ANUL VIU, N o. 8 — 9 AUGUST—SEPTEMBRIE 1927.

© © © © © © © © © © •© I© © :© ;© !©

„ România Eroică “O r g a n o f i c i a l d c c u l t u r ă ş i p r o p a g a n d ă n a ţ i o n a l ă

A l S o c i e t ă f i i „C u l t u l E r o i l o r "S u b î n a l t a o c r o t i r e aM. S. R E G I N A M A R I A

Preşedinte activ: I. P . S. S. P a tria rh u l M iron C ris tc a

Redacţia şi Administraţia Tel. 6 6 /62 : Soc. „Cultul Eroilor11, Palatul Patriarhirei — Bucureşti.

S u m a r u l :

Portretul Regelui Ferdinand I ............................................

In memoria Marelui Rege (v e rsu r i ) ................................... Mircea RădulescuPortretul M. S. Regelui Mihai I ........................................Portretele înaltei R e g e n ţe .....................................................

Portretul M. S. Regina M a r ia ............................................Regele Ferdinand I, al României........................................Robert de FlersActul C o m e m o r a t iv ..............................................................Moartea Regelui Ferdinand I ................................................România EroicăRegele ţă ran ilo r .......................................................................A. P.Timbrele comemorative a 50 de ani dela independenţă R. E,Maurice de Waleffe ......................................................... România Eroică

PREŢUL ABONAMENTELOR:Abonament anual ediţie de lux pentru autorităţi şi instituţii 1500 Lei.

particulari 1000 „„ obişnuită 120 Lei — Exemplarul 10 Lei.

Abonament anual ediţie obişnuită pentru pensionari, săteni, soldaţi şi şcolari 60 Lei.

© i© © © © © © © © © © © © !© ©

2 ROMÂNIA EROICĂ

In memoria Marelui Rege

In veci mărire amintirei tale,O, Rege, cel mai mare dintre Regi,Vultan ce de pe creste de Bucegi Ai apărat cu aripi triumfale Pământul sfânt al Patriei întregi !....

Mărire ţie, Rege între Regi...

Tu dormi în maestoasa' ta odihnă,Acolo ’n minunata mănăstire Sub care stau, în glorioasă tihnă,Voivozii mari, Spătarii, Pârcălabii,Toţi cei pe care sfânta pomenire Săpatu-i-au în litere slavonePe lespezi cu mândrii autohtone -Sub care dorm cu slavă Basarabii...

Acolo, sub bătrânele'cupole cTe odihneşte împăcat cu Tine;In preajma ta, pe frunţi cu aureole, eVitejii mari cu suflete creştine ,Primitu-te-au O, Rege, ca pe-un frate

«■ Sub straşina locaşului bătrânS’adăpostească, ’n veci, cu pietate,Adevăratu-ţi suflet de român...

'ROM’ÂNIA EROICA 3

Dormi, falnice ostaş, te odihneşte,Căci ţi-ai făcut deplină datoria,Tu ai înfrânt vrăjmaşul, vitejeşte,Cârtd a suflat pe câmpuri vijelia;

Moldova ştie truda şi amarul Şi tot elanul de la Mărăşeşti :Ai apărat alături cu-plugaruf Pământul sfânt sub care odihneşti.

Dormi, Rege... Printre anii ce se scurg Iţi vom păstra cu slavă pomenire Alături de Vpivozi, în mănăstireâ Lui Neagoe-cel-vrednic şi cel sfânt Iar clopotele mândrului locaş In zile mari, când vor porni să sune Cu lin ecou pe-al Argeşului jghiab,Străbunii mari din cripte seculare Vor înţelege tainica minune,Că sufletul lor sfânt de Basarab A reînviat în Ferdinand-Cel-Mare!

Mircea Rădulescu

ROMÂNIA EROICĂ

RO M ÂN IA E RO IC Ă 5

A. S. R. P r in c ipe le N ico l ae

I. P . S; S. P a t r i a r h u l M i ro n C r i s t e a D-l G h . B u z d u g a n

M. S. REGINA MARIA Ocrotitoarea Soc. „Cultulf Eroilor"

R O M ÂN IA ERO IC Ă 7

Regele Ferdinand I, al RomânieiPentru prima dată de când s a urcat pe

tronul României, Regele Ferdjnand revine în Franţa. Trebuie să fie primit cu căldură, cu emoţie şi să legăm cugetul nostru recunoscător cu nobleţea sa morală, datorită căreia acest Su­veran — german de origină, — conduse popo­rul 'său armat contra batalioanelor armatelor centrale.

Toţi acei cari s’au aprop'at de Regele Ferdi­

nand, cunosc cordialitatea sa prietenească, e- nergia sa politică, onest tatea sa minuţioasă şi riguroasă — onestitate cărei el Rege, ş te să fie supus. In împrejurările cele mai grele ale istoriei sale, România a avut la conducerea ei — pentru salvarea ei morală — credinţa Suveranului său. Credinţă cu atât irnăi frumoasă cu cât era străbătută de griji şi tristeţe; cre­dinţă cu atât mai mare, cu cât ea încercase toate nenorocirile, care i-au dat respectul de ea însăşi; credinţă loială cu atât mai mişcă­toare, cu cât ea n’a încetat de a se exprima cu mândria unui Rege şi simplicitatea unui om. <

Revăd dimineaţa tristă, când trupele austro- germanei ntraseră în Bucureşti. De trei zile pe

Argeş bătălia era în toiul ei. Câteva ore mat târziu, ne gândisem că vom avea victoria şi fără înfrângerea generalului Socec, trupele duş­mane cari trecuseră Dunărea, sub ordinele lui Mackensen, ar fi fost aruncate dincolo de flu­viu, în desordine. Ar fi mai trebuit fără îndoială, să se dea o a doua bătălie cu1 prtnlata lui Fal- kenhayn, care invadajse România prin valea Jiu­lui, şi totul era prevăzut, pentru a face /aţă

către vest şi a scăpa Bucureştii de acest nou pericol.

Sorţul armelor nu vru cu noi, şi arm ata ro­mână trebui să se retragă spre nord.

11 revăd pe Rege coborîndi din automSobilul său — în faţa Primăriei din Buzău — şi în- dreptându-se către unul din ofiţerii noştri.

— Colonele, ai văzut pe generalul Berthelot?— D a, Sire.— Ii veţi spune că încrederea mea rămâne

întreagă şi că nu regret nimic.Un astfel de cuvânt pronunţat în momentul

când duşmanul cu steagurile desfăşurate — pă­trundea în Capitala Sa — nu-i oare d!e rajră măreţie?

Câteva săptămâni mai târziu, când arm ata

D rapeleleîîndolia te

8 RO M ÂN IA E R O IC Ă

romană se cantonase pe Şiret şi se pregătea să dea glorioasa bătălie dela Mărăşeşti, unde siorţările lui Mackensen trebuiau să se sfarrhe —■ o mare bătălie ale cărei peripeţii noi nu le ştim şî care oosta pe Austro-Boşi aproape 100.000 oameni, R egele ' Ferdinand, într’o convorbire, care a binevoit să mi-o acorde, reînoia expre- siunea speranţelor lui neclint’te :

„D e cinci luni, de când durează războ ul no­stru, îmi spuse R egele , nici o cl pă nu mi-a în­cercat părerea de rău , căci nici o clipă eu n’am avut sentimentul că m ’am înşelat asupra de­stinului acestei ţări. Când eu m ’am suit pe tron, gândul rolului, pe care Rom ânia trebuia să-l joace în m arele conflict, îmi absorbi toate minutele vieţei mele. E ra o m are dator ie de la care nu mă puteam da în lă tu ri: .Ce de lupte! Ce de zbuciume interioare!

Dela inceput mi-am impus această regulă de conştiinţă: să fac abstracţie de mine însumi să nu ţiu socoteală nici de originele mele, nici de fam ilia m ea; să nu văd în faţa mea de- c ît Rom ânia, să nu mă gândesc de cât la. ea, să nu lucrez decât pentru ea. Nu se domneşte asupra unui popor pentru sine însuşi, ci pentru popor. In această consistă onestitatea unui rege. E u m’am sforţat de a-i -rămânea credincios. Când puţin câte puţin — gândindu-mă neîn­trerupt, am căpătat convingerea că locul R o­mâniei era alături de popoarele Inţeleger i, că ca era d c ' rasă şi prin aspiraţ i latină,, că in te- resul său permanent şi istoric — trebu ’a s ’o înlăture de Franţa, Anglia şi Italia ; şi că dacă aş fi neglijat această misiune, ea devenea ceea- ce a fost 'm ult tim p: vasala unei puteri şj că s ’ar fi nimicit tot ceeace face m enirea unei ţări: Unitatea naţională, libertatea de acţ une, Inj- dependenţa, atunci încercai o mare uşurare, vă­zusem cu siguranţă drumul care trebuia să-l urmez.

D ar în acelaş timp resimţii o adâncă tris­teţe, când înţelesei tot ceeace această cale trebuia să-mi depărteze pentru totdeauna: fa­milia mea, prietenă mei de altădată, afecţiunile copilăriei.... Se dădu atunci în nrne lupta dintre conştiinţă şi nima mea. C ea dintâi a învins. Trebuia să fie aşa. Atunci putu’ să păstrez cre­dinţa că voiu învinge un Mackensen, deoarece învinsesem deja în mine un Hohenzollern".

Nobil şi mare cuvânt, vrednic de un erou al lui Shakespeare, Regele Ferdinand a fost bun. fiu şi bun nepot.

E l păstrase cu pietate am intirea cas'elulu, Sigm aringen, â teilor să seculari, a lacului li­niştit ca un „ lie d ” a pădure’ sale grozavă şi copilărească ca o dram ă din Schiller — • a a t

cestui cadru unde povestiri bătrâneşti sunt p ă ­strate în lucruri şi bă trâna legendă în crenţ- gile arborilor săi- N u se poate u ’ta locul unde eşti născut şi R egele R om ânie’ trăia am intirea reuniunilor familiei sale îm prejurul mesei de stejar, la marile sărbători ale anului şi el e- vocâ o atmosferă pioasă, burgheză şi p rinc’ară de bătrâneşti rugăciuni, de cântece vech: şide obiceiuri tot a tâ t de vech:, lungile veghi ale Crăciunului cu sonoritatea ş ’ lum ina clopo­telor şi a stelelor, unde pentru ca şi pădurea să ia parte se aşeza un mic brad p e m afă!

Şi de sub plăcuta obsesie a unor a s tfe l ' de am intiri trebui R egele F erd nand să se sus­tragă, în ziua în care el credea că m isiunea şi onoarea lui de Rege i-o comandă.

E l trebui să u ita persoanele iubite, câmpiile, arborii, stâncile, în treaga sa tinereţe — şi să stingă una câfe una lum ânările bradului de Crăciun.

A trebuit să om oare în el toate; acestea în­cet, încet. Şi a reuşit datorită curag ului şi loia­lităţii lui. Putea de atunci încolo să dom nească asupra altora, când reuşise să se stăpânească a tâ t de bine pe sine.

„C ât e de ciud'ată viaţa, îmi- spuse Regele. Un m are num ăr de ofiţeri, care se. lup tă contra trupelor imele au fost' prietenii mei’, camarazii mei de arme. Cunosc bine pe M ackensen care locuieşte astăzi în palatu l meu la ^Bucureşti, /adversarii • mei cred că toate acestea triebu’e să creeze legături R egelui’ Românie ...

Nu ştiu ei că datoriile ;au o ierarhie» că fie­care din noi nu alege, şi datoria care mi-se trnpunea era de a apără România şi de-a. a- sigura independenţa în prezent şi m ăr m ea în viitor? G erm ani’ spun:

„Germ ania mai presus de orice!” E u am spus: „Datoria'"meâ,'”'m ai presus de. orice!”

Robert de Flers

ROM A N IA EROICA

Actul Comemorativ al încoronăreiNoi Ferdinand I, Regele României, urmând

la tron prin drept de moştenire în ziua de 28

Septembrie 1914, după trecerea la cele veci-

nice a slăvitului Nostru unchi, Carol I. Cel

care cu ajutorul marilor patrioţi, prin înţelep­

ciunea şi bărbăţia poporului şi vitejia oştirei

a cucerit independenta şi întemeiat regatul.

Am început cu binecuvântarea lui Dumnezeu

Domnia Noastră în zilele grele de mari pri­

mejdii dar şi de mari nădejdii.

Cea dintâi grije a noastră a fost ca neamul,

în fruntea căruia M’a aşezat pronia cerească

să nu piarză prilejul de a-şi asigura dreptul

de a trăi netrunchiat şi de sine stătător.

Luptele, jertfele şi toată truda generaţiilor

trecute, cari dealungul veacurilor au isbutit să

înalte treptat dar sigur clădirea tainică a statului

Nostru independent, îmi luminau zarea şi îmi

întăreau sufletul întru împlinirea datoriei Mele

sfinte de domn şi de român, cu încrederea în

Dumnezeu şi în puterea de viată a neamului.

îndemnat de cuvântul întregului popor şi a-

jutat de sfatul acelora, cari cu credinţă s ’au

închinat Ţării şi Tronului, am purtat războiul

întregirei neamului şi biruind restriştele, am

văzut înfăptuită unitatea naţională, de atâta vreme aşteptată.

In ziua de 9 Aprilie 1918 Basarabia s ’a alipit

de patria mumă; în ziua de 28 Noembrie 1918

Bucovina a revenit Ia vatra strămoşească iar la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918 Ba­

natul, Ardealul şi părţile ungurene s ’au decla­

rat într’un singur glas unite pentru vecie cu Regatul român.

Spre a chema binecuvântarea lui Dumnezeu

asupra acestor măreţe fapte din care a ieşit

România Mare şi spre a le da o consfinţire

în fata scumpu'ui nostru popor, Ne-am adunat

cu toţi la Alba lulia, străvechea cetate a Da­

ciei romane şi a gloriei lui Mihai Viteazul şi

aici, azi 15 Octombrie 1922, de fată fiind mem­

brii Familiei regale, reprezentanţii Suveranilor

şi ţărilor aliate şi amice, Senatul şi Adunarea

deputaţilor, căpeteniile armatei, membrii tutu­

ror corpurilor constituite ale ţârii ş; Academiei

române şi Universităţilor, delegaţiunile co­

munale urbane şi rurale din întreaga tară şi

reprezentanţii tuturor confesiunilor. Ne-am în­

coronat Eu şi scumpa Mea soţie Maria, părtaşa

suferinţelor şi bucuriilor Mele şi ale tării,

şi pentru ca neuitată să fie amintirea zilei de

azi am întocmit şi subscris in al noulea an al

domniei Noastre, acest de faţă document.

FerdinandMaria

10 ROM ANI A EROICA

Moartea Regelui Ferdinand I

D in z i u a în c a r e v e s t e a su fe r in ţ î i a u g u s tu lu i n o s t r u S u v e r a n a a j u n s la c u n o ş t i n ţ a poporu lu i , to a te s u f l e t e l e r o m â n e ş t i s ’a u î n f i o r a t şi dela c e l e mai umi le co l ibe p â n ă la p a l a t e , t o a t ă lumea s ’a r u g a t şi s ’a î n c h i n a t p e n t r u s ă n ă t a t e a Sa.

C â n d v e ş t i î m b u c u r ă t o a r e a n u n ţ a u o îm- b u n ă t ă ţ i r e ’ Ta s tă r i i s ă n ă t ă ţ i i R e g e l u i o r a z ă

şi s f in t e a s p i r a ţ i u n i a le n eam u r i lo r , p e c a r e l e - au c o n d u s .

C o b o r â t o r d in t r ’o fami l ie d o m n i to a r e d e v i ­te ji , R e g e l e F e r d i n a n d V ic to r A lb e r t M e i n r a d d e H o h e n z o l l e r n ş i -a î n c h i n a t v ia ţa î n t r e a g ă R o m â n ie i , fă ră r e z e r v e şi f ă r ă co nd i ţ iun i g ă ­s in d ca fo rm u lă în f a ţ a o r i c ă r e i c o n s id e r a ţ i u n i ,

Afetul de tun cu sicriu l în drum sp re Curtea de Argeş.

d e s p e r a n ţ ă p ă t r u n d e a în s u f l e t e , f r u n ţ i l e se î n s e n i n a u ş i toţi ş o p t e a u cu ev l av ie : . D o a m n e a j u t ă !

D a r s o a r t a a voi t , c a Cel c a r e p u r t a s e cu b ă r b ă ţ i e şi c r e d i n ţ ă 13 an i c o r o a n a d e oţe l a R o m â n i e i r s ă t r e a c ă , p r in m o a r t e , la n e m u r i r e v e ş n i c ă , a l ă tu r i d e m a r i i noş t r i D o m n i t o r i .

R e g e le F e r d i n a n d s e s t in g e din v i a ţ ă în n o a p ­t e a d e 1 9 - 2 0 Iulie, d u c â n d cu s i n e un s u f l e t a l e s , c ins t i t , b u n şi e ro ic .

P u ţ in i s u n t s u v e r a n i i c a r e î n t r ’o d o m n i e a t â t d e s c u r t ă , a u r e u ş i t s ă î n f ă p t u i a s c ă a t â t e a g r e l e

d e o r ice o r d i n : d a t o r i a .D e o b l â n d e ţ e şi d e o d r a g o s t e c r e ş t i n ă

p e n t r u t o t c e -L l e g a o m e n e ş t e d e viaţă, R ege le F e r d i n a n d ş t ia s ă fie f e r m ş i h o t ă r â t — d e o h o t ă r â r e e r o i c ă — o r i d e c â t e o r i t r e b u i a s ă ia o m ă s u r ă la s e n s u l a s p i r a ţ i u n i l o r ş i n e v o i ­lor n e a m u lu i r o m â n e s c .

C a a l t ă d o v a d ă mai vie , d e c â t a c e a s u p r a ­o m e n e a s c ă înă l ţa re s u f l e t e a s c ă , în c a r e R ege le F e r d i n a n d t r e c e p e s t e t o t c e i -a fos t d r a g şi s c u m p , je r t f ind pe l â n g ă p e r s o a n a Lui , un în ­t r e g t r e c u t de am in t i r i ş i l e gă tu r i d e s â n g e ,

R O M ÂN IA E RO IC Ă

pentru a se închina cu totul poporului român, cu al cărui ideal îşi unise idealul Său încă de când, suindu-Se pe tron, în clipe istorice pentru neamul nostru, a spus hotărât:

Voi f i bun Român !

Frază lapidară care avea să cuprindă în ea toată drama sufletească a Celui ce Şi-a jertfit totul pentru binele poporului român.

Nimic nu L-a reţiuut, ca atunci când ţara

Proclam area R egelui Ferdinand I către Poporul Român.

Români,

Războiul, care de doi ani a închis tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pentru viitor numai pe terenul naţional se poa­te asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de

IAR VAN

Familia Regală, Ina lta lR eg en ţă ţş l Guvernul,» aducând ultim ul salut R egelu i F erd inand

trebuia să-şi [afirme credinţa şi^hotărârea ei de a lupta alături de aliaţi şi împotriva pute­rilor centrale, pentru realizarea idealului naţio­nal, urmărit de secole, să fie Cel dintâiu care să apuce pe această cale.

In adevăr în clipa în care soarta ţării îi in­dica imperios calea [desrobirii fraţilor subju­gaţi, Regele Ferdinand, trecând peste fiinţa Sa, peste tot trecutul Său şl al neamului Său, a tras cu hotărâre cavalerească spada şi în frun­tea poporului a mers la lupta cea mare şi sfântă, cucerind cu jertfe şi fapte de vitejie neîntrecute biruinţa salvatoare de ţară şi neam.

lată cum îi cheamă Regele poporulu şi os­taşii Săi la luptă:

veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui,De noi atârnă azi să scăpăm de sub s tă ­

pânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnul lui de veci.

In noi, în virtuţile, în vitejia noastră, stă putinţa de a le reda dreptul ca într’o Românie întregită şi liberă, de la T isa până la mare, să propăşească în pace, potrivit datinelor şi aspiraţiunilor gintei noastre.

Români

însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se inpune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen războiu, pornim la lup­

12 R O M Â N IA E R O IC Ă

t ă cu a v â n t u l p u t e r n i c al u n u i p o p o r , ca re a r e c r e d i n ţ a n e c l i n t i t ă în m e n i r e a lui.

N e v o r r ă s p l ă t i r o a d e l e g l o r i o a s e ale i z b â n d e i .C u D u m n e z e u î n a i n t e !

FERDINAND

Iar c ă t r e o s taş i i Să i vi tej i R e g e l e îşi î n d r e p ­ta u r m ă t o a r e a c h e m a r e :

Ostaşi,

V ’a m c h e m a t c a s ă p u r t a ţ i s t e a g u r i l e v o a s t r e p e s t e h o t a r e l e u n d e fraţ i i voş t r i i v ă a ş t e a p t ă

D e a l u n g u l v e a c u r i lo r u n n e a m în t r e g v ă va b i n e c u v â n t a şi vă v a slăvi.

FERDINAND

C u a c e l a ş a v â n t c u c a r e R ege le s e s ac r i f i ­c a s e p e n t r u p op o ru l s ă u , n e a m u l r o m â n e s c , d e l a cop i i şi femei , p â n ă la g â r b o v i b ă t r â n i , cu p le te î n z ă p e z i t e d e v r e m e şi nevoi , a u r m a t p e R e g e pe c a l e a b i ru in ţe i ce lei mai s t r ă l u c i t e din i s t o r i a neamulu i .

Şi c u m n u e ra s ă b i r u i a s c ă Rege le c a r e c u e r o i că h o t ă r â r e a s p u s :

Regele Ferdinand p e Catafalc

cu n e r ă b d a r e şi cu in ima p l in ă d e n ă d e j . ' e .U m b r e ' e m a r i l o r V o e v o z i M i h a i V i t e a z u l şi

Ş t e f a n Cel M a r e a l e c ă r o r r ă m ă ş i ţ e z a c în p ă m â n t u r i l e c e le ve ţ i des ro b i , v ă î n d e a m n ă la b i r u in ţă , c a v r e d n i c i u r m a ş i ai o s t a ş i l o r , c a r i a u în v 'n s la R ă z b o i e n i , la C ă l u g ă r e n i şi la P l e v n a .

Veţi l u p t a a l ă tu r i d e m ar i le n a ţ i u n i c u c a r e n e - a m un i t .

O lup tă a p r i g ă v ă a ş t e a p t ă .C u b ă r b ă ţ i e s ă - i î n d u r ă m î n s ă g r e u t ă ţ i l e şi

c u a ju to ru l lui D u m n e z e u i z b â n d a v a fi a n o a s t r ă .

A r ă t a ţ i - v ă dec i , d e m n i d e g lo r i a s t r ă b u n ă .

Sunt sigur că voiu învinge, fiindcă am ştiut să mă înving.

• C u v i n t e rega le , d a r to t o d a t ă cuv in te p r o f e t i c e , ca re a r a t ă c â t d e p u t e r n i c ă şi d e m i n u n a t ă e s t e m ă r e ţ i a je r t fe i .

C â t d e con to p i t e r a su f l e tu l Rege lu i cu s u ­f l e te le o s t a ş i l o r Săi , s e p o a t e v e d e a din u r m ă ­toru l îna l t o rd in de zi d a t în a ju n u l bătăl iei d e l a M ă r ă ş e ş t i .

Scumpii mei ostaşi,

M u l t a ş t e p t a t a zi a s o s i t , c ân d d u p ă luni d e r e p a u s şi de r e f a c e r i , i a r ă ş i pu te ţ i a r ă t a

ROMÂNIA ERO IC Ă» 13

d u ş m a n u lu i v i tej ia r o m â n e a s c ă a s t r ă m o ş i l o r v o ş t r i .™ S ’a d a t o r d in d e o f e n s iv ă p e î n t r e g u l f r o n t şi îm p r e u n ă c u f r o n tu l n o s t r u , f r o n tu r i l e v e c i n e v o r porni la a t a c . O c h i i t u t u r o r a s u n t aţ int i ţ i a s u p r a no as t r ă . In v i te j i a v o a s t r ă t o a t ă s u f l a r e a r o m â n e a s c ă ş i - a p u s n ă d e j d e a şi c r e d i n ţ a n e ­s t r ă m u t a t ă d e v ic to r ie .

A r ă t a ţ i - v ă d e m n i d e a c e a s t ă î n c r e d e r e .A l ă t u r e a cu fraţ i i voş t r i d e a r m e , din p u ­

t e rn ica a r m a t ă r u s e a s c ă , porni ţ i la l u p t ă cu

bra ţu l oţeli t , c u in im a s u s , cu s u f l e t u l pl in de d o r u l b i ru in ţe i !

P u r t a ţ i d r a p e l e l e îna in te , a l u n g a ţ i pe d u ş ­m a n i d in p ă m â n t u l s t r ă m o ş e s c , fiţi p i l d a de vi tej ie , p i ldă d e t o a t e v i r tu ţ i l e o m e n e ş t i .

V o m a v e a mul te g r e u t ă ţ i d e î n v i n s , d a r cu i u b i r e a de n e a m şi ţ a r ă în i n i m ă şi c u vo in ţă d e f ie r , vom eş i b i ru i to r i .

î n a in t e d a r s c u m p i i mei o s t a ş i p e n t r u Ţ a r ă şi p e n t r u R e g e .

N u e d e c â t o s i n g u r ă l o z in c ă : or i b i r u in ţă , ori m o a r t e d e e r o u !

F E R D I N A N D

S o a r t a ş i - a d a t s e n t i n ţ a ei d r e a p t ă şi d e f i ­

n i t iv ă în rea l i z a re a ce lu i m a i s c u m p id e a l , ce l - a u r m ă r i t v r e o d a t ă un n e a m , d a r c u m p ă n a d r e p t ă ţ i i p o a t e c ă n u s ’a r fi e ch i l ib ra t a ş a de r e p e d e d a c ă în p l a t a n u l ei n ’a r fi a p ă s a t c u t o a t ă

. t ă r i a g r e u t a t e a j e r t f e l o r n o a s t r e ; căc i j e r t f e i r e g a l e s ’au a d ă o g a t s u t e d e mi i de j e r t f e d e vieţi t i n e r e , din al c ă r o r s â n g e ca ld şi e r o i c s ’a î n c h e i a t în t r e g i r e a n e a m u lu i .

C â n d t r â m b i ţ e l e a u s u n a t c â n t e c u l b i ru in ţe i şi c â n d c lo p o te le v e s t e a u i z b â n d a n e a m u lu i r o m â n e s c , R ege le F e r d i n a n d c u s u f l e tu l m u l ­

ţumi t că j e r t f a Lui nu f u s e s e z a d a r n i c ă s p u n e a : C â n d a m lua t m o ş t e n i r e a în t e m e i to r u lu i R o ­

m â n ie i m o d e r n e a m f ă g ă d u i t r e p r e z e n t a n ţ i l o r N a ţ i u n i i c ă vo iu fi b u n R o m â n . C r e d c ă M ’a m ţ i n u t d e c u v â n t . G r e l e a u f o s t t impur i le , m a r i a u f o s t je r t f e le , d a r s t r ă l u c i t ă es te r ă s p l a t a şi a s t ă z i p o t s p u n e c u f r u n t e a s e n i n ă :

Faţă de Dumnezeu şi fa ţă de poporul meu am conştiinţa curată „Per aspera ad astrau .

D u p ă zilele n e g r e d e r e s t r i ş t e , d u p ă luni d e g r e l e î n c e r c ă r i , a r ă s ă r i t s o a r e l e a s u p r a zilei d e b u c u r i e , c â n d p u t e m c u l e g e ro a d e l e î n c r e ­deri i n o a s t r e în noi î n ş i n e şi în t r ă i n i c i a n e a ­mulu i r o m â n e s c .

C e i a c e s t r ă m o ş i noş t r i a u v i s a t , ide ia p e n t r u

A ghio tan ţii regali purtând sicriu l spre A fetu l de tun.

ROMÂNIA EROICĂ

care generaţiile trecute au suferit şi au lucrat, pentru care ^toată suflarea românească a nă­dăjduit, iar ostaşii şi-au vărsat sângele, azi a devenit un fapt îndeplinit. Azi Mama România poate strânge pe toţi copiii iarăşi la sânul ei,- Basarabia şi Bucovina, cele două fiice răpite, s ’au întors una după alta în casa părintească,

Astăzi, când la Curtea de Argeş îşi doarme somnul drepţilor, alături de Basarabi, cel mai cinstit şi mai hotărât conducător de neam, gândul nostru se pleacă pios, cu adâncă evla­vie şi cucernicie pe lespedea ce-I închide mor­mântul regal.

Sufletul Său, unit prin jertfă şi împlinirea

Solem nitatea depuneri sicriu lu i in cripta Mânăsiirii din Curtea de Argeş

iar Ardealul, frumosul leagăn al poporului ro­mân, de unde au descălecat întâii Voevozi ai Ţărilor Româneşti, a votat azi la Alba lulia unirea cu regatul român.

FERD1NAND

Iată cum înţelegea, cum simţea şi cum ştia să împliniască Regele Ferdinand aspiraţiunile neamului românesc care-I va fi pe veci recu­noscător.

datoriei cu sufletele Basarabilor, va lumina în veci istoria neamului nostru.

Iar când sufletele noastre vor simţi nevoia şi dorul de aşi reîmprospăta bărbăţia, când inimele noastre vor căuta harul dragostei de ţară şi neam, pentru a ne întări şi a ne lumina întru împlinirea datoriei, să mergem la Curtea de Argeş.

România Eroică

RO M ÂN IA ERO IC Ă 15

R e g e l e ( ă r a n i I o rCel ce a dus pe ostaşi la luptă şi la glorioasă

izbândă,^ nu putea uita starea fior de acasă, încă de pe front Regele Ferdinand cerceta cu părintească blândeţe şi dragoste nevoile bravi­lor săi, alături de augusta Sa soţie Regina Maria, înfruntând primejdia molimelor şi a răs- boiului, pentru a îngriji şi îmbărbăta pe cei mai aleşi dintre fiii neamului. Pe când augusta Regină, mângâind frunţile aprinse ale vitejilor răniţi, sădea în suflete credinţa în sănătate şi victorie Regele îşi spunea cuvântul lui hotărât:

că ostaşii reîntorşi acasă biruitori vor avea, în plină proprietate pământul, pe care l-au apărat cu sângele lor.

Şi acestor regale făgăduinţi le urma gestul regal al împărţirii domeniilor coroanei, ţărani­lor. Ce altă pildă putea fi mai înălţătoare pentru luptători ca acest gest cu adevărat regal?-

In câte colibe va fi răsărit soarele dreptăţii şi al nădejdii la viaţă nouă, când însuşi Regele ţării, cobora în mijlocul poporului său brav şi îi aducea pâinea cea de toate zilele? Câte priviri stinse se vor fi aprins din lumina a- cestei nădejdi, câte glasuri slăbite de foame se vor fi întărit în ruga binecuvântărei, câte

trupuri schilodite de mizerie se vor fi întremat, trezindu-se la viaţă nouă, din amorţirea con­tinuă, în care le aruncase mizeria şi foamea.

In colibele în care moartea eroică îşi aruncase zăbranicul, soarele dreptăţii străbătea cu ra- zele-i calde să alunge întunericul, mizeria şi durerea şi să aducă lumina lui binefăcătoare. Cântecul biruinţii pătrundea în inimile ofilite Cu ritmuri necunoscute încă, ritmurile vieţii libere. Vor fi poate oratori care vor şti să ridice moralul pentru o clipă cu vorbe meş­

teşugite, dar în clipa următoare sufletele cad iarăşi în mizeria de mai nainte.

Iată un Rege care şi’a înţeles poporul şi în fruntea unor bărbaţi de stat înţelepţi şi iubitori de neam a dat sufletelor obidite, pâinea pe care de mult o aşteptau, ca pe o mană ce­rească.

Dormi liniştit Rege al ţăranilor, dormi somn de veci în pacea regalei tale cripte, poporul român, popor de ţărani viteji şi harnici, nu te va uita în veci, aşa cum n’a uitat şi cum nu va uita pe toţi înţelepţii şi marii lui binefăcători.

A. P.

F am ilia Regală urmărind, sicriu l

16 R O M Â N IA E R O IC A

caziune au luat palrte mai mulţi artişti pictori memorative au pentru orice om însemnătateaşi toate m odelele au fost prezentate Regelui Fer- simbolului ce reprezintă.d i n a n d , care a ales pe acelea ale d-lui Artist R . E.

Singura F a b r i c ă din ţ a r ă d eVase de tablă emailată

Olărie sm ălţuităalbă —o— albas t ră —o— raarou

Olăr i e ex t r a - gr ea„ I D E A L "

—oo— marou şl roşu-coral —oo

P e n t r u indus t r i a ş i şi c o m e r c i a n ţ i Reclama cea mai eficace

Placate de Tablă Emailatăestetice, solide, eftine, 20 ani garanţ ie

Firme emailate de ori ce felNo. de case, tăbliţe de străzi , f irm; pentru

uşi, magazine, biurouri, hoteluri, teatre, liberi profesionişti, par t iculari etc. —rou şi roşu-corai —oo— — nueri proiesionişti , parti

F a b r i c a ţ i u n e a î n c u p t o a r e d e g a z m e t a n

timbre ale căror modele originale le reproducem dar modelele originale au suferit modificări, alăturat. La concursul ce s ’a ţinut cu această o- Pe lângă valoarea artistică aceste timbre co-

Data comemorării celor 50 de ani dela in­dependenţă a fost eternizată printr’o serie de

Pictor G. Chirovici, pe care le redăm în această pagină. Timbrele au fost imprimate la Paris

ROMÂNIA EROICĂ 17

M A U R I C E D E W A L E F F ES E C R E T A R U L G E N E R A L A L C O N G R E S U L U I P R E S E I L A T I N E L A B U C U R E Ş T I

D e o s p o n t a n e i t a t e şi de o f ine ţe în c a r e se r e m a r c ă la f i e c a r e c l ipă s p i r i t u l l a t in , D o m n u l M a u r i c e d e W a l e f f e e s t e u n u l d i n t r e ce le m a 1 s t r ă l u c i t e e x e m p l a r e a le a c e s t u i sp i r i t n e m u r i to r .

O in t e l i g e n t ă a g e r ă t e ţ ine c u p r i n s în săge ţ i l e ochi lor , c a î n t r ’o m r e a j e f e r m e c a t ă , d in c a r e nu poţ i s c ă p a , d e c â t a t u n c i , c â n d v r ă j i t o r u l ce- ţ i v o r b e ş t e , v r e a s ă - ţ i d e a l i b e r t a t e a şi a t u n c i r e ­g re ţ i că t impul a t r e c u t p r e a r e p e d e şi nu te poţi b u c u r a mai d e p a r t e d e d a ru r i l e a c e s t u i e x e m p l a r fe r i c i t al la tini tăţi i . P a r c ă te s im ţ i mai m â n d r u , ma i m a r e ş i mai m u l ţum i t , c ă u n d e v a , d e p a r t e , s u b z idur i le Romei a n t i c e , liniile a s c e n ­d e n ţ e i se î n t â l n e s c î n t r ’un t r e c u t c o m u n , ; g e n e r a t o r al civilizaţiei la t ine şi a c e a s t ă s o l i d a r i t a t e îţi d ă î n c r e d e r e şi m â n g â i r e .

„ R o m â n i a £ r o i c ă “ se s im te o n o r a t ă d e a f e c ­ţ i u n e a s i n c e r ă pe c a r e ia a r ă t a t - o D o m n u l de W a l e f f e , a c o r d â n i u i a c e s t i n p e r s i o n a t a u t o g r a f .

/ tC ' j r

d- Ut^ astrhsr —

cGL

T r i m e t e m b u n u l u i p r i e t e n al ţăr i i n o a s t r e s a lu t u l n o s t r u la t in şi-i u r ă m s ă fie m a i d e p a r t e p u r t ă t o r u l fo cu lu i s a c r u al la t ini tă ţ i i , p e n t r u t r i u m f u l ce lei ma i s t r ă l u c i t e d in c iv i l iza ţ i i le c u ­n o s c u t e d e o m e n i r e .

A lă tu r i d e mar i i n o ş t r i f r a ţ i din A p u s , cu î n ­c r e d e r e în sp i r i tu l d e s a c r i f i c i u şi de s o l i d a r i t a t e al r a se i la t ine , noi a m ş t i u t şi v om şti s ă n e j e r t f im , o r i c â n d , p e n t r u t r i u m f u l a c e s t u i spiri t , c a r e r e ­p r e z i n t ă d r e p t a t e a şi p r o g r e s u l omenir i i .

România Eroică.

18 R O M ÂN IA E RO IC Ă

M O A R A CU A B U R I

EO. PROHASKA FiiSannicolaul - Mare )ud. Timiş-Torontal

iSîsassisasscsassTsasG

••—tiT

f MOARĂ CU VALTURI {• PAUL WAGNER şi FII •J ARADUL NOU Ş l MUREŞEL J

J Fabrică ce le mai bune calităţi de făină de gr&u J

M O A R A C U A B U R ISocietate Anonimă

I $

L o w r i n Jud. TIMIŞ-TORONTAL

& m

EU G EN LAYDACofetărie de primul, rang

C L C J . — P I A Ţ A UN IR EI, 2 9

Fiii lui „Daniel Fullajfar"F A B R I C A D E P I E L E

O San u ico lau l-M are (b A N A t )— ---------- F O N D A T 1 8 7 3 — -

B lancuri pentru curelări N egre ş i culori

M ă r g i n i ş i g ă t u r i V acli6 -cron poane V aclie - .Jumătăţi V a c li 6 - G â tu r i . V a c l i e - P o a l e

O

Prima Moară sistematicăEDMUND KOLB '

S â n n î c o l a u l - M i c

Fabrică făină de toate calităţile similare cu ale celor mai sistematice fabrici

|G5î©C?'5©Gy©G3©Gy©SîîS<35î©<3!>®(5iî©6SSG5S©<3îî©(5Si©#

frafi i KIRSCHMoară cu aburi Atelier de maşini «

Turnătorie de metal

| D E T AI Jud. Tim iş-Torontal

F A B R IC A D E Ţ IG L E V O L L A T S C I1 E K & Co.

A RA D'F a b rică ţ ig lă ş i c ă ră m id ă d e p r i m a c a l i t a t e

Restaurantul TransilvaniaV asile Dejan B R A Ş O V

Promenada Regele Ferdinand Local de primul rang Restaurant rom ânesc

83

Moara Cilindrică D E T AB E S IN G E R & SC H E R K R

D E T AJ u d . T IM IŞ-T O R O N T A L

> ROMÂNIA ERQIGĂ 19

P i y ? r a o r 3 L- L ^ J L ^ i r ? r e [ ^ r e i » ’a c ’ j B g 3 g S g 3 C S e a C S I g 3 g g H

om. fie n iw <z/ndu6iua de (z/^umdcacCapital social deplin vărsat Lei 25.000.000

F a b r ic i î n B t i c u r e ş t i : S p l a i u l A b a t o r u l u i , 2 0 ş i Ş o s. l a n c u l u i , 3 0

0 H 0 H 0 H^ IP ^ * Jorcâtorie de bumbac, ţesâtorie, boiangerie şt apreturi

P R O D U SE : Fire de bumbac nealbite, albite şi vopsite, Americă, Oxforduri şi diferite

0

Administraţia Centrală: Splaiul Abatorului No. 24, BucureştiA dresa telegrafică »B U M B A C “ Bucureşti. Telefon N o . 51/90

ţesături colorate pentru autorităţi şi comerţ.

88878 8 8

i 1 F A B R I C A

I DIMITRIE MARCULESCUL)0 s e im pune ca p r im a in d u s t r ie © de a r t ic o le de vo ia j.

| A m e n a ja tă d u p ă m arile indus-

| • t r i i din s t r ă in ă t a t e .

Desfide orice concurenţă — Str. Sărindar 12 —

Telefon 377/30

6j3{S®R9®s

m

0

3^S®S^S?^G>^S>R9S>^S>f3Q>î S>!s£X3^G^Q>! )6^S>^6S9SSf3<5^S^S)RS®!RS®KS®R9&)!s9i

IH

aSocietate Anonimă Română de Asigurări. — B r ă i l a

e aCapital Social Lei 10.000.000.— Rezerve Lei 32.000.000

Rezerve la finele anului 1926 peste Lei 50.000.000Totalul captt. asigurate de soc. dela începutul ac tiv ită ţii (1920) până la fin ele anului 1926 p este Lei 41.834 250.000. 7 otalul daunelor reg. şi p lă tite până la finele anului 1926 p es te Lei 163.938.750

Primeşte asigurări contra riscurilor de incendiu, transport (maritim, fluvial şi terestru), grindină, furt prin spargere, accidente, automobile, geamuri şi oglinzi, viaţa şi capita­lizare în condiţiunile cele mai avantajoase / Tranşează orice eventual diferend pe cale ^ ^ de arbitraj. / Are agenţii în toate localităţile principale din ţară. * *

m

EH

'i5

lIE

20 R O M Â N IA ERO ICA

®^S®S^S^SaS)S^S>^6S®S®3®SS®®>Ri)S>R9SîiSSS<S

S W & w îI

mHiqiemca s a qaran- feazâ un qustfin, iar m area sa spormcie- - o in rreb u in ta re ■ a v a n fa io a s â ’.Insă...'. trebue sa fie. :

V e r it a b il F r a n c kAceastă garanţie exis­tă însă numai atunci, d a c a pachetele poar­ta m arca de rabricd »„Râ$nîfa de cafea'.' Q

HEINRICH FR A N C K W N E ÎARBUCUREJ1TBRAŞ0Y |

!S 9 S S 9 G îi© © fs9 G s9 6 $ 9 5 S 9 S 5 S G $ 9 S $ 9 G 5 î® 3 2 R 9 S îîC 9 G !> © 6 îî©

G A STO N MIHAILESCUC E N T R A L A :

CALEA VICTORIEI No. 122 SUCURSALE:

BUCUREŞTI, Str. G-ral ANGELESCU, 90 . SINAIA: CAZINO

P^»SSS©S^©i®Q5^(S^5^6îSSei9Gi©SS9ei9Siî(SS>9(3>S3

1 V I Z I T A Ţ I ~ % 1ooooco«oooooo»®oooooooooooc>cooooooooooooo€xxooooooocoooocxxx:cxxx)

Restaurantul „Coroana”P R I M U L R A N G

OO COOOOOOOOOOOOOO OO OOOOOOOOOCOOOOOOOO OOOOOOOO0 0 0 0 0 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 0 0

Director-Proprietar V ic to r B u g l

B R A Ş O V

DSJf )SSR9SîS5a9S>SSS?S3S )Sy©S>R9StSSlS)65R9i

Fabrica de sticlă Ardeleană s. a.

DICI0ŞANMART1NProduce diferite sorturi de sticlă;

printre alte specialităţi, se menţionează:

Sticlă împletită cu sârmă pentru guri de canat şi de beciuri

Bancă pentru Agricultură, Industrie şi ComerţS O C I E T A T E A N O N I M Ă

Se o c u p ă cu t o a t e Operaţiunile de BancăC A P I T A L L E I 5.000.000

D E JAdre a te leg raf ică : „GIKERT“ / TELEFON: 33 şi 83

PIELĂRIA ŞI C O N FECŢIA ROMÂNĂ

D. MOGIORNIŢAB u cu reşti.— Strada A pele M inerale No. 31-33.

T elefon 36/74 - J - T elefon 36/74

Talpă, Blancuri, Iufturi, Pielărie fină, Boxuri negre şi culori, Chevrette, Maşini, etc.

încălţăminte de lux „Sistem Good-Year“ Militară şi Civilă asemenea

Confecţiuni militare şi civile de tot felul

Prima Fabrică din MaramureşPentru Mobile îndoite şi Mărfuri de Lemn, S. A.

Sighetul MarmaţieiF a b r i c ă tot felul de mobile de lemn

curbat cea mai fină execuţie.

ROMÂNIA EROICĂ 21

macazuri,

U Z I N E L E D E F I E R Ş I . D O M E N I I L E

d in R E S I T A s a9 9

CAPITAL SOCIAL: Lei 750.000.000Locomotive pentru cale îngustă şi normală şine,

plăci turnate, poduri, vagoane, etc. MOTOARE, DINAMURI, GENERATOARE

Transform atoare, instalaţiuni complecte de C entrale electrice, A telier de construcţlune pentru aparate şi u nelte pe sondaj. Sape, L ărgitoare, G eale, prăjini de sap ă , etc.

F a b ric a te ; F i e r î n b a r e ş i f a s o n a t , f ie r b ru t , t a b lă , p ie s e d e o ţ e l f o r ja t , b u l o a n e ş i n i t u r i , e tc .

Armament şi muniţiuni U N E L T E Ş l M A Ş I N I A G R I C O L E

Mine, Uzine şi Domenii la Reşiţa, Anina, Oraviţa, Bocşa, etc.R eprezentanţa G enerală

„ S O C O M E T“ -- ------Societate Comercială M etalurgică S A.

Telefon 10[98 Bucureşti, Calea Victoriei 51, Telefon 47|24

QfJSWQ)8tS>

S O C I E T A T E A C O N T I N E N T A L AP E N T R U C O M E R Ţ U L F I E R U L U I

& c o .D e p o z i t e : S tr . S ă lc i i lo r (W eidengasse) 14— 28Adresa teleg: Ferrokontineni, Cernăuţi. Telefon 240

Reprez. gen. din Uzinile de Fier W itkow itz Cernăuţi, Str. Miron Costin No. 7. (fost Mari t Teresia)Fier şi Taibă: Fier brnt pentru turnătorie. „Halbzeug", fier in bare, fier fasonat, fier laminat, fier

larg şi universal, fier pentru beton armat, sârmă cilindrică pentru fabricarea de cuie de sâr­mă fier plat laminat la rece, suportuii de construcţie, echere. T ablă de Teschea, originală, de orice categorie, albă galvanizată, tablă pentru cazane, tablă de ofel, arbore de transmisiuni, etc.

Ţevi : Ţevi negre şi galvanizate, ţevi pentru sonde, ţevi fierbătoare pentru cazane, locom otive şi loco- mobile, fitinguri, flanşe, armăture, ţevi de fontă cu mufe sau fianşe cu piese fasonate, ser­pentine pentru orice scop, ţevi ondulate, baloane de oţel, pentru oxigen şi idrogen.

Alte fabricate: Cazane de tot felul, rezervoare pentru apă, spirt, ţiţei, etc. Construcţii de poduri de fier şi edificii de tot felul, dutoaie cu barele de fier pentru petrol, benzină şi spirt. Funduri de cazane. Şine c. f .r ., tramvae şi mine. Traverse pentru linii înguste. Instalaţiuni de uzină şi mine. Aparate pentru fabrici chimice, fabrici de cim ent, rafinerii de petrol, destilaţiuni de gudron, macarale şi tot felul de instalaţiuni de trasport, cărămizi refractare şi pământ refactar. etc.

m sism G m w dTelefon 239Fondată în anul 1869

Prima Fabrică Bucovineană de Bere şî Industria Spirtului S. A., Cernăuţi

„ B E R E S A “Recomandă berile sa le de calitatea cea mai fină, făcută de grad e superioare

şi produse din cele mai excelente materii, ca: Bere Specială „IM PERIALĂ" şi cea mai fină

„BERE JUPITER" o bere neagră specia lă „PORTER-ENGLEZ" care e ste nutritivă şi cu gust eminentă, câ t şi spirtul cel mai fin,

' rafinat din aparatul sistem „Barbet"

22 'ROMÂNIA E R O IC A

î î î n m n n î T m n i î î n t î î n i i î î î î î î i îFabricele de postav

&

Ţ a s â t u r i d e m o d âdin

B R A Ş O V

Wilhelm Scherg&comp.s.A.

S. A. Forestiera din LomaşArad, Bulev. R egele Ferdinand(22)4

Cea mai mare întreprindere forestieră din România, atât lemne esenţe tari cât şi esenţe moi. Ferestraie cu aburi în Galasi - Ferestrău, Satu - Mare - Ferestrău şi Homorod - Cohalm.

Exploatări de păduri în to a te regiunile Transilvaniei

1 0 :0 ;0 i0 iO O :O :O !0 X 0 :!0 ;0 :0 !:o o '!0 j0 :::Q;^

FABRICA DE CAELEŢINTE, ŞURUPURI, CUIE, etc.

O. MUSTAD & FIIG A L A Ţ I : Specialităţi

CAELE marca „COROANA"

„VITROMETAN"FABRICA de STICLĂRIE S. A. MEDIAŞ

Produce toate felurile .de: BUTELII DE CULOARE VERZUIE

Ca stic le pentru;Vin, Bere, B orv iz , Lichior, Damigene,

B oloane de Sticlă etc.Producţia zilnică 25.000 sticle.

TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE

FRAŢI I U N T E R E RSUCC. FRAŢII TRIGARSZKY

B I U R O U DE EXPEDIŢIE ŞI VĂMUIRIO00O

Central-Telef. 101 Teiegr Trigarszky Sibiu Teief. Gării 255

. Biurou de informaţiune pentru străini

SOCIETATEA

„FORAKY ROMANEASCĂ"D irecţiu nea: P loeşti, B-dui Independenţei No. 7

Adresa te leg ra fică : „R afor‘‘-P lo eşti. T e le fon : 69/4

SONDAJE IN ACORD ŞI PARTICIPAŢIEP e n tr u : Petrol, Cărbuni, Gaze naturale,

Minereuri, etc.Până !a cele mai mari adâncimi şi în orice fel

de terenuri, cu APARATE HIDRAULICE MODERNE

Prevăzute cu dispozitive pentru extragerea de sâmburi (carotd) dela orice adâncimi

şi pentru trecerea rapidă dela sistemul Hydraulic obişnuit la sistemul Potativ sau Canadian uscat

?i Pensylvan. uţuri de Mină şi GaleriiE x e c u tă :

în orice terenuri, pentru Exploatări de Petrol, Cărbuni, Minereuri, etc.

Utilizând cele mai moderne procedeuri (Congelare, Cimentare, etc.)

Furnizează tot felul de maşini şi scule de sondaj Ca: Fricţioane de lăcărit, Tije de sondaj

pline şi Goale, etc.

UZINELE METALURGICE UNITE

„TITAN, NADRAG, CALAN"— SOC. ANONIMĂ ROMANĂ —

Capital Lei 300.000.000 deplin vărsatAdresa T elegrafică: METALUNIT, Tel. 51/39, 83/25

U Z I N E L E :Titan, G ala ţi—N adrag, G a v o jd ia —Calan, Drişeni,

M untele Ferdinand—M inele de F ierfeliuc UZINELE NOASTRE PRODUC:

Tablă neagră Tablă plumbuită Tablă galvanizată

FontăFer laminat Cue şi sârmă

T oate articolele de tucerie, oliţe, ceaune, sobe,. tuburi pentru canalizări, scurgeri, etc.

Din minele dela Teiiuc se extrag peste 6000 vagoane de fier anual.

Toate aceste produse se desfac p rin : Soc. Socoment Reprezentanţa noastră Generală, Bucureşti, Calea Vic­toriei 8 şLBiurourile de vânzare O. Ausschitt & Co. unul la Bucureşti, str. Clemenceau 3 şt altul Ia Galaţi str. Portului, pentru rayonul Moldova şl Basarabia.

R O M ÂN IA ERO IC Ă 23

S oc ieta te A nonim ă F orestierăF E L T R I N E L L 1

Tâlmaciu Jud. Sibiu

Fabrici de Cherestea . Gatere, etc.

I. M U S G H O N G & C o m p .Fabrici de ţ ig lă şi cărăm id ă

- L u g o j - Telefon: 4 3 .— Adresa T elegrafică:

„Muachong Lugoj"

F a b r ic ă : lot felul de ţig lă şi cărăm idă

F a b r ica te le : sunt'garantate c ă nn con ţin p iatră

de var şi salitruLa c er e re :

şe trimit oferte şi m ostre gratis Producţia a n u a lă :

3 0 m ilioan e bucăţi B ăile M inerale

/ — Buziaş —T e le f o n : D ir e c ţ iu n e a B ă i l o r ; 2 5 F a b r ic a d e A c id c a r b o n i c : 1 8

Adresa te le g ra fic ă : „M uschong B uziaş"

B ăile M inerale;S ezon u l dela 15 Mai pănă la

15 Septem brie L ichidarea de acid carb on ic

natural şi U zine de apă m inera lă

BANCA CENTRALA ŞVABEASCA Societate pe Acţiuni

F o n d a t : 1895

Capital S ocia l: Lei 8.000.000 - R ezerv ă : Lei 9.250.000

C ENTRALA:T IM iŞO A.R A-C E T A T E

P ia ţa TTnirei No. 9:-: 2 5 S u cu rsa le In b ANAT 2 5

Se ocnpă cu toate o p era ţiu n ile de Bancă

Este au torizată pentru o p era ţiu n i de Devize

Heinrich Kunz IIFabrică de cărămizi

refractare C O M A R N I C

Industria P lumbu lu iInginer Ferers

Şoseaua Doamnei, 55. Bucureşti

H A N N & C o m p .SOC. AN. DE COMERŢ PENTRU MAŞINI Şl ARTICOLE TECHNICE

C L U J Str. R egina M aria, No. 11

M a r e d e p o z i t p e n t r u A r t i c o l e T e c h n i c e

Uleiuri, Maşini Agricole, etc.

D r T D O t r o D A Tk S ocieta te Anonimă,, F T i I K U L r U K A J Minieră Komână

Capital S o c’al Lei 100.000.000

Turnătorie de Fontă şi BronzAteliere de: Mecanică, Fierărie. Strungărie, Lemnărie, Modelărie, Reparaţii de vagoan e

şi locom otive Ateliere speciale pentru fabricaţia de: Bohrkrane,

Geamlâcuri, Troliuri şi to t felul de aparate de sondaj

— Lucrări de Foraj la M oreni şi Runcu —

GUSTAŢI BEREA BRAGADIRU şi vă veţi convinge că este cea mai bună.

Fabrica de 6pirt BRAGADIRU este cea mai veche industrie românească! şi

produce spirtul cel mai rafinat.

Desideriu Sternîntreprindere industrială de pădure

Biurou Central Oradea, Str .1. C. Brătianu, 1 Telefon 6-88, 66-35, 7-55

Fabrică de cherestea în Oradea-M are, Veneţia şi Bratca (Bihor), Cherestele de stejar, fag

şi brad, lemne de foc, var ars, traverse,-

24 RO M ÂN IA E R O IC A

IOSIPH K O M PA SZARADUL NOU

D epozit de fer, Vopsele, Uleiuri, seminţe şi maşini

' CEA MAI MARE FABRICĂ DE CĂRĂMIDĂ CU ABURI ţ

Ţiglele sunt neîntrecute atât ce priveşte calitatea cât şi confecţionarea.

Dacă nu suntem reprezentaţi Ia D-voastră, cereţi imediat ofertă şi mostra g ra tu it! Economisiţi 40 % lemn de construcţie şi aveţi un acoperiş de casă bun, frumos

— şi uşor! —„BOHN" Jimbolia (Zsombolya) Banat

E X P L O A T A R E A P A D U R E I

„HĂLMAGIU-1 •. A R Ă D A N A * Soc. C om ercială - ş i Industria /ă

E. F R A Ţ II S P 1 1 Z Producenţi de lemne

Biuroul C en tra l:Arad, B-d. R egina Marla, 9

FABRICA DE CĂRĂMIDĂ DrN DETA S. p. a.

B E T A Jad. T IM IŞ-TO R O N TA L

Fabrica de hârtie P E T R I F A L A US o c ie ta te Anonimii

Petrlfalau lână Sebeşul-Săsesc

— JU D E Ţ U L SIBIU —

F a b rica ţiu n ea a n u a lă :5 m ilio a n e k ilo g ra m eH â r t i e m i n i s t e r i a l ă H â rtie v e lin ă tip n orm al H â r t i e s e m i - v e l i n ă H â rtie de scris (concept) H ârtie de tip n estim ată jj â r t i e s p e c i a l ă

F ab r ic a de BERE ŞI MALŢCa societa te pe acţiuni din Sannicolaul-M are

Bere Salon blondă Bere Poster neagră

d g e c i a l i t ă ţ i : Coroana specialăblondă

Fabricară şi Malţ.

%

© s s a s i s e s a s i f Premiate la 30 de expoziţii9 ^

„SCHMOLLPASTA” s.«FABRICĂ DE CREMA QE GHETE

B R A Ş O V I

1 | Q ? fv 9 S 5 R 9 3 5 9 g ' " 9 meda ii de aur ■ 1 ftG tSăăi 6"CSă9

©Q>! X3S9Gi©65®ffi£SSS®S3S.r 6î*S<3i©(3

®rSECJIUNEA PROECTARILOR

A uzinei electrice din Sibiu, ,S. P. A.Se însărcinează cu urm ătoarele lucrări n ecesita -e de pe urma construire! sa i măr rei uzinelor e lec ­trice prin forţă hidraulică sau motori termici, a in- sta laţiun ilor de forţă mecanică de orice fe l, de căi

fera t; industriale şi electrice, ete.

&

1. Cercetări prelim inare, întocm ire de proecîe şi de devize estim ative. 2, Calculări de exploatare şl de rentabilitate. 3. Procurări de efecte. 4. Exam inarea şi darea a vizu ’ul asu­pra ofertelor prezentate. 5. întocm irea contractelor de în tre ­prindere şi de garanţie. 6. Supravegherea execuţiunei non- strucţiunllor. 7 Exam inarea lu c ră rilo r cu ocaziunea recen- ţlune! definitive. 8. Exam inarea de compturi generale fa

situaţiunllor def n tive).

D E P E URMA IN STA LAŢ1U N I LO R DEJA E X IS T E N T E : 1. Darea avizului şi econom lzarea. 2: Controlul explcatărel.

„NEGRU DE FUMSocietate non im ă Română

D i c i o s â n m a r t i n

a

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „ RĂSĂRITUL, ‘ S. A., Bucureşti Str. Sf-ţii Apostoli 24