VIORELA ANASTASIU

TRANSILVANIEI

jj NIERIDIOW

p.BUCUREŞTI

ViGRELÂ ANASTASIU

ATLA S

v s ' ^

ilustraţii şi copertă: ELENA DRĂGULELEI DUMITRU

Cartografie: SEVERIN VLAD, MIRCEA COŢOFANĂ

EDITURA DIDACTICĂ Şl PEDAGOGICA, R.A. BUCUREŞTI

>

4-5 Statele i urnii 6 Statele Europei 7 Poziţia României în Europa 8 Provinciile istorice 9 Judeţele

10 Marile unităţi de relief 11 Carpaţii româneşti

12-13 Carpaţii Orientali 14-15 Carpaţii Meridionali 16-17 Carpaţii Occidentali 18-19 Depresiunea Transilvaniei

20 Subcarpaţii 21 Podişul Holdowei 22 Podişul Getic şi PodişuD Mehedinţi 23 Podişul Dobrogei şi Delta Dunării 24 Dealurile şi Câmpia de Vest 25 Câmpia Română şi Lunca Dunării 26 Marea Neagră 27 Apele curgătoare şi lacurile 28 Tipurile de climă şi vegetaţia naturali 29 Marile oraşe 30 Cultura plantelor şi creşterea animalelor 31 Bogăţiile subsolului şi activităţi industriale

(

Redactor: prof. Dan Dumitru Tehnoredactor: Mircea Coţofană

© E.D.P. 2007. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice R.A. Orice preluare, parţială sau integrală, a textului sau materialului grafic din această lucrare se face numai cu acordul scris al editurii.

Av i za t d e Min is teru l Educa ţ ie i şi Cerce tă r i i pr in ^ p rocesu l ve rba l nr. 1421/ iu l ie 2 0 0 2 .

Nr. plan 4670. Format: 8/61x86. Coli de tipar: 4. Bun de tipar: septembrie 2007.

Tiparul executat la Imprimeria ALUTUS, Miercurea Ciuc

- — ^ v t v j ^ . I\J

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ANASTASIU, VIORELA

Atlas : România / Viorela Anastasiu. - Ed. a 6-a. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2007

ISBN 978-973-30-1937-4

912(498)(084)

EDITURADIDACTICĂŞI PEDAGOGICĂ, R.A., Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1,010176, Bucureşti Tel.: 021.315.38.20 Tel./Fax: 021.312.28.85

I E-mail: office@edituradp.ro www.edituradp.ro

Comenzile pentru această lucrare se primesc: • prin poştă, pe adresa editurii • prin e-mail: marketing@edituradp.ro;

comenzi@edituradp.ro • prin telefon/fax: 021.315.73.98

021.313.34.70

FORME DE RELIEF

1 r m j & Munţi înalţi j r t i% i

Munţi scunzi

Dealuri

RESURSE VEGETALE

Păduri de conifere

Păduri de fag

Păduri de stejar

Păşuni şi f ineţe

Alun turcesc

Liliac sălbatic

RESURSE FAUNSSTSCE

e â s

Cerb

Căprioară

Veveriţă

iii

Porc mistreţ

Viperă cu corn

Scorpion

Broască testoasă

RESURSE ALE SUBSOLULUI

Minereuri feroase

Minereuri neferoase

Cărbuni

Izvoare minerale

izvoare termaie

TERENURI FAVORABILE PENTRU

CREŞTEREA ANIMALELOR

Vaci

Oi

Porci > »

TERENURI FAVORABILE PENTRU

CULTURA PLANTELOR

Grâu

J iL

mo

m m

r ,

TT

M * r

i Urs

Lup

Vulpe

Petrol şi gaze

Gaz metan

Marmură

Sare

Porumb

Sfeclă-de° zahăr

Floarea-soarelui

In

Cartofi

Meri

Pruni

Viţă de vie

Groenlanda. (dan.) /

l-Ie Svalbard (norv.)

N o r v e î

Islanda

Canada Danemi tuania\ s

B e l a r i s r Poloni

I. Newfoundland

Franţa Ottawa Româr

Washingto^,

iericii I Portugs

Itatele Unite ale

Libia Sahara Occidentali

.Mexic Republica Dominicană

lauritania! )Nouakchoti 1

5/ I jBelize Is^Hopiţluras

Nicaragua

Puerto Rico (S.U.A.) 4

(J Caracas "M ^Venezuela.

f— Dominica LSt Lucia S»—Barbados 'St. Vincent şi Grenadine rrinidad şi Tobago =Npuyana

^ — S u r i n a m e \ / ( g u y a n a Franceză

jNiamey

Guineea-Bissau<^ujneeai-JiZ,

Gualernal; El Salvad|

.N-djameni

"aA|uja Nigeria Costa Rica Sierra Leon'f OCEANUL PACIFIC 'Centrafrican; Panama

] Bogota ţ1

Columbia] Ghans Guineea Ecuat(

/ " H R w S n d a jR.D. Cong< >Kinshasa

Sao Tome

luanda Brazilia Angola ^Lima

Bolivia1

°La Paz Brasilia OCEANUL ATLAN1 Namibiî WindKţeko *>

J UPretori j

Africa v de Sud \ (CapeTowny

intevideo Buenos Air^s°1 Argentina

1000 2000 3000 4000 5000

Rusia Moscova

oAstana Kazahstan Mongolia

China V J Kabul C iAfghan i s tan | S | ^

oTeheran

Pakistai

Riyadh g^T -

\rabia Saudită Taiwan

anila 7 Filipine K

"hailanc ietnam

Marshal l fAddi|AbebK.

Ethiopia Statele Feţierate ale Microneziei S n Lanka

^gfilombo Brunei Palau

Maldive^ Somal ia >Mogadiscio Kiribati

Nauru

^ S o l o m o n Seychelles' Timorul

"de Est Tuvalu

Comore

Samba de Vest Vanuatu!-

, Maţfagascar 'Antai/anarivo

f Mauri OCEANUL INDIAN Australia

Canberra

Noua Zeelandă '

Suprafaţa uscatului planetei Pământ, de aproape 500 mii. km2, cuprinde şapte continente. în ordinea mărimii teritoriului, acestea sunt: Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Antarctica, Europa, Australia - Oceania.

Continentele includ teritorii mai mari sau mai mici, cu un anumit număr de locuitori, despărţite între ele prin graniţe, care formează statele sau ţările lumii.

Cel mai întins stat din lume este Rusia (cu peste 17 mii. km2), iar cel mai populat, China (cu peste 1 miliard de locuitori).

IFIC OCEANUL

teputo

waziland

1. Slovenia 2. Croaţia 3. Bosnia şi Herţegovina 4. Serbia 5. Muntenegru 6. Macedonia 7. Rusia (Kaliningrad) 8. Bahrain

Cifrele de pe hartă indică:

uTAXELE EU RO V El

G r o e n l j i i d a V ( d a /

•£ânuI

feti-le Şvalbard , v

^ ! M>

r A \

OCEAN'

A TLA N TI 0

rea Britanic ffublinJ

irlanda/

R u s i

Letonia Moscova

Lituania '

Londră J HagagS&mşierda <P rS 7-rs ? T 6er||n i Varşovia Brş eiies j { Polonia

Germania Praga

3 Minsk Belarus

r a r i S L u x e m b u r g *

Franţa /Şsm, ^ E l v e ţ i i

Cehia ^^Ks^mVien^Bri

.Austria

ioKiBSL c r a i n a

Iov

Ungar

Portugalia

isMonar Spania And.

B o s n i a ş i /

Monaco/ ( „ . San Marino ^SsraJevOţ

\°Româ

<5* Podgoriei

.Tiranş

ChişiqăB România

elg d Bucureşti Serbia/

. oSofia v Bulgaria^

^ ' ^ S t f & p j e (Ma ţ£r

iREA NEAGR;

- M a l t a "Vailetta

f:

A S I A C i ^ k j fi

rTE RANĂ

Europa ocupă o suprafaţă de 10,4 milioane km2, în care trăiesc 706 milioane de oameni. In acest spaţiu există 44 de state independente şi unele teritorii dependente, administrate de alte state, cum sunt arhipelagurile Feroe (administrat de Danemarca), Svalbard (Norvegia) şi insulele Gibraltar şi Normande (Regatul Unit).

Cel mai mare stat este Rusia, care se întinde pe două continente (Europa şi Asia). Cele mai mici state, numite state-liliput, sunt: Andorra, Malta, Liechîenstein, San Marino, Monaco şi Vatican.

Suedia Finland; orve;

!stonia

Letonia Capul Manda HuimoreS ~J

Lituania

Belarus Kazahstan iania Polonia

L u x e m b u r g

. i e c h t e n s t e i n — f

P^Wrmr U n g a r i a Sloveaîax

lia f ! „ . , B o s n i a ş i /

X H e r ţ e g o v i i k ) S a n M a r i n o "N \ > iSei

Franţa

Români Braşo\)

> 7 5 0 k t T l M o n a c o A n d o r r a

M a c e d o n i a

. < rrecia 10.

Capul matapan r T> M a l t a

România este un stat european, cu o suprafaţă de 238 391 km2 şi o populaţie care numără aproape 22 milioane de locuitori.

Ea este aşezată aproximativ în mijlocul continentului Europa, la distanţă aproape egală faţă de Oceanul Arctic (în nord), de Oceanul Atlantic (în vest) şi de Munţii Ural (în est).

7

ii RO \71N CULE ÎS TQ LILCM J L

UCRAIN Botoşani

Maramureş Satu Mare REPUBLICA

1 MOLDOVA O \ Botoşani

Suceava UNGARIA Bistriţa-Năsăud Zalău

Oradea

Piatra Neamţ O

Neamţ Bihor

Cluj-Napoca Vaslui Mureş

Bacăuo Harghita Miercureao Ciuc ~

Vaslui Arad Bacău O Arad

Deva* I Covasna „ ' OSfântu Braşov s_fiheorghi

O \ — x Braşov y

Timişoara Vrancea

UCRAINA' Hunedoara

Focşani

Brăila, Buzău Râmniou Vâlcea o Prahova Brăila Buzău

Tulcea Vâlcea QPIoieşti Târgoviştec_

- Dâmboviţa DroB^ta-iTurnu Sî Ialomiţa Slobozia

Slatina Mehedin ţ i Craiovff Călăraşi

Călăraşi O ^ ' C o n s t a n ţ ;

Constanţa \ Giurgiu Giurgiu Alexandria;

Teleorman BULGARIA

SERBIA

România este împărţită în unităţi administrativ-teritoriaie: judeţe, municipii, oraşe şi comune. Cele mai mari unităţi administrative sunt judeţele. în număr de 41, judeţele diferă ca mărime, număr de locuitori, condiţii naturale şi bogăţii.

Municipiul Bucureşti , capitala României, are rang de judeţ.

în fiecare judeţ există un municipiu reşedinţă de judeţ, de unde se conduce întreaga activitate a acestuia.

| ^

CARPAŢII RG MĂNEST1

LANŢUL CARPATIC M EURO IM POLONIA

CEHIA CARPAŢII

t-Dukla ORD-VESŢICI ^ I f

11

ORD 'KTAI .1

>

Carpaţii Orientali se întind de la graniţa de nord a ţării până la Valea Prahovei Ocupă cea mai mare suprafaţă dintre sectoarele carpatice. Sunt de înălţime mijlocie, au numeroase depresiuni şi sunt străbătuţi de multe păsuri şi văi.

Sunt bogaţi în zăcăminte de metale neferoase (mangan, cupru, plumb, zinc, aur, argint), cărbuni, roci de construcţii, ape minerale.

Cuprind cea mai mare suprafaţă cu păduri a României, alcătuite îndeosebi din conifere. Păşunile şi fâneţele naturale întinse favorizează creşterea ovinelor şi bovinelor.

RESURSELE NATURALE ŞL VÂLO R1E1CAREA TERENUELLO R

Carpaţii Meridionali se desfăşoară de la Valea Prahovei în est până la culoarul văilor Timiş şi Cerna în vest. Ei reprezintă sectorul cel mai impunător al Carpaţilor româneşti, prin masivitate şi înălţime. Vârfurile Moldoveanu, cu 2 544 m, şi Negoiu, cu 2 535 m, sunt cele mai înalte din România.

Aceşti munţi sunt bogaţi în cărbuni (Depresiunea Petroşani este principalul bazin cu huilă din ţară), roci de construcţie, păduri şi păşuni naturale.

Pe numeroase râuri (Argeş, Lotru, Râul Mare etc.) se află lacuri de acumulare şi hidrocentrale.

Văile Prahovei şi lalomiţei, masivele Bucegi şi Piatra Craiului cu peşteri şi chei, masivele Făgăraş, Parâng, Retezat cu circuri şi lacuri glaciare, precum şi numeroasele staţiuni climaterice de pe Valea Prahovei reprezintă importante obiective turistice.

1

16

11

D E P R E S I U N I L E

A Ţ E G Ş l P E T R O Ş A N I

CARTAT) L OCCIDENTA LI 7 1 ? 7 7 \ r>

MUNŢII APUSENI

Bazinul minier

Roşia-Zece Hotare.

SomeşulMK

'azinul minier - Băişoara / AijS, <

Bazinul minier -Roşia Montană lPWâf/^

Bazinul miniep^ Băita-Săcârâmb

RESURSELE NATURALE X m O F I C A R 1 1 A 1 1 Z , 1 \ J / J \ L I ® I M ) R

«- ' ' Bazinul minier A Moldova Nduă «P® ^ ^ 1

Bazinul carboitifer Anina r

L A C U L D E L A P O R Ţ I L E D E E 1 E R

Carpaţii Occidentali sunt cuprinşi între Valea Dunării în sud şi Valea Barcăului, afluent al Crişului Repede, în nord. Sunt cei mai mici şi cei mai fragmentaţi munţi ai Carpaţilor româneşti.

Formează grupuri insulare de munţi, despărţite prin coridoare largi de vale. Sunt acoperiţi de păduri dese, îndeosebi de fag, iar pe culmi apar păşuni întinse. în adâncurile pământului sunt zăcăminte de minereuri de fier, aur, argint, roci de construcţii şi ape minerale.

Dunărea taie aceşti munţi în partea lor sudică printr-un lung defileu. Barajul de la Porţile de Fier a transformat valea într-un mare lac de acumulare. ^

DEPRESIUNEA r w m r m > m i r n t i i ' * a T / > n i ^

hmeşul Mare

Bazinul carbonifer Cristoltel A Ocna Dej

Delenii

Praid

Ocna Mureş

Târnava Mediaş

Cariera Porumbacu

RESURSELE. NATURALE TERENURILOR

Depresiunea Transilvaniei este o unitate de relief deluroasă, situată în mijlocul coroanei carpatice. Marginea ei este alcătuită din depresiuni şi dealuri asemănătoare Subcarpaţilor. în interior se află podişul propriu-zis. Principala bogăţie a podişului este gazul metan, iar a zonei marginale, sarea.

Relieful şi clima favorabilă permit cultura cerealelor, plantelor tehnice, a pomilor fructiferi şi a viţei de vie. Este o zonă intens populată, cu oraşe şi sate vechi, în care se mai păstrează urme ile trecutului. Astfel sunt vechile cetăţi de la Sighişoara, Mediaş, Alba lulia.

întreaga regiune din cursul inferioral Târnavelorşi din culoarul Mureşului poartă numele de „Ţara vinului", datorită viilor sale renumite. \

" —1 1 " " — ===

Subcarpaţii se află la exteriorul munţilor, pe care îi înconjoară de la Valea Moldovei în nord până la Valea Motrului în vest. Sunt mai scunzi decât munţii, dar au forme de relief asemănătoare. Apar sub forma unor dealuri izolate, numite măguri, ori a unor dealuri ascuţite, ca nişte munţi mai mici, numite muscele. Dealurile închid, în multe locuri, o serie de depresiuni. ^

[Pădurile de fag şi stejar, păşunile, zăcămintele de petrol, de gaze naturale, de cărbuni şi sare, apele minerale şi rocile de construcţii sunt principalele bogăţii ale Subcarpaţilor. Locuitorii se ocupă cu creşterea animalelor, cultura pomilor fructiferi, a viţei de vie şi a cerealelor, precum şi cu exploatarea pădurilor.

„««.-•>,. ,,,,..„ — — £ " > •=— 20

Botoşani

Suceava*

PLEŞULUI A911 '•

Hunedoara

©Braşov

Călimăneşti,

BUCUREŞTI

Craiova

SUBCARPAŢII

IODLSUL MOLDCIVEl Podişurile de la exteriorul Subcarpa-

ţilor sunt alcătuite din dealuri cu culmi late şi uşor ondulate, cu coaste domoale, cu văi mai largi şi mai puţin adânci.

Podişul Moldovei, situat în est, este cel mai întins dintre podişurile ţării. Partea sa de nord-vest, numită Podişul Sucevei, a fost leagănul vechii ţări a Moldovei şi al primelor ei capitale (Baia şi Suceava).

R E P U B L I C A L D O VA

VOU1§ULDOBIvOGICI Ş1 DffikilLâ,DUNARII. Dealuri înalte

Dealuri joase

Câmpii joase, depresiuni şi lunci Zone inundabile (cu stuf, papură, rogoz)

Grinduri

Canalul Dunăre-Marea Neagră

Gal ţi

I ^

Brăila Q

REPUBLICA MOLDOVA U C R A I N A

Situate în sud-estul ţării, Podişul Dobrogei şi zona litorală se întind între Dunăre şi Marea Neagră. Podişul reprezintă o importantă regiune agricolă, iar litoralul, una turistică.

Rezervaţie naturală a Biosferei, Delta Dunării este un ţinut unic în Europa prin bogăţie şi pitoresc. Aici este „împărăţia" stufului, a păsărilor şi a peştelui.

Turismul, pescuitul, transportul mărfurilor cu vapoarele, extragerea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale din platforma continentală a Mării Negre constituie activităţi ale oamenilor în această parte a ţării.

25

DEPR. ŞIMLEULUI

-Qradea

CAMPIA

DEALURILE GHEPIŞULUI

MIERSIG

JSAMPIA CERMEI

pftADULU/

Jimbolia

Timişoarj \Hunedoara 1 \ ®

LUGOJULUI

DEALURILE ŞL CA MIMA DE VEST

R e g i u n e c a r e m ă r g i n e ş t e C a r p a ţ i i Occidentali în partea lor vestică, Dealurile şi Câmpia de Ves t c u p r i n d a p e te rma le , zăcămin te de petrol, gaze naturale şi c ă r b u n i . R e p r e z i n t ă o principală zonă agricolă pentru c fructiferi, vi şi plante tehnice.

U N G A R I A

Măguri

Dealuri şi depresiuni

Câmpii înalte

Câmpii joase

a 81 Altitudine

I31IVH9

ClJOKSlflL 1P1INAMI1 IN 1ZULLGPA

Ape curgătoare

Lac glaciar

Lac de baraj natural

Lac de crater vulcanic

UCRAINA S REPUBLICA

MOLDOVA >Stăflka~Costeşti •L. Coştiui

Lac în salină

Lac carstic Ocnau )Ugat

UNDARIA Liman fluviatil

Liman fluvio-maritim L. Ocna Dej 1 /. Izvorul

\Muntelui Lagună Lac din Lunca şi Delta Dunării Lac sărat Lac hidroenergetic laz, heleşteu

L. Geaca 'J^r^ Sow

L. Vărâşoaia — [ J Â r i e h ^

L. Ocna Mureş\

UCRAINA L. Ocna Sibiului

JL. Pecineagu

L\Bucura,

L. Sărat L. Slănic >L. Telega

L. Porţile d&Fier Y{Complexul Razim-Sinou

L. Amare Snagovi

L. Căldăruşani

V L. Mostiş (L. Taşauljg v. Siutghioli SERBIA

L. Oltina Bugeac

L. Bistreţ -S3 L. Techirghsol

L. Suhaia BULGARIA

OLONIA CEHIA

SLOVACIA

.Bratislava REPUBLICA! MOI DOW .

Chişinău

LIECHTENSTEIN;

iudapest; AUSTRIA ELVEŢIA

S L O V E N I A —H

Ljubljana " x ^ a g r e b \

CUQAŢIA / A f \ —v-

BOSNIA -ŞI

H E R Ţ E G O V I N A Sarajevo

Bucureşti MAREA

A MU ATI CĂ SERBIA

BULGARIA

UCRAINA

ITALIA

MAREA NEAGRĂ MAREA

UGVRICĂ

37

TIPURILE DE C L W L Â Climat de munte

Climat de dealuri şi podişuri

Climat de câmpie

Climat de deltă şi litoral Limita influenţelor exterioare

A Influenţe oceanice

Judeţul Maramureş Judeţul Sibiu Judeţul Suceava

29

Oraş peste 2 000 000 locuitori UCRAINA

J3ATU MARE iOTOŞANI Oraş între 200 000 şi 350 000 locuitori

Oraş între 100 000 şi 200 000 locuitori

SUCEAVA

UNGARIA JA MARE

ORADEA

^ CLUJ-NAPOCA 1ATRA NEĂ1 REPUBLICA-MOLDOVA BACĂI

TARGU MUREŞ ARAD

TIMIŞOARA SIBIU

iALATI UCRAIN

PLOIEŞTI BtJZĂţJ DROBETA-

TURNU SEVERIN PITEŞTI

BUCUREŞTI CONSTANTA SERBIA

BULGARIA

MARILE ORAŞE

FERATE $ ŞOSELli • Şosea principală 1 Autostradă

E60 Drum european

• Cale ferată principală!;

LINLL AERIENE INTERNE UCRAINA | Aeroport

Linie aerienă internă

PORTURI DUNĂRENE Si MAKL'ILMlî

mm • ' ^ \

1 I WkmSmm

...Dacă îţi place să călătoreşti...aşa cum Badea Cârţan a plecat în lume, dacă îţi place să vorbeşti despre munţi, dealuri şi câmpii...aşa cum Calistrat Hogaş a facut-o, dacă te interesează de unde se extrag cărbunii şi ţiţeiul şi unde cresc pomii fructiferi sau se cultivă grâul... ...atunci răsfoieşte o carte care se numeşte ROMÂNIA şi este „Primul meu ATLAS". . —

Vei fi mai cultivat şi vei prinde sigur dorul de drumeţie.

Viorela Anastasiu