€VCRGhCIIINOSUIIVolumul Il
Edilia a treia
Transliterare, diortosire, revizuiredupi edilia greceasci gi note:
$rrrax Vononcl,
Carte tiplrit[ cu binecuv6ntareaPreasfi ntitului Pirinte
GAL ACT I ONEpiscopul Alexandriei qi Teleormanului
ObIIIIVKfl CqVMOHIIl'A
CUPRINS
Pricina intAiCd cei ce se smerescpe sinegi, cinstili sunt IaDumnezeu ...............9
Pricina a douaCd defrimarea pe smerenie, iar cinstea pe mfrndriele pricinuiegte, pentru aceea gi cei smerit-cugetdtori,defdimafi fiin d, se b u cur d, iar cins tifi fiin d, s e m Ahne s c ............... 34
Pricina a treiaCd nu se cuoine ca cineua sd fu fmd lucru, ci gi trupegte sdlucreze, gi cum cd degertdciunea este pricind a multor rdutdli ....61
Pricina a pafraCu care scop se cuaine a lucra cdlugdrul,gi spre cite gi de care luuuri sd se tngrijeascd ................................73
Pricina a cincea
Care lucruri se cuain a p dzi fr alii, lucr And unii cu altii ............... 7 8
Pricina a gasea
Cd tn obgte nu se cuaine ca cineaa sd aibd ceaa al sdu,iar celui ce are, prea grea muncd asuprd-i i se athrnd.................... 80
Pricina a gaptea
Cd cel ce dd sau oinde cwa din lucrurile folositoaremdndstirii sau ia pe ascuns mult gregegte la Dumnezeu,qi mai mult se aa munci; pentru aceea se cuoine ca de
450 Cuprins
ddnsele, ca de cele ce sunt afierosite lui Dumnezeu,foarte apurta de grijd, gi despre cei ce dispreluiesc celeprea mici, gi cum cd lenmirea intru toate e adtdmdtoare .............. gg
Pricina a optaCu ce fel de aqezare se cade a sluji saua se sluji, gi ce dobdndd este din slujire ......................96
Pricina a nouaCdnd gi tn care lucruri se cuaine a
se cinsti slujba mai tntili decdt rugd ....-104
Pricina a zeceaCd trebuie cu oskrdie a ne scula ln rugdciune gicu rdbdare a stdrui tn dAnsa; gi pentru ce qi deunde s-au rdnduit rugdciunile cele de la hotdrilteleceasuri; gi cum cd nu se cuaine de acestea a ne leneoi .................107
Pricina a unsprezeceaPentru cinture gi rugdciune,gi buna rdnduiald tntru dinsele .................. ..............I17
Pricina a douisprezeceaCd se cuaine a-i canonisi pe cei ce grdiesc indegert la Dumnezeiasca slujbd, iar de nu se nortndrepta, sd-iizgonim cu asprime dinBisericd .......I2g
Pricina a treisprezeceaCd se cuaine a priaeghea tn toatd T)remea gi a dormiatitu cdt sd se lind trupul; gi cd cei tncEdtori la neooinldtrebuie giprin izaodiri [cugetdri] a deprinde priaegherea ..........194
Pricina a paisprezecea
Despreiubirea de sine..................... .....1,45
Cuprins 45r
Pricina a cincisprezeceaCe folos este din tnfrilnare, gi ce adtdmare dinnetnfr knar e, qi ce p ier der e e s t e din nem dsur ar e a ainului ........... 1,47
Pricina a gaisprezecea
Cum au iubit Pdrinlii postul gi l-au sdoilrgit,
Ei pdnd unde se neaoiau tntru acesta cu acrioie ...... 155
Pricina a qaptesprezecea
Felurite fapte de la Pdrinli Sfmli, degtepffindneputinla noastrd spre rdbdare, gi cucoztLrqiretnadlAndu-nepe noi smerenia .................. 160
Pricina a optsprezeceaCum se cuaine a purta grijd de trup gi ce
sunt neaoinla cea cu socoteald gi tnfrdnarea ........... 168
Pricina a nouisprezeceaCum se cuaine aprdznui iubitorul de Dumnezeu,qicareestegilnpraznicehranaPdrinlilor ..............181
Pricina a douizeceaCd mare rdu este mdncarea tntr-ascuns, pentru cdaceasta poate chiar qi numai singurd sd piardd pe monah
Pricina a douizeci gi unaCd se cuoine cdlugdrului a milnca o datd tn zi, gi aceastacdtre al noudlea ce:as, cdtre seard, de poartd grijd cude-amdnuntul, pe care rdnduiald toli Pdrinlii o aupdzit, gi nu numai tn isihie, ci qi tn aieluire de obgte.................. 186
Pricina a douizeci gi douaCd nu se cuaine dupd tndulcire, ci dupd trebuinlda mhnca, qi cum cd cel ce nu dupdtndulcire mdnhncd,mdcar dulci de oor fibucatele, nici nu se pdgubegte ....................190
184
452 Cuprins
Pricina a douizeci gi treiaCum se cade qi cu ce scop sd gadd monahur la masd qi de cerepuseinainte sd se atingd, gi ce se cuuine apdzi dupd masd ........197
Pricina a douizeci gi patraDespre mhncare gi bduturd, gi cilnd, qi cum,gi de care se cade aneirnpdrtdgi sau depdrta ...........204
Pricina a douizeci gi cinceaCare este deosebirea rdzboiului curoieigi cum se cade a ne neaoi irnpotriaa lui ... .. ... .. . .... ..... 20g
Pricina a douizeci gi gasea
Cd nu este cu putinld a se izbdrsi cinma desdoilrgitde rdzboiul curaiei fdrd decilt numai prin ajutorullui Dumnezeu, ajutor care urmeazd neindoiosneooitorilor, qi care este desdailrgita curdlie ............222
Pricina a douizeci qi gapteaCare este cinstea curdfiei, gi care estenecinstea curuiei, gi sfhrgiturile fiecdreia girdspldtirile, fie in aeacul de acum, fie tn cel oiitor .......................2g2
Pricina a douizeci gi optacd arednic de pedeapsd este a primi gilnduri ur6te gi a nu le alungade tndatd, agijderea gi priairea cu iscodire gi grdirea gi auzireade ghnduri urilfu, fut aga, iardgi, tnaoirea tmpreund cu fapta,gi cdprin multe gi felurite megteguguri ndodlegte duhil
'
curoiei, pentru aceasta se cuoine de-apururea a lua aminte .....2gs
Pricina a douizeci qi nouaCd trebuie a ne abate de Ia aorbirile femeilor,9i de la celelalte ce zdddrdsc pqtimile ... ZSg
Cuprins
Pricina a treizeceaCd nicidecum nu se cuoine sd audd uedinciosul
fluierul sau alduta sau alte oarecare aiersuri ftfarnice,ci sd fugd de acestea ca de nigte lucruri pierzdtoare ....................281,
Pricina a keizeci gi unaCdaisareasefacedinfeluritepricini........... .............283
Pricina a treizeci qi douaCd prea mare este lucrarea plilnsului, gi de cilte feluriestepl6nsul, gi cdmare este deosebirealacrimilor .......................286
Pricina a treizeci gi freiaCd, la sfLrqitul oielii, mai cumplit se pun dracii asupraomului, pentru aceea foarte se cuoine sd ludm aminte ....... .. .. .. .. 311
Pricina atreizeci qi patraCd nimic nu e cu o aga de mare nepotriairecredinciosului, calndrdzneala qi rAsul; tntru care
pricind se mai zice gi despre ealaaie qi deosebirile acesteia .........31,6
Pricina a treizeci gi cinceaCd nu se cuaine ca nimeni sd nu se mkniepe areun om sau sd strige la eI, 6i care este
nagtereamhniei, gi cum se tdmdduieQte ............... ....320
Pricina atreizeci gi gasea
Cd cel ce doregte desdaLrgire, gi cLt de pulin des-ar tulbura cu inima cdtre cel ce-l nedreptdlegtesautlocdrdqte,nusearatdneoinooat.............. .........333
Pricina atreizeci gi gaptea
Cd se cuaine ca fratele sd fie tndelung-rdbddtor cdtre cei
ce greqesc lui gi pe cei ce-l nedreptdlesc sd nu-i dosddeascd .......336
I*
tJ
454 Cuprins
Pricina a treizeci gi optaSe cuaine ca cregtinul sd nu-qi facd izbilndire numaicu cei necredincioqi, ci qi cu tndelungd-rdbdare
sd sufere nedreptdfirea, gi cu nerdutate sd-i rugineze ..................353
Pricina a treizeci qi nouaCd celor ce rabdd strfrmbdtate cu mulfumitd, gi nu-gi izbilndescIorugi, Dumnezeu Se face izbilnditor, gi de multe ori cu
mai mari Ie rdspldtegte decfrt cele prin care s-au nedreptdtit ..,.366
Pricina a patruzeceaCd se cade sd-i iubim qi pe ardjmagi, ca pe
cei ce mult ne folosesc, gi sd le facem bine,
gi sd ne rugdm pentru mkntuirealor ............... .........371,
Pricina apatuuzeci gi unaCdnu se cuaine auripeT)reun om ............... ............ 386
Pricina a pattazeci gi douaCdpomenirea de rdu este pierzdtoare; gi nunumai cd netrebnicegte toatd lucrareaduhoaniceascd, ci qi intoarce tnapoi milostiairea
lui Dumnezeu, gi cum trebuie sd stdm tmpotriaa ei ...................389
Pricina apatruzeci qi treiaCdnu se cuaine ablestemape cineaa .......................397
Pricina apatrazeci gi patraCd se cade ca nu numai sd nu ocdrim pe cinma, ci gi a-i
binecuailnfupe cei ce ne ocdrdsc, qi aga aom potoli mdnia lor ....400
Pricina a patruzeci gi cincea
Cd nu se cade a minfi, ci a grdi ad,eadrul .................402
Cuprins 455
Pricina apatruzeci gi gasea
Cd mare este pdcatul ndpdstuirii, gi, spre slaaa celor ndpdstuifi,de aor rdbda cu mullumitd de multe ori, gi in aceastd aialdaine pedeapsd de Ia Dumnezeu asupra ndpdstuitorilor .............. 406
Pricina apatruzeci gi qapteaDespre cuadnt gi tdcere, gi cum se cuaine sd ne
folosim de acestea, gi cd a cuahnta nu este fard de aind ...............417
Pricina apatruzeci gi optaCd gi simplu a se fura este pdcat, iar jurdrnilntul strhmbare pedeapsd nemilostiad, gi cum cd jurdmhntul cel ce se facedin obrdznicie spre lepddarea poruncii lui Dumnezeu trebuiesdfie dezlegat, iar pentru dilnsul trebuie sd se facdpocdinld .....426
Pricina apatruzeci gi nouaCd se cade nu numai sd nu cleaetim, ci nici celui ce
cleaetegte sd nu-i tngdduim sd gopteascd sau sd cdrteascd .........430
Pricina a cincizeceaCum trebuie sd locuiascd fralii qi tmpreund sdse tndrepte, greqind ei tntru ceaa, gi cilnd gi tn ce
gregeale se cuuine a se pdstra tdcerea, gi cftnd gi in ce
[tmprejurdri] se cuoine sd grdiascd gi sdnu ascundd ..................439
PRICINA IhIIIIAI
Cil cei ce se smeresc pe sinegi, cinstili sunt Ia Dumnezeu.
I.
A lui Palladie
in Tavenial este o mdndstire de femei ca de patru sute,
de cealaltd parte a rAului fiind cea a bdrbafilor. Aici era
o fecioard carc filgdrea nebunia pentru Hristos, cu nume-le Isidora, defdimAndu-se pe sine 9i smerindu-se. AtAt de
mult se ingrelogau surorile de aceasta, incAt nici nu voiausd mdnAnce impreund cu dAnsa.Iat ea cu bucurie primeaaceasta. Iar in mdndstire fapta ei bund era foarte de folos,ca o roabd ascultAnd de tofi la toatd trebuinla 1or. $i cu toa-
td bldndelea slujind Ior, era ca o cArpd a surorilor, precuma zis DomnuI cd. cel ce aoieqte sd fie mare sd fie tuturor slugd
(Matei 20:27) qi, de i se pare cuioa a fi infelept, nebun sd se facd(I Cor.3: 18).
Portul tuturor celorlalte era tunderea, cdci aveau culionpe cap, iar ea, cu o cArpd legAndu-gi capul, aga fdcea toatd
itulUa. $i nici una din cele patru sute nu avdzut-o vreodatdmAncAnd, nici bucatd de pAine ludnd, ci fdrAmiturile mese-
lor gtergdnduJe gi oalele curdfindu-le, cu acelea se indes-tula; niciodatd incdlfAndu-se, nici nu a ocdrAt vreodatd pe
cineva. Nici n-a cArtit vreodatd, nici n-a grdit mic sau mare
1 Tavenia este o insulild pe fluviul Nil, ln Egiptul de sus, aproape
de Desna.
Everghetinosul I Volumul II
grai, mdcar cd era ocdrdtd gi pdlmuitd, gi blesteme primea gide multe era nesuferitd.
Pentru aceastd preacuvioasd, sfantului pitirury bdtranprea iscusit gi imbundtdlit sihastru, i-a stdtut inainte un in-ger gi i-a zis lui: ,,Pentru ce cugeti inalt pentru i ndreptdriletale ca un cucernic, gezdnd ntr-un astfel de loc? voilgti sdvezi femeie mai cucernicd dec6t tine? Du-te in mdndstirea defemei a Taveniosifilor, gi vei afla acolo una, avand cunundpe cap; aceea este mai bund decdt tine. pentru cd, cu atAtanorod batand ftzboi gi in multe feluri slujind tuturor, nici-odatd nu gi-a l5sat mintea sd se depdrteze d,ela Dumnezeu,mdcar cd era nesuferitd de toate. rar tu, gezdnd aici, cetdtilein cuget le n5lucegti, cel ce niciodatd n-ai vdzutlumea.
$i sculAndu-se Marele pitirun, a venit in Tavenia gi_iruga pe dascdli sd-l lase sd treacd la mdndstirea de femei.$i, ca unul ce era cinstit intre pdrinfi gi imbdtranit intru ne-voinld, dupd ce au trecut rdul, LaL bd.gat induntru cu in-drdzneald; gi, dupd ce s-au rugat, Marele a cdutat sd vadd lafalil toate fecioarele. $i venind toate in mijloc, aceea nu seardta.Zis-a lor Marele: ,,Aduceti-le pe toatel,, .Iar ele zicAndcd de fald sunt toate, Ie-a zis lor: ,,Lipsegte una, cea pe caremi--a ardtat-o ingerul" . Zis-au lui: ,,Avem pe una proastdin bucdtdrie". Zis-a Marele: ,,Aduceti-o gi pe aceea,-ca sd ovdd pe dAnsa". Iar ea n-a ascultat, sim,tind pricina, cd i sedescoperise ei. $i o tArau cu de-a sila, zicilndu-i ei: ,,SfAntulPitirun voiegte sd te vadd" (cdci el era cunoscut).
$i adusd fiind, avdzutMarele fafa ei gi cArpa care era pecap gi pe frunte. $i cdzAnd la picioarele ei, i-i zis: ,,Blagos-lovegte-md,, maicd!". $i cdzdnd gi ea la picioarele lui, zicea;,,Tu md blagoslovegte, domnul meu, pdrinte,,. $i vdzAndaceasta toate, s-au uimit gi i-au zis lui: ,,Avva, nu_ti faceocard., cd nebund este". Zis-a SfAntul tuturor: ,,Voi sunteti
{,
Pricina intdi 11
nebune, iar aceasta, 9i decAt voi, qi decdt mine mai bund
fiind, Ammd este, adicd maicd duhovniceascd; 9i md rog ca
vrednic impreund cu dansa sd md aflu in ziua ludecdli|Acestea uu}i'.d, ele, au cdzut la ddnsul toate plAngAnd 9i
mdrturisind cum, in fel 9i fel de chipuri, o necdjeau' $i una
zicea:,,Eu pe dAnsa pururea o luam in batjocurd" 'Iat alla:
,,Eu de portul ei cel imerit rddeam". $i alta: ,,Eu 9i ldturile
strachiriei adeseori asupra ei le vdrsam". Alta iardqi: ,,Eu 1o-
vituri i-am dat". Alta: ,,Eu pumni i-amdat" .Alta: ,,Eu nasul
ei de multe ori l-am fdcut sd strdnut""'.9i, pe scurt, toate fe-
lurile de ocdri au vestit cd le-au fdcut spre dansa. Deci, pri-mind sfdntul Pitirun mdrturisirea 1or, 9i rugandu-se pentru
dansele impreund cu ea, gi mult rugAnd pe cinstita lui Hris-
tos roabd sd se roage pentru ddnsul, aqa a iegit'
Iar dupd puline zile, acea cinstitd a lui Dumnezeu 9i
cuvioasd, de toate mult cinstindu-se 9i mAngAindu-se, qi ne-
suferind slava gi cinstea de la toatd frdlirnea, gi rdspunsurile
[audele] fiecdreia, a iegit din mdndstire. $i unde s-a dus, sau
unde s-a ascuns, sau unde s-a sfArqit, nimeni n-a cunoscut'
A lui Grigorie Dialogul3
SfAntul Acutie, cel ce de mari daruri de la Dumnezeu
s-a invrednicit, gi multe suflete la Domnul a adus prin invd-
, in P"t"rt., d" ""d" " luatd aceastd istorisire, la acest pasaj, tradu-
cerea romAneascd redd aga: ,,Eu muqtar de multe ori in nas i-am pus"'3 Grigorie cel Mare (540-604), numit 9i,,Dialogul",-episcop al Ro-
mei. in Eierghetinos sunt adunate multe fragmente {1-scrierea luiDialogorum li6ri IV, De aita miraculis Patrum italicorum (Dialoguri despre
il.
Everghetinosul I Volumul II
lin pe Iulian, iar pentru osteneald, oarecare platd ddndu-ilui, mdcar cd nu voia,l-a trimis cu pace.
Cunoagte dar, Petre, in ce fel de slavd se afld cei ce igialeg sd fie mArgavi in viala aceasta; cdci acegtia nu se numd-rd impreund locuitori ai patriei ceregti. Iar cA,ti prin inaltacugetare se indreptdlesc pe eigi inaintea oamenilor gi prinslava degartd se ingAmfd, inaintea ochilor lui Dumnezeuacegtia zac jos. Pentru aceea, gi mustrdndu-i pe ei Hristos,zice: Voi sunteli cei ce od tndreptali pe aoi tngiad, gi celelalte(Matei 23:28).
III.Din viafa Sfdntului Grigorie,
Ficitorul de minuni6
Odinioard, cei din cetatea care se invecineazd cu Coma-na7, venind cu tofii la minunatul Grigorie, l-au rugatsd vindla ddngii, gi biserica dAngilor prin preotie sd o intemeieze, giauzind Marele, a mers la ddngii. $i socotelile tuturor celorde frunte le cerca, gi ale celor ce i se pdreau a covArgi cu cu-vdntul qi cu neamul, dar gi ale celor ce pdreau a fi lipsili deacestea. Dar ei in multe pdrfi se risipeau cu hotdrArile, uniivoind pe unul, al1ii pe altul.
Iar Marele agtepta ca numai de la Dumnezeu sd-i vindsfdtuire pentru lucrul ce-i stdtea inainte; gi precum despreSamuil se pomenegte cd nu se minuna de frumusetea gi demdrimea trupurilor pentru ungerea intru impdrdfie, ci suflet
6 Episcop al Neocezareei Pontului (c .213 - c.275).7 Veche cetate din Asia Micd.
Pricina intAi
impdrdtesc se sdrguia sd afle - mdcar in trup defdimat de s-arintAmpla in acest chip sd fie acela -, dgd sdrguinfele fiecdruiadintre cei ce hotdrau trecAndu-le cu vederea, cdtre una nu-mai privea: de poartd cineva sfinfirea in ndravs prin sArguin-
!a vielii gi de este vestit pentru faptele sale bune gi minunate.In vreme ce aceia hotdrau gi aduceau in mijloc prin lau-
de pe cei hotdrdli, el ii indemna sd priveascd gi cdtre cei maisimpli Ia via!d,; zicdnd:,,Este cu putinld ca gi intre unii caacegtia sd se afle cineva cu suflet mai inalt decAt aceia vdzulinumai pentru bogdtie"..Iar oarecine dintre cei ce stdteaude fa!d,, aceastd judecatd a Marelui o a socotit ocard adu-sd hotdrArii sfatului lor gi batjocurd, adicd sd nu primeascdspre sfinlire pe nici unul din cei mai alegi gi cu cuvAntulgi cu dregdtoria, gi cu mdrturia cea ardtatd a vietii, indrep-tAndu-gi privirea cdtre unii din cei ce se hrdnesc din lucrulmAinilor, gi pe unii ca acegtia sd-i socoteascd mai vrednicicdtre un dar ca acesta. $i indatd glumind acesta cdtre dAn-sul, a zis: ,,Dacl. aceasta poruncegti, sd-i trecem cu vedereape cei numili de cetate gi sd aducem spre starea inainte apreofiei pe cineva din cei de rdnd. Haide dar sd chemdm peAlexandru cdrbunarul la preolie, gi, dacd socotegti de cuvi-intd, sd-l alegem pe el, ca astfel toatd cetatea sd fie in unirecu noi". Acestea dar le zicea, prin aceastd ludtoare in rAshotdrdre, socoteala lui prihdnind-o gi judecarea lui pentrucele de mai-nainte defdimAnd-o. Iar prin cele zise se facepomenire nu numai de Marele, ci gi de Alexandru, fdrd, a-lldsa nevdzut intru pomenire celor hotdrdji a fi alegi. $i zicea:,,Cine este acest Alexandru de care fdcurdfipomenire?"
Iar oarecine din cei ce stdteau de fatd,, in rAs aducAndu-lin mijloc pe cel pomenit, cu cdrpituri sdrdcdcioase imbrdcat,
15
8 De este cineva vrednic a fi sfintit preot.
Everghetinosul I Volumul II
gi nici mdcar pe tot trupul, gi impreund ardtAnd prin acea
priveligte lucrarea sa: mAnjit de cdrbuni la mdini gi la fafd 9ide cealaltd parte a trupului, celorlalti adicd', pricind de rAs
le era Alexandru, stAnd el in acest fel in mijloc. Iar ochiuluiacelui vdzdtor multd uimire ii dddu a vedea acea priveligte:bdrbat intru sdrdcie gi negrijit la trup, cdtre sine uitdndu-se,de ca gi cum intru acestea gi-ar fi gdsit bucuria, cate lucrucelor nepedepsili [negtiutori] le era Prea de rAs. Dar el nude nevoia sdrdciei venise spre o vialdca aceea, cdci bdrbatulera filosofe, precum dupd aceasta l-a fdcut cunoscut viafa,cdci a ajuns chiar pAnd la mucenicie, sfArgindu-gi drumulprin foc; iar aceea o megtegugea pentru a se ascunde, el maipresus fiind decAt toatd buna-sporire cea sArguitd de aceia,
gi nimic socotind viafa, gi de mai inalta gi adevdrata vialdavAnd dorire, mai vArtos citre fapta bund igi indrepta sco-
pul, gi a se ascunde se mdiestrea.Fiind unul ca acesta sub cel mai necinstit dintre megte-
guguri, sub un obraz urAt se ascundea; gi incd intr-alt fel: cd
inflorind cu tineretile, sminteald socotea scopului pdstrareacurdfeniei, cdci fdcea aritatd frumusetea trupului; cdci qtia
cd un lucru ca acesta s-a fdcut multora pricinuire de cum-plite cdderi. Deci, ca sd nu pdtimeascd ceva din cele fdrdde voie, nici sd se alcdtuiascd pricind de patimd ochilor ce-
lor strdini, facerea de cdrbuni gi-a ardtat-o luigi imprejur peun obraz urAt, prin care gi trupul prin ostenelile cdtre fap-ta bund il iscusea, iar frumuselea cu mAnjirea cdrbunelui o
acoperea; incd gi cAgtigul ce i se fdcea lui din osteneli, spreslujirea poruncilor il iconomisea.
Deci mutAndul Sfdntul pe dAnsul din sobor, toate cele
despre dAnsul cu de-amdnuntul a intrebat, pe care l-a 9i ld-
e Aici: cugetdtor la viala cea adevdratd.
Pricina intdi
udat celor dimprejurul lui, poruncind cele ce trebuia sd se
facd, dupd care iardgi s-a intors in sobor, 9i din cele de faldpe cei adunali ii pedepsea (invdfa), pundndu-le inainte cu-
vintele cele despre preotie. Iar prin acestea, zugtdvind via-
!a cea dupd fapta bund, au petrecut intru cuvinte ca aces-
tea, finAnd astfel lAngd sine adunarea. Iar ei au stdtut de
fa!6pdnd, cdnd slujitorii au terminat de implinit ceea ce s-a
poruncit; lAngd ei a stat apoi Alexandru, spdlat cu baie de
urAciunea funinginii gi imbrXcat cu hainele Marelui, cdci cu
acestea le era lor poruncit a face sfinfirea.Apoi tofi cdtre Alexandru intorcAndu-se, qi cu minune
cdtre cea priveligte aflAndu-se , a zis cdtre dAnqii sfAntul das-
cdl: ,,N-aji pdtimit nimic nou, cdci, cu ochii amdgindu-vX,judecata binelui alislobozit-o numai prin simlire, cdci, des-
pre adevdrul celor ce sunt, simlirea aduce judecatd cu gre-geald: intrarea cdtre adAncul adevdrului prin voi ingivd in-cuind-o afard,, dar incd gi demonului, vrdjmaqul adevdrului,aceasta negregit ii era dragd", cd a acoperit vasul alegerii cu
necunogtinfa, ca pe acest bdrbat sd nu-l treacd in mijloc, ca
pe unul ce urma sd fie surpdtor al aceluia.Acestea zicdnd, prin sfinlire a adus pe bdrbat lui Dum-
rtezelr, sdvArgindu-l cu darul dupd rAnduiala cea legiuitd.Iar toli priveau cdtre tAndrul preot, care, fiind indemnat aface un oarecare cuvAnt cdtre adunare, incd dintru inceputaardtatnemincinoasd judecata lui Grigorie cea spre dAnsul,anume cd cuvdntul lui era plin de infelegere, degi mai putinimpodobit cu floarea retoriei.
Drept aceea, un oarecine fudul dintre cei tineri, fiindvenit la dAngii de la Atena, a rAs de neimpodobirea vor-birilor sale, zicAnd cd nu era impodobit cu iscodirea cea
aticeascd; dar acest bdrbat, care din Dumnezeiascd vede-
nie era inleleplit, vdzdnd un stol de porumbei strdlucind
L7
Everghetinosul I Volumul II
cu nepovestitd frumusele, auzipe oarecine, zicdnd: ,,AiluiAlexandru sunt acegti porumbei, pe care tu i-a luat in rAs".
IV.
Din viata Cuviosului Marcello
Dumnezeiescul Marcel, din Apamiall trdgAndu-gi nea-mul, a venit in Mdndstirea ce se zice a Neadormifilorl2, pen-tru primenirea neincetatd gi slavosloviile cele cdtre Dumne-zeu ce se fac intru dAnsa; gi fiind primit induntru, dupd ovreme oarecare, se imbracd in hainele monahicegti de Ale-xandru, egumenul mdndstirii. $i era acolo de mai-nainte giunul Iacov, tot de dAnsul cdlugdrit, care mai-nainte de cd-lugdrie fusese prieten al lui Marcel; gi fdcAndu-se ucenic allui Alexandru, era intdiul intre ucenici. Dar netrecAnd multdvreme, Marcel, nu numai pe ceilalti, ci gi pe Iacov cu nevo-infa gi cu bundtdlile ii intrecea; pentru aceasta, foarte pldcutera el lui Alexandru.
Apoi, mai-nainte cunoscAnd prin curdtia minlii sfArgi-tul povdfuitorului, agijderea incd gi hotdrArea ce era sd caddspre dAnsul pentru incepitoriel3 mai-nainte cunoscdnd-o, qitemdndu-se ca nu cumva, tAndr cum era, sd,fie incepdtor ina-intea bdtrAnilor qi iubita supunere sd o lepede (o piardd), cu
10 Cuviosul Marcel (t 484) a fost egumen al MdnXstirii Neadormi-lilor din Siria. Biserica il prdznuiegte pe 29 decembrie.
11 Apamia, veche cetate a Siriei, agezatd.la sud de Antiohia, pe rAulOronti.
12 Veche mdndstire din Bitini4 agezatd.ldngd strAmtoarea Bosfor,la gurile Mdrii Negre, datAnd din secolul IV.
13 Egumenie, conducere.
Pricina intdi
care el foarte se bucura pentru covdrgirea smeritei cugetdri,s-a depdrtat pe ascuns din mdndstire, nimeni gtiindu-l pe
ddnsul. Apoi, dupd pufind vreme mutAndu-se SfAntul Ale-xandru, Marcel s-a aflat de indatd in gurile tuturor, gi, pen-tru cd nu era de fa!6,, foarte rdu le pdrea. Deci, dacd hotdrAtfiind pentru egumenie, n-a fost aflat, s-a judecat ca cel ce vaincepdtori sd fie Ioaru bdrbat cdrunt gi la pdr qi la pricepere.Iar Marcel, sporind mai departe in bundtdfile lui, ingtiinjAn-du-se de acestea, s-a intors inapoi in mdndstire, gi cu Ioanse amesteca, fdcAndu-se mAna lui cea dreaptd gi prea bineajutAndu-l la incepdtorie.
Odatd, Marcel fiind dus, s-au fdcut din pricina dAnsu-lui cuvinte oarecare cdtre Ioan. Iar cei mai sArguitori dintremonahi erau minunAndu-se gi de alte [lucruri] ale bdrbatu-lui, anume cum s-a depdrtat el de incepdtorie lipsindu-sede scaun cu atAta lesnire. Iar cei mai lenegi, necunoscdndmdrimea sufletului lui Marcel, ziceau cd insdgi aceasta, adi-cd a fugi de iubirea de mdrire, s-a fdcut deoarece, gtiind cd
Ioan va fi cinstit mai intAi decAt dAnsul, gi nevrAnd ca sd
se arate al doilea fald, de acela, pentru aceasta s-a dus dinmdndstire. Aceasta auzindloary gi vrAnd sd-i plece pe cdlu-gdri, ca nu cu lesnire si osAndeascd, le ardtd, incd o datd ince indllime a smeritei cugetdri a ajuns Marcel, zicAndu-le:
,,O, fiilor,judecata sd o ldsdm pe seama lucrurilor". $i nimicmai mult grdind, socotea cu mintea cd, intorcAndu-se Mar-cel, o s5-i dea in mAnd cea mai necinstitd rAnduiald a slujirii,adicd purtarea de grijd a mdgarului.
Deci dupd ce s-a intors acela, iar povdfuitorul porunceainaintea tuturor acea hotdrAre de ocard., Marcel a ardtat aiciluminat covArgirea smeritei cugetiri: cd nu numai bucurdn-du-se a primit cea poruncit5, ci gi mai mare gi mai minunats-a ardtat. Spun cd cu aga de mare bucurie sub slujbd s-a
t9
Everghetinosul I Volumul II
supus/ incAt a socotit-o pe dAnsa chiar ca o facere de bine,gi negregit cu scrisoare cerea o a lLtala, ca niciodatd sd nu-ldepdrteze pe el de aceasta. $i nu a zis numai adicd aga, gi nua f.dcut, nici a fdcut adicd dar in pufind vreme, ci mult maifierbinte se vedea sArguindu-se spre lucruri. $i intr-atAt demult a intins slujba sa, incAt acegtia, de toate ruginAndu-se,mult rugAndu-se ei, rugdtori toli i se fdcurd, ca pe dAngiiadicd sd-i ierte, gi de la o robie ca aceasta cerAndu-i sd sedepdrteze: cd lucru fdrd de cale este ca un bdrbat ca acesta
- care este vrednic a pdstori gi turmd cuvAntdtoare, gi multa-i folosi pe d6ngii - sd se indeletniceascd intru acea proastdslujire, pe care ar fi putut-o sdvdrgi oricine s-ar fi intAmplatsd treacd pe acolo.
V.
Din Pateric
1. Se povesteqte despre Awa Pamvo cd trei ani a pe-trecut cerAnd de la Dumnezeu gi zicAnd: ,,Nu md sl5vi pepdrndntt" . $i aga de mult l-a sldvit Dumnezeu,?ncAt, pentruslava pe care o avea, nimeni nu putea sd caute spre fafalui, aga era de strXluci! iar acest dar il avea gi Awa Sisoe giAwa Siluan.
2. Zis-a Awa Ioan Colovul: ,,IJn bdtrAn duhovnicescs-a zdvordt pe sinegi, gi era vestit in cetate, avdnd multd sla-vd. $i i s-a spus lui cd oarecine dintre sfinfi va sd se sdvAr-geascd: .,Deci vino de-l sdrutd pe el, mai-nainte de a ador-mi>, i se zicea lui. $i zicea intru sine: <<De voi iegi ziua, voralerga oamenii gi multd slavd mi se va face mie, gi nu md voi
1a Cu acte in regul6, am zice noi.
Pricina intii
odihni intru acestea; voi merge dar de cu seard, pe trtune-ric, gi md voi ascunde de tofi>. $i ieqind seara din chilie, 9i
voind sd se ascund6, iatS', s-au trimis de la Dumnezeu doiingeri cu fdclii,luminAndu-i pe cale;9i vdzdnd toatd cetatea
sliva, au alergat inaintea lui, 9i pe cAt de mult a voit a fugide slavd, pe atdt de mult s-a sldvit, dupd cea scrisa: Tot acela
ce se tnalfd pe sine se aa smeri (Matei 23:12)" .
3. Zis-aAwa Isaac: ,,Cdnd eram mai tAndr, gedeam cu
Avva Cronie qi niciodatd nu mi-a zis sd fac vreun lucru,mdcar cd.,bdtrdn fiind gi tremurAnd, insuqi se scula indatdgi-mi dddea vasul, gi tuturor asemenea fdcea. $i cu AwaTeodor al Fermei amqezut, gi nici el nu-mi ziceasd fac ceva/
ci gi masa singur o punea, 9i zicea: <Frate, de voiegti, vinode mdnAncdo. Iar eu cdtre dAnsul ziceam:,,Am venit la tine
ca sd md folosesc, gi cum de nu-mi zici mie sd fac ceva?o.
Iar bdtrAnul totdeauna tdcea. $i m-am dus 9i am vestit b5-
trdnilor, gi venind aceia cdtre dAnsul, a:u-zis: "Awa, a venitfratele la sfinlia ta ca sd se foloseascd, de ce dar nu-i zici luisd facd ceva?rr. $i a rdspuns lor bdtrdnul: "Au doard ince-
pdtor de obgte (egumen) sunt eu, ca sd Poruncesc lui? Eu
cu adevdrat nimic nu-i zic lui, iar de voiegte, ceea ce md
vede pe mine fdcAnd, sd facd 9i e1". Deci de atunci, apucam
mai-nainte gi fdceam orice voia bdtrAnul sd facd. Iar el, orice
fdcea, tdcAnd fdcea. $i aceasta m-a invdfat pe mine: sd fac
toatd treaba tdcdnd".4. Povestea Avva Petru cd intru atdta nerdutate trecea
Awa Macarie cdtre toli ftalii, incAt iiziceaului unii: ,,Pen-tru ce te faci pe sinefi aqa?" .Iar el rdspundea: ,,Doisprezeceani am slujit Hristosului meu ca sd-mi ddruiascd darul aces-
la, iar acum, voi md sfetuiti a-l lepdda pe dAnsul?".5. Zis-aAwa Pimen: ,,Dacd' pe tine te vei prosti [defdi-
ma], vei avea odihnd in orice loc vei gedea".
2L
