PROIECTDE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR

PROFESIONALE DE NIVEL 3

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ÎN TURISM

Piatra Neamţ2014

SOVATADestinatie turistica

2014CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL1. POTENŢIALUL TURISTIC AL Sovatei

1. 1.Potenţialul turistic natural

1.1.1 Relief

1.1.2. Climă

1.1.3. Hidrografie

1.1.4. Floră şi faună. Rezervaţii naturale

1.2.Potenţialul turistic antropic

CAPITOLUL2. CONCEPEREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE

DE CĂTRE AGENŢIA DE TURISM

2.1. Descrierea activităţii Agenţiei de Turism

2.1.1. Date generale. Obiect de activitate

2.1.2. Organigrama. Personalul Agenţiei de Turism

2.2. Produsele agenţiei de turism

2.3. Conceperea produselor turistice cu destinaţia …

2.4. Analiza de preţ a produselor turistice

CAPITOLUL3. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE ALE AGENŢIEI DE

TURISM

3.1. Politica de promovare a agenţiei de turism

3.2. Chestionar privind satisfacţia turiştilor

ARGUMENT

Cuibărită într-o vale ascunsă din Munţii Carpaţi, se aşează staţiunea balneară Sovata. Aceasta este probabil una dintre cele mai naturaleşi pure regiuni din Europa. Pădurile antice, satele şi folclorul crează o atmosferă cu adevărat magică. Această regiune este totodată  bogată în privelişti muntoase, natură pură, castele ca în basme, turnuleţe şi biserici. Pe lângă acestea mai găsim şi câteva monumente ale naturii care ne lasă fără răsuflare, de exemplu Cheile Bicazului şi împrejurimile acesteia.Sovata – o staţiune pentru femei, este binecunoscută pentru rezultatele bune obţinute în urma tratamentelor ginecologice datorită nâmolului sapropelic şi apa extrem de sărată a lacului heliotermic care i-au adus staţiunii faima de care se bucură. Bucuraţivă de apa liniştitoare a Lacului Ursu, care este singurul lac în cazul căreia se cunoaşte data exactă în care acesta s-a format.Puteţi să plutiţi cu uşurinţă pe suprafaţa apei datorită concentraţiei mari de sare. Cutreierând intre iazurile termale aflate în jurul lacului puteţi descoperii că fiecare are efect diferit de vindecare.  Veţi petrece momente extrem de plăcute în apropierea staţiunii, la Praid, unde terenul de joacă şi bisericuţa subterană aflată în Salină oferă un adăpost şi vindecare pentru cei cu probleme respiratorii.

CAPITOLUL 1. POTENŢIALUL TURISTIC AL Sovatei

1. 1.Potenţialul turistic natural

1.1.1 Relief

Subcarpaţii Transilvaniei, în care se află Sovata, sînt situaţi în partea de est a Podişului Transilvaniei, fiind suprapuşi pe zona cutelor diapire. Aici sînt specifice depresiunile sub-montane de contact, dezvoltate în axul unor anticlinale diapire. O astfel de depresiune este Sovata - Praid, modelată ca "vale de anticlinal". Ea a luat naştere prin adîncirea epigeneticâ a Tîrnavei Mici şi a afluenţilor ei, într-o cută anticlinală cu sare diapiră (diapirismul este procesul prin care unele roci, devenite plastice sub influenţa presiunii. migrează spre suprafaţă şi boltesc sau străpung stratele acoperitoare). Orientatâ pe direcţia nord-sud, depresiunea se înalţâ spre est în două trepte domoale, care constituie versantul de vest al Munţilor Gurghiu. Spre vest, depresiunea este închisă de dealurile Bichiş (1079 m), Lapoşu (628 m) şi Sinioara (756 m). Acestea, ca şi dealurile care mărginesc staţiunea (Stejaru-lui, Cireşul, Berţ, Cireşel) sînt acoperite cu păduri de foioase şi în amestec cu răşinoase. Din punct de vedere geologic, zona este alcătuitâ din formaţiuni sedimentare de vîrstă badenianâ, sarmaţiană şi pannoniană depuse pe fundul mării terţiare care a acoperit ţinutul cu multe milioane de ani în urmă. Acestora li se adaugă, mai ales în albiile rîurilor, -formaţiuni mai noi, predominant fluviatile, de vîrstă cuaternară. Un loc important în stratigrafia şi tectonia Depresiunii Sovata îl ocupă masivele de sare, de care sînt legate genetic lacurile sârate şi, în final, staţiunea balneară. Sarea este de vîrstâ badeniană şi s-a depus cu milioane de ani în unnâ, pe fundul lagunelor mării terţiare, fiind apoi acoperită de formaţiuni marine mai noi, sarmaţiene şi pannoniene. În urma retragerii apelor, datorită unor mişcări tectonice ale scoarţei terestre şi presiunii exercitate de rocile acoperitoare, sarea. mai plastică, a migrat către suprafaţă sub forma unor "sîmburi" sau cute diapire. In deplasarea sa a boltit, sub formă de anticlinale, stiva stratelor sedimentare care o acopereau. Datorită eroziunii şi degradării, masivele de sare au fost desoperite, ajungînd în contact cu factorii atmosferici, determinînd uneori alunecări de teren şi prâbuşiri, alteori, dizolvarea şi prelucrarea carstică a sării (diferite tipuri de depresiuni de tasare), de care sînt legate genetic lacurile sărăte din zona de vest a staţiunii Sovata. În partea de est a Lacului Ursu, formaţiunile salifere şi plioeene sînt acoperite de aglomerate vulcanice, în care fenomenul carstic salin nu se mai pune în evidenţa, permiţînduse astfel dezvoltarea staţiunii în aceastâ zonă.

1.1.2 Clima

Situată în estul Podişului Transilvaniei, într-o depresiune sub-montană, staţiunea are un climat continental temperat, relativ răcoros şi umed. Temperatura medie anuală este de 7,8°C (în luna iulie 17,8°C, iar în luna ianuarie, ... -4,1°C).Umiditatea relativâ are valori medii de 72% în iunie şi 88% în ianuarie.Precipitaţiile atmos-ferice ating, în medie, 820 mm; numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de 130, iar cel cu strat de zăpadâ de 70. Cele mai multe precipitaţii cad la sfîrşitul primăverii şi la începutul verii.Presiunea atmosferică este de 735 mm în ianuarie şi 729,6 mm în aprilie.Vînturile, cu intensitate mult diminuatâ de culmile dealurilor din jur, bat cu predominanţă din nord-est cca; 100 zile anual.

1.1.3 Hidrografia

Rîul Tîrnava Mică, izvorînd de lîngă vîrful Şoimuş din Munţii Gurghiului, include în valea sa superioară şi oraşul Sovata pe care îl mărgineşte in partea lui sudicâ. Aici în cotul ce-l face spre Sărăţeni, Tîrnava Micâ primeşte apele pîrîului Sovata, care izvorâşte de sub vîrful Saca, parcurgînd pînă la vărsare peste 20 km.Partea de nord-est a staţiunii este străbătută de apele repezi ale pîrîului de munte Sebeş care, după ce trece pe lîngă popasul turistic "Stîna de Vale", coteşte la stînga, spre a se vărsa în Tîrnava Mică.Sub aspect hidrografic, la Sovata zona cea mai importantă o constituie aceea a lacurilor, în apropierea cărora s-a format actuala staţiune. Lacurile, în număr de 10, se află în partea de vest a

staţiunii, în zona numită "Intre săruri", adică între masive de sare

.

FORMAREA LACURILOR SĂRATE

Lacurile Ursu, Aluniş, Roşu, Verde, Mierlei, Sarat, Şerpilor, Berţ şi Dulce s-au format pe cale naturală, fiind de prigine carstosalină, iar Lacul Negru este de origine antroposalină, luînd naştere într-o minâ părăsită, datînd din vremea romanilor.Fenomenul de disoluţie a sării, activat de infiltraţia şi permeabilitatea mare a depozitelor de cuvertură, a contribuit la formarea unor depresiuni de tasare de tipul dolinelor, poliilor, pîlniilor de sufoziune şi chiar a depresiunilor de prăbuşire. Procesul de dizolvare a sării s-a produs îndeosebi la zona de contact dintre brecia sării (formaţiunea acoperitoare) şi masivul de sare propriuzis, precum şi pe fisurile din aceste masive.Lacul Ursu s-a format într-o depresiune de prăbuşire, consecinţă a unui proces intens de dizolvare a sârii, la contactul cu depozitele acoperitoare. Ca o consecinţă a aceluiaşi fenomen s-a format şi Lacul Aluniş. Lacurile Roşu şi Verde s-au format prin dizolvarea superficială a sării. Aceste patru lacuri formează un important complex, avînd comunicaţie între ele, cu drenaj către pîrîul Sărat care se varsâ în pîrîul Sovata. Celelalte lacuri naturale - Sărat, Berţ, Şerpilor, Mierlei şi Dulce - se găsesc în depresiuni izolate, de tipul dolinelor şi poliilor şi sînt puţin ădînci.În aceastâ zonă lacustră, multe izvoraşe sărate îşi fac apariţia la suprafaţă, provenind din apele de infiltraţie care spalâ masivele de sare. Asemenea izvoare alimentau altădată Băile Ghera la baza de tratament, iar azi, bazinul în aer liber de la Casa tinerilor (Casa pionierilor) , de pe strada Bradului, colţ cu strada M. Eminescu (200 m distanţă de Bâile Ghera).In partea de nord a zonei lacurilor sârate se află Lacul Tineretului, lac de retenţie, cu apă dulce,

amenajat pentru agrement.Lacul Ursui, cel mai important lac sărat şi helioterm din ţara noastrâ, are suprafaţa de cca 4 ha şi adîncimea de peste 18 m. El s-a format în primăvara anului 1875 .

Lacul Ursu

In a doua jumâtate a secolului al XIX-lea, pe locul unde se află azi lacul, era o păşune, iar pîrîiaşele Topliţa şi Auriu, înainte de a se uni în această pajişte, dădeau naştere, fiecare, la cîte o baltă, cea formată de primul rînd cu apă sărată ce se încălzea de la soare, iar cealaltă, cu apă dulce şi rece. În cea caldâ, oamenii făceau baie în timpul verii, pentru a se trata de diferite afecţiuni. Pîrîul care curgea în continuare, spre sudul pajiştei, format din scurgerea celor două bălţi, se pierdea sub culmile de sare. Apa a săpat sarea în subteran şi păşunea a coborît spre est, formînd prin prăbuşire un mare gol. Cele două pîrîiaşe au umplut acest gol şi au format actualul lac, avînd conturul unei piei de urs, de unde şi denumirea lui. Surplusul de apă s-a scurs spre vest, într-o altă formâ carstosalină, formînd, prin prăbusire, Lacul Aluniş.După formarea Lacului Ursu, adică dupa ce fenomenul hidric şi structura salinităţii s-au conturat, soarele a început să încalzească apa sărată din el. Acest lucru a lost observat de oameni, care s-au gîndit să folosească apa caldă a lacurilor ca factor terapeutic.În anul 1893, Illyés Lajos a luat iniţiativa ca fenomenul de încălzire a Lacului Ursu să facă obiectul unor studii ştiinţifice. Mai mulţi specialişti s-au ocupat de fenomenul susamintit.La sfîrşitul secolului trecut a existat o controversă, cu privire la cauzele care determină încâlzirea apei din Lacul Ursu. Unii considerau că încălzirea se datoreşte alimentării lacului, in interior, cu izvoare fierbinţi. Alţii au constatat câ pe fundul lacului temperatura era de 14°C, iar în straturile de mai sus, valori de 60-700C. negîndu-se astfel existenţa izvoarelor fierbinţi şi atribuind cauza, în schimb, unor fenomene chimice (descompunerea cristalelor de piritâ).În 1901, s-a descoperit, pentru prima datâ, fenomenul de heliotermie. Ulterior, explicarea acestui fenomen a cunoscut noi contribtiţii din partea unor cercetâtori ca I. Maxim (1929) ş.a.De-a lungul anilor s-au observat temperaturi maxime diferite în Lacul Ursu, la nivelul termoclinei, adică între 1,5 m şi 2 in adîncime (vezi explicarea fenomenului de helio-termie, la

cap. "Tratamentul balneofizical"). Aceste temperaturi sînt determinate de raporturile de concentraţie salina a apei de la suprafaţă, care este mai dulce, şi a celei de adîncime, care este mai sărată, de condiţiile hidrometeorologiee, de agitaţia mecanică şi de transparenţa apei lacului.Prof. dr. Marius Sturza, care a urmârit fenomenul de heliotermie la Sovata, timp de peste 20 de ani, susţine că, atunci cînd lacurile sârate nu sînt răscolite şi sînt favori-zate de multe zile calde şi senine, fârâ vînturi, pot sâ atingă temperaturi înalte, la anumite adîncimi. Astfel, el arăta ca. în Lacul Ursu, s-a măsurat temperatura maximă de 70°C în 1898, de 60-65°în 1909, iar el a constatat 53-57°C în anii 1929-1931.

Cauza reducerii heliptermiei lacului, pe parcursul anilor, s-a datorat, în principal, modificării regimului hidric prin aportul mărit de apâ dulce şi sporirii numărului de persoane intrate să facâ baie, care, agitînd apa, au condus la omogenizarea straturilor pe verticala. în ultimii ani s-au efectuatlucrâri hidrotehnice care au reglementat în bună parte problema aportului de apă dulce şi rezultatele au început să se vadă, în sensul că temperatura, la termoclină, a început sâ crească. Măsurătorile făcute de către specialiştii staţiunii Sovata aratâ că temperatura maximâ, la nivelul termoclinei, a fost de 47,4°C în anul 1984, de 45,2°C în 1985, de 47,6° în 1986 şi de 42,0°C în anul 1987.Lacurile de la Sovata au stat tot timpul în atenţia specialiştilor, fiind cercetate din diferite puncte de vedere de Gh. Spacu şi I. Dick (1926), iar mai recent, de D. Slavoacă, V. Bulgâreanu, I. Pişota, P. Gâştescu, Al. Bobeică, Venera Şerbănescu, Valeria Trică ş.a.Salinitatea apei lacului Ursu prezintă o variaţie mare pe orizontul de la suprafaţă (0-2 m), pînă la 100 g/1, iar de ]a 2 m pînă la fund, aceasta variazâ de la 220 g/1, la 300 g/L Salinitatea şi temperatura sînt micşorate pe orizontul 0- 1,5 rn, datoritâ aportului de apă dulce la suprafaţa.Zona în sare se face baie este delimitată prin balize de aceea din care se extrage nămol şi apâ sărată pentru bazele de tratament.Lacul Ursu este considerat rezervaţie naturală, ca lac sărat cu fenomen de heliotermie, bucurîndu-se de un regim special de protecţie.

Lacurile Verde şi Roşu, aflate la capâtul de nord-vest al Lacului Ursu, constituie sursa principală de apă sârată a acestuia din urmă. Lacul Verde, de formă ovală. are suprafaţa de cca 200 m2 şi adîncimea maximâ de 1 m, iar Lacul Roşu, de forma literei S întoarse, are supralaţa de cca 1 000 m2 şi adîncimea maximâ de 2,5 m. Apa lacului are culoare roşcată datoritâ oxidului de fier. Nămolul de aici este folosit, uneori, la bazele de tratament

Lacul Roşu

Lacul Aluniş, aflat în partea de vest a Lacului Ursu, este alimentat de excedentul de apă, mai puţin sărată, a acestuia. Are suprafaţa de peste 3600 m2 şi adîncimea ma-ximă de 6,5 m. Uneori, apa lacului este pompata la bazele de tratament. Lacul Aluniş dispune şi de nămol terapeutic, neutilizat încă în bazele de tratament. Pe malul sudic este amenajat un solariu, pe pod de lemn, cu vestiare, cabine, duşuri şi un bufet.Lacul Negru are suprafaţa de peste 3800 m2 şi adîncimea maximă de 6 m. Alimentarea cu apă a lacului se face prin precipitaţii atmosferice, prin aportul apelor de şiroire şi prin pînza freatică. Urmărind temperatura pe verticalâ, se constată, ca la orice lac helioterm meromictic, că orizontul dulce-salmastru (de la suprafaţă) este sensibil la toate variaţiile diurne şi sezoniere ale temperaturii aerului, iar orizontul de apâ de la 2 m adîncime menţine temperaturi ridicate şi constante, cu mici variaţii de la sezon la sezon. La fund, temperatura apei este mai scăzută, pentru ca de la nivelul de 2 m, către stratul inferior, căldura se propagâ foarte încet.Nămolul Lacului Negru, cu un conţinut foarte mare de sulfură de fier coloidală, este unul dintre cele mai preţioase nămoluri terapeutice din ţara noastră. El conţine o mare cantitate de vitamine, biostimuline, diastaze, hormoni estrogeni de natură vegetală, amoniu, HgS etc.Fenomenul de heliotermie fiind mai puţin 'evident ca în Lacul Ursu, aici se utilizează numai nămolul ca factor terapeutic.De-a lungul anilor, lacurile sărate de la Sovata au suferit modificări atît în ceea ce priveşte suprafaţa, cît şi adîncimea. La acestea au contribuit aluviunile aduse de pe versanţi, vegetaţia bogată din jurul lor, formarea permanentă a nămolului etc. Ca urmare, în ultimii ani s-au luat măsuri riguroase de protecţie, în special a lacurilor principale, prin utilizarea raţională a resurselor naturale şi prin prevenirea şi combaterea poluării mediului înconjUrător şi a efectelor dău-nâtoare ale fenomenelor naturale. Astfel, "întregul sistem de exploatare a apei sărate, a nămolului terapeutic din cele patru lacuri principale de la Sovata s-a refâcut într-o concepţie modernă, pe baza unor studii geologice, hidrologice, limnologice, chimice şi biologice speciale,

prin care să se asigure protecţia şi o exploatare raţională, cu păstrarea şi utilizarea fenomenului de heliotermie" (A. Pricăjan).

1.1.4. Floră şi faună. Rezervaţii naturale

Condiţiile naturale, în mod deosebit cele de climâ şi relief, au determinat prezenţa unei vegetaţii caracteristice zonei Subcarpaţilor şi depresiunii respective. Vegetaţia de aici şi din împrejurimi este deosebit de bogatâ şi de variatâ. Culmile din jurul staţiunii sînt acoperite cu păduri seculare care fac zona deosebit de atrăgătoare. Predominant la Sovata este fagul (Fagus sylvatica), aflat adesea în făgete pure sau în amestec, în cele mai variate proporţii, cu alte specii ca: stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), cer (^uercus cerris), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia cordata), arin (Almis glutinosa), cu specii de răşinoase etc. La înâlţimi mai mari, răşinoasele formează păduri compacte.Stratul subarborescent este reprezentat de alun (Corilus avelana), corn (Cornus mas), sînger (Cornus sanguinea), lemn cîinesc (Ligustrum vuîgare), porumbar (Prunus spinosifl), mâces (Rosa canina), călin (Vibwnum opulus), salba rîioasă (Enonymus vemicosa), caprifoi (Lonicera xylosteum), păducel (Cra-taegus monogyna), soc (Sambucus nigra), mur (Rubus hirtus), zmeurâ (Rubus idaeus), afin (Vaccinium myrtillus), iederă (Hedera helix) etc. In jurul lacurilor Ursu şi Aluniş s-au dezvoltat foarte bine tufele de alun, de aici derivînd şi denumirea celui din urmă.Stratul ierbos se compune din ferigâ (Dryopteris Hlix-mas), feriguţă (Polypodium vulgare), mâcrişul iepurelui (Oxalis acetosella), fragi de pădure (Fratfaria vesca), barba ursului (Equi-setum arvense), brusture, podbal, graminee. Între arborete se intercalează pajişti montane secundare cu ierburi mezofile.In jurul lacurilor Tineretului şi Dulce se întîlnesc papura (Typha, latifolia), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), izma {Mentha piperita), stînjenelul de baltă (Iris pseudacorus) etc.Zona aflată la poalele estice ale dealului Stejarul, precum şi cea dintre oraşul Sovata şi Săcâdat, destinate agricul-turii, sint cultivate cu păioase, porumb, cartofi, sfeclă etc.În regim de protecţie se află arborele de quercinee din preajma staţiunii Sovata.

FAUNA

Datoritâ condiţiilor favorabile oferite de vegetaţia şi relieful zonei fauna este foarte bogată. Întîlnim aici ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpathicus), căprioara (Capreolns capreolus), lupul (Canis lupus), mistreţul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), rîsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris), veveriţa (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpis), iepurele (Lepus europaeus) etc. Din lumea păsârilor se întîlnesc: cocoşul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea '(Dryobates major), pupăza (Upupa epops), uliul (Accipiter nisus), buha (Bubo bubo), mierla (Turdus merula), gaiţa (Garrulus glandaris), cucul (Cuculîis canorus), piţigoiul (Pwrus major), turturica (Streptopelia turtur) etc.În apele repezi ale pîrîului Sebeş şi ale afîuenţilor lui trăiesc păstrâvul (Salmo trutta flario), în asociaţie cu lipanul (Thymalus thymalus) şi alte specii. iar în Lacul Tineretului se găsesc, bine aclimatizaţi, crapul şi carasul.Reptilele sînt reprezentate de şopîrla de munte (Lacerta viviparia) şi de diferite specii de şerpi.In regim de protecţie se află ursul, cerbul şi rîsul.

1.2.Potenţialul turistic antropic

Dintre obiectivele turistice din Sovata se poate menþiona Biserica Romano-Catolicã , ceamai veche ºi cea mai mare din oraº, care pãstreazã în curtea sa un monument dedicat lui Domokos Kázmér.Monumentul a fost inaugurat cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la naºtereamarelui episcop, care a fondat prima bisericã romano-catolicã ºi prima ºcoalã din Sovata. Statuia a fost realizatã în bronz ºi îl reprezintã pe Domokos Kázmér în mãrime naturalã.

Biserica Schimbarea la Faþã este construitã din lemn fiind, între anii 1931 - 1932.Interiorul este pictat în tehnica tempera de cãtre pictorul Aurel Ciupe în 1936.La intrare pe faþadã este pictatã icoana hramului "Schimbarea la Faþã a Domnului nostru IisusHristos". În curtea biserici se aflã mormântul directorului medical Teodor Pascu.

In centrul oraºului s-a înfinþat Muzeul Orãºenesc  ,înființat la data de 9 mai 1971 sidesființat 4 ani mai târziu, pe 18 iunie 1975. Fondatorul muzeului a fost profesorul de istorie maghiara, Szabó Mihály, care prin anii '60 a înființat un cerc de etnografie in școlile din orașul Sovata, cu scopul cunoașterii localitãții și a împrejurimilor precum și colectarea materialelor pentru viitorul muzeu.Elevii oraºului au contribuit cu entuziasm la colecþionarea obiectelor de muzeu organizînd peste 70 expediþii cu acest scop în satele din înprejurime. Obiectivul acestei colecþionãri era cunoașterea de cãtre tineri a uneltelor ºi obiectelor populare uzuale, casnice fiindpe cale de uitare.Înfinþarea muzeului a fost sprijinit de Consiliul Orãºenesc ºi de Cooperativa de Consum.Consiliul orãºenes a pus la dispoziþia muzeului spaþiul ºi vitrinele, cooperativele au contribuit cu pînze ºi mãtase pentru exponate.La inagurare mai mult de 180 de cetãþeni au vizitat exponatele,dupã cum rezultã din Cartea de onoare a muzeului.Sarea din Sovata era folositã din timpuri, stãvechi. Stau mãrturie obiectele de extracþiasãrii ce au fost gãsite în albia pîrîului Sovata .Cea mai bogatã secþie era cea etnograficã cu urmãtoarele capitole unelte pentru prelucrarea cânepii, unelte de tors ºi þesut, ceramicã,sculpturã din lemn. Se gãsea aici obiecte ºi unelte ale cãror nume ºi funcþie nu mai sunt cunoscute astãzi.

CAPITOLUL2. CONCEPEREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE

DE CĂTRE AGENŢIA DE TURISM

2.1. Descrierea activităţii Agenţiei de Turism

2.1.1. Date generale. Obiect de activitate

Descrierea agenţiei de turism QUALITY TRAVEL

Agenţia de turism QUALITY TRAVEL iţi pune la dispoziţie cele mai bune oferte de

turism. Agenţia de turism QUALITY TRAVEL se diferenţiază de alte agenţii de turism prin

promptitudine si profesionalism. Îţi punem la dispoziţie o gamă largă de oferte turistice in ţări

precum Republica Ceha, Cuba etc.

Ofertele agenţiei de turism QUALITY TRAVEL includ sejururi şi vacanţe pe litoral sau

la munte, oferte last minute sau oferte speciale.

Alege sa călătoreşti cu agenţia de turism QUALITY TRAVEL.

Tipul agenţiei de turism: tour operatoare; după numărul de personal o agenţie de turism

medie (10-50 angajaţi)

Obiectul de activitate: Codul CAEN – 7912 - activităţi ale agenţiilor de turism tour

operatoare şi detailiste; concepe şi comercializează produse turistice de tip: sejur intern, sejur

extern, circuit intern, circuit extern, produse tematice – turism de litoral, montan, agroturism,

ecoturism, balneo-climateric, balnear, echitaţie, vânătoare, pescuit, pelerinaj, aventură, sporturi

de iarnă, cultural, sportiv, agrement, ştiinţific, evenimente.

Sloganul agenţiei de turism QUALITY TRAVEL

,, Calitatea ne reprezintă!”

2.1.2. Organigrama. Personalul Agenţiei de Turism

Din componenţa unei mari agenţii de turism fac parte mai multe birouri, compartimente şi

oficii. Acestea sunt:

I. Biroul secretariat cu sarcini în efectuarea de:

lucrări de secretariat pentru directorul tehnic;

înregistrarea corespondenţei sosite şi trierea ei pentru diversele birouri şi oficii şi

care necesită semnătura directorului tehnic;

instruirea şi coordonarea muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor.

II. Biroul dezvoltare cu rolul de asigurare a creşterii vânzărilor.

La conducerea acestui birou trebuie să se afle un expert în relaţii publice, care să

cunoască în profunzime mediul industrial, comercial şi financiar naţional şi să fie, de asemenea,

o persoană influentă; cu relaţii în rândul oamenilor de afaceri.

Personalul angajat în cadrul acestui birou trebuie să ştie să inspire încredere şi simpatie,

să cunoască în profunzime serviciile vândute de agenţie, să-şi dea seama rapid de psihologia

clientului, să cunoască limbi străine.

III. Biroul transporturi este organizat pe două secţii cu atribuţii specifice.

Secţia contracte:

încheie contracte cu furnizorii de servicii de transport;

stabileşte condiţiile şi tarifele de vânzare a biletelor, precum şi comisioanele

agenţiei;

întocmeşte toate instrucţiunile cu privire la vânzarea titlurilor băneşti,

contabilizarea şi plata lor;

stabileşte cu furnizorii clauzele contractuale şi urmăreşte respectarea lor.

Secţia materială:

întocmeşte biletele şi le distribuie filialelor şi sucursalelor, împreună cu

informaţiile privind validitatea şi vânzarea lor (tarife, orare, manuale, breviare

etc.), când nu este stabilit altfel în contract;

întocmeşte registrele de stoc de bilete şi răspunde de gestionarea biletelor, de la

emitere până la arhivare.

IV. Biroul turism este organizat în două compartimente şi şase secţii:

Compartimentul producţie are următoarele trei secţii:

Secţia programare generală care se ocupă cu elaborarea programelor de voiaj (exceptând

congresele):

formarea itinerariului;

alcătuirea devizului estimativ pe baza informaţiilor şi tarifelor preluate din

documentaţia agenţiei sau din acordurile speciale făcute cu filiale, furnizori sau

agenţii corespondente, pentru serviciile prestate şi pentru preţurile aplicate

fiecărui tip de serviciu;

constituirea de contingente – allottements” – (rezervări anticipate ale mijloacelor

de transport sau ale camerelor de hotel în limitele contractuale);

efectuarea eventualelor plăţi anticipate în numerar pentru rezervarea

contingentată de servicii (ca în cazul voiajelor spre localităţi ce nu au o capacitate

receptivă suficientă şi unde hotelurile cer plăţi anticipate, deseori însemnate,

pentru rezervarea camerelor sau în cazul rezervării de locuri pe navele de

croazieră);

stabileşte modalităţile de vânzare a voiajelor;

întocmeşte şi tipăreşte programul provizoriu al voiajului, forma diverselor

publicaţii (fascicule, pliante, reviste etc.).

V. Biroul trafic accesoriu compus din:

Secţia servicii bancare care:

efectuează schimbul valutar (schimbul monedei externe cu cea naţională);

repartizează valută externă rezidenţilor ce pleacă în străinătate;

emite cărţi de credit.

Secţia asigurări diverse şi expedieri bagaje care:

emite şi vinde poliţe de asigurare (bagaje, avion).

se ocupă cu organizarea serviciului de expediere a bagajelor.

VI. Biroul tarife şi documentare format din trei secţii:

Secţia tarife întocmeşte, tipăreşte şi difuzează pliante, breviare şi liste de tarife pentru

servicii turistice de orice tip, pentru uzul diverselor filiale şi sucursale ale agenţiei.

Secţia documentare agenţială întocmeşte, tipăreşte şi difuzează pentru fiecare localitate

de interes turistic pliante cuprinzând toate informaţiile necesare pentru organizarea optimă a

serviciilor şi pentru informarea corectă a clientelei.

ManagementPanaite Diana

SecretariatOana Cristina

ContabilitateIacob Cecilia

TicketingTrifan Simona

MarketingResmiriţă Alin

Departament turism Mihalcia Cosmin

Agenţi ticketingPurice Luminiţa

Ilie ŞtefanIosub AndreeaMihăilă Mihai

Agenţi turismSolomon RareşToma RăzvanSuciu Ioana

Secţia documentare neagenţială procură toate orarele, anuarele, publicaţiile editate de

furnizorii de servicii (transportatorii în principal) şi de întreprinderi turistice şi le difuzează

periodic către filiale şi sucursale.

VII. Biroul publicitate format din două secţii:

Secţia contracte încheie contracte şi elaborează planuri de promovare publicitară.

Devizele şi comenzile pentru publicitatea activă şi pasivă sunt transmise serviciului contabilitate

pentru emiterea facturilor şi încasarea lor.

Secţia redacţională pregăteşte textele pentru publicitatea pasivă, introduce textele

publicităţii active în publicaţiile agenţiei, urmăreşte redactarea şi tipărirea publicaţiilor proprii

cum ar fi: reviste, rubrici de ştiri, broşuri etc.

VIII. Biroul difuzare şi fişier general se ocupă cu expedierea documentaţiei, a

materialului publicitar şi a corespondenţei care-i parvine de la diverse secţii şi birouri.

Întocmeşte şi actualizează fişierul general al clienţilor.

Realizarea grafică a structurii organizatorice a agenţiei de turism.

Organigrama este reprezentarea structurii organizatorice a agenţiei de turism prin

intermediul căsuţelor dreptunghiulare (care vizualizează posturi de conducere şi

compartimente) şi al liniilor de diferite forme (care evidenţiază relaţiile existente în cadrul

întreprinderii turistice).

Fig.1. Organigrama agenţiei de turism QUALITY TRAVEL

Organizarea este un proces de grupare a resurselor şi activităţilor agenţiei de turism

QUALITY TRAVEL în scopul obţinerii unor rezultate economice şi sociale în condiţii de

eficienţă.

Concretizarea activităţii de organizare a unei agenţii este reflectată prin intermediul

structurii organizatorice.

Structura organizatorică la agenţia de turism QUALITY TRAVEL, reprezintă ansamblul

compartimentelor existente în agenţie şi a relaţiilor desemnate a avea loc între acestea în scopul

facilitării utilizării resurselor şi realizării obiectivelor stabilite.

Structura agenţiei de turism QUALITY TRAVEL depinde de mai mulţi factori:

Numărul de angajaţi

Amplitudinea gamei de servicii

Obiectul de activitate

Competenţa managerială

Personalul agenţiei de turism QUALITY TRAVEL Agenţia de turism QUALITY

TRAVEL este o agenţie de turism medie cu un număr total de angajaţi:13 (treisprezece)

În cadrul agenţiei de turism QUALITY TRAVEL conform organigramei acesteia în

cadrul compartimentelor este următoarea structură de personal:

- Manager: Persoană cu studii superioare având cunoştinţe de limbi străine, utilizare PC,

permis de conducere şi atestat de manager în turism.(Panaite Elena Diana)

- Şef compartiment financiar, contabilitate, resurse umane: Persoană cu studii superioare

având cunoştinţe de limbi străine, utilizare PC, permis de conducere.(Iacob Cecilia)

- Contabil autorizat: Persoana cu studii medii de specialitate având cunoştinţe de utilizare

PC, permis de conducere

- Referent studii medii având cunoştinţe utilizare PC, permis de conducere.

- Şef compartiment marketing, publicitate, informatică: Persoană cu studii superioare

având cunoştinţe de limbi străine, utilizare PC, permis de conducere. (Trifan Simona

Elena)

- Informatician: Persoană cu studii superioare având cunoştinţe de limbi străine, utilizare

PC.(Resmiriţă Alin Ionuţ)

- Secretar: Persoană cu studii medii având cunoştinţe de limbi străine, utilizare PC, permis

de conducere.(Oana Cristina Mihaela)

- Agent turism: Persoană cu studii medii de specialitate, având cunoştinţe de limbi străine,

utilizare PC, permis de conducere, atestat ghid turistic.(Mihalcia Cosmin Constantin)

Toţi salariaţii sunt angajaţi pe perioadă nedeterminată cu carte de muncă. Sezonier în

funcţie de volumul activităţii pe care se desfăşoară activitatea (internaţional) mai este angajat

personal cu carte de munca pentru posturile de agent turism si se mai pot închiria autocare de la

terţi.

În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, agenţia de turism QUALITY

TRAVEL se ridică la nivelul cerinţelor actuale ale economiei de piaţă. Turismul presupune în

primul rând contacte între oameni , atitudini şi comportament corespunzător care să se ridice la

standardele europene. Concepţia în cadrul agenţiei este de abordare a resurselor umane în

interdependenţă cu celelalte resurse financiare, materiale şi informaţionale.

În acest sens la selecţia şi încadrarea personalului se ţine seama de criterii cum ar fi:

studii

experienţă profesională

atestate de limbi străine

flexibilitate în desfăşurarea programului

disponibilitatea la efort

lucru în echipă

comportamentul şi atitudinea personalului

În acelaşi timp se urmăreşte perfecţionarea personalului în concordanţă cu legislaţia în

vigoare.

În agenţia de turism QUALITY TRAVEL angajaţii au diferite atribuţii specifice

domeniului de activitate:

agent ticketing :

- participa la încheierea contractului specific

- întocmeşte şi verifica decontări

- ţine evidenta încasărilor şi a biletelor

- rezerva şi vinde bilete de avion

- întocmeşte fişiere şi rapoarte specifice

agentul de turism :

- oferă spre vânzare produsele agenţiei

- furnizează informaţii despre produsele oferite

- încheie contractul cu turistul

- încasează contravaloarea serviciilor

- face rezervări în numele clientului

ghidul de turism :

- se informează cu privire la structura si specificul programului

- se informează cu privire la structura grupului

- se documentează pentru a putea asigura informaţiile specifice

- informează turiştii asupra conţinutului programului

- instruieşte turişti în scopul evitării eventualelor probleme

- rezolvă situaţii particulare apărute

- întocmeşte rapoarte

2.2. Produsele agenţiei de turism

Oferta agenţiilor se poate regăsi sub forma programului - oferta sau a planului de

călătorie definitiv.

Programul – oferta reprezintă documentul scris care conţine toate informaţiile necesare

pentru ca turistul sa aleagă o oferta. De obicei acesta ia forma broşurilor, dar poate fi si

propunerea de călătorie a agenţiei care însoţeşte propunerea de călătorie la cerere sau forfetare,

atunci când turistul nu găseşte un voiaj programat pe gustul lor. Acesta cuprinde:

destinatia – itinerariul si durata, in zile;

calendarul de plecari al voiajului. De exemplu 5,12,19 iunie, minim

15 persoane. Daca voiajul nu are loc cei inscrisi vor fi anuntati cu minim 10 zile inainte de

termenul stabilit;

mijloacele de transport caracteristici si categoria/clasa. Exemplu:

avion, lunia regulata, clasa turist.

servicii de cazare - date despre spatiile de cazare: tip, localizare,

categorii, principalele caracteristici. De exemplu: hotel categoria lux; categoria I; categoria turist;

servicii de masa – numarul de mese care sunt incluse. De exemplu:

mic dejun si cina, dejun pe traseu;

vizite si excursii – cu informarea preturilor aproximative la acele

vizite sau excursii ale caror preturi nu sunt incluse in oferta;

asigurari de calatorie – daca sunt sau nu incluse in pret: asigurarea

medicala, repatriere sau transfer in caz de accidentare, boala sau moarte;

pretul voiajului – cel total. Daca exista variatii de tarife in functie de

sezon, acestea trebuie diferentiate. De asemenea clientul trebuie informat despre suplimentul

pentru camerele single, tripla, taxe pentru vize, pentru aeroport, reduceri pentru copii sub o

anumita varsta;

informatii aditionale despre voiaj – principalele atractii, clima,

gastronomie, cumparaturi.

Ofertele turistice ale agenţiei QUALITY TRAVEL pentru 2014 sunt:

1 Sejur 7 zile în Praga,Cehia

2 Sejur 5 zile în Cuba

3 Sejur 7 zile în Tenerife, Spania

4 Sejur 3 zile în Munţii Bucegi,România

5 Sejur 5 zile în Sovata,România

2.3. Conceperea produselor turistice cu destinaţia

Sovata

PROGRAM TURISTIC

Program turistic : SEJUR ÎN SOVATA

Durata: 3 zile

Mijlocul de transport: autocar

Număr de turişti: 40

Programul pe zile:

ZIUA I

7-12 sosirea turiştilor la Sovata

Cazarea turiştilor Hotel DANUBIUS ****

Ora 14 servirea dejunului la Restaurant Hotel DANUBIUS  ****

Ora 16 vizitarea statiunii , lacurile şi program de cumpărături

Servirea cinei la Restaurant Hotel DANUBIUS ****

Seara distractivă la Restaurant Dracula – invitat DJ

ZIUA II

Servirea micului dejun la Restaurant Hotel DANUBIUS ****

Excursie la salina Praid (Praid)

Servirea dejunului la Restaurant Hotel DANUBIUS ****

Vizitarea obiectivelor turistice antropice

Servirea cinei la Restaurant Hotel DANUBIUS ****

Seară romantică dansantă

ZIUA III

Servirea micului dejun la Restaurant Hotel DANUBIUS ****

Predarea camerelor şi plecarea turiştilor

2000 sosire la Piatra Neamţ

2.4. Analiza de preţ a produselor turistice

1. Determinarea cheltuielilor directe care cuprind:

Transportul

Nu se include soferul, ghidul sau locurile gratuite pentru organizatori;

Cazarea

Alimentatia

Cheltuieli culturale

Cheltuieli organizator (eventual);

Cheltuieli sofer

Cheltuili ghid

2. Calculul valorii totale a cheltuielilor directe

3.Calculul valorii comisionului (mark – up) : total cheltuieli directe * comision (intre 5-30%)

4. Determinarea valorii TVA : valoarea comisionului * % cota TVA (19%)

5. Aplicarea procentului de 3% (cota de participare la fondul de promovare si dezvoltare a

turismului) se calculeaza la valoarea comisionului

6.Efectuarea unor eventuale rotunjiri

7. Determinarea pretului total de vanzare prin adunarea la totalul cheltuielilor directe a valorii

comisionului, TVA-ului, cotei de 3% (daca este cazul). Aceasta valoare va fi trecuta in oferta

turistica.

Analiza de preţ

Denumirea programului turistic: Sejur în Sovata

Nr. turişti: 40

Mijlocul de transport: autocarul

Calculaţia preţului de vânzare cuprinde următoarele elemente:

1. Cheltuieli directe:

- transport = 225 ron ( 150 km x 1,5 ) : 40 = 5,65ron

- cazare = 400 ron

- masa = 160 ron

mic dejun 20 ron x 2 = 40 ron

dejun 30 ron x 3 = 90 ron

cina 30 ron x 2 = 60 ron

2. Total cheltuieli directe = 565,65 ron

3. Comision 30 % = 169,69 ron (565,65x 30%)

4. T.V.A. 24 % = 40,71 ron (169,69 x 24%)

5. Fondul de turism 3% = 5,08ron (169,69 x 3 %)

6. Preţul excursiei = 782 ron

CAPITOLUL3. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE ALE AGENŢIEI DE

TURISM

3.1. Politica de promovare a agenţiei de turism

Formele promovării

Comunicarea dintre firmele turistice se realizează pe căile obişnuite aflate la îndemâna

oricărui întreprinzător, şi anume:

publicitate;

promovarea vânzărilor;

relaţii publice;

vânzarea personală.

1. Publicitatea turistică

Publicitatea este o formă impersonală de comunicare cu piaţa care îşi rpopune crearea şi

păstrarea clientelei prin informarea, incitarea şi convingerea ei asupra necesităţii cumpărării

produselor turistice ale firmei care o susţine.

Etapele unei campanii publicitare sunt descrise în cele ce urmează.

Definirea obiectivelor publicităţii este în mod necesar prima etapă. Obiectivele unei

campanii publicitare ar putea fi:

informarea (sau împrospătarea memoriei) clientelei potenţiale în legătură cu existenţa pe

piaţă a unui produs turistic (o excursie de trei zile pe Valea Oltului, de exemplu);

promovarea evenimentelor (culturale, sportive etc.) generatoare de turism;

anunţarea unor reduceri de preţ acordate în anumite condiţii;

crearea unei imagini de marcă etc.

Fixarea constrângerilor bugetare este a doua etapă. Bugetul publicitar al firmei este

determinate de:

cifra sa de afaceri şi partea din această cifră disponibilă pentru publicitate;

cheltuielile publicitare ale concurenţilor;

stadiul ciclului de viaţă al produsului;

durata campaniei publicitare;

vehicolele publicitare alese etc.

A treia etapă a campaniei publicitare este selectarea clientelei ţintă. inta principală a

unei campanii publicitare formează aşa-numitul public de audienţă. Întrucât se presupune că

publicitatea a fost precedată de un studiu la pieţei şi de o segmentare a acesteia, acum este uşor

de desemnat publicul de audienţa preferat al produsului căruia i se face publicitate.

Selectarea agenţiei publicitare este următoarea etapă a a campaniei. Criteriile principale

avute în vedere aici sunt:

raportul dintre sursele care pot fi alocate publicităţii şi mărimea agenţiei (ştiut fiind că

agenţiile importante nu se angajează în campanii de publicitate susţinute de bugete

modeste);

experienţa agenţiilor în domeniul turismului;

numărul şi felul clienţilor serviţi de agenţie;

potenţialul creativ al agenţiei, care se poate evalua prin studiul campaniilor

publicitare deja conduse de aceasta;

tipurile de servicii oferite de agenţie etc.

În sfârşit, odată campania publicitară lansată se pune problema evaluării eficienţei sale.

Este dificilă sau chiar imposibilă delimitarea netă a efectelor publicităţii de efectele datorate altor

factori, fie ei microeconomici (modificarea preţurilor, îmbunătăţirea calităţii produselor,

modificări în strategia de distribuţie) sau macroeconomici (creşterea veniturilor populaţiei,

investiţii în infrastructură). Eficienţa campaniilor publicitare se determină de regulă cu ajutorul

unor cercetări pe bază de chestionar care urmăresc să determine câţi potenţiali clienţi au

recepţionat campania publicitară, la câţi dintre aceştia campania le-a influenţat comportamentul

(în sensul că au cumpărat produsul sau au devenit interesaţi de el), care mijloc publicitar a avut

cel mai mare impact.

Criteriile de selectare a unui mesaj publicitar care urmează a fi lansat în mass-media sunt

următoarele:

atractivitatea, capacitatea mesajului de a suscita atenţia;

exclusivitatea, mesajul trebuind să fie unic, deosebit de cel al concurenţei;

credibilitatea, mesajul trebuind să fie susţinut de probe.

Există trei mari forme de publicitate: publicitatea prin mass-media, publicitatea exterioară

şi publicitatea directă.

A. Publicitatea prin mass-media

Vom prezenta pe scurt avantajele şi dezavantajele oferite firmei turistice de fiecare mediu

informaţional in parte.

Presa scrisă (ziare şi reviste) prezintă următoarele avantaje principale:

costul redus relativ la efectul scontat;

operativitatea: mesajele pot fi transmise rapid;

flexibilitatea: mesajele pot fi uşor schimbate de la o apariţie la alta (este deci uşor de

testat mesajul publicitar);

capacitatea de stocare: mesajele care interesează se pot păstra;

selectivitatea: reclamele pot fi amplasate în acele publicaţii şi în acele pagini care este

foarte probabil să intereseze pe potenţialii clienţi;

regularitatea apariţiei.

Dezavantajul acestui mediu de comunicare, în special al ziarelor, este acela că durata de

viaţă a unui mesaj publicitar este redusă; el trebuie repetat de multe ori pentru a fi conştientizat.

În cazul revistelor această durată de viaţă este mai mare iar reclama poate fi realizată în condiţii

grafice superioare; pe de altă parte, timpul necesar plasării mesajului este mai lung iar costurile

pot fi sensibil mai ridicate în raport cu ziarele.

Radioul ca mijloc publicitar are următoarele avantaje:

operativitate ridicată;

aria largă de răspândire;

costul scăzut (comparatic cu presa scrisă);

posibilitatea utilizării unui fond sonor atrăgător;

flexibilitatea;

gradul înalt de selectivitate.

Dintre dezavantajele radioului am putea semnala:

caracterul efemer al emisiei-recepţiei mesajului;

probabilitatea redusă de recepţie a mesajului (cei care ascultă radioul fiind de multe

ori concentraţi asupra altui lucru);

imposibilitatea stocării mesajelor de către cei interesaţi.

Televiziunea este vehicolul publicitar cel mai costisitor, el având totuşi o serie de

avantaje certe în raport cu celelalte, cum ar fi:

posibilitatea asocierii tuturor celor trei elemente ale unui mesaj, şi anume textul,

sunetul şi imaginea;

posibilitatea de a beneficia de asistenţa şi consultanţa profesioniştilor din televiziune;

audienţa largă de care se bucură în rândul clienţilor potenţiali.

Dintre dezavantajele televiziunii, în afară de costul ridicat, putem aminti:

durata foarte scurtă a mesajului;

probabilitatea mai mică de receptare, datorată numărului mare de canale şi de

emisiuni între care audienţa are de ales;

oarece dificultate de individualizare a mesajelor faţă de cele ale concurenţei.

Cinematograful. Reclama prin cinematograf se adresează unui auditoriu selectiv şi

fracţionat care trebuie să accepte captivitatea temporară într-o sală de cinema pentru a urmări un

film publicitar. Aceste filme sunt difuzate de regulă cu ocazia proiecţiilor unor filme artistice,

înaintea acestora sau într-o pauză. Filmele publicitare propriu-zise au o durată scurtă (pâna la 5

minute) iar firmele documentare (cu caracter comercial) o durată de pâna la 30 de minute.

Cinematograful este un mijloc publicitar foarte scump deoarece presupune utilizarea unor spaţii

şi echipamente speciale.

B. Publicitatea exterioară

Din această categorie fac parte afişele publicitare, panourile şi alte mijloace tipărite

(exceptând presa scrisă).

Panourile publicitare au dimensiuni foarte mari şi sunt amplasate în zonele aglomerate

ale oraşelor sau de-a lungul căilor de comunicaţie circulate. Timpul lor de expunere poate varia

de la câţiva ani la câteva luni sau săptămâni.

Publicitatea pe vehicole, fie că este vorba de mijloace de transport în comun sau de

vehicole aparţinând firmelor turistice a devenit în ultimul timp o formă foarte uzitată de

publicitate. Pe de o parte, suportul informaţional în mişcare ajută la răspândirea mai rapidă a

mesajului, dar pe de altă parte timpul recepţionării mesajelor este foarte scurt, ceea ce constituie

un dezavantaj.

C. Publicitatea directă

Publicitatea directă se realizează fie prin contact nemijlocit cu clientul (cu ocazia

saloanelor, expoziţiilor şi standurilor) fie prin intermediul telefonului, faxului, poştei sau

terminalelor de calculator. Fiind mai costisitoare decât celelalte forme de publicitare din punctul

de vedere al costului pe client contactat, ea se recomandă a fi folosită în relaţiile cu intermediarii

şi cu clienţii siguri sau aproape siguri.

Telefonul poate înlocui cu succes contactele nemijlocite, atunci când acestea nu sunt

posibile. Faţă de alte mijloace de publicitate directă telefonul asigură:

veritabile contacte personale, eficienţa sa comunicaţională fiind mai mare decât cea a

poştei;

răspunsuri imediate, economisindu-se timpul şi costul deplasării la client, precum şi

timpul de aşteptare a răspunsurilor la scrisori;

independenţă, constrângerile exterioare fiind minime;

supleţe în utilizare, telefonul putând fi folosit indiferent de obiectivele campaniei

publicitare (informare, incitare etc.).

Dezavantajele telefonului constau în faptul că este costisitor şi poate fi utilizat doar un

timp limitat. În plus, semianonimatul de care se bucură respondentul îl poate încuraja să dea

răspunsuri la întâmplare.

Poşta. Publicitatea prin poştă presupune existenţa unei liste de adrese din care firma îşi

va selecta destinatarii. Greutatea materialelor trimise prin poştă trebuie adaptată la cele mai mici

tarife posibile. Expediţiilor poştale trebuie să li se asigure un aspect cât mai atrăgător şi cât mai

personalizat, iar semnăturile trebuie să fie originale. Publicitatea prin poştă este una selectivă,

deoarece costurile tipăririi materialelor promoţionale o fac să fie mai scumpă decât publicitatea

prin presa scrisă.

3.2. Chestionar privind satisfacţia turiştilor

Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este

un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care conţine o lista de întrebări alcătuită cu

scopul de a obţine informaţii asupra unei probleme de marketing.

AGENTIA DE TURISM QUALITY TRAVEL

Chestionar pentru testarea circulaţiei turistice în Sighişoara

1. Obişnuiţi să efectuaţi în fiecare an o deplasare turistică la Sighişoara?

Da __ Nu__

2. Cine va însoţeşte în SEJUR ?

a)      nimeni

b)      soţul/ soţia/copiii

c)      prietenii

d)      grup turistic organizat

e)      numai copiii

3. Consideraţi că hotelurile oferă cele mai bune servicii?

a)      acord total

b)      acord

c)      indiferent

d)      dezacord

e)      dezacord total

4. Pentru destinaţia internă care sunt formele de turism preferate?

a)      turism montan

b)      turism litoral

c)      turism balnear

d)      turism de week-end

e)      turism pentru tineret

5. Care sunt principalele motive care v-au determinat să alegeţi destinaţia turistică Sighişoara?  

a)      obiectivele turistice oferite

b)      calitatea serviciilor de cazare şi alimentaţie

c)      amplasarea geografică

d)      publicitatea realizată prin mijloacele mass media

e) altele

6. Ce mijloc de transport preferaţi in cazul unui sejur turistic pentru destinaţia Sighişoara?

a)      trenul

b)      autoturismul personal

c)      avionul

d)      autocarul

7. Cum preferaţi să vă procuraţi biletele pentru sejur?

a)      prin intermediul unei agenţii de turism

b)      on-line

c)      călătoresc pe cont propriu

d)      prin sindicat

8. Ce forme de agrement preferaţi?

a)      parcuri de distracţie

b)      plimbări în aer liber

c)      shopping

d)      cazinouri

e)      activităţi culturale

9. Ce calitate a serviciilor trebuie să corespundă unităţii de cazare din Sighişoara ?

a) foarte bune

b) bune

c) satisfăcătoare

d) proaste

e) foarte proaste

10. Domiciliul dvs : rural urban

BIBLIOGRAFIE

1. Bran, F. - “Economia turismului si mediului înconjurător”, Editura Economica, Bucureşti,

1998

2. Minciu.R. – “Marketing turistic”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002

3. Minciu. R. – “Economia Turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2010

4. Nicolae Lupu – “Hotelul – economie şi management”, Editura All , Bucureşti, 2010

5. Nistoreanu Puiu – ,,Managementul în turism şi servicii” Editura ASE, Bucureşti, 2005

6. Stanciulescu G. – “ Tehnica operaţiunilor de turism”, Editura All, Bucureşti, 2010

7. Stanciulescu G. – “ Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000

8. *** – www.infoturism.ro

9. *** – www. Google.ro

10. *** Ghidul turistic al României

ANEXE

AGENŢIA DE TURISM Simbol_______

Nr. turişti________

Excursia________

PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada__________________durata_____________________zile. Nr. turişti______________Itinerarul__________________________________________________________________________________________________________________________________________________Plecarea_____________________Sosirea______________________Lungimea traseului_____________.Preţul excursiei___________

ZIUA 1 ________________ etapa______________

Obiective de vizitat:_____________________________________________________ Servicii asigurate_______________________________________________________________mic dejun______________________________________________________________________cină _________________________________________________________________________cazare___________________

ZIUA 2 ________________ etapa______________

Obiective de vizitat:_____________________________________________________ Servicii asigurate_______________________________________________________________mic dejun______________________________________________________________________cină _________________________________________________________________________cazare___________________

ZIUA 3 ________________ etapa______________

Obiective de vizitat:_____________________________________________________ Servicii asigurate_______________________________________________________________mic dejun______________________________________________________________________cină _________________________________________________________________________cazare___________________

Organizator grup__________________________________ Semnătura___________________Ghid agenţie______________________________________Semnătura___________________Conducător auto___________________________________Semnătura___________________Întocmit.Organizator turism Aprobat,_________________

Data____________AGENŢIA DE TURISM

ANALIZA DE PREŢSimbol __________

I. Denumirea excursiei______________________________perioada____________________Grup minim_________persoane.II. Extras din program _________________________________________________________________________________________________________________________________

III. Beneficiar_____________________organizator grup_________________ tel. _________IV.Calculaţia preţului de vânzare

Nr. crt.

Articole de

calculaţie

Elemente de cheltuieli

Elemente de calcul

ValoarePe turist totală

1 Cheltuieli directe

masa2 cazare3 transport4 Cheltuieli culturale5 Cheltuieli organizator6 Cheltuieli ghid7 Cheltuieli şofer8 Alte cheltuieli9 TOTAL CHELTUIELI DIRECTE10 ASIGURARE11 COMISION12 T.V.A13 FOND DE TURISM14 TOTAL COSTURI15 TOTAL PREŢ DE VÂNZARE

Data ___________________

Întocmit,_________________

Verificat contabil şef___________________

Luat la cunoştinţă, contabil şef_______________________