34567MARTIE 2020

ARTICOLELE DE STUDIU PENTRU PERIOADA:4-31 MAI 2020

DORE �STI sa fii botezat ca discipol al lui Cristos? Iubirea�si recuno �stin �ta i-au ındemnat pe mul �ti sa ia aceasta deci-zie. Sa analizam exemplul unui demnitar de la curtea re-ginei Etiopiei.

2 Etiopianul a aplicat fara ıntarziere ceea ce ınva �tasedin Scripturi. (Cite �ste Faptele 8:27-31, 35-38.)Ce anu-me l-a motivat? Este evident ca el pre �tuia Cuvantul luiDumnezeu ıntrucat citea un pasaj din cartea Isaia ın timpce se afla ın carul lui. Dupa ce a vorbit cu Filip, demnita-rul a fost cuprins de recuno �stin �ta pentru ceea ce facuseIsus ın favoarea lui.

ˆInsa de ce calatorise el la Ierusalim?

Deoarece ıl iubea deja pe Iehova. De unde �stim acest lu-cru? El tocmai se ıntorcea de la Ierusalim, unde i se ınchi-nase lui Iehova. Dupa cat se pare, acest om parasise reli-gia ın care s-a nascut �si se alaturase singurei na �tiunidedicate adevaratului Dumnezeu. Iubirea pentru Iehoval-a motivat sa faca un alt pas vital: acela de a se boteza �side a deveni discipol al lui Cristos. (Mat. 28:19)

3 Iubirea pentru Iehova te poate motiva �si pe tine sa tebotezi.

ˆInsa tot iubirea este cea care te-ar putea ımpiedi-

ca sa faci acest pas. De exemplu, probabil ca ıi iube �stimult pe membrii familiei tale care nu sunt la adevar�si te temi ca decizia de a te boteza i-ar putea supara.(Mat. 10:37) Sau poate ca ı �ti plac unele obiceiuri pe care

1, 2. Dupa cum se arata ın Faptele 8:27-31, 35-38, ce l-a motivat pedemnitarul etiopian sa se boteze?3. Ce ar putea ımpiedica o persoana sa se boteze? (Vezi chenarul „Cuce tip de sol se aseamana inima ta?”.)

ARTICOLULDE STUDIU 10

Iubirea �si recuno �stin �tapentru Iehova te vorındemna sa te botezi

„Ce ma ımpiedica sa fiu botezat?” (FAP. 8:36)

CˆANTAREA 37

Sa-i slujim lui Iehovacu tot sufletul

PREZENTARE

De �si ıl iubesc pe Iehova,unele persoane nu consi-dera ca sunt pregatitepentru botez. Daca �si tue �sti ın aceea �si situa �tie,articolul de fa �ta te va aju-ta sa analizezi cateva lu-cruri pe care le po �ti facepentru a ajunge la pasulbotezului.

2

Solul batatorit: Acest tip de persoana nu ı �si face,de obicei, timp sa se pregateasca pentru studiu.Deseori amana studiul biblic sau lipse �ste de laıntruniri deoarece este ocupata cu alte activita �ti.

Solul stancos: Acest tip de persoana nu reu �se �stesa respecte principiile lui Iehova din cauza presiunilorexercitate de familie sau de anturaj.

Solul cu spini: Acestui tip de persoana ıi place ceeace ınva �ta, ınsa considera ca banii �si bunurile mate-riale aduc fericire �si siguran �ta. Deseori, anuleazastudiul din cauza serviciului laic sau a unor activita �tirecreative.

Solul bun: Acest tip de persoana studiaza Biblia curegularitate �si ıncearca sa aplice ceea ce ınva �ta. Celmai important lucru din via �ta ei este sa-i placa luiIehova.

ˆIn pofida ıncercarilor �si a opozi �tiei, ea perse-

vereaza vorbindu-le altora despre Iehova.

Tu stabile �sti cum vei reac �tiona la mesajul lui Dumnezeu.Asemenea diferitelor tipuri de sol din ilustrarea lui Isus,inima ta simbolica poate deveni maleabila, poate ficura �tata �si transformata. Nu uita ca tu decizi caruitip de sol ıi corespunzi.

Cu ce tip de sol se aseamana inima ta?Isus a comparat mesajul Bibliei cu saman �ta unui semanator, iar inima oamenilor,cu diferite tipuri de sol. (Luca 8:4-8) Daca studiezi Biblia cu Martorii lui Iehovade catva timp, te ındemnam sa cite �sti pasajul din Luca 8:11-15 �si sa te ıntrebicu ce tip de sol se aseamana inima ta.

4 TURNUL DE VEGHE

Dumnezeu le ura �ste �si ı �ti este greu sa re-nun �ti la ele. (Ps. 97:10) De asemenea,probabil ca ai �tinut din copilarie unelesarbatori asociate cu religia falsa. S-arputea ca amintirile legate de ele sa ı �ti fiefoarte dragi �si sa nu po �ti renun �ta u �sor launele obiceiuri care ıi displac lui Iehova.(1 Cor. 10:20, 21) De aceea, ar trebui sate ıntrebi: „Pe cine sau ce iubesc cel maimult?”.

PE CINE IUBE �STI CEL MAI MULT?4 Probabil ca exista multe lucruri pe

care le iube �sti �si le pre �tuie �sti. De exem-plu, chiar ınainte de a studia cu Martorii,aveai, poate, un respect profund fa �ta deBiblie �si o iubire sincera fa �ta de Isus. Iaracum, ca ıi cuno �sti pe Martorii lui Ieho-va, ı �ti place, probabil, sa petreci timp cuei.

ˆInsa iubirea pentru toate acestea nu

te determina ın mod automat sa ı �ti de-dici via �ta lui Iehova �si sa te botezi. Prin-cipala motiva �tie pentru a te dedica �siboteza este iubirea pentru Iehova Dum-nezeu. Daca iubirea pentru Iehova vaocupa cel mai important loc ın inima ta,nu vei permite niciunei persoane �si ni-ciunui lucru sa te ımpiedice sa ıi sluje �sti.Iubirea pentru Iehova te va motiva sa tebotezi �si te va ajuta sa-i ramai fidel.

5 Isus a spus ca trebuie sa ıl iubim peIehova cu toata inima, cu tot sufletul, cutoata mintea �si cu toata for �ta noastra.(Mar. 12:30) Cumpo �ti ınva �ta sa ıl iube �sti�si sa ıl respec �ti pe Iehova atat de mult?Meditand la iubirea sa pentru noi, veidori sa ıi ara �ti �si tu iubire. (1 Ioan 4:19)Ce te va ındemna sa faci �si ce alte senti-

4. Care este principala motiva �tie pentru a te bo-teza?5. Ce ıntrebari vom analiza?

mente va trezi ın tine iubirea pentru Ie-hova, persoana pe care ar trebui sa o iu-be �sti cel mai mult?�

6 Cunoa �ste-l mai bine pe Iehova prinintermediul crea �tiei. (Cite �ste Romani1:20.) (Rev. 4:11) Mediteaza la ın �telep-ciunea pe care o reflecta modul ın careau fost create plantele �si animalele.

ˆIn-

va �ta cate ceva despre minunatul nostrucorp. (Ps. 139:14) Gande �ste-te cata ener-gie a ınmagazinat Iehova ın Soare, careeste doar una dintre miliardele de steledin Univers.� (Is. 40:26)

ˆIn timp ce faci

aceste lucruri, respectul tau pentru Ie-hova va cre �ste.

ˆInsa nu po �ti fi prieten cu

Iehova doar pentru ca �stii ca este ın �te-lept �si puternic. Ca sa cultivi o iubireprofunda fa �ta de Iehova, trebuie sa ın-ve �ti mai multe lucruri despre el.

7 Fii convins ca Iehova se ıngrije �ste detine. Daca ı �ti este greu sa crezi ca Celcare a creat cerul �si pamantul te remarca�si ca ıi pasa de tine, aminte �ste- �ti ca Ieho-va „nu este departe de niciunul dintrenoi”. (Fap. 17:26-28) El „cerceteaza toa-te inimile” �si promite ca, „daca-l vei cau-ta, se va lasa gasit de tine”. (1 Cron.28:9) De fapt, motivul pentru care stu-diezi acum Biblia este acela ca Iehova‘te-a atras la el’. (Ier. 31:3) Cu cat veiaprecia mai mult ce a facut Iehova pen-

� Fiecare persoana este diferita, de aceea unii ar puteaaplica sugestiile din articol ıntr-o alta ordine decat ceamen �tionata aici.� Pentru a analiza mai multe exemple, vezi bro �surile Via-�ta – Opera unui Creator? �si Originea vie �tii – Cinci ıntre-bari care merita sa fie analizate.

6. Potrivit cu Romani 1:20, cum putem cunoa �stemai multe lucruri despre Iehova?7. Pentru a-l iubi cu adevarat pe Iehova, de ce anu-me trebuie sa fii convins?

MARTIE 2020 5

tru tine, cu atat iubirea ta fa �ta de el vacre �ste mai mult.

8 O modalitate de a raspunde la iubirealui Iehova este aceea de a vorbi cu el ınrugaciune. Iubirea ta pentru Dumnezeuva cre �ste daca ıi vorbe �sti despre toate ın-grijorarile tale �si ıi mul �tume �sti pentrutot ce face pentru tine. Iar, cand vezicum ı �ti raspunde Iehova la rugaciuni,prietenia dintre tine �si el se ıntare �ste.(Ps. 116:1) Astfel, vei fi convins ca Ieho-va te ın �telege cu adevarat.

ˆInsa, pentru a

te apropia de el, trebuie sa-i ın �telegi mo-dul de gandire. De asemenea, trebuie sacuno �sti care sunt cerin �tele sale, iar sin-gura modalitate de a- �ti ınsu �si aceasta cu-no �stin �ta este studierea Cuvantului sau,Biblia.

9 Inva �ta sa pre �tuie �sti Biblia, Cuvan-tul lui Dumnezeu. Doar Biblia dezvaluieadevarul despre Iehova �si despre scopul

8. Cum po �ti raspunde la iubirea lui Iehova?9. Cum po �ti demonstra ca pre �tuie �sti Biblia?

sau cu privire la tine. Demonstrezi capre �tuie �sti Biblia daca cite �sti din ea ın fie-care zi, te pregate �sti de fiecare data pen-tru studiu �si aplici ceea ce ınve �ti. (Ps.119:97, 99; Ioan 17:17) Ai un program decitire a Bibliei? Daca da, ıl respec �ti citinddin Biblie ın fiecare zi?

10 Una dintre caracteristicile Biblieieste aceea ca prezinta marturia unor oa-meni care l-au vazut personal pe Isus.Aceasta este singura carte demna de ın-credere care arata ce a facut Isus pentrutine. Pe masura ce vei ınva �ta mai multedespre cuvintele �si ac �tiunile lui Isus, veidori sa te apropii �si mai mult de el.

11 Inva �ta sa-l iube �sti pe Isus, iar iubireata pentru Iehova va cre �ste. Isus reflec-ta perfect calita �tile Tatalui sau. (Ioan14:9) Cu cat vei ınva �ta mai multe lucruridespre Isus, cu atat vei putea sa-l ın �te-legi �si sa-l pre �tuie �sti mai mult pe Iehova.

10. Care este una dintre caracteristicile Bibliei?11. Ce te va ajuta sa-l iube �sti pe Iehova?

Principala modalitate de a neapropia de Dumnezeu �si de aafla ce a �steapta el de la noieste studierea Bibliei(Vezi paragraful 9)

6 TURNUL DE VEGHE

Gande �ste-te la compasiunea pe care aaratat-o Isus fa �ta de cei care erau dis-pre �tui �ti, precum cei saraci, bolnavi sauvulnerabili. De asemenea, mediteaza lasfaturile practice pe care �ti le da �si la fo-loasele pe care le vei avea ascultand deel. (Mat. 5:1-11; 7:24-27)

12 Iubirea ta fa �ta de Isus va deveni totmai puternica pe masura ce vei medita lasacrificiul pe care l-a facut ın vedereaiertarii pacatelor noastre. (Mat. 20:28)Cand vei ın �telege ca Isus a fost dispus samoara pentru noi, oamenii, te vei sim �ti,poate, impulsionat sa te caie �sti �si sacau �ti iertarea lui Iehova. (Fap. 3:19, 20;1 Ioan 1:9) �Si, cand vei ajunge sa-i iube �stipe Iehova �si pe Isus, vei dori sa stai ıncompania celor care ı �ti ımparta �sesc sen-timentele.

13 Inva �ta sa iube �sti familia lui Iehova.Probabil ca membrii familiei tale care nusunt la adevar sau fo �stii tai prieteni nuvor ın �telege de ce dore �sti sa te dedici luiIehova. Ei chiar �ti s-ar putea opune.

ˆInsa

Iehova te va ajuta oferindu- �ti o fami-lie spirituala. Daca ramai langa aceas-ta familie, vei gasi iubirea �si sus �tinereade care ai nevoie. (Mar. 10:29, 30; Evr.10:24, 25)

ˆIn timp, rudele tale ar putea

dori sa traiasca potrivit normelor lui Ie-hova �si sa devina slujitori ai sai. (1 Pet.2:12)

14 Inva �ta sa pre �tuie �sti �si sa aplici nor-mele lui Iehova. ˆ

Inainte sa ıl cuno �sti peIehova, probabil ca ai trait dupa proprii-le norme, dar acum ın �telegi ca normele

12. Pe masura ce vei ınva �ta mai multe lucruri de-spre Isus, ce vei fi impulsionat sa faci?13. Ce anume �ti-a pus la dispozi �tie Iehova?14. Dupa cum se afirma ın 1 Ioan 5:3, ce ai consta-tat cu privire la normele lui Iehova?

divine sunt superioare. (Ps. 1:1-3) (Ci-te �ste 1 Ioan 5:3.)Gande �ste-te, de exem-plu, la sfaturile pe care le da Biblia so �ti-lor, so �tiilor, parin �tilor �si copiilor. (Ef.5:22–6:4)

ˆIntrucat ai aplicat aceste sfa-

turi, via �ta ta de familie s-a ımbunata �tit,nu-i a �sa? De asemenea, sfaturile lui Ie-hova cu privire la alegerea prietenilorte-au ajutat sa renun �ti la obiceiurile rele.Nu e �sti acum o persoana mai fericita?(Prov. 13:20; 1 Cor. 15:33) Foarte proba-bil ca raspunsul este afirmativ.

15 Uneori, �ti-ar putea fi greu sa ın �te-legi cum se aplica principiile biblice pecare le ınve �ti. De aceea, prin organiza �tiasa, Iehova ı �ti pune la dispozi �tie mate-riale bazate pe Biblie, care te ajuta sadeosebe �sti binele de rau. (Evr. 5:13, 14)Studiindu-le, vei observa ca sunt foartepractice �si vei dori sa faci parte din orga-niza �tia lui Iehova.

16 Inva �ta sa iube �sti �si sa sus �tii orga-niza �tia lui Iehova. Iehova �si-a organi-zat poporul ın congrega �tii, iar Isus, Fiulsau, este capul congrega �tiilor. (Ef. 1:22;5:23) Isus a numit un grup mic de bar-ba �ti care sa organizeze lucrarea pe careel dore �ste sa o desfa �soare ın prezent. El adenumit acest grup „sclavul fidel �si pre-vazator”. Acesta se achita cu con �stiin-ciozitate de responsabilitatea de a nehrani �si de a ne proteja din punct de ve-dere spiritual. (Mat. 24:45-47) De exem-plu, sclavul fidel se asigura ca ın congre-ga �tii sunt numi �ti batrani califica �ti, caresa ne pastoreasca. (Is. 32:1, 2; Evr. 13:17;1 Pet. 5:2, 3) Batranii vor fimereu alaturide tine, gata sa te ıncurajeze �si sa te aju-

15. Ce po �ti face daca ai nevoie de ajutor pentru aaplica principiile biblice?16. Cum �si-a organizat Iehova poporul?

te sa te apropii mai mult de Iehova.ˆInsa

unul dintre cele mai importante lucruripe care le pot face pentru tine este acelade a- �ti arata cum sa-i ınve �ti pe al �tii de-spre Iehova. (Ef. 4:11-13)

17 Ajuta-i pe al �tii sa-l iubeasca pe Ieho-va. Isus le-a dat continuatorilor sai po-runca de a-i ınva �ta pe al �tii despre Ieho-va. (Mat. 28:19, 20) Ai putea asculta deaceasta porunca dintr-un sentiment aldatoriei.

ˆInsa, pe masura ce iubirea ta

pentru Iehova va cre �ste, vei sim �ti la felca apostolii Petru �si Ioan, care au spus:„Noi nu putem ınceta sa vorbim desprelucrurile pe care le-am vazut �si le-am au-zit”. (Fap. 4:20) Pu �tine lucruri aduc atatde multa fericire ca ajutarea unei per-soane sa ıl iubeasca pe Iehova. Imagi-neaza- �ti bucuria evanghelizatorului Filipcand l-a ajutat pe etiopian sa ınve �te ade-varul din Scripturi �si sa se boteze. Imi-

17. Potrivit cu Romani 10:10, 13, 14, de ce vorbimcu al �tii despre Iehova?

tandu-l pe Filip �si respectand poruncalui Isus de a predica, ara �ti ca vrei sa fiiMartor al lui Iehova. (Cite �ste Romani10:10, 13, 14.) Atunci, probabil ca ı �tivei pune aceea �si ıntrebare ca etiopianul:„Ce ma ımpiedica sa fiu botezat?”. (Fap.8:36)

18 Decizia de a te boteza va fi cea maiimportanta decizie din via �ta ta. De ace-ea, trebuie sa analizezi cu aten �tie to �tifactorii implica �ti. Ce trebuie sa �stii de-spre botez? Ce trebuie sa faci ınainte �sidupa botez? La aceste ıntrebari vom ras-punde ın articolul urmator.

18. Ce vom analiza ın articolul urmator?

��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

LEGENDA IMAGINII, pagina 5: O sora ıi oferaun pliant unei tinere pe care o ıntalne �stela cumparaturi.

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ Care trebuie sa fie princi-palul motiv de a-i sluji luiIehova �si de ce?

˛ Ce te va ajuta sa-l iube �stipe Iehova?

˛ Ce foloase avem dacameditam la ilustrarea luiIsus din Luca 8:11-15?

CˆANTAREA 2

Iehova te nume �sti!

IMAGINEAZ˘A- �TI ca cineva dore �ste sa construiasca o

casa. De �si persoana respectiva �stie ce fel de casa vrea saconstruiasca, ea nu va ıncepe imediat sa cumpere materia-lele �si sa demareze lucrarile. Mai ıntai de toate, trebuie sacalculeze costul construc �tiei. De ce? Deoarece trebuiesa �stie daca va avea suficien �ti bani pentru a termina lucra-rea. Daca ı �si va calcula cu aten �tie costurile, probabil ca vareu �si sa finalizeze acea casa.

2 Probabil ca iubirea �si recuno �stin �ta pe care le sim �ti fa �tade Iehova te-au ındemnat sa te gande �sti la botez.

ˆIn acest

caz, ai de luat o decizie similara cu a omului care dore �stesa construiasca o casa. Sa observam cuvintele lui Isus dinLuca 14:27-30. (Cite �ste.) El spune ca, pentru a fi conti-nuatorii lui, trebuie sa fim dispu �si sa acceptam „cheltuia-la”, adica sa suportam unele ıncercari �si sa facem sacri-ficii. (Luca 9:23-26; 12:51-53) A �sadar, ınainte de a teboteza, gande �ste-te la to �ti factorii implica �ti. Astfel, vei fimai pregatit sa ıi sluje �sti cu fidelitate lui Dumnezeu dupabotez.

3ˆInsa merita sa faci aceasta ‘cheltuiala’ pentru a deveni

un discipol botezat al lui Cristos! Botezul deschide caleapentru nenumarate binecuvantari, atat ın prezent, cat �si ınviitor. Sa analizam cateva ıntrebari importante despre bo-tez.

ˆIn urma acestei analize, ı �ti vei putea da seama daca

e �sti pregatit sa faci acest pas.

1. Ce trebuie sa faca cineva care dore �ste sa construiasca o casa?2.

ˆIn armonie cu Luca 14:27-30, la ce trebuie sa te gande �sti ınainte de

botez?3. Ce vom analiza ın acest articol?

ARTICOLULDE STUDIU 11

E �sti pregatitpentru botez?

„Ceea ce corespunde acestui lucru va salveaza acum �si pevoi, �si anume botezul.” (1 PET. 3:21)

CˆANTAREA 28

Sa ca �stigam prietenia luiIehova!

PREZENTARE

�Ti-ai propus sa te botezi?Daca da, acest articol afost conceput special pen-tru tine. Vom analiza cate-va ıntrebari esen �tiale ın le-gatura cu acest subiectimportant. Raspunsurilepe care le dai te vor ajutasa decizi daca e �sti pregatitpentru botez.

8

CE TREBUIE S˘A �STII DESPRE

DEDICARE �SI BOTEZ4 Ce este dedicarea? ˆ

Inainte sa te bo-tezi, trebuie sa te dedici lui Iehova. Acestpas presupune sa-i adresezi lui Iehovao rugaciune sincera, ın care ıi spui cavrei sa-i sluje �sti pentru totdeauna. Dedi-carea la Dumnezeu ınseamna ‘renegarede sine’. (Cite �ste Matei 16:24.) Din acelmoment ıi apar �tii lui Iehova, ceea ce esteun privilegiu deosebit. (Rom. 14:8)

ˆIn ru-

gaciunea de dedicare ıi promi �ti lui Iehovaca te vei concentra asupra ınchinarii pecare i-o vei aduce, nu asupra intereselorpersonale. Dedicarea este un juramant, opromisiune solemna facuta lui Dumne-zeu. Iehova nu ne constrange sa facemacest juramant.

ˆInsa, daca ne luam acest

angajament, el se a �steapta sa-l respec-tam. (Ps. 116:12, 14)

5 Ce legatura exista ıntre dedicare �si bo-tez? Dedicarea are un caracter strict per-sonal, avand loc ıntre tine �si Iehova. Bo-tezul este public, avand loc ın prezen �taaltora, de obicei la congrese. Astfel, cuacea ocazie, le ara �ti celorlal �ti ca te-ai de-dicat deja lui Iehova.� De asemenea, leara �ti ca ıl iube �sti pe Iehova, Dumnezeultau, cu toata inima, cu tot sufletul, cutoata mintea �si cu toata for �ta, precum �sica e �sti hotarat sa-i sluje �sti pentru tot-deauna. (Mar. 12:30)

6 Este botezul cu adevarat necesar? Saremarcam ce se spune ın 1 Petru 3:18-22.� Vezi chenarul „Doua ıntrebari la care vei raspunde ınziua botezului”.

4. a) Ce este dedicarea? b) Potrivit cu Matei16:24, ce ınseamna ‘a ne renega’?5. Ce legatura exista ıntre dedicare �si botez?6, 7.

ˆIn armonie cu 1 Petru 3:18-22, care sunt doua

dintre motivele pentru care este necesar botezul?

(Cite �ste.) A �sa cum arca a fost o dovadavizibila a credin �tei lui Noe, tot a �sa, bote-zul este dovada evidenta a dedicarii tale.ˆInsa este botezul cu adevarat necesar?Da. Din scrisoarea lui Petru ın �telegem dece.

ˆIn primul rand, botezul ‘te salveaza’,

cu condi �tia sa ara �ti prin ac �tiunile tale camanife �sti credin �ta ın Isus �si ın jertfa sa �sica e �sti convins ca el a fost ınviat la via �tacereasca �si ca se afla acum „la dreapta luiDumnezeu”.

7ˆIn al doilea rand, botezul te ajuta sa

dobande �sti „o con �stiin �ta buna”. Dupa cene dedicam lui Dumnezeu �si ne botezam,ne bucuram de o rela �tie speciala cu el.

ˆIn-

trucat manifestam cain �ta sincera �si avemcredin �ta ın rascumparare, Dumnezeu neiarta pacatele. Astfel, putem avea o con-�stiin �ta buna ınaintea lui.8 Care ar trebui sa fie principalul motiv

pentru care te botezi? ˆIntrucat ai stu-

diat cu aten �tie Biblia, ai ınva �tat multedespre Iehova �si despre caile sale. Celeınva �tate �ti-au sensibilizat inima �si te-audeterminat sa-l iube �sti foarte mult. Iubi-rea pentru Iehova trebuie sa fie cel maiimportant motiv pentru care dore �sti sa tebotezi.

9 Un alt motiv pentru care ai luat deci-zia de a te boteza este acela ca �ti-ai ınsu-�sit adevarurile biblice. Remarca ce a spusIsus cand le-a dat discipolilor poruncade a predica. (Cite �ste Matei 28:19, 20.)Potrivit cuvintelor sale, trebuie sa nebotezam „ın numele Tatalui, al Fiului�si al spiritului sfant”. Aceasta ınseam-na sa credem din toata inima adevarurile

8. Care ar trebui sa fie principalul motiv pentrucare te botezi?9. Ce ınseamna a fi botezat ın numele Tatalui, alFiului �si al spiritului sfant?

MARTIE 2020 9

despre Iehova, despre Fiul sau, Isus Cris-tos, �si despre spiritul sfant. Aceste adeva-ruri au o mare putere �si ne pot influen �taprofund inima. (Evr. 4:12) Sa analizamcateva dintre ele.

10 Adu- �ti aminte ce ai sim �tit cand aiaflat urmatoarele adevaruri despre Tatal:‘numele lui este Iehova’, el este „Cel Prea-ınalt peste tot pamantul!” �si numai el este„adevaratul Dumnezeu”. (Ps. 83:18; Is.37:16) El este Creatorul nostru. „Salvareaeste a lui Iehova.” (Ps. 3:8; 36:9) El a luatmasuri pentru a ne elibera din sclavia pa-catului �si a mor �tii �si ne-a dat posibilitateade a trai ve �snic. (Ioan 17:3) Prin dedica-re �si botez, te vei identifica drept Mar-tor al lui Iehova. (Is. 43:10-12) Astfel, in-tri ıntr-o familie de ınchinatori care suntmandri ca poarta numele lui Dumnezeu �sicare le vorbesc �si altora despre el. (Ps.86:12)

11 Este un mare privilegiu sa ın �telegi ın-va �taturile Bibliei cu privire la Tatal! Oda-ta ce �ti-ai ınsu �sit aceste adevaruri pre-�tioase, inima te va ındemna sa te dedicilui Iehova �si sa te botezi.

12 Cum ai reac �tionat cand ai aflat ur-matoarele adevaruri cu privire la Fiul luiDumnezeu? Isus este a doua persoana dinunivers ın ordinea importan �tei. El esteRascumparatorul nostru. Isus �si-a dat debunavoie via �ta pentru noi. Cand aratamprin ac �tiunile noastre ca avem credin �ta ınrascumparare, putem beneficia de ierta-rea pacatelor, de o rela �tie de prietenie cuDumnezeu �si de via �ta ve �snica. (Ioan 3:16)Isus este Marele nostru Preot. El vrea sa

10, 11. Ce adevaruri despre Tatal ai ınva �tat �si �ti-aiınsu �sit?12, 13. Ce adevaruri cu privire la Fiul ai ınva �tat �si�ti-ai ınsu �sit?

ne ajute sa ne bucuram de foloasele pecare le aduce rascumpararea �si sa avemo prietenie stransa cu Dumnezeu. (Evr.4:15; 7:24, 25) Ca Rege al Regatului luiDumnezeu, el este cel prin care Iehova ı �siva sfin �ti numele, va pune capat rauta �tii �sile va aduce oamenilor binecuvantari eter-ne ın Paradis. (Mat. 6:9, 10; Rev. 11:15)Isus este modelul nostru. (1 Pet. 2:21) Elne-a dat un exemplu dedicandu- �si via �taındeplinirii voin �tei lui Dumnezeu. (Ioan4:34)

13 Cand accep �ti ce spune Biblia cu privi-re la Isus, ajungi sa-l pre �tuie �sti pe Fiulmult iubit al lui Dumnezeu. Aceasta te vaındemna sa- �ti folose �sti via �ta pentru a facevoin �ta lui Dumnezeu, la fel ca Isus. Prinurmare, te vei sim �ti impulsionat sa te de-dici lui Iehova �si sa te botezi.

14 Aminte �ste- �ti ce ai sim �tit cand ai aflaturmatoarele adevaruri despre spiritulsfant: acesta nu este o persoana, ci for �taactiva a lui Dumnezeu. Iehova a folositspiritul sfant pentru a-i inspira pe unii oa-meni sa scrie Biblia, iar spiritul ne ajuta saın �telegem �si sa aplicam ceea ce citim dinea. (Ioan 14:26; 2 Pet. 1:21) Prin inter-mediul spiritului sau, Iehova ne da „pu-terea care depa �se �ste normalul”. (2 Cor.4:7) Spiritul sfant ne ajuta sa predicamvestea buna, sa luptam ımpotriva tenta-�tiilor, sa ınvingem sentimentele de des-curajare �si sa ınfruntam ıncercarile. Deasemenea, ne ajuta sa manifestam calita-�tile frumoase ce alcatuiesc „rodul spiritu-lui”. (Gal. 5:22) Dumnezeu le da cu ge-nerozitate spiritul sau celor care ı �si punıncrederea ın el �si i-l cer ın mod sincer.(Luca 11:13)

14, 15. Ce adevaruri despre spiritul sfant ai ınva �tat�si �ti-ai ınsu �sit?

10 TURNUL DE VEGHE

ˆINAINTE DE BOTEZ:

Cunoa �ste-i bine pe Iehova �si pe IsusCultiva credin �taCaie �ste-te de pacate �si schimba- �timodul de via �taDedica-te lui Dumnezeu

DUP˘A BOTEZ:

Cite �ste ın fiecare zi Cuvantul luiDumnezeu �si mediteaza la elRoaga-te cu regularitatePune ıntotdeauna Regatulpe primul loc ın via �ta

12 TURNUL DE VEGHE

15 Cat de ıncurajator este sa �stim ca ın-chinatorii lui Iehova se pot bizui pe spiri-tul sfant pentru a-i sluji lui Dumnezeu!Cand accep �ti adevarurile pe care le-ai ın-va �tat despre spiritul sfant, te sim �ti ındem-nat sa te dedici lui Dumnezeu �si sa te bo-tezi.

16 Decizia de a te dedica �si boteza estefoarte importanta. A �sa cum am ınva �tat,trebuie sa fim dispu �si sa acceptam „chel-tuiala”, adica ıncercarile �si sacrificiile pecare le presupune acest pas.

ˆInsa binecu-

vantarile depa �sesc cu mult „cheltuiala”.Botezul te poate salva �si te ajuta sa do-bande �sti o con �stiin �ta buna ınaintea luiDumnezeu. Decizia de a te boteza trebu-ie sa aiba la baza ın primul rand iubireafa �ta de Iehova. De asemenea, trebuie sacrezi din toata inima adevarurile pe carele-ai ınva �tat despre Tatal, despre Fiul �sidespre spiritul sfant. Dupa aceasta anali-za, cum ai raspunde la ıntrebarea: „E �stipregatit pentru botez?”.

16. Ce am ınva �tat pana acum?

CE TREBUIE S˘A FACIˆ

INAINTE DE BOTEZ17 Daca sim �ti ca e �sti pregatit pentru bo-

tez, cu siguran �ta ca ai facut deja o serie depa �si pentru a avea o rela �tie buna cu Ie-hova.� Studiind cu regularitate Biblia, aiajuns sa-i cuno �sti bine pe Iehova �si peIsus. De asemenea, ai cultivat credin �ta.(Evr. 11:6) Ai o ıncredere deplina ın pro-misiunile lui Iehova consemnate ın Biblie�si e �sti convins ca po �ti fi salvat din sclaviapacatului �si a mor �tii daca manife �sti cre-din �ta ın jertfa lui Isus. Te-ai cait de paca-te, ai regretat profund faptele rele dintrecut �si l-ai rugat pe Iehova sa te ier-te. �Ti-ai schimbat via �ta, adica ai renun-�tat la vechea conduita �si ai ınceput satraie �sti ıntr-un mod placut lui Dumnezeu.(Fap. 3:19) Acum e �sti dornic sa le vor-be �sti altora despre credin �ta ta. Te-ai cali-ficat pentru a deveni vestitor nebotezat �sipredici ımpreuna cu congrega �tia. (Mat.24:14) Iehova este mandru de tine deoa-rece ai facut toate aceste eforturi. Tu ıibucuri foarte mult inima. (Prov. 27:11)

18ˆInainte sa te botezi, trebuie sa faci �si

alte lucruri. A �sa cum am men �tionat maidevreme, trebuie sa te dedici lui Dumne-zeu.

ˆIntr-o rugaciune sincera, rostita ın

particular, promite-i ca ı �ti vei folosi via �tapentru a face voin �ta sa. (1 Pet. 4:2) Apoiinformeaza-l pe coordonatorul corpuluide batrani ca dore �sti sa te botezi, iar el vanumi ca �tiva batrani care sa stea de vorbacu tine. Te rugam sa nu te nelini �ste �sti lagandul ca te vei ıntalni cu ei! Ace �sti fra �tidragi te cunosc deja �si te apreciaza. Ei vor

� Vezi capitolul 18 al car �tii Ce ne ınva �ta Biblia?.

17. Care sunt ca �tiva pa �si premergatori botezului?18. Ce trebuie sa mai faci ınainte de botez?

Te-ai cait de pacate, te-ai dedicatlui Iehova �si ai acceptat calea sade salvare prin Isus Cristos?ˆIn �telegi ca prin botezul tau teidentifici drept Martor al lui Iehova�si ca, de acum ınainte, faci partedin organiza �tia lui Iehova?

Doua ıntrebari la care veiraspunde ın ziua botezului1

2

analiza ımpreuna cu tine ınva �taturile debaza ale Bibliei, pe care le-ai studiat. Ba-tranii doresc sa se asigure ca ai ın �telesaceste ınva �taturi, precum �si importan �tadedicarii �si a botezului. Daca vor conside-ra ca e �sti pregatit, te vor anun �ta ca vei pu-tea sa te botezi la urmatorul congres.

CE VA TREBUI S˘A FACI

DUP˘A BOTEZ

19ˆInsa ce trebuie sa faci dupa ce te bo-

tezi?� Dedicarea este un juramant �si Ie-hova se a �steapta sa ıl respec �ti. A �sadar,dupa botez va trebui sa traie �sti la ınal �ti-mea dedicarii tale. Cumpo �ti face acest lu-cru?

20 Trebuie sa ramai aproape de congre-ga �tie.

ˆIntrucat acum e �sti un cre �stin bote-

zat, faci parte din ‘comunitatea fra �tilor’.(1 Pet. 2:17) Fra �tii �si surorile din congre-ga �tie sunt familia ta spirituala. Daca veiparticipa cu regularitate la ıntruniri, ı �tivei ıntari rela �tiile cu ei. Cite �ste Cuvantullui Dumnezeu �si mediteaza la el ın fiecare

� Daca nu ai terminat de studiat car �tile Ce ne ınva �ta Bi-blia? �si „Pastra �ti-va ın iubirea lui Dumnezeu”, trebuie sacontinui studiul cu un Martor pana cand vei termina am-bele car �ti.

19, 20. Ce va trebui sa faci dupa botez �si ın ce fel?

zi. (Ps. 1:1, 2) Dupa ce cite �sti un pasaj dinBiblie, fa- �ti timp sa meditezi la cele ci-tite. Astfel, acele cuvinte ı �ti vor sensi-biliza inima. ‘Roaga-te neıncetat.’ (Mat.26:41) Rugaciunile sincere te vor apropiade Iehova. ‘Continua sa cau �ti mai ıntairegatul.’ (Mat. 6:33) Po �ti face acest lu-cru daca acorzi prioritate predicarii ve �s-tii bune. Daca participi cu regularitate laaceasta lucrare, ı �ti vei pastra credin �ta pu-ternica �si ıi vei putea ajuta �si pe al �tii samearga pe drumul care duce la via �ta ve �s-nica. (1 Tim. 4:16)

21 Decizia de a te dedica lui Iehova �si dea te boteza este cea mai importanta deci-zie pe care o po �ti lua. Este adevarat caimplica o ‘cheltuiala’.

ˆInsa, cu siguran �ta,

merita efortul! Indiferent ce dificulta �tivei ıntampina ın aceasta lume veche, elesunt doar ‘de-o clipa �si u �soare’. (2 Cor.4:17)

ˆIn schimb, botezul ı �ti va deschide

calea spre o via �ta plina de satisfac �tii ınprezent �si spre „adevarata via �ta” ın viitor.(1 Tim. 6:19) Te ındemnam sa ı �ti faci oanaliza sincera �si sa te rogi pentru a pu-tea raspunde la ıntrebarea: „E �sti pregatitpentru botez?”.

21. Ce perspective ı �ti ofera botezul?

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ Ce trebuie sa �stii desprededicare �si botez?

˛ Ce trebuie sa faci ınaintede botez?

˛ Ce trebuie sa faci dupabotez?

CˆANTAREA 50

Rugaciunea mea de dedicare

Jack �si Marie-Line sunt ın serviciul cu timpintegral din 1988, fiind cunoscu �ti pentrucaracterul lor adaptabil. Ei au acceptatmulte reparti �tii ın Guadelupa �si GuyanaFranceza, aflate ın prezent sub suprave-gherea filialei din Fran �ta. Sa le punemcateva ıntrebari:

Ce v-a determinat sa ıncepe �ti serviciul cutimp integral?

Marie-Line: Am crescut ın Guadelupa.Deseori, eu �si mama, care era o Martora ze-loasa, mergeam ın predicare de diminea �tapana seara. Iubirea pentru oameni m-a im-pulsionat sa ıncep pionieratul de ındata ceam terminat �scoala, ın 1985.

Jack:ˆIn copilarie am petrecut mult

timp ın compania slujitorilor cu timp inte-gral, care iubeau predicarea. Obi �snuiam safac pionierat auxiliar ın vacan �tele �scolare.Uneori, la sfar �sit de saptamana, luam auto-buzul �si mergeam cu pionierii ın teritoriullor. Dupa ce predicam o zi ıntreaga, ne du-ceam pe plaja. Era superb!ˆ

In 1988, la scurt timp dupa ce m-amcasatorit cu Marie-Line, mi-am spus: „Nuavem obliga �tii. Nimic nu ne ımpiedica sa fa-cem mai mult ın lucrare”. Astfel, am ınceput�si eu pionieratul. Un an mai tarziu, am parti-cipat la �Scoala pentru Pionieri �si am fostnumi �ti pionieri speciali. Ne-am bucurat demai multe reparti �tii frumoase ın Guadelu-pa, dupa care am fost invita �ti sa ne mutamın Guyana Franceza.

De-a lungul anilor vi s-a schimbat de multeori reparti �tia. Ce v-a ajutat sa va adapta �tila noile condi �tii?

Marie-Line: Fra �tii de la Betelul din GuyanaFranceza �stiau ca versetul nostru preferateste Isaia 6:8. Deseori, cand ne telefonau,ne ıntrebau pe un ton jovial: „Va aminti �ticare este versetul vostru preferat?”.

ˆIn �tele-

gand ca era vorba de o schimbare de repar-ti �tie, spuneam: „Iata-ne, trimite-ne!”.

Suntem deschi �si la nou �si ıncercam sa nufacem compara �tii ıntre reparti �tii.

ˆIn felul

RELATARE AUTOBIOGRAFIC˘A

„Iata-ne! Trimite-ne!”RELATARE DE JACK �SI MARIE-LINE BERGAME

DORE �STI sa ı �ti extinzi serviciulmutandu-te unde este nevoie de maimul �ti vestitori, probabil ıntr-o �tarastraina? Daca da, ai putea ınva �ta dinexperien �ta fratelui �si surorii Bergame.

14 TURNUL DE VEGHE

MARTIE 2020 15

acesta, apreciem orice noua reparti �tie �si nestraduim sa cunoa �stem cat mai mul �ti fra �ti.

Jack:ˆIn trecut, unii prieteni bine inten �tio-

na �ti au ıncercat sa ne convinga sa nu nemutam, deoarece doreau sa stam langa ei.ˆInsa, cand am plecat din Guadelupa, un fra-te ne-a reamintit cuvintele lui Isus din Matei13:38: „Ogorul este lumea”. A �sadar, cand nise schimba reparti �tia, ne aducem aminte caslujim ın acela �si ‘ogor’, indiferent de zona ıncare ne aflam.

ˆIn definitiv, ceea ce conteaza

sunt oamenii!Cand sosim ıntr-un teritoriu nou, vedem

ca localnicii reu �sesc sa traiasca ın condi �tiilede acolo �si sa fie ferici �ti. Astfel, ıncercam satraim �si noi ca to �ti ceilal �ti. De �si mancareaeste diferita, mancam ce mananca localnicii�si bem ce beau ei, respectand, bineın �teles,normele igienico-sanitare. Ne straduim savorbim pozitiv despre fiecare reparti �tie.

Marie-Line:ˆInva �tam multe lucruri de la

fra �tii locali.ˆImi amintesc o ıntamplare care a

avut loc la scurt timp dupa ce am sosit ınGuyana Franceza.

ˆIntr-o zi ploua foarte tare,

iar noi ne-am gandit sa mergem ın predicare

doar dupa ce se opre �ste ploaia.ˆInsa o sora

m-a ıntrebat: „Nu plecam?”. Surprinsa, i-amspus: „Cum sa plecam pe ploaie?”. Ea mi-araspuns: „Ne luam umbrela �si mergem cubicicleta”. A �sa am ınva �tat sa �tin ıntr-o manaumbrela �si cu cealalta mana sa conduc bici-cleta. Altfel, n-a �s mai fi mers deloc ın predi-care ın sezonul ploios.

V-a �ti mutat de aproximativ 15 ori. Cesugestii le pute �ti da altora ın acest sens?

Marie-Line: Mutarea poate fi o provocare.Ce conteaza este sa gase �sti un loc unde sate sim �ti acasa atunci cand te ıntorci din lu-crare.

Jack: De obicei zugravesc interiorul caseiın care ne mutam. �Stiind ca este posibil sanu ramanem mult timp ıntr-un loc, fra �tii dela filiala ımi spun uneori: „Jack, de data astanu te mai chinui sa zugrave �sti”.

Marie-Line este experta la ımpachetat!A �saza totul ın cutii, pe care scrie: „baie”,„bucatarie”, „dormitor” �s.a.m.d. Cand sosimın noua locuin �ta, ne este mai u �sor sa punemcutiile ın ıncaperile corespunzatoare. Ea

Marea CaraibilorGUADELUPA

GUYANAFRANCEZ

˘A

AMERICA DESUD

face o lista cu con �tinutul fiecarei cutii, astfelıncat gasim rapid lucrurile de care avem ne-voie.

Marie-Line: Deoarece am ınva �tat sa fimbine organiza �ti, putem sa ne reluam repedeactivita �tile teocratice.

Cum va organiza �ti timpul pentru ‘a vaınfaptui pe deplin serviciul’? (2 Tim. 4:5)

Marie-Line:ˆIn zilele de luni ne odihnim �si

ne pregatim pentru ıntruniri. De mar �ti mer-gem ın predicare.

Jack: De �si trebuie sa efectuam un numarde ore, nu ne concentram la acest lucru.Predicarea este punctul central al vie �tiinoastre. De cand plecam de acasa �si panane ıntoarcem, ne straduim sa vorbim cu to �ticei pe care-i ıntalnim.

Marie-Line: De exemplu, cand mergem lapicnic, iau ıntotdeauna cateva pliante cumine. Unii oameni ne abordeaza �si ne cerpublica �tii, chiar daca nu le-am spus ca sun-tem Martori ai lui Iehova. De aceea, suntemmereu aten �ti la modul ın care ne ımbracam�si ne purtam. Oamenii sunt buni observatori.

Jack: Depunem marturie �si fiind buni ve-cini. Eu strang hartiile de pe jos, duc gunoiul�si greblez frunzele din jurul casei. Veciniino �stri remarca aceste lucruri �si, cateodata,ne ıntreaba: „Ave �ti cumva sa-mi da �ti oBiblie?”.

Deseori predica �ti ın teritorii izolate.Va aminti �ti o experien �ta deosebita?

Jack:ˆIn unele teritorii din Guyana nu se

ajunge u �sor. De regula, parcurgem 600 kmın fiecare saptamana pe drumuri greu acce-sibile. Vizita pe care am facut-o ın satulSt.

´Elie, din padurea amazoniana, a fost de

neuitat. Ne-a luat cateva ore sa ajungemacolo cu ajutorul unui vehicul de teren �si alunei barci cu motor. Majoritatea localnicilorsunt cautatori de aur.

ˆIn semn de recuno �s-

tin �ta pentru publica �tiile pe care li le-am ofe-rit, unii ne-au dat buca �tele de aur. Seara am

proiectat un film al organiza �tiei, la care aufost prezen �ti mul �ti localnici.

Marie-Line: Cu pu �tin timp ın urma, Jack a�tinut cuvantarea de Comemorare ın Camopi.Pentru a ajunge acolo, am calatorit patruore cu o barca cu motor pe raul Oyapock. Afost o experien �ta foarte interesanta.

Jack:ˆIn zonele ın care apa nu este adan-

ca, repezi �surile – adica por �tiunile unde apaare viteza cea mai mare – pot fi foarte peri-culoase, ınsa priveli �stea ı �ti taie respira �tia.Numai un barcagiu iscusit poate naviga ınaceste condi �tii. Dar a fost o experien �ta ex-traordinara. De �si la Comemorare au asistatdoar �sase Martori, ın auditoriu s-au aflataproximativ 50 de persoane, printre care �siamerindieni.

Marie-Line: Aceste experien �te minunate ıia �steapta �si pe tinerii care vor sa faca maimult pentru Iehova.

ˆIn astfel de situa �tii tre-

buie sa te bizui pe el, iar credin �ta ı �ti va fi ın-tarita. Vedem deseori cum Iehova ne ajuta.

A �ti ınva �tat cateva limbi. Ave �ti ınclina �tiespre limbi?

Jack: Chiar deloc. Am ınva �tat aceste limbideoarece a fost necesar. A trebuit sa con-duc studiul Turnului de veghe ın sranan(tongo)�, de �si pana atunci nu �tinusem ınaceasta limba nici macar citirea Bibliei.L-am ıntrebat pe un frate cum m-am des-curcat �si el mi-a spus: „Nu am ın �teles unelecuvinte, dar a fost foarte bine”. Copiii aufost de mare ajutor. Cand faceam gre �seli, eine corectau, nu adul �tii. Am ınva �tat multelucruri de la copii.

Marie-Line:ˆIntr-un teritoriu aveam studii

biblice ın franceza, portugheza �si sranan(tongo). O sora mi-a sugerat sa ıncep cu ceamai grea limba �si sa termin cu cea pe care ostapaneam cel mai bine. Nu dupa mult timpam ın �teles valoarea acestui sfat.

� Sranan (tongo) este o limba creata de sclavi, fiind ocombina �tie de engleza, olandeza, portugheza �si catevalimbi africane.

16 TURNUL DE VEGHE

MARTIE 2020 17

ˆIntr-o zi aveam un studiu ın sranan (tongo)

�si altul ın portugheza, cu o brazilianca. Ime-diat dupa ce am ınceput al doilea studiu, soracare era cu mine a spus: „Marie-Line, avemo problema”. Atunci mi-am dat seama ca vor-beam ın sranan (tongo), nu ın portugheza.

Fra �tii �si surorile din locurile ın care sluji �tiva ındragesc mult. Cum reu �si �ti sa lega �tiprietenii atat de stranse?

Jack:ˆIn Proverbele 11:25 se spune:

„Sufletul generos se va ıngra �sa”. Prin urma-re, petrecem timp cu al �tii �si facem diverselucruri pentru ei. Odata, cineva mi-a spuscu privire la ıntre �tinerea salii Regatului:„Lasa-i pe vestitori sa se ocupe de asta”.I-am raspuns: „Dar �si eu sunt vestitor. Dacatrebuie sa dam o mana de ajutor, vreau �si eusa ajut”. De �si to �ti avem nevoie de pu �tina in-timitate, ne reamintim deseori ca nu trebuiesa lasam aceasta necesitate sa ne ımpiedicesa facem binele.

Marie-Line: Ne straduim sa manifestam in-teres fa �ta de fra �ti �si surori. Astfel, ne intere-sam cand au nevoie unii dintre ei de cinevacare sa stea acasa cu copiii lor sau sa-i ia dela �scoala.

ˆIn felul acesta, ne putem reorga-

niza activita �tile pentru a ne pune la dispozi �tialor.

ˆIntrucat suntem gata sa-i ajutam la ne-

voie, cultivam rela �tii stranse cu fra �tii no �stri.

Ce binecuvantari a �ti avut deoarece a �ti slujitın teritorii cu necesitate?

Jack: Serviciul cu timp integral ne-a ım-boga �tit via �ta. Deseori am fost ın mijlocul na-turii �si ne-am bucurat de crea �tia lui Iehova.ˆIn pofida dificulta �tilor, ne-am pastrat paceamin �tii deoarece �stim ca beneficiem de ajuto-rul poporului lui Iehova oriunde ne-am afla.

Cand eram tanar, am fost ınchis ın Gu-yana Franceza din cauza neutralita �tii. Numi-am imaginat niciodata ca ma voi ıntoarceaici ca misionar �si ca voi fi autorizat sa pre-dic ın ınchisori.

ˆIntr-adevar, Iehova ne bine-

cuvanteaza din plin!

Marie-Line: Cea mai mare bucurie este safac tot ce pot pentru al �tii. Serviciul sacru neaduce multe satisfac �tii. Eu �si so �tul meune-am apropiat mai mult unul de celalalt.Deseori gandim la fel. De exemplu, candJack ma ıntreaba daca putem invita la masaun cuplu descurajat, ıi spun ca �si eu ma gan-disem la acela �si lucru.

Jack: Recent am fost diagnosticat cu can-cer de prostata. De �si lui Marie-Line nu i-aplacut sa auda aceste cuvinte, i-am spus:„Draga mea, daca ar fi sa mor maine, nua �s muri batran �si satul de zile, dar a �s fi mul-�tumit ca mi-am umplut via �ta cu lucruri spiri-tuale, de o valoare inestimabila”. (Gen. 25:8)

Marie-Line: Iehova ne-a dat privilegii lacare nici nu am visat �si ne-a permis sa fa-cem lucruri inimaginabile. Via �ta noastra esteplina de bucurii. Avem ıncredere deplina ınIehova. Oriunde ne va cere organiza �tia lui samergem, acolo ne vom duce!

UNII dintre noi vorbesc mai mult, ın timp ce al �tii sunt mairezerva �ti. A �sa cum se arata ın motoul acestui articol, exis-ta un timp pentru a vorbi �si un timp pentru a tacea. (Cite �s-te Eclesiastul 3:1, 7.) Poate ca ne-am dori ca unii fra �ti �sisurori sa vorbeasca mai mult, iar al �tii, mai pu �tin.

2 Iehova ne-a binecuvantat cu darul vorbirii. (Ex. 4:10, 11;Rev. 4:11)

ˆIn Cuvantul sau, el ne arata cum sa ne folosim

acest dar cu ın �telepciune.ˆIn articolul de fa �ta vom analiza

cateva exemple biblice care ne vor ajuta sa ın �telegem candeste bine sa vorbim �si cand sa tacem. De asemenea, vomafla cum considera Iehova modul ın care vorbim.

ˆIn primul

rand, sa vedem cand ar trebui sa vorbim.

CˆAND AR TREBUI S

˘A VORBIM?

3 Ar trebui sa fim mereu gata sa vorbim despre Iehova �sidespre Regatul sau. (Mat. 24:14) (Cite �ste Romani 10:14.)Astfel, ıl imitam pe Isus. Unul dintre principalele motivepentru care Isus a venit pe pamant a fost acela de a depunemarturie despre Tatal sau. (Ioan 18:37)

ˆInsa este foarte im-

portant �si cum vorbim. A �sadar, cand vorbim cu al �tii despreIehova, trebuie sa facem acest lucru „cu blande �te �si respectprofund”, manifestand considera �tie fa �ta de sentimentele �siconvingerile acestora. (1 Pet. 3:15) Astfel, nu vom purtadoar o conversa �tie rece, ci vom preda ın a �sa fel ıncat sa sen-sibilizam inima ascultatorilor no �stri.

1. Ce ınva �tam din Eclesiastul 3:1, 7?2. Cine are dreptul sa stabileasca cum �si cand este potrivit sa vorbim?3. Potrivit cu Romani 10:14, cand ar trebui sa vorbim?

ARTICOLULDE STUDIU 12

Cand este timpulpentru a vorbi?

„Pentru orice lucru este un timp fixat, . . . un timp pentrua tacea �si un timp pentru a vorbi.” (ECL. 3:1, 7)

CˆANTAREA 124

Sa fim mereu loiali!

PREZENTARE

Cuvantul lui Dumnezeucon �tine principii care nearata cand trebuie sa vor-bim �si cand sa tacem.Daca ın �telegem acesteprincipii �si le aplicam,vorbirea noastra va fi pla-cuta ın ochii lui Iehova.

18

MARTIE 2020 19

4 Batranii nu ar trebui sa ezite sa-i vor-beasca unui colaborator care are nevoiede sfaturi. Bineın �teles, ei vor alege mo-mentul potrivit pentru a-i vorbi, poateatunci cand nu sunt �si al �tii de fa �ta, pentrua nu-l face sa se simta stanjenit. Batraniise straduiesc ıntotdeauna sa comunice ına �sa fel ıncat sa respecte demnitatea ce-lor care ıi asculta. Totu �si, nu se re �tin sale ımparta �seasca altora principii biblice,care ıi pot ajuta sa ac �tioneze cu ın �telepciu-ne. (Cite �ste Proverbele 9:9.) De ce esteimportant sa avem curajul de a vorbi cande necesar? Sa analizam doua situa �tii: ınprima, un barbat ar fi trebuit sa- �si corecte-ze fiii, iar ın a doua, o femeie a trebuitsa-i vorbeasca unui barbat care avea sadevina rege despre o gre �seala facuta deacesta.

5 Marele preot Eli avea doi fii, pe care ıiiubea foarte mult.

ˆInsa ace �stia nu mani-

festau respect fa �ta de Iehova. Ei aveau res-ponsabilita �ti importante, slujind ca preo �tila tabernacol, ınsa abuzau de autoritateaprimita, aratand o lipsa crasa de respect

4.ˆIn conformitate cu Proverbele 9:9, cum putem

sa-i ajutam pe al �tii prin vorbirea noastra?5. Cand ar fi trebuit marele preot Eli sa vorbeasca?

fa �ta de jertfele aduse lui Iehova.ˆIn plus,

comiteau cu neru �sinare imoralitate sexua-la. (1 Sam. 2:12-17, 22) Potrivit Legii mo-zaice, fiii lui Eli meritau sa moara, ınsa el aavut o atitudine permisiva, mustrandu-i cublande �te �si permi �tandu-le sa slujeasca ıncontinuare la tabernacol. (Deut. 21:18-21)Cum a privit Iehova modul ın care a ac �tio-nat Eli? Dumnezeu i-a transmis urmatorulmesaj: „De ce ıi onorezi tu pe fiii tai maimult decat pe mine?”. Apoi Iehova a ho-tarat ca ace �sti doi oameni rai sa moara.(1 Sam. 2:29, 34)

6 Putem ınva �ta o lec �tie importanta de laEli. Daca aflam ca un prieten sau o ruda aıncalcat legea lui Dumnezeu, trebuie savorbim cu persoana respectiva, amintin-du-i care sunt normele lui Iehova. Apoitrebuie sa ne asiguram ca va lua legaturacu cei desemna �ti de Iehova sa ofere ajutorspiritual. (Iac. 5:14) Nu ne-am dori nicio-data sa fim ca Eli, acordandu-le mai multaonoare prietenilor sau rudelor decat lui Ie-hova. E nevoie de curaj pentru a vorbi cucineva care trebuie corectat, ınsa meritaefortul. Sa observam acum diferen �ta din-tre Eli �si Abigail, o israelita.

6. Ce putem ınva �ta din atitudinea lui Eli?

Abigail ne-a dat un exemplubun alegand momentulpotrivit pentru a vorbi(Vezi paragrafele 7 �si 8)

20 TURNUL DE VEGHE

7 Abigail era so �tia lui Nabal, un proprie-tar de pamanturi foarte bogat. David �sibarba �tii care erau cu el fugeau de regeleSaul. O perioada, ei au stat ımpreuna cupastorii lui Nabal �si au pazit turmele aces-tuia de jefuitori.

ˆInsa a fost recunoscator

Nabal pentru ajutorul primit? Nu. CandDavid i-a cerut lui Nabal pu �tina manca-re �si apa pentru oamenii care erau cu el,acesta s-a ınfuriat �si i-a insultat. (1 Sam.25:5-8, 10-12, 14) Drept urmare, David ahotarat sa-i omoare pe to �ti barba �tii dincasa lui Nabal. (1 Sam. 25:13, 22) Cum pu-tea fi evitat acest dezastru? Abigail a ın �te-les ca era momentul sa vorbeasca, a �sa ca amers cu mult curaj la cei 400 de barba �ti ın-arma �ti, furio �si �si ınfometa �ti �si i-a vorbit luiDavid.

8 Cand s-a ıntalnit cu David, Abigail i-avorbit ın mod curajos, respectuos �si con-vingator. Chiar daca nu era vinovata de si-tua �tia creata, ea l-a rugat pe David sa oierte. De asemenea, �si-a exprimat aprecie-rea pentru calita �tile lui �si convingerea cael va lua decizii corecte.

ˆIn plus, a avut

ıncredere ca Iehova o va ajuta. (1 Sam.25:24, 26, 28, 33, 34) Asemenea lui Abi-gail, trebuie sa avem curajul de a vorbicand vedem ca cineva este pe cale sa facao gre �seala. (Ps. 141:5) Trebuie sa fim res-pectuo �si, dar �si plini de curaj. Cand ıi ofe-rim cu iubire unui colaborator cre �stin sfa-turile de care are nevoie, ne dovedim a fiprieteni adevara �ti. (Prov. 27:17)

9ˆIn special batranii trebuie sa aiba cura-

jul de a vorbi cu cei din congrega �tie carefac un pas gre �sit. (Gal. 6:1) Batranii recu-nosc cu umilin �ta ca sunt imperfec �ti �si ca,

7. De ce i-a vorbit Abigail lui David?8. Ce ınva �tam din exemplul lui Abigail?9, 10. Ce nu ar trebui sa uite batranii cand dau sfa-turi?

UN TIMP PENTRU A VORBI˙ Cand discutam cu al �tii despre Iehova, trebuie

sa facem acest lucru „cu blande �te �si respectprofund” fa �ta de convingerile lor. (paragraful 3)

˙ Cand observam ca cineva este pe cale sa facao gre �seala. (paragraful 8)

˙ Cand dau sfaturi, batranii fac acest lucru cueficien �ta �si cu rabdare. (paragrafele 4 �si 9)

MARTIE 2020 21

la un moment dat, s-ar putea ca �si ei sa fiesfatui �ti.

ˆInsa acest lucru nu ıi ımpiedica sa

ıi corecteze pe cei care au nevoie de disci-plinare. (2 Tim. 4:2; Tit 1:9) Cand dau sfa-turi, ei se straduiesc sa- �si foloseasca darulvorbirii predand cu eficien �ta �si cu rabda-re. Iubirea fa �ta de colaboratorii lor ıi ın-deamna sa le ofere ajutor. (Prov. 13:24)ˆInsa principala lor preocupare este sa ıiaduca onoare lui Iehova sus �tinand norme-le sale �si ocrotind congrega �tia de influen-�tele negative. (Fap. 20:28)10 Am ın �teles, a �sadar, cand este bine sa

vorbim. Totu �si, exista situa �tii cand cel maibine ar fi sa nu spunem nimic. Cu ce difi-culta �ti ne-am putea confrunta ın astfel deocazii?

CˆAND AR TREBUI S

˘A T

˘ACEM?

11 Uneori este greu sa ne controlam vor-birea. Scriitorul car �tii biblice Iacov a folo-sit o ilustrare potrivita pentru a descrieaceasta dificultate. El a spus: „Daca cine-va nu se poticne �ste ın cuvant, este un omperfect, capabil �si sa- �si �tina ın frau tot cor-pul”. (Iac. 3:2, 3) Pe capul unui cal se punede obicei un frau, iar ın gura acestuia,o zabala. Cand calare �tul trage de ha �turi,poate mana calul sau ıl poate opri.

ˆIn ca-

zul ın care calare �tul pierde controlul ha �tu-lui, calul va alerga la ıntamplare �si aman-doi s-ar putea rani.

ˆIn mod asemanator,

daca nu reu �sim sa ne controlam vorbirea,am putea face mult rau. Sa analizam ıncontinuare cateva situa �tii ın care trebuiesa ne �tinem limba ın frau.

12 Cum ar trebui sa ne comportam fa �tade un frate sau de o sora care cunoa �stelucruri confiden �tiale? De exemplu, daca

11. Ce ilustrare a folosit Iacov �si de ce este aceas-ta potrivita?12. Cand ar trebui sa ne �tinem limba ın frau?

UN TIMP PENTRU A T˘ACEA

˙ Cand suntem tenta �ti sa divulgaminforma �tii referitoare la lucrarea depredicare desfa �surata ın zone undeaceasta este interzisa. (paragraful 12)

˙ Cand este vorba despre informa �tiiconfiden �tiale legate de congrega �tie.(paragrafele 13 �si 14)

22 TURNUL DE VEGHE

ıntalnim persoane care locuiesc ın �tariunde activitatea noastra este interzisa,suntem, poate, tenta �ti sa le cerem infor-ma �tii despre modul ın care se desfa �soaralucrarea ın acea zona. Fara ındoiala caavem o motiva �tie corecta.

ˆIi iubim pe co-

laboratorii no �stri �si ne pasa de ceea ce li seıntampla. De asemenea, vrem ca rugaciu-nile noastre ın folosul lor sa fie cat maiconcrete. Totu �si, acesta este un momentın care trebuie sa ne �tinem limba ın frau.Daca facem presiuni asupra cuiva ca sane dezvaluie informa �tii confiden �tiale, de-monstram lipsa de iubire atat fa �ta de aceapersoana, cat �si fa �ta de fra �tii �si surorilecare au ıncredere ca ea nu va divulga acti-vitatea lor.

ˆIn mod cert, niciunul dintre

noi nu am dori sa le ıngreunam activita-tea colaboratorilor no �stri cre �stini din �tari-le unde lucrarea este interzisa. De aseme-nea, nici fra �tii �si surorile din �tarile undelucrarea este interzisa nu ar trebui sa di-vulge informa �tii despre activita �tile teocra-tice care se desfa �soara ın zonele respec-tive.

13ˆIn special batranii trebuie sa aplice

principiul biblic consemnat ın Proverbe-le 11:13 �si sa pastreze confiden �tialitatea.(Cite �ste.) Acest lucru nu este ıntotdeau-na u �sor, ın special cand un batran de con-grega �tie este casatorit.

ˆIntr-adevar, un so �t

�si o so �tie ı �si pastreaza rela �tia puternicavorbind des �si ımparta �sindu- �si cele maiprofunde ganduri, sentimente �si ıngrijo-rari. Totu �si, un batran de congrega �tie �stieca nu trebuie sa dezvaluie ‘discu �tiile con-fiden �tiale’ purtate cu cei din congrega-�tie. Daca ar face acest lucru, credibilita-tea �si reputa �tia sa ar fi afectate. Cei careprimesc responsabilita �ti ın congrega �tie nu

13. Potrivit cu Proverbele 11:13, ce trebuie sa facabatranii �si de ce?

trebuie sa fie „duplicitari ın limbaj” sau ın-�selatori. (1 Tim. 3:8) Ei nu ıi ın �sala pe al �tii,nici nu raspandesc barfe. Un batran careı �si iube �ste so �tia nu o va ımpovara cu infor-ma �tii pe care nu trebuie sa le cunoasca.

14 So �tiile ı �si pot ajuta so �tii sa- �si pastrezeo buna reputa �tie daca nu fac presiuni asu-pra lor pentru a le dezvalui informa �tii con-fiden �tiale. Cand o so �tie procedeaza astfel,ea ı �si sus �tine so �tul �si le arata onoare celorcare i-au ıncredin �tat so �tului ei informa-�tii personale. �Si, cel mai important, ea ılbucura pe Iehova ıntrucat contribuie lapacea �si la unitatea congrega �tiei. (Rom.14:19)

CUM PRIVE �STE IEHOVAMODUL

ˆIN CARE VORBIM?

15 Din cartea biblica Iov, ınva �tam multelucruri despre modul �si momentul ın carear trebui sa vorbim. Dupa ce Iov a tre-cut printr-o serie de necazuri ıngrozitoa-re, patru barba �ti au venit sa-l consoleze �sisa-l sfatuiasca. Multa vreme, ace �stia n-auscos niciun cuvant.

ˆInsa cuvintele rostite

mai tarziu de trei dintre ei, Elifaz, Bildad�si �Tofar, au aratat ca ace �stia nu au tacut fi-indca se gandeau cum sa-l ajute pe Iov.Dimpotriva, ei se gandeau cum sa-i de-monstreze lui Iov ca gre �sise. Unele dintreafirma �tiile lor erau adevarate, ınsa majori-tatea lucrurilor pe care le-au spus despreIov �si despre Iehova nu vadeau nici buna-tate, nici adevar. Cei trei barba �ti l-au ju-decat aspru pe Iov. (Iov 32:1-3) Cum araspuns Iehova? El s-a aprins de manie ım-potriva lor, le-a spus ca se purtasera nebu-ne �ste �si le-a poruncit sa-i ceara lui Iov sase roage pentru ei. (Iov 42:7-9)

14. Cum poate so �tia unui batran de congrega �tiesa- �si ajute so �tul sa- �si pastreze o buna reputa �tie?15. Cum i-a considerat Iehova pe trei dintre tova-ra �sii lui Iov �si de ce?

16 Putem desprinde multe lec �tii dinexemplul negativ dat de Elifaz, Bildad �si�Tofar.

ˆIn primul rand, nu ar trebui sa-i ju-

decam pe fra �tii no �stri. (Mat. 7:1-5) Dim-potriva, ar trebui sa-i ascultam cu aten �tieınainte de avorbi. Doar ın felul acesta vomputea sa ın �telegem situa �tia prin care trec.(1 Pet. 3:8)

ˆIn al doilea rand, cand vor-

bim, trebuie sa ne asiguram ca ceea cespunem este adevarat �si vade �ste bunatate.(Ef. 4:25) �Si, ın al treilea rand, sa nu uitamca Iehova este foarte atent la cuvintele pecare le rostim.

17 Apatra persoana care l-a vizitat pe Iova fost Elihu, o ruda a lui Avraam. El a as-cultat ın timp ce Iov �si cei trei barba �ti auvorbit. Cu siguran �ta, a fost foarte atent latot ce s-a spus, deoarece i-a putut da luiIov sfaturi directe, dar pline de compasiu-ne. Astfel, Iov a putut sa- �si corecteze mo-dul de gandire. (Iov 33:1, 6, 17) Principalapreocupare a lui Elihu a fost sa-l onorezepe Iehova, nu pe sine ınsu �si sau pe vreunalt om. (Iov 32:21, 22; 37:23, 24) Dinexemplul lui Elihu ın �telegem ca exista untimp pentru a tacea �si a asculta. (Iac. 1:19)De asemenea, ınva �tam ca, atunci cand

16. Ce putem ınva �ta din exemplul negativ dat deElifaz, Bildad �si �Tofar?17. Ce ınva �tam din exemplul lui Elihu?

oferim sfaturi, dorim ın primul rand sa-iaducemonoare lui Iehova, nu noua ın �sine.

18 Aratam ca pre �tuim darul vorbirii dacarespectam ındrumarea Bibliei cu privire lamodul �si momentul ın care sa vorbim.

ˆIn-

�teleptul rege Solomon a scris sub inspira-�tie divina: „Ca ni �ste mere de aur ın vase deargint sculptate, a �sa este un cuvant spusla momentul potrivit”. (Prov. 25:11) Dacaascultam cu aten �tie ce spun al �tii �si gandimınainte de a vorbi, cuvintele noastre vor fica merele de aur – frumoase, dar �si valo-roase. Indiferent ca vom vorbi pu �tin saumult, cuvintele noastre vor fi ziditoare �si ılvor face pe Iehova sa fie mandru de noi.(Prov. 23:15; Ef. 4:29) Nu exista un modmai bun de a ne exprima recuno �stin �ta pen-tru acest dar de la Dumnezeu!

18. Cum aratam ca pre �tuim darul vorbirii?

��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 19: Abigail a vor-bit cu David ıntr-un moment potrivit �si, astfel, aevitat un deznodamant tragic; pagina 20: O soraıi da un sfat ın �telept altei surori. Un frate ofera su-gestii privitoare la cura �tenie; pagina 21: Un cuplunu dore �ste sa divulge informa �tii despre lucrareadesfa �surata ıntr-o zona unde activitatea noastraeste interzisa. Un batran are grija ca informa �tiileconfiden �tiale ce au legatura cu congrega �tia sa nufie auzite.

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ Cand ar trebui sa vorbim? ˛ Cand ar trebui sa tacem? ˛ Ce lec �tii am ınva �tat dela personajele bibliceanalizate ın acest articol?

CˆANTAREA 82

„Sa straluceasca lumina voastra”

ˆIN NOAPTEA dinaintea mor �tii sale, Isus le-a dat discipo-lilor o porunca clara: „A �sa cum v-am iubit eu, a �sa sa vaiubi �ti �si voi unii pe al �tii. Prin aceasta vor �sti to �ti ca sun-te �ti discipolii mei: daca ave �ti iubire ıntre voi”. (Ioan13:34, 35)

2 Isus a spus ca adevara �tii discipoli vor fi u �sor de iden-tificat daca vor avea aceea �si iubire ca el. Acest lucru afost valabil ın primul secol �si este valabil �si ın prezent. Deaceea, este foarte important sa ınvingem orice obstacolcare ar putea sta ın calea iubirii noastre fa �ta de colabora-torii cre �stini!

3 Din cauza imperfec �tiunii, ne-ar putea fi greu sa mani-festam o iubire profunda unii fa �ta de al �tii. Totu �si, trebu-ie sa ne straduim sa-l imitam pe Cristos.

ˆIn continuare

vom vedea cum ne ajuta iubirea sa cautam pacea, sa fimimpar �tiali �si sa aratam ospitalitate.

ˆIn timp ce analizam

acest articol, sa ne punem urmatoarea ıntrebare: Ce potınva �ta de la fra �tii �si surorile care au manifestat neobositiubire ın pofida obstacolelor?

S˘A C

˘AUT

˘AM PACEA

4 Isus ne-a ınva �tat de ce este important sa facem pacecu un frate care are ceva ımpotriva noastra. (Cite �ste1. Ce porunca clara le-a dat Isus discipolilor? (Vezi imaginea de pe co-perta.)2. De ce este important sa manifestam iubire unii fa �ta de al �tii?3. Ce vom analiza ın acest articol?4. Potrivit cu Matei 5:23, 24, de ce trebuie sa facem pace cu un cola-borator care are ceva ımpotriva noastra?

ARTICOLULDE STUDIU 13

Iubi �ti-va profundunii pe al �tii

„Iubi �ti-va profund unii pe al �tii, din inima.” (1 PET. 1:22)

CˆANTAREA 109

Sa iubim profund,din inima!

PREZENTARE

Isus a spus ca iubireaeste semnul de identifica-re al adevara �tilor cre �stini.Iubirea pentru fra �tii �si su-rorile noastre ne ındeam-na sa cautam pacea, safim impar �tiali �si sa aratamospitalitate.

ˆInsa acest lu-

cru nu este ıntotdeaunau �sor.

ˆIn articolul de fa �ta

vom analiza cateva suges-tii practice, care ne vorajuta sa continuam sa neiubim profund unii pe al �tii,din inima.

24

Matei 5:23, 24.) El a subliniat ca trebu-ie sa fim ın rela �tii bune cu semenii no �stridaca vrem sa-i fim placu �ti lui Dumne-zeu. Iehova se bucura mult cand observaca ne straduim sa facem pace cu fra �tiino �stri.

ˆInsa, daca nu vrem sa iertam �si

nici macar nu ıncercam sa facem pace,el nu ne va accepta ınchinarea. (1 Ioan4:20)

5 Poate ca ne este greu sa facem pace.Iata prin ce situa �tie a trecut Mark.� El s-asim �tit foarte ranit cand un frate l-a criti-cat �si a vorbit negativ despre el cu altepersoane din congrega �tie. Cum a reac �tio-nat Mark? El ı �si aminte �ste: „Mi-am pier-dut cumpatul �si am fost foarte nervos”.Totu �si, dupa aceea, Mark a regretat ce fa-cuse �si a mers la acel frate ca sa- �si cearaiertare �si sa restabileasca pacea. Insa a

� Unele nume din acest articol au fost schimbate.

5. De ce i-a fost greu unui frate sa faca pace cu uncolaborator?

fost respins. La ınceput, Mark s-a gandit:„De ce ar trebui sa ma straduiesc eu sa facpace, daca el nu vrea?”. Totu �si, suprave-ghetorul de circumscrip �tie l-a ındemnatsa nu renun �te. Ce a facut Mark?

6 Cand �si-a analizat modul de gandire,Mark �si-a dat seama ca ıi lipsea umilin �ta�si ca avea tendin �ta de a fi prea drept. Ela ın �teles ca trebuia sa- �si schimbe atitu-dinea. (Col. 3:8, 9, 12) Cu umilin �ta, amers din nou la acel frate �si i-a cerut ier-tare pentru modul ın care se compor-tase. De asemenea, Mark i-a scris de maimulte ori, spunandu-i ca regreta multcele ıntamplate �si ca dorea din toata ini-ma sa redevina prieteni.

ˆIn plus, i-a ofe-

rit mici cadouri despre care �stia ca ıivor placea. Din nefericire, acel frate acontinuat sa aiba resentimente fa �ta deel. Cu toate acestea, Mark nu a ıncetatsa asculte de porunca lui Isus de a- �si

6. a) Cum a cautat pacea fratele Mark? b) Cum aaplicat Mark ındemnul din Coloseni 3:13, 14?

Probabil ca va trebuisa ıncercam diversemetode pentru a puteaface pace cu cineva(Vezi paragrafele 7 �si 8)

iubi aproapele �si de a fi iertator. (Cite �s-te Coloseni 3:13, 14.) Chiar �si atuncicand ceilal �ti nu reac �tioneaza pozitiv laeforturile noastre de a face pace, iubireacre �stina ne va ajuta sa continuam sa-iiertam �si sa ne rugam pentru ımbunata-�tirea situa �tiei. (Mat. 18:21, 22; Gal. 6:9)7 Isus ne-a ındemnat sa ne purtam ın-

totdeauna cu al �tii a �sa cum am vrea sa sepoarte ei cu noi. El nu a spus sa-i iu-bim doar pe cei care ne iubesc. (Luca6:31-33) Ce ar trebui sa facem ın situa �tiarara ın care cineva din congrega �tie neevita �si refuza sa ne salute? Acest lu-cru i s-a ıntamplat unei surori pe numeLara. Iata ce spune ea: „O sora ma igno-ra �si nu �stiam de ce. Eram stresata �si numai mergeam cu placere la ıntruniri”. Laınceput, Lara �si-a spus: „Nu e vina mea.La urma urmei, �si al �tii din congrega �tiecred ca sora se comporta ciudat”.

7. a) Ce ne-a ındemnat Isus sa facem? b) Cu ce si-tua �tie dificila s-a confruntat o sora?

8 Lara a trecut la ac �tiune pentru a facepace. S-a rugat lui Iehova �si a hotarat sao abordeze pe sora. Au discutat proble-ma, apoi s-au ımbra �ti �sat �si s-au ımpacat.Totul parea sa fie ın regula. Lara adauga:„ˆInsa, mai tarziu, sora a ınceput sa aiba

aceea �si atitudine fa �ta de mine. M-amdescurajat foarte tare”. Ini �tial, Lara con-sidera ca putea fi fericita doar daca sorarespectiva ı �si schimba atitudinea fa �ta deea.

ˆIn cele din urma ınsa, Lara a ın �teles

ca cel mai bun lucru pe care ıl putea faceera sa o trateze ın continuare pe soracu iubire �si ‘sa o ierte cu marinimie’.(Ef. 4:32–5:2) Lara �si-a amintit ca iu-birea adevarata „nu �tine cont de raulsuferit.

ˆIndura totul, crede totul, spera

totul, suporta totul”. (1 Cor. 13:5, 7) Ast-fel, Lara �si-a recapatat pacea min �tii. Cutimpul, sora a devenit mai prietenoasacu Lara. A �sadar, sa cautam pacea cu fra-

8. Ce a facut Lara pentru a restabili pacea �si ceputem ınva �ta din experien �ta ei?

Daca ‘iubim ıntreagacomunitate a fra �tilor’,vom fi impar �tiali(Vezi paragrafele 12 �si 13)

26 TURNUL DE VEGHE

�tii �si cu surorile noastre �si sa manifestamıntotdeauna iubire fa �ta de ei!

ˆIn felul

acesta, putem fi siguri ca ‘Dumnezeuliubirii �si al pacii va fi cu noi’. (2 Cor.13:11)

S˘A FIM IMPAR �TIALI

9 Iehova nu este partinitor. (Cite �steFaptele 10:34, 35.)Daca suntem impar-�tiali, ne dovedim copii ai sai, respectamporunca de a ne iubi aproapele ca pe noiın �sine �si pastram pacea ın familia noas-tra spirituala. (Rom. 12:9, 10; Iac. 2:8, 9)

10 Unora nu le este u �sor sa fie impar-�tiali. Sa vedem ce i s-a ıntamplat unei su-rori pe nume Ruth.

ˆIn adolescen �ta, ea a

avut o experien �ta neplacuta cu o per-soana dintr-o alta �tara. Cum a afectat-oaceasta ıntamplare? Ruth recunoa �ste:„Am ınceput sa urasc tot ce avea legatu-ra cu acea �tara. Credeam ca to �ti oameniide acolo erau la fel, chiar �si fra �tii �si suro-rile”. Cum a reu �sit Ruth sa- �si ınvinga pre-judeca �tile?

11 Ea a ın �teles ca trebuia sa faca efor-turi pentru a- �si schimba modul de gandi-re. Ruth a citit ın Anuar rapoarte �si expe-rien �te din acea �tara. Ea spune: „M-amstraduit sa gandesc pozitiv despre aceioameni.

ˆIn timp, am ın �teles ca fra �tii �si

surorile de acolo ıi slujesc cu zel lui Ieho-va. Ei apar �tin familiei noastre mondia-le”. Dupa un timp, Ruth a ın �teles ca tre-buia sa faca mai mult. Ea explica: „Defiecare data cand ıntalneam fra �ti �si su-rori din acea �tara, faceam un efort deo-sebit pentru a fi prietenoasa.

ˆIi abor-

9. Potrivit cu Faptele 10:34, 35, de ce trebuie safim impar �tiali?10, 11. Cum a reu �sit o sora sa- �si ınvinga prejude-ca �tile?

dam �si ıncercam sa-i cunosc mai bine”.Care a fost rezultatul? Ruth spune: „

ˆIn

timp, sentimentele mele negative au dis-parut”.

12 Unii ar putea avea prejudeca �ti farasa- �si dea seama. Sarah, de exemplu, cre-dea ca nu are prejudeca �ti, fiindca nu ıijudeca pe al �tii dupa rasa, dupa situa �tiaeconomica sau dupa privilegiile avute ınpoporul lui Iehova.

ˆInsa ea recunoa �ste:

„Mi-am dat seama ca, de fapt, aveamprejudeca �ti”. Sarah provenea dintr-o fa-milie de intelectuali �si prefera sa petrea-ca timp cu persoane din acela �si mediu.Odata, chiar i-a spus unui prieten: „

ˆImi

place sa stau ın compania fra �tilor �si suro-rilor care au o instruire aleasa. Pe cei-lal �ti ıi evit”. Evident, Sarah trebuia sa- �sischimbe atitudinea.

13 Un supraveghetor de circumscrip �tiea ajutat-o pe Sarah sa- �si analizeze atitu-dinea. Ea poveste �ste: „M-a laudat pen-tru activitatea mea ın predicare, pen-tru raspunsurile de la ıntruniri �si pentrucuno �stin �tele biblice pe care le aveam.ˆInsa mi-a spus ca, pe masura ce asi-milam tot mai multa cuno �stin �ta, tre-buie sa cultivam calita �ti cre �stine pre-cum umilin �ta, modestia �si ındurarea”.Aceste cuvinte i-au atins inima. Sarahmai spune: „Am ın �teles ca iubirea �si bu-natatea sunt calita �tile care conteaza celmai mult”. De atunci, a ınceput sa-i pri-veasca pe fra �ti �si pe surori cu al �ti ochi.Ea adauga: „Am ıncercat sa ın �teleg ce ca-lita �ti apreciaza Iehova la colaboratoriimei”. Prin urmare, sa nu ne consideramniciodata superiori pentru ca avem o

12. Ce problema a avut o sora pe nume Sarah?13. Ce putem ınva �ta din exemplul lui Sarah?

MARTIE 2020 27

28 TURNUL DE VEGHE

anumita instruire. Daca ‘iubim ıntreagacomunitate a fra �tilor’, vom ınlatura pre-judeca �tile din inima. (1 Pet. 2:17)

S˘A FIM OSPITALIERI

14 Iehova se bucura mult cand vede camanifestam ospitalitate. (Cite �ste Evrei13:16.) El considera esen �tial acest as-pect al ınchinarii noastre, ın specialcand ıi ajutam pe cei afla �ti ın nevoie.(Iac. 1:27; 2:14-17) De aceea, ın Bibliesuntem ındemna �ti ‘sa urmam calea ospi-talita �tii’. (Rom. 12:13) Cand suntem os-pitalieri, ne exprimam iubirea sincera,afec �tiunea �si prietenia fa �ta de ceilal �ti. Ie-hova se bucura cand ıi invitam la masape colaboratorii no �stri, cand le servim ogustare sau ceva de baut ori cand le ofe-rim din timpul �si aten �tia noastra. (1 Pet.4:8-10)

ˆInsa nu este ıntotdeauna u �sor sa

manifestam ospitalitate.

14. Potrivit cu Evrei 13:16, ce simte Iehova candmanifestam ospitalitate?

15 Am putea ezita sa manifestam os-pitalitate din cauza situa �tiei personale.De exemplu, ınainte de a deveni Marto-ra, Edit, care este vaduva, prefera sa in-terac �tioneze cat mai pu �tin cu alte per-soane. Ea considera ca al �tii puteau fiospitalieri deoarece aveau o situa �tie maibuna.

16 Dupa ce a devenit Martora, Edit �si-aschimbat modul de gandire. Ea a facutpa �si concre �ti pentru a fi ospitaliera. Editspune: „Cand s-a construit sala Regatu-lui, un batran mi-a spus ca va veni un cu-plu ca sa ne ajute la proiect. Apoi m-a ın-trebat daca puteam gazdui acest cupludoua saptamani. Mi-am amintit cum abinecuvantat-o Iehova pe vaduva din Sa-repta”. (1 Regi 17:12-16) Gazduindu-i pecei doi, ea a avut parte de multe bine-cuvantari. Edit explica: „Cele doua sap-tamani s-au transformat ın doua luni.

15, 16. a) De ce ar putea ezita unii sa manifesteospitalitate? b) Cum a reu �sit Edit sa fie ospitaliera?

„ˆIn trecut nu obi �snuiamsa fiu ospitaliera, ınsaam facut schimbari,iar acum sunt multmai fericita”(Vezi paragraful 16)

ˆIn acest timp ne-am ımprietenit foar-te mult”. Edit a fost binecuvantata cuprieteni apropia �ti �si ın congrega �tie. Eaeste acum pioniera �si ıi invita cu placerela ea acasa pe cei cu care colaborea-za ın lucrarea de predicare. Edit spune:„Ma simt bine cand sunt generoasa �siam parte de multe binecuvantari!”. (Evr.13:1, 2)

17 Probabil ca suntem ospitalieri ıntr-oanumita masura, ınsa cum putem faceımbunata �tiri? De exemplu, Luke �si so �tiasa sunt foarte ospitalieri. U �sa casei lor leera mereu deschisa parin �tilor, rudelor,prietenilor apropia �ti �si supraveghetoru-lui de circumscrip �tie. Totu �si, Luke spu-ne: „Ne-am dat seama ca ıi invitam la noidoar pe cei care ne erau apropia �ti”. Cumau reu �sit Luke �si so �tia sa sa faca ımbu-nata �tiri?

18 Luke �si so �tia sa �si-au schimbat mo-dul de gandire dupa ce au reflectat la cu-vintele lui Isus: „Daca ıi iubi �ti pe ceicare va iubesc, ce rasplata ave �ti?”. (Mat.5:45-47) Ei au ın �teles ca trebuie sa-l imi-

17. De ce anume �si-au dat seama Luke �si so �tia sa?18. Cum au reu �sit Luke �si so �tia lui sa fie mai ospi-talieri?

te pe Iehova, care este generos fa �ta deto �ti. Astfel, au hotarat sa invite �si fra �tisau surori pe care nu-i invitasera nicio-data. Luke spune: „Acum ne bucuram deocazii ın care ne sim �tim cu to �tii zidi �ti �siıncuraja �ti”.

19 A �sadar, am vazut cum ne ajuta iubi-rea sa cautam pacea, sa fim impar �tiali �sisa aratam ospitalitate. Trebuie sa ınvin-gem orice sentiment negativ �si sa-i iubimpe colaboratorii no �stri profund, din ini-ma. Astfel, vom fi ferici �ti �si vom demon-stra ca suntem continuatori ai lui Isus.(Ioan 13:17, 35)

19. Cum demonstram ca suntem continuatori ai luiIsus?

��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 25: O sora ıncear-ca sa se ımpace cu o colaboratoare. Chiar dacanu reu �se �ste imediat, ea nu renun �ta.

ˆIn final, efor-

turile ei neobosite de a manifesta iubire dau rezul-tate; pagina 26: Un frate ın varsta se simte ig-norat de unii fra �ti �si surori din congrega �tie; pagina28: O sora care, la ınceput, a ezitat sa arate os-pitalitate �si-a schimbat modul de gandire, ceea cei-a adus multa bucurie.

CUM ESTE EVIDENT˘A IUBIREA NOASTR

˘A C

ˆAND:

˛ facem pace? ˛ suntem impar �tiali? ˛ aratam ospitalitate?

CˆANTAREA 88

Fa-ma sa- �ti cunosc caile!

30 TURNUL DE VEGHE

Biblia consemneaza ca, dupa ce madiani �tiil-au dus pe Iosif ın Egipt, patriarhul Iacob �sifamilia sa au plecat din Canaan �si s-au mu-tat ın Egipt. Ei s-au stabilit ın �tinutul Gosen,situat ın Delta Nilului. (Gen. 47:1, 6)

ˆIntrucat

israeli �tii ‘se ınmul �teau repede �si deveneautot mai puternici’, egiptenii au ajuns sa seteama de ei �si i-au facut sclavi. (Ex. 1:7-14)

Unii critici moderni pun la ındoiala aceas-ta relatare biblica, considerand-o mit. To-tu �si, exista dovezi care atesta ca semi �tii� autrait ın Egiptul antic ca sclavi.

De pilda, arheologii au scos la lumina rui-ne ale unor a �sezari stravechi din nordulEgiptului. Biblistul John Bimson spune ca,potrivit dovezilor, ın aceasta regiune dinnordul Egiptului au existat peste 20 de a �se-zari semitice.

ˆIn plus, egiptologul James

Hoffmeier consemneaza: „Aproximativ ıntreanii 1800 �si 1540 ı.e.n., ın Egipt a migrat obuna parte din popula �tia vorbitoare de se-mita din vestul Asiei”. El adauga: „Acesttimp coincide cu «epoca patriarhala» �si,

� Denumirea „semit” provine de la Sem, unul dintre ceitrei fii ai lui Noe. Se pare ca dintre descenden �tii lui Semfaceau parte elami �tii, asirienii, caldeenii timpurii, evreii,sirienii �si diverse triburi arabe.

prin urmare, corespunde perioadei �si eveni-mentelor descrise ın cartea Geneza”.

Alte dovezi provin din sudul Egiptului.Un papirus ce dateaza din perioada Rega-tului Mijlociu (cca 2000-1600 ı.e.n.) con �ti-ne numele sclavilor care au lucrat pe o pro-prietate din sudul Egiptului. Peste patruzecidintre aceste nume sunt semitice. Ace �stisclavi, sau servitori, lucrau ın bucatarie, �te-seau sau faceau alte munci. Hoffmeier re-marca: „

ˆIntrucat pe aceasta proprietate din

Tebaida [sudul Egiptului] lucrau peste pa-truzeci de semi �ti, se pare ca numarul semi-�tilor de pe teritoriul Egiptului, mai ales dinDelta, era considerabil”.

Arheologul David Rohl scrie ca unele din-tre numele sclavilor de pe lista „dau im-presia ca ar fi luate din paginile Bibliei”.De exemplu, fragmentele de papirus con-�tin nume care se aseamana cu numele Isa-har, A �ser �si �Sifra. (Ex. 1:3, 4, 15) „Acest lu-cru atesta ca, ın perioada respectiva, evreiierau sclavi ın Egipt”, concluzioneaza Rohl.

Biblistul John Bimson afirma: „Relatarilebiblice despre sclavia ın Egipt �si despreExod au un fundament istoric solid”.

V-A �TIˆINTREBAT?

Pe langa Biblie, ce alte dovezi atestasclavia evreilor ın Egipt?

MARTIE 2020 31

Printre numeroasele sarcini ale levi �tilor carenu erau preo �ti era �si aceea de a men �tine or-dinea �si siguran �ta. Ace �stia se aflau ın sub-ordinea comandantului garzii de la templu.Iata ce spune scriitorul evreu Filon despreındatoririle lor: „Unii dintre ei [dintre levi �ti]erau portari la intrarile ın templu, al �tii sta-teau ın zona templului, ın fa �ta sanctuarului,pentru a nu permite niciunei persoane ne-autorizate sa intre ın sanctuar inten �tionatsau din gre �seala. Al �tii patrulau de jur ım-prejurul templului, ın ture de zi �si de noapte,pentru a-l pazi”.

Aceste for �te de ordine erau la dispozi �tiaSanhedrinului, fiind singurele carora roma-nii le permiteau sa poarte arma.

Potrivit eruditului Joachim Jeremias, „cu-vintele rostite de Isus ın momentul arestarii,

�si anume ca zi de zi statuse ın templu �si ıi ın-va �tase pe oameni, �si totu �si nu fusese ares-tat (Mat. 26:55), devin �si mai clare. Isus nule-ar fi pus aceasta ıntrebare celor care auvenit sa-l aresteze daca ace �stia nu ar fi fa-cut parte din for �tele de ordine de la tem-plu”. Acela �si erudit considera ca barba �tiitrimi �si sa-l aresteze pe Isus ıntr-o ocazieanterioara faceau �si ei parte din for �tele deordine de la templu. (Ioan 7:32, 45, 46) Maitarziu, membrii Sanhedrinului i-au trimis pecomandantul garzii de la templu �si pe ca �ti-va solda �ti ca sa-i aduca pe apostoli ınaintealor. Se pare ca tot for �tele de ordine de latemplu au fost cele care l-au tarat pe apos-tolul Pavel afara din templu. (Fap. 4:1-3;5:17-27; 21:27-30)

ˆINTREB

˘ARI DE LA CITITORI

Din cine erau alcatuite for �tele de ordinede la templu �si care erau ındatoririle lor?

w2

0.0

3-M

19

12

04

The Watchtower (ISSN 0043-1087) March 2020˘ 2019WatchTower Bible and Tract Society of Pennsylvania.Printed in Germany.˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.

MATERIALE CE APARˆIN JW LIBRARY �SI PE JW.ORG

IMITA �TI-LE CREDIN �TA„Nu voi renun �ta la integritatea mea!”Cum ne poate ajuta relatarea biblica despreIov sa facem fa �ta necazurilor sau altorıncercari ale credin �tei?ˆIn JW Library, cauta la PUBLICA �TII˛ SERIIDE ARTICOLE ˛ IMITA �TI-LE CREDIN �TA.

Pe jw.org, cauta laˆINV

˘A �T

˘ATURI BIBLICE ˛

CREDIN �TAˆIN DUMNEZEU ˛ IMITA �TI-LE

CREDIN �TA.

OPERA UNUI PROIECTANT?Sim �tul olfactiv al caineluiCe caracteristici ale sim �tului olfactiv alcainelui i-au inspirat pe oamenii de �stiin �ta?ˆIn JW Library, cauta la PUBLICA �TII˛ SERIIDE ARTICOLE ˛ OPERA UNUI PROIECTANT?

Pe jw.org, cauta laˆINV

˘A �T

˘ATURI BIBLICE ˛

�STIIN �TA & BIBLIA˛ OPERA UNUIPROIECTANT?

Accesa �ti site-ul jw.org˙ sau scana �ti acest cod

s

34567March 2020 � Vol. 141, No. 4 ROMANIAN

Aceasta publica �tie nu se comercializeaza. Ea este distribuitaın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus �tinute prindona �tii. Pentru a face o dona �tie, va rugam sa accesa �ti donate.jw.org.

Daca nu exista alta indica �tie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

IMAGINEA DE PE COPERT˘A:

ˆIn noaptea dinaintea mor �tii sale,Isus le-a spus apostolilor ca era foarteimportant sa manifeste iubire (Vezi articolulde studiu 13, paragrafele 1 �si 2)

ˆIN ACEST NUM

˘AR

�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 10: saptamana 4-10 mai 2Iubirea �si recuno �stin �ta pentru Iehovate vor ındemna sa te botezi�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 11: saptamana 11-17 mai 8E �sti pregatit pentru botez?�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

RELATARE AUTOBIOGRAFIC˘A 14

„Iata-ne! Trimite-ne!”�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 12: saptamana 18-24 mai 18Cand este timpul pentru a vorbi?�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 13: saptamana 25-31 mai 24Iubi �ti-va profund unii pe al �tii�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

V-A �TIˆINTREBAT? 30

Pe langa Biblie, ce alte dovezi atestasclavia evreilor ın Egipt?�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������ˆINTREB

˘ARI DE LA CITITORI 31