Bazele-Fiziologiei-Locomotiei

7/25/2019 Bazele-Fiziologiei-Locomotiei

1/59


2/59

Kinetologia

Defnitie - stiinta care se ocupa cu studiulmiscarii organismelor vii si al structurilorcare participa la aceste miscari.Studiaza mecanismele neuromusculare si

articulare care asigura omului activitatilemotrice normale.Inregistreaza, analizeaza si corecteaza

mecanismele neuromusculare defcitare.Kinetologia medicala ace parte din

medicina fzica care utilizeaza ca metodeterapeutice: miscarea, caldura, curentulelectric, climatul, masajul si apa.Domeniul medical al kinetologiei este

cunoscut sub numele de kinetoterapie.


3/59

imitarea activitatiimotrice poate fdeterminata de :scaderea ortei musculare "#ipotonie$ sau

contractura sau spasticitatea musculara"#ipertonie$

redoarea articulara% intepenirea articulatiei

lipsa coordonarii miscarilor


4/59

&azele fzice alekinetologieiKinetologia studiaza miscarea mecanica '

sc#imbarile succesive ale pozitiei corpului atade alte corpuri de reerinta sau ale unorsegmente ale corpului ata de corpul insusi.

In cadrul kinetologiei studiul akineziei,

repausului sau imobilizarii este la el deimportant, caci repausul este considerat infzica un caz particular al miscarii, in care uncorp ramane in aceleasi raporturi cu corpuriledin jur.


5/59

(entru ca un corp sa fe scos din starea de

repaus este necesara interventia unei orte:

daca asupra unui corp actioneaza o singura forta,aceasta va imprima corpului o miscare in aceeasi

directie cu directia sadaca actioneaza doua sau mai multe forte

concomitent in directii diferite, miscarea este orezultantaa acestor orte, a marimii, directiei sisensului lor

daca doua sau mai multe forte actioneaza inaceeasi directie si sens, ele se aduna, marindvaloarea ortei rezultante

daca fortele actioneaza in sensuri opuse, ele sescad, avand sensul celei mai mari


6/59

)supra segmentelor corpului in miscare

actioneaza:forta muscularaforta gravitationala

)ceste * orte se comporta in diverse situatii ca mai sus

In cadrul ortei musculare e+ista de asemenea vectori deorta cu directii, sensuri si marimi dierite.

Segmentul de corp se va misca in articulatie pe vectorulrezultant al ortei.

ezultanta mai multor orte determina miscare doar dacadirectia acesteia este una din miscarile articulare posibile,

permise de structurile anatomice. In caz contrar, orta vadetermina presiuni mai mici sau mai mari asupra acestorstructuri, asupra capsulei si ligamentelor. neori, cand ortadepaseste rezistenta acestora, apare lu+atia.

orta care actioneaza asupra unui corp determina femiscarea acestuia, fe deormarea lui.


7/59

/iscarea dieritelor segmente ale

corpului descrie traiectorii rectilinii saucurbilinii.

(e baza parametrilor viteza si acceleratie,miscarea poate funiorma "viteza % ct 0 acceleratia % 1$ sauvariata "acceleratia dierita de 1$ variata uniorm ' acceleratia creste sau scade ct variata neuniorm ' acceleratia % variabila

2oate aceste tipuri de miscare se pot regasi indiversele modalitati ale e+ercitiului fzic si cereorturi biologice dierite.


8/59

epaus

a scoaterea din repausa unui segment sau

la oprirea miscariiacestuia sunt necesare ortesuplimentare, care vor invinge inertiasegmentului.

Dupa ce un corp a ost scos din repaus suntnecesare orte mai mici pentru a-l mentine inmiscare "principiul inertiei$.


9/59

3recarea

n corp in miscare este in4uentat de prezenta altorcorpuri cu care vine in contact "e+. planul mesei, alpatului, apa, aerul, etc$. )cestea tind sa ranezemiscarea primului corp datorita recarii intre corpuri.Daca am elimina teoretic corpurile inconjuratoare,

corpul care se misca ar continua sa se deplasezerectiliniu uniorm.)cest lucru este insa imposibil in practica, frecarea

determinand o miscare uniform incetinita, panala oprire.(entru mentinerea corpului in miscare trebuie sa

intervina in mod continuu o orta e+terioara mai maredecat orta de recare.3recarea este un element oarte important in K2,

te#nicile kinetice incercand sa o diminue cat mai multprin diverse metode "planuri lustruite, talcate,

suspendarea segmentelor$.


10/59

3orta musculara care incearca sa sustina

corpul in miscare este o orta motorie, iarrecarea ce se opune miscarii este o ortarezistiva.


11/59

5ravitatia, sprijinul si

ec#ilibrul/iscarea oricarui corp este in4uentata degreutatea sa.5reutatea "sau orta gravitationala$ a unui

corp este orta cu care acel corp apasa pe un

plan orizontal "orta cu care este atras sprepamant$.

3orta gravitationala necesita sau nu ortemusculare suplimentare pentru a f invinsa, in

unctie de directia miscarii. 6ste elementulprincipal de apreciere a ortei musculare. (oatef utilizata in scop de acilitare sau de incarcaresau poate f eliminata in diverse e+ercitii fzice.


12/59

7entrul de greutate

Centru de greutate% punctul in careactioneaza totalitatea ortelor gravitationaleparalele ale totalitatii punctelor materialeale respectivului corp. De obicei se gasestein centrul sau pe a+a de simetrie a corpului.a om, centrul de greutate se gaseste undeva in

apropierea S8-S*.

(rin centrul de greutate trece virtual o linieverticala ' linia centrului de greutate.a om aceasta trece prin : crestet ' corpul

vertebrei a doua sacrate ' un punct in poligonulde sustinere pe a+a articulatiei tarsiene.


13/59

Stabilitatea "ec#ilibrul$Stabilitatea unui corp asezat pe un plan este data de

baza lui de sustinere, care este reprezentata desupraata poligonului ormat de toate punctelee+terioare ale acelui corp care se sprijina pe plan.

n corp este cu atat maistabil cu cat centrul lui degreutate este mai coborat, iar linia centrului degreutate cade mai aproape de centrul poligonului desustinere.

6c#ilibrul devine instabil cand centrul de greutate urca

pe linia centrului de greutate care se deplaseaza spremarginea supraetei de sustinere.

6c#ilibrul este indiferentcand centrul de greutateramane mereu la aceeasi inaltime si pozitie ata de

supraata de sprijin, desi corpul se misca.


14/59

/asinile simple

/asinile simple sunt dispozitivele utilizatepentru a amplifca eectul unei orte saupentru a o ace mai comod de aplicat.(arg#ia ' o bara dreapta sau curba pe care

orta activa si orta reactiva tind sa o roteascain jurul unui punct de sprijin 0 pt ca parg#ia safe ec#ilibrata 3 + bratul 3 % + bratul 0parg#ia este utilizata pt amplifcarea ortei,data de raportul 93.

Scripetii ' in salile de kt cei mai utilizati suntscripetii fcsi 0 conditia de ec#ilibru este 3 %

(lanul inclinat ' pacientii sunt asezati pe un

plan inclinat pt diverse e+ercitii sau posturare


15/59

&azele anatomice/iscarea a specializat aparatul locomotor care

are ca unitate componenta de baza

unitatea kinetica% articulatie musc#i nerv


16/59

)rticulatia

Defnitie: articulatia reprezinta totalitatea partilor moiprin care se unesc doua sau mai multe oase vecine.

(e baza modalitatilor de unire intre oaselecomponente, articulatiile se clasifca in :1. articulatii broase' unirea se ace strans prin tesutul

conjunctiv 0 sunt oarte putin mobile "articulatiile craniului,

articulatiile interapofzare vertebrale$2. articulatii cartilaginoase' unirea se ace prin fbrocartilaj,

si nu prin cartilaj #ialin. )rticulatia permite anumite miscari"simfza pubiana, articulatia intervertebrala$

3. articulatii sinoviale' unirea se ace prin capsula, e+istand ocavitate intre supraetele articulare, care permit miscariample. )ceste articulatii se numesc si diartroze.

3orma capetelor osoase articulare determina tipul demiscare posibila in articulatia respectiva.


17/59

Diartrozele se clasifca in:

1. articulatii plane' artrodii ' in care miscarea este mai multde alunecare "oasele carpului$

2. articulatii sferoide (enartroze)' total libere ' permit ooarte mare mobilitate in mai multe planuri "articulatiascapulo-#umerala$

3. articulatii balamale tro#leare ' articulatia cotului tro#oide ' radio-cubitala pro+imala

4. articulatii elipsoide' cu cap articular condiloidian"articulati genunc#iului$

5. articulatii selare' cu o supraata concava si cealaltaconve+a "articulatia trapezo-metacarpiana a policelui$


18/59

In unctie de gradele de libertate"numarul de directii de miscare posibile$

articulatiile au :

I grad de libertate "plane, balamale, elipsoide$

II grade de libertate "selare$

III grade de libertate "seroide$


19/59

Structura diartrozelor: Cartilaul !ialin

acopera capetele osoase ale supraetelor articulare grosimea mai mare in zonele de presiune nevascularizat, deci nu se poate regenera, dar rezista mai bine la agresiuni se #raneste prin vasele osului subcondral si prin lic#idul sinovial este neinervat, deci nu doare )re structura in straturi, cu fbre de colagen, care ii conera proprietati de

compresibilitate, elasticitate si porozitate

"ureletul brocartilaginos in special la articulatiile seroide unde supraetele articulare nu sunt egale

"730 S;$ cavitatile cotiloide si glenoide isi maresc supraetele prin acest burelet

circular pentru a congrua cat mai perect cu capetele emurale si #umerale,care au supraete mai mari

Capsula articulara structura conjunctiva ormata din * straturi: e+tern ' fbros si intern ' sinovial delimiteaza o cavitate virtuala articulara denumita si cavitate sinoviala. )ici

e+ista in unele articulatii ligamente puternice, interosoase, care ajuta sauraneaza miscarea "e+ ligg incrucisate$

bogat inervata


20/59

Structura diartrozelor"continuare$: #inoviala

strat conjunctiv care tapeteaza capsula articulara ormata din niste ormatiuni bine vascularizate % vilozitati sinoviale imobilizarea articulara determina prolierarea acestui tesut care

umple cavitatea articulara. tesut tanar < el poate reveni la orma initiala, resorbindu-se.

Imbatranirea lui "imobilizare indelungata$ il organizeaza, blocandarticulatia.

$ic!idul sinovial scalda cavitatea articulara generat de sinoviala, transudatul plasmatic si de produsele de

descuamare sinoviale si cartilaginoase ce apar in timpul miscarii rol de a #rani, de a curata cavitatea articulara de detritusuri si de a o

lubrifa

$igamentele periarticulare e+terioare articulatiilor, dar in stransa legatura cu acestea realizeaza rezistenta si stabilitatea articulara participa la g#idarea miscarii, bloc#eaza e+cesul de miscare,

moduleaza orta musculara

sunt bogat inervate


21/59

/usc#iul/usc#iul este obiectivul cel mai important si cel mai usor de lucrat

in kt.

7lasifcarea musc#ilor: striati netezi

/usc#ii striati reprezinta peste =1> din greutatea corpului uman.

)u orme si dimensiuni variate in unctie de regiune si unctie"scurti, lungi, lati, inelari, grosi, subtiri$.

/usc#ii sunt ormati din : corp muscular tendonjonctiune tendo-musculara teci sinoviale burse seroase

ane+e


22/59

7orpul muscular

/usc#ii unui segment sunt inveliti de o ascie comuna.

3iecare corp muscular la randul lui este invelit deperimisium e+tern cu rol protector in eort.

Intre perimisiumul e+tern si ascia comuna e+ista tesutla+ conjunctiv care permite alunecarea planurilor intimpul contractiei.

Din perimisiumul e+tern pornesc septuri conjunctivespre interiorul corpului muscular, pe care il separa inascicule mai groase sau mai subtiri. )cestea ormeazaperimisiumul intern "endomisium$. 3iecare asciculcuprinde 81-?1 de fbre musculare.


23/59

Fibra musculara' celula musculara:

6ste ormata din:membrana "sarcolema$

citoplasma "sarcoplasma$

nuclei

structuri citoplasmatice bine dierentiate, specifce' miofbrilele

ungimea unei fbre musculare variaza de lacativa centimetri la *@-?1 cm "m sartorius$, iargrosimea ei de la 81 la 8@1 microni.


24/59

Fibra musculara' celulamusculara "continuare$:

#arcolema"membrana$ ' cu multi nuclei contine: partea postsinaptica a placii motorii "unica la fbrele albe si multipla

la fbrele rosii$ inceputul sistemului tubular 2 prin care sunt dirijate impulsurile

nervoase spre elementele contractile

#arcoplasma ' variaza in unctie de activitatea musculara:musc#ii in activitate permanenta % rosii sunt bogati in sarcoplasmamusc#ii care se contracta rapid si obosesc repede % albi sunt saraci

in sarcoplasma

%iobrilele

elementele contractile ale musc#iului dispuse in ascicule, sunt de ordinul sutelor de mii, ocupa *9? din

spatiul intracelular orientate in lungul celulei musculare, paralele intre ele, aparand ca

o structura tigrata prin alternanta de zone "discuri9benzi$ intunecatecu zone clare

are ca unitate contractila sarcomerul care este cuprins intre * linii A


25/59

Fibra musculara' celulamusculara "continuare$:

%itocondriile se grupeaza in jurul nucleilor, placii motorii si elementelor

contractile si sunt purtatorii ec#ipamentului enzimatic si energetic celular

&eticulul sarcoplasmatic' sistem canalicularlongitudinal cu rol de transport al calciului

'roteinele musculare' numeroase, de mai multetipuri: sarcoplasmice "mioglobina, enzime$ miofbrilare "miozina, actina, tropomiozina, troponina$ proteinele ormatiunilor subcelulare proteinele stromei "din sarcomer$

'roteinele miobrilaresunt cele mai importante pt kt.


26/59

3ibrele musculare se prind in mai multe

eluri pe tendon.

a musc#ii plati fbrele sunt paralele "e+S7/$ si asa se prind pe tendon sau

aponevroza.

/usc#ii usiormi au acelasi aranjamentparalel "e+ biceps bra#ial$.

nii musc#i au fbrele convergente spre olatura a tendonului sau cu ascicule careconverg spre mai multe tendoane "deltoidul$.


27/59

/iofbrila/iofbrila are ca unitate contractila

sarcomerul care este cuprins intre * linii A.

inia A se insereaza pe ata interna asarcolemei, trecand la acelasi nivel prin toatemiofbrilele si legandu-le. /iofbrilele suntcompuse din mioflamente de actina si

miozina aranjate longitudinal care determinadiscul clar ormat din actina si discul intunecatormat din miozina si actina. 3iecare fbrila demiozina este inconjurata de B fbrile de actina.


28/59

7lasifcarea musc#ilor:

tonici ' de tip I ' in general musc#ii e+tensori' sunt pro+imali, antigravitationali, sar oarticulatie, au tendoane late, travaliul lor esteputin intens, se contracta lent si obosesc greu

fazici ' de tip II ' sunt superfciali, sar douaarticulatii, au tendoane lungi, realizeazacontractii rapide si obosesc usor

Cu e+ista musc#i e+clusiv azici sau e+clusivtonici. 6+ista fbre musculare azice "albe$ sitonice "rosii$.


29/59

3ibrele tonice si fbrele

azice

3ibrele tonice "rosii$bogate in mioglobina, mitocondrii si )2(bine vascularizateau mai multe sinapse neuromusculare.Raspunsul tonic este deci de intensitate redusa, dar de

lunga durata, cere un consum energetic mic, iar fbrelerosii obosesc mai greu.

3ibrele azice "albe$sarace in mioglobina, mitocondrii si )2(vascularizatia este mai saracaau o singura sinapsa neuromuscularaRaspunsul azic este de intensitate crescuta, de scurta

durata, cere un consum energetic crescut si de aceeafbrele albe obosesc mai repede.


30/59

2endonul

rgan rezistent, ine+tensibil

3ormat din ascicule conjunctive "fbre decolagen$, legate intre ele printr-o substantaundamentala, ca un ciment

(rintre fbrele de colagen se a4a celule

tendinoase

Se insereaza fe direct pe os, fe prinintermediul periostului


31/59

Cervul

Cervii musculaturii striate contin fbremielinizate de diametre dierite:

aerente senzitive

eerente motorii

fbre simpatice pt peretii vasculari

intramusculari


32/59

Inervatia musc#ilorn musc#i primeste cel putin o ramura

nervoasa, de multe ori doua sau mai multe,care deriva de la mai multi nervi spinali, astelincat un musc#i are o inervatie de la mai

multe niveluri.

Inainte de a patrunde in musc#i, dar si dupapenetratie, nervul se ramifca, fecare fbra

musculara primind o ramura nervoasa.


33/59

onctiunea mioneuronala % sinapsa

neuromusculara Sinapsa neuromusculara are ? parti :

1. partea presinaptica' terminatiaa+onului demielinizata 0 contineneurofbrile, mitocondrii, vezicule cuacetilcolina

2. fanta sinaptica' spatiul dintre a+oplasma

si sarcoplasma "intre membranapresinaptica si cea postsinaptica$ ' unde seelibereaza acetilcolina

3. partea postsinaptica' cu intensaactivitate acetilcolinesterazica


34/59

7aile motorii voluntare siinvoluntarea sinapsa neuromusculara sosesc

terminatiile motoneuronului ala cu sediul incoarnele anterioare ale maduvei spinarii

Intre neuronul motor din cornul anterior si

sinapsa neuromusculara se ormeaza nervulra#idian "spinal$.

Cervul spinal are ? componente :radacina

trunchi

ramuri terminale


35/59

)+onii celulelor cornului anterior ormeazaradacina anterioara cu fbre eerentemotorii.

adacina posterioara este senzitiva si arefbre aerente.

adacina anterioara se uneste cu ceaposterioara si ormeaza trunc#iul nervuluispinal, ormand un nerv mi+t.

)cesta iese din gaura de conjugare si se

imparte in * ramuri mi+te "si una recurenta$,ambele ramanand mi+te: anterioara siposterioara pt regiunile anterioare siposterioare ale trunc#iului.


36/59

Cu cat gradul de mielinizare a fbreloreste mai mare cu atat fbrele transmit

mai repede inormatia.ibrele : a+oni mielinizati, diametrul cel

mai mare, viteza mare "proprioceptive,tactile, musculare, dureroase$

ibrele ": a+oni mielinizati, diametru mic,viteza mai mica "fbre vegetativepreganglionare si aerente$

ibrele C: amielinice, diametru mic ' ptconducerea lenta a durerii si pt fbrelevegetative postganglionare


37/59

)rcul re4e+ spinal)cest circuit % arc re4e+ spinal este

involuntar, dar poate f voluntarizat prinimplicare structurilor nervoase superioare.

De asemenea, in corpul anterior medulare+ista si alte tipuri de neuroni implicate in

modularea raspunsului nervos in aaramotoneuronilor ala, si anume motoneuroniigama, neuroni in#ibitori, intercalari sicordonali.


38/59

3usul muscular3usul muscular este un organ receptorspecializat care unctioneaza independent deconstiinta noastra.

3usul muscular este o ormatiune usiormadispusa intre fbrele musculare, invelita de ocapsula, intre care e+ista fbre de colagen

orientate in a+ul lung al usului.


39/59

7entrii superiori7entrii superiori "corte+, dienceal, trunc#i

cerebral, cerebel$

determina si moduleaza activitateamotoneuronilor din cornul anterior

au rol activ in miscarea voluntara si in ajustareatonica posturala a miscarii


40/59

nitatea motorieDefnitie: cea mai mica unitate unctionala

neuromusculara.

6ste un comple+ ormat din:neuron - poate f cel din cornul anterior medular "unitate motorie

perierica$ sau cel al nervilor cranieni motoria+onul luitotalitatea fbrelor musculare la care ajung terminatiile acestui

a+on

aportul dintre neuron si numarul de fbre musculare pecare le inerveaza poarta numele de coefcient de

inervatie al / si este variabil de la un musc#i la altul.

Intr-o unitate motorie intra mereu acelasi tip de fbre"albe sau rosii$.

2oate fbrele unei / se contracta in acelasi timp.


41/59

)ctivarea / la nivelul pericarionului

In repaus, C/( "neuronul motor perieric$ are polaritate negativaintracelular si pozitiva e+tracelular E repartizarea inegala a ionilor

intracelulari "Ksi 7?;-$ si e+tracelulari "Casi 7l-$ ca urmare apermeabilitati selective a membranei celulare neuronale.

Inegalitatea ionica < dierenta de potential la nivelul membraneide cca ' F1 "-G@$ mH

C/( primeste inormatii de la o multitudine de alti neuroniraspanditi in maduva si enceal sub orma bioc#imica "deacetilcolina$ care depolarizeaza membrana celulara, ionii de Caintra in celula, determinand un brusc potential de actiune de8*1mH cu durata de 8ms. (anta descendenta a potentialului estedata de iesirea Kdin celula.

ricat de intens este stimulul, daca el depaseste valoarea de prag J va genera depolarizarea cu intrarea in activitate aneuronului la nivel ma+im. "legea tot sau nimic J$.

Ceuronul primeste incontinuu stimuli sub prag care nu determinadescarcari neuronale "depolarizare membranei care se transormain potential de actiune$, dar depolarizeaza partial motoneuronul,creand o anumita stare de e+citabilitate.


42/59

)ctivarea / la nivelul pericarionului"continuare$

(rogresia depolarizarii se ace din aproapein aproape, ca o unda.

(e toata perioada depolarizarii membranei"potentialului de actiune$ celula nu mairaspunde la un nou stimul, a4andu-se in

perioada refractara"*ms$.descarcarile

neuronale spre eector nu pot f decicontinue. 7u cat intensitatea stimulului sositla C/( este mai mare cu atat recventapotentialelor de actiune va f mai mare.


43/59

)ctivarea / la nivelul

cilindra+uluiDe la nivelul C/( potentialele de actiune ca si procesebioelectrice se transmit in raale de-a lungul a+onului %in*u+ul nervos motor.

(otentialul de actiune ajuns la a+on ii depolarizeaza membrana"aceasta in repaus este pozitiva la e+terior si negativa lainterior$, Caintra in celula, iar incarcarea va f negativa lae+terior si se va propaga ca o unda de negativitatespresinapsa neuromusculara. )ceasta unda este in4u+ul nervos.

Deplasarea in4u+ului nervos variaza in unctie de tipul a+onului"cu sau ara teaca de mielina$. ,iteza de deplasare a

in*u+urilor nervoase va mai mare in brele mielinizate "pt ca se ace saltator la nivelul strangulatiilor anvier si nu dinaproape in aproape$.

Hiteza in4u+urilor nervoase este cu atat mai mare cu catdiametrul fbrei este mai mare.

) ti / l i l l i i


44/59

)ctivarea / la nivelul sinapseineuromusculare In4u+ul nervos ajunge la butonul terminal al a+onului "partea

presinaptica$, produce depolarizarea membranei butonului, cuintrarea Casi 7a*in interior. In4u+ul de 7a eliberarea deacetilcolina din vezicule, care va trece in spatiul sinaptic, unde vae+cita membrana postsinaptica. Daca acetilcolina se epuizeazaapare oboseala.

Depolarizarea butonului a+onal dureza doar cateva milisecunde, apoise repolarizeaza, Casi 7a* traversand in sens invers membrana sibutonul poate primi un nou in4u+ nervos.

)cetilcolina eliberata se f+eaza pe celulele receptoare specifce alemembranei postsinaptice, permeabilitatea acesteia pt ionii da CasiKse modifca, apare depolarizarea, cu inversarea incarcarii electricesi instalarea unui potential de e+citatie postsinaptica % potential deplaca motorie. Daca acest potential depaseste o anumita valoare "*1mH$, el se va propaga spre fbra musculara, devenind un potential deactiune al fbrei musculare care este un enomen bioelectric.

)cetilcolina va f #idrolizata si apoi resintetizata si va reumpleveziculele presinaptice.

2oate procesele de la nivelul sinapsei de la sosirea stimulului si panala aparitia in musc#i a curentului de actiune musculara dureaza 1,@ '8 ms % intarziere sinaptica.


45/59

)ctivarea / la nivelul fbreimusculare

(otentialele ajung la fbra musculara sub orma deimpulsuri repetitive, cu pauze intre ele de *1 ' 811 ms.

(otentialul de actiune se raspandeste pe sarcolema siintra in interiorul fbrei de-a lungul canaliculelor

transversale ale sistemului 2 pana la triade unde vaelibera ionii de 7a* din reticulul endoplasmatic dinsacii triadelor.

)stel din bioelectric, procesul devine din nou bioc#imic.

7a* eliberat reprezinta semnalul declansarii unei suitede enomene c#imice energetice, care au ca fnalitatetransormarea in energie mecanica ' contractia.


46/59

7ontractia musculara are la baza

alunecarea fbrelor de actina printre celede miozina. Intensitatea contractiei estedata de suprapunerea mai mare sau maimica, pe lungime, intre cele * tipuri de

flamente.

Decontractia este si ea un proces activdeorece se consuma o anumita cantitate

de energie.

/otoneuronul intra in relatie prin mii de

sinapse cu alti neuroni.


47/59

Substantele

transimtatoare:

e+citatorii"acetilcolina, norepinerina,dopamina, serotonina$

in#ibitorii "5)&), glicina, taurina, alanina$

e+citatorii sau in#ibitorii in unctie de anumite

circumstante "#istamina, (5, polipeptidele$

n anumit neuron va secreta intotdeaunaacelasi tip de substanta la toate butoanele

sinaptice terminale ale sale si deci vatransmite e+citatia sau in#ibitia tuturorneuronilor cu care este el in legatura.


48/59

(otentialele postsinaptice suera sumatie:

Spatiala2emporala

7alea fnala comuna "drumul parcurs de unstimul de la C/( la fbra musculara$primeste comanda motorie de lanenumarate niveluri de integrare ale

sistemului nervos.


49/59

/iscarea voluntara

7ea mai simpla miscare voluntara a unuisegment comporta intrarea in actiune a unuienorm numar de sinapse neuronale. )ceastamiscare presupune :

elaborarea centrala "decizia si comanda$calea de conducereajustarea tonusului postural al segmentului

mobilizat "actiune ce precede miscarea propriu-zisa$

contractia musculara eectoare a miscariicomandatemodularea permanenta in timpul miscarii a

tonusului musculaturii sinergiste, antagoniste, ca sial musculaturii care asigura postura


50/59

7ontrolul motricitatii7ontrolul motricitatii este organizat pe niveluri

succesive.


51/59

).7ontrolul medularSemnalele senzitive de la perierie intra in

maduva prin radacinile posterioare si aici au *

destinatii :la acelasi nivel medular sau la unul invecinat

produc un raspuns local

trec prin maduva la centrii nervosi superiori


52/59

/aduva este sediul unorre4e+e:8$ e4e+ul miotatic "stretc#-re4e+, re4e+ul de intindere$

este singura cale monosinaptica a unui sistem senzitivo-motor deeed-back

este re4e+ul usului muscular, caci intinderea unui musc#i e+citausul muscular, ceea ce re4e+ va declansa contractia aceluimusc#i, a fbrelor e+trausale

&ucla gamamotoneuronul gama din cornul anterior medular ' a+on ' fbrele

musculare intrausale ' terminatia anulospirala din us ' fbrele Ia' protoneuronul senzitiv spinal ' neuroni intercalari 'motoneuronul ala

rolul principal al buclei gama este sa mentina tonusul muscular

*$ e4e+ul de tendon

?$ e4e+ul 4e+or "re4e+ul nociceptiv$ ' nu numai in mm 4e+ori


53/59

e4e+e "continuare$

=$ e4e+e posturale si de locomotie reactia pozitiva de sprijin ' e+tensia mb in cand se e+ecuta o presiune in talpa

re4e+ele de redresare ' apar in pozitia de decubit lateral, avand drept scopposturarea in pozitie dreapta verticala. Sunt de apt un comple+ de miscarisincronizate pt a mentine oc#ii orizontal, capul si corpul verticale pt a sepregati pt actul motor.

re4e+ele de ec#ilibrare ' reactiile de balans ' incearca sa mentina centrul degreutate al corpului in interiorul bazei de sustinere "sunt musculare saulabirintice$

@$ e4e+e medulare ce determina spasm muscular spasmul muscular postractura ' in zona racturata din cauza durerii

crampele musculare ' orice el de actor iritant local "e+ rig$

B$ e4e+ele supraspinale re4e+ele tonic ale gatului re4e+ele labirintice re4e+ele de redresare re4e+ele de ec#ilibrare


54/59

&$ 7ontrolul supramedular)ctivitatea motoneoronilor perierici este controlata de

etajele superioare ale nevra+ului:corte+ul motor cu mai multe arii motorii

fbrele care pleaca de la aceste arii alcatuiesc : sistemul piramidal asigura motricitatea voluntara si este si un sistem

acilitator pt motoneuronii medulari, in4uentand tonusul muscular sistemul e+trapiramidal ' regleaza tonusul muscular si postura si

miscarile comple+e re4e+-automate 0 intervine si in miscareavoluntara declansata de sistemul piramidal, moduland-o prin circuiterecurente

cerebelul ' statie de modulare a miscarii 0 intervine prinin4uentarea sistemului e+trapiramidal si in reglarea tonusuluimuscular

ormatiunea reticulata ' din trunc#iul cerebral are roldeterminant in reglarea tonusului muscular

#ipotalamusul si rinencealul ' intervin in reglarea tonusuluimuscular


55/59

/iscarea voluntara

presupune:elaborarea centrala

ajustarea tonica posturala, care precedee+ecutarea propriu-zisa a miscarii

modularea permanenta a tonusului in cursul

miscarii


56/59

2onusul muscular se dierentiaza

in:tonusul de repaus' activitate re4e+a

medulara

tonusul de postura' control superior :cerebel, nuclei cenusii, neocorte+, ormatiunereticulata

tonusul de atitudine' control cerebelos si

al nucleului rosutonusul de comportament' controlul

comple+ului #ipotalamus-rinenceal-corte+cerebral


57/59

7oordonarea miscarilor

voluntare

/iscarea voluntara este rezultatul unei continue combinatii sinergice

intre actorii senzitivi si motori. 7oordonarea acestei miscari implicaaproape totalitatea unctiilor sistemului nervos./iscarea voluntara este rezultatul unei cotinue combinatii sinergice

intre actorii senzitivi si motori. 7oordonarea acestei misca implicaaproape totalitatea unctiilor sistemului sistemului nervos:

luarea deciziei de miscare ' act cortical, constient, dar determinat derealitatea si cerintele ambientale ajunse in constiinta noastra prin aerente

senzitivo-senzoriale punerea in actiune a sistemelor piramidal si e+trapiramidal cu sisteme

motorii e+ecutive de transport al comenzii si planului de miscare catremotoneuronii ala si gama si, de aici, spre aparatul eector

activitatea continua a sistemului monitor "sistemul senzorial-senzitiv$, caretransmite inrmatii asupra modului de desasurare a miscarii "pe bazae+citatiilor primite de proprioceptori, receptori vizuali, receptori vestibularietc$ 0 aceste inormatii sunt receptionate de sistemul reglator "mai ales decerebel$ 0

sistemul reglator va asigura organizarea si ajustarea etapelor tonice siazice ale sistemului eector 0

aparatul eector "musc#i-articulatie$ realizeaza miscarea voluntara inconormitate cu planul elaborat si transmis de corte+ si prelucrat continuu

de subcorte+, pe baza aerentelor senzitivo-senzoriale


58/59

6+ista deci ? mari sisteme care concura la

producerea miscarii voluntare :

sistemul inormational

sistemul reglator

sistemul eector


59/59

7oncluzii/iscarile unui adult, oricat ar f de complicate, pot f

descompuse in scheme de miscare. )cestea sunt repetatedemilioane de ori de la ormarea lor din copilarie, devenind din cein ce mai precise si automatizate "e+ mersul$.

)ceste sc#eme se ormeaza pe baza sistamului incercari sieroriJ, adica pe baza invatarii din greseli. ezultatul acestorprocese de invatare se memoreaza sub orma de engramesenzitivo-senzoriale si motorii.

Engramele se ormeaza in copilarie prin control volitional se perecteaza continuu prin repetitie

cu cat sunt mai bine f+ate, cu atat activitatile musculare capataviteza de e+ecutie, intensitate si comple+itate vor realiza miscarile dorite, dar vor in#iba si sinapsele care nu este

necesar sa intre in sc#ema miscarilor dorite

Kt sustine din ideea engramelor principiul repetitiei ca o baza aunei bune coordonari

Date post:	25-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	nicu-tanase-radu
View:	233 times
Download:	0 times

Bazele-Fiziologiei-Locomotiei

Documents