Sindromul Sindromul AspergerAsperger

““Din cand in cand zanele fura cate un Din cand in cand zanele fura cate un copil si pun altul in loc, care este copil si pun altul in loc, care este

frumos, dar e foarte diferit de frumos, dar e foarte diferit de majoritatea oamenilor”majoritatea oamenilor”

1.

DELIMITARI CONCEPTUALEDELIMITARI CONCEPTUALE

Sindromul AspergerSindromul Asperger este încadrat de către este încadrat de către actualele sisteme de clasificare, DSM IV-TR actualele sisteme de clasificare, DSM IV-TR (1994) (1994)

printre tulburările de dezvoltare printre tulburările de dezvoltare pervaziva pervaziva (penetranta) (penetranta) având unele având unele caracteristici comune cu caracteristici comune cu

autismulautismul şi anume: alterarea capacităţilor de şi anume: alterarea capacităţilor de comunicare, perturbări în relaţiile cu ceilalţi, comunicare, perturbări în relaţiile cu ceilalţi,

comportamente stereotipe sau repetitive. comportamente stereotipe sau repetitive.

Hans AspergerHans Asperger, medic pediatru vienez a , medic pediatru vienez a observat la începutul anilor ’40 un grup observat la începutul anilor ’40 un grup de copii cu inteligenţă normală şi limbaj de copii cu inteligenţă normală şi limbaj dezvoltat, dar care manifestau un dezvoltat, dar care manifestau un comportament autist şi deficienţe în abilităţile de comportament autist şi deficienţe în abilităţile de comunicare şi interacţiune socială; datorită talentului comunicare şi interacţiune socială; datorită talentului lor înnăscut în anumite domenii i-a denumit ”mici lor înnăscut în anumite domenii i-a denumit ”mici profesori” /“little professors”.profesori” /“little professors”.

DELIMITARI CONCEPTUALEDELIMITARI CONCEPTUALE

O diferenta între boala lui Asperger si autism O diferenta între boala lui Asperger si autism este aceea ca, copiii mici cu Asperger cunosc este aceea ca, copiii mici cu Asperger cunosc

adesea o dezvoltare normala a limbajului, desi adesea o dezvoltare normala a limbajului, desi ritmul si accentul sunt neregulate. ritmul si accentul sunt neregulate.

Spre deosebire de autism, boala lui Asperger nu Spre deosebire de autism, boala lui Asperger nu întârzie alte aspecte ale dezvoltarii; un copil are întârzie alte aspecte ale dezvoltarii; un copil are de obicei o independenta si un interes privind de obicei o independenta si un interes privind

lumea înconjuratoare potrivite cu vârsta. lumea înconjuratoare potrivite cu vârsta.

Cu toate acestea, asemanator autismului, copiii Cu toate acestea, asemanator autismului, copiii cu boala lui Asperger au interactiuni sociale, cu boala lui Asperger au interactiuni sociale,

expresii ale fetei si gesturi anormale.expresii ale fetei si gesturi anormale.

Coeficientul de inteligenţă al pacienţilor cu acest Coeficientul de inteligenţă al pacienţilor cu acest diagnostic este situat între limitele normalului şi diagnostic este situat între limitele normalului şi

genialitate. genialitate.

Nu se cunoaşte exact numărul exact al persoanelor Nu se cunoaşte exact numărul exact al persoanelor afectate, dar conform unor estimări recente se pare afectate, dar conform unor estimări recente se pare

că rata ar fi de 1 la 300 de naşteri. În general se că rata ar fi de 1 la 300 de naşteri. În general se admite că această tulburare este subdiagnosticată. admite că această tulburare este subdiagnosticată.

Boala lui Asperger afecteaza barbatii de 9 ori mai Boala lui Asperger afecteaza barbatii de 9 ori mai mult decât femeilemult decât femeile

Unii autori consideră că unele mari personalităţi cum Unii autori consideră că unele mari personalităţi cum ar fi Albert Einstein , Isaac Newton precum şi alţi ar fi Albert Einstein , Isaac Newton precum şi alţi oameni de ştiinţă şi muzicieni au fost afectaţi de oameni de ştiinţă şi muzicieni au fost afectaţi de

Sindromul Asperger.Sindromul Asperger.

CARACTERISTICICARACTERISTICI

CCele mai frecvent întâlnite manifestări sunt:ele mai frecvent întâlnite manifestări sunt:

HipersensibilitateaHipersensibilitatea (la sunete, gusturi, (la sunete, gusturi, mirosuri etc.)mirosuri etc.)

dificultăţidificultăţilele majore în relaţionarea cu cei din majore în relaţionarea cu cei din jur (chiar şi când merg pejur (chiar şi când merg pe stradă au nevoie de stradă au nevoie de foarte multă concentrare pentru a nu se foarte multă concentrare pentru a nu se ciocni deciocni de oameni) oameni)

probleme cu memorarea feţelor,probleme cu memorarea feţelor, dificultăţi de adaptare la schimbarea mediului dificultăţi de adaptare la schimbarea mediului

în care-şi desfăşoarăîn care-şi desfăşoară rutina zilnică, rutina zilnică, - lipsa de empatie (aceasta se dezvoltă în mod lipsa de empatie (aceasta se dezvoltă în mod

normal încă de la o vârstănormal încă de la o vârstă timpurietimpurie -- 5 ani, 5 ani, conform “theory of mind”).conform “theory of mind”).

- inteligenţă normală sau superioară. Mulţi inteligenţă normală sau superioară. Mulţi dintre aceştia îşi descriudintre aceştia îşi descriu propria viaţă prin propria viaţă prin cuvintele: ,,parcă m-am născut pe o planetă cuvintele: ,,parcă m-am născut pe o planetă greşită’’ .greşită’’ .

ETIOLOGIE

Deşi încă nu se cunoaşte etiologia exactă a sindromului se pare Deşi încă nu se cunoaşte etiologia exactă a sindromului se pare că are un important determinism genetic, tulburarea fiind că are un important determinism genetic, tulburarea fiind regăsită la mai mulţi membri ai unei familii. regăsită la mai mulţi membri ai unei familii.

Mecanismul este mai probabil poligenic,Mecanismul este mai probabil poligenic, ceea ce face imposibilă ceea ce face imposibilă deocamdată detectarea unei metode de a-l preveni. deocamdată detectarea unei metode de a-l preveni.

De asemenea s-a descoperit o configuraţie diferită a creierului De asemenea s-a descoperit o configuraţie diferită a creierului la nivelul lobului frontal, responsabil printre altele cu la nivelul lobului frontal, responsabil printre altele cu descifrarea expresiei feţei umane. descifrarea expresiei feţei umane.

S-au mai emis şi alte ipoteze legate de etiologia sindromului S-au mai emis şi alte ipoteze legate de etiologia sindromului Asperger,Asperger, cum ar fi efectele secundare ale vaccinului anti-cum ar fi efectele secundare ale vaccinului anti-rubeolic, oreionului sau rujeolei . rubeolic, oreionului sau rujeolei .

SIMPTOMATOLOGIE ÎN FUNCŢIE DE SIMPTOMATOLOGIE ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂVÂRSTĂ

În copilărie. În copilărie. – Simptomele sindromului AspergerSimptomele sindromului Asperger pot fi foarte pot fi foarte

variate neexistând doi copii care să prezinte o variate neexistând doi copii care să prezinte o simptomatologie identică. simptomatologie identică.

– De obicei De obicei primele semneprimele semne sunt observate de către sunt observate de către părinţi în momentul în care copilul începe să părinţi în momentul în care copilul începe să meargă la gradiniţă unde este necesară meargă la gradiniţă unde este necesară interacţiunea cu alţi copii. În acest context va interacţiunea cu alţi copii. În acest context va întâmpina dificultăţi în a-şi face prieteni şi în a se întâmpina dificultăţi în a-şi face prieteni şi în a se implica în diferitele activităţi. implica în diferitele activităţi.

– De asemenea vor putea fi sesizate: unele aspecte De asemenea vor putea fi sesizate: unele aspecte particulare legate de modul formal de a vorbi, mai particulare legate de modul formal de a vorbi, mai imatur pentru vârstă; unele expresii şi posturi imatur pentru vârstă; unele expresii şi posturi aparte; o preocupare excesivă pentru activităţi de aparte; o preocupare excesivă pentru activităţi de genul rezolvare de puzzle-uri, proiectare de case, genul rezolvare de puzzle-uri, proiectare de case, pasiune pentru astronomie etc. pasiune pentru astronomie etc.

În copilărieÎn copilărie

Unii dintre pacienţi prezintă o capacitatea Unii dintre pacienţi prezintă o capacitatea de memorare dezvoltată şi abilităţi de memorare dezvoltată şi abilităţi remarcabile în domeniul matematicii remarcabile în domeniul matematicii (cunoaşterea şi manevrarea unor cifre, (cunoaşterea şi manevrarea unor cifre, formule, numere de telefon, coduri poştale).formule, numere de telefon, coduri poştale).Concomitent, dezvoltarea motorie poate fi Concomitent, dezvoltarea motorie poate fi întârziată şi apar dificultăţi înîntârziată şi apar dificultăţi în recunoaşterea recunoaşterea unor modificări subtile în ceea ce priveşte unor modificări subtile în ceea ce priveşte tonul şi accentul conversaţiei (de exemplu tonul şi accentul conversaţiei (de exemplu glumele sau comentariile sarcastice).glumele sau comentariile sarcastice).

În adolescenţă şi la adultul În adolescenţă şi la adultul tânărtânăr

MajoriMajorittatea simptomelor persistă în timpul atea simptomelor persistă în timpul adolescenţei şi cu toate că bolnavul poate adolescenţei şi cu toate că bolnavul poate începe să deprindă abilităţi de interacţiune începe să deprindă abilităţi de interacţiune socială, dificultăţile de comunicare rămân. socială, dificultăţile de comunicare rămân.

Adolescentul se va simţi diferit de ceilalţi şi Adolescentul se va simţi diferit de ceilalţi şi acest lucru va determina o reticenţă în acest lucru va determina o reticenţă în abordarea celor de vârsta lui. Datorita faptului abordarea celor de vârsta lui. Datorita faptului ca ceilalţi adolescenţi acordă o mare importanţă ca ceilalţi adolescenţi acordă o mare importanţă integrării în grup, efortul de integrare al celor cu integrării în grup, efortul de integrare al celor cu sindrom Asperger poate deveni frustrant şi sindrom Asperger poate deveni frustrant şi epuizant din punct de vedere emoţional. epuizant din punct de vedere emoţional.

Pot fi imaturi, Pot fi imaturi, iin raport cu vârsta biologică şi pot n raport cu vârsta biologică şi pot fi naivi şi excesiv de încrezători ceea ce îi face fi naivi şi excesiv de încrezători ceea ce îi face vulnerabili la batjocura celorlalţi. vulnerabili la batjocura celorlalţi.

MODALITATI DE INTERVENTIEMODALITATI DE INTERVENTIEABA- Applied Behaviour AnalysisABA- Applied Behaviour Analysis

( Analiza aplicata a comportamentului)( Analiza aplicata a comportamentului)

Sistemul încercat pentru prima data de Dr. Ivar Lovaas Sistemul încercat pentru prima data de Dr. Ivar Lovaas de la UCLA în de la UCLA în

anii ’60 este un program de învatare care lucreaza anii ’60 este un program de învatare care lucreaza sistematic la sistematic la

înlaturarea „trasaturilor” Autismului pâna când copilul înlaturarea „trasaturilor” Autismului pâna când copilul nu mai nu mai

îndeplineste conditiile necesare pentru a se considera ca îndeplineste conditiile necesare pentru a se considera ca are aceasta are aceasta

afectiune. sistemul este foarte intensiv, dar s-a dovedit a afectiune. sistemul este foarte intensiv, dar s-a dovedit a avea extrem avea extrem

de mult succes în aproape toate cazurile de Autism. de mult succes în aproape toate cazurile de Autism. Sistemul de învatare ABA divide orice sarcina în sarcini Sistemul de învatare ABA divide orice sarcina în sarcini

mai mici si pune un accent foarte mai mici si pune un accent foarte mare pe rasplatirea copilului atunci când lucreaza bine. mare pe rasplatirea copilului atunci când lucreaza bine. Nu exista nici o Nu exista nici o pedeapsa fizica în tot sistemul. pedeapsa fizica în tot sistemul.

MODALITATI DE INTERVENTIEMODALITATI DE INTERVENTIEABA- Applied Behaviour AnalysisABA- Applied Behaviour Analysis

( Analiza aplicata a comportamentului)( Analiza aplicata a comportamentului)

Programul este foarte strictProgramul este foarte strict- copilul este in program pana la 8 ore pe zi- copilul este in program pana la 8 ore pe zi- sistemul este un program de invatare care isi - sistemul este un program de invatare care isi

propune sa modifice comportamentul autist al propune sa modifice comportamentul autist al copiluluicopilului

- obiectivul final fiind sa introduca individul in - obiectivul final fiind sa introduca individul in societate reabilitatsocietate reabilitat

- obiectivele sunt clar formulate , impartite in sarcini - obiectivele sunt clar formulate , impartite in sarcini micimici

- intarirea comportamentului se face cu recompense - intarirea comportamentului se face cu recompense -sociale -bravoooo!-sociale -bravoooo!-materiale – jucaria -materiale – jucaria

preferatapreferata-alimentare –ciocolata, -alimentare –ciocolata,

sucsuc

INTERVENTIA TERAPEUTICAINTERVENTIA TERAPEUTICA

CConstă în primul rând în educarea părinţilor în vedereaonstă în primul rând în educarea părinţilor în vedereacreşterii flexibilităţii, creativităţii şi dorinţei de a învăţa.creşterii flexibilităţii, creativităţii şi dorinţei de a învăţa.Se recomandă mai puţine schimbări în rutina zilnică,Se recomandă mai puţine schimbări în rutina zilnică,mai puţin stres şi confuzie pentru copil. mai puţin stres şi confuzie pentru copil. Mulţi Mulţi copiicopii cu cu acest sindrom se descurcă mai bine cuacest sindrom se descurcă mai bine custilul de stilul de predare verbal (adică expunere la cuvintepredare verbal (adică expunere la cuvintefărăfără gestică).Este foarte utilă o expunere directăgestică).Este foarte utilă o expunere directăssii concisă.concisă.Trebuie avut în vedere faptul că cei cu sindromTrebuie avut în vedere faptul că cei cu sindromAsperger auAsperger au frecvent dificultăţii în viziunea defrecvent dificultăţii în viziunea deansamblu asupra lucrurilor şi auansamblu asupra lucrurilor şi au tendinţa de a setendinţa de a seconcentra mai mult pe amănunte.concentra mai mult pe amănunte.

Atenţia acestor copii este foarte distractibilă.Atenţia acestor copii este foarte distractibilă. De exemplu zgomotele de fond, precum De exemplu zgomotele de fond, precum ticăitul ceasului sau sunetul neonului pot ticăitul ceasului sau sunetul neonului pot distrage atenţia copilului. De aceea se distrage atenţia copilului. De aceea se recomandă identificarea şi anihilarea factorilor recomandă identificarea şi anihilarea factorilor ce distrag atenţia copilului.ce distrag atenţia copilului. Pentru ameliorarea abilităţilor sociale se va Pentru ameliorarea abilităţilor sociale se va asigura copilului un anturaj, încredere în sine asigura copilului un anturaj, încredere în sine prin jocuri , prin asumare de roluri şi prin prin jocuri , prin asumare de roluri şi prin studierea comportamentului uman din cadrul studierea comportamentului uman din cadrul unor filme sau emisiuni de la la televizor unor filme sau emisiuni de la la televizor pentru a facilita astfel înţelegerea pentru a facilita astfel înţelegerea sentimentelor celorlalţi. sentimentelor celorlalţi. Se recomandă realizarea unei rutine zilnice în Se recomandă realizarea unei rutine zilnice în ceea ce priveşte rezolvarea temelor de casă ceea ce priveşte rezolvarea temelor de casă prin stabilirea unei perioade fixe şi a unei prin stabilirea unei perioade fixe şi a unei locaţii precise (exemplu: biroul din camera locaţii precise (exemplu: biroul din camera copilului). copilului).

PARINTELE CO-TERAPEUTPARINTELE CO-TERAPEUTParintii sunt implicati -Parintii sunt implicati -participanti activi-participanti activi- in toate in toate

aspectele evoluarii si educarii copiluluiaspectele evoluarii si educarii copilului

Parintele avizat,Parintele avizat,constietizatconstietizat, asupra modului in care, asupra modului in caretrebuie sa observe semnalele copilului,va avea rabdare trebuie sa observe semnalele copilului,va avea rabdare

sisimotivatia necesara sa continue programul.motivatia necesara sa continue programul.

Pe masura ce parintii invata tehnici specifice pentru aPe masura ce parintii invata tehnici specifice pentru astructura spatiul si programul copilului, pentru a stimulastructura spatiul si programul copilului, pentru a stimula

achizitiile copilului, incep sa aplice si acasa acesteachizitiile copilului, incep sa aplice si acasa acestemetode,obtin tot mai mult control asupra situatiei,metode,obtin tot mai mult control asupra situatiei,diminuind sentimentul de frustrare si neajutorare. diminuind sentimentul de frustrare si neajutorare.

Portretul lui M.Portretul lui M.

Un caz care merită menţionat este cel al fiului criticului literar Un caz care merită menţionat este cel al fiului criticului literar Matei Călinescu, profesor american de origine română de Matei Călinescu, profesor american de origine română de literatură comparată la Indiana University din Bloomington. literatură comparată la Indiana University din Bloomington. In In calitate de tcalitate de tata, surprinde diferite ipostaze şi personaje care au ata, surprinde diferite ipostaze şi personaje care au gravitat în jurul fiului său Matthew,(,,Portertul lui M”).gravitat în jurul fiului său Matthew,(,,Portertul lui M”). MMatthew atthew aa fost diagnosticat cu sindrom Asperger şi epilepsie, decedând fost diagnosticat cu sindrom Asperger şi epilepsie, decedând înainte de împlinirea vârstei de 26 de ani.înainte de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cartea este scrisă sub forma unui impresionant jurnal care a Cartea este scrisă sub forma unui impresionant jurnal care a relatat cu acurateţe fazele prin care au trecut atât copilul cât şi relatat cu acurateţe fazele prin care au trecut atât copilul cât şi părintele în momentul în care au conştientizat că ,,există o părintele în momentul în care au conştientizat că ,,există o problemă”. Autorul a descris în amănunt senzaţiile şi trăirile problemă”. Autorul a descris în amănunt senzaţiile şi trăirile care l-au marcat, atunci când şi-a dat seama că fiul său nu se care l-au marcat, atunci când şi-a dat seama că fiul său nu se dezvolta în acelaşi ritm cu ceilalţi copii, şi că era diferit de restul dezvolta în acelaşi ritm cu ceilalţi copii, şi că era diferit de restul prietenilor săi prin prisma limbajului şi comportamentului social. prietenilor săi prin prisma limbajului şi comportamentului social. Autorul a relatat că a reuşit după mari eforturi să descopere Autorul a relatat că a reuşit după mari eforturi să descopere lumea interioara a fiului său. Aceasta biografie a lui M.lumea interioara a fiului său. Aceasta biografie a lui M. nu este nu este doar o carte subiectivă din sfera beletristicii, ea putând fi doar o carte subiectivă din sfera beletristicii, ea putând fi utilizată ca un ghid pentru părinţi care s-ar putea confrunta cu o utilizată ca un ghid pentru părinţi care s-ar putea confrunta cu o astfel de situaţie .astfel de situaţie .

Bibliografie Bibliografie

DSM – IV;DSM – IV; www.autism.rowww.autism.ro Lucrari ale cLucrari ale conf.onf.ddr.Viorel Lupur.Viorel Lupu de la de la UMFUMF

””IuliuIuliu Haţieganu”Haţieganu” Cluj-NapocaCluj-Napoca si d si dr.Letiţiar.Letiţia VlăduţiuVlăduţiu de de

la la Centrul de Recuperare şiCentrul de Recuperare şi reabilitare neuro-reabilitare neuro-psihiatricăpsihiatrică

„„Sf.Luca”BecleanSf.Luca”Beclean;;