Edftura Ideea Europeana

lEnamel

tflarian. - Bucureqti :

Mrnar-BoGDAN Manrar.t

AVATARURILEGLOBALIZANU

\AA

U

Cuprins

Prefali ....................... 5

CuvAnt-1nrir.t" ........::..:........:.:...................................... 11.

Ce este Globalizarea?............ .... 15Introducere............... ............ 15Globalizarea, fenomen sau proces?..... ...-20

Fenomenul Globalizirii............. ..-....-25Procesul Globalizirii .............. ........... 30

Despre constructul gIobali2irii................................ 3 7Globalizarea gi congtiinfa globalit5lii........ ......... 37IJn construct care domini cotidianul.................. 40Constructul despre Globalizare, intre Orientgi Occident................ ........44

Globalizarea, reprezentare gi construclie sociald... 48Dialectica dintre construct, reprezentare social[gi construclie socialS .....--.48Trecerea de la Evul Mediu la Modernitate ........50Revolulia Industriali ............... .........53Comunismul qi Capitalismul, doui ideologiiantagoniste care au redefinit lumea....-.............. 56Telecomunicaliile gi internetul ............. .............. 62

Concluzii .............63AvAntul qi declinul teoriilor contractualiste 9iproblematica drepturilor omului.................................. 69

Perspectivi introductivi.......... .............. 69Teoriile contractualiste gi drepturile omului -modelul britanic .................... 73

Mrsar-BocnaN ManuN

Un altfel de contract social - modelul ftancez ........ 7 5

Teoriile contractualiste gi drepturile omuluiin creuzetul modernitetii........... ......'..... 78

CAteva dintre provocirile postmodernitilii..'.... ..... 84

Concluzii de etapi ................87

$i totuqi... postmodernitatea! ................ 89

Disolulia statului nalional gi criza suveranititiinalionale .............90Noi actori sociali care nu se regisesc in schemateoriilor contractualiste clasice................ ................ 97

Reconfigurarea vechilor categorii sociale intr-ologici de acum giobali ...... 101

Starea de exceplie care tinde s[ devini reguli.... 104

Marile fluxuri migratorii ..-. 108

La final .............. 111

Metamorfozele idealurilor democratice -.. L74Introducere ............... ..........774Despre democralie in general gi desprevarianta sa liberal5. in particular ........... -.............. 1 16

Neajunsurile democraliei liberale .............. ........... 724

$i totuqi..., o altfe1 de democratie?.......... .......'.-.-.-- 728Concluzii .......... L32

Populismul, cintecul de lebS'di al democraliilor .'.... 135

Introducere............... .......... 135

Populismul gi democralia........... ..........752Discursul populist gi demagogia............................ 1 56

La final.... .......... 160

Disidenla curentelor nalionaliste in globalizare 9ipolitica minoritililor active .... 163

Impasul globalizirii gi renagtereanalionalismului.......... ........ 163

Nalionalismul, de la principiu fondatoral lumii la disidenlE antiglobahzare ..1,70

276 277

Principiile disidentei r

de promovare a minolnalionalismuiui ......--.

La final....Era rlzboiului hibrid ---.

Conceptul d.e r[zboi h

non-liniarCaracteristicile razbaRizboiul hibrid i.ntreln loc de concluzri ..-..

Revo1uliile postmoderniIntroducere .........,.:--.CAteva cuvinte desprManipularea reteleloGherila urbani ;i ocr

tn loc de concluzii. o:gi un exerciliu de imr

Problema terorismului I

agresiunilor hibride ..-..Introducere ...........---Terorismul global..--CAteva cuvinte desPt

conflict qi problema t

ConcluziiRomAnii qi RomAnia La

civilizaliilor.................-.Introducere ..........-...RomAnia qi riscul asVulnerabilitS.tile Ror

Ce ar fi de f[cut?.-.--Concluzii

Bibliografie ..................

k#

tract social - modelul francez... .....75hraliste gi drepturile omuluilernit5lii .....28mvocirile postmodernitllii............ 84pa.. .... .....................87nodernitatea! ............ ....89ni national qi criza suveranitltii:-..-............ .....................90r ca.re nu se regS.sesc in schematualiste clasice...... ........97nechilor categorii sociale intr-ofobald ...... 101lie care tinde si devini regul[ .... 104rigratorii... ................... 108

................... 111rlurilor democratice ............... ..... _ L1r4

H,;;;;;;;i;i;;;;;; 714

nali in particular ........ 116mratiei liberale .......124hl de democralie?......................... 1 2B

uI de leb[d5. al democratiilor ...... 135................... rgs

mocralia.. ................... 152bt gi demagogia............................ 15G

................... 160n nationaliste in globalizare gir active .... 163f,rii gi renaqterea

................... 163b La principiu fondatorm,td antiglobalizare ..170

Au atarur ile glo b alizd,rii

Principiile disidenlei gi asaltul politicilorde promovare a minoritililor active asupranalionalismu1ui.......... ........ 181La final.... .......... 186

Era r[zboiului hibrid .............. 190Conceptul de rizboi hibrid qi rizboiulnon-Iiniar .......... 190Caracteristicile rizboiului hibrid sau non-Iiniar.. 195Rizboiul hibrid intre trecut gi prezent ................. 198in loc de concluzii .............. ....................207

Revoluliile postmodernitilii qi gherila urbanl ........ 205Introducere ............... .....-....205CAteva cuvinte despre manipulare ............... ........ 211Manipularea relelelor virtuale de socializare....... 2L8Gherila urbani gi ocuparea spafiului public ........223tn loc de concluzii, o scurtl retrospectivlgi un exercitiu de imaginalie ...............226

Problema terorismului global in economiaagresiunilor hibride ................ 231

Introducere ............... ..........231,Terorismul global ...............234CAteva cuvinte despre mediul internalional deconflict gi problema terorismului sub steag fa1s... 239Concluzii ...........240

RomAnii gi RomAnia la apogeul ciocniriiciviliza!ii1or................ ..............242

Introducere ............... ..........242RomAnia gi riscul asociat ciocnirii civilizafiilor .... 245Vulnerabilitilile RomAniei de ast[zi ..248Ce ar fi de ficut? .................253Concluzii ...........255

Bibliografie ............... ...............259

276

il

Ce este Globalizarea?

Introducere

Sensurile gi semnificaliile noliunii de globalizarederivi in mod direct din imaginea sferic[ gi atotcuprin-zdtoare a planetei pe care o locuim, gi care aratd,, in fapt,ca un glob. Astfel, in congtiinla uman[, ideea de globa-lizaye se afli in strAnsi corelalie cu cea de globalitate alumii sau, altfel spus, globalizarea nu ar putea fi g6n-diti de om in lipsa unei perspective asupra globalit5-lii lumii. Pe cale de consecinli, originea termenului d.eglobalizare este de dati relativ recent5., primele atestiriale utiliz6rii sale fiind datate in sec. XX, in consonanlicu dezvoltarea congtiinlei umane cu privire Ia aspectulglobal al planetei 9i la globalitatea lumiil. Pornind de Ia

1 Galos et al. arati cE ,,termenul de globalizare a fost utilizatprima datd, tn publicalia ,,Toward.s New Education" tn anul 1930.Incepd,nd cu anii '60 termenul a tnceput sd, fi.e frecuent utilizat atd,td,e economigti, cdt 9i de sociologi. Mc Luh,an introduce tntr-o lucrarepublicatd, tn anul 1962 termenul d,e Global Villnge (Satul Global),termen adoptat gi utilizat rapid, de politologi 9i sociologi. Mc Luhanintroduce acest concept tn scopul de a d,escrie noul mod d,e comunicarei*tre diferitele regiuni ale globului, incepd,nd, cu anii 1920, bazat peamunicarea radio." (Galos et aI. 2013).; intr-un sens similar, Barimen{ioneaz5" c5. ,,termenul globalizare a intrat pentru prima oard tn-b-un d.ic.tionar (Webster) tn 1961. De la mijlocul anilar '8O cdAtigd.o circula.tie considerabild.: el se aldturd, ca adjectiu oltor termeni capiele, institulii, ecologie, finan{e, stiluri d,e uiald., comunicaiii, migro-

Mnr,qr-BocnlN ManraN

aceasti perspectivi integratoare, in uzul cotidian, noliu-nea de globalizare are potenlialul de a reflecta fie mani-festarea, fie atingerea unei totalitili, aceasta putAnd flinleleasi ori in mod absolut, atunci cAnd referenlialuleste lumea inconjuritoare in ansamblul ei2, ori in modparticular, atunci cAnd priveqte un anumit domeniu sauaspect din cele ce dau consistenli acestei lumi3.

ConcentrAndu-ne atenlia pe ansamblul lumii, core-lalia dintre globalizare gi globalitate,la nivelul construc-telor individuale gi al reprezentirilor sociale, se reflectiintr-o dubli perspectivi asupra globalizirii, respectivaceea a unui ansamblu de fenomene ce catactenzeazb

{ie, legi, fabrici, rd.zboi, conferint.e, societate ciuild, gi riscuri. DanielYering face diferen{.a tntre globalizare ca proces de expansiune d co-

mer{ului 9i inuesti{iilor gi globalitate, co,re este o stare sau o condi{ie,o realitate dincolo de globalizare: ,,intrarea tntr-o lume a globalitd.-

{ii"." (Bai 2003: p. 36).2 In acest sens, Ioan Bari spune despre globalizare c6,,nu ui-

zeazd, pur gi simplu, procesul obiectiu de cregtere a intercomunitd,l,ii.Ea uizeazd, conqtientul gi subiectiuitatea indiuidului, adicd. scopul giintensitatea congtientizd,rii lumii ca spa{iu unic. Globalizarea este

ceea ce cei din Lumea a Treia au numit, timp de secole, colortizare.Globalizarea se referd la procesul prin care relaliile sociale deuin' re-latiu lipsite de factorii distan{d, 9i grani;,e, tn aga fel tncd,t uia{a um.a-nd, se desfd,poard, din, ce tn ce mai mult tn largul unei lumi uilzute caloc utr,ic." (Bari 2003: p. 36).

3 Referindu-se la globalizare, George Soros menlioneazd cd,,esteurl termerl superuzito,t cdluia ii putem atribui ruumeroase semnifi-ca{ii. (...) prin acest termen uoi in{elege dezuoltarea pielelor fi,nanci-are globale, cre$tered corpora{iilor transna{ionale qi domina{ia lorcrescd,ndd, asuprd economiilor nationale. Consider cd, majoritateaproblemelor pe care oamenii le asociazd, globalizdrii, incluzd.nd pd.-

trunderea ualorilor de pia{d, tn, acele domenii de care ele nu apart,in tn,

mod traditrional, pot fi atribuite acestor fenomene. S-ar putea discutatotodatd, despre globalizarea informa[iei gi a culturii, despre rdspdn-direa teleuiziunii, a internetului qi a celorlalte forme de comunicareqi despre mobilitatea crescutd a comercializd,rii ideilor (...)." (Soros2002: p.23).

17

prezentul, cAnd ideea de globalde globalizare, sau aceea a unristoricS. mai larg[, unde glohprin care este atinsi globalitatdin urm[ accepliune, inceputuzare pot fi asociate evolutiilorsec. XV qi sec. XVI, moment rcare o experiment[m in zilele r

a curs intr-un ritm tot mai mfiri sincope majore de parcuraproces asociat evoluliei speciese pierd in negura timpului'gista in realrzarea unei giobalitiomului, adicl a unei luiri mlteia de citre om. tn perspectivrferent de momentul declanSiride luare in posesie in mod conin ce mai largi, pAn[ ce acea,Sse materializa intr-o ufficarelia propriu-zisb. a termenului r

o dominanti a caracterului ulAstfel, in ceea ce privegtc

tate stilistici, noliunea de gldpe care igi disput[ vocatia dtcea de uniuersal+, o notiune cxj

a Potrivit DEX:,,UN[4ERSAI,apar{.ine Uniuersului, priuitor la Untregii lumi, care cuprinde tot ce exiAreferd, la toate fi,in{ele sau lucntri.l.e Idat; general, obgtesc.0 (Aduerbiol) Un.) Existd, o unitate dialecticd tntreJudecatd, uniuersald, = judecatd carctn legd.turd, cu totalitatea sferei subit= moqtenitor unic aI unsi avsli diqbucurd. de o mare faimd,; uestit, ilustr

16

16

grar,:.1r.. in uzul cotidian, notiu-oten;:aiul de a reflecta fie mani-mei :-talitati. aceasta putAnd fisolu:. atunci cAnd referenlialu1ue in ansamblul ei2, ori in modPril'e,.1g un anumit domeniu sau)n-srsi€nte acestei 1umi3.;enlra pe ansamblul lumii, core-d glob,alitate. la nivelul construc-prtzentelilor sociale, se reflectiI a-.upra globaliz[rii, respectivde fenomene ce catacterizeazb.

rin;t" ::t"etate ciuild. Si riscuri. Danielo6o.:--:-i ca proces de exponsiune a co-6o/;;,::'.. tare este o stare sau o condiy.ie,aaf€: ...'.''.irorea tntr-o lume a globalitd-

rri sr::::: despre globalizare c5. ,,nu ui-I ob:t:::'. de creqtere a intercomunitd,tii.itrt;',::tiea indiuidului, adicd, scopul qiurxi: :.r spatiu unic. Globalizarea esteb s;. '.:. , iit, tintp de secole, colonizare.r r. -;':': cctre rela{iile sociale deuin re-

!d ,.: _:.:': : Ie, tru aga fel incdt uiaya unta-arc; ".:. l; tn largul unei lumi uitzute ca

rare, Gec,rge Soros mentioneazl. c6.,,esteo ir ;.:enr atribui nurteroase semnifi-wi i-.:;:ege dezuoltarea pielelor financi-Biri:" '-ronsnationale qi domina{ia lor'r tc;:onale. Consider cd majoritateah a":ociazo globalizd.rii, incluzd,nd pd,-

n ot,:.e donen ii de care ele nu apartin tnitc attstor fenomene. S-ar putea discutainforr;atiei gi a culturii, despre rd,spd,n-rlui ,rv 6 celorlalte forme de comunicare6 a contercializd,rii ideilor (...)." (Soros

Au atarurile gl o b alizd,rir.

prezentul, cAnd ideea de globalitate este absorbit[ in ceade globalizare, sau aceea a unui proces cu o desfSgurareistorici mai larg5, unde globalizarea reprezirfte caleaprin care este atins5 globalitatea. De asemenea, gi in ceadin urm6 acceptiune, inceputurile procesului de globali-zare pot fi asociate evoluliilor inregistrate Ia cumpinasec. XV gi sec. XVI, moment de Ia care globalizarea pecare o experimentim in zilele noastre se poate spune cIa curs intr-un ritm tot mai accelerat $i in mod coerent,fird sincope majore de parcurs, sau poate fi privit[ ca unproces asociat evolufiei speciei umane, ale cdrui originise pierd in negura timpului gi a cirui finalitate ar con-sta in realuzarea unei globalit5li a lumii sub autoritateaomului, adici a unei luiri congtiente in posesie a aces-teia de c[tre om. In perspectiva globalizirii-proces, indi-ferent de momentul declanqirii sale, rezulti ci tendinlade luare in posesie in mod congtient a unor areale din cein ce mai largi, pAni ce aceasta va avea potentialul de ase materializa intr-o unificare a lumii, a precedat apari-lia propriu-zis6. a termenului de globalizare, constituindo dominantl a caracterului uman.

Astfel, in ceea ce priveqte puterea sa de expresivi-tate stilistici, noliunea de globalizare a pigit pe o scenepe care iqi disputi vocalia de a reflecta totalitatea cucea de uniuersala, o noliune cu un grad de abstractizare

a Potrivit DEX: ,,|INIWRSAL, -4 uniuersali, -e, adj. L. Careapartine Uniuersului, priuitor la Uniuers; care se extinde asupra in-:regii lumi, care cuprinde tot ce existd, gi este comun tuturor; care se

"eferd, la toate fi,in{ele sau lucrurile luate tn consideratie tntr-un cazd a t ; g ener al, ob qte s c. 0 (Adu er b ial) U niu er sal u al ab il. 0 ( S ub s tantiu at,n.) Existir o unitate dialecticd, tntre uniuersal gi particular.0 (Log.)Judecatd, uniuersald. = judecatd care afirmd. (sau neagd.) un predicat:t legd,turd, cu totalitatea sferei subiectului. (Jur.) Legatar uniuersal= mogtenitor unic al unei averi disponibile. r Mondial. 2, Care se:'..aLrd de o mare fain'td; uestit, ilustru, celebru. 3. Care posedd cunoq-

L7

m

Mrmr-BocoaN Menurrt

superior globalizirii, care a precedat-o gi care se referi lao perspectivi 9i mai largd decAt cea a globa[telii lumii,deoarece ideea de universalitate transcende potenlia-Iul cuprinzitor al planetei noastre gi priveqte cltre celmultidimensional aI intregului univers. in acest sens,supremalia pe care globalizarea a c[p5"tat-o in ultimuitimp in fala universalului, din punctul de vedere al utili-z[rii sale teoretice pentru exprimarea totalitilii, poate fiinleleasl qi ca o expresie a tendinlei tot mai pronunlatea omenirii de a rationaliza lumea inconjurhtoare gi dea cobori, ca gi preocupare cotidianS., de la un ideal abs-tract, cltre unul concret, separAnd cele doui planuri, celpdmAntesc qi tangibil acliunii umane de cel aI universu-lui r6mas inci inaccesibil. Prin urmare, putem spune ciutilizarea pe scari largi a noliunii de giobalizare mar-cheaz1. gi o schimbare de paradigmi in abordarea cotidi-ani a lumii inconjurS"toare, forlAnd limitele concretuluiabordabil individului comun, de Ia planul local Ia cel glo-bal, gi, in acelaqi timp, IimitAnd anvergura universall aidealului la o circumferinli p5mAnteasch. Astfel, dintr-operspectivi simbolicS, perioada de afirmare a globaliz6-rii poate fi asociati cu o a doua cidere din Rai, dupi ceaevocati in textele biblice. in planul structurilor socio-poiitice gi economice, faptul s-a tradus prin perimareaideii de imperiu universal qi afirmarea celei a imperiuluieconomic sau, mai bine zis, a economiei-lume5.

In acelagi timp, dincolo de potentialul expresiv aIunei totalitSlii atemporale, atunci cAnd este privit6 ca

tin{e din toate domeniile, care are o culturd, generald uastd.. 4. (Despreunelte, instrumente, aparate) Care poate fi. folosit la mai multe opera-tii, bun pentru mai multe situa,tii. I (Substantiuat, n.) Mandrind, destrurug. - Din fr. uniuersel, lat. uniuersalis." (DEX 1998).

5 ,,Globalizarea desemneazd, arusamblul fenomenelor ce rezultddin deschiderea crescd.ndd, a economiilor spre mdrfuri gi capitaluristrdine." (Guillochon 2003: p.7).

19

proces globalizarea compofti oflind asociat[ gi cu notiunea drrAndul ei, este inleleas[ ca un pr

dere a anvergurii diferitelor actipini la atingerea granilelor plu

LuAnd in considerare acedla noliunea de globalizare. prectele oricirei realitSfi, oricAt deaceasta, se afl6 totuqi un sistemsau mai pulin descifrabil, penlinlelegere gi explicare a globaliutil6 o abordare a acesteia canrspalio-temporale ale cotidianuftnoastri iqi propune s5. se circutrperspective de tipul prezent contde fond ce a precedat noliunea gisub denumirea de globalizare, a

Nu in ultimul rAnd, considraici qi faptul ci relalionarea in pluman cu globalizarea generearia c[rei complexitate rezidi in a

6 Serge Cordellier distinge intredupi cum urmeazS: ,,Spre deosebi.re techiualen{i in toate limbile latine - wrgeograficd,, an glicism,ul <globalizaren adere al strotegilor geo-economierl osuprtde organizat. El exprimd, o conceptie d)tei. No iunea originard, de globalizarc Io logicd, manageriald, a organizdri.i irfrdimensiunile lumii, pe global ntorketplorganizate tn re{ele gi lozinca lor sttslagi timp a spaliilor (trebuie reunit gkologismul glocalizore), a conceptiei, a 1(consumatorul deuine un pro-consunu)sferelor de actiuitate (este sensul cdutibcon{ind.torului qi ale con{inutulu.i,)." (Ct

18

18

rre a precedat-o qi care se refer[ largi,trecAt cea a globaiitelii lumii,irersalitate transcende potenfia-retei ncrastre gi privegte citre celnbregulur univers. ln acest sens,*alizarea a cipitat-o in ultimulrlui. din punctul de vedere aI utili-hm esprimarea totalitifii, poate fiile a tendiltei tot mai pronunlatenlizs iu6sa inconjuritoare qi deflre cotidiand, de Ia un ideal abs-r! separAnd cele dou[ planuri, celrctiunii umane de cel aI universu-ibil- Prln urmare, putem spune cigE a notiunii de globalizare mar-ile paradigmi in abordarea cotidi-Dare. fortand limitele concretuluiDmun. de Ia planul local la cel glo-,limitAnd anvergura universal[ arinta pnmAnteasci. Astfel, dintr-openoada de afirmare a globalizS-o a doua cddere din Rai, dupi cealhe- In planui structurilor socio-faptul s-a tradus prin perimareamal;i afirmarea celei a imperiuluie zL.. a economiei-lumes.lincolo de potenlia1ul expresiv almale. atunci cAnd este privith ca

ne a.': o culturd, generald, uastd,. 4. (Despree) Ca"e poate fi folosit la mai multe opera-itrror:i. t (Substantiuat, n.) Mandrind de

,lal. uniuersalis." (DEX 1998).m:a ansantblul fenomenelor ce rezultd,a econontiilor spre rnd,rfuri gi capitalurip-;,.

Au atar urile g lo b alizd.rit,

proces globalizarea comporth o dimensiune dinamicl,fiind asociati gi cu notiunea de mondializare care, larAndul ei, este inleleasi ca un proces continuu de extin-dere a anvergurii diferitelor activitili gi acliuni umane,pAnI la atingerea granilelor planeteiG.

LuAnd in considerare aceste precizdri referitoareIa noliunea de globalizare, precum gi faptul cE in spa-tele oriclrei realitili, oricAt de inopinati ne-ar ap[reaaceasta, se afl5 totugi un sistem de cauzaliti{i mai multsau mai pulin descifrabil, pentru demersul nostru deinlelegere gi explicare a giobalizdri apreciem ca flindutili o abordare a acesteia care si transcendS, cadrelespatio-temporale ale cotidianului, sens in care analizanoastri igi propune s[ se circumscrie mai degrabi uneiperspective de tipul prezent continuu, care privegte ideeade fond ce a precedat noliunea gi Ia a chrei metamorfozS.,sub denumirea de globalizare, asistlm astdzi.

Nu in ultimul rAnd, considerlm utii a mai precizaaici qi faptul ci relalionarea in plan teoretic a individuluiuman cu globalizarea genereazl. o perspectivi analiticia cirei complexitate rezid6. in aceea cd individualitatea

6 Serge Cordellier distinge intre mondializare gi globalizare,dupi cum urmeazS: ,,Spre deosebire de mondializare - ternteru cuechiualen{i tn toate lintbile latine - care se limiteazd, la dimensiuneageograficd,, anglicism,ul <globalizarer exprimd deschis punctul de ue-dere al strategilor geo-economiei asupra lum,ii ca sistent, ca totalitate,ie organizat. El exprimd o concep{ie ciberrueticd. a organizd,rii plane-)ei. No{iunea originard. de globalizare trintite deci in primul rd,nd lao logicd, manageriald, a organizd.rii tntreprinderilor pe o piafd. aud,ndiintensiunile lumii, pe global marhetplace. Aceste tntreprinderi suntcrganizate tn re{ele gi lozinca lor strategicd este integrarea in ace-.,tSi tim,p a spa[iilor (trebuie reunit globalul cu localul, d.e unde ne-t)ogismul glocalizare), a concep,tiei, a produc[iei qi a comercializdrii:onsumatorul deuine un pro-corlsumator sau un co-producd,tor), a:'erelor de actiuitate (este sensul cd,utdrii de sinergii intre industriile:t,ttind,torului qi ale con{inutului)." (Cordellier 2001: p.78).

19

rmr

Mrrur-BocraN MalreN

persoanei umane poate fi priviti atAt din punctul devedere aI existenlei fi.zice, ca fiind integratl in globa-Irzare, cAt qi din punct de vedere metafizic, ca qi con-

linitoare a globalit[tii qi generatoare a globalizdrii, incalitate de univers aparte, propriu fiecirui individ qidistinct de celelalte universuri individuaie, ale celorlallisemeni. Pe cale de consecinli, puterea de expresivitategi conlinutul noliunii de globalizaye vanazb" in funcliede cel care investeqte in ea, de cunoqtinlele pe care IeposedS. gi la care are acces acesta. Aspectul prezinti uninteres aparte mai ales in ceea ce priveqte inleiegereamodalititii in care se articuleazi globalrzarea ca qi con-struct cu globalizarea reprezentare sociali qi globaliza-rea construclie sociopolitic[7.

Globalizarea, fenomen sau proces?

Ideea care a precedat conceptul

Globalizarea este unul dintre conceptele cheie aleepocii pe care o traversim gi, aga cum am menlionatdeja, dincolo de multitudinea perspectivelor pe care Ieofer5., in accepliunea sa curent[ se fundamenteazd peideea unei lumi adunate la un loc, unificate. in acestsens, glob alizarea este inleleasi in primul rAnd prin

7 In timp ce constructul este apanajul nivelului individual, re-ferindu-se la perspectiva individual5 asupra diferitelor aspecte alerealitilii inconjurS.toare qi asupra realit5lii inseqi in totalitatea ei,reprezentarea social5 line de nivelul social, deoarece ia nagtere dininteractiunea constructelor individuale pe care le uniformizeazl qiobiectiveazi sub forma unei perspective comune a unei colectivititide Tferinti asupra realititii qi a aspectelor pe care le includ"e aceas-ta. In fine, constructia socialS propriu-zisd se edific5 drept o rezul-tantS a interactiunii sociale a indivizilor, determinati de constructeindividuale qi reprezentS.ri sociale.

:1

Iormele ei de manifestare care dedin syelulia umanit5lii, cunoscutpostmodernitate, gi anume, ca errrnterdependente ce caracte rrzetzi,bazi un sistem de cauzali.tati trarmanifest[ in toate planurile vietii,ponente ale acestei realitati. expprecum gi dilatarea gi multiplicarmare cu acces individual au fEcutunificare a lumii s5 i se al5ture gide citre tot mai multi indivizi a intnurilor acestei lumi qi a unitatii saspecte care se manifest[ in cea Ipendent de vointa individuiui corinsugi prins in aceast[ vAltoare.

Dar, dincolo de aceasti imagirealitatea prezent6., ideea de unilmult mai veche decAt notiunea de Ispune ci a insolit umanitatea pe !existenle, modalititile de concepevariind in funclie de capacitarea (

reprezentare gi luare in posesie a

ritelor perioade istorice din evoluSunificare a lumii, metamorfozatil.globalizare, poate fi regisita atitimperiului universal, cat Si in imgin cele ale secolului XIX 9i )N. toal!ie, dezvoltAnd vocafia totalitatilcoboare din idealui universalului g

m5.sur5., concretelea gi amplitudin

8 Bernard Guillochon definegte globelfenontenelor prin intermediul cdrora --iaqo

tei este legatd., cel pu{in partial, de i.,otdtrt

friri." (Guillochon 2003: p. 4).

20