Experimentele s-au desfăşurat concomi- tent cu săpăturile arheologice de la Păuleni Ciuc – Ciomortan, în lunile august şi septem- brie ale anului 2006. Aşezarea preistorică de la Păuleni Ciuc este cunoscută sub numele de Ciomortan sau Şoimeni. Staţiunea se află la circa 8 km nord- est de oraşul Miercurea-Ciuc şi la circa 1 km nord - est de satul Şoimeni, în locul numit de localnici Várdomb (Dâmbul Cetăţii). Aşezarea are forma ovală, cu suprafaţa de circa 60 m (nord - sud) x 90 m (est - vest). Amplasarea sitului în acest punct a fost bine aleasă de către comunităţile preistorice. Aşezarea este bine ascunsă între dealurile de pe versantul vestic al Munţilor Ciucului şi oferă o bună vizibilitate asupra Depresiunii Ciucului. Aşezarea a fost descoperită în perioada interbelică de Al. Ferenczi care a inclus-o în repertoriul cetăţilor dacice din Transilvania. Între anii 1956, 1960 şi 1967 aici a efectuat cercetări arheologice Székely Zoltán 1 . Aşezarea a fost locuită în perioada timpurie a epocii cuprului (culturile Cucuteni-Ariuşd şi Bodrogkeresztur), perioada târzie a ei (Cultura Coţofeni), şi în epoca bronzului mijlociu (culturile Costişa - Ciomortan şi Wietenberg). Din 1999, cercetările arheologice au fost coordonate de Valerii Kavruk 2 . Modele de vatră cu pavaj din pietre descoperite la Păuleni Ciuc-Ciomortan. Locuirea eneolitică Cucuteni-Ariuşd Locuinţa 4. Înainte de construirea vetrei a avut loc o adâncire în stratul eneolitic (humus vechi), după care s-a aranjat un strat de pietre plate (pavaj). Vatra avea forma cir- culară cu diametrul de circa 2 – 2,2 m (Pl. I 3,4). În jurul vetrei nu au fost descoperite resturile unor gropi, astfel încât să putem 67 ANGVSTIA, 12, 2008, Arheologie, pag. 67-78 Arheologie experimentală. Construirea unei instalaţii de foc (vatră) după modelul celor descoperite la Păuleni Ciuc - Ciomortan "Dâmbul Cetăţii", jud. Harghita Cuvinte cheie: Transilvania, eneolitic, arheologie experimentală, instalaţii de foc, vatră Key words: Transylvania, Eneolithic, experimental archaeology, fire installations, hearth Abstract The experiments took place simultaneously with the archaeological researches from Păuleni Ciuc – Ciomortan, in August and September 2006. Our experiments consisted in the construction of a fire installation (hearth with a stone made pavement) and its uti- lization inside the archaeological camp, both for heating and food preparing. Clay. The clay was identified near the settlement, on the shore of Nyirpataka brook. The clay was yellow and it con- tained a lot of impurities (grit, mud, etc). The stones (the hearth’s pavement). The hearth’s pavement belonging to Cucuteni-Ariuşd settlements, discovered and researched in 2006 (25, 26 and 27 Complexes) was disassembled; some of the stones from the pavement were brought in the camp to be used in our experiment. The wood. Nearby the settlement there is a coniferous forest (fir tree, spruce fir, pine). Although we are at an altitude of over 800 m yet, the fir forest is preponderant. After obtaining a flat surface on the ground the stones from the heart’s pavement were arranged. The stones were arranged in a circular shape with the diameter of about 1 m (the pavement’s bulkiness did not pass over 0,2m). The next day the clay was placed uniformly over the stone made pavement so that all of the stones to be covered. As a matter of fact a part of the daub reached over to the ground at the edge of the hearth. On the fourth day, we placed on the hearth a great quantity of fuel compound from fir and fir tree wood, splited from tree trunks. The wood was burnt until the hearth’s surface became hard. The fire installation (the hearth). Based on this experiment we noticed the fact that hearths constructed this way keep the heat around them much better. The ember is very well kept until the next day, when one can make the fire only by putting some dry wood over the coals from the ashes remained on the hearth. Fruits, vegetables and “bread” (flour mixed with water and salt) were cooked on the hearth, by simply moving the ember from one side to the other, with the purpose of being consumed inside the camp. The fact that the cucutenians preferred this type of hearths with pavement is due to the fact that summer nights (but especially the winter one’s) in the Ciuc Valley are cool, and in order to keep the heat for a longer period of time this kind of constructions were needed. We intend to use this hearth in our future archaeological campaign. www.cimec.ro / www.mncr.ro
Transcript
Experimentele s-au desfăşurat concomi-tent cu săpăturile arheologice de la PăuleniCiuc – Ciomortan, în lunile august şi septem-brie ale anului 2006.
Aşezarea preistorică de la Păuleni Ciuc estecunoscută sub numele de Ciomortan sauŞoimeni. Staţiunea se află la circa 8 km nord-est de oraşul Miercurea-Ciuc şi la circa 1 kmnord - est de satul Şoimeni, în locul numit delocalnici Várdomb (Dâmbul Cetăţii).
Aşezarea are forma ovală, cu suprafaţa decirca 60 m (nord - sud) x 90 m (est - vest).Amplasarea sitului în acest punct a fost binealeasă de către comunităţile preistorice.Aşezarea este bine ascunsă între dealurile depe versantul vestic al Munţilor Ciucului şi oferăo bună vizibilitate asupra Depresiunii Ciucului.
Aşezarea a fost descoperită în perioadainterbelică de Al. Ferenczi care a inclus-o înrepertoriul cetăţilor dacice din Transilvania.Între anii 1956, 1960 şi 1967 aici a efectuatcercetări arheologice Székely Zoltán1.
Aşezarea a fost locuită în perioada timpuriea epocii cuprului (culturile Cucuteni-Ariuşd şiBodrogkeresztur), perioada târzie a ei(Cultura Coţofeni), şi în epoca bronzuluimijlociu (culturile Costişa - Ciomortan şiWietenberg).
Din 1999, cercetările arheologice au fostcoordonate de Valerii Kavruk2.
Modele de vatră cu pavaj din pietredescoperite la Păuleni Ciuc-Ciomortan.
Locuirea eneolitică Cucuteni-AriuşdLocuinţa 4. Înainte de construirea vetrei
a avut loc o adâncire în stratul eneolitic(humus vechi), după care s-a aranjat un stratde pietre plate (pavaj). Vatra avea forma cir-culară cu diametrul de circa 2 – 2,2 m (Pl. I3,4). În jurul vetrei nu au fost descoperiteresturile unor gropi, astfel încât să putem
67
ANGVSTIA, 12, 2008, Arheologie, pag. 67-78
Arheologie experimentală.Construirea unei instalaţii de foc (vatră) după modelul celor descoperite la
Cuvinte cheie: Transilvania, eneolitic, arheologie experimentală, instalaţii de foc, vatră Key words: Transylvania, Eneolithic, experimental archaeology, fire installations, hearth
AbstractThe experiments took place simultaneously with the archaeological researches from Păuleni Ciuc – Ciomortan, in
August and September 2006. Our experiments consisted in the construction of a fire installation (hearth with a stone made pavement) and its uti-
lization inside the archaeological camp, both for heating and food preparing.Clay. The clay was identified near the settlement, on the shore of Nyirpataka brook. The clay was yellow and it con-
tained a lot of impurities (grit, mud, etc).The stones (the hearth’s pavement). The hearth’s pavement belonging to Cucuteni-Ariuşd settlements, discovered
and researched in 2006 (25, 26 and 27 Complexes) was disassembled; some of the stones from the pavement werebrought in the camp to be used in our experiment.
The wood. Nearby the settlement there is a coniferous forest (fir tree, spruce fir, pine). Although we are at analtitude of over 800 m yet, the fir forest is preponderant.
After obtaining a flat surface on the ground the stones from the heart’s pavement were arranged. The stones werearranged in a circular shape with the diameter of about 1 m (the pavement’s bulkiness did not pass over 0,2m).
The next day the clay was placed uniformly over the stone made pavement so that all of the stones to be covered.As a matter of fact a part of the daub reached over to the ground at the edge of the hearth.
On the fourth day, we placed on the hearth a great quantity of fuel compound from fir and fir tree wood, splited fromtree trunks. The wood was burnt until the hearth’s surface became hard.
The fire installation (the hearth). Based on this experiment we noticed the fact that hearths constructed this waykeep the heat around them much better.
The ember is very well kept until the next day, when one can make the fire only by putting some dry wood over thecoals from the ashes remained on the hearth. Fruits, vegetables and “bread” (flour mixed with water and salt) werecooked on the hearth, by simply moving the ember from one side to the other, with the purpose of being consumedinside the camp.
The fact that the cucutenians preferred this type of hearths with pavement is due to the fact that summer nights(but especially the winter one’s) in the Ciuc Valley are cool, and in order to keep the heat for a longer period of timethis kind of constructions were needed.
We intend to use this hearth in our future archaeological campaign.
www.cimec.ro / www.mncr.ro
considera că vatra era acoperită de vreo con-strucţie. Probabil că vatra se afla sub cerulliber, cum se obişnuieşte, uneori, pentruvetrele de mari dimensiuni. În această situ-aţie nu mai poate fi vorba de o simplă vatrăfamilială, ci foarte probabil de o vatră deveghe a unor cete de vânători sau a celorcare păzeau animalele domestice3.
Locuinţa 16. Vatra a fost amenajată peun pavaj de pietre şi avea forma probabilcirculară, cu diametrul de peste 1,6 m. Vatraa fost construită ca şi în cazul Loc. 4, printr-oadâncire în nivelul eneolitic, reprezentat aicide dărâmăturile Loc. 5.
S-a păstrat puţin din partea superioară avetrei reprezentată de lutuiala fină. Pavajul înschimb a fost consistent având o grosime depeste 0,2 – 0,3 m fiind compus din pietreplate, desprinse probabil din stânca locală (Pl.I/2). În urma distrugerii, pietrele ce făceauparte din pavaj au fost bulversate4.
În spaţiul dintre Loc. 21 şi Loc. 24, au fostdescoperite resturile a două vetre. Prima eraamplasată parţial deasupra podelei acesteilocuinţe. Avea forma probabil rectangulară cudimensiunile de 1,4 x 1 m şi a fost formatădintr-o aglomerare de bolovani de piatră, dedimensiuni mari (Pl. I/5). A doua vatră a fostformată dintr-o aglomerare de pietre plate.Avea forma probabil rectangulară, cu dimen-siunea păstrată de 1 x 0,7 m (Pl. I/6).Grosimea păstrată a pavajului a fost de circa0,1 m. Lipitura fină a vetrei a fost distrusă dinvechime.
Epoca bronzului mijlociu. LocuireaWietenberg
Locuinţa 8. Pe nivelul de călcare, aproxi-mativ în centrul locuinţei, au fost descoperitedouă vetre de foc, de formă circulară, cusuprafaţa lutuită (Pl. I/7). Prima a fost ame-najată pe un pavaj din pietre şi fragmenteceramice (Pl. I/8), şi avea diametrul de 0,6 m5.
Locuinţa 10. Au fost descoperite douăvetre de foc, amplasate relativ în centrullocuinţei. Acestea au fost amenajate cu lipi-tură de lut fin, pe o structură de pietre şifragmente ceramice. Prima este păstratăfragmentar, din resturile de praf de lipiturăs-a reconstituit forma circulară, cu diametrulde 0,6 m. A doua vatră era situată la sudde prima şi avea forma circulară cu diametrulde 1,1 m6.
Arheologia experimentalăÎn România arheologia experimentală a
fost foarte puţin utilizată, deşi poate oferiexplicaţii şi sugera interpretări asuprafrecventelor enigme întâlnite în cursul săpă-turilor. Cu ani în urmă, pe câteva şantiere, aufost efectuate câteva experimente care, însă,s-au limitat la modelarea şi arderea ceramicii.La Poduri, pentru prima dată s-a realizat untopor de piatră şi a fost construită o locuinţădupă modelul celor cunoscute în arealul com-plexului cultural Cucuteni7.
La Cucuteni, în cadrul Parcului ArheologicExperimental, au fost realizate unelte şilocuinţe8. În 2004 s-au împlinit 120 de ani dela descoperirea culturii Cucuteni. La Piatra-Neamţ, în cadrul Simpozionului Internaţional„Cucuteni 120 de ani de cercetări – TimpulBilanţului” s-au reunit majoritatea specia-liştilor din ţară şi din străinătate, preocupaţide această cultură. Aceştia au fost invitaţi laCucuteni, unde s-au realizat o serie de experi-mente care au încercat să acopere aproapetoate aspectele vieţii materiale eneolitice(producerea hranei, a sării, conservarea pro-duselor, etc.). Cu această ocazie au fostincendiate intenţionat două locuinţe constru-ite după modelul celor cucuteniene.
Un studiu amplu denumit „Reconstituireatehnologiilor şi instalaţiilor preistorice deardere a ceramicii” a fost realizat de drd.Felix-Adrian Tencariu, de la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iaşi. Experimentele s-au desfăşu-rat la Cucuteni şi Isaia, concomitent cu săpă-turile arheologice din campaniile 2003 şi2004. Raportul de cercetare al autorului secompune din două părţi distincte, determi-nate de cele două obiective fundamentale aleproiectului. În primul rând, a fost cercetatăliteratura de specialitate arheologică şi etno-grafică, în vederea centralizării tehnicilor şitehnologiilor preistorice şi tradiţionale deardere a ceramicii, şi, în al doilea rând, obiec-tivul fundamental, reconstituirea lor pe caleexperimentală9.
Experimentele noastre Experimentele noastre au constat în con-
struirea unei instalaţii de foc (vatră cu pavajdin pietre) şi utilizarea ei în cadrul tabereiarheologice pentru încălzit, arderea ceramiciişi pregătirea hranei.
68
DAN BUZEA, MIRELA COTRUţă, BJÖRN BRIEWIG
www.cimec.ro / www.mncr.ro
Materiale utilizateLutul. Lutul a fost identificat în apropierea
aşezării, pe malul pârâului Nyirpataka (Pl.I/1). Lutul era de culoare galbenă şi conţineamulte impurităţi (pietricele, nămol, etc.).Lutul a fost transportat în tabără cu ajutorulrecipientelor din plastic. Lutul a fost depozitatcâteva zile într-un recipient mare din plastic(băiţă) plin cu apă şi ţinut la „dospit”(Pl. III/1,2). Din când în când, acesta erafrământat cu mâinile, picioarele şi cu uneltelemoderne (hârleţ sau lopată). Cu ocazia aces-tui experiment s-a considerat necesar săluăm lutul din imediata apropiere a aşezării.Nu au fost căutate alte surse de lut din zonă(acest lucru va fi realizat cu ocazia experi-mentelor viitoare).
Apa necesară experimentului a fost luatădin pârâul Nyirpataka, care cu siguranţăreprezenta principala sursă de apă şi în preis-torie. În zilele noastre localnicii din comunaPăuleni - Ciuc sunt alimentaţi cu apa acestuipârâu, care este de calitate foarte bună.
Lutul utilizat la lutuiala (făţuirea) vetrei afost amestecat cu nisip de râu (adus tot dinapropiere) şi cu cenuşă (din vechea vatră ataberei arheologice).
Înainte de a fi amestecat lutul pentru con-struirea vetrei de foc, o cantitate mică de luta fost recoltată separat (circa 1 kg) în vede-rea confecţionării unor vase ceramice. Pentruacesta s-au folosit ca degresanţi, nisipul şicioburile pisate.
Pietrele (pavajul vetrei). Pavajul vetreloraparţinând locuirii Cucuteni-Ariuşd, descope-rite şi cercetate în anul 2006 (Complexele 25,26 şi 27) a fost demontat, o parte dintrepietrele din pavaj au fost aduse în tabără sprea fi folosite în cadrul experimentului nostru.Pietrele recoltate au diferite dimensiuni şiforme, unele fiind plate (desprinse probabildin stânca locală) iar celelalte erau relativrotunde (probabil bolovani de râu).
Lemnul. În apropierea aşezării sunt păduride conifere (brad, molid, pin). Deşi ne aflămla altitudinea de peste 800 m totuşi pădurilede conifere sunt preponderente. Abia la cotade peste 900 m îşi fac prezenţa şi pădurile defoioase, în special de fag. Fiind o zonă depre-sionară apar aceste inversiuni ale dispuneriipădurilor.
În cadrul experimentelor noastre pentruproducerea şi alimentarea focului au fost uti-lizate atât lemne uscate cât şi verzi.
Construirea vetreiLocul unde a fost amenajată noua vatră se
află în apropierea taberei arheologice.Deoarece terenul prezenta o pantă uşoară, afost nevoie de o nivelare a terenului (nive-larea s-a efectuat cu unelte moderne, lopataşi hârleţul) (Pl.II/1,2).
După obţinerea suprafeţei plate a terenuluis-au aranjat pietrele din pavajul vetrei.Pietrele au fost aranjate în formă circulară cudiametrul de circa 1 m (grosimea pavajului nudepăşea 0,2 m). Spaţiul dintre pietre rămasliber a fost umplut cu pământ (Pl.II/3-7).Pământul dintre pavajul vetrei a fost stropitcu apă şi s-a lăsat o zi să se usuce la soare(Pl.II/8).
A doua zi lutul a fost aşezat uniform pestepavajul din pietre astfel încât acestea să fieacoperite în întregime. Practic o parte dinlutuială a ajuns spre marginea vetrei până pepământ (Pl.III/3,4). Într-o primă etapă, nive-larea suprafeţei vetrei s-a realizat doar cumâinile (Pl.III/5). S-a observat faptul că lutu-iala vetrei nu are aspectul dorit (nu este fină).Ne-am hotărât să pregătim o cantitate de lutfără impurităţi pe care l-am amestecat numaicu nisip fin. Acesta a fost aplicat peste parteasuperioară a vetrei şi a fost bine netezit cu obucată de lemn uscat (spatulă din lemn debrad) (Pl.III/6). După netezire vatra a fostlăsată o zi să se usuce la soare.
A treia zi, pe vatră s-a amenajat o gră-madă de combustibil uşor (format din cren-guţe uscate de brad şi molid) care au fostarse (Pl.III/7,8). Deoarece focul nu acopereaîntreaga suprafaţă a vetrei, jarul a fost mutatcu ajutorul unor beţe de lemn verde (crud).Acest procedeu de mutare a focului pe toatăsuprafaţa vetrei s-a realizat pe parcursul uneizile întregi.
A patra zi, pe vatră s-a aşezat o cantitatemare de combustibil format din lemne debrad şi molid, tăiate din trunchiuri de copaci(Pl.IV/1). Lemnele au fost arse până cândsuprafaţa vetrei a devenit tare (Pl.IV/2). S-aobservat faptul că lutuiala vetrei s-a crăpat pealocuri şi a luat forma „fagurilor de miere” saua „mozaicului” aşa cum au fost şi vetreledescoperite in situ în urma cercetărilor arhe-ologice.
Practic, după amenajarea acestei vetre cupavaj din pietre, cealaltă vatră utilizată pânăatunci în tabără (fără pavaj) a fost abandonată.
69
Arheologie experimentală. Construirea unei instalaţii de foc (vatră) ...
www.cimec.ro / www.mncr.ro
Utilizarea vetrei. Experimente auxiliareConfecţionarea ceramicii. După ce impurităţile din lut au fost elimi-
nate, acesta a fost bine frământat şi ameste-cat cu nisip fin şi cioburi pisate foarte mărunt.Doar cinci persoane dintre cei rămaşi întabăra arheologică au trecut la confec-ţionarea vaselor şi obiectelor ceramice.Trebuie să menţionăm faptul că pentru patrudintre cei interesaţi să modeleze manualceramica, această „meserie” era practicatăpentru prima dată în viaţa lor.
Fiecare dintre noi am încercat să realizămatât forme cât mai simple (pahare tronconicesau cupe) dar şi unele mai complexe (o amu-letă şi un idol antropomorf). Toate acestepiese au fost realizate prin modelarea manu-ală a unei singure bucăţi de lut (Pl.IV/3,4).
Uniformitatea grosimii pereţilor vaselor afost realizată cu ajutorul mâinii umezite.Toate piesele ceramice au fost apoi binenetezite şi ţinute afară câteva ore să seusuce. După uscare s-a trecut la netezirea lor.Unele piese au fost decorate cu incizii, reali-zate cu unelte ascuţite, confecţionate dinlemn sau os (Pl.IV/5). Motivele ornamentaleau fost formate din linii simple, benzi incizate,împunsături şi din linii excizate.
Datorită faptului că ne apropiam de sfârşi-tul campaniei arheologice, după etapa deornamentare a ceramicii, toate obiectele aufost lăsate afară să se usuce (Pl.IV/6).Uscarea obiectelor a fost una rapidă,deoarece au fost ţinute afară fără a fi feritede soare, vânt sau umezeala puternică.
Activitatea de lustruire a vaselor (în scopestetic dar şi practic) a fost realizată după ceobiectele s-au uscat. Pereţii vaselor au fostuşor umeziţi din când în când iar apoi cu aju-torul unor pietre fine şi a unor „lustruitoare”confecţionate de noi din crengi de brad, toateobiectele au fost lustruite. Activitatea de lus-truire s-a desfăşurat seara, în jurul vetrei defoc, pe parcursul mai multor ore de lucru(Pl.VI/2). Calitatea lustruirii a fost dată deîndemânarea fiecăruia dintre noi, unele pieseau căpătat „aspect metalic” iar altele aurămas doar bine netezite (Pl.VI/3).
Pentru a utiliza vatra construită am decisca într-o ultimă etapă să ardem în aer libertoate obiectele confecţionate. În acest scop,pe vatra construită s-a adus o cantitate marede combustibil formată din lemn de conifere(brad şi molid) şi arse pentru a se obţine ocantitate mare de jar (Pl.VI/1).
După 2-3 ore în care focul a fost alimentatcu lemne s-a obţinut o cantitate consideratăde noi suficientă pentru a începe ardereaobiectelor (Pl.VI/4). Într-o parte a vetrei jarula fost dat cu un băţ la o parte iar un pahar(cu fundul sferic şi gura dreaptă) a fost depuspe vatră, cu gura în jos, pentru a observacum este arderea. Celelalte piese şi vase, aufost aruncate direct în jar. Fiind piese de micidimensiuni acestea nu s-au spart.
După aproximativ 1 oră, s-a observat căvasele au devenit incandescente. Noaptea, înjurul vetrei, echipa a alimentat permanentvatra cu lemne. Vasele au fost lăsate în jarpână a doua zi dimineaţa (Pl.VI/5).
Toate lemnele au ars, peste obiecteleceramice s-a format un strat gros de jar şicenuşă. Am încercat să scoatem obiecteleceramice cu mâna, dar a fost imposibildeoarece erau încă incandescente. Totuşi cuajutorul unor beţe, s-a reuşit scoatereapieselor ce au fost lăsate apoi la răcit, înapropierea vetrei (Pl.VI/6). O singură piesă s-a spart în timpul arderii, şi anume un idolantropomorf (modelat dintr-o singură bucatăde lut, cu picioarele lipite între ele, braţeledispuse în cruce, gâtul subţire şi capul plat deformă rotundă). Piesa s-a rupt în zona gâtu-lui, capul fiind greu de găsit printre resturilede jar şi cenuşă.
Arheologic, s-a observat că majoritateaidolilor antropomorfi descoperiţi în aşezărileculturii Cucuteni-Ariuşd-Tripolie, au capul ruptdin vechime10. Arderea idolilor este de obiceiuna oxidantă, nu excludem posibilitatea ca întrecut să se fi făcut în aer liber, chiar pe vetre.
Vasele ceramice realizate prezentau oardere destul de bună şi aveau culoarea brun-deschisă (unele chiar brun-gălbuie), doarpaharul cu fundul sferic ce a fost depus cugura pe vatră avea interiorul de culoarenegricioasă.
În momentul umplerii acestor pahare cuapă, s-a observat că pereţii s-au îmbibat ime-diat. Chiar dacă, funcţional, ceramica realiza-tă de noi nu a putut fi utilizată (în special laconsumul lichidelor), sub aspect decorativaceasta a reprezentat un succes, având învedere că acest experiment a fost realizat deechipa noastră pentru prima dată, fără însă adeţine cunoştinţe despre arta olăritului.
Compoziţia argilelor variază de la o zonăgeografică la alta, existenţa unor alte sub-stanţe în compoziţie, în afara celor de bază(bioxid de aluminiu, bioxid de siliciu şi apămoleculară), dau acesteia diferite caracteris-
70
DAN BUZEA, MIRELA COTRUţă, BJÖRN BRIEWIG
www.cimec.ro / www.mncr.ro
tici legate de plasticitate, culoare şi tempe-ratură de ardere11.
Acest tip de ardere a fost încercat în cadrulaltor experimente arheologice. Arderea în aerliber, mai curând presupusă, deoarece nu sepoate preciza dacă vetrele de foc, foartefrecvente, au avut şi acest rol, prezintăimpedimentul că este influenţată direct decondiţiile atmosferice, rezultând o arderediferită, atât între vasele unei şarje, cât şi peo singură piesă, în funcţie de poziţia ei în foc.Am aşezat câteva vase pe o vatră, le-amacoperit cu lemne şi le-am ars timp de aproxi-mativ trei ore, alimentând mereu focul. Dupăaproximativ o oră, vasele au devenit incan-descente, dar deja o bună parte din ele eraucrăpate sau sparte. La terminarea arderii, amconstatat că numai aproximativ un sfert dinnumărul total de vase au rămas intacte, restulfiind rebuturi, fie datorită unor vicii de fabri-care, fie datorită creşterii prea bruşte saufluctuaţiilor prea mari ale temperaturii. Celeîntregi prezentau o ardere destul de bună,având culori diferite, negru, cenuşiu, maro şichiar pete roşii12.
În orice caz, în cultura Cucuteni se atingeapogeul cunoştinţelor tehnice în domeniultehnologiei ceramicii, deci şi în cel al arderiiei. Spunem acest lucru gândindu-ne numai lafaptul că de-a lungul evoluţiei tehnicii în isto-rie, până la inventarea cuptorului electric, înafară de materialele de construcţie, tipul decuptor de ardere a ceramicii cu două cameredispuse pe verticală, cu grătar, a rămas ace-laşi, fiind folosit şi astăzi de către meşteriiolari tradiţionali13.
Pregătirea hraneiLegumele şi fructele au fost coapte direct
pe vatră prin simpla mutare a jarului dintr-oparte în alta a vetrei, cu ajutorul unui băţ.
Din sat, pentru a coace pâine, a fost achizi-ţionată o cantitate de circa 2 kilograme degrâu. Acesta trebuia în primul rând să fiemăcinat (Pl. IV/7,8). Măcinarea grâului s-arealizat cu ajutorul unor unelte originale(râşniţe şi pisătoare sau frecătoare)descoperite în complexele aparţinând locuiriieneolitice Cucuteni-Ariuşd-Tripolie.
Cu ajutorul acestor râşniţe din piatră şi alpisătoarelor (Pl. V/1), două femei au reuşitdupă aproape patru ore de lucru, să macine ocantitate de aproximativ o jumătate de kilo-gram de făină, amestecată cu tărâţă. Aceastăactivitate s-a dovedit a fi una chinuitoare,fiind urmată în ambele cazuri de febră mus-culară şi de cojirea pieli de pe mâini.
Făina cu tărâţă, a fost amestecată apoiîntr-un vas cu apă şi cu sare (Pl. V/2),obţinându-se mai multe „turte” plate, deformă rotundă (Pl. V/3,4).
Aceste „turte” au fost puse apoi pe vatrabine încinsă fiind ţinute la copt aproximativ ojumătate de oră (Pl. V/5). Din când în cândacestea au fost întoarse cu ajutorul uneipalete din lemn (Pl. V/6). Odată coapte,„turtele” au fost consumate de către membriiechipei de cercetare, fiind considerate foartegustoase (Pl. V/7,8).
Observaţii preliminare.Instalaţia de foc (vatra). În urma acestui
experiment s-a observat faptul că vetrele ast-fel construite păstrează mult mai bine căldu-ra în jurul lor.
Jarul se păstrează bine până a doua zicând se poate face focul, doar aruncând câte-va lemne uscate peste cărbunii din cenuşarămasă în vatră.
Pe vatră au fost gătite legume, fructe şi„turte” (făină amestecată cu apă şi sare) pen-tru consumul din cadrul taberei, prin simplamutare a jarului dintr-o parte în alta a vetrei.
În timpul ploios, lângă vatră, ziua şinoaptea se adăpostea şi dormea câineletaberei, deoarece acolo era mai cald.
Faptul că cucutenienii au preferat astfel devetre cu pavaj se datorează faptului că nopţilede vară (dar mai ales cele de iarnă) înDepresiunea Ciucului sunt răcoroase, iar pen-tru a păstra căldura mai mult timp, era nevoiede astfel de amenajări.
Chiar şi noi, cu toate echipamentelemoderne de care dispunem, am preferatacest tip de vatră, atât pentru încălzit cât şipentru gătit.
La terminarea campaniei arheologice, înluna septembrie a anului 2006, cenuşa dinjurul vetrei a fost împrăştiată iar vatra a fostacoperită cu gazon (pământ cu iarbă dinstratul vegetal) pentru a urmări comporta-mentul ei în timp (Pl. VI/7, 8).
Intenţionăm ca în campania arheologicăviitoare să reutilizăm această vatră.
Pregătirea hranei.Intenţionăm ca în campania arheologică
viitoare, să măcinăm o cantitate de grâu multmai mare, din care să obţinem făina necesarăpregătirii pâinii sau a lipiilor. Măcinatul grâuluise va realiza cu o râşniţă de mari dimensiuni(60x40x20 cm) ce a fost descoperită într-olocuinţă eneolitică. Suprafaţa acestei râşniţeeste concavă, rezultată în urma utilizării
71
Arheologie experimentală. Construirea unei instalaţii de foc (vatră) ...
www.cimec.ro / www.mncr.ro
72
DAN BUZEA, MIRELA COTRUţă, BJÖRN BRIEWIG
Anghel 1998ANGHEL D., Aspecte generale ale tehnologiei prelucrării
ceramicii. În: BCSS, Alba Iulia (1998), 133 – 139.Anghel 1998aANGHEL D., Influenţa condiţiilor de ardere asupra
ceramicii. În: BCSS, Alba Iulia (2000), 171 – 171.Cavruc 2000CAVRUC V., Noi cercetări în aşezarea de la Păuleni
(1999 - 2000). În: Angustia, 5, Sfântu Gheorghe (2000),93 -102.
Cavruc 2000aCAVRUC V., Repertoriul Arheologic al judeţului
Harghita. Sfântu Gheorghe (2000).Cavruc 2001CAVRUC V., Legături între Moldova şi S-E Transilvaniei
în bronzul mijlociu. În: Cultura Costişa în contextul epociibronzului din România. Piatra Neamţ (2001), 55-75; 120-128.
Cavruc 2002CAVRUC V., Noi consideraţii privind grupul Ciomortan.
În: Angustia, 7, Arheologie, Sfântu Gheorghe (2002), 89-98.
Cavruc 2003CAVRUC V., Păuleni-Ciomortan. În: Noi Descoperiri
arheologice în sud-estul Transilvaniei. Catalog deExpoziţie, Sfântu Gheorghe (2003), 129-149.
Cavruc 2005CAVRUC V., The Ciomortan Group in the light of New-
Researches. În: Marmatia, 8/1, Baia Mare (2005), 81-123.
repetate în trecut. Vom utiliza şi pisătoare demână de dimensiuni mai mari, pentru a aveaspor la măcinat. Vom folosi doar făina curată,separată de tărâţă.
Considerăm utilă încercarea noastră deproducere a “pâinii” cu ajutorul uneltelor şimetodelor din trecut. Datorită faptului că în
toate locuinţele eneolitice cercetate la PăuleniCiuc – Ciomortan, au fost descoperite foartemulte râşniţe şi pisătoare (unele întregi iaraltele păstrate fragmentar), putem afirma căaceastă activitate era una extrem de impor-tantă în cadrul aşezărilor cucuteniene.
Dan BUZEAMirela COTRUŢĂBjörn BRIEWIG
www.cimec.ro / www.mncr.ro
73
Arheologie experimentală. Construirea unei instalaţii de foc (vatră) ...
Wietenberg) 1. Vedere generală a aşezării (vedere dinspre est); 2. Loc. 16. Vatră cu pavaj din pietre; 3, 4. Loc. 4. Pietre din pava-
jul vetrei; 5. Loc. 24. Instalaţia de foc din apropierea locuinţei; 6. Vatră cu pavaj din pietre; 7. Loc. 8 – locuinţă cu douăvetre; 8. Loc. 8 – pavajul din pietre al vetrei nr. 1
Culture)1. General view upon the site (view from the east); 2. House no. 16 - Hearth with stone made pavement; 3, 4. House
no. 4 – stones from the heart’s pavement; 5. House no. 24 – fire installation close to the house; 6. Traces of the hearthwith stone made pavement; 7. House no. 8 with two fire hearths; 8. House no. 8 – stone made pavement of the hearthno. 1.
www.cimec.ro / www.mncr.ro
74
DAN BUZEA, MIRELA COTRUţă, BJÖRN BRIEWIG
Planşa II. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita1. Localizarea vetrei în tabăra arheologică; 2. Nivelarea terenului; 3 – 8. Amenajarea pavajului din pietre al vetrei
Plate II. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, Harghita County1. The hearth’s location in the archaeological camp; 2. The ground levelling; 3 – 8. Arranging the hearth’s stone made
pavement
www.cimec.ro / www.mncr.ro
75
Arheologie experimentală. Construirea unei instalaţii de foc (vatră) ...
Planşa III. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita1, 2. Pregătirea lutului; 3 – 5. Acoperirea pietrelor cu un strat de lut; 6. Netezirea vetrei; 7-8. Arderea lemnelor pe
vatrăPlate III. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, Harghita County
1, 2. The preparation of the clay; 3 – 5. Covering the stone made pavement with a clay stratum; 6. Smoothing thehearth; 7, 8. Wood burning on the hearth
www.cimec.ro / www.mncr.ro
76
DAN BUZEA, MIRELA COTRUţă, BJÖRN BRIEWIG
Planşa IV. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita1, 2. Arderea lemnelor pe vatră; 3-5. Decorarea vaselor ceramice; 6 – uscarea naturală a vaselor ceramice; 7-8.
Măcinarea manuală a grâului cu ajutorul râşniţelor de piatrăPlate IV. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, Harghita County
1, 2. Burning wood and spreading it all over the hearth; 3 – 5. The decoration of the pottery; 6. The natural dryingof the pottery; 7, 8. The manual grinding of the wheat by using the grinder
www.cimec.ro / www.mncr.ro
77
Arheologie experimentală. Construirea unei instalaţii de foc (vatră) ...
Planşa V. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita1. Obţinerea manuală a făinei; 2. Pregătirea aluatului (faină amestecată cu sare); 3, 4. Pregatirea pâinii; 5, 6.
Coacerea pâinii pe vatră; 7. Pâinea coaptă; 8. Gustarea pâiniiPlate V. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, Harghita County
1. The manual grinding of the wheat and obtaining flour; 2. Dough preparation (flour mixed with salt); 3, 4. Theobtained bread; 5, 6. Bread baking on the hearth; 7. Baked bread; 8. Bread tasting
www.cimec.ro / www.mncr.ro
78
DAN BUZEA, MIRELA COTRUţă, BJÖRN BRIEWIG
Planşa VI. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita1-3. Activitatea de lustruire a ceramicii; 4. Pregătirea vetrei pentru arderea vaselor din lut; 5. Arderea vaselor din lut
pe vatră; 6. Ceramica obţinută în urma experimentului; 7. Curăţirea vetrei de cenuşă; 8. Conservarea vetrei şi acoperireacu pământ la finalul taberei arheologice.
Plate VI. Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, Harghita County1-3. The activity of pottery polishing took place around the hearth; 4. The hearth’s preparation for the pottery burn-
ing; 5. Burnt pottery on the hearth; 6. Pottery obtained as a result of the experiment; 7. Fire hearth after the ash wasremoved; 8. The hearth preservation after our team departed from the archaeological camp.
