+ All Categories
Home > Documents > Vatra Noua 179-180

Vatra Noua 179-180

Date post: 04-Dec-2015
Category:
Upload: valentinbugariu
View: 45 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Revistă a comunității din Giarmata Vii
16
Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 179-180 • iulie-august 2015 PAG. 8-9 PAG. 12 Invitatie , Duminică, septembrie 201 , va avea loc sărbătorirea 6 5 H r a m u l u i B i s e r i c i i O r t o d o x e G i a r m a t a V i i Ü b e r l a n d ș i t r a d i ţ i o n a l a R u g ă B ă n ă e a n ă . Cu această ocazie avem deosebita plăcere s vă invităm la manifestările prilejuite de aceste evenimente: ă 9,00 Sfânta Liturghie 12,00 Ceremonialul de Rugă 12,30 Deschiderea rugii de către naşii Diana şi Dobra Cristian Programul artistic va fi susţinut de formaţia condusă de Miron Surdea şi soliştii: Carmen Biruescu, Nelu Surdea, Ramona Sarchis, Alex Surdea şi Georgiana Lazăr 17,00 Joc şi bal la Căminul Cultural. În deschidere suită de dansuri susţinută de Ansamblul „Flori din câmpie”. V ă a ş t e p t ă m c u d r a g ! Organizatori PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL GHIRODA ZIUA UNIVERSALă A IEI SăRBăTORITă LA GIARMATA VII ÎNTÂLNIREA FIILOR SATULUI NAD㪠- o zi de neuitat -
Transcript

Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 179-180 • iulie-august 2015

pag. 8-9 pag. 12

Invitatie,

Duminică, septembrie 201 , va avea loc sărbătorirea6 5Hramului Bisericii Ortodoxe Giarmata Vii – Überland și tradiţionala Rugă Bănă�eană.

Cu această ocazie avem deosebita plăceres vă invităm la manifestările prilejuite de aceste evenimente:ă

9,00 Sfânta Liturghie12,00 Ceremonialul de Rugă12,30 Deschiderea rugii de către naşii Diana şi DobraCristian

Programul artistic va fi susţinut de formaţia condusă de Miron Surdea şi soliştii:Carmen Biruescu, Nelu Surdea, Ramona Sarchis, Alex Surdea şi Georgiana Lazăr

17,00 Joc şi bal la Căminul Cultural.În deschidere suită de dansuri susţinută de Ansamblul „Flori din câmpie”.

Vă aşteptăm cu drag!OrganizatoriPAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VIIPRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL GHIRODA

Ziua universală a iei

sărbătorită la giarmata vii

ÎntÂlnirea fiilor satului

nadăŞ- o zi de neuitat -

vatră nouă nr. 179-180 iulie-august 20152În drumul de la Hanovra la Stutt-

gart facem un ocol de circa 100 de km spre a-l întâlni pe omologul lui Lauer în firma Rhône-Poulenc pentru Germania de Nord, Dr. Heinrich Gräp-pel. Am ajuns spre seară la el acasă, în satul Martfeld, unde şi rămânem peste noapte. I-am cunoscut familia, cei cinci copii, cei mici, doi gemeni, de trei ani, două fete, de şapte şi unsprezece ani, şi un flăcăiandru, cel mai mare, elev de liceu, de 16 ani, soţia lui, Anke, şi oma, în grija căreia, la 80 de ani, se afla întreaga casă şi gospodărie.

Heinrich şi Anke, ambii din Mart-feld, au fost colegi din clasa I şi, apoi, mereu împreună până la Universitatea din Giessen. Heinrich şi-a dat un doc-torat excelent în entomologie, fiind unul din marii specialişti ai Germaniei în combaterea dăunătorilor (dar nu numai). Pe lângă calităţile sale de excepţie de cercetător, Heinrich a pre- luat, după moartea tatălui său, întreaga fermă de circa 100 de ha, pe care, ca un ţăran adevărat, şi-o administrează singur. I-am văzut culturile de sfeclă şi porumb, ca la carte. Avea, de aseme-nea, o turmă de tăuraşi la îngrăşat, pe pajiştea din jurul casei.

Cu familia Gräppel, pe care am întâlnit-o prima dată în septembrie 1990, vom lega o lungă şi frumoasă prietenie. Atât ei, cât şi noi, ne vom vizita de mai multe ori, fie la noi acasă, în România, cât şi la ei, în Germania. Heinrich, un neamţ veritabil, înalt, blond, cu ochi albaştri şi părul ondu-lat, într-un cuvânt, un arian nordic, se va întreţine îndelung, ori de câte ori a venit la noi acasă, cu buna (soacra mea) care, urmând, în adolescenţă, liceul german de fete, vorbea perfect limba germană şi, în acelaşi timp, prin lecturile sale, era o bună cunoscătoare a culturii germane. Când, în octombrie 1996, Heinrich va reveni la Timişoara, iar pe buna nu o mai putea întâlni, fiind plecată definitiv de la noi, avea să verse o lacrimă din ochii săi curaţi, albaştri, spunându-i: Dumnezeu să te aibă în grija lui, bună!

Am plecat de dimineaţă de la familia Gräppel, de la Martfeld, după o seară intimă petrecută într-o familie de nemţi, ocazie care avea să-mi infirme părerea că nemţii sunt distanţi, puţin primitori şi reci. Modul în care m-au

primit, deschiderea şi prietenia lor, se asemănau mai degrabă cu căldura mediteraneenilor decât cu răceala celor de la Marea Nordului. Iată cum ideile preconcepute te pot înşela, pen-tru că nu locul, ţinutul, ţara este cea care dă atitudinea oamenilor, ci carac-terul lor intrinsec. Aveam să constat, în îndelungata mea colaborare cu nemţii, că atitudinea şi sentimentul lor faţă de o anumită persoană sau instituţie se bazează pe cunoaştere şi încredere. Dacă ai reuşit să dovedeşti seriozi-tate, dorinţă sinceră de „parteneriat” şi, vorba neamţului „ein mann, ein wort”, cu neamţul poţi să mergi până la capătul lumii. Această constatare, după vizita la familia Gräppel, mi se va confirma şi cu alte familii şi per-soane, ca, de exemplu, familia Weiser, Ministrul W. Stekelle, familia Häffner, familia Natter, primul ministru E. Teufel, rectorii J. Haubold, K. Maharzina, H.P. Liebig etc. Nu de puţine ori aveam să constat reţinere şi neîncredere din partea celor din Germania faţă de anu-mite persoane, de acelaşi neam cu ei din România, tocmai pentru că nu au corespuns standardelor, cerinţelor sau aşteptărilor.

Drumul de la Martfeld la Geilwei-lerhof şi, apoi, Stuttgart-Leonberg, lung de peste 1000 de km, l-am făcut într-o singură zi, cu scurte popasuri, fie pentru a vedea o cooperativă viticolă, în zona Rinului, fie pentru a bea o cafea, sau pentru o vizită mai lungă la Insti-tutul Federal de Viticultură, unde ne-a primit directorul ştiinţific, Dr. Eibach.

Institutul se află pe un deal rotund, asemănător unui con vulcanic cu pante line, într-un castel şi pe dome-niul viticol al unei familii bogate din zonă, care l-a cedat guvernului federal german pentru cercetare. Este în plin sezon de cules al viilor, peisajul este superb, cu frunzele ruginite, într-o paletă coloristică de nedescris, care ar inspira orice pictor peisagist şi cu parfum de struguri copţi.

Suprafaţa de vie a institutului nu este mare, prin comparaţie cu ceea ce suntem noi obişnuiţi în România, având 47 de ha. Dar ce mi se pare cel mai important pentru institut este colecţia de soiuri şi specii ale genului Vitis. Din prezentarea făcută de Dr. Eibach, institutul deţine cea mai mare colecţie din lume de soiuri, specii şi forme de conducere a viţei de vie. De asemenea, intrând în cramă, aveam să văd o colecţie impresionantă de vinuri obţinute, fie la institut, fie în principalele podgorii ale Germaniei. Am degustat mai multe sortimente de vin, dintre cele mai bune pentru spaţiul viticol german. Multe dintre aceste soiuri, în general seci şi cu acidi-tate ridicată, sunt de calitate bună, dar parcă nu se ridică la nivelul soiurilor de înaltă clasă de la noi.

Deşi nemţii au tehnologie perfor-mantă şi modernă de prelucrare, în mod deosebit de limpezire prin cen-trifugare, totuşi natura nu-i ajută atât de mult ca pe noi. În podgoriile lor cele mai reprezentative, suma gradelor bio-logic utile este cu circa 200-300o, mai puţin comparativ cu podgoriile noas-tre. Ei cu tehnica, noi cu natura!

Dealtfel, la această constatare vor ajunge şi colegii de la Institutul Federal de Viticultură de la Geilweilerhof după ce vor degusta cele 12 soiuri de vin aduse de mine din România. La această degustare a participat, pe lângă doc-torul Eibach, şi profesorul H. Aleweld, directorul institutului şi, totodată, şeful departamentului de Viticultură de la Universitatea din Hohenheim. Din prezentarea profesorului Aleweld voi vedea pe viu cum se face în Germania, în adevăratul sens al cuvântului, inte-grarea învăţământului cu cercetarea ştiinţifică şi producţia agricolă.

editorial

note de Călătorii aCademiCe Şi universitare (vii)

(continuare în ediţia următoare)Academician PĂUN ION OTIMAN

Institutul Federal de Viticultură de la Geilweilerhof - Germania

vatră nouă nr. 179-180 iulie-august 2015 3invitaţie

Evenimentul va cuprinde următorul program religios şi cultural: 9,00 - Sfânta Liturghie în Biserica Ortodoxă 12,00 - Ceremonialul de Rugă - Înconjurarea Bisericii - Sfinţirea colacului de rugă - Binecuvântarea prinoaselor 12,30 - Deschiderea rugii de către naşii bisericii 12,30 - 13,00 - Agapă creştină 17,00 - Joc şi bal la Căminul Cultural

Duminică, 6 septembrie 2015va avea loc sărbătorirea

Hramului biseriCii ortodoXe giarmata vii - Überlandprecum şi tradiţionala rugă bănăţeană

organizatori:paroHia ortodoXă giarmata vii

Consiliul loCal gHirodaprimăria gHiroda

sponsori:naŞii biseriCii

paroHia ortodoXă giarmata viiConsiliul loCal gHiroda

Vă aşteptăm cu multă bucurie!

naşii bisericii: familia diana şi Cristian dobra

Ruga satului giarmata vii

Programul artistic va fi susţinut de soliştii Carmen biruescu, nelu surdea, ramona sarchis, alex surdea şi georgiana

lazăr, precum şi de formaţia condusă de miron surdeaÎn deschidere, suită de dansuri susţinută de

ansamblul „flori din campie”

vatră nouă nr. 179-180 iulie-august 20154 Ştiaţi Că ...

Pagină realizată de LăcrImIoara tomIuc

speCii de pretutindeni (ii)liliacul

Originar din Asia mică, unde se află în stare sălbatică, liliacul exista de multă vreme în sud-estul Europei. Prin Constantinopol a fost introdus în Italia şi în Boemia, în 1562, printr-un ambasador al lui Ferdinand I.

În secolul al XVII-lea a fost importat în Europa liliacul de Persia, care provine din Iran, din Afganistan şi din nord-vestul Chinei.

În preajma Târgu-Jiului se află o superbă pădure de liliac pe care ne-au lăsat-o moştenire pandurii lui Tudor.

CactusulÎn jur de 1700 de specii de cactus constituie unica

familie cunoscută în botanică sub denumirea de Cacta-cee. Practic toate aceste specii sunt originare din Lumea Nouă, unde le putem găsi începând din Canada până în Țara de foc.

Aspectul însolit al acestor plante a uimit echipajele primelor caravele spaniole. Dar Mexicul rămâne fără discuție, patria acestor plante. Primele cactacee au fost aduse în Europa de către spa-nioli la sfârşitul sec. XV-lea aclimatizându-se în Spania, Italia, Franța. Dintre toate țările europene, în Germania există şi azi un adevărat cult pentru creşterea cactuşilor. În 1890, la Anvers a fost fondată o primă societate ... cactofilă.

CocaOriginară din Anzi, Coca a fost cunoscută şi folosită de

populațiile autohtone din timpuri memoriale. Ca şi ceaiul şi cafeaua îndepărtează foamea, obo-

seala şi somnul. Dar peruvienii şi columbienii din era precolumbiană se pare că ignorau efectul de anestezie al cocainei, alcaloid extras din frunzele arborelui de cocă pentru prima oară în 1855 de M. Niemann, chimist german şi folosit ca anestezic local, în premieră, de Carl Koller, la Viena, în 1884.

Coca – ColaBăutură inventată în 1886 în Atlanta, de John Pem-

berton şi brevetată sub această denumire de către o societate anonimă americană îm 1892 cu scopul de a o comercializa pe plan național. De abia după primul război mondial Coca-Cola trece frontierele Statelor Unite, ca să se bucure astăzi de un succes mondial.

Coca este este de origină americană; Cola sau nuca de colatier, atât de bogată în cafeină, are ca patrie coasta occidentală a Africii tropicale.

gutuiulOriginar din Orientul apropiat mai precis de pe ma-

lurile iraniene ale Mării Caspice, gutuiul era cultivat de babilonieni cu vreo 6000 de ani în urmă. El a sosit foarte devreme în Europa; în epoca clasică a Greciei, era fructul adorat de Venus, drept pentru care tinerii căsătoriți, înainte de a intra în camera nupțială, îl striveau în dinți.

Această lungă perioadă de cultivare a gutui nu a izbu-tit totuşi să îmbunătățească gustul fructului care nu are savoare decât ca dulceața, peltea sau compot.

mahonul sau acaju-ulImportat din America Centrală, cu precădere din

Honduras, în Anglia, în primii ani ai secolului XVII-lea şi după aceea şi în Franța, acaju-ul, acest arbore cu lemn

de culoare roşietică, a fost citat pentru prima oară într-un tratat francez de mobilă de lux 1772, sub denu-mirea sa indigenă de Mahogani, de unde vine şi româ-nescul Mahon.

Caisul S-a crezut multă vreme că e originar din China, unde

cultura sa este multimilenară. În realitate, caisul îşi are originea în munții Iranului oriental, în Turkestan şi în nord-estul Indiei, unde se mai află încă în stare sălbatică. Cam pe la începutul erei noastre caisul se cultiva pe malurile Mediteranei. Cruciații l-au găsit în Palestina.

salcâmulZis şi salcâmul alb din pricina florilor sale, a fost impor-

tat din America de Nord în Franța de botanistul Robin, directorul grădinii botanice a lui Ludovic al XIII-lea şi numit Robinier de naturalistul Linne. Jean Robin a plantat câteva semințe de salcâm alb, în 1601, în grădina sa din piața Dau-phine. În 1636, fiul său a transplantat câteva exemplare din acest salcâm în grădina regelui denumită Jardin de Plantes, unde le putem admira şi azi.

Tot în Franța, în sud (regiunea Midi) a fost cultivat un soi de salcâm adus din Australia, care înfloreşte iarna şi ale cărui flori se vând sub numele de mimoza.

acantaArbust denumit şi talpa ursului (în latineşte Acan-

thus), cu frunzele mari şi nervurate, cu multă distincție şi simetrie.

Frunza acestui arbust, stilizată, a devenit motiv arhi-tectonic grecesc şi e ornamentul caracteristic al capitelu-lui corintic. Vitruvius, arhitect roman din primul secol al erei noastre, atribuie invenția acestui capitel bijutierului şi sculptorului Kallimakos, care a trăit în Corint cu 500 de ani înainte de el şi care s-ar fi inspirat în crearea operei sale văzând un mormânt al unei tinere grecoaice străjuit de un corb ascuns într-un acant înflorit.

sursa foto: www.blog.gradinitacasafericirii.ro

vatră nouă nr. 179-180 iulie-august 2015 5

Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU

sfatul speCialistului

sursa foto: www.tehnoland.ro

luCrările solului prin deZmiriŞtirePrin lucrările solului se înţeleg

acele lucrări care se aplică terenurilor agricole cu diferite unelte, în scopul realizării în sol şi la suprafaţa acestuia a unui mediu de viaţă cât mai favo-rabil plantelor agricole şi microorga-nismelor folositoare.

Importanţa lucrărilor solului este dată de influenţa lor favorabilă asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului.

O lucrare importantă, dar uitată de specialişti, care din păcate în ultimii ani se aplică din ce în ce mai rar, este dezmiriştirea.

Dezmiriştirea este o lucrare super-ficială a solului, care se execută la 10-12 cm adâncime, cu grapa cu dis-curi, cu pluguri de dezmiriştit sau cu cultivatoarele, imediat după recoltarea culturilor de vară ca: rapiţa, mazărea, borceagul, cerealele păioase, etc.

Lucrarea de dezmiriştire se execută atunci când, după eliberarea terenului de culturi de vară, nu se poate executa o arătură adâncă de vară, fie din lipsă de utilaje disponibile, fie datorită solu-lui care este prea uscat, ceea ce ar ge-nera o arătură bulgăroasă.

Dezmiriştirea prezintă următoarele avantaje:

- distruge buruienile de la suprafaţa solului;

- introduce seminţele de buruieni în sol, creându-se condiţii pentru germi-narea lor, fiind distruse la următoarea lucrare a solului;

- afânează stratul de sol de la supra-faţă, cu scopul de a înlesni pătrunderea şi păstrarea apei din precipitaţii, ceea ce creşte umiditatea disponibilă pen-tru plante;

- împiedică evaporarea apei din sol;- introduce miriştea în sol;- încorporează îngrăşămintele şi

amendamentele împrăştiate în pre-alabil la suprafaţa solului.

De asemenea, prin mobiliza-rea solului se intensifică activitatea microorganismelor, îndeosebi a celor nitrificatoare, precum şi a reacţiilor chimice din sol. Prin aceasta, solul se îmbogăţeşte în elemente fertilizante pentru culturile ce urmează.

Lucrând pământul la adâncime mică, se creează condiţii favorabile pentru germinaţia seminţelor mici de buruieni, iar după răsărire, buruie-nile şi samulastra sunt distruse prin arătura de vară sau de toamnă care urmează.

Pentru ca dezmiriştirea să aducă avantajele enunţate, este necesar ca ea să se execute imediat după recoltare, deoarece solul mai conţine umiditate, este mai afânat şi lucrarea se execută

mai uşor. Dacă se întârzie lucrarea numai câteva zile, solul se usucă şi lucrarea nu se mai poate executa în condiţii bune.

Utilajele existente în dotare, în funcţie de tipul sol, pot realiza într-o zi, randamente cuprinse între 15-30 de ha.

Insist asupra acestei lucrări, întrucât atât cercetările efectuate, cât şi practica, au demonstrat realizarea unor sporuri ridicate de producţie pe terenurile dezmiriştite imediat după recoltare.

Datorită secetei excesive din primăvara şi vara anului 2015, rezerva de apă în sol foarte scăzută, mai ales în partea de vest a ţării a determinat o secetă pedologică cu influenţe nega-tive asupra culturilor ce vor fi înfinţate în această toamnă.

Dezmirişirea favorizează acu-mularea apei în sol, evitând efec-tuarea unor arături de vară a căror calitate, datorită lipsei de apă în sol, este precară, rezultând o arătură neuniformă cu bulgări de dimensi-uni mărite, necesitând ulterior tre-ceri repetate cu polidiscul în vederea însămânţării culturilor ce urmează.

vatră nouă nr. 179-180 iulie-august 20156 poliţia Comunală – 0256.205118

Șeful postului de polițieAgent șef principal de poliție

MATEI IONEL

1. La articolul 6, după punctul 13, se introduce un nou punct, punct 13^1, cu următorul cuprins:

13^1. constatare amiabilă de accident - procedura prin care doi conducători de vehicule încheie o înţelegere în formă scrisă prin care convin cu privire la circumstanțele producerii unui accident de circulație în care aceştia sunt implicați şi din care au rezultat numai pagube materiale, ce se înregistrează la societatea de asigurări care a emis polița de asigu-rare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin acci-dente de autovehicule, a cărui titular este conducătorul de vehicul vino-vat de producerea accidentului sau, după caz, proprietarul ori deținătorul acestuia;

18. Aliniatul (2) al articolului 79 va avea următorul cuprins :

(2) In situaţia prevăzută la aliniatul (1), conducătorul de vehicul este obli-gat să se prezinte în termen de 24 ore la unitatea de politie pe raza căreia s-a produs accidentul, în vederea întoc-mirii documentelor de constatare şi eliberării autorizației de reparație.

19. După alineatul (2) al articolu-lui 79 se introduc cinci noi alineate,

alineatele (2^1)-(2^5), cu următorul cuprins:

a. (2^1) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care se încheie o cons-tatare amiabila de accident, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

b. s-au produs pagube materiale a căror despăgubire este asigurată prin polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii pro-duse prin accidente de autovehicule;

c. accidentul nu s-a produs ca urmare a săvârşirii faptelor pentru care se reţine permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia, în condiţiile prevăzute la art. 111 alin, (1) lit. b) şi c), după caz, precum şi a faptei prevăzute la art. 86 alin. (1);

d. cel puţin unul dintre conducătorii vehiculelor implicate în accident şi-a recunoscut vinovăția în producerea accidentului de circulație;

e. conducătorul de vehicul care şi-a recunoscut vinovăția în producerea accidentului de circulație deține asi-gurare obligatorie de răspundere ci- vilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, valabilă;

f. cei doi conducători de vehicule implicate în accidentul de circulație au

completat şi au semnat fără obiecțiuni formularul de constatare amiabilă de accident.

(2^2) Societatea de asigurare verifică îndeplinirea condiţiilor pre-văzute la alin. (2^1) lit. a) - e), precum şi corectitudinea întocmirii formu-larului de constatare amiabilă de acci-dent şi atestă, după caz, validitatea sau nulitatea constatării amiabile de accident.

(2^3) Societățile de asigurare obli-gatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule sau reprezentanții aces-tora, sesizați de producerea unui acci-dent de circulație în baza formularului de constatare amiabilă de accident, au obligația de a anunța imediat unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs evenimentul, precum şi de a aduce la cunoştința celui implicat obligația de a se prezenta la unitatea de politie, dacă exista indicii cu privire la neîndeplini-rea condiţiilor prevăzute la alin. (2^1) lit. b).

(2^4) În situaţia prevăzută la alin. (2^3), conducătorul de vehicul impli-cat în accidentul de circulație are obligația de a se prezenta la unitatea de poliţie în termen de 24 de ore de la data primirii invitației din partea aces-teia, în vederea întocmirii documen-telor de constatare a accidentului de circulație şi eliberării autorizației de reparație.

(2^5) Procedura atestării pre-văzute la alin. (2^2), precum şi forma, conţinutul şi modul de distribuire a formularului de constatare amiabilă de accident, prevăzut la alin. (2^l) lit. e), se stabilesc prin ordin al preşedintelui Comisiei de Suprave-ghere a Asigurărilor.

poliţia În spriJinul Comunităţii loCale

aSPEctE LEGISLatIVEorDoNaNŢa DE urGENta nr. 63 din 6 septembrie 2006

pentru modificarea şi completarea ordonanței de urgenta a Guvernu-lui nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

surs

a fo

to: w

ww

.lake

coun

tydo

ctor

s.com

vatră nouă nr. 179-180 iulie-august 2015 7istorie

general de Corp de armată ion Şuța: 1919-2007 (iii)O secțiune a scrisului o reprezintă

nevoile didactice ale Academiei. Pentru aceasta generalul Ion Șuța a elaborat patru cursuri universitare: Manual de tactică generală, organizarea și ducerea acțiunilor de luptă în munți a Diviziei mecanizate, 1963; Manual de tactică generală. Lupta Diviziei mecanizate și de tancuri; Curs de Artă operativă; Manual de Artă operativă; Operația ofensivă a frontului. Ultima secțiune a cercetării ştiințifice o reprezintă istoria națională: Dimensiunea istorică a primei operații strategice a românilor în războiul anti-hitlerist, Editura Facla, Timişoara, 1985; România la cumpăna istoriei - August ‘44, Editura Științifică, Bucureşti, 1991; Transilvania, himera ungarismului iredentist, Editura de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1995; România și Pactul Ribentrop - Molotov, Editura de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1997. În colaborare a imprimat următoarele cărți: Revoluția tehnico-științifică și implicațiile ei în domeniul militar, Edi-tura Militară, Bucureşti, 1967; Revoluția științifică și revoluția în domeniul tehni-cii militare, în vol. Mutații contempo-rane în știința și tehnica și implicațiile lor, Editura Politică, Bucureşti, 1973; Operația de acoperire în România în anii celui de al doilea război mondial, vol. II, Editura Militară, Bucureşti, 1980; Drep-tate României - studiu istorico-juridic de Drept Internațional, Editura Tem-pus, Bucureşti, 2003, editia a II-a, Ed. Dacoromână, Bucureşti, 2007.

Este autorul a 100 de studii şi arti-cole publicate în reviste de specialitate: ,,Apărarea Patriei”; ,,Observatorul mili-tar”; ,,Munca politică în Armată”; ,,Pro- bleme de artă militară”; ,,Buletinul In- fanteriei”; ,,Dosarele Istoriei”; ,,Națiunea”; ,,Țara noastră”; ,,Dacoromânia”.

Pentru unele studii a obținut premii din partea Ministerului Apărării Naționale.

Infanteria ca armă terestră a fost obiectul cercetării predilecte a gene-ralului Ion Șuța. Acesta s-a aplecat asupra istoricului şi dezvoltării acestei subdiviziuni a armatei române.

În apropierea Primului Război Mon-dial potrivit ,,Monitorului Oficial”, nr. 28 din 8 mai 1913 efectivul armatei era compus din: armata activă, rezerva armatei şi milițiile.

(continuare în ediţia următoare)Preot dr. VALENTIN BUgARIU

Durata serviciului militar era stabilită la 25 de ani (de la varsta de 21 la 46 ani), respectiv 7 ani în acti-vitate, 12 ani în rezervă şi 6 în miliții. Trupele de uscat erau organizate pe corpuri de armată, divizii de infante-rie, brigăzi de infanterie, de călăraşi, de artilerie. Unitatea de bază a infanteriei era regimentul, organizat pe batalioa-ne, iar acestea, pe companii; în plus, la fiecare divizie era şi câte un batalion de vânători. Brigăzile de cavalerie erau organizate pe regimente, iar aces-tea pe escadroane. Regimentele de artilerie erau organizate pe divizioa-ne (divizioanele - pe baterii). În cadrul trupelor de uscat mai erau atât coman-damente, cât şi unitați cu destinație specială: Comandamentul Regiunii întărite Focşani - Nămoloasa – Galați, batalioane de pionieri şi de căi ferate”1.

Pregătirea cadrelor militare se efec-tua în instituții de învățământ specia-lizate: Gimnaziul Militar de la Craiova, Liceul Militar de la Iaşi, Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, Școli de infante-rie şi administrație la Bucureşti, cava-lerie la Târgovişte, de artilerie, geniu şi

1 Ion Șuța, Infanteria română. Contribuții la istoricul armei, vol. II, De la Primul Război Mondial până în zilele noastre, Editura Militară, Bucureşti, 1982, p. 11-12. (Se va prescurta în continuare Infan-teria română…).

marină la Bucureşti şi şcoala maiştrilor de scrimă de la Bucureşti. Pregătirea superioară a ofițerilor s-a făcut la Școala Superioară de Război (înființată în 1889). Durata studiilor era de 2 ani începînd cu luna noiembrie şi până la 1 iunie a anului următor.

În anul 1922 au funcționat şi alte şcoli militare la Braşov, Slobozia, Sibiu şi Bacău. Armata Română pe lângă cele zece divizii din fostul Regat au primit după unire două noi corpuri de armată cu două comandamente teritoriale şi 6 divizii de infanterie: Corpul 6 armată dislocat la Cluj şi Corpul 7 armată la Sibiu.

În ce priveşte tactica prin Regula-mentul provizoriu de manevră al infan-teriei (1923), rolul infanteriei în luptă era considerat ca foarte important, ea fiind singura armă completă, capabilă de a lupta prin mişcare şi prin foc, sin-gura aptă de a lupta pe orice teren şi în orice timp, ziua şi noaptea; ea este arma principală în profitul căreia lucrează celelalte2.

O temă de cercetare în istoria infanteriei o reprezintă rolul armatei române în cel de al doilea război mon-dial. Cercetarea problemei în discuție este dublată de statistică, cercetătorul angajat în studiu utilizează toate ştiințele adiacente ale istoriei, statistica fiind una dintre ele.

Astfel, aflăm ca pe parcursul unui glorios itinerar de luptă, lung de aproape de 1800 km, armata română participase, de la 23 august 1944 până în mai 1945, cu un număr între 37 la 16 divizii şi un efectiv de 538.536 mili-tari la patru mari operații strategice - Debretin, Budapesta, Viena şi Dukla-Praga - provocând inamicului pierderi, pe toată durata războiului, de 136.529 de militari, din care 177.798 prizonieri. Totalul acestor pierderi echivalează, potrivit organizării la acea dată, cu valoarea a 14 divizii de infanterie3.

2 Ion Șuța, Infanteria română..., p. 176.3 Ion Șuța, Dimensiunea istorică a primei operații a românilor în războiul antihitle-rist, Editura Facla, Timişoara, 1985, p. 14. (Se va prescurta în continuare Dimensiu-nea istorică…).

8 iconostas nr. 179-180 iulie-august 2015

Duminică 21 iunie a avut loc la Giarmata Vii o dublă sărbătoare: Reuniunea corală „Cântări Pascale” ediția X-a şi sărbătorirea iei şi a portului popular românesc.

Manifestarea a fost organizată de Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, în parteneriat cu Școala Populară de Artă din Timişoara, Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, Școala cu clasele I - IV din Giarmata Vii, Ansamblul de dansuri „Flori din câmpie“ şi Consiliul Local Ghiroda.

După Sfânta Liturghie, oficiată de preoţii Vasile D. Suciu şi Ioan Mermeze, s-au desfăşurat manifestarile prilejuite de „Ziua universală a iei românești“.

Deschiderea festivă a fost făcută de corul „Sfânta Maria“ al Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii, cu piesa „Răsunet de la Crișana“ de Ion Vidu, apreciată şi aplaudată la scenă deschisă de toţi cei prezenţi în biserică.

Cu această piesă corul nostru a obţinut un binemeritat loc doi la festivalul concurs al judeţului Timiş „Lada cu zes-tre“, editia 2015.

A urmat apoi programul artistic în faţa bisericii, susţinut de Ansamblul din Giarmata Vii, condus de domnul Miron Surdea, solişti invitaţi fiind: doamna prof. Carmen Biruescu, doamna Ramona Sarchis şi domnişoara Iulia Sarchis, care au impresionat auditoriul nu numai prin frumoasele cântări din Banat, dar şi prin prin costumele populare autentice.

Au urmat apoi copiii de la Școala cu clasele I - IV din Giarmata Vii, cu un program de poezii şi cântece despre portul popular românesc .

În încheiere, Ansamblul de dansuri „Flori din câmpie“ a prezentat două dansuri din Banatul de câmpie, cu cele două grupe de dansatori.

Manifestarea s-a încheiat cu o horă a bucuriei care a cuprins aproape pe toţi cei prezenţi, iar organizatorii au

tradiţii

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xVi nr. 179-180 iuliE-auGust 2015

(continuare în pag.10)

Ziua universală a ieisărbătorită la giarmata vii

9 iconostas nr. 179-180 iulie-august 2015 tradiţii

(urmare din pag. 10)

oferit tuturor participantilor sucuri, prăjituri, saleuri şi fur-securi, iar copiilor, dulciuri.

Foarte mulţi dintre participanţii la eveniment au venit îmbrăcaţi cu haine ale portului popular românesc din dife-rite regiuni ale ţării, dovadă fiind numeroasele fotografii individuale şi de grup realizate cu această ocazie, multe din-tre acestea fiind postate ulterior pe reţelele de socializare.

Prin grija domnului Marius Matei, muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, dar şi colecţionar renumit de costume populare din întreg Banatul, au fost expuse în Biserica parohială cinci costume al portului popular din zona de câmpie a Banatului, unele cu o vechime de peste o sută de ani.

Parohia Ortodoxă Giarmata Vii a acordat în jur de 150 de diplome de excelenţă tuturor participanţilor la eveni-ment îmbrăcaţi în costume ale portului popular românesc, sau având măcar un element de vestimentaţie al portului popular.

A fost o manifestare frumoasă la Giarmata Vii, cu o par-ticipare numeroasă, onorată de personalităţi locale şi jude-ţene, dar mai ales de copii, tineri şi vârstnici atât de frumos înveşmântaţi în portul nostru popular românesc, iar alături de localnici au participat şi numeroşi invitați din mai multe localități învecinate.

Parohia Ortodoxa Giarmata Vii a dat tonul acestei activi-tăţi, dar alături de ea s-au pliat şi alte intituţii importante ale comunităţii locale şi judeţene, iar împreună au dat măsura şi frumuseţea manifestării.

Consiliul Local Ghiroda, prin intermediul Agendei cul-turale a localităţii Giarmata Vii pentru anul 2015, a sprijinit financiar, în bună măsură, activităţile reunite şi se cuvin sincere şi respectuoase mulţumiri.

Mulţumim, de asemenea, tuturor celor implicaţi în acest proiect de suflet şi tuturor participanţilor.

Preot Vasile D. Suciu

portul romÂnesC

de Eugen FrunzăMult îmi place şi iubesc Portul nostru românesc. Albă ia cu altiţe, Cu cicori şi lămâiţe Şi bundiţa ca un lan Picurată cu mărgean Şi cu spice şi cu fluturi, De la vechile-nceputuri. Desenat cu ac vrăjit, Râde brâul vălurit, Sub sumanul gros de lână, Cu flori negre de fântână; Chiar şi traista, uneori Parcă scapără de flori.

10 iconostas nr. 179-180 iulie-august 2015

•Să fii mulţumitor pentru cele puţine şi vei deveni vrednic să primeşti

cele multe. Toma de Kempis

•Orice ispită de s-ar abate asupra omului, el trebuie să spună că se

întâmplă din mila lui Dumnezeu. Avva Sisoe

•Dumnezeu nu ne îngăduie nici să fim necăjiţi mereu, ca să nu cădem

în deznădejde, nici să fim mereu într-o stare bună, ca să nu cădem.

Sf. Ioan Gură de Aur

•A venit bunăstarea - mulţumeşte-i lui Dumnezeu şi bunăstarea îţi

va fi puternică. A sosit nenorocirea - mulţumeşte-i lui Dumnezeu şi

nenorocirea se va curma. Sf. Ioan Gură de Aur

•Trebuie să Îi mulţumim lui Dumnezeu când El ne dă bunurile Sale şi

să nu ne pierdem răbdarea când El nu-şi revarsă îndurarea Sa prin Ele.

Sf. Ioan Gură de Aur

•Domnul ne scapă prin necazuri de mari necazuri.

Filaret- mitropolitul Moscovei

•Cât de rar şi cât de rece s-ar ruga oamenii dacă n-ar exista necazuri

şi suferinţe. Prot. I. Tolmacev

CateHism

Cugetări ale sfinţilor părinţi

Sfântul cuvios Sisoe cel mare și Sfânta muceniță Lucia

Pagină realizată de prof. VaLENtINa PoPa

Preasfântă Maică şi FecioarăNădejdea sufletului meuTu eşti a mea mijlocitoareLa milostivul Dumnezeu.

De n-ar avea la ceruri lumeaRudenie de pe pământAtunci ar fi pustie viaţaAsemenea unui mormânt.

De nu erai Tu primăvarăA veacului înţelenitAr fi rămas de-a pururi iarnăŞi soarele n-ar fi zâmbit.

De n-ai fi revărsat Tu zoriiPeste pământul adormitAtuncea umbra cea de moarteAr fi rămas fără sfârşit.

Iar astăzi Preacurată MaicăCând toţi ne-am abătut la răuDe nu te vei ruga fierbinteNe părăseşte Fiul Tău.

Trimite semn de pocăinţă Poporului nedumeritŞi adă iarăşi la credinţăPe sufletul cel rătăcit.

Dezleagă, Preacurată MaicăCătuşele celor robiţiŞi dăruieşte-le răbdareCreştinilor năpăstuiţi!

la uŞa milostiviriirugăciune către maica Domnului

de SFÂNTUL IOAN IAcOB HOZEVITUL

rugăCiunede TRAIAN DORZ

O, iartă-mi te rog Doamne, atâtea rugăciuniPrin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuniCăci am făcut adesea din Tine robul meuNu eu să ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu.

În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia TaÎţi cer, Îţi cer într-una să faci Tu voia mea,Îţi cer să alungi necazul, să-mi laşi un loc în raiŞi să-mi slujeşti în toate, să-mi dai, să-mi dai, să-mi dai

Gândindu-mă că dacă Îţi cânt şi Te slăvescAm drept să-Ţi cer într-una să faci tot ce-mi dorescO, iartă-mi felul acesta nebun de-a mă rugaŞi învaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta.

Nu tot cerându-Ţi Ţie să fii tu robul meuCi Tu cerându-mi mie, iar robul să fiu euSă înţeleg că felul cel bun de a mă rugaE să doresc ca-n toate să fie voia Ta!

11 iconostas nr. 179-180 iulie-august 2015 eduCaţie

Familia este prima instituţie socială care se ocupă de edu-carea copiilor, iar de calitatea acestei educaţii depinde deseori întreaga evoluţie ulterioară a copilului. Procesul de „uma- nizare” al copilului se va realiza în funcţie de relaţiile socio-afective şi de formele de cultură pe care i le prezintă mediul familial. În copilărie, prin intermediul interdicţiilor formulate de către părinţi se asigură reglarea comportamentului copi-lului. Pentru a se păstra un echilibru interior, copilul trebuie să ştie precis care este binele şi răul. Copilul trebuie să simtă că legea există atât pentru cei mici, cât şi pentru adulţi şi că toţi trebuie să se conformeze unor anumite reguli.

Sentimentul de siguranţă reprezintă condiţia funda-mentală a echilibrului şi dezvoltării copilului. În cadrul fami-liei, copilului trebuie să i se accepte caracteristicile individuale şi să se modeleze în sens pozitiv. Cauzele care determină tulburări comportamentale la copii se regăsesc, de cele mai multe ori, în mediul familial. Atât autoritatea exagerată, cât şi o permisivitate fără limite, conduc la carenţe educative şi/sau carenţe afective.

Carenţa educativă se manifestă la copiii crescuţi fără nici o constrân-gere, într-un climat supraprotec-tor, cu o căldură afectivă excesivă, avându-i „la dispoziţie” pe amân-doi părinţii, iar uneori pe bunici şi alte rude, pentru a le satisface cea mai mică dorinţă. În timp, aceştia devin capricioşi sau încăpăţânaţi, iar mai târziu nu vor putea suporta frustrările inerente impuse de un cadru social în care se cere disciplină, muncă şi aderare la scopurile colec-tive. Când copilul creşte, părinţii se plâng că acesta nu-i ascultă şi este indisciplinat, că nu este niciodată mulţumit cu ceea ce i se oferă. Uneori, astfel de copii, cu o foarte scăzută rezistenţă la frustrare, dar în schimb cu o trebuinţă de „achiziţie” materială exagerată, ajung să comită furturi, deşi părinţii le ofereau tot ce îşi doreau şi nu duceau lipsă de nimic.

Carenţa afectivă apare la copiii care trăiesc într-un cli-mat socio-afectiv rece, în care ei se simt „respinşi” de către părinţii lor. Pe termen scurt, efectele pot fi oprirea sau regresia dezvoltării motorii şi psihice, iar pe termen lung - întârzieri în dezvoltarea fizică şi psihică, schizofrenie şi chiar delicvenţă. Copilul este neglijat şi i se refuză ajutorul, este criticat, dezaprobat, pedepsit, ridiculizat, nimeni nu are grijă de sănătatea şi de ţinuta lui, de îndrumarea şi de educaţia lui. Copiii „respinşi” de părinţii lor au un comportament ce se concretizează în ostilitate, agresivitate, vagabondaj, furt. La şcoală, acest copil este certăreţ, brutal, nu suportă să fie pus în inferioritate la joc, este închis în sine, nu se destăinuie, este murdar şi neîngrijit, respins de colegi. Părinţii se plâng de copil în faţa învăţătoarei şi îi cer să-l trateze cu severitate. În aceste condiţii, nefiind acceptat nici la şcoală, nici acasă, copilul caută un alt grup unde să fie primit şi să se simtă bine, grup care de multe ori este delictogen.

Un factor important pentru formarea copilului îl consti-tuie şi atmosfera conflictuală şi perturbările climatului moral familial. Copiii sunt ca nişte seismografe care înregistrează şi trăiesc intens, chiar şi cele mai mici neînţelegeri, tensiuni şi conflicte intervenite între părinţi, fără a mai vorbi de certurile şi violenţele ce se pot manifesta în unele familii. Prin urmare, raporturile părinţilor cu copilul nu vor mai avea nici cea mai mică eficienţă educativă.

Există situaţii când, pe lângă părinţi, există şi alte per-soane care intervin în educaţia copiilor, influențând negativ relaţiile copiilor cu părinţii. Astfel, măsurile educative luate de părinţi sunt comentate şi criticate de către bunici, sau de alte rude, în faţa copiilor. În astfel de situaţii, copilul profită de divergenţele apărute între adulţi şi de diversitatea părerilor acestora în legătură cu metodele educative, sunt derutaţi şi acţionează fără să mai ţină cont de existenţa unor reguli în societate, pentru că ei nu le pot percepe.

Inconsecvenţa măsurilor educative ale aceleiaşi persoane este la fel de dăunătoare. Astfel, mama sau tatăl sancţionează

o greşeală a copilului într-o zi, pen-tru ca în altă zi, aceeaşi greşeală să rămână nepedepsită. În această situaţie copilul nu mai ştie ce este permis şi ce e interzis.

Greşelile în educaţia „copilului unic”, datorate dragostei excesive, pot apărea şi în cazul familiilor cu mai mulţi copii, când unul din fraţi este preferat de părinţi, sau din ziua când apare „cel mic”, primul copil devine „mare” şi trebuie să facă faţă tuturor cerinţelor. Uneori se simte ignorat, respins de părinţii care „uită”

să fie drăgăstoşi şi cu el şi ajunge să-şi urască fratele mai mic pe care-l consideră principalul vinovat pentru schimbările din viaţa sa. Trebuie luat în considerare dezacordul dintre cerere şi ofertă. Părinţii exagerează în cerinţele lor faţă de proprii copii, fie dintr-o dragoste exagerată, fie dintr-o severitate excesivă. Ambele situaţii sunt periculoase, deoarece părinţii nu mai sunt capabili să vadă calităţile şi defectele copiilor, respectiv nu le cunosc posibilităţile şi limitele acestora. De aici rezultă eşecurile copiilor şi dezamăgirile părinţilor.

De asemenea, uneori ceea ce aşteaptă părinţii de la copil este în dezacord cu ceea ce oferă ei. Pentru început, copiii încearcă să fie „perfecţi”, dar eşuând vor fi frustraţi, vor deveni irascibili şi recalcitranţi la oricare cerinţă. Se vor desconsidera, crezând că nu sunt buni de nimic şi vor căuta să se remarce prin lucruri care, de cele mai multe ori, sunt dezaprobate de societate.

Ca urmare, indiscutabil, familia este prima şi cea mai importantă „şcoală” a relaţiilor interpersonale, fiind în acelaşi timp şi un loc de individualizare a personalităţii în formare a copilului.

bibliografie: Hudiţeanu, Alexandru, Devianţa compor-tamentală la elevi, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2001.

Prof. ZLATINcA NEAMŢ

familia – CauZă a devianţei Comportamentale?

sursa foto: www.owvlab.info

12 iconostas nr. 179-180 iulie-august 2015evoCări

ÎntÂlnirea fiilor satului nadăŞSărbătoarea întâlnirii fiilor satului Nadăş s-a ținut şi

anul acesta într-o zi frumoasă de duminică, ce a stat sub semnul bucuriei, a întâlnirilor plăcute, a amintirilor, a vese-liei şi recreerii, într-un cuvânt a fost o zi binecuvântată de Dumnezeu.

Cu mic, cu mare, veniţi din mai multe localităţi precum: Giarmata Vii, Recaş, Cobolaş, Herneacova, Pişchia, Bencec, Ghiroda sau Timişoara, foşti localnici, urmaşi ai acestora şi musafiri au sosit de dimineaţă, alţii chiar cu o zi sau două înainte, pentru a fi prezenţi la emoţionanta întâlnire din 5 iulie - a fiilor satului Nadăş.

În faţa ruinelor bisericii satului şi a troiţei eroilor, întâlni-rea a debutat cu o slujbă religioasă, un moment de aducere aminte, a celor trecuţi în veşnicie, dar şi de mulţumire către Dumnezeu pentru noua ocazie oferită de reîntâlnirea atâtor oameni şi de binecuvântarea lor.

Slujba a fost oficiată de preotul paroh Sorin Frujină din Herneacova şi de preotul Vasile Suciu din Giarmata Vii. A fost prezent de asemenea şi viceprimarul oraşului Recaş, domnul Dan Nicula, precum şi o parte din consilierii locali şi angajați ai Primăriei Recaş.

Un număr mare de oameni a asistat la slujba religioasă, impresionaţi de atmosfera creată şi de rememorarea unor momente din viața şi istoria satului Nadăş. Programul zilei a continuat sub semnul bunei dispoziţii, prin participarea

tuturor la o agapă, reuniți pe familii şi neamuri, mulți chiar pe locurile unde mai străjuiesc ruinele gospodăriilor înaintaşilor lor.

Atmosfera destinsă şi efervescentă a fost menţinută de solişti vocali renumiţi: Ramona Vița, Lucuță Stelian, Dana Ivan şi George Pelea şi acompaniaţi de formația condusă de Petrică Vița.

De un real succes s-a bucurat şi suita de dansuri a gru-pului de dansatori ai Ansamblului profesionist Banatul din Timişoara, veniți în premieră la Nadăş.

Pentru dorinţa fiecăruia şi pentru a fi o ieşire reuşită la iarbă verde, a contribuit şi S.C. Jack AMG S.R.L. cu băuturile şi gustările servite la iarbă verde.

Această întâlnire a fiilor satului s-a putut realiza datorită unor oameni inimoşi. A contribuit financiar Primăria Recaş cu suma de 7500 lei, iar organizatorul principal al manifestării a fost domnul Mihai Sarchiz jr.

Ambianţa plăcută şi voia bună s-a prelungit până târziu în noapte, marcând o zi reuşită şi de neuitat.

Această întâlnire a trecut. Vor urma şi altele. Ele, fiecare în parte, vor avea farmecul lor şi vor rămâne în memoria tuturor. Ca şi aceasta de altfel, în care toţi cei prezenţi, indife-rent că au fost gazde sau oaspeţi, au devenit ca o singură familie, bucurându-se şi petrecând împreună.

Preot Vasile D. Suciu

13 iconostas nr. 179-180 iulie-august 2015 feliCitări

Dragii noștri colegi rafael și adriana,

Ați trăit momentul cel mai frumos din viața unui om, când mână în mână v-ați unit destinele în fața lui Dumnezeu.

Vi s-au pus pe degete inelele sfințite şi ați pornit spre frumoasa viață a căsniciei.

A fost un eveniment special, pregătit minuțios, cu toată dragostea. Nunta voastră a fost una specială în biserica ortodoxă din Giarmata Vii. Preotul nostru paroh de această dată nu a mai oficiat cununia, având calitatea de socru-mare. Cu atât mai mult însă, clipele trăite la oficierea cununiei, au fost mai înălțătoare. Alături de soacra-mare, socrii-mici, frați, bunici, chiar străbunici, rude, prieteni, consăteni au privit spre voi, frumoşii miri. Cu emoție toți v-au admirat când cu pirostriile pe cap, ați păşit spre altar, înconjurați şi binecuvântați de atât de mulți slujitori în ale credinței.

Și noi, membrii corului „Sfânta Maria” ne-am bucurat pentru voi, mai tinerii noştri colegi.

Prin aceste rânduri scrise, cu toate gândurile bune, vă adresăm tradiționala urare „Casă de piatră”, să fiți sănătoşi şi fericiți, să vă iubiți mereu şi să aveți parte de multe, multe realizări şi împliniri. Prin tot ceea ce realizați să aduceți numai bucurii celor dragi vouă şi viața să vă fie frumoasă şi însorită ca şi ziua în care v-ați cununat.

LĂcRIMIOARA TOMIUc și NIcOLETA SPĂTARîn numele membrilor corului „Sfânta Maria”

Dragii noștri colegi marius și Simona,

Un pui de om, o mlădiță vie, un suflețel mult dorit, ați adus pe lume. Ați primit cel mai prețios dar de la Dumnezeu.

Nu credem că există cuvinte care să poată exprima ferici-rea voastră şi sentimentele de totală împlinire. De fapt nici nu trebuie spuse, ele se trăiesc şi se simt.

Ne alăturăm bucuriei voastre şi noi, colegii de cor. Micuțului Nectarie-Iosif, care poartă numele a doi sfinţi ajutători ai creştinulor, îi urăm bun venit în lume, să crească frumos şi sănătos, ocrotit de îngerii săi.

Suntem convinşi că va fi educat în a respecta tradițiile şi credința creştină în care s-a născut, aşa cum frumos ne-ați şi arătat prin ținutele voastre deosebite, atât din ziua bo-tezului, cât şi din ziua îmbisericirii.

Au fost momente unice în biserica noastră, pe care am avut plăcerea de a le trăi alături de voi.

Aceste cuvinte aşezate pe hârtie ne-am dori să exprime duioasele noastre gânduri spre fiul vostru şi totodată urările de bine pentru voi şi familia voastră.

Înconjurându-l cu toată dragostea, cu toții să fiți sănătoşi şi fericiți.

LĂcRIMIOARA TOMIUc și NIcOLETA SPĂTARîn numele membrilor corului „Sfânta Maria”

14 iconostas nr. 179-180 iulie-august 2015din viaţa paroHiei • 1 iunie - 31 iulie

donaţii ComemorăriAnonim 100 leiGligan Nectarie-Iosif 250 leiSuciu Rafael si Adriana 1.000 lei(Icoanele Maicii Domnului de la Capela Aşezământului comunitar)

spătar ioan-vasileS-a născut în data de 13 noiembrie 1939 în loca-litatea Boianul Mare, județul Bihor. A decedat în data de 28 iulie 2015. Un ultim şi pios omagiu

din partea familiei. Amintitrea sa va rămâne veşnică pentru noi cei care l-am iubit şi o vom purta de-a pururi în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

pop adelina-sÂnZianaS-a născut în data de 24 iunie 2015, în localitatea Giarmata Vii, județul Timiş. A decedat în data de 29 iulie 2015. Un ultim şi pios omagiu

din partea părinților şi a frățiorului. O vom purta veşnic în sufletele noastre şi nu o vom uita niciodată. Odihneşte-te în pace îngeraş! Vei rămâne veşnic în inimile noastre.

Cu adâncă durere în suflete şi cu lacri-mi în ochi, amintim tuturor celor care

au cunoscut-o că s-au împlinit 6 săptămâni de când ne-a părăsit pen-tru totdeauna scumpa noastră soție, mamă, socră şi bunică laZăr

maria. Te vom plânge mereu şi nu te vom uita niciodată. Fie-ți tărâna ușoară!

La data de 13 iulie s-au împlinit şase luni de lacrimi şi durere de

când scumpul nostru soț, unchi şi cumnat măriuță aurel ne-a părăsit pentru tot-deauna. Îl vom păstra mereu în suflete şi în

rugăciunile noastre şi nu îl vom uita niciodată. Familia. Dumnezeu să-l odihnească in pace!

Cu adâncă durere în suflete şi cu lacrimi în ochi, amintim că s-au

implinit şase luni de când ne-a părăsit pen-tru totdeauna scumpa noastră mamă, socră, bunică şi străbunică momir minioara.

Te vom plânge mereu şi nu te vom uita niciodată. Fie-ți tărâna ușoară!

Timpul trece nemilos de repede,dar nu aduce uitarea, ci adânceşte dorul

din sufletele noastre. S-au scurs trei ani şi jumătate de lacrimi şi durere de când a păşit în lumea celor drepți şi ne-a părăsit pentru

totdeauna scumpul nostrum soț, tată şi bunic spătar gHeorgHe. Amintirea lui a rămas vie în ini-mile şi în sufletele noastre. Familia veşnic îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cu adâncă durere în suflete amin-tim că s-au scurs 6 luni de când ne-a

părăsit cea care ne-a fost mamă, bunică şi străbunică. Te vom păstra în inimile noas-tre pentru totdeauna, draga noastră stoia-

din eCaterina. Dumnezeu să te odihnească în pace!

Cununiibratu Cosmin

şi niColeta (născută moțoc)

Data cununiei: 06 iunie 2015Naşi: Borşoş

Ștefan şi Ana; Zamfir Bogdan şi Cristiana

casă de piatră!

Cornea vasile şi

lăCrămioaraData cununiei: 04 iulie 2015

Naşi: Ilion Ioan şi Tănica

casă de piatră!

suCiu patriCiu-rafael şi

adriana-elena (născută lazea)

Data cununiei: 11 iulie 2015

Naşi: Smolean Daniel şi Mărioara

casă de piatră!

decese

giaCov andrei-arCade

Fiul lui Giacov Miroslav şi Delia

Data naşterii: 26 februarie 2015

Data botezului: 28 iunie 2015

Naşi: Iliuță Ioan şi AnaLa mulţi ani!

aZgur elisaFiica lui Azgur Ioan

şi DorinaData naşterii:

20 martie 2015Data botezului: 28 iunie 2015

Naşi: Sas Alin şi Oana

La mulţi ani!

pop adelina-sÂnZiana

Fiica lui Pop Florin şi Mariana

Data naşterii: 24 iunie 2015

Data botezului: 02 iulie 2015

Naşi: Iovi Marius şi IonelaLa mulţi ani!

țÎntă sofia-mariaFiica lui Țîntă

Eugen şi DanielaData naşterii:

20 aprilie 2015Data botezului:

18 iulie 2015Naşi: Lupancu Silviu şi Laura

La mulţi ani!

gligan neCtarie-iosif

Fiul lui Gligan Marius şi Simona

Data naşterii: 24 mai 2015

Data botezului: 26 iulie 2015

Naşi: Căițatu Valentin şi AlinaLa mulţi ani!

botezuri

vatră nouă nr. 179-180 iulie-august 2015 15info ŞaH

Pagină realizată de ELEoNora și PartENIE mIHaI, antrenori la c.S. mediator

După un an şcolar destul de solici-tant, o tabără de şah este întotdeauna binevenită.

Clubul Sportiv Mediator începând din anul 2004, şi-a stabilit o tabără de şah la Cap Aurora, de 10 zile, în primele zile de vacanță de vară, prin participa-rea la Festivalul Internațional de şah – Fisca, organizat de Clubul Central de Șah Bucureşti – doamna Mariana Ioniță, organizator internațional.

Numărul participanților la acest festival, este în continuă creştere, anul acesta atingând un număr de 408 şi este un concurs cu trimitere la FIDE şi FR Șah, scrierea partidei fiind obligatorie.

Aici suntem primiți cu multă amabilitate şi toată desfăşurarea fes-tivalului (poze şi rezultate), precum şi activitatea Clubului Central de Șah, se poate viziona pe Blogul iubitorilor de şah, pe care vă recomandăm să navigați: http://clubulcentraldesah-bucuresti.blogspot.ro/2015/06/fisca-2015.html

În total, costul unei asemenea tabere de şah este de aproximativ de 500 lei/copil şi pot participa împreună cu copilul, părinții sau bunicii plătind acelaşi preț.

Desigur că antrenamentul asigurat în principal de doamna prof. CM Nar-cisa Drăgulescu este gratuit.

Prin aceasta noi căutăm să încurajăm participarea la acest gen de pregătire în şah.

Petrecem mult timp în aer liber seara, făcându-se analiza tuturor partidelor elevilor noştri din această tabără, fără excepții.

Astfel au fost analizate 21 de partide, pe parcursul celor 9 runde, aceasta însemnând un număr total de 189 de partide explicate, apre- ciate atunci când au fost bine jucate, obținând Premiul de frumusețe a par-tidei, şi scoțând în evidență greşelile proprii în partidele pierdute. În cel din urmă caz, s-a arătat elevului linia corectă de joc, sfatul de a respecta neapărat principiile lui Capablanca şi mai multă grijă în apărarea pieselor, în special a Damei.

Este o ocazie reuşită a elevilor noştri de a aplica în practică noțiunile teore-tice nou învățate, având parteneri de joc din toate colțurile țării, diverşi ca forță de joc. Ei se confruntă la masa de joc cu şahişti începători şi în funcție de rezultat pot ajunge să joace la primele mese din turneu, optând pentru o medalie.

Progresul obținut în acest concurs este foarte mare, cu o prioritate pentru copiii care sunt începători şi care au în fața lor dintr-o dată şahul în toată splendoarea lui, asociată cu partida de concurs, înfrățită cu jocul în apa mării şi pe plaja însorită. Grupul nostru, fiind mare, s-a jucat mult şah într-o armonie perfectă, în orice moment al zilei care nu era cu program.

Dispunem de o curte mare, supravegheată, la hotelul unde ne cazăm în fiecare an. Părinții se relaxau şi ei, citind sau povestind în preajma copiilor până seara târziu. În aceste seri, noi antrenorii aflăm de la părinți diverse situații despre copii, unele hazlii, altele prin care puteam să cunoaştem mai bine copiii prin com-portamentul lor.

În total, am fost 48 de persoane, dintre care 21 copii, după cum urmează în ordine aleatorie: Cord Andrei, Gema-lis Sebastian, Stângă Daniel, Pop Sil-viu, Gheorghiță Andrei, Gheorghiță Cătălina, Anton Oana, Popovici Andrei, Popovici Maria, Bucur David, Chiu Vlad, Sântimbrean Mihnea, Cădariu Andrei, Grosu Tudor, Trifan Maximilian, Duma Daniel, Duma Ioan, Ceauşescu Paul, Popescu Ionuț, Mirea Rareş şi Silaghi Oana.

Dragi părinți şi bunici, aveți mulțumirile noastre pentru toate cli-pele frumoase trăite în preajma dvs. şi a copiilor (nepoților) dvs.

Ne-ați oferit, în timp ce am fost aplaudați în parc la scenă deschisă, acele premii, constând în cupe, de cei mai buni profesori, care ne face să înțelegem încă odată de liantul sincer care ne leagă.

Vă iubim, vă respectăm pentru aceasta şi sperăm într-o nouă tabără de şah, aici la Cap Aurora.

Să fiți fericiți!!

Gens una sumus!!

tabără de ŞaH pe litoralul mării negre

vatră nouă nr. 179-180 iulie-august 201516

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

issn 1584-4323

tehnoredactare şi tipar s.C. partoş s.r.l. , timişoara, str. Zugrav nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: [email protected], www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din giarmata viiadresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975e-mail: [email protected]; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-şef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Ateliere de creație/ limbi străine

T: 0721 33 44 77 0722 29 39 11

Zile de naștere, petreceriLoc de joacă pentru copii

facebook.com/bucaticadepoveste

Str. Barcelona, nr.1, Dumbrăvița, jud. Timiș

Poveștile prind contur în ochii copilului tău!

paste cu ciuperci şi spanac desert rapid cu mascarpone şi mure

mod de preparare:Se taie aluatul în dreptunghiuri egale (12 bucăţi) şi

acestea se coc la foc tare în cuptor aprox. 15 - 20 min.Între timp, se prepară crema astfel: se amestecă mas-

carpone cu zahărul, plicul de vanilie, coaja de portocală, laptele şi esenţa de vanilie.

Se scot dreptunghiurile şi se taie orizontal, pe la jumătate. Se umplu cu crema de mascarpone şi mure.

Deasupra se pune pentru ornament puţină crema şi se fixează câteva mure.

sursa: www.goodfood.ro

ingrediente:- 1 pachet de aluat foietaj- 1cutie - 250 g mascarpone- 4-8 linguri de lapte- 1 pacheţel zahăr vaniliat

- 1 lingură rasă de zahăr- 1 linguriţă coajă portocală- 1/2 linguriţă esenţă de vanilie- 2 căni de mure

ingrediente:- 500 g paste- 300 g spanac- 200 g ciuperci- 1 ceapă

- 1 căpăţână de usturoi- 100 g margarină- 1 lingură de ulei- zeamă de lămâie- sare, piper

mod de preparare:Căpăţâna întreagă de usturoi necurăţată se lasă la cup-

tor 15 minute până se înmoaie. După aceea, se scoate miezul din căţeii de usturoi. Ceapa se toacă mărunt, se căleşte pâna se înmoaie, apoi se adaugă ciupercile, miezul de usturoi şi se înăbuşă încă 5 minute. Se adaugă 2 linguri de zeamă de lămâie şi se mai fierbe 2 minute. Frunzele de spanac se curăţă, se spală în mai multe ape, se taie şi se adaugă peste ciuperci, împreună cu margarina. Se potriveşte de sare şi piper şi se înăbuşă până când frun-zele de spanac s-au înmuiat.

Pastele se fierb în apă clocotită cu sare, se strecoară şi se aşează în farfurii. Deasupra se pune sosul de spanac. În loc de zeama de lămâie se poate folosi un pahar de vin alb.

sursa: www.www.crestinortodox.ro


Recommended