirea bisericii
ortodoxe din Ibăneşti Pădure (1930), la dezvelirea
monumentului eroilor români din Lueriu (1933); se
înscrie în FRN din Reghin (1938) şi ulterior în Partidul
Naţiunii. A făcut parte din Cons. de adm. ale unor
instituţii economice şi financiare: „Deda-Bistra SA
pentru comerţul cu lemn,” „Fabrica de piele-Nörbert
Schonaur din Reghin SA,” „Casa de Păstrare şi Credit
din Reghin şi jur SA.” A fost supravegheat în timpul regimului comunist. Distins cu Ordinul „Coroana
României” în grad de Ofiţer. Referinţe:
• Monografia judeţului Târnava Mare. - Sighişoara, f. a., p. 226.
• Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.
- Timişoara - Arad, 1931, p. 350.
• Sub stindardul Astrei. Două decenii de activitate culturală în
Despărţământul Reghinului, 1919-1939 / Vasile Netea. - Reghin: Ed.
Despărţământul Astra, 1939, p. 2, 17.
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918, Bucureşti, 1943, p. 59
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981, p. 76, 116, 125, 126, 186, 225, 262.
• 1918 la Români. Doc. Unirii. - Bucureşti. -1989. - Vol. 7, p. 130;
Vol. 9, p. 8, 173.
• 125 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei /
Marin Şara, în Astra reghineană, Reghin, 1999, p. 37, 40-42.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed.
Ardealul, 2000, p. 238-242, foto.
• Dr Eugen Truţia / Traian Bosoancă. În: Reghinul cultural: studii şi
articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior, ” 2001.
• Philobiblon mureşean/ Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la
înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie
Frandăş. - TgM: Nico, 2010, 282 p.
TUDORAN, Izidor, solist de muzică populară; n.
29 ian. 1950, Ibăneşti, MS. Şc. prim.
şi gimnaziul la Vătava; Lic. Ped. din TgM; Şc. Populară de Artă, secţia
canto, cu prof. Vasile Conţiu.
Debutează pe scena Casei de Cultură
din Reghin (1968), ca solist vocal şi
violonist; urmează primele
înregistrări la Radio CjN şi Bucureşti
(1974). Repertoriul cuprinde cântece de joc, doine de pe
Valea MS, care figurează pe primul disc mic (1976),
realizat la Radio CjN, sub îndrumarea lui Dumitru
Vartic, dirijor Ghiţă Mureşan; al doilea, produs la
Electrecord (1978), dirijor Gheorghe Vancu; al treilea disc mare stereo (1984); al patrulea, cu orchestra
Ansamblului Profesionist din Baia Mare. Participă la
numeroase turnee în ţară şi străinătate cu ansamblurile
„Rapsodia Română, ” cu filarmonicile din CjN, Baia
Mare, Bistriţa, Ansamblul „Şireagul” din TgM.
Discografie: Nu-s bătrân, dacă-s cărunt, Pe Valea
Mureşului, Cătălină, Cătălină. Locul I cu Ansamblul
Armatei „Ciocârlia” (1970); Marele premiu al
Festivalului Internaţional de Folclor din Polonia (1976) Referinţe:
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş, ” 2007, p. 236-237.
TUNARU, Nicolae, artist plastic, pictor, poet; n. 31
iul. 1955, TgM - m. iul. 2004, TgM.
Studii: Lic. Al. Papiu, Şc. de Arte,
secţia pictură, sub îndrumarea prof.
Lucia Călinescu şi Vasile Mureşan.
Membru al AAP MS (1985), al cărei
preş. a fost (1995-2004). A expus
lucrări în 12 expoziţii personale, 60
colective ori de grup, saloane
naţionale: Alba Iulia (1987, 1988, 1991); Bucureşti (1988), Constanţa (1988, 1991, 1992); expoziţii
Biblioteca Judeţeană Mureş
472
internaţionale: Belgia, SUA, Canada, Germania, Olanda,
Franţa, Italia, Argentina, Ungaria. Aborda pictura în
manieră realistă, temele preferate fiind peisajele, florile,
naturile statice, portretele, avându-i ca idoli pe Theodor
Harşia şi Corneliu Baba. Premiat cu locul II pe jud.
(1988) şi la nivel naţional (1989) Lucrări publicate:
• Armonii autumnale...: plachetă de poezii / Nicolae
Tunaru. - TgM: s.n., 2002. - 20 p.
- în colaborare:
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 2004. - 160 p. Referinţe:
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 238-240.
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 64-65.
• Nicolae Tunaru, expoziţie comemorativă de pictură / Dorin Borda.
În: Cuvântul liber, 22 iul. 2005, p. 15.
• Nicolae Tunaru. Galeria valorilor mureşene / Dorin Borda, Romeo
Soare. În: Cuvântul liber, 6 oct. 2006, p. 8.
• Cuvântul liber, 21 febr. 1995, p. 1; 20 dec. 1996, p. 3; 14 oct. 1997,
p. 2; 28 sept. 2001, p. 4; 21 iun. 2003, p. 1; 16 ian. 2004, p. 16; 6 febr.
2004, p. 7; 30 mart. 2004, p. 6; 15 iul. 2005, p. 2; 6 oct. 2006, p. 8.
• Târnava, 5, nr. 2-3, 1995, p. 2.
• Ambasador, 2, nr. 3, 1996, p. 15.
• 24 ore mureşene, 21 febr. 1995, p. 6.
TURC, Lucia, bibliotecar, bibliograf; n. 30 mart.
1961, Târnăveni, MS. Studii: Fac. de Istorie-Filosofie
din CjN (1985). Prof. de istorie la Poienile de sub
Munte, MM; din 1990 este bibliotecar la BCU „Lucian
Blaga” CjN. Lucrări publicate:
• Bibliografia istorică a Transilvaniei 1936-1944. -
CjN: Ed. Presa Universitară Clujeană, 1998.
- în colaborare:
• Reviste româneşti de cultură din Transilvania
interbelică. - Vol. I. - CjN: Ed. Presa Universitară
Clujeană, 1999.
• Bibliografia istorică a României. - Vol. 8-9. -
Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1996. - Vol. 8; CjN:
Institutul de istorie, 2000; Vol. 9 (coautor).
Studii şi articole:
• Rolul presei româneşti în colportajul de carte din Transilvania 1900-1910. În: Studii de istorie a
Transilvaniei. - CjN, 1994, p. 144-147.
• Răvaşul - o publicaţie clujeană de la începutul
secolului. 1903-1910. În: Philobiblon, CjN, nr. 1, 1995,
p. 209-218.
• Documente referitoare la biblioteca Societăţii „Petru
Maior.” În: Ziridava, 19-20, 1996, p. 343-363.
• Istoriografia privind bibliotecile româneşti din
Transilvania (1850-1918). În: Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai, ” 45, 2000, p. 85-100. Referinţe:
• Lectura şi biblioteca publică la Cluj / Traian Brad. - CjN: Casa
Cărţii de Ştiinţă, 2001. - 390 p.
TURDEAN, Vasile, cercet., bibliotecar; n. 14 nov.
1926, Sânger, MS - m. 21 febr. 2003, CjN. Studii lic. la
Blaj, licenţiat în istorie, Univ. CjN. În 1956 este
repartizat la Arhivele Statului, Cj, apoi devine dir.
Bibliotecii Judeţene Cj (din 1969). Dezvoltă o politică de
achiziţii bazată pe cunoaşterea valorii cărţii vechi şi
înfiinţează filiale noi ale bibliotecii. Referinţe:
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 242.
TURNOWSKY Sándor, jurist, sociolog,
publicist; n. 21 iul. 1889, TgM - m. 5
mai 1958, TgM. Jurist la TgM (1915-
1929); ziarist la Oradea (1929-1940);
secretar al Asoc. „Galilei” (1912). Referinţe:
• A Galilei -kor története / Tömöri Márta. -
Budapest, 1960.
• Az erdélyi matematika történetéből / T. Tóth
Sándor. - Kv.: Kriterion, 2004. - 324 p.
TURZSAI Mária, cercet., istoric; n. 15 oct. 1929,
Decea, AB. Studii: Fac. de Istorie, UBB Cj. Drd. în
istorie. Din 1958 este cercet. la Centrul de Ştiinţe Sociale
TgM. Membră a Soc. de Ştiinţe Istorice RSR. Studii mai importante: Acţiuni democratice şi antifasciste la Tg.
Mureş în anii 1934-1937; Presa PCR şi a organizaţiilor
sale de masă 1921-1944; Presa legală antifascistă din
Transilvania apărute sub îndrumarea PCR în anii-1940;
Militantul Köblös Elek; Nicolae Iorga - figură
proeminentă a rezistenţei europene împotriva
hitlerismului; Presa MADOSZ-ului; Demascarea
agresiunilor fasciste în paginile revistei Korunk; Despre
Józsa Béla; Din istoria realităţilor culturale româno-
maghiare institutuţionale şi personale în perioada 1933-
1944 (coaut.).
Lucrări publicate:
• Tollal a fasizmus ellen. - Bukarest: Politikai
Könyvkiadó, 1974. - 172 p.
• A vásárhelyi találkozó „a törtenelem önmagát
gondolta (Monografikus tanulmány). - Bukarest:
Politikai Könyvkiadó, 1947. - 260 p. Referinţe:
• Gazetele Horia şi Falvok Népe (Poporul satelor)în lupta contra
fascismului. În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale / Vasile Rus, Ioan
Chiorean. - Bucureşti: Ed. Academiei, 1977, p. 119-134.
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. -TgM, 1981, p. 158. • Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997.
Ana Todea, Portrete mureșene
473
Ț
ŢARĂLUNGĂ, Elena Lucia, bibliotecar; n. 2
sept. 1957, Sighişoara.
Studii: Şc. Gen. nr. 2
(Gimnaziul „Aurel
Mosora”); Lic. nr. 1 (Lic.
„Mircea Eliade”); Univ.
Tehnică CjN; Fac. de
Litere, Univ. „Lucian
Blaga” SB, Secţia de
Biblioteconomie -Arhivistică (2005). A lucrat la Fabrica
„Nicovala” Sighişoara; la Gimnaziul de Stat „Zaharia
Boiu” (până în 2001); bibliotecar la Biblioteca Mun. „Zaharia Boiu” din Sighişoara (2001-); dir. al bibliotecii
(2002-).
Lucrări publicate:
• Sighişoara - orizonturi de cultură. - TgM: Nico,
2007, p. 164.
- în colaborare:
• Rolul traducerilor în circulaţia valorilor literaturii
universale. În: Lumina slovei scrise. - Vol. 1. - SB: Ed.
Media, 2003, p. 145-155; vezi și Romanian Meridian,
SUA, dec. 2003.
• Puterea călăuzitoare a cărţii. În: Lumina slovei
scrise. - Vol. 2. - SB: Ed. Media, 2004. • Organizarea arhivei oraşului Sighişoara în sec.
XVIII. În: Lumina slovei scrise. - Vol. 2. - SB: Ed.
Media, 2004, p. 172-182
• Moş Goriot şi Enigma Otiliei, creaţii ale realismului.
În: Lumina slovei scrise. - Vol. 2. - SB: Ed. Media, 2004,
p. 212-221.
• Biblioteca Municipală „Zaharia Boiu” Sighişoara. În:
Lumina slovei scrise. - Vol. 3. - SB: Ed. Media, 2004, p.
28-34.
• Biblioteca documentară din Sighişoara. În: Vatra, 6,
2006, p. 9-12. • Un mare iubitor de folclor pe plaiuri sighişorene -
prof. Ilarion Cocişiu. În: Alt Schaessburg, Sighişoara, 1,
2008, p. 203-208; Vatra Veche, 1, nr. 8, oct. 2009, p. 30-
33.
• Horia Teculescu şi personalităţile culturii interbelice.
În: Alt Schaessburg, Sighişoara, 2, 2009, p. 112-121. Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1417.
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 243.
• Ce se întâmplă cu bibliotecile Sighişoarei / Dan Todea. În:
Punctul, 2-7 mai 2006, p. B6 (I); 8-14 mai 2006, p. B5, 1 foto.
U
UGHY István, grafician, muzeograf; n. 25 iul. 1930,
Cristuru Secuiesc, HR. Studii: Şc. medie de artă TgM;
IAP „Ion Andreescu” Cj (1963). Participă la toate
expoziţiile colective din TgM (1965-1981); expoziţii
internaţionale: SUA. Expoziţii personale: Cristuru
Secuiesc, CjN. Lucrări în muzeul de Artă TgM. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981. • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990, p. 129.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 337.
UGRON Gábor, politician, diplomat; n. 8 ian.
1880, TgM - m. 27 oct. 1960, Bakonybél, Ungaria.
Subprefect, apoi prefect pentru jud. MS-Turda; deputat
în Parlament pentru TgM (1915); ministru de interne
(1917).
Lucrări publicate:
• Az orvos és a szociális egészségügyi prevenció. -
Kalosca, 1936. - 143 p.
• Új magyar építőművészet / szerkesztőbizottság:
Györgyi Dénes, Dr. Hülti Dezső, Irsy László, Kozma Lajos. - 2 vol. - Budapest: Kiadja Budai István, 1935-
1938.
- în colaborare:
• Maros-Vásárhely és a háború 1914-1915 / szerkeszti
Oroszlány Gábor. - 2. könyv: 1915. - 100 p. Referinţe:
• Magyar életrajzi lexikon: 3-ik kiegészítő kötet: A-Z. - Budapest:
Akadémiai kiadó, 1981.
• Erdélyi magyar breviárium / Czirják Árpád. - 1. köt.: jan.-ápr. -
Kv.: Gloria Nyomda és Kiadóvállalat, [1996]. - 511 p.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
UILĂCAN, Petru, protopop gr.-cat., prof.; n. 1848,
Hărţău, MS - m. 1905, Reghin, MS. Studii secundare la
TgM şi Blaj; teologice în Viena la Col. „Sf. Barbara.”
Este numit în cancelaria mitropolitană din Blaj (1873-
1875); capelan la Cj (1875-1878), unde participă la
cursurile de filosofie ale Univ.; prof. de teologia morală şi pastorală la Seminarul din Blaj (1878-1888); paroh şi
protopop la Reghin (1888-1905). S-a preocupat de
emanciparea culturală, economică şi politică a
conaţionalilor săi; membru al Astrei (1888); membru al
comitetului Despărţământului Reghin al Asociaţiunii;
ataşat politic PNR; membru al clubului electoral Reghin;
a participat la conferinţa de la SB (21-22 ian. 1892),
votând pentru înaintarea Memorandului; membru în
comitetul de supraveghere al Băncii „Albina.” Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 108-109.
• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile
Netea. - Bucureşti: Fundaţia Regele Mihai I, 1947. - 483 p.
Biblioteca Judeţeană Mureş
474
• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile
Netea. - Bucureşti: Europa Nova, 1993. - 304 p.
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Cultura română modernă şi idealurile naţionale: năzuinţe,
momente, accente, impulsuri / Ioan Silviu Nistor. - Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1997. - 279 p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior”, 1999.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin:
Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001. - 255 p.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010, p. 503-506.
• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) /
Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 12.
URSU, Melania, actriţă, n. 16 iun. 1940, Sibiu, SB.
Studii: IATC „I. L. Caragiale” (1961).
Actriţă la Teatrul Naţional CjN (1961-
1976); Teatrul Naţional TgM (1976-
1980); Teatrul Naţional CjN (1980-
2008), conf. univ. la Catedra de Teatru,
Actorie, Academia de Teatru de pe
lângă UBB CjN; prof. de actorie,
improvizaţie scenică şi machiaj la Lic.
de Coregrafie şi Artă Dramatică din CjN. Roluri în: Apus
de soare de B. Şt. Delavrancea (1962-1963), Constructorul Solness de Henrik Ibsen (1965-1966), Nu
sunt turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu (1965), Câinele
grădinarului de Lope de Vega (1965-1966), O noapte
furtunoasă de I. L. Caragiale (1966), Nefericitul
Platonov de A. P. Cehov (1966-1967), Opinia publică de
A. Baranga (1967-1968), Rochia de R. Vulcănescu
(1968), Femeia îndărătnică de W. Shakespeare (1968-
1969), Astă seară se joacă fără piesă de L. Pirandello
(1969), Visul de Margareta Bărbuţă (1970), O femeie
fără importanţă de Oscar Wilde (1970), Unchiul Vanea
de A. P. Cehov (1973-1974), Casa care a fugit de Petru Vintilă (1976-1977), Labirintul de Fernando Arrabal
(1979-1980), Ubu Rege de Alfred Jarry (1981), Cerul
înstelat deasupra noastră de Ecaterina Oproiu (1984-
1985), Antigona de Sofocle (1985-1986), Nu ne naştem
toţi la aceiaşi vârstă de Tudor Popescu (1987), Iaşii în
carnaval de V. Alecsandri (1989), Divorţ în stil italian
de Eduardo de Filippo (1990-1991), Anul viitor la
aceeaşi oră de Bernard Slade (1991-1993), Avram Iancu
de L. Blaga (1993), Hamlet, aşii în carnaval,
Logodnicele aterizează la Paris (2001), Săptămâna
luminată de Mihail Săulescu (1993-1994), Bolnavul
închipuit, Burghezul gentilom, Gaiţele (2002), Pădurea (2003), Pygmalion (2005), Vasa Jeleznova, după M.
Gorki (2006); Mama, din Un caz clinic de D. Buzzati
(2008); Carol, în Hecuba de Euripide, regia Cristian
Nedea (2009); Alice, în Dansul morţii de Strindberg,
regia Sorin Misirianţu. Filmografie: Mama, în Misterul
lui Herodot; Irina, în Mere roşii (1976); Ana, în Iarba
verde de acasă (1977); Doamna Chiajna, în Întoarcerea
lui Vodă Lăpuşneanu (1979); Vica, în Pădureanca
(1986); Pelaghia Roşu, în Flăcări pe comori; Nevasta
şoferului, în Muntele ascuns; secretara de jud., în
Preşedinta; Veta, în Nelu; Caravana cinematografică (Doamna Benea), regia Titus Munteanu (2008). Premii şi
distincţii: Medalia „Meritul cultural” cls. I (1967);
Ordinul „Meritul cultural” cls. IV pentru activitate
îndelungată şi merite deosebite în arta dramatică, cu
prilejul a 50 de ani de la înfiinţarea Teatrului Naţional Cj
(1969); Diplomă pentru interpretare rol, Ecaterina din
Pasărea Shakespeare de D. R. Popescu, Festivalul de
Teatru Iaşi (1975), ed. I; Premiu şi titlu de laureat pentru
Cerul înstelat deasupra noastră, etapa republicană
Festivalul naţional „Cântarea României” (1985); Premiul
şi laureată la festivalul „Cântarea României” (1987);
Certificat „Medalia Aniversării Culturale Clujene la 75
de ani,” aniversare a Teatrului Naţional Cluj (1994);
„Ordinul Naţional pentru Merit cu Grad de Cavaler al Culturii” (2002). Participări la festivaluri internaţionale:
Chişinău (1990); Graz, Austria (1994); Belgrad (1994);
Cairo (1994); Paris (1994); Tampere (1997); Karlsruhe
(2002). Referinţe:
• 1234 cineaşti români / Cristina Corciovescu, Bujor T. Râpeanu. -
Bucureşti, 1996, p. 376-377.
• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN, 2000, p. 328.
• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan
Fornade. - CjN, 2007, p. 619.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1436-1437.
URSULESCU, Octavian, prezentator de muzică
uşoară, critic muzical, jurnalist; n. 7
iul. 1947, Câmpul Cetăţii, MS.
Studii: Şc. Gen. „Vasile Alecsandri”
şi Lic. „Dimitrie Cantemir”, ambele
din Bucureşti; Fac. de Electronică,
Pol. Bucureşti. A copilărit la
Chiherul de Jos, apoi pleacă la
Bucureşti. A fost prezentator la
primele ediţii ale Cerbului de Aur, Festivalul de la
Mamaia, Steaua fără nume, Şlagăre în devenire, Meridiane ale cântecului. Este corespondent la
publicaţii muzicale: Billboards (SUA), Music Week
(Marea Britanie), Melodie (Cehia), Jazz Forum
(Polonia), Contemporanul, Scânteia autorului, Femeia,
Magazin, Astra, Dobrogea Nouă, Flacăra, Neurweg,
Ifjumunkas, Libertatea, Universul timpului liber, Ecran
Magazin, Liceenii, Dialog, Noul cinema, Azi, Doina,
Ambasador. Co-realizator al emisiunii radiofonice
săptămânale Radiorecording; De la 1 la 5; De la 3 la 7,
Estrada duminicală, Meloritm, Jazz Forum. Red. al
revistei Actualitatea muzicală. Contribuie la realizarea
unor albume Electrecord: Phoenix, Progresiv, Marina Voica, Aurelian Andreescu, Cornel Constantiniu,
Margareta Pîslaru. Membru în biroul de conducere al
Uniunii Criticilor Muzicali, Interpreţilor şi Coregrafilor
din România, membru al Federaţiei Internaţionale de
Jazz, membru în biroul secţiei de critică muzicală al
ATM. Referinţe:
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 240-242.
• Stele de milioane / Romeo Soare. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 64-
67.
• Chiheru ieri - Chiheru azi / Emanoil Hurdugaci. - TgM: Casa de
Editură „Mureş”, 2007, p. 136-137.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1438.
• „Zilele Chiherului” / Dorin Borda, Ilarie Opris; Foto: Ioan Florea.
În: Cuvântul liber, 9 oct. 2007, p. 8, 1 foto.
• 24 ore mureşene, 17 mart. 2001.
Ana Todea, Portrete mureșene
475
V
VAJDA Ludovic, istoric; n. 27 dec. 1926,
Dumitreni, com. Fîntînele, MS. Studii secundare şi univ.
la Cj. Dr. în istorie (1969). Asist. univ. (din 1951), apoi
şef de sector la Institutul de Studii Social-Politice de pe
lângă CC al PCR, filiala Cj (din 1955). Contribuţii
privind aspecte ale istoriei mişcării muncitoreşti din
Transilvania între anii 1848 şi 1918, presa socialistă şi
muncitorească, dezvoltarea mineritului şi a metalurgiei;
a colaborat la o serie de sinteze de însemnătate naţională
şi la editarea de documente privind istoria mişcării
muncitoreşti din România. Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Contribuţii la istoria mişcării sindicale din
Transilvania (1848-1917). - Bucureşti: s.l., 1957. - 117
p.
• Greva generală din România 1920. - Bucureşti, 1960.
• Munkás és parasztmozgalmak Erdélyben 1905-1907.
- Bucureşti, 1962. - 347 p.
• Marea răscoală a ţăranilor din 1907. - Bucureşti,
1967.
• Documente privind începuturile mişcării muncitoreşti
şi socialiste din România (1821-1878). - Bucureşti,
1971. • Cluj. Pagini de istorie revoluţionară. - Cj, 1971.
Studii:
• Începuturile dezvoltării mineritului de cărbuni în
Transilvania. În: Acta Musei Napocensis, 1964, p. 397-
419.
• Cu privire la pătrunderea capitalului austriac în
industria minieră şi siderurgică a Transilvaniei între
1848 şi 1867. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai,
1965, p. 63-78.
• Dezvoltarea extracţiei minereului de fier şi a
siderurgiei în Transilvania (1848-1867). În: Acta Musei Napocensis, 1965, p. 497-522.
• Începuturile revoluţiei industriale în mineritul şi
metalurgia din Transilvania. În: Anuarul Institutului de
Istorie şi Arheologie Cluj, X, 1967, p. 173-195.
• Formarea muncitorimii salariate în industria minieră
şi metalurgică din Transilvania 1848-1867. În: Acta
Musei Napocensis, 5, 1968, p. 227-237; 6, 1969, p. 307-
324.
• Capitalul străin în industria minieră şi metalurgică a
Transilvaniei (1867-1900). În: Acta Musei Napocensis,
9, 1972, p. 229-254. • Întreprinderea metalurgică de la Zlatna între anii
1848-1918. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai, 1973,
2, p. 67-95; 1974, 1, p. 77-102. Referinţe:
• Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 336.
VANCEA, Zeno, Oct. Zeno Vancea, compozitor, muzicolog; n. 8 oct. 1900, Bocşa Vasiovei,
CS - m. 15 ian. 1990, Bucureşti. Studii muzicale
începute la Lugoj (1915-1918); Conservatorul din Cj
(1919-1921), cu Augustin Bena, Hermann Klee şi
Gheorghe Dima; ulterior studiază la Neues Wiener
Konservatorium (1921-1926, 1930-1931); a frecventat ca
auditor cursurile de istoria muzicii
ale lui Guido Adler, la Univ. din
Viena. Prof. de muzică la Lic.
Militar TgM (1926-1929); prof. de
armonie, contrapunct şi istoria
muzicii (1929-1940) şi dir. al Conservatorului mun. TgM (1946-
1948); prof. la Conservatorul mun.
Tm (1940-1945), apoi, pentru puţin timp, a fost dir. gen.
al muzicii (1948-1949) şi al învăţământului artistic
(1949-1950) în Ministerul Artelor; prof. de istoria
muzicii (1949-1953) şi contrapunct (1953-1968) la
Conservatorul din Bucureşti. A fost secretar (1949-1953)
şi vicepreş. (din 1968) al UCMR; red. şef al revistei
Muzica (1953-1964). Opera: Baletul-pantonimă
Priculiciul (1933). Muzică simfonică: 2 Simfoniete
(1948, 1967), 2 Rapsodii bănăţene (1926, 1950), Preambul, intermezzo şi marş (1958), Burlesca, concert
pentru orchestră (1959); Concert pentru orchestră
(1961); Cinci piese pentru orchestră de coarde (1964);
Sonata pentru orgă şi orchestră de coarde (1976).
Creaţie de cameră: 6 Cvartete de coarde; Preludiu, Fugă
şi Tocata, pentru pian (1926); Cvartet bizantin (1931);
Preludiu şi Scherzo, pentru pian (1937). Muzică corală,
vocală. Ordinul Muncii cls. a II-a; Ordinul „Meritul
Cultural” cls. I; Premiul de compoziţie „George
Enescu”, obţinând succesiv menţiunea I (1934), premiile
al III-lea (1936), al II-lea (1937, 1938) şi I (1943); Premiul de Stat, Maestru Emerit al Artei (1954); Premiul
„Ciprian Porumbescu” al Academiei Române (1968);
Premiul Herder al Universităţii din Viena (1974); de mai
multe ori premii ale UCMR. Lucrări publicate:
• Chestionar de istoria muzicei universale : îndreptar
pentru uzul conservatoarelor, seminariilor şi liceelor. -
s.n., 1938. - 66 p.
• Istoria muzicii universale şi românesti. - TgM, 1938.
• Muzica bisericească corală la români. - Tm, 1944.
• Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur armonizată şi
aranjată pentru coruri mixte săteşti după vechile melodii de strană din Ardeal. - TgM: s.n., 1939. - 32 p.
• Cartea dirijorului de cor. Îndreptar pentru uzul
conducătorilor de cor. - Tm: Editura Mentor, 1945.
• Creaţia muzicală românească în sec. XIX-XX.-
Bucureşti: Editura muzicală, 1968. - Vol. I. - 1968; vol.
II. - 1979.
• Istoria muzicii universale în exemple (23 de broşuri
alăturate discurilor). - Bucureşti, 1966-1980.
- în colaborare:
• Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Editura
Ardealul, 2010. - 214 p.
Traduceri:
• Béla Bartók de Szabolcsi Bence. - Bucureşti: Editura
Muzicală, 1962. Referinţe:
• Muzica românească de azi. Cartea Sindicatului Artiştilor
Instrumentişti din România / P. Niţulescu. - Bucureşti: s.n., 1939. -
1103 p.
• Din muzica şi viaţa compozitorilor / Virgil Gheorghiu. - Bucureşti:
Editura Contemporană, 1942. - XII, 263 p.
• Muzicieni români. Lexicon. - Bucureşti: Editura Muzicală, 1970, p.
Biblioteca Judeţeană Mureş
476
438.
• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:
Romfel, [1993]. - 208 p.
• Universul muzicii româneşti: Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România (1920-1995) / Octavian Lazăr Cosma. -
Bucureşti: Editura Muzicală, 1995. - 590 p.
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Die Beziehungen Rumäniens und Österreichs: Geschichte,
Diplomatie, Kultur / Alexandru Popescu; Dan und Ştefan Stoica
herausg. - Iaşi: Institutul European pentru Colaborare Cultural-
Ştiinţifică, 1999. - 304 p.
• Dicţionar de mari muzicieni. - Bucureşti: Univers Enciclopedic,
2000. - 539 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 1. - TgM:
Ansid, 2002. - 268 p.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Personalităţi mureşene: Zeno Vancea / Bujor Dânşorean, A. Popa.
În: Steaua roşie, 12 febr. 1983, p. 3, 1 foto.
• Privire asupra trecutului muzical târgumureşean / Csíky Boldizsár.
În: Vatra, 32, nr. 9/10 (2005), p. 75-80.
VÁRADI Rudolf, actor, artist emerit; n. 1892,
Oradea - m. 1957, TgM. A jucat pe scene din Oradea,
Tm, CjN, Teatrul Naţional din Budapesta (1945). Din 1946 este actor la Teatrul de Stat TgM. Roluri mai
importante: Om de ştiinţă în Csongor şi Tünde de
Vörösmarty Mihály; Dezendorea în Agalit şi sihastri de
Jekely Zoltán; Bessemenos în Micii burghezi de Gorki;
Dandanache în O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale;
Gedo Felician în Furtună în munţi de Kiss-Kóvats; Hirin
în Jubiliare de Cehov. A jucat în filmele româneşti:
Testament, Casanova. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p.160.
VARGA József, actor; n. 21 mai 1902, Oradea - m.
27 mart. 1976 TgM. Actor la Teatrul de Stat TgM. A
interpretat peste 500 de roluri. Roluri mai importante:
Akim în Puterea întunericului de Tolstoi; Loric (slugă)
în Cei doi Bolyai de Németh László; Nenea László în Nu
pot trăi fără muzică de Móricz Zsigmond; Nenea Józsi
în Pasărea mică de Móricz Zsigmond. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 159. • Magyar színházművészeti lexikon, Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
VÁSÁRHELYI János, episcop ref.; n.1888, TgM
- m. 1960, înmormântat în Cimitirul Házsongárd, CjN. A
studiat la Univ. din Cj, apoi a făcut călătorii de studii la
Berlin, Iena, Basel şi Geneva. Pr. în Beszterce şi Cj.
Decan (1923-1926); vicar episcopal (1926-1936).
Episcop al Bisericii Ref. Protestante din Transilvania
(1936). Editor al ziarului protestant Reformátusok lapja
(1923-1926). Prim red. la organul oficial Református
Szemle.
Lucrări publicate:
• „Bizonyságtétel” egyházi beszédek. - Turda, 1925.
• Egyházunk és a reverzálisok. - Cluj, 1926.
• „Megrigasztaltatva-vigasztalni” Termetési beszédek
és imák. - Turda, 1926.
• „Tudom. Kinek hittem”. - Cluj, 1927.
• Egymás között. - 1928.
• Az életnél. - 1929.
• A mi Isten-tiszteletünk. - 1929.
• Árva Bethlen Kata öröme. - 1930.
• Jobban tied Uram. - 1930.
• Református élet. - 1931.
• Hittem, azért szólottam. - 1935. • Hastáti lakodalom. - 1933.
• A mi hitünk. - 1935.
• Az Élet útja. - 1936.
• În slujba lui Isus Hristos. - 1937. Referinţe:
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică - Bucureşti: Saeculum
I.O., 1999, p. 885.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
VASILIU, Vasile, actor, prof. univ; n. 29 dec.
1937, Iaşi - m. 6 nov. 2000, TgM.
Studii: IATC, Bucureşti (1962). Actor
la Teatrul Naţional TgM (1962-2000).
Roluri în: Dacă vei fi întrebat,
Oceanul, A douăsprezecea noapte,
Trei povestiri care merită povestite
(menţiune pentru interpretare),
Mătrăguna, Omul în robă, Muşcata
din fereastră (Georgică), Prinţul Turandot de Carlo
Gozzi, O noapte furtunoasă (Rică Venturiano), O scrisoare pierdută (Brânzovenescu), Sinucigaşul, Tot ce
avem mai sfânt, Livada de vişini, Havuzul, Îmblânzirea
scorpiei. Referinţe:
• Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000, p. 140.
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
15, 18, 21, 22, 25, 36, 37, 38, 51, 54, 67, 76, 89, 98, 102, 113, 149-150,
174, 180, 182, 184, 188, 192, 194, 206, 226, 227.
• Cuvântul liber: 12 nov. 1992, p. 2, 4 apr. 2000, 31 aug. 1999, 24
oct. 2000, 7 nov. 2000 (Necrolog), 4, 12 nov. 2000.
• Jurnalul de Mureş, iun. 2000.
VASS András, dirijor, n. 1979, TgM. Studii: Lic. de
Artă TgM, cu prof. Kreuzer
Viola, Kovács Zsuzsa;
îndrumat de compozitorul
Csíky Boldizsár, a fost admis
la Academia de Muzică
„Liszt Ferenc” din Budapesta,
specialitatea dirijat. A susţinut concerte, în studenţie, cu Orchestra Simfonică
din Miskolc, Orchestra Ministerului de Interne şi
Orchestra Simfonică MATÁV din Budapesta, cu
maeştrii de renume ai artei dirijorale, precum Lukács
Ervin, Gál Tamás. Distins cu premiul „Donáth Ede”.
Ana Todea, Portrete mureșene
477
Referinţe:
• Concert simfonic: pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 9 mai 2002.
• Seară de operă: pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 4 dec. 2003.
• Zilele muzicale târgumureşene. Ediţia a XLI-a, 5-26 mai 2011,
Caiet program, p. 31.
VASS Tamás, grafician; n. 15 dec. 1942, TgM - m.
28 mart. 1988, TgM. Absolvent al Lic.
de Artă TgM (1963) şi al IAP „Ion
Andreescu”, CjN (1969), prof.
Barabás István, Nagy Pál, Feszt
László. Expoziţii: Primăvara
studenţească, CjN (1967-1968); TgM
(1969-1972, 1975, 1993); Subotica,
Iugoslavia (1971); Bucureşti, Salonul
Republican de desen şi gravură (1973); TgM, Artă
Plastică (1973); TgM, Teatrul Naţional (1978, 1987);
TgM, redacţia Vatra (1979); Suceava, Cântarea României (1981); Botoşani, grafică (1982); CjN, Opera
Maghiară (1987); Teatrul de Stat, Sf. Gheorghe, grafică
(1988); TgM, Casa dr. Bérnádi György (2004). Premiul
I, Cântarea României (1981). Referinţe:
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 129.
• Interaktív grafikai kiállítás. În: Népújság(Kalauz), 2006. Okt. 20.,
p. 1.
• Aukcióval egybekötött Wass Tamás-emlékkiállítás. În:
Népújság(Kalauz), 2006. dec. 8.), p. 1.
VĂCARU, Diana, actriţă; n. 16 aug. ?. Studii:
Academia de Artă Teatrală, TgM
(1991). Actriţă la Teatrul Naţional
TgM (1996-2000), Teatrul din Sibiu
(2000-). Roluri în: Opt femei de
Robert Thomas, regia Hunyadi
András; Cvadratura cercului de V.
Kataev, regia Cornel Popescu;
Nascendo, de Alina Nelega, regia
Gavril Cadariu; Minunea sau viaţa ca o poveste de
Sânziana Popescu; Albertine, în cinci timpi; Romeo şi Julieta; Macbeth; Priveşte înapoi cu mânie; Ines de
Castro; Învierea; Şi miniştrii calcă strâmb. Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002. Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
127, 128, 137, 141, 143, 148, 184, 242.
• Diana Văcaru (fişă de creaţie) / Cornel Popescu. În: Cuvântul
liber, 1 febr. 2000, p. 4, 1 foto.
VÉCSEI Károly, cercet. şt.; n. 23 mart. 1923,
Gheja, MS. Studii lic. la TgM, univ. la Cj. Cercet. şt. la
Centrul de Știinţe Sociale TgM.
Lucrări publicate:
• Antiumanismul moralei religioase. - TgM: Editura
pentru Răspândirea Cunoştiinţelor Cultural-Știinţifice,
1962.
• Aspecte ale dezvoltării conştiinţei politice a
studenţilor. - Bucureşti: Editura Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului, 1969.
Studii şi articole:
• Dimensiunile fenomenului religios şi implicaţiile
educative, în preocupări privind educaţia materialist-
ştiinţifică a elevilor şi studenţilor. În: Revista de
pedagogie, 1979. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 161-
162. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997.
VECSERKA Zsolt, artist plastic, grafician; n. 27
febr. 1941, Periş, com. Gorneşti, MS.
Studii: Lic. „Bolyai Farkas” din TgM
(1962), apoi studii postliceale
agrozootehnice; Şc. de Arte din TgM,
cls. prof. Gheorghe Olariu. A lucrat în
cadrul Direcţiei Agricole a jud. MS, ca şef al Oficiului cartografic. A avut
şansa de a fi îndrumat de maestrul
emerit al artei Gy. Szabó Béla. Realizează ex-libris-uri;
participă la numeroase expoziţii de grup şi colective pe
plan local, în ţară şi străinătate; expoziţii personale:
Galeria Apollo, TgM (1979); BJM.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Erdélyi színfoltok / Hajdú Demeter Dénes, Gál Éva
Emese; Az illusztrációk szerzői: Gálfy-Bódi Tamás,
Vecserka Zsolt, Jorga Ferenc. - [Budapest]: Erdélyi
Művészetért Alapítvány, 1993. - 72 p. • Politici de inovare = Innovation Policies / Octavian
G. Pleşa; autor copertă Vecserka Zsolt. - TgM: Tipomur,
1996. - 163 p.
• Inovarea şi sfidările schimbării / Octavian Pleşa,
Florin Ciotea, Nicolae Naum; coperta Vecserka Zsolt. -
TgM: Multimedia, 1996. - 273p.
• 10 éves a nyárádszeredai kertészmérnöki oktatás.
1993-2003 / Szerkesztette dr. Jakab Sámuel; A borítót
tervezte: Vecserka Zsolt. - Mv.: Prisma, 2003. - 57 p. Referinţe:
• Erdélyi őszi tárlat: Vármegye Galéria 1993 szeptember 28-október
15: [katalógus] / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. - Budapest: s.n.,
1993. - [30] p.
• Encyclopedia biobibliographical of the art of the contemporary ex-
libris. - Vol. 15. - Portugalia: Editura Franciscană, 1994.
• Szíj Rezső - Kovács Rózsa Grafikai Gyűjtemény a Ráday
Múzeumban: [Katalógus] / A katalógust készítette, a kiadványt
szerkesztette K. Fogarasi Zsuzsa. - [Kecskemét]: Ráday Múzeum,
1995. - 344 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 248.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 348.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Vecserka Zsolt / Doru Mureşan. În: Steaua roşie, 27 ian. 1979, p. 3.
• Un mare artist şi arta lui miniaturală / Mihail Artimon Mircea. În:
Bibliotheca Marisiana, 1, nr. 1, 2006, p. 47-49.
VEÉR Renáta Klaudia, artist plastic, textilist; n.
25 ian. 1975, Reghin, MS. Studii: Lic. de Artă TgM
(1989-1993); Academia de Artă „Ion Andreescu”, CjN.
Expoziţii colective: Baia Mare, Bacău, Timişoara, TgM,
CjN. Referinţe:
Biblioteca Judeţeană Mureş
478
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.
október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. - Mv.:
[Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 348, foto.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1462.
VELICAN, Camil, avocat; n. 18 dec. 1878, TgM -
m. 12 iun. 1937, Alba Iulia, AB. Studii: Lic. la Alba
Iulia şi Blaj; Şcoala de ofiţeri; studii de drept la Cj şi Budapesta. Dr. în drept la Cj şi Budapesta (1901). A luat
parte la mişcările naţionale româneşti sub regimul
austro-ungar. A fost membru în Congregaţia din Alba.
Primar (4 dec. 1918 - nov. 1919) şi prefect de AB (1922-
1926). Membru în diferite soc.; fost preş. al organizaţiei
liberale de AB. Deputat de AB în mai multe legislaţii. Referinţe:
• Raportul anual al Societăţii de Lectură „Petru Maior” din
Budapesta pe anul administrativ 1898/99. - Budapesta: Proprietatea
societăţii, 1899. - 32 p.
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică. - Bucureşti: Saeculum
I.O., 1999. - Vestala, p. 892.
• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi
Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară
Clujeană, 2000, p. 375.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
VENTER, Liviu, artist plastic; n. 3 febr. 1940,
Lichioara, com. Şincai, CJ. Studii: Lic. de Arte Plastice
din CjN (1959); IPed. de 3 ani al Fac. de Arte Plastice
din cadrul UBB CjN (1965). Prof. de desen la Gimnaziul
de Stat „Traian” Târnăveni (1965-1999); colaborator al
Casei Municipale de Cultură „Mihai Eminescu”;
scenograf, regizor, organizator şi realizator de spectacole
literar-muzical-coregrafice şcolare. Referinţe:
• Artă plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -
TgM: Ardealul, 2008, p. 308.
VESCAN, Ioan, om politic, prefect de MS, senator,
avocat; n. 22 aug. 1877, Viişoara, CJ
- m. 30 mart. 1946, TgM,
înmormântat la Viişoara. Studiile la
Blaj; Univ. „Impăratul Iosif al II-lea”
din Cj, Fac. de Drept. Prefect de MS
între anii 1919-1920, 1928-1931,
1932-1933; senator în Parlamentul
României (1922-1926); preş. PNŢ,
Organizaţia MS (1927-1946). Membru fondator al ASTREI, desfăşoară o activitate culturală benefică
creşterii conştiinţei de neam; voluntar în Armata
Română şi luptător pe frontul de la Mărăşeşti. Avocat de
profesie, din 1928 a fost membru în conducerea Cons.
avocaţilor din Baroul MS şi membru al Uniunii
Avocaţilor din România. Contribuie la ridicarea celor
două Catedrale - Ortodoxă şi Catolică - din TgM prin
organizarea de acţiuni filantropice. Construieşte o
biserică, cu contribuţie personală, în Viişoara, unde este
înmormântat. În urma Diktatului, duce drapelul ligii
antirevizioniste în com. sa natală, Viişoara, de lângă
Turda, apoi se refugiază la BV, unde continuă lupta de
eliberare a Ardealului, fiind ales preş. al refugiaţilor şi
expulzaţilor din Ardealul de Nord, BV. A fost şi
acţionarul principal al băilor din Sovata. Pentru merite
deosebite în realizarea Marii Uniri, ca şi pentru
instalarea adm. româneşti în Transilvania, a fost distins
cu Ordinul „Ferdinand I” în grad de Ofiţer, cu „Coroana României” în grad de Cavaler, cu „Steaua României” în
grad de Comandor şi Medalia „Meritul industrial şi
comercial”. Referinţe:
• Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.
- Timişoara-Arad, 1931.
• Povestea vieţii mele / Maria, Regina României. - Bucureşti: Editura
Adevărul. - Vol. 3, p. 574.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ion Silviu Nistor. -
CjN: Dacia, 1981.
• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN: Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2000, p. 334.
• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi
Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară
Clujeană, 2000, p. 463.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Turda leagăn de civilizaţie românească / Valentin Vişinescu. -
CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.
• Dr. Ioan Vescan 1877 - 1946: micromonografie 2006 / Valentin
Vişinescu, Eugen Vescan. - CjN: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006. -
114 p.
• Cuvântul liber, 16 mai 2003 (date biografice).
• Dr. Ioan Vescan, prefectul / Ilarie Gh. Opriş, Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, 29 oct. 2005, p. 2.
VICIU, Emilia, prof., ped.; n. 24 febr. 1913,
Socolul de Câmpie, MS - m. iul. 1995, Blaj, AB. Şc.
prim. la TgM (1919-1923); Lic. „Unirea” (1930); Fac. de
Filosofie şi Litere a Univ. din Cj (1936); Seminarul ped.
(1943-1944). Prof. suplinitor la Şc. normală de învăţători
din Cj (1936-1939), predând ped.; prof. de filosofie la
Lic. de fete „Maria Doamna” din Suceava (1939-1940);
predă ped. la Şc. normală de învăţătoare din Blaj (1940-1945); dir. la Şc. normală de învăţătoare din Carei, SM
(1945-1948). Referent, apoi contabil la Depozitul de
spirt din Blaj (1948-1952); arestată şi reţinută în
închisorile din Făgăraş, Braşov, Satu-Mare, pentru
activitate religioasă gr.-cat. Contabilă la Crescătoria de
porci din Blaj (1953-1954); la Vinalcool (1954-1956);
reîncadrată în învăţământ la Negreşti-Oaş, SM (1956-
1957); la Şeica Mare, SB (1957-1961); Şc. medie din
Blaj (1961-1969); Şc. nr. 4 din Blaj (1969-1970), predă
lb. română. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 277.
• Un gând pios, pentru un suflet nobil: Profesoara Emilia Viciu / A
consemnat Elena Moldovan. În: Unirea. Blaj, 9, nr. 7 (iulie 1998), p. 7.
Ana Todea, Portrete mureșene
479
VIDA Árpád, artist plastic; n. 4 apr. 1884, TgM - m.
21 febr. 1915, Budapesta. Studii: Șc.
elementară şi Col. Ref. din TgM, sub
îndrumarea lui Gulyás Károly; Şc.
superioară de desen din Budapesta
(1903-1907). Lucrează în atelierul prof. Olgyai Viktor din Budapesta;
participă la expoziţii în ţară şi
străinătate. Autoportretul în acuarelă
este achiziţionat de stat pentru colecţia Muzeului de Arte
Frumoase din Budapesta. Expoziţii: Expoziţia de desen,
Budapesta (1907); Salonul de iarnă, Budapesta (1908);
Expoziţia de acuarelă din Dresda; Salonul de iarnă,
Műcsarnok (1909); Expoziţia de desen, TgM (1910);
Veneţia (1910); Budapesta, Salonul de iarnă (1910);
Budapesta, Expoziţia Asoc. pictorilor în acuarelă şi
pastel (1911); Paris, Expoziţia Soc. Naţionale de Arte Frumoase (1911); TgM, Expoziţia elevilor prof. Gulyás
Károly la Col. Ref.; Budapesta, Artişti ardeleni, peisaje
ardelene, Muzeul de Arte Frumoase (1940); TgM,
Expoziţia retrospectivă Vida Árpád - Dósa Géza (114
lucrări), în Palatul Culturii (1944). Premiul concursului
de afişe de la Műcsarnok (1910); Premiul Eszterházy,
pentru portretul în acuarelă a scriitorului Palágyi Lajos şi
o bursă de studii la Paris. Vizitează şi expune la
München, Veneţia, Florenţa, Roma, Napoli, Bratislava;
se stabileşte la Budapesta. Referinţe:
• Anuarul Colegiului Reformat din Tg.Mureş. - TgM: s.n., 1902, p.
204.
• Maros-Vásárhely és a háború 1914-1915 / Szerkeszti Oroszlány
Gábor. - 2. könyv. - 1915. - 100 p.
• Akvarellek, Pasztellek és Grafikai Művek Nemzetközi Kiállítása
1909. - Budapest: Singer és Wolfner kiadása, [1909]. - 128 p.
• Almanach: (Képzőművészeti lexikon) / a Nemzeti Szalon Nyugdíj
Intézete javára szerkesztették Déry Béla, Bányász László, Margitay
Ernő. - Budapest: s.n., 1912. - 304 p.
• Catalogul pinacotecii Oraşului Tîrgu-Mureş / Aurel Ciupe. - 1933.
• Művészeti Lexikon / Éber László. Vol. 2. - Budapest, 1935, p. 589.
• Catalogul pinacotecii Municipiului Târgu-Mureş 1939 / Întocmit
de Aurel Ciupe. - Ed. a 2-a. - TgM: s.n., 1939. - 25 p.
• Erdélyi művészeti kiállítás: 1941 Kolozsvár, Egyetemi Könyvtár /
felelős kiadó: Felvinczi Takács Zoltán. - Kv.: Minerva Irodalmi és
Nyomdai Műintézet Részvénytársaság, 1941. - 47 p.
• Művészeti Lexikon / Zádor Anna, Ghenton István. - Vol. 4. -
Budapest: Akadémiai kiadó, 1968, p. 683.
• Vida Árpád / Catalogul a fost redactat de Sükösd Ferenc; fotografii
executate de Körtési Lajos; Proiectul catalogului = Katalógus terv
Balázs Imre. - Mv.: Muzeul de Artă, 1970. - 84 p.
• Erdélyi magyar művészek a XVIII - XX. században / M. Kiss Pál. -
Pápa: Pápai M. Kóny., 1990. - 204 p.
• Marosvásárhely és vártemploma / Szerkesztette Medvigy Endre;
képszerkesztő K. Fogarasi Zsuzsa. - Budapest: [s. n.], 1990.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 352.
VINCZE László, ilustrator de carte, caricaturist,
grafician; n. 31 ian 1957, Medgidia,
CT. Studii: Lic. de Artă TgM.
Restaurator de biserici (1981-1984),
întreprinzător (1992); grafică de carte la
Editura Mentor, TgM; organizează
tabere artistice de pictură, minigrafică.
Expoziţii personale: TgM (1980, 1995, 1997); Budapesta (1990); expoziţii de
grup: Suceava (1975); TgM (1977); Tg. Secuiesc (1992),
Vásárosnamény (1992); Covasna (1993); Varşovia,
Malbork (1994, 1995); Budapesta; Paris; Pápa; Chrndin
(1996). A publicat în: Utunk, Vörös Zászló, Új Élet.
Premiul revistei Luceafărul (1977). Premii: Proiect de
grafică (1992); Bienala din Malbork, Premiul de bronz;
Premiul KBK, Budapest (1996).
Lucrări publicate:
• A Maros megyei magyarság történetéből: tanulmányok / Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó
Miklós; a borítót Vincze László tervezte. - Vol. 1. - Mv.:
Mentor, 1997. - 355 p.; Vol. 2. -2001. - 399 p.
• Valaki tévedett / Wass Albert; Szerkesztette: Nagy
Pál; a borítót Vincze László tervezte. - Vol. 1. - Mv.:
Mentor, 2003. - 339 p.; Vol. 2. 2004. - 287 p.; Vol. 3:
2005. - 272 p.
- în colaborare:
• Magyarok a határainkon túl - a Kárpát-medencében /
Az ábrákat készítette Vincze László. - 2. jav. kiad. -
Budapest: Tankönyvkiadó, 1992. - 179 p. • Napfogyatkozás az Egyetem utcában : elbeszélések a
naptárról, a Városról és a családról / Sebestyén Mihály;
a borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1994. -
167 p.
• Római délután: esszék, tanulmányok / Kereskényi
Sándor; a borítót Vincze László tervezte. - Mv. : Mentor,
1995. - 164 p.
• Küldj milliárd palackot: Válogatott versek / Szőcs
Kálmán; a borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor,
1995. - 111 p.
• Vár állott, most kőhalom: emlékképek, gondolatok az erdély magyar földbirtokosok életéről / Mikó István; a
borítót tervezte Vincze László. - Kv.: Erdély Református
Egyházkerület, 1996. - 123 p.
• Üzenet a látóknak / Dr. Fodor Ferenc; a címlap
Vincze László munkája. - Mv.: s.n., 1996. - 223 p.
• Mörfi: (följegyzések a 20. század végéről) / Kuszálik
Péter; a borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor,
1996. - 207 p.
• Farmacia naturii / Dr. Andor Oláh; coperta László
Vincze. - TgM: Mentor, 1996 - 112 p.
• 130 Reţete culinare cu mere / Sofia Obreja; coperta
László Vincze. - TgM: Mentor, 1996. • Starea ecologică a râului Mureş = A Maros folyó
ökológiai állapota / Sárkány-Kiss Endre, Sîrbu Ioan,
Hamar József; grafician: Vincze László. - Szolnok: Tisza
Klub, 1997. - TgM: Pro Europa. - 194 p.
• Vademecum cromatografic: tehnici de analiză
cromatografică pe strat subţire a substanţelor
medicamentoase / Árpád Gyéresi; coperta Vincze
László. - TgM: Mentor, 1997. - X, 382 p.
• Vadászkalandok a csodák országában / Mikó István;
illusztrálta Vincze László. - Csíkszereda : Pro-Print,
1997. - 152 p. • A marosvásárhelyi utcák, közök és terek történeti
névtára = Indicatorul istoric al străzilor, pasajelor şi
pieţelor din Târgu-Mureş / Pál-Antal Sándor; borítóterv:
Vincze László. - TgM: Mentor, 1997. - 223 p.
• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu
participare internaţională, Târgu-Mureş, Sălile de
expoziţie ale Palatului Culturii, Decembrie 1997:
[Catalog de expoziţie] / Machetare Vincze László. -
Biblioteca Judeţeană Mureş
480
TgM: s.n., 1997. - 53 p.
• Să ne păstrăm frumoase / Coperta László Vincze. -
TgM: Mentor, 1997. - 112 p.
• Névtelen névnap : versek / Vitus K. György; a borítót
Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1997. - 83 p.
• Légyott északi fénnyel: skandináv elbeszélők;
borítóterv Vincze László. - Mv.: Mentor, 1997. - 204 p.
• Ghidul acţionarului începător / Victor Erős; coperta
Vincze László. - TgM: Mentor, 1997.
• Târgu-Mureş: A Guidebook in pictures = Neumarkt
am Mieresch: Stadtführer in Bildern. - TgM: Prisma, 1998. - 104 p.
• Éjféli esők: válogatott versek / Király László; a
borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998. -
348 p.
• Dégi Gyurka pontozója: kisregény / Bölöni
Domokos; a borítót készítette Vincze László. - Mv.:
Impress, 1998. - 122 p.
• Bohócruhában. Kolozsvári és Szatmárnémeti magyar
színjátszás 1965-1989 / Darvay Nagy Adrienne; a borítót
Vincze László tervezte. - Mv: Mentor, 1998. - 255 p.
• Átiratok múzeuma: versek / Bogdán László; a borítót
Vetró András grafikájának felhasználásával Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998. - 183 p.
• Târgu-Mureş: ghid fotografic = Marosvásárhely:
képes útikalauz; design Vincze László. - TgM: Prisma,
1998. - 104 p.
• Pentru sănătatea sistemului osos: alimente, meniuri /
Dr. Carol Bedő; coperta László Vincze. - TgM: Mentor,
1998. - 40 p.
• Erdélyi peregrinusok: erdélyi diákok európai
egyetemeken: 1701 - 1849 / Szabó Miklós, Szögi László;
a borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998. -
610 p. • Csontbarát étrend / Dr. Bedő Károly; a borítót
Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1998.
• Csecsemő- és gyermekgondozás: hasznos tudnivalók
szülőknek / Dr. Pap Zoltán; a borítót Vincze László
tervezte. - Mv.: Mentor, 1998.
• Am fost medic la Gherla: Dreptul la adevăr /
Alexandru Maier; coperta László Vincze. - TgM:
Mentor, 1998. - 297 p.
• Mörfi újabb szövegei / Kuszálik Péter; A borítót és az
illusztrációkat Vincze László rajzolta. - Csíkszereda:
Pro-Print Könyvkiadó, 1998. - 183 p.
• Velence harangjai: versek / Nagy Attila; festményének felhasználásával Vincze László tervezte. -
Mv.: Mentor, 1999. - 72 p.
• Tizenhárom almafa / Wass Albert; a borítót Vincze
László tervezte. - Mv.: Mentor, 1999 - 264 p.
• Olvassuk együtt: versmagyarázatok / Markó Béla; a
borítót Vincze László tervezte. - 2, változatlan kiadás -
Mv.: Mentor, 1999. - 172 p.
• A nagyidai cigányok: hősköltemény négy énekben /
Arany János; könyvterv és illusztrációk Vincze László. -
Mv.: Mentor, 1999. - 96 p.
• Mezőségi hiedelmek / Keszeg Vilmos; a borítót tervezte Vincze László. - Mv.: Mentor, 1999. - 384 p.
• A Körös-Medence folyóvölgyeinek természeti
állapota = Starea naturală a văilor din Bazinul
Crişurilor; ilustraţii Vincze László; Wilhelm Sándor. -
Szolnok: Tisza Klub, 1999 - TgM: Pro Europa. - 295 p.
• A gyökerek alatt: kisregény / Papp Ferenc; Székely
János előszavával; a borítót Vincze László tervezte. -
Mv.: Mentor, 1999. - 124 p.
• Examinarea bolnavului glaucomatos / Dogan
Denislam, Francisc Fodor; coperta László Vincze. -
TgM: Mentor, 1999. - 219 p.
• Egy másik arc: [versek] / Kinde Annamária; coperta
Vincze László. - Mv.: Mentor, 1999. - 72 p
• Categoriile înstrăinării: contribuţii la interpretarea
scrierilor din tinereţe ale lui Hegel / András Béres;
coperta László Vincze. - TgM: Mentor, 1999. - 144 p. • Bot és fapénz: novellák / Bölöni Domokos; borítóterv
Vincze László. - Mv.: Mentor, 1999- 192 p.
• Bolyai Farkas drámái / Bolyai Farkas; borítóterv
Vincze László. - Mv.: Mentor, 1999 - 288 p.
• Marosvásárhely történetéből / Szerkesztette Pál-
Antal Sándor, Szabó Miklós; a borítót Vincze László
tervezte. - Mv.: Mentor, 1999 - 268 p.
• Kákonyi Csilla / Jánosházy György; képszerkesztés
és borítóterv Vincze László. - Mv: Mentor, 1999 - 80 p.
• Bernády György emlékezete / Szerkesztő Nagy
Miklós Kund; a borító Vincze László munkája. - Mv.:
Impress, 1999 - 128 p. • A Szerelem eposzából / Ady Endre; a borítót Vincze
László tervezte. - Mv.: Mentor, 1999 - 223 p.
• Szentségvivők: erdélyi regény / R. Berde Mária; a
borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 1999 -
380 p.
• Fehér éjszakák: finnországi svéd írók; borítóterv
Vincze László. - Mv. : Mentor, 1999 - 154 p.
• Napnyugati vándorlás: válogatott elbeszélések és
novellák / Mózes Attila a borítót Vincze László tervezte.
- Mv.: Mentor, 2000 - 305 p.
• A szemgyógyászat évszázadai Erdélyben / Dr. Fodor Ferenc; a borítón Vincze László metszete. - Mv.:
Mentor, 2000 - 260 p.
• Orvos voltam...Szamosújváron / Alexandru Maier; a
borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 2001 -
271 p.
• Marx József / Jánosházy György; kötet- és borítóterv
Vincze László. - Mv.: Mentor, 2002.
• Kós András / Németh Júlia; Borítóterv: Vincze
László. - Mv.: Mentor, 2002 - 34 p
• Székely önkormányzat-történet / Pál-Antal Sándor; a
borítót Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 2002 -
488 p. • A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és
közlemények / Pál-Antal Sándor; A borítót Vincze László
tervezte. - Mv.: Mentor, 2003 - 432 p.
• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben :
erdélyi értelmiség, városfejlődés és paraszti gazdálkodás
a XVI-XIX. században / Szabó Miklós; Borítóterv:
Vincze László.-Mv.: Mentor, 2003 - 292 p.
• Más források - más értelmezések / Kiss András;
Borítóterv: Vincze László. - Mv.: Mentor, 2003 - 513 p.
• Lövith Egon / Németh Júlia; A sorozat borítóját
Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 2004 - 37 p.; [48] p.
• Maros-széki intézmények és pecsétjeik a XVI.
századtól 1867 -ig / Pál-Antal Sándor; A borítót Vincze
László tervezte. - Mv. [TgM]: Mentor, 2004 - 439 p.
• Kedei Zoltán / Nagy Miklós Kund; A sorozat
Ana Todea, Portrete mureșene
481
borítóját Vincze László tervezte. - Mv. [TgM]: Mentor,
2004 - 38 p., [40]p.
• 1848 erdélyi magyar vezéralakjai / Egyed Ákos; A
borítótervet Vincze László készítette. - Mv. [TgM] :
Mentor, 2004. - 219 p.
• Tóth László / Banner Zoltán; A sorozat borítóját
Vincze László tervezte. - Mv.: Mentor, 2005 - 32 p. : il;
[42] p.
• A nagyidai cigányok: Hősköltemény négy énekben / Arany János; [Könyvterv és illusztrációk Vincze
László]. -Mv.: Mentor Kiadó, 2006. - 96 p.
• Mezőségi hiedelmek [2006] / Keszeg Vilmos; a
borítót tervezte Vincze László. - 2. kiadás - Mv.: Mentor,
2006. - 384 p. Referinţe:
• Caricaturişti mureşeni / Romeo Soare. - TgM: Casa de Editură
„Mureş”, 1995, p. 65, foto.
• CSOMA: 1996: A magunk keresése [a Csoma-Tárlat katalógusa] /
Bevezető Gazda József; Fotók Albert Levente, Jákó Ferenc.-
Kovászna: Kőrösi Csoma Sándor Közművelődési Egyesület, 1996. - 23
p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 1. A-K, 1996. - 343 p.; Vol. 2. L-Z, 1997. - p.
253.
• Romániai magyar ki kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-Scripta,
1997, p. 623-624.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 354.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Erdélyi magyar ki kicsoda: 2010. - S.l, A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 720-721.
VINCZE Melinda, artist plastic, textilist; n. 9 dec.
1966, Luduş, MS. Studii: Liceul Ped. TgM; Academia de
Arte Vizuale „Ion Andreescu” CjN (1990-1996), prof.
Apostu Gheorghe, Brînzaş Raveca, Pop Ioan Augustin,
Radu Pulbere, Cornel Ailincăi; masterat (1997).
Expoziţii de grup: CjN (1992, 1994, 1996), Academia
(1970, 1996); Bucureşti (1996); Graz (1993); Textil TgM (1996, 1997). Referinţe:
• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale
şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale
neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale:
[Catalog] / Tehnoredactarea catalogului Nagy Dalma. - [TgM]: s.n.,
1997.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.
október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt ; foto
Mester Tibor. - Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 354, foto.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
VINTILĂ, Annamaria, bibliotecar bibliograf; n.
16 iun. 1966, TgM. Studii: Univ.
„Lucian Blaga” SB, Col. de
Biblioteconomie - Arhivistică (1995).
A activat ca prof. suplinitor la Şc.
Gen. Săbed, MS, apoi, din 1995 până în prezent, este bibliotecar bibliograf
la BJM, secţia Informare
bibliografică. Participă la dezbateri
profesionale şi sesiuni de comunicări locale, naţionale şi
internaţionale, precum: Sárospatak, Tata din Ungaria, la
Biblioteca Mun. „Petru Maior” din Reghin. Susţine
cursuri de bibliografie pentru studenţii practicanţi la
BJM. Membră a ANBPR, filiala Mureş (1995-2008).
Lucrări publicate:
• Bibliografia publicaţiilor periodice: 1995-2000 =
Időszaki kiadványok bibliográfiája. - TgM: BJM, 2001. -
184 p.
• Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în judeţul Mureş: 1996-2000= A Maros megyében kiadott
könyvek, albumok, térképek bibliográfiája. - TgM: BJM,
2003. - 252 p.
• Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în
judeţul Mureş: 2001-2005 = A Maros megyében kiadott
könyvek, albumok, térképek bibliográfiája. - TgM: BJM,
2008. - 315 p.
- în colaborare:
• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic /
Ana Cosma; colab.: Anna Szász-Vintilă, Maria Fülöp. -
TgM: BJM, 2000. - 212 p. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a
könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária.
Colab.: Ferencz Klára, Vintilă Anna. - TgM: BJM, 2002.
- XXVII, 339 p.
• Biblioteca Judeţeană Mureş: Caiet documentar
elaborat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de lectură
publică la Târgu-Mureş 1802-2002. - TgM: BJM, 2002.
- 38 p.
Studii şi articole:
• Bibliotecile publice mureşene reflectate în presa
anului 2004. Bibliografie / Ana Todea, Anna Vintilă. În: Libraria. Anuar. BJM, an 4 (2005), p. 148-168.
• Producţia editorială mureşeană în perioada 1990-
2000 oglindită în Bibliografiile mureşene. În: Libraria.
Anuar. BJM, an 4, 2005, p. 140-147.
• Biblioteca Judeţeană Mureş în presa anului 2005 /
Elena Hodoş, Ana Todea, Anna Vintilă. În: Bibliotheca
Marisiana, 1, nr. 1, 2006, p. 53-56.
• „Deschiderea spre Europa înseamnă în primul rând
deschiderea spre noi înşine...” În: Bibliotheca
Marisiana, 1, nr. 1 (2006), p. 15.
• Fülöp Mária, Ferencz Klára, Bibliografia locală
retrospectivă a judeţului Mureş: Cărţi editate până în anul 1944-Maros megye retrospektív helyismereti
könyvészete: 1944-ig megjelent könyvek, Târgu-Mureş,
Biblioteca Judeţeană Mureş, 2005, 2 volume, 862 p. În:
Libraria. Anuar. BJM, 5, 2006, p. 267-270.
• Könyves műveltség Erdélyben, Marosvásárhely,
Mentor kiadó, 2006, 267 p. În: Libraria. Anuar. BJM, nr.
5, 2006, p. 270-271.
• Iubea florile, cărţile şi oameni: In memoriam Halász
Boriska. În: Bibliotheca Marisiana, an. 4, nr. 1 (2009),
11-12. Referinţe:
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 250-251.
• Scriitori români mureşeni. Eveniment editorial / Nicolae Băciuţ. În:
Cuvântul liber, 11 nov. 2007, p. 3, 1 foto.
• O nouă activitate culturală a Bibliotecii Judeţene / Ioana Florea.
În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 5.
• Lansare de carte („Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor
editate în Judeţul Mureş 2001-2005”). În: Cuvântul liber, 22 apr. 2008,
p. 15.
Biblioteca Judeţeană Mureş
482
VIZI Francisc, pianist; n. Reghin, MS. Şc. de
Muzică din Reghin, prof. Körtesi
András; Lic. de Artă din TgM, prof.
Ávéd Silló Éva. Cu prilejul
Concursului Internaţional „George
Enescu” din Bucureşti, a fost
remarcat de către prof. Gerard
Frémy; din 2000, a continuat studiile
de masterat, primind o bursă de studii din partea guvernului francez, la Conservatorul
Naţional Superior din Paris (1992-1995); în 1998, a
obţinut primul loc, în unanimitate, la concursul de
masterat, cls. prof. Jaques Rouvier; masterat la
München, prof. Elisso Wirssalatze (2003). Distincţii:
Premiul II la Concursul Internaţional „Maria Callas” din
Barcelona (Spania, 2000); premiul I la Concursul
Internaţional Saratov (Rusia, 2000); premiul VI,
Concursul Internaţional Hamamatzu (Japonia, 2000);
laureat al Concursului Internaţional „Arthur Rubinstein”
din Tel Aviv (Israel); locul II la Concursul Internaţional ARD München (Germania, 2002). A participat la
cursurile de măiestrie conduse de György Sebők şi Leon
Fleischer. A susţinut recitaluri în România, Franţa,
Germania, Ungaria, Cehia, Rusia; a concertat cu
ansambluri precum Orchestra Radio din Bucureşti,
Orchestra Simfonică din Tokio, Orchestra Simfonică din
Mexic, Filarmonica din Israel, Orchestra Radio din
München, cu care a înregistrat, în 2002, Concertul nr.2
pentru pian de Bartók; a realizat înregistrări pentru
Radio France şi un Compact disc cu sprijinul Fundaţiei
Yvonne Lefeburne. Referinţe:
• Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000.
• Cuvântul liber, 26 aug. 2000, p. 3; 4 sept. 2003, p. 11.
• Prospect: concert simfonic extraordinar. Filarmonica de Stat TgM,
15 apr. 2010.
VLASIU, Ion; Vlas Ioan la naştere; pseudonime:
Lukian Vlasiu, Saul Palaghia, Gheorghe
Scridon; scriitor (vezi: Ana Cosma,
Scriitori români mureşeni), sculptor, pictor; n. 6 mai 1908, Lechinţa de
Mureş, MS - m. 18 dec. 1997,
Bucureşti, înmormântat la Mănăstirea
Cernica. Cls. primare la Lechinţa de Mş
şi Ogra, sub ocrotirea bunicilor (fiind
orfan de ambii părinţi); Şc. de Arte şi Meserii din TgM,
secţia tâmplărie (1921-1926); secţia artistică a
Academiei de Arte Frumoase, Cj (1928-1931); studii în
străinătate: Praga, Belgrad, Budapesta, Zagreb, Veneţia,
Milano, Paris (1937-1938). Îşi schimbă numele în Vlasiu
(1921). Muncitor la Atelierele principale, Cj (1926-1928). Deschide prima expoziţie de sculptură la TgM,
semnând Lukian Vlasiu (1932); expoziţii de sculptură,
desen, pictură, la Cj (1936), Bucureşti, Tm, Sighişoara,
Bv. Editează la Cj, în colab. revista de avangardă
Herald, unde semnează Saul Palaghia (1933). Deschide
o şc. liberă de sculptură la Cj (1936). La Paris participă
cu trei sculpturi în lemn la Exposition Internationale de
la Galerie Contemporaine, realizează o expoziţie
personală de pictură şi participă cu sculptură în piatră şi
picturi la Salon des Tuileries. Este numit prof. la
Academia de Arte Frumoase din Tm (1938-1939). Se
stabileşte la Cj (1939). Ilustrează Antologia poeţilor
tineri din Ardeal (întocmită de Emil Giurgiuca, 1939).
După Dictatul de la Viena se stabileşte în Bucureşti
(1940). Are activitate intensă în diverse domenii.
Participă la toate Saloanele Oficiale (1940- ). Este primit
în Asoc. Scriitorilor din Bucureşti (1940). Publică
cronică plastică. Este numit inspector al muzeelor din
Transilvania (1942). Participă cu sculpturi la expoziţiile
organizate de statul român la Dresda, Zürich, Stockholm
(1943). În refugiu, la Sălişte-Sibiu, redactează forma definitivă a romanului Am plecat din sat, adăugând şi
anii copilăriei Satul uitat (1944). Participă cu sculptură
la expoziţia organizată de Ministerul Culturii şi Artelor
la Belgrad şi Budapesta (1945). În perioada 1949-1956
expune la expoziţiile de stat şi scrie romanul
memorialistic Drum spre oameni. Realizează mai multe
monumente statuare în ţară: Sighişoara, la cererea lui
Horia Teculescu, busturile lui Zaharia Boiu, Ilarie
Chendi, Nicolae Filipescu (1937) şi ale lui Mihai
Eminescu şi Octavian Goga, la lic. din acest oraş (1939).
Ciopleşte în piatră monumentul funerar al poetului
George Boldea (1937) la iniţiativa poetului Emil Giurgiuca. La Bucureşti: monumentul funerar al lui
George Coşbuc din Cimitirul Bellu (1944, iniţiat de
Asoc. refugiaţilor ardeleni); grupul statuar Ion Creangă
în Parcul Herăstrău (1971); la aeroportul TgM,
monumentul lui Aurel Vlaicu (1976). Red. şef la revista
Arta a UAP (1963-). Membru al Asoc. Internaţionale a
Criticilor de Artă (1966). Participă cu o lucrare în bronz
la Salonul internaţional de sculptură în aer liber de la
Middelheim, Belgia (1967). Cu patru lucrări în lemn şi
piatră, participă la Paris la „Expoziţia Omagială
Brâncuşi,” cu ocazia Colocviului Brâncuşi, organizat de Asoc. Internaţională a Criticilor de Artă. Cu sculptură la
Bienala de la Veneţia (1976) şi la expoziţia ţărilor
socialiste „30 de ani victorioşi” itinerată la Moscova,
Praga, Budapesta, Sofia, Plovdiv, Varşovia şi Bucureşti
(1976); expoziţie de pictură la Varșovia (1977);
expoziţie de pictură la Pireu, în Grecia (1979); la
Bucureşti (1980, la Expoziţia ţărilor socialiste). Dr.
Honoris Causa al UBB CjN (mai, 1993). „Cetăţean de
Onoare” al oraşului TgM (1997). A primit numeroase
premii artistice şi literare, ordine şi medalii: Premiul I al
Academiei pentru Sculptură (1928); premiul Academiei
Române pentru volumul Am plecat din sat (1939); premiul II pentru sculptură la „Expoziţia de artă plastică
ardeleană: 1919-1939,” organizată de ASTRA la Cj
(1939); Premiul pentru sculptură „Anastasie Simu” (la
Salonul Oficial din Bucureşti, 1942); premiul I pentru
bustul lui Puskin (1945). Obţine: „Ordinul Meritul
cultural” - cls. II (1968), titlul de „Artist Emerit” şi
medalia comemorativă „Eminescu-Creangă” (1969),
„Ordinul Meritul cultural” clas. I şi medalia „A 50-a
aniversare a P.C.R.” (1971), medalia „A 25-a aniversare
a proclamării Republicii” (1972), Ordinul „23 August” -
cls. III pentru monumentul Horea, Cloşca și Crişan din CjN (1974); medalia „30 de ani de la eliberarea
României de sub dominaţia fascistă” pentru Monumentul
Unirii din Blaj (1975), „Ordinul Muncii” - cls. II pentru
monumentul Ion Creangă din Piatra Neamţ (1983).
Ana Todea, Portrete mureșene
483
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Cartea de
toate zilele (1987).
Lucrări publicate • Poveste cu năluci. - Bucureşti: s.n., [1940]. - 247 p.
• Amintiri. - Bucureşti: Fundaţia Culturală Regală
„Regele Mihai I”, 1942.
• Puiul de veveriţă. - Bucureşti: Editura Tineretului,
1962. - 48 p.; 1967. - 48 p.
• O singură iubire. - Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1965. - 440 p. ; ed. a 3-a. - Bucureşti: Editura
„Eminescu,” 1977. - 392 p.
• Drum spre oameni. - Bucureşti: Editura „Eminescu,”
1970. - 3 vol. - Vol. 1: Copilăria uitată. Am plecat din
sat. - 416 p.; Vol. 2: Casa nebunilor. Ritmuri. Omul
printre arbori. - 383 p.; Vol. 3: O singură iubire.
Pământul. - 419 p.
• În spaţiu şi timp: pagini de jurnal. - CjN: Dacia,
1970-1987. - 4 vol.; Vol. 1. - 1970. - 215 p.; Vol. 2. -
1971. - 256 p.; Vol. 3. - 1973. - 199 p.; Vol. 4. - 1987. -
251 p. • Cartea de toate zilele unui an: [jurnal]. - CjN: Dacia,
1984. - 420 p.
• Monolog asimetric: [jurnal]. - Bucureşti: Editura
„Eminescu,” 1988. - 367 p.
• Obraze şi măşti. - Bucureşti: Editura „Eminescu,”
1995. - 216 p.
• Casa de sub stejari - Jurnal 1976-1977. - Bucureşti:
Editura Albatros, 1999. - 187 p.
• Vlăsiile. - TgM: Ardealul, 2000. - 100 p.
- în colaborare:
• În loc de prefaţă. În: Pagini mureşene: [antologie]. - TgM, 1980, p. 3-5.
• Album / Ion Ţuculescu; cuvânt înainte de Ion Vlasiu .
- Bucureşti: Meridiane, 1966, p.5-12.
• Dicţionar literar autobiografic. Ion Vlasiu. În:
Cronica, 30 iul. 1973, p. 3.
• Cu Ion Vlasiu. În: Evocări şi dialoguri literare /
Camil Baltazar. - Bucureşti: Minerva, 1974, p. 287-301.
• Ion Vlasiu „Sculptura te face să vezi, literatura te
duce spre cauze…!” [dialog]. În: Colocvii pentru mai
târziu / Valentin Ciucă. - Iaşi: Junimea, 1980, p. 14-19.
• Ion Vlasiu. În: Cu microfonul dincoace şi dincolo de
Styx: interviuri / Vasile Rebreanu, Miron Scorobete. - CjN: Dacia, 1979-1981. - Vol. 2. - 1981, p. 353-365.
• Ion Vlasiu: „Poate că <a înţelege> este chiar scopul
vieţii”. În: Babel după Babel: interviuri / Nicolae
Băciuţ. - TgM: Editura Tipomur, 2000, p. 102-113.
• Ion Vlasiu se destăinuie / Atanasie Popa. În: Steaua
roşie, 9 nov. 1968, p. 3.
• Cu Ion Vlasiu despre mişcarea literară şi artistică a
Transilvaniei interbelice / Nae Antonescu. În: Tribuna, 8
apr. 1982, p. 4.
• „Am vrut să-l împac pe Gherea cu Maiorescu”:
interviu cu maestrul Ion Vlasiu la 85 de ani / Pavel Şuşară. În: România literară, 26 mai-1 iun. 1993, p. 17.
• Valori ale culturii naţionale: Ion Vlasiu: (înregistrare
inedită, 1994) / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 19
oct. 1996, p. 3.
• Ion Vlasiu, la 89 de ani (I); (II) / Nicolae Băciuţ. În:
Cuvântul liber, nr. 85 (mai 1997), p. 2; nr. 89 (10 mai
1997), p. 3.
Opera tradusă în limbi străine:
• Welt der Märchen. - Deutsch von Katte Roth. -
Bucureşti: „Ion Creangă,” 1978. - p. 112.
• Mese, mese, móka. - Fordította Kerekes György,
1978. - 112 p.
• Welt der Märchen. - [aus de Rumänischen von G.
Hannert]. - Bukarest: Ion Creangă Verlag, 1985. - 96 p. Referințe:
• Dicţionar enciclopedic român. - Bucureşti: Editura Politică, 1962-
1966. - Vol. 4: Q-Z. -1966, p.881.
• Ion Vlasiu: album. - Bucureşti: Meridiane, 1970. - 38 p.: 54 f. pl.
• Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime,
criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români / Mihail Straje. -
Bucureşti: Minerva, 1973, p. 782.
• Vlasiu: album. - Cluj-Napoca: Dacia, 1973. - 16 p.: portr., 16 f. il.
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Meridiane, 1976, p. 508-510.
• Vlasiu Ion: expoziţie de pictură: Bucureşti, februarie-martie 1978:
catalog. - Bucureşti: Oficiul de expoziţii, 1978. - 22 p.: il.
• Ion Vlasiu: album. - Bucureşti: Meridiane, 1984. - 31 p., 40 f. pl.
• Mic dicţionar enciclopedic român. - Ed. a 3-a rev. şi adăugită. -
Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 1868.
• Am plecat din sat: roman autobiografic de Ion Vlasiu / Cornel
Căpuşan. În: Dicţionar analitic de opere literare româneşti: A-D. -
Bucureşti: EDP RA, 1998, p. 37-38.
• Ion Vlasiu. Am plecat din sat / Ieronim Şerbu. În: Itinerarii critice:
Eseuri şi cronici literare. - Bucureşti: Minerva, 1971, p. 107-109.
• Ion Vlasiu: Drumul spre artă. În: Aorist: eseuri: proză, prozatori,
proporţii / Fănuş Băileşteanu. - Bucureşti: Editura Eminescu, 1988, p.
173-176.
• Nostalgie şi realism. În: Nostalgia golfului / Eugeniu Nistor. -
TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1993, p. 76-77.
• Ca o imensă scenă, Transilvania... / Mircea Zaciu. - Bucureşti.
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996, p. 422-427.
• Dimensiuni critice / Iulian Boldea. - TgM: Editura UPM, 1998, p.
221-235.
• Ne-a scris maestrul Ion Vlasiu; din Fonoteca de Aur. În: Almanah
Radio Târgu-Mureş-40. - TgM: Studioul Teritorial de Radio, 1998, p.
69-70: 1 foto.
• Varianta caleidoscopică, documentară, etnografică. De la Cezar
Petrescu la Ion Vlasiu. În: Istoria literaturii române. De la creaţia
populară la postmodernism / Dumitru Micu. - Bucureşti: Editura
Saeculum I.O., 2000, p. 258, 262-263, 839.
• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Cosma.
-TgM: BJM, 2000. - 212 p.
• Zonă liberă: interviuri, publicistică / Nicolae Băciuţ. - TgM:
Tipomur, 2002. - 136 p.
• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie. -
TgM: BJM, 2003. - 346 p.
• Deceniul prăbuşirilor (1940-1950): Vieţile pictorilor, sculptorilor
şi arhitecţilor români între legionari şi stalinişti / Mihai Pelin. -
Bucureşti: Compania, 2005. - 679 p.
• Ion Vlasiu: Am plecat din sat / Ion Chinezu. În: Gând românesc. -
nr. 1-6, 1939, p. 118-122.
• Ion Vlasiu: O singură iubire / V. Ardeleanu. În: Steaua, nr. 2,
1966, p. 99-101.
• Ion Vlasiu / Iosif Puşcaş. În: Steaua roşie, nr. 213, sept.1966, p. 3.
• Retrospectiva Ion Vlasiu / Valeriu Niţu. În: Steaua roşie, 1 apr.
1967, p. 3.
• Ion Vlasiu: „În spaţiu şi timp” / Nicolae Balotă. În: România
literară, nr.28, 8 iul. 1971, p. 14.
• Ion Vlasiu / Tiberiu Utan. În: România literară, nr. 15, 8 apr. 1982.
• Un destin la interferenţa artelor: Ion Vlasiu / Francisc Păcurariu,
Gheorghe Suciu, Mihai Pelin, Sânziana Pop. În: Luceafărul, nr. 8, 25
febr. 1984, p. 3.
• Ion Vlasiu şi transformările jurnalului / Cornel Ungureanu. În:
Tribuna, nr. 4, 24 ian. 1991, p. 3.
• Memorialistul Ion Vlasiu / Constantin Cubleşan. În: Steaua, nr. 5,
mai, 1993, p. 19.
• Ion Vlasiu - Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-
Bolyai” din Cluj: Rădăcinile creaţiei / Cornel Moraru; Laudatio /
Mircea Zaciu; Un loc al dragostei şi prieteniei / Ion Vlasiu. În: Vatra,
nr. 6, iun. 1993, p. 1, 6, 7, 12.
• Sculptorul (I; II) / Vasile Mureşan. În: Cuvântul liber, 17 mai 1997,
p. 3; 24 mai 1997, p. 3.
• Ion Vlasiu - Pictorul / Ion Petru Pop. În: Cuvântul liber, 17 mai
1997, p. 3.
Biblioteca Judeţeană Mureş
484
• In memoriam - Ion Vlasiu: „Moartea unui artist” / Traian Duşa. În:
Curierul de Mureş, nr. 1, 8-14 ian.1998, p. 5.
• In memoriam Ion Vlasiu. În: Vatra, nr. 1, ian.1998, p. 78.
• Ion Vlasiu - număr omagial: Maestrul / Mircea Zaciu; Ultimele
două scrisori; Ion Vlasiu: biografie; Scurtă autobiografie; Jelniţa / Ion
Vlasiu; Rugăciune / Ion Horea; Ion Vlasiu, în amurg / Ion Brad;
Confesiunea unei Renaşteri / Dumitru Mureşan; Sculptorul printre
cuvinte / Ramona Lapoviţă; Despre iubire, la singular / Nicolae Savin;
Măştile memoriei / Iulian Boldea; În căutarea unei ordini / Dana
Mocanu; Trădarea cuvintelor / Georgeta Moarcaş; Tânărul Vlasiu în
oglinda criticii / Gheorghe Vida; Tema creaţiei / Cornel Moraru. În:
Vatra, nr. 5, mai 1998, p. 25-57: cu 28 foto.
• Omagiu maestrului Ion Vlasiu / Viorica Herdean. În: Fundaţia
Culturală „Romulus Guga”, nr. 5, mai 1998. - 6 p.
• In memoriam Ion Vlasiu / Mihaela Ţâru. În: Cuvântul liber, 6 mai
1998, p. 4: 1 foto.
• „Memorial Ion Vlasiu” / Mariana Cristescu.În: Cuvântul liber, 7
mai 1998, p. 1, 4.
• Omagiu Maestrului Ion Vlasiu / Mariana Cristescu. În: Cuvântul
liber, 26 mai 1998, p. 2.
• Ion Vlasiu, la Biblioteca Municipală „Petru Maior” / Marin Şara;
Grupul şcolar de prelucrare a lemnului „Ion Vlasiu” - Un nume nou
pentru mileniul care vine / (N.B.). În: Cuvântul liber, 22 iul. 2000, p.
11.
• Casa de sub stejar / N.Băciuţ. În: Cuvântul liber, 25 iul.2000, p. 4.
• Galeria „Ion Vlasiu" / Carmen Fodor. În: Vatra, nr. 9/10, 2005, p.
65-67.
• Centenar Ion Vlasiu / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 6 mai
2008, p. 6, 1 foto.
• Centenar Ion Vlasiu / Ieromonah, Bernard Ştef Augustinian
Asumţionist. În: Blajul. Revistă de literatură şi artă. Serie nouă, nr. 2,
apr.-iun. 2008, p. 49-51.
VLĂDUŢIU, Ioan, etnograf; n. 30 ian. 1929,
Bogata, MS - m. 11 oct. 1991, Berlin,
înmormântat la Luduş. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM; Fac. de Istorie a
Univ. Bucureşti (1948-1949); Fac. de
Istorie a Univ. „Lomonosov” Moscova
(1949-1954). Şef al sectorului de
etnografie al Muzeului Naţional de
Antichităţi (1954-1957); dir. adjunct la
Direcţia Muzee din Ministerul Culturii; asist., apoi lector
univ. la Fac. de Istorie a Univ. din Bucureşti; cercet. şt.
principal, apoi şef al sectorului de cultură spirituală la
Institutul de Etnografie şi Folclor; dir. Direcţiei
Aşezămintelor Culturale din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (1968-1970); dir. şt. adj. la
Institutul de Etnografie şi Folclor (1970-1974); cercet.
principal I la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (din
1990); responsabil al Grupului de Cercet. Complexe
Bicaz al Academiei Române (1955-1956); responsabil
adj. al comitetului de redacţie al vol. Etnografia Văii
Jiului (apărut în 1973); membru în comitetul de coord. al
Atlasului Etnografic al Europei; membru în Cons.
Naţional al Muzeelor din cadrul Comitetului de Stat
pentru Cultură şi Artă (1962-1968); membru în Comisia
de Antropologie şi Etnografie a Academiei Române; stagiu de specializare la Laboratoire d’Anthropologie
Sociale du Collège de France. Iniţiază şi coordonează
seria de lucrări Zone etnografice ale României, din care
au apărut 20 de volume. Colab. la Anuarul ICED,
Buletinul AER, Anuarul Muzeului Etnografic al
Transilvaniei, Lupta de clasă, Revista de folclor, Revista
de etnografie şi folclor, Revista muzeelor. Laureat al
Premiului internaţional „Herder” (1977). Şc. Gen. nr. 2
din Luduş îi poartă numele (2002-).
Lucrări publicate:
• Etnografia românească. Istoric. Cultura materială.
Obiceiuri. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1973. - 508 p.
• Polinezienii. - Bucureşti: Editura Tineretului, 1967. -
192 p.
• Ingeniozitatea omului. Mărturii din viaţa şi cultura
popoarelor. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, s.a. - 95 p.
• Turism cu manualul de etnografie. - Bucureşti:
Editura Sport Turism, 1976. - 364 p.
• Creatori contemporani români. - Bucureşti: Editura
Sport Turism, 1981. - 255 p.
- Traduceri: • Ce au povestit pietrele / A.E. Fresman. - Bucureşti:
Editura Ştiinţifică, 1960. - 151 p.
• Istoria descoperirilor geografice / I.P. Maghidovici. -
Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1959. - 71 p.
- Ediţii îngrijite şi prefaţate:
• O istorie a culturii omenirii / Iulius E. Lips. -
Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1964. - 596 p.
• Shangrila, vale pierdută în preistorie / Pierre
Dominique Gaisseau. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică,
1966. - 192 p.
• Tropice triste / Claude Lévi-Strauss. - Bucureşti:
Editura Ştiinţifică, 1968. - 440 p. • Vikingii de la soare răsare / Peter H. Buck. -
Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1969. - 311 p.
• Insula Paştelui. - Bucureşti: Editura Sport Turism,
1975. - 192 p. Referinţe:
• Întâlnirea generaţiilor (1949-1994) / Vol. îngrijit de Germina
Comanici şi Vasile Vetişanu. - Bucureşti, 1994, p. 192-196.
• Dicţionarul etnologilor români / Iordan Datcu. - Vol. 3: Autori.
Publicaţii periodice.Instituţii. Mari colecţii. Bibliografii. Cronologie.
Completări la vol. I-II. - Bucureşti: Saeculum I.O., 1998, p. 162-164.
• Monografia oraşului Luduş. - TgM: Nico, 2008, p. 291.
• Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile
Cigher. - CjN: Editura Mega, 2009.
• In memoriam. Ion Vlăduţiu (1929-1991). În: Anuarul Institutului de
Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. Serie nouă, tom. 3/1992,
p. 239-240.
VLĂDUŢIU, Nicolai, Vlăduţiu Nicolae; pr.
gr.-cat., patriot, revoluţionar, cercet.; n. 1818, Bogata de
Mş, MS - m. 17 febr. 1872, Bogata de Mş, MS. Şc. normală şi gimnaziul rom.-cat. din TgM; cursuri
filosofice şi teologice la Blaj, de drept la Cj; revine la
Blaj şi îmbrăţişează curentul novator al lui Bărnuţiu.
Hirotonit pr. gr.-cat. la Bogata de MS (28 apr. 1842),
luptă pentru drepturile sociale, politice şi culturale ale
românilor transilvăneni. Participă la adunarea de la Blaj;
la 11 dec. 1848 CNR îl numeşte prefect în prefectura
Cîmpiei, care cuprinde 92 de sate dintre MS şi Someş;
organizează rezistenţa în această zonă. Lăncierii de care
dispunea fiind puţini, este nevoit să se refugieze în
munţi, unde Avram Iancu îşi regrupa forţele, alături de care luptă cu eroism (9 mai 1848). După terminarea
revoluţiei, se reîntoarce la Bogata de MS (aug. 1849) şi
contribuie la culturalizarea maselor ţărăneşti; înfiinţează
un lăcaş de învăţământ românesc în comună; participă la
examenele de la şc. populară de băieţi şi fete din
subcercul Căpuşului; continuă corespondenţa cu foştii
prefecţi din 1848-1849 (Axente Sever, Simion Balint);
strânge documente referitoare la drepturile românilor,
unele fiind trimise lui Papiu Ilarian; schiţează cea dintâi
monografie a Bogatei de Mş. În această perioadă este
Ana Todea, Portrete mureșene
485
supus unor calomnii, percheziţii nocturne, acuzaţii de
infidelitate faţă de tron, părtinirea iobagilor români şi
unguri, chiar arestat şi eliberat din lipsă de probe (1858-
1859). La Biblioteca „Astra” din SB se păstrează
documente şi referinţe cu privire la acest tribun. Referinţe:
• Decorarea lui Avram Iancu şi a camarazilor săi / Ion I. Nistor. -
Bucureşti : s.n., 1931. - 68 p.
• Nicolae Vlăduţiu / I. Chiorean. În: Profiluri mureşene / Ioan
Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Nuţiu, Grigore Ploeşteanu. Vol.
2 . - TgM, 1973, p. 17-30.
• Revoluţia Română de la 1848 / Apostol Stan. - Bucureşti: Albatros,
1992. - 500 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
VODĂ, Eugenia, critic de film, realizator de
emisiuni TV; n. 4 mart. 1959,
Sighişoara, MS. Absolventă a IATC
„I.L. Caragiale” din Bucureşti, secţia
teatrologie-filmologie. Autoare şi
realizatoare a talk-show-ului
Profesioniştii (2000-), emisiune cu
profil cultural din România, difuzată
de TVR 1. Critic de film, făcând parte
din juriile FIPRESCI (Federaţia Internaţională a
Criticilor de Film) la festivaluri de film: Veneţia, Tokio, Karlovy Vary. Membră UCIN şi a Federaţiei
Internaţionale a criticilor de film, FIPRESCI. A realizat
seria de emisiuni Planeta Cinema, în cadrul căreia au
fost invitaţi importanţi actori români de teatru şi film.
Este titulara rubricii Cronica filmului în săptămânalul
România literară. Un film cu ea, regizat de ea: Un înger
pe Planeta Cinema. Distinsă cu„ Premiul Clubului
Român de Presă” pentru cel mai bun talk show, „Premiul
criticii” pentru cea mai bună emisiune de televiziune,
„Premiul UCIN” pentru critică de film, Premiul „Ion
Cantacuzino” al Asoc. Criticilor de Film pentru publicistică de cinema.
Lucrări publicate:
• Cinema şi nimic altceva. - Bucureşti: Fundaţia
„România literară”, 1995.
• Planeta Cinema. - Bucureşti, 1995.
• Scurte întâlniri. - Bucureşti, 1995. Referinţe:
• Cotidianul „Zapping prin cultură”, 9 ian. 2006
• Celebrităţi sighişorene- Eugenia Vodă- o maestră a talk-show-ului
/ Adrian Diţă. În: 24 ore mureşene, 26 oct. 2007, p. supl. 8, 1 foto.
• Celebrităţi sighişorene: Eugenia Vodă - o maestră a talk-show-lui.
În: Jurnalul Sighişorean, 7 nov. 2007.
VODĂ, Ilie, artist plastic; n. 11 oct. 1911,
Sămărghita, com. Sâmpaul, MS - m. 8
nov. 2008, Târnăveni, MS. Studii: Şc.
de Arte şi Meserii Câmpulung
Moldovenesc; Şc. Normală, Râmnicu
Vâlcea. Învăţător la Gimnaziul de Stat
„Avram Iancu” Târnăveni (1947-
1972). Lucrări în ţară şi străinătate:
iconostasele bisericilor din Blăjel,
Oarba de Mureş, Luduş şi Deleni; tetrapoade, sfetnice,
cruci şi scaune episcopale. Referinţe:
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -
TgM: Editura „Ardealul,” 2008, p. 217, 327.
VOICULESCU, Dan, compozitor, muzicolog; n.
20 iul. 1940, Saschiz, MS - m. 29 aug.
2009, Bucureşti. Studii: Academia de
Muzică „Gh. Dima” din Cj, secţiile
pian (1963), cu Magda Kardos şi
compoziţie (1964), cu Sigismund
Toduţă; stagii de perfecţionare la
Staatliche Hochschule für Musik din
Köln (1971-1972), cu K. Stockhausen
(compoziţie) şi H.U. Humpert (muzică electronică);
participări la cursuri internaţionale de vară de la Veneţia
(1968) şi Darmstadt (1972, 1978). Dr. în muzicologie cu teza: Polifonia secolului XX (1983). Prof., Academia de
Muzică „Gh. Dima” CjN (1963-2000), unde a predat
Contrapunct şi Compoziţie; prof. univ. la Univ.
Naţională din Bucureşti (din 2000); conducător de drd.
în Muzicologie (Stilistică muzicală); ţine cursuri de
măiestrie în România, Republica Moldova, Italia.
Lucrări muzicale: opera comică de cameră Cântăreaţa
cheală (1992-1993), după E. Ionescu; muzică simfonică:
Simfonia ostinato (1963), Cantata patriei pentru bariton,
cor mixt şi orchestră (1977); Viziuni cosmice pentru
orchestră (1968), Blocuri, Stări; de cameră: Piccola
sonata pentru flaut, Dialoguri pentru pian, Sonata pentru pian; corală: Trei cântece de toamnă. Ribattuta
pentru alto solo (1976); Muzică pentru coarde (1971);
Piese pentru orchestră (1975); Suita Codex Caioni
pentru orchestră de coarde (1996); Inflorescenţe pentru
orchestră de coarde (2001); numeroase lucrări pentru
pian: Fabule, Dialoguri, Sonate, Crochiuri, Spirale,
Toccata piano, Toccata armonica, Toccata robotica;
ciclul de educaţie pianistică în 3 volume intitulat Carte
fără sfârşit; 6 Sonate pentru flaut solo; Sonata pentru
clarinet solo; Sonata pentru oboi solo; Dileme pentru
şeptel instrumental; peste 60 lieduri pe versuri de N. Labiş, L. Blaga, M. Sorescu, N. Stănescu; 4 volume de
poeme corale, dintre care: Omagiu lui Blaga, 7 Elegii
eminesciene. Autor al unor tratate de specialitate;
redactor-editor al volumelor anuale Lucrări de
muzicologie (nr.8-20) ale Academiei de Muzică „Gh.
Dima” din CjN. A publicat articole, studii şi recenzii în
Muzica, Contemporanul, Tribuna, Făclia. Membru
UCMR (din 1965); preş. al Fundaţiei „Sigismund
Toduţă” (1995-2000). Premiul UCMR (1972, 1974,
1978, 1995); Premiul „G. Enescu” al Academiei Române
(1984).
Lucrări publicate
• Polifonia barocului în lucrările lui J. S. Bach. - 1975.
• Fuga în creaţia lui J.S. Bach. - 1986, 2000.
• Polifonia secolului XX. - 1983.
• Antologie corală renascentistă. - 1972.
• Antologie Palestrina. - 1986.
• Culegere de texte (cca 50 studii şi comunicări
ştiinţifice pentru studiul polifoniei sec. XX). - 1971. Referinţe:
• Muzică corală românească. - Bucureşti: Editura Muzicală, 1966.
• Muzicieni români. Lexicon. - Bucureşti: Editura Muzicală, 1970, p.
459-460.
Biblioteca Judeţeană Mureş
486
• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:
Romfel, [1993]. - 208 p.
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN: Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2000, p. 338.
• Dicţionar de mari muzicieni. - Bucureşti: Univers Enciclopedic,
2000. - 539 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
VOILEANU, Matei, pr. ortodox, istoric; n. 17 aug.
1852, Şoimuş, MS - m. 20 iul. 1933, Cj. Studii:
Gimnaziul la TgM; Institutul Teologic din SB (1876-
1879); Fac. de Ştiinţe Juridice a Univ. din Viena (1879-
1883). Red. la Telegraful Român (1883-1886, 1919-
1920); pr.; asesor consistorial (cons. eparhial) la SB
(1886-1931); în paralel: deputat în Sinodul Arhidiecezei
SB (Adunarea eparhială) şi în Congresul Naţional
Bisericesc, aproape în toate legislaturile; catehet la Şc.
de fete a Asoc. din SB (1898-1918); preş. al „Reuniunii
române de muzică din SB,” membru corespondent în secţia istorică a Astrei. Colaborator la Enciclopedia
Română de la SB, 3 vol. (1898-1904), cu articole
privitoare la Africa. Publică schiţe, culegeri de folclor,
traduceri din H. M. Stanley în Telegraful Român şi
Calendarul Arhipiscopiei Sibiului.
Lucrări publicate:
• Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate
a veacului trecut. - SB, 1891. - 144 p.
• Momente din viaţa besericească a românilor
ortodocşi din Transilvania. - SB, 1902. - 62 p.
• 25 de ani din viaţa Reuniunii române de muzică din Sibiu. - SB, 1905. - 195 p.
• Cuvântări ocazionale. - SB, 1906. - 135 p.
• Icoane din viaţa Bisericii. Anul 1804. - SB, 1926. -
136 p.
• Să se facă lumină. Biserica românilor din Ardeal în
veacul al XVIII-lea. - SB, 1926. - 132 p.
• Contribuţiune la istoria bisericească din Ardeal. -
SB, 1928. - 184 p. Referinţe:
• Enciclopedia Cugetarea: Material românesc oameni şi înfăptuiri /
Lucian Predescu. - Bucureşti: Cugetarea - Georgescu Delafras, 1940, p.
908.
• Dicţionarul teologilor români / preot prof.dr. Mircea Păcurariu. -
Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.
• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi
Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară
Clujeană, 2000, p. 699.
• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Preot prof. univ. dr.
Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002, p. 521.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului
ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina
Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Cuvântare funebră / Ioan Lupaş. În: Telegraful Român. - SB, 81,
nr. 57, 29 iul. 1933.
• Matei Voileanu / Ioan Moga. În: Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj, 1931-1935, p. 801-803.
• Un istoric uitat: Matei Voileanu / Mircea Păcurariu. În: Mitropolia
Ardealului, SB, 29, nr. 3-4, 1984, p. 270-279.
VOINA, Radu, handbalist, antrenor; n. 29 iul. 1950,
Sighişoara, MS. Format la
juniori, Clubul Voinţa
Sighişoara; Univ. Bucureşti,
prof. Eugen Trofin. Jucător la
echipa de juniori Voinţa
Sighişoara; la nivel de seniori la
Univ. Bucureşti (1969-1970-
1972-1973); CSA Steaua Bucureşti (1973-1981). Maestru al sportului pentru
merite deosebite (1971), maestru emerit al sportului
(1974) la Univ. Bucureşti. Antrenor emerit (1992). A
antrenat echipe din România: CSA Steaua Bucureşti
(1981-1991); Franţa: RC Strasbourg (1991-1995) şi HC
Selestat (1995-2000), antrenor secund la lotul naţional de
seniori (1983-1984); a antrenat echipa naţională
masculină a României (2001-2004); antrenor al echipei
Oltchim Râmnicu-Vâlcea (2009-2010); antrenor al
echipei naţionale feminine de handbal a României
(2008-). Ca jucător la CSA Steaua Bucureşti, a câştigat 2 medalii olimpice: argint, Montreal 1976, bronz,
Moscova 1980; a participat la 3 ediţii ale Campionatului
Mondial (Medalie de Aur, 1974); 2 titluri de campion la
Campionatul Mondial Universitar (1975, 1977); a
participat la 4 ediţii, Cupa Campionilor Europeni: locul
I, 1980-1981; 2 ediţii ale Spartachiadei militare de vară;
Medalia de Argint la Super Cupa Campionilor Olimpici
şi Mondiali (1979); medalia de Aur la Jocurile Balcanice
(1981); 7 titluri de campion naţional şi o Cupă a
României (1980-1981). Ca antrenor: Medalia de Bronz
la Jocurile Olimpice, Los Angeles (1984); aur la ediţia din 1983 a Jocurilor Balcanice; a condus CSA Steaua
Bucureşti la 7 ediţii ale Cupei Campionilor Europeni
(locul 2, 1989-1990); a câştigat argintul (1985) la
Spartachiada Militară de vară; 8 titluri de campion
naţional al României şi o Cupă a României (1989-1990);
Medalia de Bronz la Campionatul European Feminin
(2010). Decorat cu „Meritul Sportiv” cls. II-a (2009);
Sala polivalentă din Sighişoara îi poartă numele. Referinţe:
• Wikipedia
VORNICU-NICHIFOR, Sorin-Adrian, ing.,
om politic; n. 18 ian. 1948,
Bobohalma, MS. Studii: Fac. de
Electroenergetică, Iaşi (1970).
Dispecer CONEL, filiala NT (1970-
1990). Activitate politică: preş. FSN
(-1993), PD Neamţ (1993-); senator
în Parlamentul României (1990-1992, 1992-1996); secretar, Biroul
Permanent al Senatului. Membru în Asoc. „Manfred
Wörner,” Fundaţia Colegiului de Apărare, Fundaţia
Absolvenţilor Centrului „George C. Marshall.”
Distincţia „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române
din Decembrie 1989.” Referinţe:
• Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus
Press, 2002. - 736 p.
VULCU, Nicolae, proprietar, om politic; n. 1870,
Ana Todea, Portrete mureșene
487
Sălişte, SB - m. 6 iul. 1941, TgM. Cumpără pământ în
zona localităţilor Iclandu Mare, Râciu, Pogăceaua, Band;
se stabileşte în Râciu, apoi în TgM (1890-1895);
membru în Despărţământul Oşorhei
(TgM) al Astrei, membru în comitet,
preş. (1909-1913); casier la Banca
„Albina,” filiala TgM. Membru în
PNR; se implică în evenimentele
premergătoare Unirii; participă la MAN de la AB; membru în Comisia
adm. a jud. MS-Turda (1919); în
Comisia agronomică a Plăşii Band (1922-1925); membru
în primul Consistoriu diecezan ortodox de la Cj (1921-
1924); deputat mirean în cercul TgM (1924-1927). Ales
deputat în Parlamentul României, circumscripţia Bandul
de Câmpie (1919-1920); cons. jud. (1926-1930);
membru al PNŢ; ales senator (1932-1933); cons. jud.
Activează în cadrul Despărţământului Râciu al Astrei
(1914); ţine conferinţe şi prelegeri poporale; participă la
dezvelirea monumentului Avram Iancu din TgM (1930). Membru fondator al Soc. „Tinerimea Română” din TgM
(1923); vicepreş. la „Câmpiana,” Institut de Credit şi
Economii S.p.A. din Mociu (1905); iniţiator al înfiinţării
„Casei de credit şi economii a agricultorilor” S.A.
(1927); membru în Cons. de adm. la „Technica” S.A.
TgM; Banca Agrară din TgM. A fost ed. şi girant la
gazeta Mureşul (1922-1926; 1936-1937), gazeta PNR.
Domiciliu forţat în timpul ocupaţiei hortiste. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981, p. 129.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989,
p. 446-447.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura
„Ardealul,” 2000, p. 246-250.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Gazeta Mureşului, TgM, nr. 5, 15 nov. 1931; nr. 1, 10 ian. 1932;
nr. 5, 7 febr. 1932; nr. 23, 11 iun. 1933.
• Glasul Mureşului, TgM, nr. 2, 29 nov. 1934; nr. 36, 12 oct. 1935;
nr. 80, 1 nov. 1936.
VULCUŢIU, Ioan, prof. de istorie, primar; n.
1892, Aciliu (Sălişte), SB - m. 1973,
SB. Studii: Fac. de Istorie, Univ. din Cj.
Învăţător, apoi prof. şi dir. la Aciliu
(Sălişte), la Sebeş, AB, la Luduş, prof. şi
dir. (1923-1950) la Gimnaziul de băieţi
din Diciosânmărtin (denumit Târnăveni
din 1942, luându-se în considerare
propunerea sa). În 1924 denumeşte
Gimnaziul „Andrei Bârseanu,” devenind apoi Lic. „Al. Sahia„ (1945-1946); contribuie la împroprietărirea
gimnaziului, la dotarea tehnico-materială a acestuia.
Este, timp de nouă luni, primar interimar al oraşului
(1931-1932); ales vicepreş. al Despărţământului
Diciosânmărtin al ASTREI (1924), apoi preş. al lui
(1926), contribuind la reorganizarea a 35 de cercuri
culturale, înzestrându-le cu biblioteci; constituie un fond
pentru un bust al poetului Octavian Goga la Târnăveni
(1943). Membru în Cons. Orăşenesc, membru al
Comitetului Parohial Ortodox, secretar al „Reuniunii
Femeilor,” deputat al Adunării Eparhiale a Mitropoliei
din SB. Distincţii: Răsplata muncii pentru învăţământ,
Medalia „Regele Ferdinand cu sabie şi spadă,” Diplomă
de Onoare cu medalia comemorativă RPR (1948),
Cetăţean de onoare, post-mortem al oraşului Târnăveni. Referinţe:
• Târnăveni: Repere culturale şi istorice / Răzvan Ducan. - TgM:
Tipomur, 2003. - 255 p.
• Ioan Vulcuţiu (1892-1973) - un mare director de şcoală. În:
Ambasador, 11, nr. 113-114, p. 14, 1 foto.
• Cuvântul liber, 16 aug.1997, p. 16.
• Cetăţeni de onoare ai municipiului Târnăveni sau oameni care au
îmbogăţit universul cu o speranţă / Răzvan Ducan. În: Cuvântul liber,
23 ian. 1999, p. 4.
VULTUR, Angel, artist plastic; n. 2 aug. 1963,
Frunzeni, MS. Studii: Şc. de Arte,
prof. Lucia Călinescu. Membru al
AAP MS (1987). Expoziţii personale
în TgM: Sala „Unirea,” Cetatea
Medievală; Salonul jud. de
primăvară, Salonul anual de pictură,
precum şi expoziţiile organizate cu
ocazia Zilelor târgumureşene (1988, 1992, 1995, 2004); expoziţii de grup şi colective în:
Belgia (1993), Ungaria (1996), Bucureşti, AB, TgM,
Braşov, Sighişoara, Târnăveni, Reghin, Sovata. A fost
distins cu Premiul II la expoziţia „Satul românesc”,
Constanţa (1987); premiul II la Expoziţia de artă
plastică, Bucureşti (1988); menţiune la Salonul „Lucian
Grigorescu”, Constanţa (1989). Tehnica folosită: ulei pe
pânză şi carton. Referinţe:
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 66.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007 -
p. 112.
• Cuvântul liber, 25 sept. 1992, p. 2; 3 sept. 2004, p. 14.
• Târnava, nr. 4-5, 1995, p. 12.
VULTUR, Floarea, artist plastic; n. 8 oct. 1983,
Frunzeni, MS. A absolvit Şc. de Arte
TgM. De profesie ing., având funcţia
de Cons. Monumente Istorice.
Membră a AAP MS (2005). Tabere de
pictură: Sovata, Deda, Cund, Seleuşul
Mic. A organizat expoziţii personale de icoane pe sticlă şi pictură în ulei în
ţară şi străinătate. Are lucrări în
România, Franţa, Germania, Rusia, Italia, Suedia, SUA,
Canada. Referinţe:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Nico, 2007, p. 113.
• Tabăra de pictură „Iarna la Sovata - 2007” / Dorin Borda, Ilarie
Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 28 febr. 2007, p. 2.
• Prilej pentru un dublu vernisaj. Taberele de creaţie de la Seleuş şi
Cund / Nicolae Balint. În: Zi de zi, aug. 2006, p. 2.
VULTUR, Ioan, artist plastic; n. 11 ian. 1950, com.
Frunzeni, MS - m. 2006. Membru al AAP MS (2006). A
participat la expoziţii organizate în TgM: Sala „Unirea,”
Biblioteca Judeţeană Mureş
488
la expoziţiile de Artă Populară şi Meşteşuguri
tradiţionale; Expoziţia jud. de icoane şi obiecte de cult,
organizată anual de Centrul Jud. pentru Valorificarea
Culturii Tradiţionale MS şi Centrul
Naţional al Creaţiei, Bucureşti. A
obţinut premiul I la Expoziţia „Şi noi
suntem în Europa” de la Strasbourg,
expoziţie prezentată şi la Budapesta şi
TgM. Are icoane pe sticlă în ţară şi
străinătate. Referinţe:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Nico, 2007, p. 114.
VULTUR, Ioan, pr. gr.-cat., prof.; n. 9 apr. 1905,
Frunzeni, MS - m. 27 febr. 1979, Blaj, AB. Studii: Şc.
prim. în satul natal; Gimnaziul german din Reghin; Lic.
„Al. Papiu Ilarian” din TgM şi Lic. „Sf. Vasile” din Blaj
(1925). Academia Teologică din Blaj (1925-1928);
bursier la Univ. cat. din Paris şi Louvain (Belgia) (1928-
1931). Prof. de lb. franceză la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj
(1931-1948); dir. al Şc. de Artă şi Meserii „Sf. Iosif” din
Blaj (1945-1947). Hirotonit pr. (1932); arestat în toamna anului 1948 până în 1955, închis fără a fi judecat la
Căldăruşani, Sighet, Ministerul de Interne, BV. Lucrează
ca să-şi întreţină familia la CPL Blaj; prof. de limba
franceză la Lic. agricol din Blaj până în 1970 când s-a
pensionat. Familia părintelui posedă în manuscris
lucrările: Între viaţă şi moarte - Terorile temniţelor
comuniste (1948-1955), Crîmpeie din viaţa lui Şincai, în
colaborare cu Xenia Elvira Poptelecan, Blajul şi viaţa
neamului Românesc, Vlădicii Blajului, Vlădicii Martiri,
Şcoala Ardeleană. Membru în red. revistei Blajul (1934-
1936); red. al gazetei Unirea poporului (1946-1948). Publică în: Unirea (1933-1944), Unirea poporului,
Blajul (1934-1944), Cultura creştină (Blaj), Gazeta de
Duminică (Şimleul Silvaniei) (1930-1931), Tribuna
(Braşov), Cuvântul adevărului (Bixad), Curentul,
România (Bucureşti), Flori de crin (Şimleul Silvaniei),
Observatorul (Beiuş) (1935), La cité chretienne
(Bruxelles), Inima lui Isus (1941-1943).
Lucrări publicate:
• Pilde pentru ilustrarea predicilor şi conferinţelor. -
S.l.: s.n., 1940.
• Biserica şi muncitorul. - S.l.: s.n., 1941.
• Comoara predicatorilor. - S.l.: s.n., 1943. • Biserica şi progresul intelectual. - S.l.: s.n., 1942.
• Biserica şi civilizaţia. - S.l.: s.n., 1945.
• Mare penitenţă: Eva Lavalliére. - .S.l.: s.n., s.a.
- în colaborare:
• Examenul de conştiinţă / Trad. I. Vultur. - S.l.: s.n.,
1934.
• Viaţa şi doctrina sfântului Ioan Vianney / Trad. I.
Vultur. - S.l.: s.n., 1935.
• Garcia Alonso. Cavaleri până la moarte / Trad. I.
Vultur. - S.l.: s.n., s.a. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 186-187.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 276.
• Preot-Profesor Ioan Vultur (1905-1979): Remember / Horia
Petrescu. În: Unirea, Blaj, 24, nr. 3, mart. 2005, p. 6.
W
WAGNER, Richard, grafician; n. 1970, TgM.
Studii: Lic. de Arte Plastice TgM (1984-1988); IAP „Ion
Andreescu” CjN (1989-). Expoziţie personală:
Budapesta (1994). Expoziţii colective: TgM (1991, 1992); Beclean (1993, 1995, 1997). Membru UAP. Referinţe:
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 357.
WAGNER-RÉGENY, Rudolf, compozitor; n.
29 aug. 1903, Reghin, MS - m. 18 sept. 1969, Berlin. Studii primare şi
gimnaziale la Reghin; lic. la
Sighişoara (1920-1923); frecventează
cursurile Conservatorului din Leipzig
şi ale Academiei de Arte din Berlin.
Membru al Academiei de Muzică a
RDG. În anul 1947, a fost numit dir.
al Conservatorul din Rostock, iar în 1949, prof. la
Conservatorul din Berlin; a lucrat un timp ca prof. şi la
Academia de Arte din Berlin. Opera de compozitor
cuprinde genuri variate: muzică de cameră, lieduri,
cantate şi opere. Prima operă: Der Günstling (Favoritul), prezentată pe scena Operei de stat din Dresda, urmată de
Bürger von Calais (Cetăţeni ai Calais-ului), Johanna
Balk, Persische Spässe (Glume persiene), Prometheus,
Bergwerk zu Falun (Mina din Falun), Genesis (Geneza),
Jüdische Chronik (Cronică evreiască), Acht kommentare
zu einer Weise des G. de Machault (Opt comentarii la o
melodie a lui G. de Machault). A fost membru al
Academiei de Muzică a Republicii Democrate Germane. Referinţe:
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, 1990, p. 236.
• Lexikon der Siebenbürger Sachen. Geschicte. Kultur. Zivilisation.
Wissenschaften. Wirtschaft. Lebensraun Siebenbürgen. - Innsbruck:
Wort und Welt Verlag, 1993.
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Contribuţii la cunoaşterea istoriei saşilor transilvăneni 1918-1944
/ Vasile Ciobanu. - SB: Editura Hora, 2001.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Gazeta Reghinului, 12 dec. 1994.
WALTER, Frederic, Frigyes, grafician; n. 13
iul. 1931, Luduş, MS - m. 17 mai 1996, Baia Mare, MM.
Studii: IAP „Ion Andreescu” Cj (1958), cu Harşia şi
Miklóssy. Debutează în 1958, la Tm. Participă la
manifestări colective la Tm, Petroşani, Baia Mare, la
unele saloane de desen şi gravură în Bucureşti şi la
expoziţii de artă românească organizate în străinătate:
Viena (1961); Havana (1962); Cracovia (1968); Lodz
Ana Todea, Portrete mureșene
489
(1970). Lucrează grafică în diferite tehnici. La Clubul
Tineretului din Baia Mare a realizat un panou decorativ,
metal bătut (1971). Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti : Editura Meridiane, 1976. - 536 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán .-
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 357-358.
Z
ZAIZON Noémi, artist plastic; n. 2 nov. 1987,
Câmpia Turzii, CJ. Studii: Lic. „Bolyai
Farkas”; Univ. de Artă şi Design, Fac.
de Arte Decorative CjN; Fac. de Istorie
şi Filosofie, specialitatea Istoria Artei,
UBB CjN. Membră a AAP Mureş
(2005). Expoziţii personale de pictură
şi grafică în TgM: Biserica Unitariană
(2002, 2005), Sala „Axis” a Direcţiei
Jud. pentru Tineret MS (2006), Lic.
„Bolyai Farkas” (2006) şi Cetatea medievală din
Sighişoara (2006). Expoziţii colective în TgM: Sala „Unirea” (2005, 2006), Cetatea medievală. Tehnici:
grafică în cărbune şi creion şi ulei pe pânză. Referinţe:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.
116.
• Tabăra de pictură „Iarna la Sovata - 2007” / Dorin Borda, Ilarie
Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 28 febr. 2007, p. 2.
ZAMFIRESCU, Elisabeta, monteur; n. 11 mai
1944, TgM. Din 1965, la studioul „Al. Sahia,” realizează
montajul a peste 300 de filme documentare şi utilitare.
Premii: ACIN 1985, pentru Inimi fragede; UCIN 1991,
pentru Să facem totul; Noica-lumina umbrei. Referinţe:
• 1234 cineaşti români: ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,
Bujor T. Râpeanu. - Bucureşti: s.n., 1996, p. 394.
ZAMFIRESCU, Vlad, actor; n. 1 mart. 1974,
TgM. Studii: IATC Bucureşti, cls.
prof. Ion Cojar (1996). Activitate
artistică la Teatrul Bulandra (1996-).
Roluri: Nae Caţavencu din O noapte
furtunoasă, regia Ion Cojar, Studioul
Casandra; Vasca Pepel din Azilul de
noapte, regia Ion Cojar, Studioul Casandra; Amorezul din Scandal la
Palermo, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra;
Piciul din Tacâmuri de pui, regia Gelu Colceag (1998);
Edmond din Regele Lear, regia Dragoş Galgoţiu;
Catindatul din D-ale carnavalului, regia H. Mălăele,
Teatrul Nottara; Turandot, regia C. Buzoianu, Teatrul
Bulandra; Claudius din Hamlet, regia Vlad Mugur,
Teatrul Naţional Cluj (2000); Arthur din Tango, regia
Gelu Colceag (2001); Chiriac din O noapte furtunoasă,
regia Teodora Câmpineanu (2002); Frederich din
Pelicanul, regia Cătălina Buzoianu; Un cuplu ciudat. Televiziune: serial: Luca din Inimă de ţigan; Vlad
Apostol din Lumina, regia Gh. Preda Pitu; Rodrigo din
Don Juan sau dragostea de geometrie de Max Frisch;
Orient Express, regia Sergiu Nicolaescu (2004). Referinţe:
• Internet
Biblioteca Judeţeană Mureş
490
ZEANI, Virginia, soprană, cântăreaţă de operă; n.
21 oct. 1925, Solovăstru, MS. Studii:
literatura şi filosofia la Univ. din
Bucureşti; lecţii de canto cu Lucia
Anghel (1938), cu soprana Lydia
Lipkowska (1942-1946); studii
formale în Italia, cu tenorul Aureliano
Pertile, solistul preferat al lui Arturo
Toscanini. Membră a numeroase academii din lume. Cântăreaţă de operă şi de concert,
renumită prin interpretarea rolurilor din repertoriul
tradiţional, dar şi prin crearea unor personaje din lucrări
contemporane. Interpretează aprox. 70 de roluri diferite:
debut (1948, Bologna), Violetta Valery din La Traviata
de G. Verdi, rol cu 640 de apariţii; Mimi din La Boheme
de Giacomo Puccini; Margareta din Faust de Charles
Gounod, în rolul titular din Manon de Jules Massenet,
alături de Beniamino Gigli; opere de Gioacchino
Rossini, Vincenzo Bellini şi Gaetano Donizetti (Lucia di
Lammermoor, L'Elisir d'Amore, I Puritani); arii şi opere celebre. Debutează la Opera din Roma (1955) în Alzira
de Verdi şi Otello de Rossini; cântă şi pe scenele
operelor din Berlin, Metropolitan Opera House din New
York, Covent Garden, Viena, Paris, Londra, Moscova,
Bucureşti. Este invitată la Teatro alla Scala din Milano
(1956) în Cleopatra din Giulio Cezare de Haendel şi
Dialogues des Carmèlites de Francisc Poulenc (1957);
Aida de Verdi. A fost omagiată pentru calităţile sale
excepţionale: dinamism teatral, vitalitate, sensibilitate,
evoluând de la soprană de coloratură la soprană lirică şi
la soprană dramatică, vocea sa demonstrând o mare flexibilitate. Se stabileşte în SUA (1983); este prof. de
canto (Distinguished Professor) la Indiana University
School of Music, din Bloomington, SUA; se retrage de
la catedra de canto şi se mută în Florida, la West Palm
Beach (2004). Distincţii: Diapason d’Or (1960); Arena
d’Oro, Verona (1961); Medalia de Aur a Teatrului Liceo
din Barcelona (1963); Medalia de Aur a Capitoliului,
Roma (1964); Venere d’Oro (1965); Voce d’Oro
(Pesaro, 1968); Comandor al Republicii Italiene (Roma,
1970); Valentino d’Oro (Terni, 1972); Gonfalone d’Oro
(1974); Medalia de Aur a Marilor Valori Artistice
Italiene - AGIS (1976); Premiul pentru întreaga activitate artistică acordat de Fundaţia Culturală Română
(1995), altul similar acordat la New York de fundaţia
patronată de reputatul tenor italian Marcello Giordani
(2010); invitată în România şi decorată de preş. Emil
Constantinescu (2000); Doctor Honoris Causa, Univ. de
Muzică, Bucureşti. Referinţe:
• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:
Romfel, [1993]. - 208 p.
• Dicţionar mondofemina / Mioara Mincu; Elena Mironescu. - Vol.
1. Femei române. - Bucureşti: Alcor Edimpex, 1994.
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Personalităţi culturale româneşti din străinătate: Dicţionar / Fănuş
Băileşteanu. - Bucureşti: România Press, 1999. - 200 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Memorii / Vasile Netea. - TgM: Editura Nico, 2010, p. 19, 64.
• Canta che ti passa. Virginia Zeani în dialog cu Sever Voinescu. -
Târgu Lăpuş: Galaxia Gutemberg, 2011.
• Virginia Zeani. L’assoluta. Vol. 1. - Oradea: Editura Primus, 2011.
• Virginia Zeani: „Locurile natale sînt pentru mine de neuitat” /
Bujor Dânşorean. În: Steaua roşie, 30 iun. 1979, p. 3, 1 foto, autograf.
• Virginia Zeani. 50 de ani de carieră / George Lăzărescu. În:
Muzica, 10, nr. 1 (1999), p. 96-99.
• Memorii (VIII) / Vasile Netea. În: Vatra, 10, nr. 9, 20 sept. 1980, p.
7, 3 foto.
ZEHAN, Vasile, avocat, om politic; n. 30 ian. 1843,
Tăureni, MS - m. 31 iul. 1906,
Franzensbad, Boemia, înmormântat la
Târnăveni, MS. Studii: Gimnaziul rom.-cat. şi Col. Ref. din TgM, cls. a
V-a şi a VI, două cls. de filosofie şi
patru cls. de drept. S-a stabilit în
Târnăveni unde, timp de trei decenii, a
exercitat meseria de avocat, avocat
particular şi avocat al Băncii de Economii a comitatului
Tîrnava Mică. Participă la SB la crearea PNR (12-14 mai
1881), aflându-se în fruntea clubului electoral din
comitatul Târnăveni; luptă pentru drepturile românilor
din această zonă. A fost reales dir. al Despărţământului
Astra Târnăveni (1895). A fost membru al Soc. pentru Fond de Teatru Român (1905); membru al Fundaţiunii
„Şuluţiu.” A fost un luptător moderat, dar consecvent,
pentru emanciparea politică şi culturală a românilor din
Transilvania, pentru egalitatea între românii şi maghiarii
din Transilvania. Referinţe:
• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: s.n., 1973.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010, p. 443-454.
ZOLCSÁK Péter, artist plastic; n. 1962, TgM. A
studiat la Academia de Artă din Stuttgart (1991) şi în
Germania. A participat la proiectarea Congresului din
Stuttgart şi a Căminului studenţesc din Tübingen.
Expoziţii de grup: TgM (1982, 1995, 1997); Stuttgart
(1990-1991); Freiberg (1989); Sao Paolo (1984);
Budapesta (1996). Premii: Premiul Rotary (1991);
Premiul RTL, pentru desene animate. Referinţe:
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
Budapest: [Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria], 1996.
- 72 p.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.
október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. - Mv.:
[Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 363.
ZOLCSÁK Sándor, artist plastic, pictor; n. 14 iun.
1934, Nisipeni, SM. Studii: IAP „Ion Andreescu” CjN
(1952-1958), prof. Kádár, Abodi, Harşia. Trăieşte la
TgM, membru UAP (1961). Expoziţii de grup: TgM
(1958-1997); Bucureşti (1964, 1966-1967, 1970);
Budapesta (1995-1996). Expoziţii personale: Miercurea
Ciuc (1971); Tg. Secuiesc (1972); Baia Mare (1970);
Ana Todea, Portrete mureșene
491
Satu-Mare (1970); TgM (1970-1971); Galeria „Új Élet”
şi Korunk, CjN (1984); Stuttgart (1972, 1986); Freiberg
(1989); Albstadt Teilfingen (1986); Budapesta (1991-
1992, 1996); Sojmár (1996); Makó (1991); Szeged
(1991). Tabere de creaţie: Makó (1991, 1992, 1993,
1994, 1995). Premii: Diplomă de Aur (1968). Referinţe:
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990, p. 363-364.
• Zolcsák Sándor festőművész kiállítási katalógusa. Petőfi Irodalmi
Múzeum. Budapest, 1991. okt. 24-nov. 21 / szerkesztette Kovács Ida. -
Budapest: Petőfi Irodalmi Múzeum, 1991. - 5 p., 16 f.
• Tabăra de creaţie „Prietenia” Lăzarea = The „Friendship”
Creation Camp of Fine Arts from Lăzarea = „Barátság” alkotótábor
Szárhegy / Szerkesztette Égerházi Imre. - Debrecen : [s. n.], 1991. - 68
p.
• Erdélyi őszi tárlat: Vármegye Galéria 1993 szeptember 28-október
15: [katalógus] / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. - Budapest: s.n.,
1993.
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.
szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező:
Simon Endre]. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.
• CSOMA: 1996: A magunk keresése [a Csoma-Tárlat katalógusa] /
Bevezető Gazda József; Fotók Albert Levente, Jákó Ferenc. -Kovászna
- Kőrösi Csoma Sándor Közművelődési Egyesület, 1996. - 23 p.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
Budapest: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria], 1996.
- 72 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 265.
• Korunk galéria: találkozások: 1973-1982-1997 / Szerkesztő Kántor
Lajos. - Kv.: Komp-Press, 1997. - 120 p.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 636.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002. - 400 p.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l., A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 734.
ZOLOG, Maria, artist plastic; n. 1 mart. 1949,
Târnăveni, MS. Studii: Fac. de Desen,
UBB CjN (1970). Pictează naturi
statice, peisaje, portrete.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Destin ud: versuri / Mihaela
Cernea; coperta de Maria Zolog. -
TgM: Tipomur, 1997. - 80 p. Referinţe:
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. -
TgM: Editura Ardealul, 2008, p. 168, 311.
ZOLTÁN Aladár, compozitor; n. 31 mai 1929,
Mărtiniş, HR - m. 8 iul. 1978, TgM. Studii superioare: Conservatorul „Gh.
Dima” din CjN, secţiile compoziţie,
ped. şi dirijat cor (1951). După
absolvire a fost asist. univ. în cadrul
Conservatorului. Din anul 1965, a
îndeplinit funcţia de dir. al
Filarmonicii de Stat TgM până la
moarte. Publică numeroase articole şi studii, manuale,
susţinând o perioadă rubrica de specialitate la revista
Művelődés (1955-1958); dirijor la Ansamblul de Cântece
şi Dansuri din TgM (1958-1959); şef de secţie la Studioul Regional Radio TgM (1959-1960). A publicat
articole în: Muzica, Művelődés, Igazság (CjN), Új Élet
(TgM), Élöre, Korunk şi Utunk (CjN). Compoziţii:
Laudă plaiurilor natale, Suita Piccola pentru orchestră,
Introducere şi Allegro pentru orchestră simfonică.
Compune lucrări vocal-simfonice, lieduri simfonice,
lucrări simfonice, camerale, lucrări corale pentru
formaţii profesioniste şi de amatori. Secretarul Uniunii
Compozitorilor din RSR şi al Filialei din TgM.
Distincţii: Ordinul „Meritul Cultural” cls. IV (1966); Premiul „George Enescu” al Academiei RSR pentru
activitatea componistică (1967); Premiul Uniunii
Compozitorilor pentru Simfonia a II-a - Lauda plaiurilor
natale (1972). Referinţe:
• Muzicieni români. Lexicon. - Bucureşti: Editura Muzicală, 1970, p.
471-472.
• Muzică şi muzicieni / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. - Bucureşti:
Romfel, [1993]. - 208 p.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 3.
Kh-M, 1994.
• Universul muzicii româneşti: Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România (1920-1995) / Octavian Lazăr Cosma. -
Bucureşti: Editura Muzicală, 1995. - 590 p.
• Zoltán Aladár / Benkő András. A könyvet szerkesztette és szövegét
gondozta Szőcs. - Mv.: Mentor, 1996.
• Mică enciclopedie muzicală / Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei. -
Craiova: Aius, 1997. - 336 p.
• Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. - CjN: Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2000.
• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Nico,
2008, p. 250.
• De vorbă cu Zoltán Aladár, compozitorul şi directorul filarmonicii
/ Olga Apostol. În: Steaua roşie, 9 aug. 1975, p. 3.
• Zoltán Aladár [Necrolog] / Comitetul Judeţean de Cultură şi
Educaţie Socialistă; Filarmonica de Stat din TgM; Filiala TgM a
compozitorilor din TgM. În: Steaua roşie, 11 iul. 1978, p. 3.
ZONDA Attila, prof. de muzică, politician; n. 2
aug. 1950, TgM - m. 4 apr. 1997, TgM. Studii: Lic. „Bolyai Farkas” (1969); IPed. de 3 ani TgM (1972), Fac.
de Muzică. Prof. de muzică la Şc. Gen. Cîmpulung, la
Tisa, MM. Fondatorul Filialei UDMR, MM (1989);
deputat în Parlamentul României (1990-1992); vicepreş.
(1992-1994), preş. (1994-1997) UDMR, Filiala MS.
Lucrări publicate:
• Bársonyszékek és hangulatok / Zonda Attila. A
fedéltervet és az illusztrációkat Molnár Dénes készítette.
- Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1998. - 282 p.
- în colaborare:
• Maros megye: album / Molnár Dénes; előszó Zonda
Attila. - Mv.: s.n., 1994. - 2 p., [12] f. pl. Referinţe:
• Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor
decembrie 1989 - decembrie 1994 / Domniţa Ştefănescu. - Bucureşti:
Maşina de scris, 1995. - 512 p.
• Adunarea Constituantă: 11 iulie 1990 - 21 noiembrie 1991. -
Bucureşti: Senatul României, 1998. - 240 p.
ZRINYI Endre, Andrei, istoric, muzeograf; n. 26
mart. 1927 - m. 26 mart. 1998, TgM.
Studii: lic. la TgM; IPed. TgM
(1972); Fac. de Filologie-Istorie,
UBB CjN (1981). Muzeograf la MJM
TgM (1956-1989), unde lucrează în
domeniul arheologiei şi numismaticii; organizează numeroase expoziţii
Biblioteca Judeţeană Mureş
492
permanente şi temporare; participă la sesiuni, conferinţe
naţionale, locale şi internaţionale, realizează reportaje la
radio-TV; a fost membru fondator al primei publicaţii a
muzeului, Studii şi materiale (vol. 1-4, 1965, 1967,
1972); red. la Marisia, TgM (vol. 5-25, 1975-1996).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Tezaure şi descoperiri monetare din Muzeul Judeţean
Mureş / Eugen Chirilă, Nicolae Gudea, Valeriu Lazăr,
Zrinyi Andrei. - TgM, 1980.
• Castrul roman şi aşezarea civilă de la Brâncoveneşti (jud. Mureş). Săpăturile din anii 1970-1987. - TgM,
1994.
• Marosvásárhely történetéből / Szerkesztette Pál-
Antal Sándor. - Mv.: Mentor, 1999. - 268 p.
Studii şi articole: • Tezaurul de monede romane imperiale de la Cristeşti
pe Mureş. În: Acta MN, 2, 1965, p. 257-268.
• Însemnări arheologice pe marginea a două morminte
găsite în cimitirul scitic de la Cristeşti. În: Studii şi
materiale, TgM, 1, 1966, p. 27-52.
• Două gutti-biberoane romane din ceramică în
colecţiile Muzeului din Târgu-Mureş. În: Studii şi materiale, TgM, 2, 1967, p. 73-79.
• Materiale în legătură cu cultul lui Mitra în Muzeul
din Târgu-Mureş. În: Studii şi Materiale, MJM, 2, 1967,
p. 63-73.
• Le depot d’outils roumains de Mărculeni (jud. MS).
În: Dacia, 14, 1970, p. 207-231.
• Unelte agricole în depozitul de la Mărculeni (jud.
MS). În: Terra Nostra, 2, 1971, p. 75-89.
• O cană de cositor şi… provenienţa ei. În: Marisia, 3-
4, 1972, p. 167-179.
• Necropola scitică de la Ozd, com. Bichiş, jud. Mureş. În: File de istorie, Bistriţa, 3, 1974, p. 89-137.
• Olarii din Târgu-Mureş şi produsele lor în lumina
cercetării materialului rezultat din săpături. În: Marisia,
5, 1975, p. 93-111.
• Repertoriul localităţilor din jud. Mureş, cu
descoperiri arheologice din secolele IV-XIII. În:
Marisia, 6, 1976, p. 125-151.
• Contributions épigraphiques a l’histoire de la „Ala
Bosphoranorum”. În: Ephigraphica. Travaux dédiés au
VIIème Congres d’épigraphie grecque et latine. -
Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 223-232.
• Aşezarea romană de la Cristeşti şi legăturile ei cu Gallia. În: Marisia, nr. 7, 1977, p. 91-99.
• Însemnări pe marginea cercetărilor de la castelul
feudal din Lăzarea jud. Harghita. În: Acta MP, 2, 1978,
p. 105-115.
• Un mic depozit de bronzuri de la Sîmbriaş (jud.
Mureş). În: Marisia, 9, 1979, p. 642-645.
• Contribuţie la cunoaşterea neoliticului din Valea
superioară a Mureşului. Săpăturile de la Goreni (com.
Batoş). În: Marisia, 11-12, 1981-1982, p. 17-29.
• Contribuţii la istoria militară a Daciei romane. 2. Ala
I Gallorum et Bosporanorum. În: Marisia, 13-14, 1983-1984, p. 51-58.
• Aşezarea şi mormintele din prima epocă a fierului de
la Chendu (jud. Mureş). În: Apulum, 24, 1987, p. 91-118.
• Sondaje arheologice de verificare de la Moreşti
efectuate între anii 1985-1986. În: Apulum, 25, 1988, p.
287-296.
• Inscripţii şi monumente sculpturale din castrul roman
de la Brâncoveneşti (jud. Mureş). În: Ephemeris
Napocensis, 2, 1992, p. 95-110.
• Castrul roman şi aşezarea civilă de la Brâncoveneşti
(jud. Mureş). Săpăturile din anii 1970-1987. În: Marisia,
23-24, 1994, p. 75-158.
• Cercetările de sondaj efectuate în localităţile Deda-
Bistra, Ideciu de Sus, Câmpu Cetăţii şi Măgherani (jud.
Mureş). În: Marisia, 23-24, 1994, p. 599-603.
• Raport preliminar privind săpăturile arheologice de la Gorneşti (jud. Mureş) - campaniile 1992, 1993, 1994.
În: Marisia, 25, 1996, p. 35-39 (colab.).
• Cercetări arheologice pe limesul estic al Daciei
romane. Săpăturile din anul 1997 de la Brâncoveneşti
(jud. Mureş). În: Marisia, 26, 2000. (colab.) Referinţe:
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 637.
• In memoriam Andrei Zrinyi 1927-1998. În: Marisia, 26, 2000, p.
391-394.
ZRINYI Zsuzsanna-Márta, grafician, pictor; n.
25 apr. 1956, TgM - m. 11 iul. 2002, TgM. Studii: IAP
„Ion Andreescu”, CjN (1975-1979). Prof. la Lic. de Artă
TgM. Expoziţii de grup: Sf. Gheorghe (1970, 1981);
Cuba (1974); TgM (1997). Premiul pentru afişe (1974,
1978). Referinţe:
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 267.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 364.
ZSELLÉR Éva, cântăreaţă de operă, n. 7 apr. 1961,
TgM. Studii: Lic. „Unirea” şi Lic. „Al. Papiu Ilarian”,
TgM; Academia de Muzică, CjN.
Cântă la Opera din Iaşi (1985-1986);
participă la un concurs în Tokio
(1986), după care pleacă în Canada şi
nu se mai întoarce în ţară (1986);
cântă la Metropolitan New York
(1987), Hamilton (1987), San
Antonio (1989), Budapesta (1988).
Interpretează: Luisa în Luisa Miller de Verdi; Freia în A
Rajna kincse de Wagner; Ágnes în Beatrice di Tenda de Bellini; Lida în La battaglia di Legnano de Verdi; Cso-
cso-szán în Pillangókisasszony de Puccini; Mimi în
Bohém-élet de Puccini; Valois Erzsébet királyne în Don
Carlos de Verdi; Jaroszlavna în Igor herceg de
Borogyin; Fiordiligi în Cosi fan tutte de Mozart; Ilia în
Idomeneo de Mozart. Referinţe:
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 267.
• Vásárhelyről a Metropolitan-be. În: Népújság, júl. 5. 1996, p. 5.
ZSIGMOND Attila, pictor; n. 16 mai 1927, TgM -
m. 25 apr. 1999, TgM. Absolvent al Institutului „Ion
Andreescu”, Cj, secţia pictură. Membru stagiar al UAPR
Ana Todea, Portrete mureșene
493
din 1954. Expoziţii personale: Sighişoara (1971);
Bucureşti (1973); Odorhei (1973); TgM (1977); Toronto,
Canada (1979); New York, SUA (1979); Zwolle, Olanda
(1991). Expoziţii de grup: TgM, CjN,
Timişoara, Bucureşti, Covasna,
Sânmartin, Lăzarea, Ungaria, Oradea,
New York. Lucrări monumentale:
TgM, Hotel Transilvania, Vânatul şi
pescuitul, pictură murală (1962); Hortobágy, Ungaria, Descălecare
(1994). Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Editura Meridiane, 1976. - 536 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Romániai magyar verseskönyvek: 1944-1988 (1988-1989) =
Volume de versuri maghiare din România: Repertórium = Repertoriu
bibliografic / Mózes Huba. - Cluj: Academia Română. Filiala Cj.
Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară, 1991. - 110 p.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
[Budapest]: [Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria],
1996. - 72 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 267-268.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 639-640.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.
október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. - Mv.:
[Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.
• Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei képzőművésszel /
Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1998.
• Zsigmond Attila: album / Weisz Attila, s.n., 2002. - 88 p.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p.130.
ZSIGMOND, Irma, bibliotecar, prof., ziaristă; n.
16 mart. 1944, Aluniş, MS. Studii:
Lic. „Bolyai Farkas”, TgM; Fac. de
Lb. şi Lit. Maghiară, UBB Cj (1967).
O scurtă perioadă a lucrat ca prof. şi
ziaristă; bibliotecară la BTB TgM
(1972-2001). Publică studii despre
legătura de carte, istoria cărţii, Biblioteca „Teleki” şi Muzeul
„Bolyai” în revistele Hungaricum, Revista pentru
pasionaţii antichităţii, Marisia şi presa locală. A
colaborat la realizarea filmului documentar despre BTB
TgM (2002). I s-a acordat distincţia „Pro Libro Senator”
(2010), din partea BJM, TgM.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Emlékkönyv a Teleki Téka alapításának 200.
évfordulójára 1802-2002 / Szerkesztette Dr. Deé Nagy
Anikó, Sebestyén-Spielmann Mihály, Vakarcs Szilárd. - Mv.: Mentor, 2002. - Teleki Téka Alapítvány. - 623 p.
• A tér úttörője: Bolyai János emlékév:
Marosvásárhelyi. - Mv.: Lyra, 2003. - 215 p.
• Könyvek által a világ… Tanulmányok Deé Nagy
Anikó tiszteletére. Válogatta Zsigmond Irma. - Mv.,
Teleki Téka Alapítvány, 2009. - 462 p. Studii şi articole:
• Tipărituri aldine din Biblioteca Teleki-Bolyai. În:
Marisia, TgM, 1984.
• O presupusă legătură Koberger. În: Biblioteca şi
cercetarea, CjN, Academia RSR, 12, 1988, p. 180-183.
• A Teleki Téka múlt századi olvasónaplói. În:
Marosvásárhely történetéből: Mv.: Mentor Kiadó, 1999,
p. 203-212.
• Bécsi könyvkötők munkai Teleki Sámuel
könyvtárában. În: Emlékkönyv a Teleki Téka Alapítvány-
Mv.: Mentor Kiadó, 2002, p. 290-301.
• A Bolyai Múzeum története. În: A tér úttörője. - Mv.:
Mentor Kiadó, 2003, p. 169-178., Referinţe:
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig ? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2. L-Z, 1997, p. 268.
ZSIZSMANN Rezső, prof. de pian, cor, orgă,
armonie, compoziţie; n. 17 apr. 1885, Körmöczbáya,
Ungaria - m. 7 oct. 1941, Cj. Studiază la Academia de
Muzică din Budapesta, obținând diploma de prof. de
orgă şi compoziţie; studiază ştiinţele matematice, apoi
audiază la Fac. de Muzică din Berlin diverse cursuri de
ştiinţe muzicale (1912). Vine la TgM, unde profesează
până în 1914, când pleacă în călătorie de studii în marile centre europene. Se întoarce la TgM, ca prof. la
Conservatorul Orăşenesc. Referinţe:
• Erdélyi monográfia / szerkesztették Várady Aladár és Berey Géza.
- SM: Gloria Könyvnyomda és Lapkiadó vállalat, s.a. - 611 p.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 1. - TgM:
Ansid, 2002. - 268 p.
• Anuarul Conservatorului Orăşenesc din Tg. Mureş. - TgM: s.n.,
1927-1928, p. 81.
• Privire asupra trecutului muzical târgumureşean / Csíky Boldizsár.
În: Vatra, 32, nr. 9/10, 2005, p. 75-80.