Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
2
Echipa de elaboratori:
Gheorghe NICULAE
Rodica RUSEN
Rodica GHIMICI
Adrian AVRAM
Mihai NICULAE
Nela Zambila
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
3
CUPRINS
1 INFORMATII GENERALE --------------------------------------------------------------------------------------------------7
1.1 Titularul proiectului-------------------------------------------------------------------------------------------------------- 7
1.2 Autorul atestat al studiului------------------------------------------------------------------------------------------------ 7
1.3 Denumirea proiectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 7
1.4 Descrierea proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------ 8 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate--------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.2 Amplasament --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.3 Descrierea lucrarilor------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.4.4 Principalele faze ale activitatii ------------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.4.5 Amenajare drum de acces ---------------------------------------------------------------------------------------------- 10 1.4.6 Amenajare careu sonda ------------------------------------------------------------------------------------------------- 10
1.5 Durata etapei de functionare --------------------------------------------------------------------------------------------11
1.6 Informatii privind activitatea -------------------------------------------------------------------------------------------11 1.6.1 Forajul propriu-zis-------------------------------------------------------------------------------------------------- 11 1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj -------------------------------------------- 12
1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa -----19
1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta ---------------20 1.8.1 Conectare la cai de acces ----------------------------------------------------------------------------------------------- 20 1.8.2 Conectare la magistrale electrice -------------------------------------------------------------------------------------- 21
2 PROCES TEHNOLOGIC ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 21
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus ----------------------------------------------------------------------------------21
2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a sondei ------------------------------------------26
3. DESEURI------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 30
4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA --------------------------------------------------------------- 32
4.1 Apa----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------32 4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ---------------------------------------------------------------- 32 4.1.2 Alimentarea cu apa------------------------------------------------------------------------------------------------- 33 4.1.3 Managementul apelor uzate --------------------------------------------------------------------------------------- 35 4.1.4 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 38 4.1.5 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 41
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
4
4.2 Aerul--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------42 4.2.1 Date generale ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 42 4.2.2 Surse si poluanti generati ----------------------------------------------------------------------------------------------- 42 4.2.2 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 45 4.2.3 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 46
4.3 Solul --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------46 4.3.1 Generalitati ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 46 4.3.2 Surse de poluare a solului ----------------------------------------------------------------------------------------- 47 4.3.3 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 48 4.3.4 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 49
4.4 Geologia subsolului --------------------------------------------------------------------------------------------------------52 4.4.1 Surse de poluare a subsolului ------------------------------------------------------------------------------------- 54 4.4.2 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 55 4.4.3 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 56
4.5 Biodiversitatea--------------------------------------------------------------------------------------------------------------57 4.5.1 Generalitati ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 57 4.5.2 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 58 4.5.3 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 59
4.6 Peisajul -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------59 4.6.1 Informatii despre peisaj-------------------------------------------------------------------------------------------- 59 4.6.2 Explicarea utilizarii terenului ------------------------------------------------------------------------------------- 60 4.6.3 Suprafata de teren ocupata ---------------------------------------------------------------------------------------- 60 4.6.4 Impactul asupra biodiversitatii------------------------------------------------------------------------------------ 61 4.6.5 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 61
4.7 Mediul social si economic-------------------------------------------------------------------------------------------------61 4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic------------------------------------------------------------------- 62 4.7.2 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 62
4.8. Zgomotul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------62 4.8.1 Generalitati --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 62 4.8.2 Prognoza impactului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 64 4.8.3. Masuri de diminuare a impactului ------------------------------------------------------------------------------------ 64
4.9 Protectia impotriva radiatiilor-----------------------------------------------------------------------------------------------65
4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural -----------------------------------------------------------------------65
5 ANALIZA ALTERNATIVELOR------------------------------------------------------------------------------------------ 65
6 MONITORIZAREA---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 65
7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII------------------------------------------------------------------------------------- 66
7.1 Obligatiile proiectantului-------------------------------------------------------------------------------------------------67
7.2 Obligatiile executantului--------------------------------------------------------------------------------------------------68
7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei ------------------------------------------------------------------------------------71
7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor--------------------------------------------------------------------------73 7.4.1 Generalitati ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73 7.4.2 Prevederi specifice ------------------------------------------------------------------------------------------------- 74
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
5
8 SITUATII DE RISC---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 76
8.1 Accidente potentiale -------------------------------------------------------------------------------------------------------76
8.2 Planuri pentru situatii de risc -------------------------------------------------------------------------------------------78
8.3 Masuri de prevenire a accidentelor ------------------------------------------------------------------------------------82
9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR-------------------------------------------------------------------------------------- 89
10 LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA DOMENIULUI EVALUARII -------------------------------- 90
11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC------------------------------------------------------------------------------- 94
11.1. Amplasament -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------94
11.2. Descrierea activitatii---------------------------------------------------------------------------------------------------------94
11.3. Prognoza impactului---------------------------------------------------------------------------------------------------------95 11.3.1. Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa---------------------------------------------------------- 95 11.3.2. Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer ---------------------------------------------------------- 97 11.3.3. Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol ---------------------------------------------------------- 98 11.3.4. Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol ------------------------------------------------------ 98 11.3.5. Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna ---------------------------------------------- 99
11.4. Gospodarirea deseurilor -------------------------------------------------------------------------------------------------- 100
11.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase ------------------------------------------------------------------------ 101
11.6. Masuri de diminuare a impactului ------------------------------------------------------------------------------------- 102
11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate
de impact --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 104
12. CONCLUZII SI RECOMANDARI ---------------------------------------------------------------------------------------105
12.1. Concluzii --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105
12.2. Recomandari ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 107
13 ANEXE -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------110
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
6
LIMITARI PRIVIND RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI
IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul la studiu de evaluare a impactului
asupra mediului generat de forajul si ecjiparea sondei 3700 Deep Moinesti, judetul Bacau, vor fi
luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos.
a) Raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si
echiparea sondei 3700 Deep Moinesti, judetul Bacau, a fost intocmit la cererea S.C. PETROM
S.A. – Membru Grup OMV – Asset nr. 1 – Field Cluster Moinesti – Lucacesti - Dofteana
(Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant
(Elaborator).
b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si
Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea
ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport.
c) Raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si
echiparea sondei 3700 Deep Moinesti, judetul Bacau, trebuie analizat avand in vedere Termenii
din contractul incheiat intre S.C. PETROM S.A. – Membru Grup OMV – Asser nr. 1 – Field
Cluster Moinesti – Lucacesti - Dofteana, in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti,
in calitate de elaborator.
d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul la
studiu de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza
profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de
mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene.
e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si
interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata
avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti
in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre
Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO
ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le
considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea
si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si
corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.
In Capitolul 12 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele
investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza
ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la
dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile
prezentate in Raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in
contextul intregii lucrari.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
7
1 INFORMATII GENERALE
1.1 Titularul proiectului
PETROM MEMBRU GRUP OMV
Asset nr. 1 – Field Cluster MOINESTI – LUCACESTI – DOFTEANA
1.2 Autorul atestat al studiului
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
NICULAE GHEOGHE
Atestat nr. R-EIM-03-63/2008
e-mail: [email protected]
www.euroenvirotech.ro
Telefon/Fax: (0244) 597 109
Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151
1.3 Denumirea proiectului
FORAJUL SI ECHIPAREA SONDEI 3700 DEEP MOINESTI,
JUDETUL BACAU
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
8
1.4 Descrierea proiectului
1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate
Strategia de restructurare si modernizare a PETROM MEMBRU GRUP OMV
include si implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in
conformitate cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a
pierderilor tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii,
precum si realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii.
In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a
gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de
maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant
si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.
1.4.2 Amplasament
Sonda 3700 Deep Moinesti, sonda de cercetare, se va amplasa pe teritoriul
judetului Bacau, comuna Magiresti, in extravilan, terenul apartinand S.C. PETROM
S.A. (2167 m2) si Primariei comunei Magiresti (6325 m2). Terenul cu suprafata de
6325 m2 are destinatia de teren pasune impadurita.
Coordonatele sondei in sistem STEREO 70 sunt:
� X = 559 343;
� Y = 615 325;
� Z = 735.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
9
1.4.3 Descrierea lucrarilor
Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,
ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari
care au un caracter temporar.
Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –
zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale
structurii.
In cazul sondei 3700 Deep Moinesti, durata lucrarilor de realizare a sondei este de
circa 150 zile, iar adancimea de foraj este de 3735 m.
1.4.4 Principalele faze ale activitatii
In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:
� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii
– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;
� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;
� incheierea procesului de foraj;
� demobilizarea instalatiei de foraj si anexelor;
� transportul acesteia la alta locatie sau la baza de reparatii;
� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru
exploatare;
� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin
reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele
necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial,
prin lucrari de reconstructie ecologica.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
10
Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii
drumului de acces la sonda, amenajarii careului sondei, precum si lucrari pentru
protectia mediului, aferente instalatiei de foraj.
1.4.5 Amenajare drum de acces
Accesul spre locatia sondei 3700 Deep Moinesti se realizeaza din drumul de
exploatare petroliera existent.
1.4.6 Amenajare careu sonda
Careul sondei se va amplasa in extravilanul comunei Magiresti, pe un teren
apartinand S.C. PETROM S.A. (2167 m2) si Primariei comunei Magiresti, terenul
inchiriat de la Primaria comunei Magiresti avand destinatia de teren pasune
impadurita, cu o suprafata de 6325 m2.
Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip F 320 Electrica.
Tabelul nr. 1.4.6.-1.
Nr
crt Proprietarul
Domiciliul
proprietarului Amplasarea terenului
Suprafata
ocupata de
careul sondei,
m2
Suprafata
ocupata de
drumul de
acces si
utilitati, m2
1 PETROM Moinesti, judetul
Bacau
Comuna Magiresti,
judetul Bacau 2167
2
Primaria
comunei
Magiresti
Comuna
Magiresti
Comuna Magiresti,
judetul Bacau 6325
Total general 8492
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
11
1.5 Durata etapei de functionare
Durata lucrarilor de realizare a sondei este de circa 150 zile.
Probele de productie se vor efectua cu instalatia P 80. Durata de realizare a
probelor de productie este de circa 20 zile, dupa care, daca rezultatele sunt
pozitive, sonda intra in productie.
1.6 Informatii privind activitatea
1.6.1 Forajul propriu-zis
Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj se vor
executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,
prevazut in proiectul tehnic.
Pentru extractia de petrol si gaze naturale, instalatia de foraj utilizeaza resurse
energetice din categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari,
in tabelul urmator:
Tabelul nr. 1.6.1.-1.
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitatea
anuala Denumirea
Cantitatea
anuala Furnizor
Titei 500 t
Petrol / Pacura
Petrol Gaze naturale
Gaze naturale Benzine
Energie electrica
Neprecizat
in aceasta
faza a
proiectului
Energie termica
Motorina 240 tone
Altele
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
12
1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj
In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub
incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea
listei substantelor toxice.
Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic de forare, respecta
prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 200/09.11.2000,
privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase, Legea nr. 451/18.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor
si preparatelor chimice periculoase, si a Hotararii Guvernului Romaniei nr.
490/16.05.2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea
si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.
Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase”
din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 490/16.05.2002.
In procesul tehnologic de foraj al sondei sunt nominalizate urmatoarele produse
chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea fluidului de foraj:
� Bentonita;
� Soda caustica;
� Soda calcinata;
� Tripolifosfat;
� Aqua control;
� Lube;
� Proterm;
� Ambalaje proterm;
� CMC HV;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
13
� Poly glico;
� CaCO3 (mediu);
� CaCO3 (fin);
� XC polymer.
La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se
pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua
detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in
apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea
unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe
aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,
calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.
Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la
suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat
cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia
fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt
preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in
aceste cazuri, neadecvata.
Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri
principale:
� Hidrodinamic:
Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de
pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La
forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie
constituie si instrumentul de dislocare a rocii.
� Hidrostatic:
Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea
rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din
formatiunile traversate.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
14
� De colmatare:
Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,
se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza
pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta
de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de
burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.
� De racire si lubrifiere:
Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale
instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt
deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele
impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc
frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul
necesar rotirii.
� Motrice:
Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul
aflat deasupra sapei.
� Informativ:
Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la
suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din
porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un
mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.
La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de
foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce
urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea
garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de
exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
15
Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra
coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de
foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie
utilizat pentru forajul sondei se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii
optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele discutate
in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si numeroase alte
conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondei, fara accidente si
complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara dificultati, la
productivitatea maxima:
� fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: sa
nu umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve
rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,
detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;
� sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:
minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze
(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;
� sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate
care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;
� sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii
lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in
situ”;
� sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin
natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din
stratele traversate;
� sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul
intreruperilor de circulatie;
� sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
16
� sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele
freatice;
� sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;
� sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;
� sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar
pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.
Fluidele de foraj se prepara din combinarea unor cantitati diferite de materiale si
substante – aditivi. Dintre substantele care intra in componenta fluidelor de foraj,
un grad ridicat de toxicitate il prezinta: hidrocarburile (motorina, lubrifiantii,
petrolul brut), aditivii care contin metale grele (crom, mercur, cadmiu), unele saruri
(KCl, ZnCl2, ZnBr2), soda caustica, fenolii halogenati, unele substante radioactive.
Cromul se gaseste in aditivii utilizati pe scara larga: ferocromlignosulfonat,
cromlignosulfonat, cromlignit, cromat si dicromat de sodiu sau potasiu, sulfat de
crom si potasiu. De remarcat, este faptul ca metalele grele au si o capacitate mare
de migrare in sol. Inca din anii 1970 s-a pus la punct o metoda de apreciere a
toxicitatii fluidelor de foraj, a apelor reziduale si detritusului, integral sau pe
componente: faza lichida, faza solida, particulele solide aflate in suspensie.
Procedura consta in teste efectuate asupra unor populatii de organisme sensibile la
poluanti. In Statele Unite se recomanda o varietate de creveti „Mysidopsis bahia”.
Acestia sunt tinuti un anumit interval de timp, de regula 96 h, intr-un amestec de
apa dulce sau apa de mare, continand diverse concentratii de fluid sau substante de
testat. Concentratia la care mortalitatea populatiei atinge 50 % se numeste
“concentratie letala” si se noteaza LC50 si se exprima in ppm (parti per milion).
Toxicitatea este invers proportionala cu valoarea parametrului LC50, valorile mari
ale parametrului LC50 inseamna toxicitate redusa, iar valorile scazute semnifica un
nivel ridicat de toxicitate. Pentru fluidele de foraj, testul standard se realizeaza prin
dilutia noroiului 1:9, adica o parte de noroi si noua parti apa dulce sau de mare.
Aceasta metoda nu se aplica la noi.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
17
E.P.A. (Environemental Protection Agency) a impus pentru termenul LC50 la 96 ore,
valoarea limita de 30 000 ppm pentru aditivi si fluide de foraj (cu specificatia ca
toxicitatea este invers proportionala cu valoarea LC50 la 96 ore). La noi in tara au
fost initializate primele lucrari de determinare a toxicitatii aditivilor si fluidelor de
foraj, asupra pestilor de apa dulce, rezultatele obtinute punand in evidenta
caracterul netoxic al acestora.
Astfel, noroaiele obisnuite, preparate cu apa dulce sau apa de mare au LC50 peste
1000000 ppm. Noroaiele tratate cu lignosulfonati si cele cu var au LC50 cuprins in
limite foarte largi: 50 000 - 1 000 000 ppm. Fluidele cu polimeri si KCl poseda LC50
intre 20 000 - 80 000 ppm. In general, fluidele cu LC50 sub 30 000 ppm sunt
interzise.
Pentru a evita sau diminua impactul ecologic al activitatii de foraj exista mai multe
posibilitati:
� utilizarea unui sistem inchis si sigur – fara posibilitati de infiltrare sau
deversari –, protejat impotriva accidentelor pentru circuitul de suprafata al
fluidului de foraj, pentru apele reziduale si detritus;
� separarea particulelor solide patrunse in rocile traversate, pentru a evita
diluarea excesiva a acestuia si a reduce volumul total de noroi folosit la o
sonda;
� refolosirea noroiului ramas de la o sonda, la alte sonde forate in vecinatate,
prin intermediul unei statii centrale de preparare, stocare si reconditionare;
� reciclarea noroiului si a apelor reziduale. De exemplu: noroaiele bazice,
bogate in humati, pot fi imprastiate pe terenuri acide, contribuind la
ameliorarea lor;
� limpezirea apelor reziduale, prin adaugarea unor coagulanti si floculanti,
urmata de separarea particulelor solide, cu ajutorul unor centrifuge de mare
viteza;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
18
� inlocuirea constituentilor si aditivilor, inclusiv a lubrifiantilor si inhibitorilor
de coroziune, avand toxicitate ridicata cu altii, mai putin toxici, de exemplu
soda caustica cu baze organice, ferocromlignosulfonati cu lignosulfonat de
amoniu, produsele petroliere din fluidele tip emulsie inversa, cu ulei mineral,
sarac in compusi aromatici;
� injectarea in subteran, sub nivelul apelor freatice, a apelor reziduale;
� folosirea ca aditivi pentru noroaie, a polimerilor biodegradabili.
Pentru a se diminua gradul de poluare si toxicitate a fluidelor de foraj folosite la
noi in tara, se impune stabilirea unor reglementari, privind compozitia acestora,
avand in vedere restrictiile impuse la prepararea si intretinerea fluidelor de foraj,
pe plan mondial si in urma unor experiente de laborator efectuate:
� indice pH = 7, maxim 8,5;
� continutul total de produse petroliere = 0 - maxim 2 ppm;
� continutul total de materiale de suspensie = maxim 30 %;
� continutul total de solide coloidale active (M.B.T.) = maxim 50 kg/m3;
� continutul de cloruri (Cl-) = maxim 5000 ppm;
� continutul de clorura de sodiu (NaCl) = maxim 50 kg/m3;
� continutul de calciu (Ca2+) = maxim 200 ppm;
� evitarea la prepararea si intretinerea fluidelor de foraj nepoluante a
ferocromlignosulfatilor, cromatilor, bicromatilor, inhibitorilor de coroziune,
aldehida formica si toti aditivii pe baza de produse petroliere sau derivati ai
acestora.
Fluidul de foraj utilizat la forajul sondei are la baza sistemul apa – argila, care in
functie de tipul si caracteristicile rocilor traversate poate fi conditionat, cu o serie
de materiale, care sa ii confere acestuia proprietatile cerute de proces.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
19
Concomitent cu forajul fiecarui interval, are loc tubarea si cimentarea acestuia.
Dupa executarea operatiei de tubare a fiecarei coloane se executa cimentarea
spatiului inelar dintre coloana si gaura de sonda.
Cimentul este transportat in autocontainere speciale, de unde cu ajutorul
agregatelor de cimentare, se plaseaza in spatele coloanei, printr-un sistem de
conducte. Procesul de cimentare este un proces inchis, astfel incat cimentul nu intra
in contact cu mediul inconjurator. Pentru operatiile de cimentare se vor utiliza
circa 98,5 tone ciment clasa G si 50 tone ciment clasa S1.
Aprovizionarea cu materiale si scule a instalatiei de foraj se efectueaza in mod
esalonat, functie de faza de lucru, la sonda neexistand stocuri de materiale.
1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza
mediul, generati de activitatea propusa
Materialele si utilajele folosite, in procesul de forare, nu reprezinta surse de
poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
20
Tabelul nr. 1.7.-1.
Poluare calculata produsa de activitate si
masuri de eliminare /reducere
Pe zone rezidentiale,
de recreere sau alte
zone protejate cu
luarea in considerare
a poluarii de fond
Tipul poluarii
Sursa de poluare
Numar surse de poluare
Poluare maxima admisa(limita maxima
admisa pentru om si mediu)
Poluare de fond
Pe zona obiectivului
Pe zone de protectie/restrictie
aferente obiectivului, conform
legislatiei in vigoare
Fara masuri de
eliminare/ reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare / reducere a
poluarii
Masuri de eliminare /reducere a poluarii
FIZIC
A Nu este cazul. Tehnologia de forare are in vedere izolarea – prin cimentare -, a zonelor in
care sunt traversate liniile de demarcatie intre diferitele strate geologice astfel incat sa nu
existe comunicare intre ele. Procedeul permite sa nu existe posibilitatea de a se polua
stratele geologice - strabatute de coloana de forare -, cu material extras: apa
sarata+titei+gaze arse si de sonda .
BIO
LOGIC
A
Nu este cazul
1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru
conectare la infrastructura existenta
1.8.1 Conectare la cai de acces
Accesul spre locatia sondei 3700 Deep Moinesti se realizeaza din drumul de
exploatare petroliera existent.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
21
1.8.2 Conectare la magistrale electrice
Instalatia de foraj este de tip F 320 Electrica si se va executa un racord de inalta
tensiune in lungime de circa 100 m.
2 PROCES TEHNOLOGIC
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus
Pentru amenajarea careului sondei sunt prevazute realizarea urmatoarelor
lucrari:
� decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal, conform
Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului,
in incinta careului sondei, acesta constituind depozitul de sol vegetal care se
va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura
cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98%);
� amenajarea sistemului rutier al drumului interior si al platformei
tehnologice, compus din:
� 16 cm imbracaminte din dale de beton;
� 5 cm strat de nisip cilindrat;
� 30 cm strat filtrant din piatra sparta;
� 40 cm strat de balast cu grad de compactare 98 %.
� montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
� asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unui sant de pamant cu sectiune triunghiulara, care descarca in
bazinul de colectare reziduuri;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
22
� realizarea unui sant betonat cu sectiune trapezoidala in lungime de 40 m si
adancimea de 0,40 m pentru scurgerea apelor reziduale provenite din
procesul de productie si care descarca in bazinul de colectare reziduuri;
� amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de
reziduuri, avand capacitatea de 40 m3. Pentru amplasarea habei se vor
excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip
cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua
straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi
imprejmuita si se va proteja cu un capac;
� transportarea fluidului de foraj (o cantitate de circa 1590 m3) la statia de
fluide a constructorului, unde va fi conditionat si reintegrat in fluxul
tehnologic pentru forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea
fluidului de detritus prin floculare. Partea lichida rezultata este reutilizata in
procesul tehnologic la prepararea fluidului. Partea solida, reprezentand
detritus umectat cu 5 % fluid de foraj, este transportat in vederea depozitarii
si reciclarii, conform contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat intre
PETROM Membru Grup OMV si Contractorul fluidului de foraj, respectiv
AVA EASTERN EUROPE (la Rampa Ecologica Bals);
� pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
doua habe metalice de cate 40 m3, in pozitie semiingropata in imediata
vecinatate a sitelor vibratoare;
� la gura sondei se va construi un beci betonat, care are rolul de a permite
montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si rolul de
a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe podul
instalatiei de foraj;
� amenajarea “beciului sondei”, construit din beton armat, inainte de
inceperea forajului. Constructia este prevazuta pentru a permite captarea in
beci, a lichidelor provenite din imediata vecinatate a gurii sondei si montarii
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
23
capului de coloana. “Beciul sondei” are dimensiunile 2,30 m x 2,70 m x 2,20
m, volumul fiind de 13,66 m3;
� tubarea coloanei de ghidaj, avand Ø 800 mm, intr-un put sapat manual,
centrata cu masa si cimentata pana la nivelul fundului beciului sondei.
Aceasta coloana serveste la protejarea fundatiei impotriva infiltratiilor,
asigurand circulatia fluidului catre sitele vibratoare;
� pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in
procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de
Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de
protectie;
� la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul
de exploatare prin echiparea sondei pentru productie, restul suprafetei
redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,
intreaga suprafata se va reda in circuit;
� efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si
arocamentelor din careul sondei, este indepartat la executarea lucrarilor prin
redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;
� se va asigura sonda impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,
eruptii libere, etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si
echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.
Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip F 320 Electrica.
Procesul tehnologic de forare al sondei consta in saparea unui put avand diametre
descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu ajutorul unui
sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj se realizeaza,
in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.
Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de
foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
24
de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca
sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondei si transportat la
suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste
operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu
ajutorul pompei tip 3 PN 1000, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este
evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il
transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de
sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al
separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat in doua habe
metalice, cu capacitatea fiecareia de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat
in fluxul tehnologic de foraj.
In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat
printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.
Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,
prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul
corespunzator intervalului sapat.
Tubarea sondei, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor
burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul
sigur de exploatare a hidrocarburilor.
Operatiunea de tubare are in vedere:
� consolidarea peretelui gaurii de sonda;
� impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonda;
� izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror
exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor
superioare.
Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre
coloana si peretele gaurii de sonda.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
25
Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivului
propus s-a adoptat urmatorul program de constructie:
� Coloana de ghidaj ΦΦΦΦ 800 mm - tubata intr-un put sapat manual, centrata cu
masa si cimentata pana la nivelul fundului beciului sondei. Aceasta coloana
serveste la protejarea fundatiei impotriva infiltratiilor, asigurand circulatia
fluidului catre sitele vibratoare;
� Coloana de ancoraj ∅∅∅∅ 20 in x 450 m - are rolul de a izola formatiunile de
suprafata, apartinand oligocenului, caracterizate printr-un grad mare de
instabilitate si permeabilitate. Dupa tubajul si cimentarea coloanei se va
monta la gura putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a
eruptiilor care va asigura desfasurarea forajului pentru faza urmatoare in
conditii de securitate. Coloana se va cimenta pana la suprafata. Se
recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine consolidat.
� Coloana tehnica I Ø 13 3/8 in x 1540 m – are rolul de a inchide formatiunile
miocen cu sare si oligocen II.Coloana se cimenteaza pe toata lungimea.
� Coloana tehnica II Ø 9 5/8 in x 2540 m – are rolul de a inchide formatiunile
oligocen III si eocen superior. Coloana se cimenteaza cu nivelul la 1000 m.
� Coloana tehnica III Ø 7 in x 3540 m – are rolul de a inchide formatiunea
eocen de Doamna. Coloana se cimenteaza cu nivelul la 1000 m.
� Liner ∅∅∅∅ 4 ½ in x 3540 - 3735 m – se va tuba dupa efectuarea investigatiilor
geofizice prevazute si va fi cimentata pe toata lungimea.
Coloana de exploatare dupa tubarea linerului va deveni 7 + 4 ½ in, permite
executarea probelor de productie si exploatarea acumularilor de hidrocarburi in
conditii de securitate.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
26
2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a
sondei
Dupa terminarea lucrarilor de foraj – pentru instalatia de forare -, inainte de
punerea in exploatare a sondei, se vor executa urmatoarele operatii:
� demontarea instalatiei de foraj;
� transportul instalatiei de foraj din incinta careului la baza de productie,
pentru revizii si operatii de intretinere;
� montarea instalatiei de exploatare a sondei;
� perforarea coloanei de exploatare, pentru deschiderea stratului productiv;
� efectuarea probelor de productie si punerea in exploatare a sondei.
Dupa terminarea perioadei de exploatare a sondei, se vor executa lucrari de
dezafectare a obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care
acesta a avut-o, anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.
In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele
etape:
� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;
� sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si
daca au existat accidental;
� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila
pentru o alta utilizare.
Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,
trebuie sa indeplineasca trei conditii:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
27
� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol
neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul
inconjurator;
� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un
pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea
publica sau pentru mediul inconjurator;
� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta
corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona
inconjuratoare.
In vederea dezafectarii sondei – la sfarsitul perioadei sale de activitate - sunt
prevazute a fi executate urmatoarele operatii:
� demontarea instalatiei de foraj;
� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondei de cercetare/exploatare;
� transportul instalatiei de foraj si a componentelor auxiliare din incinta
careului de cercetare/exploatare a sondei, la baza de productie, pentru
revizii, operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare;
� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondei, in interior, prin
izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura
sondei.
Pentru asigurarea sondei sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de ciment:
� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;
� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;
� al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la
8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele
la rasul beciului.
� extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei
sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
28
Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de
sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,
spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari
de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.
� dezafectarea racordului la drumul petrolier de exploatare. La abandonarea
sondei, la sfarsitul ciclului ei de exploatare, racordul la drumul petrolier de
exploatare este dezafectat. Operatiunile care sunt executate in acest caz sunt:
� scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,20 m;
� sortarea balastului;
� transportul materialului rezultat din sortare si utilizarea lui
la/pe noi amplasamente sau depozitarea acestuia in bazele de
materiale ale companiei pana la reutilizare;
� materialul ramas se amesteca cu pamant fertil si se asterne pe
suprafata decopertata;
� terenul – anterior ocupat de racord/drum de exploatare va fi
prelucrat o data cu restul amplasamentului si in acelasi mod.
� deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la
abandonarea sondei, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale
PETROM-OMV, pentru revizii si reutilizari:
� liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte
amplasamente.
� stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie
electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre
depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt
directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.
Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de foraj si care – potential -, pot fi
regasite pe amplasamentul sondei care urmeaza a fi abandonata, sunt:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
29
� Detritusul. Din foraj rezulta roca sfaramata, inerta, numita detritus,
umectata cu fluid de foraj. Dupa ce este uscat, - in aceasta forma -, se
depoziteaza in spatii special amenajate conform contractului Waste
Management cu Prestatorul de Fluide in vederea valorificarii lui, ulterioare;
� Slamul/solul infestat rezultate din beciul sondei si de pe suprafata de teren
afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondei este/sunt
colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM in vederea
bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se depoziteaza final
sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru drumuri de exploatare;
� Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,
este transportat in depozitul de baza al PETROM-OMV, loc in care
materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre
societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se
reutilizeaza/valorifica in totalitate;
� Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,
fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si
racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de
maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in
completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,
acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in
totalitate;
� Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale
in amplasamente noi.
Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietar, se vor efectua urmatoarele
operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,
anterior existentei instalatiei de foraj pentru cercetare/productie:
� scarificare;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
30
� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
� discuire;
� fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarului sunt executate
determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.
Autoritatea abilitata – in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea solului
rezultat, in raport cu zona in care se afla situat.
3. Deseuri
Tipurile de deseuri rezultate in activitatea de foraj sunt:
� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt
rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele
vibratoare si colectate in doua habe metalice de cate 40 m3 fiecare.
Cantitatea de detritus rezultat in urma saparii sondei este de circa 310
tone. Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata in doua habe
metalice de cate 40 m3 fiecare, de unde va fi transportata periodic,
conform contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat intre
PETROM Membru Grup OMV si contractorul fluidului de foraj – AVA
EASTERN EUROPE (la Rampa ecologica Bals).
� Apele pluviale si apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3,
pentru ca mai tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de
preparare a fluidului de foraj.
� Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare
conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la statia de fluide, a
schelei constructoare, a lucrarilor de foraj si reutilizate. Resturile
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
31
menajere vor fi colectate, in containere, si transportate la groapa de
gunoi sau incinerate. Fluidul de foraj ramas, la terminarea lucrarilor
de foraj, va fi transportat la statia de fluide, unde va fi reconditionat si
reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde - nu este
deseu.
Managementul deseurilor, in cadrul careului sondei, este, pe scurt, redat in tabelul
urmator:
Tabelul nr. 3.-1.
Managementul deseurilor –
cantitatea prevazuta a fi
generata -
Denumirea deseului
Cantitatea
prevazuta a fi
generata
Starea fizica
(Solid -S,Lichid – L,
Semisolid-SS)
Codul deseului
Codul privind
principala
proprietate
periculoasa
Codul clasificarii
statistice
Valorificata
Eliminata
Ramasa in
stoc
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Detritus 310 t S Da
Ape uzate 1416 m3
L Da
Ambalaje
diverse
Necu-
antificat S Da
Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul
productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri
rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care
sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate in doua habe metalice
semiingropate, cu capacitatea de cate 40 m3 fiecare, amplasata in vecinatatea
sitelor vibratoare. Depozitarea materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului
de foraj, se face intr-o baraca metalica nedemontabila amenajata special pentru
acest scop. Aceste materiale sunt ambalate, de la livrare in saci de panza sau hartie,
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
32
butoaie metalice sau de plastic, pentru sonda luandu-se masuri impotriva
imprastierii acestor ambalaje.
4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra
componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
4.1 Apa
4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Din punct de vedere administrativ perimetrul cercetat se gaseste in extravilanul
comunei Magiresti, judetul Bacau.
Locatia sondei se gaseste pe versantul stang al raului Tazlaul Sarat.
In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului
raului Tazlaul Sarat:
� lungimea cursului de apa: 46 km;
� altitudinea:
� amonte: 1400 m;
� aval: 280 m;
� panta medie: 24 ‰;
� coeficientul de sinuozitate: 1,43;
� suprafata bazinului hidrografic: 210 km2;
� Suprafata fondului forestier: 9709 ha.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
33
4.1.2 Alimentarea cu apa
Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,
astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape
uzate rezultate sunt preluate de catre AVA Eastern Europe.
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in
emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de
curgere al acestora.
In conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria constructii hidrotehnice aferente
sondei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este
IV, amplasamentul sondei este neinundabil.
STAS-ul 4068-2/1987 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile
normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.
Conform scarii seismice a tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii-montaj s-a
avut in vedere gradul VII.
Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu autocisterna din zona.
Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele
categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).
In principiu, cele mai mari volume de apa se utilizeaza la prepararea si
conditionarea fluidului de foraj.
Regimul de functionare al folosintei de apa este strict limitat la perioada forarii
sondei si a probelor de productie (circa 100 zile), apa trebuind sa functioneze
continuu pentru a putea asigura securitatea procesului tehnologic.
Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 va fi depozitata in 5 rezervoare cu
capacitatea de 20 m3 fiecare sau in habe metalice, de unde va fi distribuita la cei
doi hidranti de incendiu montati in incinta careului.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
34
Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 a fost calculata conform Normativului
NPCIPG din 1989. In tabelul 9.2.14 din normativ este specificat debitul de apa de
10 dm3/s cu presiunea dinamica la hidranti de 6 bar si faptul ca hidrantii trebuie sa
functioneze timp de 3 ore.
Apa potabila in cantitate de circa 1,0 m3/zi se va asigura din zona (localitate) si se
va depozita la sonda in recipienti etansi (PET-uri), prevazute special acestui scop.
Aceasta va fi folosita in exclusivitate pentru consumul menajer (baut si spalat).
Cerinta de apa
Pentru consumul menajer (apa potabila): Qs
Qzi med = 0,72 m3/zi = 0,03 m
3/h = 0,0083 l/s
Qzi max = 0,93 m3/zi = 0,038 m
3/h = 0,0107 l/s
Qo max = 0,109 m3/ora = 0,0303 l/s
Cerinta de apa potabila pe durata lucrarilor de foraj si probe de productie este de
circa 100 m3.
Pentru consumul tehnologic: Qteh
Qteh ≈ 2000 m3 (inclusiv rezerva PSI = 100 m
3)
Qteh zi med = 2000 m3 : 150 zile =13,3 m
3/zi = 0,55 m
3/h = 0,15 l/s
Total general cerinta de apa:
Qt = Qpot + Qteh = 100 m3 + 2000 m
3 = 2100 m
3
Qs zi med = 2100 m3 : 150 zile = 14 m
3/zi = 0,58 m
3/h = 0,16 l/s
Qs zi max = 14 m3/zi x 1,30 = 18,2 m
3/zi = 0,76 m
3/h = 0,21 l/s
Bilantul consumului de apa (m3/zi; m
3/an) este redat in tabelul de mai jos:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
35
Tabelul nr. 4.1.2.-1.
Apa prelevata din sursa, m3
Apa
recirculata
/
reutilizata,
m3
Consum industrial m3/zi
Pentru
compensare
a pierderilor
cu circuit
inchis
Proces tehnologic
Sursa de apa (furnizor)
Consum total de apa,m
3
Total
Consum m
enajer m
3/zi
Apa subterana
Apa de suprafata
Apa
subteran
a
Apa de
suprafata
Apa de la propriul obiectiv
Apa de la alte obiective
Comentarii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Foraj
Retea
baza
petrol
2100 14 1 - 13 - - 2100 - -
Obs. Cantitatile de apa calculate, se refera la durata de realizare a sondei – 150 zile.
4.1.3 Managementul apelor uzate
Restitutii de apa
� Restitutii ape uzate menajere
Ca restitutii menajere se considera 80 % din cerinte, astfel:
Qu zi med = 0,8 x 0,72 m3/zi = 0,576 m
3/zi = 0,024 m
3/h = 0,0066 l/s
Qu zi max = 0,8 x 0,93 m3/zi = 0,74 m
3/zi = 0,031 m
3/h = 0,0086 l/s
Qu orar max = 0,8 x 0,109 m3/h = 0,087 m
3/h = 0,0242 l/s
Apele uzate fecaloid-menajere vor fi colectate intr-o fosa septica impermeabilizata.
Aceasta va fi golita prin vidanjare, iar apele uzate vor fi trasportate la cea mai
apropiata statie de epurare.
� Restitutii tehnologice
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
36
� din prepararea fluidelor de foraj si paste de ciment – nu rezulta ape
uzate tehnologice.
� ape uzate rezultate din spalarea podului sondei.
Qu spalare med zi = 0,8 x 2,4 m3/zi = 1,92 m3/zi = 0,08 m3/h = 0,022 l/s
Qu spalare max zi = 1,3 x 1,92 m3/zi = 2,5 m
3/zi = 0,1 m
3/h = 0,028 l/s
Qu spalare max orar = 2,08 x 2,5 m3/zi = 5,2 m
3/zi = 0,22 m
3/h = 0,061 l/s
Debitul orar minim se calculeaza cu relatia:
Qu orar min = p x Qu max zi
unde: p = coeficient adimensional
p = 0,18 conform STAS 1846/1990, punctul 2.2.1.2.
Qu orar min = 0,18 x 2,5 m3/zi = 0,44 m
3/zi = 0,018 m
3/h = 0,005 l/s
Aceasta apa este colectata in beciul sondei, care este betonat, de unde este
reintegrata fluxului tehnologic de reconditionare a fluidului de foraj cu ajutorul
pompei 3 PN 1000. Beciul sondei are dimensiunile 2,30 m x 2,70 m x 2,20 m,
volumul fiind de 13,66 m3.
Ca ape uzate se pot considera si apele pluviale care cad pe suprafata careului
sondei si care sunt colectate in haba metalica de 40 m3 montata ingropat.
Pentru determinarea debitului apelor meteorice s-a folosit STAS 1846 din 1983
conform cap. 2.1.6. din STAS se calculeaza:
Qp = m x S x Ø x i, in care:
m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, tinand seama de
capacitatea de inmagazinare in timp si de durata ploii m = 0,8;
S - aria sectiunii de calcul (aria careului sondei);
Ø - coeficient de scurgere aferent ariei S, se va alege din tabelul 1, punctul 11,
referitor la teren arabil Ø = 0,07;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
37
i - intensitatea ploii de calcul in functie de frecventa f, durata ploii, conform STAS
9470 din 1973, in litri pe secunda la hectar;
f - frecventa ploii de calcul in functie de clasa de importanta a folosintei care este
IV (conform STAS 4273 din 1983 tabelul 13 care este 1/1);
t - durata ploii de calcul
t = tcs + L/VA
t = 15 minute pentru zone de deal
Pentru determinarea valorii intensitatii ploii de calcul s-a folosit STAS 9470 din
1973 diagrama pentru zona 7.
Din diagrama rezulta i = 145 l/s-ha
Suprafata careu = 8492 m2 = 0,85 ha
Qp = 0,8 x 0,85 x 0,07 x 145= 6,9 l/s
Qp = 6,9 x 10-3 x 15 min x 60 sec = 6,2 m
3
Daca se considera o ploaie maxima pe zi, rezulta Qp = 6,2 m3/zi
Total restituiri:
Qu med zi = 0,576 + 1,92 + 6,2 = 8,7 m3/zi = 0,36 m
3/h = 0,1 l/s
Coeficientul de recirculare interna (Ri)
Conform STAS 1343-0/1979, coeficientul de recirculare interna reprezinta raportul
in procente dintre cantitatea de apa recirculata si necesarul de apa, exprimate in
aceleasi unitati de masura.
In cadrul procesului de foraj se recircula apa colectata in haba de 40 m3, adica
total restituiri.
� cerinta de apa este: 14 m3/zi.
� volumul de apa recirculata : 8,7 m3/zi.
� coeficientul de recirculare interna: Ri = 0,13= 62 %.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
38
Bilantul apelor uzate (m3/zi; m
3/an) este redat in tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 4.1.3. -1.
Ape uzate evacuate Ape directionate spre
reutilizare recirculare
Totalul apelor
uzate generate
menajere industriale pluviale in acest
obiectiv
catre alte
obiective
Sursa apelor uzate;
Proces tehnologic
m3 / zi
m3 /
an
m3 / zi
m3 /
an
m3 / zi
m3 /
an
m3 / zi
m3 /
an
m3 / zi
m3 /
an
m3 / zi
m3 /
an
Comentarii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Insta-
latia de
foraj
9,44 1416 0,74 111 2,5 375 6,2 930 8,7 1305 - - -
Obs. Cantitatile de apa uzata, de la rubrica m3/an, se refera la durata de realizare a sondei -150 zile.
Stocul de apa pentru PSI este de 100 m3 si este depozitata in rezervoarele PSI ale
instalatiei de foraj.
4.1.4 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondei
Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de
componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de
sonda ce traverseaza aceste formatiuni.
In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a
reziduurilor provenite de la sonda in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de
circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un
control pe cantitatea de fluid vehiculat.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
39
Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a
suprafetei de lucru din sonda si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de
prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale
fluidului de foraj.
Apa uzata va fi colectata in beciul betonat al sondei, de unde, cu ajutorul unei
pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa tehnologica
reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei folosite in
procesul tehnologic.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica
cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu balast in grosime
de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o
parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata, strat prin sonde
speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.
Forajul sondei nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.
Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si
subterane este nesemnificativ si de scurta durata.
Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si
subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati
foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea
de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.
Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:
� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa 3 PN 1000;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
40
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 1000 si
manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;
� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice;
� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator.
Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
Prognoza impactului asupra apei in timpul functionarii sondei
In timpul functionarii sondei, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de
suprafata.
Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:
� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de transport amestec titei, de la
sonda la parcul de rezervoare;
� neetanseitati ale unor zone de racord.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
41
4.1.5 Masuri de diminuare a impactului
In situatia in care au loc ploi terentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai
mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute -, careul sondei se poate inunda integral,
fiind supus unei spalari partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus,
materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care
intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval la careu,
pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic,
cat si organoleptic.
Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se
diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a
careului.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica
cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa
aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu
grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce
poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:
� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca
impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate
de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este
extrem de redusa.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
42
4.2 Aerul
4.2.1 Date generale
Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, subtipul climatului vestic –
oceanic, dar se resimt si influente mediteraneene, avand urmatorii parametri:
� temperatura medie anuala..................................+ 8 °C;
� temperatura minima absoluta........................ – 29,6°C;
� temperatura maxim absoluta......................... + 40,8°C;
Precipitatiile medii anuale au valoarea cuprinsa intre 600-620 mm/m2 si reprezinta
media valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.
Sunt considerate “cu precipitatii” toate zilele in care apa cazuta sub forma de
ploaie, lapovita, grindina, ninsoare etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si directiei
vanturilor. Astfel putem concluziona ca directia predominanta a vanturilor este cea
vestica (33,9 %) si sud – vestica (17,1 %). Calmul inregistreaza valoarea
procentuala de 5,7 %, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are
valoarea de 2,3 – 3,6 m/s.
Adancimea maxima la inghet este de 1,00 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet
cu T ≤ 0 0C este de 40,0 zile/an.
4.2.2 Surse si poluanti generati
Utilizarea in procesul de forare a instalatiei tip F 320 Electrica cu motoare
omologate, nu determina aparitia de emisii poluante.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
43
Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.
4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -
tabel nr. 4.2.2.-3.:
Tabelul nr. 4.2.2.-1.
Denumirea
sursei Poluant
Debit
masic
(g/h)
Debit
gaze/aer
impurificat
(Nm3/h)
(m3/h)
Concentratia
in emisie
(mg/Nm3)
(mg/m3)
Prag de
alerta
(mg/Nm3)
(mg/m3)
Limita la
emisie =
prag de
interventie
(mg/Nm3)
(mg/m3)
1 2 3 4 5 6 7
Nu este cazul
Tabelul nr. 4.2.2.-2.
Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)
1 2 3
Nu este cazul
Tabelul nr. 4.2.2.-3.
Denumirea sursei Amestec gaze esapament
1. Particule 46,8
2. SOx 97,2
3. CO 810
4. Hidrocarburi 133,2
5. NOx 1332
6. Aldehide 10,8
Poluanti si debite
masice
(g/h)
7. Acizi organici 10,8
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat
factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
44
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare.
Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie
sunt (exprimate in kg/1000 litri):
� particule 1,560;
� SOx 3,240;
� CO 27,000;
� hidrocarburi 4,440;
� NOx 44,400;
� aldehide 0,360;
� acizi organici 0,360.
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul
de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au
comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:
� particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;
� SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;
� CO: 810,0 g/h limita nespecificata;
� hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;
� NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;
� aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;
� acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
45
In timpul functionarii investitiei emisiile amintite, mai sus, raman cele eliberate in
atmosfera de catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor
cu ardere interna pe baza de motorina.
4.2.2 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondei
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –
foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti
atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip F 320 Electrica, face sa nu apara
emisii de gaze arse peste limitele admise.
Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondei
In timpul functionarii investitiei, emisiile sunt numai cele eliberate in atmosfera de
catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor cu ardere
interna pe baza de motorina.
In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
46
4.2.3 Masuri de diminuare a impactului
In acest caz, ca masuri de diminuare a impactului, potential, pot fi urmatoarele:
� folosirea, la lucrari, a utilajelor noi sau cu motoare performante si
omologate;
� respectarea stricta a tehnologiei de forare.
4.3 Solul
4.3.1 Generalitati
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se incadreaza in zona
Depresiunii Tazlau – Casin.
Depresiunea Tazlau – Casin este situata pe raurile Tazlau – Trotus – Casin (care isi
aduna apele la Onesti), si are un puternic caracter longitudinal; este marginita spre
est de culmea Pietricica (746 m), iar spre sud de Dealul Ousoru (753 m).
Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, strabatut de Tazlau.
Depresiunea Tazlau – Casin are o latime mare, forme domoale de relief, iar patul
albiilor raurilor este alcatuit din straturi groase de prundisuri.
Depresiunea Tazlaului este cea mai mare si mai tipica depresiune subcarpatica din
tara noastra prezentand, mai mult decat altele, forma de “uluc” (70 km lungime si
12-15 km latime).
In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc
degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va
ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi
utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
47
tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de
foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile
de protectie necesare.
4.3.2 Surse de poluare a solului
Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide:
� fluid de foraj;
� reziduuri, ca detritusul;
� titei;
� substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile de protectie
necesare.
Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:
� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa - incarcator;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic (cu insertii metalice) datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa si manifoldul
pompei, datorita imbatranirii materialului;
� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
48
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de 40 m3, avand ca
rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge
in apele freatice;
� diferite solutii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator.
Solutiile utilizate se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
4.3.3 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondei
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si
subsolului este minim.
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea
zonei decopertate.
Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondei
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in
cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot
determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot
atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor
implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei solului in amplasament.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
49
4.3.4 Masuri de diminuare a impactului
Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea
stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,
acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea
careului pentru exploatarea sondei.
Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu
instalatia de foraj.
Se va amenaja drumul de acces din interiorul careului in constructie provizorie
pentru foraj.
Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de
protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si
reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei
dalate din fata rampei de prajini.
Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,
acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,
inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.
In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor
infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj Ø 800 mm intr-un put sapat manual.
Coloana se va betona pe toata lungimea.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu
traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.
Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:
� controlul eventualelor manifestari eruptive;
� prevenirea contaminarii panzei freatice;
� inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare
de la suprafata.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
50
In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri
provenite de la sondele in foraj sau de exploatare in alte sonde.
Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea
instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondei.
Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va
executa urmatoarea succesiune de lucrari:
� scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,25 m;
� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la
amenajarea careului ce a fost scarificat;
� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondei;
� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata
totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);
� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,
administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize
agropedologice de teren.
Atat in timpul forajului, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente ce pot avea
impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:
a)in timpul forajului pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:
� aparitia, pe traiectul sondei, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,
ce conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii
unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea
stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei
eruptii libere;
� traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea
coloanei de fluid de foraj;
� traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de
foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
51
fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de
coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.
Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta
evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.
Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul
ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele
situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc incendiu
datorita aprinderii gazelor de suprafata.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere
necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor
subterane si a aerului.
Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:
� cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la o sonda;
� tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;
� cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondelor;
� dotarea sondei cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare
solicitarilor maxime estimate;
� dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;
� stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura
de sonda si restabilirea echilibrului sondei;
� respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;
� instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.
La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere
conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa
terminarea lucrarilor.
Dupa demontarea instalatiei de foraj/probe de productie si executarea fazei pentru
demobilizare, ramane inchiriata o suprafata de circa 1100 m2 pentru efectuarea
probelor de productie, restul suprafetei redandu-se in circuit.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
52
In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara
de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia
unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de
suprafata:
� stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de
circa 20 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;
� amenajarea unui sant dalat cu profil trapezoidal, racordat la haba de 40 m3,
pentru colectarea apelor uzate;
� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietar, se vor efectua
urmatoarele operatii:
� scarificare;
� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
� discuire;
� fertilizare cu ingrasaminte naturale.
4.4 Geologia subsolului
Structura Zemes - Tazlau face parte din aliniamentul central-sudic al Subzonei
Flisului Paleogen. Aceasta subzona este formata din depozite ce apartin
cretacicului, paleogenului si miocenului.
Cretacicul – formeaza fundamental acestei subzone si este alcatuit, in baza, din
sisturi negre si gresii cu intercalatii de conglomerate, deasupra urmand o
alternanta de macrocalcare, gresii, calcare si calcare grezoase cu intercalatii de
marne vinete cenusii.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
53
Paleogenul – este format din: paleocen, eocen si oligocen. Paleogenul prezinta
mari variatii de litofacies, atat pe directie longitudinala cat si laterala.
� Paleocenul – este intalnit fie printr-o alternanta de gresii cafenii, fie
prin marne vinetii-cenusii.
� Eocenul – este in general format din doua complexe care de asemenea
prezinta mari variatii de litofacies.
� Oligocenul – este intalnit sub forma de orizonturi. In zona se intalnesc
circa 10 orizonturi.
Miocenul – este intalnit sub forma de depozite de sare, marne, argile, gresii,
anhidrit si uneori gipsuri.
Adancime proiectate a sondei este de 3735 m.
Pe amplasamentul viitoarei sonde, au fost executate trei foraje geotehnic cu
adancimea de 6,00 m, care au interceptat urmatoarea succesiune litologica:
Forajul F1 s-a executat la circa 20 m sud – est de una din sondele abandonate (cea
din pozitie centrala) in zona centrala a perimetrului acoperita cu vegetatie
hidrofila, unde s-a banuit existenta unui fost batal (care nu s-a adeverit):
� 0,00 – 0,30 m = sol vegetal;
� 0,30 – 2,40 m = nisip prafos cu fragmente mici de gresii alterate;
� 2,40 – 6,00 m = fragmente partial alterate de gresii de dimensiuni variate
in masa de nisipuri prafoase, galbui cafenii, umede.
La data cercetarilor (septembrie 2009), in sondajul geotehnic nu au fost
interceptate infiltratii de apa pana la adancimea de 6,00 m.
Forajul F2 s-a executat la circa 30 m nord – est de una din sondele abandonate
(cea din pozitie centrala):
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
54
� 0,00 – 0,30 m = sol vegetal;
� 0,30 – 2,40 m = nisip prafos cu fragmente mici de gresii alterate;
� 2,40 – 6,00 m = fragmente partial alterate de gresii de dimensiuni variate
in masa de nisipuri prafoase, galbui cafenii, umede.
La data cercetarilor (septembrie 2009), in sondajul geotehnic nu au fost
interceptate infiltratii de apa pana la adancimea de 6,00 m.
Forajul F3 s-a executat la mijlocul distantei dintre sondele abandonate :
� 0,00 – 0,30 m = sol vegetal;
� 0,30 – 2,80 m = nisip prafos cu fragmente mici de gresii alterate;
� 2,80 – 6,00 m = fragmente partial alterate de gresii de dimensiuni variate
in masa de nisipuri prafoase, galbui cafenii.
La data cercetarilor (septembrie 2009), in sondajul geotehnic nu au fost
interceptate infiltratii de apa pana la adancimea de 6,00 m.
4.4.1 Surse de poluare a subsolului
Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,
polua subsolul, prin padrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe
amplasamentul sondei de foraj, in perioada de forare sonda:
� fluid de foraj;
� reziduuri, ca detritusul;
� titei.
Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:
� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
55
� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa 3 PN 1000 - incarcator;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice.
Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de exploatare a forajului se poate –
accidental -, polua subsolul, cu:
� titei;
� apa sarata.
Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:
� neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;
� depasirea capacitatii de inmagazinare a beciului sondei, avand ca rezultat
deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot ajunge in
apele freatice.
4.4.2 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondei
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului
este minim.
Un impact slab, in faza de executie a forajului sondei, se va inregistra asupra
subsolului.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
56
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondei
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati
care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina
afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2
pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica
lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei subsolului, in amplasament.
De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de
activitati diverse.
4.4.3 Masuri de diminuare a impactului
Atunci cand se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de
sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului de
aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea urmatoarelor
lucrari:
� stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite
agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;
� volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
57
4.5 Biodiversitatea
4.5.1 Generalitati
Vegetatia judetului este grupata pe mai multe zone, in functie de complexul
conditiilor fizico-geografice.
Etajul fagului, care ocupa mai mult de 2/3 din suprafata impadurita a judetului, se
intinde de la limita inferioara a molidisurilor si pana la altitudini de 300 m.
Padurile sunt fie de fagete pure (« Fagetum carpaticum »), fie in amestec cu carpen
(« Carpino – Fagetum »).
In zona padurilor, sub arborii propiu-zisi, se dezvolta o vegetatie de arbusti si
plante ierboase, cum ar fi catina argintie (« Hippophaetum rhamnoidis »), salcia
capreasca (« Salix capraea »), socul de munte (« Sambucus racemosa »), zmeurul
(« Rubus idaeus »).
In zonele de deal se intalnesc vulpea, iepurele (« Lepus europaeus ») si numeroase
pasari: privighetoarea (« Luscinia luscinia »), pupaza (« Upuga epops »), silvia
(« Sylvia communis »), pitulicea (« Troglodytes troglodytes »), mierla (« Turdus
merula »), graurul (« Sturnus vulgaris »), dumbraveanca (« Coracias garrulus »).
Mai traiesc o serie de reptile si amfibii ca sarpele de sticla (« Anguis fragilis »),
sarpele de padure (« Coronella austriaca »), sarpele de casa (« Natrix natrix »),
soparla (« Lacerta agilis »), brotacelul (« Hyla arborea »), broasca testoasa
(« Emis orbicularis »), buhaiul de balta (« Bombina bombina »), precum si pesti in
apele curgatoare si lacuri: stiuca (« Exos lucius »), crapul (« Cyprinus carpio »),
bibanul (« Perca fluviatilis ») si platica (« Abramis brama »).
Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele
umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a
dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
58
de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a sondei, se poate evidentia
ecosistemul legat de asezarile umane.
Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari
a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta
locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem
ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu
destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce
la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri
predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales
microbiologice – bacterii, drojdii si fungi –, caracterizate prin specificitati
geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,
existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc
comunitati specifice.
4.5.2 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondei
In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de
lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va
reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.
Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri,
soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivului de investitie.
Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice este nesemnificativ.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
59
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondei
Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului
aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei
terestre si acvatice este nesemnificativ.
4.5.3 Masuri de diminuare a impactului
Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona.
4.6 Peisajul
4.6.1 Informatii despre peisaj
Perimetrul cercetat face parte din zona Depresiunii Tazlau – Casin.
Depresiunea Tazlau – Casin este situata pe raurile Tazlau – Trotus – Casin (care isi
aduna apele la Onesti), si are un puternic caracter longitudinal; este marginita spre
est de culmea Pietricica (746 m), iar spre sud de Dealul Ousoru (753 m).
Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, strabatut de Tazlau.
Depresiunea Tazlau – Casin are o latime mare, forme domoale de relief, iar patul
albiilor raurilor este alcatuit din straturi groase de prundisuri.
Depresiunea Tazlaului este cea mai mare si mai tipica depresiune subcarpatica din
tara noastra prezentand, mai mult decat altele, forma de “uluc” (70 km lungime si
12-15 km latime).
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
60
4.6.2 Explicarea utilizarii terenului
Tabelul nr. 4.6.2-1. Utilizarea terenului Suprafata (mp)
Inainte de punerea
in aplicare a
proiectului
Dupa punerea in
aplicare a
proiectului
Recultivata
1 2 3 4
In agricultura:
� teren pasune-
impadurita
� gradini
� arabil
� livada
8492
8492
-
-
-
Paduri - - -
Drumuri - - -
Zone construite (curti,
suprafata construita) - - -
Ape - - -
Alte terenuri:
� vegetatie plantat
� zone umede
� teren deteriorat
� teren
neproductiv
TOTAL 8492 8492 -
4.6.3 Suprafata de teren ocupata
Tabelul nr. 4.6.3.-1
Nr.
crt. Denumirea obiectivului
Dimensiuni
(m)
Suprafata de
teren temporar
necesara
(mp)
Nr. Din plan
1. Suprafata ocupata de
obiectivele instalatiei de
foraj
- -
2. Suprafata de protectie - - -
3. Suprafata incinta careu 8492 -
4. Suprafata drum acces +
utilitati + camp - - -
TOTAL 8492 -
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
61
4.6.4 Impactul asupra biodiversitatii
Amplasarea sondei 3700 Deep Moinesti in zona propusa nu va avea ca impact
starea de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in acest moment si nu va
modifica componentele biodiversitatii.
4.6.5 Masuri de diminuare a impactului
Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de
amplasare a sondei de foraj asupra biodiversitatii.
4.7 Mediul social si economic
Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va
conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu
va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sonda, prin
amplasamentul ei, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane. Avand in vedere ca
distanta la care se afla sonda este mai mare decat cea minima impusa (50 m) si ca
in procesul de foraj nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se
considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a
mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a
obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a
populatiei este nesemnificativ.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
62
4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic
Amplasarea sondei de foraj in extravilanul comunei Magiresti nu poate avea un
impact semnificativ asupra mediului social si nici asupra mediului economic al
zonei.
4.7.2 Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8. Zgomotul
4.8.1 Generalitati
Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita
definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o
multitudine de factori:
� fizici: ai zgomotului;
� personali: determinati de calitatea receptorului, etc.,
factori greu de identificat si cuantificat.
Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o
perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de
diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat
in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului
de miocard, etc.
Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
63
reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele
nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului.
Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a
capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si
comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de
disconfort.
Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie
multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la
inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice,
agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine, etc.
Pentru evaluarea impactului zgomotului, doua aspecte sunt importante:
� extinderea impactului - exprimata prin numarul persoanelor afectate;
� intensitatea impactului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in
dB.
Avand in vedere faptul ca, activitatile desfasurate in cadrul tehnologiei de
forare sonda titei se desfasoara cu precadere in spatii deschise si la o
departare convenabila pentru ca zgomotul emis de motoarele utilajelor
folosite, nivel masurat langa acelasi tip de utilaje, aflate in functiune la sonde
asemanatoare -, se poate afirma ca functionarea obiectivului analizat, nu
genereaza zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65 dB(A) –
STAS 10009/1988 -, corespunzator unitatilor industriale – masurabil la limita
careului sondei -, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil,
impactul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si aceasta se va
intampla doar pe parcursul existentei santierului de forare sonda, nivelul de
zgomot scazand drastic pe timpul exploatarii titeiului.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
64
4.8.2 Prognoza impactului
Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de foraj,
a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta careului.
Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a utilitatilor din
careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.
Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor fi reprezentate de:
� functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice;
� manipularea materialului tubular;
� functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului.
Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar pentru utilajele folosite la
amenajarea careului, avand ca durata:
� utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: 45 zile, circa 10 ore/zi;
� instalatie de foraj: 100 zile, 24 ore/zi;
� manipularea materialului tubular: 100 zile, circa 10 ore/zi.
4.8.3. Masuri de diminuare a impactului
Pentru limitarea potentialului impact al poluarii sonore determinate de
activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii
populatiei se recomanda urmatoarele masuri:
� desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de
lucru;
� automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita
amplasamentului in scopul aplicarii de masuri corective privitoare
la poluarea sonora excesiva.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
65
In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor
incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii
populatiei poate fi apreciat ca redus.
4.9 Protectia impotriva radiatiilor
In activitatea de foraj nu se folosesc si nu se emit substante radioactive.
4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Nu este cazul.
5 Analiza alternativelor
Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – foraj sonda –, nu sunt necesare
si nici realiste/utile, variante/alternative, ale activitatii, previzionata a se desfasura.
6 Monitorizarea
Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare, deoarece
amplasarea acesteia se afla intr-un camp de exploatare in care sunt prezente si in
functiune multe sonde, parcuri de rezervoare si instalatii de producere abur.
Monitorizarea individuala a sondei, din punct de vedere al emisiilor in atmosfera,
nu poate fi executata, deoarece ea interfera cu emisiile de la activitatile mai sunt
enumerate.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
66
7 Masuri de protectia muncii
La elaborarea prezentei documentatii s-au respectat prevederile din legislatie,
normele si normativele in vigoare referitoare la protectia muncii specifice activitatii
de forare sonde, dupa cum urmeaza:
1. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006.
2. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea
Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006 privind
securitatea si sanatatea in munca.
3. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1050/09.08.2006 privind Cerintele minime
pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de
foraj.
4. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006 privind Cerintele minime
pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca.
5. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 300/02.03.2006 privind Cerintele minime de
securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile.
6. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006 privind Cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca.
7. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146/30.08.2006 privind Cerintele minime
de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca.
8. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1058/09.08.2006 privind Cerintele minime
pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi
unui potential risc datorita atmosferelor explozive.
9. MMPS Norme specifice de securitate a muncii la lucrarile de foraj sonde,
editia1995.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
67
10. Regulamentul pentru prevenirea eruptiilor la forajul, punerea in productie si
exploatarea sondelor de titei si gaze, editia 1982.
11. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de
stingere, pentru unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990.
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru extractia titeiului, elaborate si
editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii (I.C.S.P.M.)
Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de profil si din cadrul M.M.P.S. si
I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996.
13. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico -
chimice si mecanice, elaborate si editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru
Protectia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de
profil si din cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996.
7.1 Obligatiile proiectantului
La realizarea proiectului s-au aplicat normele de securitate a muncii, precum si
prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii
care se refera la masurile de securitate a muncii. Masurile au fost stabilite functie
de gradul de periculozitate, detaliat pe faze de lucru.
Documentatia tehnica cuprinde lista de dispozitive, instalatii si aparate necesare
asigurarii securitatii muncii, in perioada de executie a lucrarilor, precum si cele
necesare exploatarii, tinandu-se cont ca acestea trebuie sa fie certificate din punct
de vedere al securitatii muncii.
Proiectantul asigura completarea documentatiei cu masurile impuse, cu ocazia
controalelor de protectie a muncii, efectuate de catre organele abilitate.
Proiectantul acorda asistenta tehnica executantului si beneficiarului, in vederea
rezolvarii problemelor de securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de
constructii, garantand eficienta acestora.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
68
La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul
va urmari modul in care constructorul respecta regulile de protectie a muncii
prevazute in proiect, oprind continuarea lucrarilor, atunci cand se constata abateri
de la prevederile proiectului.
La receptia lucrarilor, proiectantul, va verifica daca au fost executate prevederile
de protectie a muncii, cuprinse in proiect, aplicatii care sunt necesare exploatarii,
in deplina siguranta, a constructiei.
La cererea beneficiarului se vor intocmi instructiuni de intretinere si exploatare a
constructiilor, dupa punerea in functiune, inclusiv de protectie a muncii.
Masurile de protectie a muncii, din prezentul proiect, nu sunt limitative, executantul
si beneficiarul urmand a lua si alte masuri care se impun.
7.2 Obligatiile executantului
Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa
asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Acesta trebuie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/14.07.2006 privind
securitatea si sanatatea in munca, sa fie autorizat, din punct de vedere al protectiei
muncii, de catre Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Muncii.
In scopul realizarii lucrarilor de constructii, in conditii de necesitate, executantul
are urmatoarele obligatii:
� sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al
securitatii muncii si daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand
proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;
� sa raspunda cerintelor HSEQ –Petrom OMV Grup– Precalificare;
� sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a
muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
69
executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare, necesare realizarii
constructiilor;
� sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul
realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii–montaj, in
conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul,
cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare,
sa faca propuneri de solutionare si sa solicite, acestora, aprobarile
necesare;
� sa ceara beneficiarului, ca proiectantul, sa acorde asistenta tehnica in
vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii, in cazurile
deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii;
� sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,
precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.
Avand in vedere ca activitatea de constructii montaj se desfasoara cu angajati de
diferite profesii si meserii, folosindu-se utilaje si instalatii cu grade de complexitate
ridicata, la controlul locurilor de munca se vor urmari urmatoarele aspecte:
� verificarea modului de respectare a legislatiei si normelor specifice de
securitate a muncii in vigoare, a altor dispozitii legale, organizarea locului
de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina
precum si cerintele HSEQ ale PETROM OMV GRUP;
� verificarea modului cum sunt respectate tehnologia de lucru sau
instructiunile de lucru, organizarea in conditii de securitate a activitatii;
� identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza
a procesului tehnologic, la utilajele si instalatii si in mod deosebit, la
lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;
� verificarea modului in care se face instructajul periodic la locul de munca,
precum si eficienta lui;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
70
� verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie interzicand
improvizatiile;
� verificarea existentei si functionarii aparatelor de protectie pe utilaje si
instalatii:
� limitatoare de cursa;
� limitatoare de sarcina;
� semnalizatoare de oprire;
� semnalizatoare optice si acustice de avertizare;
� verificarea autorizarii interne a angajatilor pe meserii;
� dotarea tuturor angajatilor cu echipament individual de protectie, in
completare la masurile de protectie colectiva, la locurile de munca. Se
acorda o atentie deosebita prevenirii accidentelor prin cadere de la
inaltime si prin caderea de obiecte dupa cum urmeaza:
� scule, conform prevederilor din normele specifice;
� cai de acces amenajate corespunzator;
� balustrade de protectie;
� golurile din plansee acoperite sau imprejmuite;
� platforme de lucru;
� avertizarea locurilor periculoase;
� existenta autorizatiei de functionare a schelelor autoridicatoare;
� angajatii sa fie verificati periodic din punct de vedere medical in functie de
meseriile pe care le exercita;
� toate utilajele care sunt in exploatare, pe santier, sa fie verificate conform
graficelor de revizii si reparatii;
� aparatura de masura si control sa fie verificata la termenele scadente si in
buna stare de functionare;
� verificarea existentei autorizatiilor ISCIR, pentru utilajele care intra sub
aceasta incidenta;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
71
� se urmareste modul in care sunt realizate programele privind imbunatatirea
conditiilor de munca, incluse in contractul colectiv al agentului economic.
7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei
Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii–montaj,
care sa asigure securitatea muncii. La receptia lucrarilor participa si personalul
din cadrul compartimentului de protectie a muncii.
Cu ocazia receptiei, beneficiarul investitiei are urmatoarele obligatii:
� sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de securitate a
muncii si, in cazul in care constata deficiente, lipsuri sau neconcordante
fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului
remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau
punerea in concordanta a prevederilor din proiect, cu cele din legislatie;
� sa conlucreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de
securitate a muncii pentru lucrarile in care se promoveaza tehnologii noi de
executie;
� sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii
anumitor probleme de securitate a muncii;
� pentru lucrarile de constructii care se executa in paralel cu desavarsirea
procesului de productie, sa incheie, cu executantul, un protocol – anexa la
contract – in care se vor prevedea urmatoarele:
� delimitarea suprafetei in care se executa lucrarile si unde
raspunderea, pentru asigurarea masurilor de securitate a muncii,
revine executantului;
� stabilirea drumurilor si cailor de acces;
� masurile de securitate a muncii, dispozitivele si echipamentul de
protectie pe care beneficiarul trebuie sa-l puna la dispozitia
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
72
executantului, in cazul desfasurarii lucrarilor, paralel cu procesul
de productie;
� instruirea personalului constructor de catre beneficiar, pe baza
normelor si instructiunilor proprii de protectie a muncii;
� masurile de securitate a muncii pe care trebuie sa le asigure
beneficiarul, in cazul in care solicita interventia executantului,
pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea
instalatiilor sale;
� sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii –
montaj, realizarea de catre executant a tuturor masurilor de
securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand
receptia lucrarilor de constructii, care nu corespund din punct de
vedere al securitatii muncii.
Conditiile ca o receptie sa fie admisa, din punct de vedere al protectiei muncii, sunt
urmatoarele:
� sa fie montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele,
aparatele si instalatiile de protectie a muncii;
� sa fie prezentate autorizatiile prealabile, cerute de legislatie si actele
normative in vigoare, pentru a se verifica daca au fost adaugate clauze si
daca acestea au fost realizate;
� sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si
pentru instalatiile de ridicat, conform prevederilor ISCIR;
� sa fie prezentate buletinele de deteriorari, in timpul proceselor tehnologice;
� sa fie prezentate buletinele de masuratori solicitate pentru instalatiile
energetice si de gaze;
� sa fie prezentate certificatele de garantie solicitate, in mod expres, de
legislatie si regulamentele in vigoare;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
73
� sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand
determinarile privind microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul,
efectuate in timpul probelor tehnologice, nu corespund documentatiei
tehnice;
� beneficiarul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente in
conformitate cu prevederile din documentatia tehnico-economica si in ceea
ce priveste normele de securitate a muncii, sa nu efectueze nicio modificare
care ar putea influenta respectarea acestora.
Un alt aspect care trebuie cunoscut de catre beneficiari il constituie modul in care
trebuie realizate conventiile de securitate, ca anexe la contractele tehnico-
economice.
Acestea nu au un caracter restrictiv, asa cum poate s-a inteles din proiect, ele
putand cuprinde si alte clauze, functie de conditiile concrete in care se desfasoara
activitatea.
Personalului angajat in cadrul compartimentelor de protectie a muncii ii revine
sarcina de a urmari permanent, prin controale la locurile de munca, aplicarea si
respectarea, intocmai, a obligatiilor ce revin – pe linia protectiei muncii –, celor
trei factori care contribuie la realizarea unei constructii.
7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor
7.4.1 Generalitati
La elaborarea prezentului proiect si in timpul lucrarilor de constructii, s-au
respectat si se vor respecta prevederile legislatiei, normele si normativele, in
vigoare, dupa cum urmeaza:
� Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
74
� Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind
aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
� Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului – P 118/1999;
� Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice
de stingere pentru Unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;
� Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor;
� Regulament pentru prevenirea eruptiilor la foraj, punerea in productie si
exploatarea sondelor de titei si gaze - M.P. 1982.
Masurile de protectie si stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt
limitative, constructorul si beneficiarul urmand sa ia si alte masuri, care se impun.
Dupa punerea in functiune a constructiei este interzisa executarea de lucrari de
completari sau modificari, ale constructiei, fara acordul proiectantului.
7.4.2 Prevederi specifice
Sonda va intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor prevazute prin
proiect.
Sonda va fi exploatata si supravegheata de personalul pregatit special in acest scop.
Supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda de
foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri pentru
interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul emanatiei - functie
de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi marita – , interzicerea
apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar putea produce scantei.
PETROM MEMBRU GRUP OMV – Asset nr. 1 Field Cluster Moinesti – Lucacsti -
Dofteana, proprietarul sondei, va organiza puncte de interventie echipate cu
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
75
mijloace auto, utilaje, unelte si personal pentru remedierea scurgerilor, colectarea
titeiului revarsat si stingerea eventualelor incendii.
La efectuarea unor lucrari de reparatii sau interventii, se vor folosi numai scule
care nu produc scantei prin lovire sau frecare.
In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua
urmatoarele masuri:
� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de
robinete, blindare, izolare, etc.;
� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;
� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de
unde a avut loc deversarea;
� se va interzice fumatul in zona;
� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de
transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;
� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;
� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;
� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;
� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare
"Pericol de incendiu, interzisa aprinderea focului".
Este interzisa producerea sondelor direct in rezervoarele sau habele parcului, fara
trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.
Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla
permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare
luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.
Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a
se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la
accidente si la emanatii de titei si gaze.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
76
Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor
la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.
La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua
de canalizare.
Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.
In interiorul careului sondei este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete
sau alte surse de foc.
Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii
incendiilor.
Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea
interveni in caz de incendiu.
Se interzice a se pastra in interiorul careului de sonda gazolina sau condensat in
vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii, etc., imbibate cu produse petroliere, se vor
pastra in cutii metalice, cu capac, in locuri anume stabilite, in zona fara pericol de
explozie.
Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi
instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate
in dotarea careului respectiv.
In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma,
sau pulbere si CO2.
8 Situatii de risc
8.1 Accidente potentiale
In situatia normala de executare a lucrarilor de foraj, nu apar efecte poluante
asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii
corespunzatoare a instalatiei de foraj si a unei organizari si discipline riguroase a
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
77
muncii. In timpul forajului sondei este posibil sa apara si incidente, cu posibil
impact asupra mediului, prin declansarea eruptiilor libere, necontrolabile, care se
pot produce datorita urmatoarelor cauze:
A. neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor. Reducerea
contrapresiunii asupra unui strat, se datoreaza, fie scaderii densitatii
fluidului de foraj, fie scaderii inaltimii coloanei de fluid, din gaura de
sonda:
a. scaderea densitatii are loc din cauza patrunderii de fluide mai usoare,
din strat, in fluidul de foraj. Cel mai frecvent caz este gazeificarea
fluidului de foraj, in timpul traversarii, cu viteze mari, a stratelor de
gaze;
b. scaderea inaltimii coloanei de fluid de foraj, in gaura de sonda, se
poate produce, in cazul pierderilor de circulatie;
B. necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de
prevenire a eruptiilor;
C. existenta unui echipament de prevenire a eruptiilor necorespunzator, pentru
presiunile la care este supus, la sonda respectiva.
Cuantificarea riscului aparitiei unei eruptii, functie de cauzele care o genereaza:
Tabelul nr. 8.1.-1.
Cauza Probabilitate Clasificarea
gravitatii Risc
A.a. 1 (mica) 2 (medie) 2
A.b. 1 (mica) 2 (medie) 2
B. 1 (mica) 3 (majora) 3
C. 1 (mica) 3 (majora) 3
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
78
Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediu
ambiant a unor cantitati importante de fluid de foraj, hidrocarburi, apa de
zacamant.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma eruptiilor libere
necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.
Tabelul nr. 8.1.-2.
Agent
poluant Pericol Sursa Cale Tinte
Atinge-
rea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarilor
de
remediere
Hidrocarburi lichide si
gazoase
Exploziv
Strat geologic
Deversare directa
Aer
Sol
Ape de
supra-
fata
Flora
Fauna
Da
Da
Da/Nu
Da
Da
Major
Major
Major
Major
Major
Nu
Da
Da
Da
Nu
8.2 Planuri pentru situatii de risc
Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp
specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:
Risc = Pericol x Expunere
Risc = Probabilitate x Gravitate
Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la
un amplasament, prin identificarea:
� agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
79
� resurselor si receptorilor expusi riscului;
� mecanismelor prin care se realizeaza riscul;
� riscurilor importante, care apar pe un amplasament;
� masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel
acceptabil.
Pentru a raspunde cerintelor Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului nr. 184/21.09.1997, se prezinta in continuare matricea pentru analiza
relatiei sursa-cale-receptor, pentru sursele posibile de poluare prezentate.
Tabelul nr. 8.2.-1.
Agent
poluant
Pericol
Surse Cai Tinte
Atin-
gerea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarii de
remediere
1 2 3 4 5 6 7 8
Fluid de foraj
Inert
� fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
� neetanseitati ale unor
zone de racord;
� fisurare furtun
vibrator;
aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare.
Deversare
Sol
Da
Mica
Inchiderea
sursei de
poluare.
Colectarea
poluantului
Ape
reziduale
Fitotoxic
� haba de depozitare
ape reziduale.
Deversare
Sol,
Ape
sub-
terane
Da
Nu
Mica
/
Medie
Nu
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
80
Solutii
chimice
Fitotoxic
produse chimice
necesare tratarii
fluidului de foraj
depozitat
necorespunzator.
Imprastiere
Sol
Da
Mica
Colectare
Fluid de
foraj
Ape
reziduale
Fitotoxic
� fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
� neetanseitato ale
unor zone de racord;
� aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
� haba de depozitare
ape reziduale.
Deversare
Sol
Da
Medie
Colectare
Fluid de
foraj
Solutii
chimice
Fitotoxic
� fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
� neetanseitati ale unor
zone de racord;
� fisurare furtun
vibrator;
� aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
� haba de depozitare
ape reziduale.
Deversare
Imprastiere
Sol
Da
Medie
Colectare
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
81
Ape
reziduale
Solutii
Chimice Fitotoxic
� haba de depozitare
ape reziduale;
produse chimice
necesare tratarii
fluidului de foraj
depozitat
necorespunzator.
Deversare
Imprastiere
Sol
Da
Medie
Colectare
Fluid de
foraj
Ape
reziduale
Solutii
chimice
Fitotoxic
� fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
� neetanseitati ale unor
zone de racord;
� fisurare furtun
vibrator;
� aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
� haba de depozitare
ape reziduale;
� produse chimice
necesare tratarii
fluidului de foraj
depozitat
necorespunzator.
Deversare
Imprastiere
Sol
Medie
Colectare
Cuantificarea riscului:
� agent poluant: fluid de foraj
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 1 (usoara);
R = 1 x 1 = 1
� agent poluant: apa reziduala
Probabilitate = 1 (mica);
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
82
Gravitate = 2 (medie);
R = 1 x 2 = 2
� agent poluant: solutii chimice
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 1 (usoara);
R = 1 x 1 = 1
Pe baza celor de mai sus se poate aprecia ca riscul este minim.
8.3 Masuri de prevenire a accidentelor
� pastrarea curateniei in careul sondei pentru evitarea formarii solutiilor
poluante, din materialele imprastiate in timpul ploilor;
� efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, inainte de inceperea
lucrarilor de foraj;
� verificarea etanseitatii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj;
� depozitarea materialelor chimice necesare tratarii fluidului de foraj, in
baraca de chimicale;
� in timpul forajului, cat si dupa terminarea lucrarilor, se interzice deversarea
fluidelor si a altor reziduuri pe alte terenuri, decat in locurile special
amenajate-habe metalice, batale/depozite autorizate.
In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si a
subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:
� inchiderea imediata a sursei de poluare;
� colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);
� limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;
� inlaturarea zonei poluante prin decopertare.
Pentru evitarea declansarii unor eruptii necontrolabile, se vor respecta urmatoarele
masuri de siguranta:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
83
a) masuri tehnologice:
� executarea lucrarilor de foraj cu respectarea programelor de lucru si a
proiectelor tehnologice de foraj;
� pe timpul activitatii de foraj detritusul si fluidul de foraj, vor fi depozitate
numai in habe metalice etanse;
� organizarea lucrului la sonda si instruirea brigazii in asa fel incat sa se
observe si sa sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondei;
� forajul propriu-zis, operatiunile de carotaj si perforare, punere in productie
si exploatare, precum si orice fel de operatii, in gaura de sonda, se vor
executa numai cu instalatii de prevenire si stingere a eruptiilor, montate
complet, corect si mentinute in stare de functionare;
� instalatia de prevenire si echipamentele anexe, trebuie sa fie corespunzatoare
presiunii, la care va fi solicitata. De asemenea, aceasta trebuie sa fie
completa, montata, mentinuta in perfecta stare de functionare, probata la
presiune si supusa periodic, in timpul lucrarilor la verificari si probe de
functionare;
� este absolut necesar ca sonda sa fie prevazuta cu rezerva de fluid de foraj si
materiale de ingreunat, alimentare cu apa si cu echipament auxiliar
corespunzator;
� personalul trebuie sa fie bine instruit asupra importantei, scopului
constructiei, intretinerii si modului de functionare a instalatiei de prevenire;
� la sonda trebuie sa existe rezerva de fluid de foraj, materiale de ingreunat
conform “Regulamentului de prevenire a manifestarilor eruptive”, editia
1982.
b) masuri organizatorice:
� seful de sonda, seful de formatie, sondorul sef, sa fie autorizati de catre
ICPT Campina, Centrul de Perfectionare a Personalului, sa lucreze in
formatia de foraj sonde, in urma examenului sustinut la tema:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
84
“Prevenirea si tratarea manifestarilor eruptive la sondele de
hidrocarburi”.
Riscul producerii de eruptii libere este exclus, intrucat inca din faza de proiectare
se ia in calcul acest factor - prin elaborarea fisei de caracterizare complexa a
coloanei stratigrafice si fundamentare a schemei de tubaj si a programului fluidului
de foraj, pe baza informatiilor obtinute de la sondele de corelare - in vederea
asigurarii sigurantei maxime, pe timpul efectuarii lucrarilor de foraj si asigurarea
masurilor enumerate mai sus.
Masurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapa
de lucru in parte, sunt urmatoarele:
� Amenajarea careului sondei:
� se va executa asa cum este descris la capitolul 1.4.6.
� Forajul sondei:
� forajul sondei se executa conform “Proiectului tehnic de foraj” si
respectarea “Normelor specifice de securitate a muncii la lucrarile de
foraj sonde”, editia 1995, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale, a “Regulamentului pentru prevenirea eruptiilor la forajul,
punerea in productie si exploatarea sondei de titei si gaze”, editia
1982, a “Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare
cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului
Petrolului”, editia 1990;
� dupa terminarea montajului instalatiei de foraj si inaintea inceperii
forajului, se face receptia acesteia, de catre o comisie formata din
director tehnic, inginer sef mecanic, sef compartiment protectia muncii,
inginer sef energetic al schelei contractoare a lucrarilor de foraj si se
executa probe tehnologice, ale utilajelor instalatiei de foraj;
� proba de presiune hidraulica a manifoldului pompelor si a conductelor
de refulare, pana la prajina de antrenare, va fi executata numai in ziua
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
85
dinnainte de inceperea forajului sau dupa orice demontare sau
inlocuire de piese sau subansamble, din sistemul de circulatie a
fluidului de foraj. Proba se executa la o presiune egala de 1,5 ori
presiunea maxima de lucru;
� in procesul de foraj, vehicularea, tratarea si transportul fluidului de
foraj se realizeaza in sistem inchis;
� apele reziduale si apele pluviale sunt colectate si dirijate catre un bazin
colector de un sant dalat cu profil trapezoidal.
� bazinul consta dintr-o haba metalica cu capacitatea de 40 m3, care se
va ingropa si proteja cu capac metalic, urmand ca haba sa fie asezata
pe un strat drenant, de nisip, cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj
haba se va hidroizola cu doua straturi de bitum. In jurul bazinului se va
asigura o imprejmuire de protectie;
� pastrarea curateniei in careul sondei, pentru evitarea formarii
solutiilor poluante din materialele imprastiate, in timpul ploilor;
� verificarea etanseitatii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite
poluanti;
� traversarea primului interval (pentru tubarea si cimentarea coloanei de
ancoraj) se face cu fluid de foraj natural, care sa afecteze, minimal,
stratele friabile de suprafata si eventualele strate freatice traversate;
� datorita diferentei de presiune sonda-strate, in dreptul rocilor
traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turta din particule
solide, care consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab
cimentate sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a
posibilelor acvifere existente;
� prin realizarea programului de constructie propus, tubajul coloanelor -
de ancoraj si de exploatare -, cimentarea acestora, se realizeaza
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
86
protectia solului si a apelor subterane in timpul forajului, probelor de
productie si a exploatarii sondei;
� cimentarea coloanelor se executa in sistem inchis, cimentul fiind
transportat in autocontainere. Operatia de cimentare va fi precedata de
probarea intregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte,
furtune, ventile de retinere, la presiunea egala cu 1,5 presiunea
maxima de lucru. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevazute cu
supape de siguranta si manometre;
� dupa tubajul si cimentrarea fiecarei coloane se monteaza instalatia de
prevenire a eruptiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea
eruptiilor la forajul, punerea in productie si exploatarea sondei de titei
si gaze”, editia 1982;
� detritusul se depoziteaza temporar in doua habe metalice de cate 40 m3
fiecare si se transporta periodic in locuri special amenajate: batale de
slam sau de reziduuri autorizate;
� produsele chimice necesare tratarii fluidului de foraj ramase
neutilizate se transporta la magazia de materiale a societatii
contractoare a lucrarilor de foraj;
� dupa incheierea lucrarilor de foraj se vor executa lucrari de
reconstructie ecologica pe suprafata de teren inchiriata temporar
pentru foraj, mai putin cea necesara pentru montarea instalatiei de
exploatare.
� Probe de productie
� probele de productie se vor efectua cu instalatia P 80;
� in vederea protectiei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane si
de suprafata, se vor folosi lucrarile de protectie a mediului realizate la
forajul sondei, amintite anterior;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
87
� in timpul operatiilor de probare strate si de punere in productie, la
gura sondei se monteaza un cap de eruptie de 210 atm. Operatiile de
pistonare se executa in sistem inchis cu sistem de etansare pe cablu de
pistonat, lichidele - apa de zacamant, petrol - fiind recuperate in habe
metalice etanse;
In timpul exploatarii, titeiul este vehiculat in sistem inchis, de la sonda la parcul de
separatoare.
Alte masuri de prevenire:
� sonda va intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor
prevazute prin proiect;
� sonda va fi exploatata si supravegheata de personalul pregatit special in
acest scop;
� supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda
de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri
pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul
emanatiei - functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi
marita -, interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar
putea produce scantei.
PETROM MEMBRU GRUP OMV – Asset nr. 1 – Field Cluster Moinesti – Lucacesti
- Dofteana, proprietarul sondei, va organiza puncte de interventie echipate cu
mijloace auto, utilaje, unelte si personal pentru remedierea scurgerilor, colectarea
titeiului revarsat si stingerea eventualelor incendii.
La efectuarea unor lucrari de reparatii si interventii se vor folosi numai scule care
nu produc scantei prin lovire sau frecare.
In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua
urmatoarele masuri:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
88
� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de robinete,
blindare, izolare, etc.;
� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;
� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de
unde a avut loc deversarea;
� se va interzice fumatul in zona;
� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de
transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;
� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;
� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;
� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;
� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare "Pericol
de incendiu, interzisa aprinderea focului".
Se interzice trimiterea productiei sondei direct in rezervoarele sau habele parcului,
fara trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.
Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla
permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare
luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.
Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a
se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la
accidente si la emanatii de titei si gaze.
Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor
la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.
La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua
de canalizare.
Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.
In interiorul careului sondei este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete
sau alte surse de foc.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
89
Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii
incendiilor.
Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea
interveni in caz de incendiu.
Se interzice a se pastra, in interiorul careului de sonda, gazolina sau condensat, in
vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii, etc., imbibate cu produse petroliere, se vor
pastra in cutii metalice, cu capac, in anumite locuri stabilite, in zona fara pericol de
explozie.
Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi
instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate
in dotarea careului respectiv.
In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma
sau pulbere si CO2.
9 Descrierea dificultatilor
Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind
alcatuirea/intocmirea Raportului la studiu de evaluare a impactului asupra
mediului, generat de activitatea de foraj si exploatare a sondei 3700 Deep Moinesti,
judetul Bacau.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
90
10 Lista de control pentru definirea domeniului evaluarii
Intrebari Da/Nu
/?/NC
Este posibil ca
efectul sa fie
semnificativ?
De ce?
Care
componente de
mediu pot fi
afectate?
Este posibil ca
efectul asupra
componentei sa
fie semnificativ?
De ce?
1 2 3 4 5
Intrebare – Proiectul va implica una din urmatoarele actiuni, care vor crea schimbari in zona ca rezultat al naturii,
marimii, formei sau scopului noii investitii?
1.
Schimbarea permanenta sau temporara a
folosintei terenului, a modului de acoperire sau
topografiei, inclusive cresterea gradului de
folosire?
DA NU A NU
2. Eliberarea terenului existent de vegetatie si
cladiri? DA NU A NU
3. Crearea de noi folosinte a terenului? DA NU A NU
4. Investigatii preliminare fazei de constructie
(ex. teste de sol, foraje ) DA NU A NU
5. Lucrari de constructii? DA NU A NU
6. Lucrari de demolare NU - - -
7. Amplasamente temporare folosite pentru
lucrarile de constructii sau locuinte pentru
constructori?
DA NU A NU
8. Constructii supraterane, structuri sau lucrari de
terasament inclusive excavatii? DA NU A NU
9. Lucrari subterane inclusive mine sau tunele? NU - - -
10. Lucrari de imbunatatiri funciare? NU - - -
11. Dragare? NU - - -
12. Structuri costiere (ex. diguri maritime )? NU - - -
13. Structuri marine? NU - - -
14. Procese de productie si fabricatie? NU - - -
15. Constructii pentru depozitarea marfurilor si
materialelor? NU - - -
16. Instalatii pentru tratarea sau eliminarea
deseurilor solide sau a efluientilor lichizi? NU - - -
17. Constructii pentru adapostirea muncitorilor? NU - - -
18. Intensificarea traficului de orice fel in timpul
etapei de constructie sau functionare? NU - - -
19. Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate,
cai aeriene, cai de trasport pe apasau alte
infrastructuri, inclusive statii, portiri,
aeroporturi, etc.?
NU - - -
20. Inchiderea sau devierea rutelor existente de
transport sau infrastructura conducand la
modificari de trafic?
NU - - -
21. Linii de transport electric sau conducte, noi sau
modificate? DA NU A NU
22. Indiguire, barare, desecare, regularizare sau
alte schimbari in hidrologia cursurilor de ape
sau a acviferelor?
NU - - -
23. Traversari de rauri? NU - - -
24. Prelevarea sau trnsferul apei din subteran? NU - - -
25. Modificari de cursuri de apa sau de teren
afectand drenarea sau scurgerea apei? NU - - -
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
91
26. Transport de personae sau materiale necesare
in timpul fazelor de constructie, functionare
sau dezafectare?
DA NU A NU
27. Demontarea sau scoaterea din functiune pe
perioade mai mari de timp, sau lucrari de
restaurare?
NU - - -
28. Activitati care continua pe parcursul scoaterii
din functiune si care pot avea un impact asupra
mediului?
NU - - -
29. Aflux permanent sau temporar de populatie? NU - - -
30. Introducerea de specii neautohtone? NU - - -
31. Pierderea unor specii native sau a diversitatii
genetice? NU - - -
32. Orice alte actiuni? NU - - -
Intrebare – Proiectul va folosi una din urmatoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile
sau se afla in cantitate mica?
33. Terenuri, in special terenuri aflate in stare
naturala ( virgine ) sau terenuri agricole? DA NU A NU
34. Apa? NU - - -
35. Minerale? NU - - -
36. Agregate/compusi? NU - - -
37. Paduri si material lemons? NU - - -
38. Energie, inclusive electricitate si combustibili? DA NU A NU
39. Orice alte resurse? NU - - -
Intrebare- Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau
materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un
risc pentru sanatatea populatiei?
40. Proiectul implica folosirea de substante sau
materiale care sunt riscante sau toxice pentru
sanatatea populatiei sau pentru mediu ( flora,
fauna, alimentari cu apa )?
DA NU A NU
41. Proiectul va conduce la modificari in incidenta
bolilor sau va afecta vectorii boala ( ex. boli
generate de insecte sau de apa contaminata sau
poluata)?
NU - - -
42. Proiectul va afecta bunastarea populatiei ( ex.
prin schimbarea conditiilor de viata )? NU - - -
43. Exista grupuri de populatie vulnerabile in mod
special, care pot fi afectate de proiect ( ex.
pacienti spitalizati, batrani)?
NU - - -
44. Orice alte cause? NU - - -
Intrebare – Proiectul va produce deseuri solide in timpul construirii, functionarii sau incetarii activitatii?
45. Materiale excavate, steril sau deseuri de mina? NU - - -
46. Deseuri orasenesti ( menajere si/sau
comerciale)? NU - - -
47. Deseuri periculoase sau toxice ( inclusive
deseuri radioactive)? DA NU A NU
48. Alte deseuri din procese industriale?
49. Surplus de produse? NU - - -
50. Namol de canalizare sau din statia de epurare? NU - - -
51. Deseuri provenite din constructii sau demolari? NU - - -
52. Masini sau echipamente in exces sau care nu
mai sunt utilizate? NU - - -
53. Soluri contaminate sau alte materiale? NU - - -
54. Deseuri agricole? NU - - -
55. Orice alte deseuri? NU - - -
Intrebare – Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanti sau orice alte substante periculoase, toxice sau
nocive?
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
92
56. Emisii de la arderea combustibililor fosili din
surse stationare sau mobile? DA NU A NU
57. Emisii din procesele de productie? NU - - -
58. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusive
depozitarea sau transportul acestora? DA NU A NU
59. Emisii din activitati de constructie, inclusive
din instalatii tehnice si echipamente aferente? NU - - -
60. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor,
inclusive materiale de constructie, ape uzate si
deseuri?
DA NU A NU
61. Emisii de la incinerarea deseurilor? NU - - -
62. Emisii din arderea deseurilor in aer liber (ex.
resturi de la operatiunile de taiere sau din
activitatea de constructii )?
NU - - -
63. Emisii din orice alte surse? NU - - -
Intrebare – Proiectul va cauza zgomote si vibratii sau va avea ca efect radiatie luminoasa, termica sau alta forma de
radiatie electromagnetica?
64. Din exploatarea echipamentelor, ca de exemplu
motoare, instalatii tehnice de ventilare,
concasoare?
NU - - -
65. Din procese industriale sau similare acestora? NU - - -
66. Din constructii sau demolari? NU - - -
67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor
electrici? NU - - -
68. Din traficul generat de lucrarile de constructie
sau de functionare curenta? NU - - -
69. Din sisteme de iluminare sau racire? NU - - -
70. Din surse de radiatii
electromagnetice(considerand efectele asupra
populatiei sau asupra eventualelor echipamente
sensibile aflate in apropiere )?
NU - - -
71. Din orice alte surse? NU - - -
Intrebare – Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei din emisiile de poluanti pe terenuri sau in
ape de suprafata, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?
72. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de
materiale periculoase sau toxice? DA
DA
MANIPULARE
DEFECTUOASA
DA
DA
MANIPULARE
DEFECTUOASA
73. De la descarcarea de ape de canalizare sau a
altor efluienti ( indiferent daca acestia sunt
sau nu epurati ) in ape sau sol?
NU - - -
74. Prin depuneri in ape sau pe sol a poluantilor
emisi in aer? NU - - -
75. Exista riscul ca pe termen lung, poluantii care
provin din aceste surse sa se acumuleze in
mediu?
NU - - -
Intrebare – Exista riscul ca in timpul construirii sau functionarii proiectului, sa se produca accidente care pot afecta
sanatatea populatiei sau mediul?
76. Din explozii, deversari, incendii, etc
depozitarea, manipularea folosirea sau
producerea de substante periculoase sau toxice?
DA
DA
IN CAZUL
ERUPTIILOR
A
DA
IN CAZUL
ERUPTIILOR
77. Din evenimente care se situeaza in afara
conditiilor normale de functionare ale
echipamentelor/sistemelor/ instalatiilor pentru
protectia mediului ( ex. avarierea sistemelor
pentru controlul poluarii )?
NU - - -
78. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale
care conduc la pagube pentru mediu ( ex.
inundatii, cutremure, alunecari de teren etc )?
NU - - -
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
93
Intrebare – Proiectul va conduce la schimbari sociale?
79. Schimbari in structura populatiei: numar,
varsta, ocupatie, grupuri sociale, etc? NU - - -
80. Prin stramutarea populatiei sau demolarea de
locuinte, localitati sau utilitati ale locuintelor? NU - - -
81. Prin migrarea unor locuitori veniti din alte
localitati? NU - - -
82. Prin suprasolicitarea utilitatilor sau serviciilor
locale, ca de ex. cele pentru locuire, educatie,
sanatate?
NU - - -
83. Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei
de constructie sau functionare sau, invers, prin
reducerea locurilor de munca disponibile cu
efecte asupra somajului si a economiei?
DA NU A NU
84. Orice alte cauze? NU - - -
Intrebare – Exista alti factori care pot fi luati in considerare?
85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios
necesare dezvoltari ulterioare care ar putea avea
un impact semnificativ asupra mediului ( ex.
mai multe locuinte, drumuri noi, unitati
industriale suport sau utilitati noi, etc )?
DA NU A NU
86. Proiectul va conduce la dezvoltarea utilitatilor
suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau
alte dezvoltari care ar putea avea un impact
asupra mediului, exemplu:
- infrastructura suport (drumuri,
alimentare cu energie, tratarea
deseurilor sau apei uzate etc )? - dezvoltarea locuintelor?
- industria extractiva?
- industria pentru furnizarea materiilor
prime?
- altele?
DA NU A NU
87. Proiectul ar putea limita modul de folosire
ulterioarea a ampasamentului astfel incat sa
existe un impact semnificativ asupra mediului?
DA NU A NU
88. Proiectul va constitui un precedent pentru o
dezvoltare viitoare? DA NU A NU
89. Proiectul va avea efecte cumulative datorita
vecinatatii cu alte proiecte existente sau
planificate si care au efecte similare?
NU - - -
90. Proiectul se refera la sistarea definitive /
dezafectarea unor activitati? in acest caz, poate
exista impact post inchidere?
NU - - -
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
94
11. Rezumat fara caracter tehnic
11.1. Amplasament
Sonda 3700 Deep Moinesti, sonda de cercetare, se va amplasa pe teritoriul
judetului Bacau, comuna Magiresti, in extravilan, terenul apartinand S.C. PETROM
S.A. (2167 m2) si Primariei comunei Magiresti (6325 m
2). Terenul cu suprafata de
6325 m2 are destinatia de teren pasune impadurita.
Coordonatele sondei in sistem STEREO 70 sunt:
� X = 559 343;
� Y = 615 325;
� Z = 735.
11.2. Descrierea activitatii
Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,
ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari
care au un caracter temporar.
Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –
zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale
structurii.
In cazul sondei 3700 Deep Moinesti, durata lucrarilor de realizare a sondei este de
circa 150 zile, iar adancimea de foraj este de 3735 m.
In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:
� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii
– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
95
� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;
� incheierea procesului de foraj;
� demobilizarea instalatiei de foraj si anexelor;
� transportul acesteia la alta locatie sau la baza de reparatii;
� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru
exploatare;
� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin
reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele
necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial,
prin lucrari de reconstructie ecologica.
Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii
drumului de acces la sonda, amenajarii careului sondei, precum si lucrari pentru
protectia mediului, aferente instalatiei de foraj.
Probele de productie se vor efectua cu instalatia P 80. Durata de realizare a
probelor de productie este de circa 20 zile, dupa care, daca rezultatele sunt
pozitive, sonda intra in productie.
11.3. Prognoza impactului
11.3.1. Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa
Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondei
Forajul sondei nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.
Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si
subterane este nesemnificativ si de scurta durata.
Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si
subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
96
foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea
de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.
Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:
� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa 3 PN 1000;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 1000 si
manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;
� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice;
� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator.
Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
Prognoza impactului asupra apei in timpul functionarii sondei
In timpul functionarii sondei, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de
suprafata.
Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
97
� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de transport amestec titei, de la
sonda la parcul de rezervoare;
� neetanseitati ale unor zone de racord.
11.3.2. Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer
Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondei
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –
foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti
atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip F 320 Electrica, face sa nu apara
emisii de gaze arse peste limitele admise.
Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondei
In timpul functionarii investitiei, emisiile sunt numai cele eliberate in atmosfera de
catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor cu ardere
interna pe baza de motorina.
In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
98
11.3.3. Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol
Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondei
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si
subsolului este minim.
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea
zonei decopertate.
Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondei
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in
cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot
determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot
atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor
implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei solului in amplasament.
11.3.4. Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondei
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului
este minim.
Un impact slab, in faza de executie a forajului sondei, se va inregistra asupra
subsolului.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
99
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondei
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati
care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina
afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2
pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica
lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei subsolului, in amplasament.
De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de
activitati diverse.
11.3.5. Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondei
In perioada de executie a investitiilor, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de
lucru. Pe aceste suprafete de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va
reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.
Prezenta faunei, in vecinatatile amplasamentelor, este reprezentata de iepuri si
vulpi, soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivelor de
investitie.
Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice este nesemnificativ.
Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei
obiectivului este minim si de scurta durata.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
100
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondei
Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului
aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei
terestre si acvatice este nesemnificativ.
11.4. Gospodarirea deseurilor
Deseurile rezultate din activitatea de foraj sunt gestionate astfel:
� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt rocile
sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele vibratoare si
colectate in doua habe metalice de cate 40 m3 fiecare. Cantitatea de
detritus rezultat in urma saparii sondei este de circa 310 tone. Cantitatea
de detritus rezultata va fi depozitata in doua habe metalice de cate 40 m3
fiecare, de unde va fi transportata periodic, conform contractului de
WASTE MANAGEMENT incheiat intre PETROM Membru Grup OMV si
contractorul fluidului de foraj – AVA EASTERN EUROPE (la Rampa
ecologica Bals).
� Deseurile metalice sunt deseuri feroase care rezulta la taierea coloanelor,
cabluri de otel, piese de schimb inlocuite. Aceste deseuri se valorifica la
unitati de colectare specializate.
� Deseurile de ambalaje: ambalajele materiilor prime sunt:
� butoaie metalice, care se reutilizeaza si se predau la schimb
furnizorului de produse chimice sau sunt trimise la statia de fluide
a Schelei care se ocupa cu lucrarile de foraj;
� ambalaje din hartie si carton, care se colecteaza si se predau la
unitatile de colectare autorizate sau se refolosesc.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
101
� Deseurile din materiale de constructie: la amenajarea terenului se
folosesc dale din beton armat specifice pentru activitatile de foraj. Dalele
sunt reutilizate la alte locatii, dar exista posibilitatea ca la manipulare sa
se produca deteriorarea unor dale, devenind astfel deseuri. Aceste deseuri
sunt utilizate la repararea si intretinerea drumurilor de schela
(permanente) sau sunt transportate la rampele (bazele) de productie a
societatii, care va castiga licitatia pentru executarea lucrarilor de foraj.
� Deseurile menajere, sunt precolectate in containere (pubele) amplasate in
careul sondei. Eliminarea deseurilor menajere se face prin depozitare
finala la groapa de gunoi a localitatii din zona obiectivului.
Substantele chimice si materialele neutilizate (nu se poate estima cantitatea) se
transporta la magazia de materiale a schelei.
11.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase
Pentru exploatarea hidrocarburilor, se utilizeaza, functie de problemele care apar,
substante specifice: agenti tensioactivi, agenti spumanti, formaldehida, inhibitori de
coroziune, acid clorhidric, etc., substante care sunt depozitate in bazele specializate
ale schelei cu asigurarea conditiilor specifice de stocare.
In cazul transporturilor de materiale, substante toxice si periculoase, soferul trebuie
sa aiba un certificat de pregatire profesionala din care sa reiasa ca are dreptul sa
transporte astfel de substante. De asemenea, trebuie sa mai aiba asupra sa
documente de provenienta a marfii. O alta prevedere este cea referitoare la
echiparea vehiculului care transporta produsul respectiv. Acesta trebuie sa fie
semnalizat cu etichete si panouri specifice din care sa reiasa gradul de pericol al
substantei si trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic circulatiei pe
drumurile publice.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
102
Pentru respectarea prevederilor legale in domeniul protectiei mediului raspunde
constructorul lucrarii si beneficiarul acestora.
Cantitatile si produsele destinate unei anumite operatii sunt ridicate din baza,
transportate, in conditii de siguranta, la sonda si utilizate imediat, conform
prescriptiilor de utilizare si normelor de protectia muncii.
In cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu energie electrica de la retea,
grupul electrogen preia consumatorii vitali ai instalatiei. Combustibilul cu care se
va alimenta grupul va fi transportat zilnic in canistre de tabla de la baza de
aprovizionare.
Din prezentarea masurilor si dotarilor pentru protectia mediului se constata ca
acestea au un caracter integrat, deoarece ele rezolva, in mod unitar, aspectele
generate de construirea obiectivului. Masurile si dotarile pentru protectia factorilor
de mediu: apa, aer, sol, ecosisteme acvatice, gospodarirea deseurilor si a
substantelor toxice si periculoase, fac parte integranta din fluxul tehnologic adoptat
pentru forajul sondei.
11.6. Masuri de diminuare a impactului
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: apa
In situatia in care au loc ploi terentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai
mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute -, careul sondei se poate inunda integral,
fiind supus unei spalari partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus,
materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care
intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval la careu,
pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic,
cat si organoleptic.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
103
Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se
diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a
careului.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce
poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:
� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca
impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate
de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este
extrem de redusa.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip F 320 Electrica, face sa nu apara
emisii de gaze arse peste limitele admise.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: sol si subsol
Pentru protectia solului, suprafetele inchiriate vor fi decopertate, vor fi nivelate, iar
stratul de sol vegetal va fi depozitat, urmand ca la terminarea lucrarilor, acesta sa
fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea destinata amenajarii careului pentru
probe de productie, respectiv exploatarea sondei.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
104
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu
traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.
Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea
instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta fiecarui careu de
sonda.
Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va
executa urmatoarea succesiune de lucrari:
� scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,25 m;
� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la
amenajarea careului ce a fost scarificat;
� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondei;
� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata
totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);
� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,
administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize
agropedologice de teren.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: flora si fauna
Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona.
11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra
conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va
conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu
va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sonda, prin
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
105
amplasamentul ei, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane. Avand in vedere ca
distanta la care se afla sonda este mai mare decat cea minima impusa (50 m) si ca
in procesul de foraj nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se
considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a
mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a
obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a
populatiei este nesemnificativ.
Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de foraj,
a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta fiecarui
careu. Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a
utilitatilor din careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.
Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar pentru utilajele folosite la
amenajarea careului, avand ca durata:
� utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: 45 zile, circa 10 ore/zi;
� instalatie de foraj: 100 zile, 24 ore/zi;
� manipularea materialului tubular: 100 zile, circa 10 ore/zi.
12. Concluzii si recomandari
12.1. Concluzii
1. Factor de mediu: apa
In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de
protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui
factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
106
2. Factor de mediu: aerul
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip F 320 Electrica, face sa nu apara
emisii de gaze arse peste limitele admise.
3. Factori de mediu: solul si subsolul
Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului si subsolului,
prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau
masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor
de amenajare a careului sondei si a drumului de acces, in conditiile de relief
existente.
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este minim si temporar.
4. Factori de mediu: flora si fauna
Forajul sondei si probarea stratelor se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta
ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.
5. Sanatatea populatiei
Avand in vedere faptul ca distanta dintre amplasamentul sondei si prima casa din
vecinatatea sondei este suficient de mare si ca desfasurarea normala a procesului
de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a mediului, se estimeaza ca impactul
produs asupra asezarilor umane si a starii de sanatate a populatiei este
nesemnificativ.
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
107
In concluzie, in conditiile respectarii procesului tehnologic de foraj si a tuturor
masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a vegetatiei si
faunei forestiere, a aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global
produs de aceasta activitate asupra mediului este, in general, redus si temporar.
12.2. Recomandari
Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei
factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective,
in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii normelor de
protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se indice modul
de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea
accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie ecologica trebuie
sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a muncii sau chiar
concomitent cu acestea.
A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a
trece la masuri ameliorative sau de remediere.
Pentru prevenirea poluarii, cat si a protejarii factorilor de mediu (sol, apa, aer) se
fac urmatoarele recomandari:
� realizarea lucrarilor de suprafata, conform standardelor in vigoare;
� decopertarea invelisului vegetal, din incinta viitorului careu, sa se faca pe
o adancime de 20 cm si depozitarea acestuia in careul sondei sa constituie
depozitul de sol vegetal;
� se recomanda fundarea la suprafata terenului natural;
� colectarea temporara a detritusului rezultat in urma lucrarilor de foraj sa
se faca in doua habe metalice de cate 40 m3, montate in apropierea sitelor
vibratoare;
� inceperea lucrarilor de foraj se vor face numai dupa executarea si
receptionarea tuturor lucrarilor de montaj si a incercarii tuturor
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
108
aparatelor de masura si control existente, conform cartii tehnice a
instalatiei;
� proba de presiune hidraulica a manifoldului conductelor de refulare, a
sistemului de circulatie, a fluidului de foraj, va fi efectuata numai in ziua
precedenta inceperii forajului. Proba se va executa la o presiune egala cu
1,5 bar, fiind presiunea maxima de lucru;
� sonda va fi dotata cu instalatie completa de prevenire a eruptiilor,
corespunzatoare categoriei sondei si evaluarii presiunii de zacamant,
potrivit Regulamentului de Prevenire a Eruptiilor;
� echipele de lucru vor fi permanent instruite asupra modului de actiune
pentru prevenirea si combaterea eruptiilor; trebuie sa se asigure
scolarizarea teoretica si practica a personalului operativ, in vederea
eruptiilor, la Centrul de Perfectionare ICPT Campina;
� pentru evitarea poluarii factorilor de mediu cu substantele pulverulente
folosite la tratarea fluidului de foraj este necesara folosirea de baraci –
magazii inchise –, pentru depozitarea acestor substante;
� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietarii de la care s-a
inchiriat – vezi tabelul nr. 1.4.6.-1. – trebuie sa se execute lucrari de
reconstructie ecologica aplicate terenului:
� transportarea fluidului de foraj (o cantitate de circa 1590 m3) la statia de
fluide a constructorului, unde va fi conditionat si reintegrat in fluxul
tehnologic pentru forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea
fluidului de detritus prin floculare. Partea lichida rezultata este reutilizata
in procesul tehnologic la prepararea fluidului. Partea solida,
reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj, este transportat in
vederea depozitarii si reciclarii, conform contractului de WASTE
MANAGEMENT incheiat intre PETROM Membru Grup OMV si
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
109
Contractorul fluidului de foraj, respectiv AVA EASTERN EUROPE (la
Rampa Ecologica Bals);
� demontarea drumului interior si a platformei tehnologice de cimentare;
� curatirea santului de reziduuri si a habei de colectare;
� demobilizarea santului betonat, scoaterea si transportul habelor de
detritus si a habei de reziduuri de pe locatie;
� astuparea excavatiilor (gaurilor) unde au fost pozitionate habele;
� scarificarea si nivelarea suprafetei careului si restrangerea la nivelul
careului pentru exploatarea sondei;
� imprastierea pamantului vegetal din depozitul de pamant aflat in
apropierea careului;
� aratura mecanica in doua sensuri, discuirea si administrarea de
ingrasaminte chimice si organice, precum si efectuarea a 4 determinari
agropedologice de teren, conform Ordinului Ministrului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nr. 184/21.09.1997;
� la sfarsitul etapei de cercetare, pentru exploatare, sonda va fi completata
cu urmatoarele echipamente si dispozitive, care raman in careul restrans
cu suprafata de 1100 m2:
a. echipament de adancime:
� tevi de extractie;
� prajini pompare;
� prajna lustruita de pompare;
� pompa elicoidala cu cavitatie continua, inclusiv echipament
de antrenare.
b. echipament de suprafata:
� cap de pompare;
� unitate de pompare;
� platforma pentru instalatii de interventie;
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei
3700 Deep Moinesti, judetul Bacau
Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009
110
� conducte tehnologice.
13 Anexe
a) CERTIFICAT DE ATESTARE
� Atestat nr. R-EIM-03-63/2008
b) ACTE, PLANURI SI PLANSE
� Acte de proprietate a terenului;
� Planuri de amplasare in zona a sondei 3700 Deep Moinesti;
� Plan de situatie – sonda 3700 Deep Moinesti – scara 1 : 1000;
� Plan de situatie – sonda 3700 Deep Moinesti – scara 1 : 500.