China În Perioada 1914-1927

8/19/2019 China În Perioada 1914-1927

1/44


2/44


3/44

a) la eliberarea de autorizaţii "etăţenilor unei terţe Puteri pentru "onstruirea de "ăi feratesau pentru "ontra"tarea unui mprumut de la o terţă Putere pentru a "onstrui o "ale ferate n!an"iuria de ud şi !on&olia nterioară st, şi

b) la "otra"tarea unui mprumut de la o terţă Putere, sub &aranţia impozitelor lo"ale din!an"iuria de ud şi !on&olia nterioară de st#

Art. +. *u+ernul Chinez se obli&ă să "onsulte n prealabil *u+ernul Japonez, n "azul an&a:ăriiunor "onsilierii politi"i, finan"iari sau militari sau instru"tori n !an"iuria de ud sau n!on&olia nterioară de st#

Art. . *u+ernul Chinez "onsimte se transmită Japoniei "ontrolul şi &estiunea Căii Aerate 3irin-Chun&"hun pentru un termen de '' de ani, n"ep/nd de la data semnării prezentului tratat#

GRUPUL AL III-LEA*u+ernul Japoniei şi *u+ernul Chinez, a+/nd n +edere relaţiile str/nse existente ntre oamenii

de afa"eri Japonezi şi Compania Kan-6eh-Pin& şi dorind să promo+eze interesele "omune ale"elor două naţiuni, "on+in asupra următoarelor0

Art. 1. Cele două Părţi Contra"tante a""eptă de "omun a"ord "ă, la momentul oportun, CompaniaKan@ehpin& +a "onstitui preo"uparea "omună a "elor două naţiuni, şi "ă, fără a"ordul prealabil al*u+ernului Japoniei, *u+ernul Chinez nu +a putea dispune de drepturile şi proprietăţileCompaniei, şi nu +a permite a"estei Companii să dispună n mod liber de a"estea#

Art. 2. *u+ernul Chinez "onsimte "a, pentru prote"ţia intereselor oamenilor de afa"eri Japonezi,

+a permite des"hiderea unor mine n apropierea "elor deţinute de Compania Kan@ehpin& doar "u"onsimţăm/ntul Companii, "are urmează să fie exploatate doar de Compania sus-numită, şi deasemenea, să obţină n prealabil a"ordul Companii ori de "/te ori se propune să ntreprindă +reomăsură "are poate e+entual afe"ta dire"t sau indire"t, interesele Companiei#

GRUPUL AL IV-LEA*u+ernul Japoniei şi *u+ernul Chinei, "u s"opul de a păstra inte&ritatea teritorială a Chinei,"on+in asupra următorului arti"ol0

*u+ernul Chinez se an&a:ează să nu "edeze sau "on"esioneze unei terţe Puteri, ni"i un port, &olf sau insulă de-a lun&ul "oastei Chinei#

GRUPUL AL V- LEA

Art. 1. *u+ernul Central Chinez an&a:ează Japonezi de +ază n "alitate de "onsilieri politi"i,finan"iari şi militariL

Art. 2.*u+ernul Chinez a"ordă spitalelor, templelor şi ş"olilor Japoneze din China dreptul de adeţine proprietăţi fun"iareL

5


4/44

Art. ". 8+/nd n +edere faptul "ă *u+ernul Chinez şi *u+ernul Japonez au a+ut multiple "azuride liti&ii dintre poliţia Japoneză şi Chineză, "e au "auzat nenţele&eri, e"ţiile de Poliţie dinlo"alităţi importante $din China) +or fi "onduse n "omun de "ătre Japonezi şi Chinezi, iar se"ţiile de poliţie lo"ale +or an&a:a Japonezi, pentru "a a"eştia să poată "ontribui lambunătăţirea er+i"iul Chinez de Poliţie#

Art. #. China +a a"hiziţiona din Japonia "el puţin ;GM sau mai mult de armamentul ne"esar *u+ernului Chinez, sau pentru "rearea n China un arsenal "omun "hino-:aponez# *u+ernulChinez +a an&a:a Japonezi n "alitate de experţi tehni"i şi +a pro"ura mărfuri Japoneze#

Art. 5. China "onsimte să a"orde Japoniei dreptul de a "onstrui o "ale ferată de le&ătură ntreNu"han& "u 3iuian& şi an"han&, altă linie ntre an"han& şi Kan"hoF, şi o alta ntre

an"han& şi Chao"hou#

Art. +. În "azul n "are China are ne+oie de "apital străin n +ederea "onstruirii de "ăi ferate,

exploatării miniere sau lu"rărilor portuare $in"lusi+ do"uri) n Pro+in"ia Auien, Japonia +a fi"onsultată n prealabil#

Art. . China permite "etăţenilor Japonezi să desfăşoare a"ti+ităţi misionare n China# $e referăla predi"a budismului)

ursa0 eale Putnam .%. /he 0i&ht 0or /he Reublic n China. %ondonKurstO9la"ett# 1'18. . !!-!5.

- "##$%%&&&.'()"*+,.(%/,#'*0%2*"#2((,30*)3#632#

*u+ernul Chinez a pre&etat să a""epte Cele 21 de cereri, "are n"ăl"au fla&rant independenţa şisu+eranitatea Chinei# *u+ernului de la 9ei:in& "onştientiz/nd "ă doar "u spri:inul unei mari Puteri +a

putea opune rezistenţă :aponezilor, a ter&i+ersat şi temporizat ne&o"ierile, "are s-au desfăşurat ntre 2februarie şi 1? aprilie 1'1;# Rezistenţa Chinezilor s-a "on"entrat asupra "ererilor din se"ţiunea a =-a, "arear fi "ondus la un prote"torat :aponez asupra Chinei# Pentru intimidarea Chinezilor şi &răbirea a""eptării


5/44

Prin"ipiile nationalsimul, demo"raţia şi

;


6/44

puterni"i, şi, prin urmare, au supus poporul Kan, şi "ă ei +or răm/ne ntr-at/t de puterni"i n"/t sădomine alte popoare pentru totdeauna# În &eneral, ei au dreptate# xistă un moti+ important,

pentru "are noi tolerăm asuprirea străinilor0 noi nu suntem or&anizaţi# a"ă noi, poporul Kan, ne+om or&aniza, forţa noastră +a depăşi de un milion de ori forţa !an"iurienilor şi atun"i nu ne +amai fi fri"ă "ă re+oluţia noastră naţională +a eşua#

8m auzit pe unde+a, pre"um "ă s"opul re+oluţiei noastre naţionale este nimi"irea!an"iurienilor "a şi popor# ste o mare &reşeală# Cauza re+oluţiei naţională este "ă noi nu +rem"a !an"iurienii să ne distru&ă statalitatea şi să ne &u+erneze# "opul nostru este să răsturnăm*u+ernul lor şi să ne refa"em statul nostru naţional# oi nu nutrim sentimente de ură pentru toţi!an"iurienii, "i numai faţă de a"ei "are ne "auzează pre:udi"ii# a"ă, n timpul re+oluţiei!an"iurienii nu ne +or pune beţe n roate, noi nu a+em de "e ne "erta "u ei#

e"e ani după "u"erirea Chinei, !an"iurienii au masa"rat poporul Kan# oi nu le +omurma exemplul# ar da"ă !an"iurienii ne +or mpiedi"a să ne realizăm aspiraţiile, nu ne +omale&e metodele pentru a-i nfrunta# Cu a"eşti !an"iurieni noi nu +om putea "on+ieţui# upă toateaparenţele, *u+ernul Din& intenţionează să pună n apli"are o politi"ă de represiune a poporului

Kan, intenţionează să "entralizeze puterea şi să utilizeze "onstituţia n "alitate de instrument pentru nşelarea poporului nostru# Planurile lor de+in "u fie"are zi mai perfide# i se a&aţă "udisperare de putere, n&ri:or/ndu-se "a nu "um+a noi, poporul Kan, să-i nimi"im# Într-ade+ăr,# 8stfel, noi trebuie să ne "onştientizăms"opurile re+oluţiei noastre naţionale0 da"ă !an"iurienii se +or n"ăpăţ/na, n"er"/nd să-şimenţină puterea şi nu +or n"eta să terorizeze poporul Kan, noi nu +om aştepta "u m/inile n s/n

pieirea# ată esenţa re+oluţiei naţionale#În "eea "e pri+eşte prin"ipiul democra6iei, trebuie să spun "ă este fundamentul re+oluţiei

politi"e# Re+oluţia naţională poate distru&e dintr-o sin&ură lo+itură a"tualul sistem de &u+ernare,

"are este unul putred# ar, astfel putem ris"a să păstrăm rădă"inile a"estui sistem odios, "are, deasemenea, trebuies" smulse# C/te+a milenii n China a domnit un sistem auto"rat# Cetăţenii liberişi e&ali nu pot tolera n ţara lor un astfel de re&im# ar nu-l putem distru&e doar printr-o re+oluţienaţională#

ă ne amintim "um mpăratul !in& i-a alun&at pe !on&oli şi a refă"ut statul Chinez# Chiar da"ă re+oluţia naţională a:unse-se la final, sistemul de &u+ernare a rămas aproape identi" "u "elal dinastiilor Kan, 4an& şi on 8stfel, "auza in+adării Chinei de "ătre străini şi după trei sute deani, trebuie "ăutată n +i"iile sistemului politi"# Prin urmare, o re+oluţie politi"ă este pentru noiabsolut ne"esară#

Re+oluţia politi"ă poate a+ea lo" "on"omitent "u re+oluţia naţională# Răsturnarea*u+ernului !an"iurian +a nsemna o re+oluţie naţională, da"ă a+em n +edere expulzarea!an"iurienilor, dar şi o re+oluţie politi"ă, da"ă +om aboli monarhia# 8stfel, ambele re+oluţii le+om realiza n a"elaşi timp#

Re+oluţia politi"ă +a "ondu"e la instaurarea unui re&im demo"rati" "onstituţional# 4rebuiede subliniat faptul "ă o re+oluţie politi"ă este ne"esară a"tualmente n China, "hiar da"ămonarhul ar fi fost un Kan# !area Re+oluţia Aran"eză şi Re+oluţia Rusă nu s-au "onfruntat "u

problema naţională, au soluţionat doar probleme de ordin politi"# istemul demo"rati" este de:ainstaurat n Aranţa, iar n Rusia nihilişti n"ear"ă să realizeze a"elaşi obie"ti+# ste "lar "ă a"estsistem ar fi "el mai potri+it pentru China#

e "ere o expli"aţie ai"i0 da"ă persoanele impli"ate n re+oluţie, mpărtăşes" ideimonarhi"e, ele pot du"e ţara la pieire#

%


7/44

În China, statul a fost "onsiderat ntotdeauna proprietate pri+ată a unei persoane# Si atun"i"/nd n fun"ţii importante au a:uns persoane i&norante, ele ntotdeauna s-au an&a:at n lupta

pentru putereL şi da"ă lupta nu se n"ununa "u su""es, ei preferau să păstreze pentru ei o parte aţării, numai să nu se supună inami"ului# ezbinarea ţării, pro+o"ată de războaie "i+ile, a fost unfenomen de lun&ă durată# 8"um, "/nd Puterile stau aţintite "u pri+irea de prădător asupra Chinei,

re+oluţionarii +or n"epe să se "erte, +or mpărţi ţara ntre ei şi +or distru&e Patria "u m/inile lor#!ai multe persoane importante sunt n&ri:orate "ă Puterile străine ar putea "u"eri China#8m o opinie separată# trăinii, nu +or putea "u"eri China# ar da"ă nsuşi poporul Kan şi +asf/şia ţara, situaţia poate de+eni ireparabilă oi trebuie să nfăptuim re+oluţia "u m/inile

poporului simplu şi să "reăm un &u+ern naţional# u este doar un obie"ti+ al re+oluţiei noastre,dar şi o "ondiţie ne"esară pentru a o nfăptui#

Prin"ipiul bună!tării na6ionale, este o "hestiune deosebit de "omplexă, "are ne"esită oexaminare minuţioasă# e +om "onfrunta "u ade+ărat "u problema so"ială doar n +iitorL a"ummult mai importante sunt problema naţională şi problema demo"raţiei# Prin urmare, foarte puţinidintre noi i a"ordă +re-o atenţie# Cu toate a"estea, trebuie să o luăm n "al"ulul de perspe"ti+ă#

ste mult mai simplu să pre+ii o nenoro"ire, de"/t să o remediezi după "e s-a "onsumat# a"ă nuropa şi 8meri"a problema so"ială este o boală "roni"ă, n China, ea este de abea n fazain"ipientă, dar, "u si&uranţă a"eastă problemă se +a "ontura n toată +i&oarea sa#

a"ă nu +om &ăsi un remediu problemelor so"iale "ătre a"el moment, o nouă re+oluţie esteiminentă# Re+oluţia, nsă, este o măsură la "are se re"ur&e doar n "azuri extreme, pentru a nusubmina sănătatea naţiunii# Înfăptuind re+oluţia naţională şi politi"ă, noi, trebuie să &ăsim na"elaşi timp o modalitate de a mbunătăţi sistemul nostru so"io-e"onomi" şi prin a"easta de a

pre+eni n +iitor o re+oluţie so"ială# ste mai mare pro+o"are a noastră#ă examinăm moti+ele "are au determinat importanţa rinciiului bună!tării na6ionale#

Prin"ipiul s-a răsp/ndit de abia n prima :umătate a se"# al II-lea, odată "u pro&resul"i+ilizaţiei, "/nd omul a utilizat tot mai puţin forţa sa fizi"ă şi tot mai mult şi mai des - putereanaturii# .r, puterea ener&iei ele"tri"e şi a aburilor, de exemplu, este de mii de ori mai mare de"/t

puterea omului# ă luăm următorul exemplu0 n anti"hitate omul, indiferent de "/t de multă forţafizi"ă şi mentală ar fi depus, el putea "ulti+a doar o "antitate de "ereale sufi"ientă pentru a hrăni"/te+a persoane# u""esele ştiinţei a&ri"ole permit unei sin&ure persoane să re"olteze o roadă,sufi"ientă pentru a apro+iziona "/te+a mii de persoane, deoare"e a"um omul şi foloseşte nu doar m/inile, dar şi maşinile# 8stfel, "u mai puţină mun"ă, omul produ"e mai multă produse#eoare"e n anti"hitate, omul de abia şi putea asi&ura existenţa din a&ri"ultură şi meşteşu&, elera ne+oit sa a"orde importanţă primordială a"ti+ităţii de produ"ţie# 8"um situaţia s-a s"himbat"omplet şi a+em altă problemă - a&ri"ultura şi industria produ" prea multă marfă# e a"eea, n

prezent omul a"ordă o importanţă deosebită "omerţului, pentru a realiza profitabil bunurile produse# ituaţia este pra"ti" a"eiaşi n toate ţările din uropa şi 8meri"a# -ar părea "ă populaţiaţărilor din 8meri"a şi uropa ar trebui să trăias"ă n prosperitate şi să se bu"ure de o +iaţăferi"ită, la "are ni"i nu puteau +isa n anti"hitate# Cu toate a"estea, realitatea este alta#

Potri+it statisti"ilor, !area 9ritanie este mult mai bo&ată a"um de"/t n tre"ut, dar, şisără"ia populaţiei a "res"ut de mii de ori şi a de+enit mult mai a"ută "a n tre"ut# În plus, numărul"elor bo&aţi este foarte mi", n timp "e numărul "elor săra"i este foarte mare# 8"est lu"ru sent/mplă pentru "ă omul nu poate rezista puterii "apitalului# În anti"hitate, a&ri"ultură şi

meşteşu&ul se bazau doar pe puterea umană# În epo"a noastră, "/nd am reuşit să exploatămforţele naturii, omul, "are deţine doar forţă fizi"ă, nu poate "on"ura "u "ine+a "are deţine maşini#

?


8/44

8stfel at/t a&ri"ultura "/t şi industria se află n m/inile "apitaliştilor# Cu "/t "apitalul este maimare, "u at/t mai mult el poate exploata forţele naturii# Cum ar putea un săra" să "on"ureze "ua"estaQ Ca urmare, bietul om şi pierde toate "apa"itatea de a rezista#

8nume din "auza ine&alităţii semnifi"ati+e dintre bo&aţi şi săra"i, so"ialiştii susţin prin"ipiul bunăstării poporului, n"er"/nd sa &ăseas"ă mi:loa"e "are ar putea soluţiona problema#

4ot mai multe persoane mpărtăşes" opiniile so"ialiştilor, iar prin"ipiile so"ialiste au de+enit oştiinţă independentă# 7nele "urente so"ialiste propun distru&erea "apitaliştilor şi naţionalizarea proprietăţilor lorL n timp "e altele susţin ne"esitatea distribuirii e&ale a proprietăţii ntre "eisăra"i, iar al treilea - "ole"ti+izarea "apitalului#

Re+oluţia so"ială este ine+itabilă n uropa şi 8meri"a# Pentru noi a"eastă situaţiereprezintă un exemplu +iu0 da"ă China +a pune n apli"are prin"ipiul bunăstării poporului doar "/nd +a a:un&e n a"eeaşi situaţie n "are sunt a"um ţările din uropa şi 8meri"a, +a fi preat/rziu# În China, nu există n"ă fenomenele "ara"teristi"e ţărilor din uropa şi 8meri"a, şi poate"ă nu le +om +edea, n timpul +ieţii noastre# ar, "opiii şi nepoţii noştri le +or "onfrunta "usi&uranţă# e"i, este mai bine să luăm măsuri de pre"auţie a"um, de"/t să explodeze o nouă

re+oluţie n +iitor, "/nd +om fi de:a n impas# !ai mult de"/t at/t, n China este mult mai simplusă apli"ăm prin"ipiul bunăstării poporului, de"/t n uropa sau n 8meri"a, or da"ă problemeleso"iale sunt &enerate de pro&resul "i+ilizaţiei, at/ta timp "/t "i+ilizaţia nu este sufi"ient dedez+oltată, soluţionarea problemelor so"iale este posibilă#

e exemplu# ste "unos"ut faptul "ă n China există n"ă săra"i "are şi "/şti&ă existenţatăind lemne, "osind f/n, n timp "e n uropa şi 8meri"a a"eastă "ate&orie de mult a dispărut# În.""ident +eniturile "are asi&ură existenţa sunt n ntre&ime nsuşite de marii "apitalişti, iar săra"ul, dispun/nd de forţă fizi"ă, nu are posibilitate să o foloseas"ă mun"ind# Si "hiar da"ă ar reuşi să obţină un +enit mizer, el tot nu ar putea exista din a"esta# 8stfel, so"ialiştii susţin "ă

"i+ilizaţia nu este benefi"ă pentru săra"i şi "ă ar fi mai bine să se re+ină la situaţia din anti"hitate#ste o părere &reşită# Ea urma urmei, pro&resul "i+ilizaţiei este un pro"es natural şi nu poate fie+itat# Ci+ilizaţia adu"e "u ea şi bine şi rău, trebuie doar să poţi profita de realizările benefi"e aleei şi să le e+iţi pe "ele mai puţin bune# În uropa şi 8meri"a toate bunurile "i+ilizaţiei suntnsuşite de "ei bo&aţi, săra"ilor le răm/n doar ne"azurile# in "auza "ă toate bunurile "i+ilizaţieistau la dispoziţia unei minorităţi, n lume există ine&alitatea#

Realiz/nd re+oluţia, noi trebuie să "reăm un stat naţional dar şi so"ial n a"elaşi timp#uropa şi 8meri"a nu ne pot a:un&e din urmă# e "e oare uropa şi 8meri"a nu pot soluţiona

problema so"ialăQ Pentru "ă nu a fost rezol+ată problema a&rară# Pro&resul &eneral al "i+ilizaţiei"ondiţionează "reşterea preţurilor la păm/nt# 8stfel, "u o sută de ani n urmă, 8n&lia a+ea o

populaţie de mai bine de ze"e milioane, şi "antitatea de mărfuri produse n ţară era sufi"ientă pentru a le asi&ura existenţa# 8"um, "/nd populaţia 8n&liei a "res"ut doar de patru ori, "antitateade "ereale produsă n ţară este sufi"ientă pentru a hrăni populaţia !arii 9ritanii doar timp dedouă luni, astfel alimentarea populaţiei este n ntre&ime dependentă de importurile de "erealedin străinătate# 8n&lia este obli&ată să a"orde o atenţie deosebită flotei sale pentru a-şi prote:adrepturile pe mare şi pentru a asi&ura li+rarea nentreruptă a produselor# 8&ri"ultura 8n&liei aintrat treptat n impas, şi nu pentru "ă nu există sufi"ient teren, dar pentru "ă britani"ii autransformat terenurile arabile n păşuni bo&ate sau n terenuri de +/nătoare "are adu" +eniturimult mai mari şi sunt mai uşor de n&ri:it#

ăra"ii nu au păm/ntul lor şi sunt forţaţi să-şi "/şti&a existenţa mun"ind n industrie, "areeste n ntre&ime n m/inile "apitaliştilor# C/nd uzinele sunt, din +arii moti+e oprite, săra"ii

B


9/44

suferă foame# tatisti"ile susţin "ă doar n Eondra sunt nre&istraţi anual %GG-?GG mii de şomeri#=ă puteţi ima&ina "/ţi şomeri există la ni+elul ntre&ii ţări Q

7n mare proprietar fun"iar, u"ele de Nestminster deţinea n suburbiile de +est aleEondrei moşii ntinse# Pe măsură "e Eondra s-a extins, proprietăţile u"elui au intrat n limiteleoraşului şi a"um el obţine +enituri din n"hirierea unei a patra parte din ntrea&a zonă a Eondrei,

iar bo&ăţia lui poate fi "omparată doar "u a statului# ste "lar "ă, atun"i "/nd ine&alitatea dintre bo&aţi şi săra"i a a:uns la o asemenea măsură, "u+/ntul a de+enit o frază &oală#Aenomenele so"iale nu pot fi lăsate la +oia nt/mplării# le sunt asemenea unui "opa", "are

"reşte haoti" da"ă nu inter+ine "ine+a n dez+oltarea sa# 4ot aşa sunt şi problemele so"iale# predeosebire de alte ţări, n China unde n"ă nu există "apitalişti, preţul păm/ntului a rămas a"elaşide mii de ani, dar după re+oluţie situaţia nu poate răm/ne nes"himbată# În "omparaţie "u unelezone interne, n Kon& 3on& sau han&hai preţul terenului este de sute de ori mai mare datoritădez+oltării "i+ilizaţiei şi a mbunătăţirii "omuni"aţiilor# .dată "u dez+oltarea ţării, preţulterenurilor +a "reşte "u si&uranţă rapid, şi păm/ntul, "are "osta ze"e mii lian& 12 de ar&int, +a"osta sute de mii sau "hiar milioane de lian& # . do+adă e+identă este "azul următor0 a"um

"in"ize"i de ani pe malul r/ului Kuan&pu, han&hai, terenurile nu prea a+eau +aloare, pe "/nd nultima +reme preţul lor a ntre"ut suma de un mln# *uani pe mu15#

e pare "ă n +iitor bo&aţii +or fi şi mai bo&aţi, iar "ei săra"i şi mai săra"i, şi după ze"e ani, problema so"ială se +a "uteza şi mai mult# e pare "ă toată lumea "unoaşte situaţia, dar at/tatimp "/t problema so"ială este imper"eptibilă, este u or tre"ută "u +ederea# a"ă nu +om +edeașa"est rău a"um, mai t/rziu el +a de+eni ireparabil# 4rebuie să &ăsim o modalitate de a lupta "u

problema so"ială# 8depţii noştri trebuie să ţină minte a"est lu"ru#!in s-a nt/mplat să aud păreri, "a da"ă +om realizarea prin"ipiului bunăstării poporului

impli"ă distru&erea unei :umătăţi a populaţiei de (GG mln# a Chinei şi exproprierea proprietăţilor

fun"iare ale "elor bo&aţi# ste o pălă+ră&eală iresponsabilă a "elor "are nu au nţeles esenţa prin"ipiului, şi nu ar trebui să-i a"ordăm atenţie# o"iolo&ii propun diferite metode de rezol+are a problemei so"iale# unt "on+ins "ă problema poate fi soluţionată prin stabilirea unui preţ fix a păm/ntului# ă presupunem "ă un a&ri"ultor deţine un teren n +aloare de 1GGG de @uani# ste posibil "a preţul a"estui teren să fie de 1GGG sau 2GGG de @uani# a"ă, datorită dez+oltăriimi:loa"elor de "omuni"are, preţul terenului +a "reşte la ze"e mii de @uani, proprietarul

păm/ntului, primind pentru teren 2GGG de @uani, nu +a fi n pierdere, ba "hiar +a a+ea de "/şti&at#Restul de opt mii sunt nsuşiţi de stat, fapt "are +a adu"e profit ţării şi +a "ontribui la "reşterea

bunăstării poporului# În "eea "e pri+eşte monopolul unui &rup de bo&aţi asupra a"estor +enituri,el desi&ur trebuie distrus pentru totdeauna# ste +arianta "ea mai simplă şi uşor realizabilă#

În toate ţările uropei şi 8meri"ii, preţurile terenurilor au "res"ut p/nă la limita# Chiar da"ăs-ar dori să se stabileas"ă preţuri fixe la terenuri, ar fi difi"il, din "auza lipsei unor "riteriiade"+ate# 8"olo, unde preţul terenurilor este rezonabil, europenii utilizează a"eastă metodă#

*ermania, n *olful Jiaozhou, şi .landa n Ja+a au obţinut de:a rezultate reale# În re&iunileinterne ale Chinei, "i+ilizaţia nu este sufi"ient de dez+oltată, preţurile terenurilor sunt mi"i, aşa"ă +a fi mai uşor de stabilit preţuri fixe# ată "e am a+ut n +edere "/nd am susţinut, "ă realizareare+oluţiei so"iale este mai puţin difi"ilă n China de"/t n alte ţări#

upă stabilirea preţurilor fixe la terenuri, odată "u dez+oltarea "i+ilizaţiei, statul +a de+enimai bo&at şi +a putea mai uşor soluţiona problemele finan"iare# mpozitele "urente ex"esi+e +or 12 %ian& - unitatea monetară răsp/ndită n 8sia de ud-st de ori&ine Chineză# 7n lian& de ar&int "/ntăreaaproximati+ (G de &rame#15 1 mu T %%%#%%%? mU T %#%%%? ari T G,G%% he"tare#

'


10/44

fi anulate, preţurile mărfurilor - reduse, poporul se +a mbo&ăţi şi politi"a puterii abuzi+e +a fiabolită# u a+em ni"i un exemplu reuşit# Chiar şi n uropa şi 8meri"a, sau Japonia, po+arafis"ală este prea &rea, n "iuda faptului "ă a"este ţări sunt "onsiderate bo&ate şi puterni"e# Caurmare nfăptuirii re+oluţiei so"iale n China, persoanele fizi"e nu +or a"hita impozite, iar statul

per"ep/nd doar renta fun"iară, +a de+eni "el mai bo&at din lume# 7n stat "u un aşa sistem so"ial

+a fi de nen+ins# a"ă +om nfăptui re+oluţia so"ială, +om de+eni, "u si&uranţă, un exemplu pentru toate ţările "i+ilizate#8şa dar, s"opul re+oluţiei noastre este dob/ndirea feri"irii pentru China# e dorim o re+oluţie naţională pentru "ă suntem mpotri+a di"taturii unei m/ini de

man"iurieniL e dorim o re+oluţie politi"ă pentru "ă suntem mpotri+a puterii auto"rati"e a

monarhuluiL e dorim o re+oluţie so"ială pentru "ă suntem mpotri+a di"taturii "elor bo&aţi#

a"ă nu +om reuşi să realizăm "el puţin unul dintre a"este obie"ti+e, atun"i nu +om putearealiza intenţiile noastre iniţiale# oar după realizarea "elor trei obie"ti+e, China +a de+eni statul

perfe"t#7rmătoarea problemă imperati+ă este problema Constituţiei Republi"ii China# ste un

"u+/nt la modă# Chiar şi *u+ernul !an"iurian şi-a dat seama despre ne"esitatea adoptării unei"onstituţii#

8m examinat "onstituţiile diferitor ţări# intre "onstitu iile s"rise "ea mai bună este "eațameri"ană, iar dintre "ele nes"rise - "ea en&leză# Constituţia 9ritani"ă nu poate fi preluată, iar "eaameri"ană nu ar trebui să o preluăm# Ea baza "onstituţiei 9ritani"e stă aşa-numitul prin"ipiu alseparării puterii n trei ramuri - exe"uti+ă, le&islati+ă şi :ude"ătoreas"ă - independente una dealta# 8"eastă di+iziune a e+oluat treptat n ultimii %GG-?GG de ani, iar a"um a de+enit o "utumă#

8"este trei puteri nsă nu pot fi delimitate "u "laritate# !ai t/rziu, fran"ezul !ontesVuieu, lund"a bază sistemul britani" mbo&ăţindu-l "u idei proprii, a elaborat o do"trină ori&inală# 4eoria lui!ontesVuieu, la r/ndul ei, stă la baza Constituţiei 8meri"ane, n "are separarea "elor trei puterieste mai "onturată# 4imp de o sută de ani a"eastă "onstituţie a fost "onsiderată "ea mai bună# Si,deşi a"easta "onstitu ie, timp de 12G ani a fost amendată de mai multe ori, esenţa ei a rămasțintan&ibilă# În a"elaşi timp, pe par"ursul a"estor o sută şi mai bine de ani, "i+ilizaţia ameri"ană s-a extins teritorial, a "res"ut bunăstarea ţării, iar "onstituţia nu mai refle"tă spiritul timpului#

Consider "ă +iitoarea "onstituţie a Republi"ii Chineze trebuie să se bazeze pe un prin"ipiunou - rinciiul !earării uterii 7n cinci ramuri# În afara "elor trei puteri "unos"ute0 puterea

exe"uti+ă, le&islati+ă şi :ude"ătoreas"ă, trebuie introduse n"ă două#Prima dintre ele, autoritatea de examinare# &alitatea şi libertatea au fost ntotdeaunadreptul poporului, iar fun"ţionarii trebuie să fie ser+itori ai poporului# n 8meri"a, o parte afun"ţionarilor sunt aleşi, alta este numită de "ătre *u+ern# Ea n"eput, n 78, nu a existat +re-un sistem de examinare a fun"ţionarilor, astfel "ă fie la ale&erea, fie la desemnarea lor, senre&istrau abuzuri#

ă examinăm, n primul r/nd sistemul de ale&ere a fun"ţionarilor# Persoane "u un minim detalent oratori", obţin n"rederea poporului şi i determină ale&erea# În a"elaşi timp, persoane "u onaltă edu"aţie şi inteli&enţă, dar pri+aţi de darul elo"inţei, răm/n n umbră# Prin urmare, n"omponenţa Camerei Reprezentanţilor din 78 a:un&, de multe ori, persoane mai puţininteli&ente şi i&norante# ste o pra"ti"ă "u ade+ărat ridi"olă

1G


11/44

Aun"ţionarii de stat sunt desemnaţi şi re+o"aţi, n fun"ţie de "uloarea politi"ă a preşedintelui ales# În 8meri"a, se s"himbă la &u+ernare reprezentanţii partidului republi"an şi al"elui demo"rat# .dată "u s"himbarea preşedintelui, mpreună "u el +in alţi %G-?G mii defun"ţionari noi, n"ep/nd de la membrii *u+ernului şi p/nă la şefii de ofi"ii po tale# in a"eastăș"auză n 8meri"a prosperă o asemenea "orupţie politi"ă, "um nu mai nt/lneşti n altă ţară# Cauza

a"estor fărădele&i este lipsa unui sistem bine dez+oltat de examene# Pentru prima dată a"estsistem a fost introdus n China, dar, din pă"ate, era imperfe"t# !ai t/rziu sistemul a fost adaptatşi perfe"ţionat de străini# n&lezii au fost primii "are au preluat sistemul de examinare, apoi auurmat ameri"anii# oar după susţinerea unui examen se poate determina postul pe "are l +a

putea o"upa fun"ţionarul# ntrodu"erea sistemului de examinare a mbunătăţit n modsemnifi"ati+ stru"tura politi"ă a 8meri"ii# Însă a"est sistem se apli"ă doar fun"ţionarilor mi"i, iar dreptul de a examina este n m/inile or&anelor exe"uti+e# Prin urmare, sistemul este in"omplet#

Constituţia +iitoarei Republi"i Chineze trebuie să re&lementeze a"ti+itatea unui or&anindependent responsabil de examinarea fun"ţionarilor# oar n pro"esul examinării pot fiidentifi"ate "ompetenţele şi talentele fun"ţionarilor# =om reuşi, doar da"ă fun"ţiile, at/t "ele

ele"ti+e "/t şi "ele nominati+e, +or fi o"upate de persoane "ompetente# oar un asemenea sistem poate eradi"a două rele "on"omitent0 ale&erea unor persoane nt/mplătoare şi desemnarea unor persoane fără merite#

Prin urmare, sin&urul mod "ore"t este de a "rea o autoritate independentă a autorităţii deexaminare#

8 doua putere este "ea de "ontrol# 8"esta +a fi responsabilă de supra+e&herea şi "ontrolula"ti+ităţii fun"ţionarilor# 8"est or&an trebuie să existe n fie"are stat, iar semnifi"aţia lui este"lară pentru toată lumea# ar, "onstituţia Republi"ii Chineze trebuie să stipuleze independenţaa"estui or&an# În"ă din anti"hitate n China a existat institutul "enzorilor imperiali, "are

supra+e&heau "omportamentul fun"ţionarilor şi măsura respe"tării le&ilor de "ătre a"eştia# ar 8"eşti "enzori nu erau de"/t s"la+i ai mpăratului, şi, prin urmare, instituţia n ansamblu nu şi-andeplinit s"opul propus# Chiar şi n prezent, nu există +re-o ţară "u sistem "onstituţional, n "areor&anul le&islati+ să nu dispună şi de putere de "ontrol# În unele ţări puterea de "ontrol alle&islati+ului este mai mare, n altele mai mi"ă, dar n ni"i o ţară puterea de "ontrol nu esteindependentă, iar a"est fapt pro+oa"ă numeroase abuzuri# 8stfel, n 8meri"a dreptul de "ontroleste n m/inile enatului, "are deseori abuzează de el, limit/nd a"ti+itatea or&anelor exe"uti+e şiforţ/ndu-le să se supună +oinţei lui, fapt "are seamănă "u un fel de di"tatură a enatului# Si doar

preşedinţii "ei mai talentaţi şi puterni"i, pre"um Ein"oln, !"3inle@ sau Roose+elt au fost"apabili să promo+eze o politi"ă independentă# În plus, ade+ărat fie spus, ordinea existentă nu"orespunde ni"i "elei mai elementare lo&i"i0 or&anele, "are ndeplines" fun"ţii :udi"iare suntindependente, iar or&anele "are supra+e&hează fun"ţionarii, sunt n"ă subordonate altor departamente# 8"esta este moti+ul pentru "are or&anele de "ontrol trebui să fie independente#

8şa "ă am a:uns la ideea "elor "in"i puteri# 8"est sistem nu există ni"ăieri n lumeL şi, n plus, lu"rările teoreti"e l menţionează foarte rar# 8m elaborat doar fundamentele a"estui sistem#În "eea "e pri+eşte dez+oltarea lui, este ne+oie de "onsimţăm/ntul +ostru, examinarea minuţioasăa problemelor şi "ompletarea elementelor lui, "are +or "ondu"e la elaborarea +iitoarei Constituţiia Republi"ii Chineze#

tatul nostru +a de+eni unul naţional, "i+il şi so"ial, unde +a domni ordinea "ompletă şi

perfe"tă# Si atun"i "ele (GG milioane de Chinezi +or atin&e starea de feri"ire deplină# Cred "ă +eţi

11


12/44

"onsimţi să +ă asumaţi a"eastă sar"ină nobilă, şi "u forţe "omune +om finisa lu"rarea n"epută#ste +isul meu "el mai mare#

ursa0 :; ?: @BD::E? FHI?J?:HK# 2-W XYZ# - [\]^_`0 `^`, 1'B;# pp#

DOCTRINA CELOR CINCI PRINCIPII ALE POPORULUI

is"ursul lui un 6atsen Cele trei Princiii ale Poorului, rostit la % martie 1'21 nsesiunea CC al Partidului aţional al Poporului n oraşul din sudul Chinei *uan&zhou$Canton)# În a"est dis"urs, un 6atsen, fondatorul Republi"ii China, a elaborat do"trina politi"ă aCelor 4rei Prin"ipii ale Poporului0 naţiune etni"ă $minzu), drepturile poporului $minVuan),

pre"um şi bunăstarea poporului $minshen&)# În limbile europene, a"este prin"ipii au fost adeseatraduse "a naţionalism, demo"raţie şi so"ialism# un şi-a "omparat ai"i prin"ipiile "u idealurilede &u+ernare ale preşedintelui 8braham Ein"oln $exprimate n is"ursul de la *ett@sbur&) $naţionalism), $demo"raţie), şi $so"ialism)#

7UN AT7EN. CELE TREI PRINCIPII ALE POPORULUI.

8stăzi, n des"hiderea sesiunii exe"uti+e, in+oluntar mă ntreb0 "e reprezintă or&anizaţianoastrăQ ată pe s"urt istoria ei şi prin"ipiile ei "ălăuzitoare#

3uomintan&ul $3!4) a fost format după răsturnarea dinastiei Din& $!an"iuriană) şistabilirea formei republi"ane de &u+ernăm/nt, "are trebuie să :oa"e un rol deosebit n +iitorulţării noastre# in momentul n "are a"est Partid a fost dizol+at, China s-a aflat ntr-o stare dedezordine perpetuă# 4ulburările şi suferinţele poporului Chinez a fost, ntr-o oare"are măsură,

"auzate de dizol+area Partidului nostru# 4imp de mulţi ani am luptat, şi n"ă luptăm, mpotri+atrădătorilor poporului "are lo"uies" astăzi n pro+in"iile de nord ale Chinei, unde influenţa 3!4-ului este minimă0 "u toate a"estea, mai de+reme sau mai t/rziu nordul ni se +a alătura# În sudulChinei, doar o sin&ură pro+in"ie *uandon& se află n sfera de influenţă a Partidului nostru#

3!4-ul este un partid re+oluţionar# În al doilea an după nfiinţarea re&imului republi"an,mai mulţi dintre membrii lui au ple"at peste hotare, unde s-au dedi"at a"ti+ităţii de dez+oltare amiş"ării re+oluţionare n China# e ai"i şi numele Partidului# În timp "e a"eştia a"ti+au la 4o@o,Partidul era "unos"ut sub numele 0 diferenţa de nume, desi&ur, nu a modifi"atț"ara"terul şi esenţa obie"ti+elor pe "are le urmăreşte# Republi"a noastră are de:a ze"e ani, dar nueste ni"i aproape de perfe"ţiune, astfel, "onsiderăm "ă s"opul nostru nu a fost atins# !un"anoastră nu este n"ă finalizată0 trebuie să "ontinuăm lupta#

Partidul 3!4 este radi"al diferit de toate "elelalte partide din China, 8stfel, exista unPartid "are a luptat pentru răsturnarea dinastiei Din& şi pentru stabilirea unei alte dinastii, !inesi&ur, prin"ipiile a"estui partid erau diferite de "ele ale Partidului nostru# În ultimii ani aidinastiei Din&, "/nd am fost ne+oiţi să ne stabilim la 4o@o, am determinat următoarele prin"ipiifundamentale ale partidului nostru0 naţionalism, demo"raţie şi so"ialism#

8tun"i, China era n"ă n m/inile !an"iurienilor şi Re+oluţia era doar la prima etapă, şinaţionalismul, era "el mai importante dintre prin"ipii#


13/44

su""esului# ar "e s-a nt/mplat de faptQ 8"um este "lar "ă moti+ul pentru tot "eea "e s-ant/mplat este ă to+arăşii noştri au dispreţuit - n numele naţionalismului - "elelalte două

prin"ipii0 demo"raţia şi so"ialismul# 8"est lu"ru do+edeşte n"ă o dată "ă mun"a noastră nu s-an"heiat odată "u răsturnarea dinastiei Din oi trebuie să ştim şi să ne amintim de fie"are dată"ă, at/t timp "/t "ele trei prin"ipii nu au fost realizate $"hiar da"ă unul dintre ele a fost pe deplin

pus n apli"are), nu pot exista "ondiţii stabile de +iaţă#!ai ales "ă prin"ipiul naţionalismului nu a fost n"ă "omplet realizat# Prin"ipiile preşedintelui Ein"oln "oin"id n totalitate "u ale mele# l a spus0 # 8"este prin"ipii au fost realizate pe deplin n uropa şi8meri"a# Cu+inte "u a"elaşi sens pot fi &ăsite şi n China0 eu le-am tradus0 # esi&ur, pot exista şi alte interpretări# 9o&ăţia şi puterea tatelor 7nitesunt un exemplu frapant al realizării do"trinelor unor oameni mari n a"eastă ţară# !ă bu"ur să+ăd "ă şi prin"ipiile mele sunt mpărtăşite de "ele mai mari minţi politi"e din străinătate şi nusunt n "ontradi"ţie "u ş"olile de &/ndire demo"rati"ă din lume#

8şi dori să +orbes" a"um despre naţionalism#

$1) La6ionali!m Ce semnifi"aţie trebuie să dăm noi termenului Q upă instaurarea dinastiei

!an"iuriene n China, poporul nostru s-a aflat peste 2GG de ani sub un :u& in"redibil# 8"um,"/nd a"eastă dinastie a fost răsturnată, s-ar părea "ă poporul trebuie să se bu"ure de libertatedeplină# ar oare poporul Chinez se bu"ura de toate bine"u+/ntările libertăţiiQ u# 8tun"i, "areeste moti+ulQ Pentru "ă Partidul nostru este n"ă departe de ndeplinirea atribuţiilor saledesemnate, realiz/nd doar partea ne&ati+ă a a"ti+ităţii sale, fără a fa"e +re-o a"ti+itate poziti+ă#

e la sf/rşitul !arelui Război uropean, situaţia n lume s-a s"himbat0 ntrea&a lume şi-andreptat atenţia spre .rientul Îndepărtat, mai ales spre China# Ea drept +orbind, dintre toate

naţiunile .rientului Îndepărtat numai iamul şi Japonia sunt "omplet independente# China,depăşind de ze"i de ori teritorial şi după numărul populaţiei, ţările independente, răm/ne n"ă nstare de semiindependentă# Care este moti+ulQ

upă răsturnarea monarhiei şi instituirea sistemului republi"an pe un teritoriu populat de"ele "in"i naţionalităţi $Chinezi, !an"iurieni, !on&oli, 4ătari şi 4ibetani), au apărut un număr mare de elemente rea"ţionare şi reli&ioase# ată unde se află rădă"ina răului# umeri", a"estenaţionalităţi pot fi plasate astfel0 "/te+a milioane de 4ibetani, mai puţin de un milion de !on&oli,aproximati+ ze"e milioane de 4ătari, şi un număr nesemnifi"ati+ de !an"iurienii# 8"este

popoare sunt distribuite din pun"t de +edere politi" n felul următor0 !an"iuria se află n sfera deinfluenţă :aponeză, !on&olia, potri+it unor rapoarte re"ente, se află sub influenţa Rusiei, şi4ibetul - a !arii 9ritanii# 8"este etnii nu au sufi"ientă forţă pentru autoapărare, dar ele s-ar puteauni "u Chinezii pentru a forma un sin&ur tat#

untem (GG milioane de Chinezi0 şi faptul "ă nu ne putem uni ntr-o sin&ură naţiune, nu putem or&aniza un stat unit, este o ruşine naţională, şi n plus n"ă o do+adă "ă nu am realizat"omplet primul prin"ipiu, şi "ă trebuie n"ă mult timp să luptăm pentru a ne realiza deplinsar"inile# =om "rea o Republi"ă Chineză unită pentru "a toate popoarele - !an"iurieni, !on&oli,4ibetanii, 4ătarii şi Chinezi H să "onstituie o naţiune puterni"ă# rept exemplu a "eea "e amdes"ris mai sus, este poporul tatelor 7nite, "are "onstituie un ntre& mare şi puterni", al"ătuit,de fapt din multe naţionalităţi distin"te0 *ermani, .landezi, n&lezi, Aran"ezi, et"# 78 sunt un

exemplu de naţiune unită# 7n astfel de naţionalism este posibil, şi noi trebuie să urmăm a"estexemplu#

15


14/44

umele


15/44

a"estei probleme# senţa so"ialismului se redu"e la soluţionarea păm/ntului şi "apitalului# !aisus am expus ideea &enerală a "elor


16/44

teoria mea so"ială susţine propor ionalizarea păm/ntului, "a măsură pentru e+itarea unor +iitoarețdezastre# Putem +edea n"eputul "elor din urmă, "hiar n ziua de azi# Euaţi "eea "e se nt/mplăsub o"hii noştri - reor&anizarea muni"ipiului Canton0 "omuni"aţiile s-au mbunătăţit, şi n"onse"inţă preţul terenului de-a lun&ul "heiului şi n alte re&iuni dens populate a n"eput să"reas"ă de zi "u zi, unele moşii se +/nd pentru ze"i de mii de dolari pentru mu # Si toate a"este

terenuri aparţin unor persoane pri+ate, "are trăies" din mun"a altora#=e"hiul sistem fun"iar Chinez se "onforma parţial prin"ipiului propor ionalizăriiț păm/ntului# În "azul n "are a"est prin"ipiu este apli"at, urmează a fi respe"tate următoarele două"ondiţii0 impozitare n fun"ţie de +aloarea terenului, şi "ompensare n fun"ţie de +aloareade"larată# În China, aşa-numitul sistem tri&radual de "ole"tare a impozitelor fun"iare a fost

păstrat p/nă astăzi dar, datorită slabei dez+oltări a transporturilor şi industriei, preţurile la păm/nterau mai mi"i n tre"ut, n "omparaţie "u "ele de astăzi# .dată "u dez+oltarea mi:loa"elor de"omuni"are şi a industriei, dar şi datorită menţinerii +e"hiului sistem, +aloarea terenurilor a"res"ut ine&al# 8stfel, de exemplu, există terenuri n +aloare de 2#GGG de dolari pe mu, n a"elaşitimp se +/nd şi terenuri de 2G#GGG de dolari pe mu# Între a"este două +alori extreme, a"elaşi timp,

există diferite preţuri la terenuri# ar, n "azul n "are taxele "ontinua sa fie "ole"tate "onformsistemului +e"hi, at/t per"eptorul de impozite "/t şi "ontribuabilii +or fi puşi ntr-o asemeneasituaţie n "are per"eptorul ne"instit şi proprietarii fun"iari pot u or realiza profituri mari#ș

Prin urmare, da"ă +rem să eliminăm a"est fla&el şi să introdu"em proporţionalizareaimpozitelor, noi trebuie să adoptăm următoarea metodă0 să "ole"tăm un pro"ent din +aloareaterenului# e exemplu, da"ă o bu"ată de păm/nt are +aloarea de 2#GGG de dolari, proprietarultrebuie să plăteas"ă 2G de dolari# Per"eperea unor impozite suplimentare +a depinde de "reşterea+alorii terenului# Pro"esul de "umpărare a păm/nturilor de "ătre tat trebuie să n"eapă prinfixarea +alorii lor definiti+e# În 8n&lia s-au nfiinţat, la un moment dat, birouri spe"iale pentru

per"eperea impozitului fun"iar şi "umpărarea terenurilor, "are au stabilit taxe fixe0 a"este metodenu sunt potri+ite pentru a fi introduse n China# În opinia mea, este mult mai profitabil şi si&ur săse lase la latitudinea proprietarului, "a el nsuşi să determine şi să stabileas"ă +aloarea terenurilor şi taxele fis"ale, şi să informeze, "orespunzător departamentul *u+ernului responsabil de a"este"hestiuni#

e pune ntrebarea0 da"ă nu +a stabili proprietarul o +aloare mai mi"ă pentru terenurile lui,şi astfel, să plăteas"ă o taxă mai mi"ăQ ar, da"ă +om adopta sistemul de "ompensare pentruterenuri n fun"ţie de +aloarea lor, toate a"ti+ităţile ile&ale +or dispărea de la sine# e exemplu,

pentru o bu"ată de teren de un mu, n +aloare de 1#GGG de dolari, proprietarul trebuie să plăteas"ăofi"iului fis"al 1G dolari anual# l poate de"lara "ă +aloarea terenului său este de numai 1GG dedolari, şi să plăteas"ă, astfel, doar un dolar, dar punerea n apli"are a prin"ipiului prin "are*u+ernul poate "umpăra n mod obli&atoriu terenul lui la +aloarea de"larată de el, obli&ă

proprietarul să de"lare +aloarea reală a a"estuia, n "az "ontrar, el ris"ă să răm/nă fără terenulsău# a"ă a"este două metode +or fi apli"ate, propor ionalizarea terenurilor se +a realiza de lațsineL putem lăsa alte pro"ese pentru moment de o parte#

8stfel, am dis"utat problema terenului# Răm/ne să &ăsim o soluţie pentru problema"apitalului# 8nul tre"ut am publi"at o "arte intitulată0 ez+oltarea nternaţională a Chinei, n "aream dis"utat problema utilizării "apitalului străin "u s"opul de a dez+olta industria şi "omerţulChinez# ă ne uităm la "ăile ferate Pein-KanoF şi Pein-!uden şi 4ientsin-PuoF ,

"onstruite de "apitalul străin şi la profiturile enorme pe "are le adu"# Ea momentul de faţălun&imea totală a "ăilor ferate din China este de ;GGG-%GGG mile, iar +aloarea profiturilor lor

1%


17/44

a:un&e la ?G-BG milioane - mai mult "hiar de"/t impozitul fun"iar# ar, da"ă lun&imea totală estemărită la ;G sau %G de mii de mile, profiturile +or "reşte "onsiderabil#

Parerea mea despre utilizarea "apitalului străin n industria noastră este următoarea0 toateramurile industriei noastre, de exemplu "ea minieră, "are este una profitabilă, sunt n aşteptarea"apitalului străin#

C/nd +orbes" de un mprumut n a"est sens, mă refer la a"hiziţionarea de maşini şi alteutila:e ne"esare industriei noastră# e exemplu, după "onstruirea "ăii ferate Pein-KanoF, profiturile "ăreia sunt enorme, străinii ne-ar fi dat şansa să o a"hiziţiona, "u posibilităţi de a primi profitul +iitor# 8"estea sunt at/t de mari n"/t am putea finisa linia Pein-3al&an, "are a:un&ea"um la un@an

Pe s"urt, putem suporta "u uşurinţă datoriei faţă de "apitalul străin, dar ntrebarea este -"um l +om utiliza, produ"ti+ sau altfelQ

xistă, de asemenea, alte "hestiuni despre "are trebuie să +orbes"# Aără ndoială, diplomaţii9ritani"i şi 8meri"ani sunt o rasă abilă, dar fantoma re+oluţiei so"iale este extrem deameninţătoare n a"este ţări# e "eQ eoare"e prin"ipiile so"ialismului nu au fost pe deplin

realizate a"olo#4rebuie să re"unoaştem "ă sa"rifi"iul ne"esar pentru re+oluţia so"ială +a fi mai mare de"/t

pentru "ea politi"ă# Re+oluţia din 1'11 şi răsturnarea !an"iurienilor au realizat doar parţial prin"ipiul naţionalismului, n a"elaşi timp ni"i teoria demo"raţiei, ni"i teoria so"ialismului nu alăsat +re-o impresie# ar noi trebuie să ne străduim nu doar să asi&urăm triumful prin"ipiuluiPartidului nostru n primul r/nd, dar, n "onformitate "u ideile lumii moderne, sa dez+oltăm da"aeste posibil, prin"ipiile demo"raţiei, "are sunt, de asemenea, prin"ipii mai +e"hi ale Partiduluinostru# eşi at/t 8n&lia "/t şi 8meri"a sunt dez+oltate din pun"t de +edere politi", autoritatea

politi"ă mai răm/ne n"ă n m/inile, nu a poporului "a un ntre&, "i a unui Partid politi"# Îmi

amintes" "ă, la ntoar"erea mea la 3Fantun&, un bine-"unos"ut ziar din Kon& 3on& a de"larat "ăsensul ntoar"erii noastre urmează să fie faptul "ă 3Fantun&ul era re&lementat, nu de oameniidin pro+in"ie, "i # zistă un s/mbure de raţiune n a"eastă de"laraţie# În ori"e "az, amfost n"/ntat să aud o "onfirmare "ă au fost &u+ernaţi de un , pre"um 8n&lia şi 8meri"a#a"ă +om reuşi să realizăm obie"ti+ele Partidului nostru, a"est lu"ru +a fi, fără ndoială, o marerealizare pentru poporul din 3Fantun 4rebuie să ne or&anizăm mai ener&i" pentru expli"area

prin"ipiilor noastre, pentru propa&area lor n lun& şi n lat# a"ă +rem să trezim pe "eilalţi,trebuie mai nt/i să ne trezim noi nşine# 8"um există un "omitet al 3!4-ului la Canton, unde+om "on"entra a"ti+itatea noastră de propa&andă# În a"est sens, nu +om a+ea restri"ţii# Cur/nd+on des"operi "ă pro+in"ia 3Fantun& +a fi nu numai solul pe "are prin"ipiile noastre se +or transforma n realitate, dar +a fi patria ideii de demo"raţie şi de realizare a ei n pra"ti"ă#

e ai"i a"este prin"ipii şi pra"ti"a realizării lor se +or răsp/ndi n toată China# .amenii din+alea flu+iilor 6an&tze şi Alu+iului *alben +or urma exemplul nostru# *raba a a"ţiunii noastre seexpli"ă prin faptul "ă poporul "are lo"uieşte n Republi"a, pe "are sin&uri au nfiinţat-o "u pesteze"e ani n urmă, nu prea "unos" semnifi"aţia "u+/ntul Republi"ă0 expli"aţia semnifi"aţieiRepubli"ii trebuie să fie sar"ina noastră #

În timpul !arelui Război uropean, preşedintele Nilson a naintat lozin"a0, "are "orespunde prin"ipiului promo+at dePartidul nostru# upă Conferinţa de Pa"e de la =ersailles, au fost formate mai multe republi"i

mi"i, dar independente# 8"easta trebuie să prezinte n mod "lar tendinţa prin"ipală n +iaţamodernă a naţiunilor# 8"um este momentul să ne apropiem de realizarea prin"ipiilor noastre a

1?


18/44

naţionalismului, demo"raţiei şi so"ialismului# umai prin transformarea a tuturor "elor trei prin"ipii n realitate poporul nostru poate trăi şi se poate dez+olta n mod liber# ar expli"aţia şiapli"area a"estor prin"ipii depinde n foarte mare măsură de etalarea forţelor şi &radului deener&ie al propa&andei dumnea+oastră#

8+em a"um o o"azie fa+orabilă pentru propa&area ideilor noastre0 toată pro+in"ia

3Fantun&, "u o populaţie de ""a 5G mln, este n m/inile noastre# oi trebuie să n"epem imediata"ti+itatea expli"are n detaliu a prin"ipiilor pro&ramului Partidului tuturor "etăţenilor#

ursa0 Mun Nat!enO! /he /hree Princile! o$ the PeoleQ#-http0ccFFF#s"ribd#"omcdo"c5%B?%125cun-6at-en-s-the-4hree-Prin"iples-of-the-People,

"onsultat ;#=#2G1G

CREAREA ŞI ACTIVITATEA PARTIDULUI COMUNI7T CHINEZ

PCC a apărut din miş"area "ulturală şi politi"ă numita i3carea din # ai 1'1'# În istoria

Chinei, perioada 1'1;-1'21 a fost "ara"terizată prin afluxul de ideolo&ii şi idei noi "are ar fi"ontribuit la re&enerarea statului şi so"ietăţii Chineze# 7nii dintre tinerii patrioţi ai Chinei aua:uns să "readă "ă marxismul şi +arianta sa leninistă ar putea oferi Chinei posibilitatea sal+ăriinaţionale# !arxismul s-a răsp/ndit "u rapiditate n China şi pentru faptul "ă a fost adoptat de oserie de intele"tuali importanţi# Cei mai "unos"ut dintre a"eştia au fost părinţii fondatori ai PCC,Chen uxiu şi azhao Ei, dar şi al ii, "um ar fi Ei a "are a :u"at un rol "heie n promo+areațmarxismului n China#

În afară de atra"ţia intele"tuală a marxismului, răsp/ndirea lui, mai ales n forma sa bolşe+i"ă a fost determinată de mai mulţi fa"tori# În primul r/nd, a fost re+oluţia bolşe+i"ă prin

sine, "are a demonstrat unor Chinezi o posibilitate a transformărilor radi"ale n "ontextulsubdez+oltării# În al doilea r/nd, presti&iul Rusiei o+ieti"e a "res"ut şi datorită e"laraţiei lui3arahan $1'1'), prin "are Rusia a renunţat la +e"hile pri+ile&ii ţariste n China# 8"eastă nouăfaţă a Rusiei o+ieti"e o poziţiona ntr-o lumină mult mai fa+orabilă n "omparaţie "u +e"hile

puteri imperialiste, "are păreau "ă urmăres" n "ontinuare intenţia de a dezmembra China# În altreilea r/nd, n timpul !iş"ării din ( !ai, s-a "onturat un proletariat urban, "onştient politi", "areşi-a de"larat intrarea sa pe s"ena politi"ă# eşi forţa politi"ă a mun"itorilor a ramas neimportantă,

proletariatul a "res"ut numeri", dar şi politi", mai ales "a urmare a Primului Război !ondial#ndustrializarea tardi+ă a Chinei a fost propulsată nainte "a importurile să fi dispărut din "auzarăzboiului#

În "ele din urmă, Cominternul a a+ut un interes puterni" n e+enimentele din China şi a fostn măsură să promo+eze ideea de dez+oltare a unui partid re+oluţionar de a orienta şi "ontrolaa"ţiunile lui +iitoare# În aprilie 1'2G, =oitins@ a +izitat China, n "alitate de şef al unui &ruptrimis de Ailiala =ladi+osto a 9iroului bolşe+i" din xtremul .rient# l şi "ole&ii săi au &ăsit unsol fertil n "are să planteze seminţele unei or&anizaţii bolşe+i"e# *rupul lui =oitins@ a stabilitrelaţii "u intele"tuali radi"ali, pre"um Ei azhao şi Chen uxiu n han&hai# is"uţiile şine&o"ierile lor au pornit de la ideea "reării unui Partid Comunist n China# Primul Con&res alPCC a a+ut lo" la 25 iulie - ; au&ust 1'21#

PRIMUL PROGRAM AL PCCSTUtra!V

1B


19/44

ulie-au&u!t 1921

1# Partidul nostru se numeşte Partidul Comunist Chinez#

2# Pro&ramul Partidului Comunist Chinez pre+ede0

a) răsturnarea "laselor "apitaliste "u a:utorul armatei re+oluţionare a proletariatului şire"onstruirea unei naţiuni a "lasei mun"itoare, p/nă "e distin"ţiile de "lasă +or fi eliminate# b) adoptarea di"taturii proletariatului, n s"opul finalizării luptei de "lasă şi abolirea

"laselor#") desfiinţarea proprietăţii pri+ate a "apitalului, "onfis"area tuturor mi:loa"elor de

produ"ţie, "um ar fi maşini, păm/nturi, "lădiri, mărfuri, şi aşa mai departe, şi transmiterea lor n proprietate publi"ă#

d) alianţă "u nternaţionala a -a Comunistă1(#

5) 8dopt/nd modelul so+ieti", Partidul or&anizează mun"itorii industriali şi a&ri"oli şi soldaţii,

propa&ă "omunismul şi re"unoaşte re+oluţia so"ială drept politi"a sa prin"ipală, şi ntrerupedefiniti+ relaţiile "u "lasa intele"tuală şi alte &rupuri asemănătoare#

() tatutul de membru al PCC se a"ordă fără dis"riminare de &ender sau naţionalitateL persoanele"are a""epta politi"ile şi pro&ramele PCC şi "are promit loialitate partidului, după re"omandareaunui membru al PCC pot de+eni to+arăşii de idei ai PCC, dar nainte "a el $ea) să de+ină membrual PCC, el $ea) trebuie să rupă relaţiile alte partide sau &rupuri "are se opun pro&ramului PCC#

%) o"trinele de partid şi membri lui +or fi păstrate n se"ret p/nă la momentul di+ul&ării lor#

1() !embrii, "u ex"epţia "azului n "are se află sub presiunea le&islaţiei n +i&oare sau auobţinut a"ordul partidului, nu pot a"ti+a n "alitate de fun"ţionari &u+ernamentali sau membri ai

parlamentului, dar soldaţii, poliţiştii şi an&a:aţii ser+i"iului publi" nu se subordonează a"easteirestri"ţii#

ursa0 4on@ ai"h, /he Ri!e to Po(er o$ the Chine!e Communi!t Part* )ocument! and Anal*!i! $8rmon, 6, 1''%)# p# 1%-1?#

MANIE7TUL PARTIDULUI COMUNI7T CHINEZ

ra&i to+arăşi8"est !anifest a fost aprobat de PCC n luna noiembrie a anului tre"ut# eoare"e nu

"onţine toate prin"ipiile "omuniste, ani$e!tul nu a fost fă"ut publi" şi este folosit numai n"alitate de material informati+ pentru membrii noi de partid# ### unele părţi ale a"estui ani$e!t trebuies" reda"tate şi "ompletate# per foarte mult "ă fie"are to+arăş +a "iti "u atenţie ani$e!tul ,

1( Cominternul , "unos"ută şi "a nternaţionala a -a, a fost o or&anizaţie internaţională "omunistă fondată n 1'1'

de =# # Eenin şi de Partidul Comunist Rus $bolşe+i"), "are a+ea drept s"op lupta prin toate mi:loa"ele posibile,in"lusi+ lupta armată, pentru răsturnarea bur&heziei mondiale şi pentru formarea unei republi"i so+ieti"einternaţionale, "a un stadiu de tranziţie "ătre abolirea definiti+ă a statului# Cominternul a fost desfiinţat la 1; mai1'(5, "a un &est de "on"iliere faţă de Puterile 8liate#

1'


20/44

or fie"are "omunist trebuie să "unoas"ă do"umentele importante ale partidului, "um ar fi a"east ani$e!t #

han&14 )ecembrie 1921

1) Idealurile comuniste

8) Conce6iile economice0 "omuniştii pledează pentru proprietatea "omună asuprami:loa"elor de produ"ţie - utila:e, fabri"i, materii prime, terenuri, infrastru"tura, transportul şi aşamai departe# upă realizarea dreptul de proprietate "omună asupra mi:loa"elor de produ"ţie,

proprietatea pri+ată şi "ămătăria +or fi eliminate n mod natural# Aenomenul a"tual de exploatarea omului de "ătre om +a n"eta să mai existe n so"ietate, deoare"e ori&inea exploatării -

plus+aloarea - +a n"eta să existe#9) Conce6iile olitice0 Comuniştii susţin desfiinţarea statului# 4ot "e ţine de instituţiile

a"tuale de stat şi &u+ern nu pot exista "ate&ori"# eoare"e statul, armata, instanţele :ude"ătoreşti prote:ează interesele unei minorităţi şi oprimă masele mun"itoare, ele sunt foarte ne"esare atun"i"/nd mi:loa"ele de produ"ţie sunt n proprietate pri+ată# esi&ur, n "azul n "are proprietatea

pri+ată şi sistemului de "ămătărie +or fi eliminate - statul, armata şi instanţele de :ude"ată nu maisunt ne"esare#

C) Conce6iile !ociale0 Comuniştii susţin "rearea unei so"ietăţi a unei sin&ure "lase $deexemplu, a"esta +a fi fără "lase) H a "lasei mun"itoare# .ri&inea puterii unor "lase n so"ietateaa"tuală este proprietate pri+ată0 nu +or exista "lase da"ă proprietatea nu +a fi "on"entrată nm/inile unor &rupuri so"iale#

2) Scopul comuniştilor "opul "omuniştilor este de a "rea o so"ietate nouă, n "onformitate "u idealul "omunist#

Primul pas spre "rearea noii so"ietăţii este eliminarea sistemului "apitalist a"tual# liminarea

sistemului "apitalist impune ne"esitatea unei forţe puterni"e, "are să poată n+in&e ţările"apitaliste# Puterea "lasei mun"itoare H a proletariatului - este n "reştere şi se "onsolidează#8"esta este to"mai rezultatul unor "onfli"te de "lasă n ţările "apitaliste# Aorma de preluare a

puterii este lupta de "lasă#8stfel, instrumentul de luptă mpotri+a "apitalismului este lupta de "lasă# Eupta de "lasă a

existat ntotdeauna n so"ietatea umană, pentru "ă existenţa ei este determinată de dez+oltareami:loa"elor de produ"ţie, dar forma sa s-a s"himbat de mai multe ori# Eupta de "lasă a existat n"adrul so"ietăţii feudale, dar este diferită de "ea din ţările "apitaliste# În ţările "apitaliste lupta de"lasă este extrem de intensa şi poate mobiliza ntrea&a pentru a elimina "apitalismul#ntensifi"area luptei de "lasă este determinată de lo&i"a istoriei#

ar"ina Partidului Comunist este de a or&aniza lupta de "lasă, pentru a putea opune"apitalismului forţe puterni"e# În s"opul asi&urării su""esului a"estei idei, ea trebuie propa&ată

printre mun"itori, ţărani, soldaţi, marinari şi studenţi#.bie"ti+ul nostru este or&anizarea &rupurilor mun"itorilor industriali, "rearea federaţiei

&enerale a so"ietă ilor industriale, şi or&anizarea unui partid politi" şi re+oluţionar alț proletariatului - Partidul Comunist# PC este &hidul proletariatului re+oluţionar n lupta mpotri+a"apitalismului şi pentru preluarea puterii politi"e a "apitalului, utilizată n s"opul menţineriisistemului "apitalist# Puterea politi"ă trebuie să trea"ă n m/inile mun"itorilor şi ţăranilor, aşa"um s-a nt/mplat n Rusia n 1'1?#

.r&anizaţiile re+oluţionare ale proletariatului industrial trebuie să pro+oa"e a&itaţie"onstantă n ţările "apitaliste prin or&anizarea &re+elor &enerale n s"opul redu"erii puterii

2G


21/44

duşmanilor "laselor mun"itoare# Pentru "a n momentul luptei finale proletariatul să poată prelua puterea politi"ă de la "apitalişti, PCC +a "hema pe toţi la o &re+ă &enerală# 8"est lu"ru +a da olo+itură fatală sistemului "apitalist#

upă +i"toria proletariatului asupra "apitaliştilor, or&anizaţiile mun"itorilor industriali, +or de+eni or&ane responsabile pentru or&anizarea +ieţii e"onomi"e a so"ietăţii "omuniste#

Răsturnarea *u+ernului "apitalist şi transferul de putere polit"ă n m/inile proletariatuluire+oluţionar este doar unul dintre obie"ti+ele PC# ar la a"est moment obie"ti+ul PC n"ă nu +afi atins, lupta de "lasă +a "ontinua# oar forma sa se +a s"himba şi +a de+eni di"tatura

proletariatului#

ursa0 /he Ri!e to o(er o$ the Chine!e Communi!t Part* 0 document! and anal*!i!#dited b@ 4on@ ai"h# 8rmon, #6# 0 !## harpe, 1''%, pp# 11-15#

IN7TRUC:IA CEIC15 REPREZENTANTULUI COMINTERNULUI DIN CHINA DE 7UD1;

STUtra!V

au&u!t 1922

1# Întrea&a a"ti+itate a reprezentantului trebuie să se bazeze pe rezoluţiile Con&resului al-lea al Cominternului "u pri+ire la problema "olonială#

2# Comitetul xe"uti+ al nternaţionalei Comuniste "onsideră 3uomintan&ul partidre+oluţionar, "are respe"tă prin"ipiile re+oluţiei din 1'11 şi "are are drept s"op "rearea Republi"iiChineze independente#

5# În s"opul realizării obie"ti+elor lor, "omuniştii trebui să "reeze &rupe de adepţi n"adrul 3!4 şi n al sindi"atelor# !embrii a"estor &rupuri +or forma o ora&nizaţie

propa&andisti"ă, "are +a populariza ideile luptei mpotri+a imperialismului străin, pentru "rearea

republi"ii populare Chineze, pentru or&anizarea luptei de "lasă mpotri+a ex"poatatorilor Chinezişi străini#

(# 8"eastă or&anizaţie urmează a fi "reată, n măsura posibilităţilor, n a"ord "u3uomintan&ului, dar ea trebuie să-şi păstreze independenţa deplinăL deoare"e 3!4 esteresponsabil de *u+ernul de ud, el trebuie să e+ite ori"e "io"nire "u Puterile imperialiste#

ursa0 Xg`W^\ [#j# WXX:H>=HY?>ZH[ @:=?:D\H:D] H ZH=D[>ZDK ?I]^\HK.`^`, 1'B%, p#2;-2%#

7ARCINILE IMEDIATE ALE COMINTERNULUI ÎN A7IA DE E7T#

o"umentul reprezintă un al şefului e"retariatului .riental alCominternului H *#afaro+1? şi prezintă o analiză a situaţiei şi a perspe"ti+elor dez+oltăriimiş"ării "omuniste n xtremul .rient, n baza informaţiilor a"umulate de la reprezentanţii1; Comitetul xe"uti+ al nternaţionalei Comuniste#1% endricu! _o!ehu! 0ranci!cu! arie Mnee`liet , "unos"ut "a Ken nee+liet sau sub pseudonimul !arin&$15#=#1BB5-15#=#1'(2), "omunist olandez, reprezentantul Cominternului n China din iunie 1'21 p/nă n iunie1'25# nee+liet a "ontribuit n mare măsură la "rearea şi or&anizarea Partidului Comunist Chinez şi a Primului Aront7nit#1? Ma$aro` Gheor&hii `ano`ici $1B'1-1'(1), lider so+ieti" şi a"ti+ist de partid# !embru al PC$b) din Rusia din

1'GB, parti"ipant la Războiul Ci+il, iar din 1'22 a fost repartizat n 4urestan unde a parti"ipat la kso+ietizarea>8siei Centrale# În 1'21-1'22 a a"ti+at n "alitate de se"retar al Comitetului xe"uti+ al 3ominternului, şef-ad:un"tal e"ţiei .rientale# in 1'22 a fost trimis prim-se"retar al Consulatului so+ieti" n China# ti"hetat ktroţ"hist> n1'2? a fost ex"lus din partid şi exilat n oraşul 8"ins ,iar n 1'(2 mpuş"at "a şi kduşman al poporului>#

21


22/44

3ominternului din xtremul .rient so+ieti", din Coreea, Japonia şi China# o"umentul a ser+itdrept bază la elaborarea dire"ţiilor politi"ii orientale a Cominternului, aprobate la Con&resul al=-lea al a"estei or&anizaţii1B#

o"umentul a rămas mult timp , or refle"tă dualismul politi"ii externe aliderilor PC$b) din Rusia şi a Rusiei o+ieti"e# Pe de o parte, n "ondiţiile tre"erii la P şi a

falimentului n

pro"esul de re+oluţionare a +ieţii so"iale din noua Chină# ar experienţa re+oluţiei Chineze ademonstrat "ă o asemenea , nu +a de+ini ni"ioată un adept

1B Con&resul al =-lea al 3ominternului a a+ut lo" la !os"o+a ntre ; septembrie şi ; de"embrie 1'22#1' An$ui3ti $de la denumirea pro+in"iei 8nFhei sau 8nhui) H membrii &rupării militariste 8nhui din China, "reată şi"ondusă de uan Dirui, "are "ontrola pro+in"iile de nord ale Chinei $Chihli de ord $in"lusi+ 9ei:in&ul), hantun&,Jehol, Chahar, ui@iian, hensi, 8nhFei, Cheian&, şi Auien)# În lupta pentru putere miza pe Japonia şi mane+ra

printre "elelalte puteri#2G ste +orba despre "ele trei


23/44

nflă"ărat şi sin"er al orientării pro-8natanta# 8stfel, da"ă +om aborda o politi"ă şi o diplomaţieis"usită, l putem "on+in&e să trea"ă de partea noastră, şi +om putea ns"rie "/te+a pa&inistrălu"ite n istoria re+oluţiei so"iale# În 8sia, mai mult de"/t oriunde n altă parte,

poate miş"a mersul istoriei după propria +iziune, or semnifi"aţia n ţările .rientuluieste foarte mare#

Panmon&olismul21

, personifi"at de imperialiştii :aponezi, este unul dintre "ei mai mariduşmani ai re+oluţiei so"iale n 8sia# 4rebuie să "ombatem naţionalismul imperialist :aponez,"are şi extra&e forţele din mase, "ărora le promite re"ompense nsutite pentru :ertfele aduse, prinideile Comunismului nternaţional, bazat pe teoria e"onomi"ă n ţările 8siei de st# !an"iuria,xtremul .rient Rus "u o densitate mi"ă a populaţiei, pot de+eni un lo" al "olonizării intense "u

populaţie din re&iunile "u densitate mare ale Chinei şi Japoniei# 4rebuie să adu"em la "unoştinţamaselor mun"itoare Japoneze, "ă ele pot lo"ui pe "ontinentul asiati" n pa"e şi solidaritate "u alte

popoare, fără să de+ină :andarmi pentru totdeauna# Si masele Japoneze +or mer&e după noi, doar da"ă se +or "on+in&e n posibilitatea realizării idealurilor noastre, or ele nu +or "ădea ni"iodatăde a"ord să de+ină, fără +reun moti+, duşmanii +eşni"i ai popoarelor +e"ine# 8"eastă sar"ină

ane+oioasă poate fi realizată doar prin "rearea unei Republi"i Aederati+e a 8siei de st, nu"leul"ăreia trebuie să de+ină partidele "omuniste ale a"estor ţări# ată de "e sar"ina imediată aComitetului xe"uti+ al 3ominternului trebuie să fie "rearea federaţiei partidelor "omuniste est-asiati"e, "are +a ser+i n +iitorul apropiat fundamentul republi"ii federati+e n xtremul .rient#!ai mult de"/t at/t, p/nă "/nd "omuniştii Japoniei, Chinei şi Coreei +or pri+i unii la alţii "a, ni"odată nu +a triumfa re+oluţia so"ialistă n .rient#

emnat *# afaro+

ursa0 XDZI, . @ H>=HH F]H=HZH WXH:=?:D :D D];:?X >=Z? cc

http0ccFFF#&umer#infocbibliote9uscKistor@c8rti"lec"humist#php, "onsultat la 12 iulie 2G11#

CONGRE7UL AL IV-LEA AL COMINTERNULUI. TEZE CU PRIVIRE LA PROBLEMAORIENTALĂ.

STUtra!V

5 decembrie 1922

VI. Frontul Unic antiimperialist

a"ă n .""ident, n "ondiţiile perioadei de tranziţie, a fost naintată lozin"a frontului unitmun"itores", n prezent n .rientul "olonial trebuie propa&ată lozin"a frontului unitantiimperialist# Raţiunea unui asemenea front reiese din perspe"ti+a unei lupte ndelun&ate şi"ontinue mpotri+a imperialismului mondial, "are +a ne"esita mobilizarea tuturor forţelor şielementelor re+oluţionare# !obilizarea este "u at/t mai ne"esară "u "/t "lasele dominante din.rient sunt dispuse să fa"ă "ompromisuri "apitalului străin, "ontrare intereselor maselor

populare# ###Eozin"a frontului unit antiimperialist +a "ontribui la demas"area &rupărilor ezitanteşi oportuniste ale naţionalismului bur&hez# Ea fel lozin"ă +a "ontribui la "imentarea +oinţeire+oluţionare şi la "onsolidarea "onştiinţei de "lasă a maselor mun"itoare, transform/ndu-le ntr-un detaşament de frunte al lupte mpotri+a imperialismului şi mpotri+a reminis"enţelor feudale#

!iş"area mun"itoreas"ă din "olonii şi semi"olonii trebuie mai nt/i să de+ină un fa"tor re+oluţionar independent al frontului antiimperialist unit# oar re"unos"/ndu-i-se importanţa de

21 ub noţiunea se are n +edere tendinţa Japoniei de a "rea un stat marionetă n China, exploat/ndmiş"area naţională a mon&olilor din China "are lupta pentru autonomie#

25


24/44

fa"tor independent, păstr/ndu-şi, n a"elaşi timp, independenţa politi"ă, miş"area mun"itoreas"ă poate n"heia a"orduri pro+izorii "u bur&hezia demo"rată# Proletariatul susţine şi re+endi"ă"erinţe similare "elor ale bur&heziei demo"rate, "um ar fi republi"a independentă şi demo"rati"ă,anularea drepturilor şi pri+ile&iilor feudale, desfiinţarea ine&alităţii femeilor et"#, deoare"e"oraportul prezent de forţe nu-i permite să-şi fixeze drept obie"ti+ realizarea pro&ramului

so+ieti"# În a"elaşi timp proletariatul naintează şi unele lozin"i prin "are să apropie maseleţărăneşti şi semiproletare de miş"area mun"itoreas"ă# 7nul dintre obie"ti+ele prin"ipale aleta"ti"ii Arontului 7nit antiimperialist este să expli"e maselor populare ne"esitatea alianţei dintre

proletariatul internaţional şi republi"ile o+ieti"e# Re+oluţia anti"olonială poate n+in&e şi şi poate menţine "u"eririle doar n unison "u re+oluţia proletară din ţările dez+oltate#

În ţările semi"oloniale $China, Persia), sau n ţările "are luptă pentru independenţanaţională exploat/nd "ontradi"ţiile imperialiste $4ur"ia), peri"olul unui t/r& dintre bur&hezianaţională şi una sau mai multe Puteri imperialiste este mult mai mare de"/t n "olonii# .ri"e"on+enţie de a"est fel indi"ă mpărţirea neproporţională a puterii ntre "lasele dominanteautohtone şi imperialism, şi sub para+anul unei independenţe formale, ţara +a răm/ne n

"ontinuare n starea de stat tampon semi"olonial n ser+i"iul imperialismului mondial#Re"unos"/nd posibilitatea şi ine+itabilitatea unor "ompromisuri parţiale şi pro+izorii n

s"opul obţinerii unui ră&az n lupta de eliberare naţională mpotri+a imperialismului, "lasamun"itoare trebuie să sisteze ori"e n"er"are des"hisă sau se"retă de a mpărţi puterea ntreimperialism şi "lasele dominante autohtone, n s"opul menţinerii pri+ile&iilor de "lasă# 8lianţa denezdrun"inat "u Republi"a o+ietelor este stindardul frontului unit antiimperialist# Pe l/n&ă a"estobie"ti+ trebuie realizată o luptă hotăr/toare pentru demo"ratizarea la maximum a re&imului

politi", pentru a lipsi elementele politi"e şi so"iale rea"ţionare de unul dintre suporturi şi pentru aasi&ura libertatea or&anizării mun"itorilor pentru lupta pentru interesele lor de "lasă $republi"a

demo"rată, reforma a&rară, reforma fis"ală, or&anizarea aparatului administrati+ pe baze lar&iautonome, le&islaţia mun"ii, drepturile femeilor, "opilului et"#)

VII. Obiectivele proletariatului de pe litoralul Oceanului Pacific# e"esitatea or&anizării Arontului antiimperialist este di"tată ai"i de as"uţirea "ontinuă şi

permanentă a "ontradi"ţiilor imperialiste# Contradi"ţiile imperialiste s-au a"utizat ntr-at/t n"atele pot "ondu"e la un n ou război planetar, da"ă nu +a inter+eni re+oluţia mondială#

Conferinţa de la Nashin&ton a fost doar o n"er"are de a nlătura a"est peri"ol, dar de faptea doar a ad/n"it şi a"utizat şi mai mult "ontradi"ţiile imperialiste# 7ltima bătălie a lui NuPeifu22 "u han& uolin nu este de"/t o "onse"inţă nemi:lo"ită a n"er"ării eşuate a"apitalismului Japonez şi "el an&lo-ameri"an de a-şi "oordona interesele la Nashin&ton# Războiul"are peri"litează pa"ea +a atra&e nu doar Japonia, 8meri"a şi !area 9ritanie, dar şi alte Puteri"apitaliste $Aranţa, .landa şi altele) şi poate fi mult mai distru&ător de"/t războiul din 1'1(-1'1B#

.bie"ti+ul partidelor "omuniste din "oloniile şi semi"oloniile de pe litoralul ."eanuluiPa"ifi" este de a or&aniza o "ampanie propa&andisti"ă ener&i"ă pentru a expli"a maselor

22 u Pei$u H unul dintre prin"ipalii din China şi una dintre fi&urile "entrale ale perioadei $1'1%-1'2?), "are a urmat de"esului lui 6uan hiai n 1'1% şi dezinte&rării armatei 9ei@an&

n mai multe fa"ţiuni re"ipro" ostile $8nhui sub "ondu"erea lui uan Dirui, Aen&tian sub "ondu"erea lui han&uoli, hili "ondusă de Nu Peifu din 1'1')# În războiul dintre hili şi Aen&tian "are a izbu"nit n aprilie 1'22,+i"toria a fost de partea armatei, "omandată de Nu Peifu, şi n 1'25 Preşedintele Chinei a de+enit un membru hiliCao 3un#

2(


25/44

peri"olul "are le paşte, "hem/ndu-le la lupta a"ti+ă pentru eliberarea naţională şi orientarea spreRusia o+ieti"ă, n "alitate de pilon al maselor nrobite şi exploatate#

ursa0 Xg`W^\ [#j# WXX:H>=HY?>ZH[ @:=?:D\H:D] H ZH=D[>ZDK ?I]^\HK. `^`, 1'B%, p#55-5?#

R EZOLU:IA CEIC CU PRIVIRE LA RELA:IILE PCC-


26/44

ursa0 /he Communi!t nternational 1919-19#" )ocument!# ele"ted and edited b@ Janee&ras# Eondon0 Aran Cass and Compan@ Eimited, +ol# , 1'25-1'2B# p# ;-%# -

http0ccboos#&oo&le#"om, "onsultat 1B#=# 2G11

CREAREA PRIMULUI RONT UNIT PCC-


27/44

presiune, in"lusi+ tratatele şi a"ordurile pri+ind Calea Aerate din China de st# $8dministrareaa"estei "ăi ferate a fost n mod spe"ifi" stipulată n 8rt# = din ota menţionată)#

5) r# un susţine "ă problema Căii Aerate din China de st poate fi soluţionată n modsatisfă"ător doar la o Conferinţă Chino-Rusă "ompetentă# ar, n prezent, ar trebui să se &ăseas"ăo posibilitate pentru administrarea "ăilor ferate şi un modus +i+endi# r# un şi dl# Joffe sunt de

părerea "ă administrarea a"estei artere fero+iare trebuie temporar reor&anizată, p/nă "/nd +a fin"heiat un a"ord ntre &u+ernele Chinez şi Rus, dar $"u "ondiţia) "ă drepturile reale şi intereselespe"iale ale fie"ărei dintre părţi nu +or fi pre:udi"iate# r# un susţine "ă problema ar trebui să fiedis"utată şi "u han& uolin2;#

() # Joffe a de"larat n mod "ate&ori" $şi r# un a rămas satisfă"ut de afirmaţiile lui)"ă *u+ernul Rus nu are şi nu a a+ut ni"iodată intenţia sau obie"ti+ul de a promo+a politi"iimperialiste n !on&olia xterioară, sau să susţină independenţa !on&oliei xterioare faţă deChina# Prin urmare, r# un "onsideră "ă nu este ne"esară e+a"uarea imediată a trupelor Rusedin !on&olia xterioară, or nu ar oferi ni"i un a+anta: Chinei, n spe"ial din "auza in"apa"ităţiia"tualului *u+ern la 9ei:in& de a mpiedi"a reluarea intri&ilor şi ostilităţilor 8rmatelor Ruse

alb&ardiste mpotri+a *u+ernului Rus, "re/nd astfel o situaţie "hiar mai &ra+ă de"/t "ea existentăn prezent#

ursa0 randt, C., 0airban', _. ., Mch(artz, . A )ocumentar* i!tor*o$ Chine!e Communi!m. Cambrid&e, Kar+ard 7ni+ersit@ Press,

1';2 Routled&e# 2GG;, pp#?G-?1#

8l -lea Con&res al PCC a a+ut lo" la Canton n iunie 1'25 şi a urma să adopte o anumităatitudine faţă de Arontul 7nit 3!4-PCC#

IN7TRUC:IUNILE CEIC CELUI DE-AL III-LEA CONGRE7 AL PCC$ TUtra!)

2# mai 192"1# Re+oluţia naţională n China şi "rearea frontului antiimperialist +a "oin"ide n mod

obli&atoriu "u re+oluţia a&rară a ţăranilor mpotri+a reminis"en elor feudale# Re+oluţia poatețn+in&e doar prin atra&erea elementului de bază al populaţiei Chineze H ţărănimea#

2# Problema prin"ipală a politi"ii PCC este problema ţărăneas"ă# &norarea a"estei problemefundamentale, ori"are ar fi pretextul, impli"ă un eşe" n nţele&erea importanţei bazei so"io-e"onomi"e pe "are poate fi or&anizată lupta mpotri+a imperialismului străin şi pentruextirparea definiti+ă a re&imului feudal n China#

5# PCC, n "alitate de partid al "lasei mun"itoare, trebuie să a"ţioneze n +ederea "reării alianţeimun"itorilor şi ţăranilor# 8"est obie"ti+ poate fi atins numai prin propa&andă "ontinuă şi prinrealizarea de fapt a slo&anurilor re+oluţiei a&rare####

2; fhan& fuolin $1B?;H1'2B) - şi &u+ernatorul !an"iuriei n perioada 1'1%-1'2B# În a"estrăstimp !an"iuria a rămas ofi"ial parte a Republi"ii China, dar de fa"to era re&at independent izolat de restul Chineişi prote:ată de 8rmata Aen&tian# În 1'22, han& a preluat "ontrolul asupra "ăii ferate 9ei:in&-hen@an&, la nord de

!arele id, asum/ndu-şi toate +eniturile din exploatarea a"estei "ăi ferate# e abea după 1'2(, ruşii au reuşit sărestabileas"ă dominaţia lor pe "ale ferata# upă al doilea război dintre &rupările hili-Aen&tian $o"tombrie 1'2() +aobţine "ontrolul asupra &u+ernului Chinez de la 9ei:in 8 fost n+ins de *uomintan&ul lui n Chian& 3aishe nmai 1'2B#

2?


28/44

(# Reieşind din a"este re+endi"ări, este imperati+ de a "on+in&e toată ţărănimea săra"ă dene"esitatea luptei mpotri+a imperialismului străin, folosind "a ar&umente faptul "ă +eniturile+amale, monopolul sării, parţial finanţele şi altele se află n m/inile "apitalului străin#

;# e subnţele&e "ă "ondu"erea trebuie să aparţină partidului "lasei mun"itoare# 7ltimelee+enimente $&re+ele de proporţii) au demonstrat "ă sar"ina imediată a "omuniştilor Chinezi

este "onsolidarea PCC, transformarea lui ntr-un partid de masă al proletariatului, or&anizareaşi dez+oltarea sindi"atelor#%# Răm/n/nd pe poziţia adoptată mai de+reme, "onform "ăreia , "ererea noastră prin"ipală faţă de Partidul naţional-demo"rat 3!4 este !u!6inerea necondi6ionată a mi3căriimuncitore3ti din China de ord şi din China de ud#

?# În războiul "i+il dintre un 6atsen şi militariştii din ord, noi l susţinem pe un 6atsen, dar soli"ităm 3!4-ului să "reeze o miş"are politi"ă naţională lar&ă prin intermediul propa&andeişi a&itaţiei sistemati"e, "are să expli"e a"ţiunile lui un 6atsen şi să atra&ă "ele mai lar&imase ale populaţiei la lupta mpotri+a militariştilor din ord şi imperialiştilor străini, pentru

independenţa, unitatea şi demo"ratizarea ţării#B# PCC trebuie să "on+in&ă 3!4l de ne"esitatea re+oluţiei a&rare# În zonele o"upate de forţele

lui un 6atsen este esenţial de a ]onfis"a păm/nturile n fa+oarea ţăranilor săra"i, şi de arealiza alte măsuri re+oluţionare# ## #

'# Pe de altă parte, n "adrul 3!4, PCC trebuie să lupte nen"etat mpotri+a ori"ărui a"ordmilitar ntre un 6atsen şi militariştii, "are sunt a&enţii "apitalului străin şi manifestăostilitate faţă de Rusia o+ieti"ă, aliatul proletariatului din .""ident şi al popoarelor asupritedin orient####

1G# PCC trebuie să exploateze deplin miş"area de boi"otare a Japoniei, reluată a"um n China###

Partidului nostru trebuie să n"er"e să transforme a"eastă miş"are ntr-o miş"are &eneralăantiimperialistă, "are să re+endi"e anularea tratatelor şi obli&aţiile impuse Chinei nu numaide 8n&lia şi 8meri"a, dar, de asemenea, şi de alte ţări imperialiste $dreptul deextrateritorialitate, indemnizaţia 9oxerilor, et"#)#

ursa0 /he Communi!t nternational 1919-19#" )ocument!. ele"ted and edited b@ Janee&ras# Eondon0 Aran Cass and Compan@ Eimited, +ol# , 1'25-1'2B# p# 2;-2%#

TELEGRAMA LUI A. =OE ADRE7ATĂ LUI H. 7NEEVLIET $!arin&) Atami, 1 mai 192"

4ransmiteţi tele&rama do"torului un 6atsen

8m primit răspunsul *u+ernului meu la ntrebările "on"rete, pe "are noi le-am dis"utat personal, "u pri+ire la planurile d+s de perspe"ti+ă#

În primul r/nd H oi "onsiderăm absolut ne"esară o a"ti+itate politi"o-ideolo&i"ă extinsă pentru pre&ătirea a"ţiunilor militaro-re+oluţionare, pre"um şi "rearea unui aparat "entralizatindispensabil, la dispozi ia d+s#ț

În al doilea r/nd H untem dispuşi să a"ordăm or&anizaţiei d+s# un mprumut de p/nă ladouă milioane de ruble aur pentru a"ti+ităţile de pre&ătire pri+ind unifi"area şi independenţa

2B


29/44

naţională a Chinei2%# pri:inul finan"iar menţionat este "al"ulat pe un an şi poate fi li+rat n tranşede "/te ;GG mii de ruble-aur#

În al treilea r/nd H e asemenea, suntem dispuşi să a"ordăm asistenţă n or&anizarea uneiunităţi militare n pro+in"iile de ord sau de =est din China, dar, din pă"ate, a:utorul nostrumaterial poate a+ea dimensiuni foarte modeste n mărime maximă de B mii de puşti Japoneze, 1;

mitraliere, ( tunuri şi 2 maşini blindate# În "azul n "are sunteţi de a"ord, a+eţi posibilitatea să utilizaţi suportul nostru militar şi material, şi a:utorul instru"torilor noştri pentru a"rea o unitate militară, şi de asemenea, pentru a "rea o ş"oală militară pentru toate &enurile dearmată# Crearea a"estei ş"oli +a oferi posibilitatea de a pre&ăti n plan politi" şi militar o armatăre+oluţionară n ord şi n =est#

În al patrulea r/nd H =ă ru&ăm insistent "a informaţia despre toată asistenţa şi a:utorulnostru să răm/nă stri"t se"ret, or des"his şi ofi"ial noi şi mai departe nu putem fa"e mai multde"/t să exprimăm "ompasiune tendinţelor de eliberare naţională a 3!4# untem n"rezuţi nsu""esul +ostru final şi +ă urăm să depăşiţi "/t mai "ur/nd posibil impasul pro+izoriu şi sper "ă+oi parti"ipa personal la dis"uţiile din Canton despre detaliile propunerilor de mai sus# În "azul

n "are nu dispuneţi de timp să aşteptaţi, puteţi ne&o"ia detaliile "u ad:un"tul meu, prinintermediul to+arăşului !arin

offe

ursa0 /on* Maich. /he ori&in! o$ the $ir!t gnited 0ront in China the role o$ Mnee`liet Salia! arin&V. %eiden Le( Nor' T._. rill, 1994# p# ;2%-;2B# - http0ccboos#&oo&le#"om,

"onsultat B#=# 2G11

CONGRE7UL AL III-LEA AL PCC

8l -lea Con&res al PCC, "are a a+ut lo" n luna iunie 1'25, n *uan&zhou, n s"opul de aunifi"a toate forţele re+oluţionare şi "rearea Arontului 7nit a adoptat hotăr/rea despre intrarea"omuniştilor n Partidul 3!4, "el mai mare partid politi" naţional, "u "ondiţia păstrăriiindependenţei şi libertăţii de a"ţiune a Partidului Comunist# În le&ătură "u a"eastă de"izie, "are a

:u"at un rol "ru"ial n "rearea Arontului 7nit n China, n 1'25-1'2(, al -lea Con&res al PCC aadoptat un ani$e!t #

MANIE7TUL CONGRE7ULUI AL III-LEA PCCSTUtra!V

iunie 192"

Poporul Chinez se află sub o asuprire dublă0 pe de o parte a puterilor străine şi pe de alta aseniorilor războiuluiL şi existenţa naţiunii, pre"um şi libertatea poporului, sunt ntr-o stare extremde pre"ară# u numai mun"itorii, ţăranii şi studenţi, dar şi "omer"ianţii paşni"i şi moderaţi simtaa"eastă dublă po+ară#

2% În martie 1'25, &u+ernul so+ieti" a de"is să a"orde "ir"a două milioane de dolari mexi"ani miş"ării lui un 6atsenşi să trimită n China ntr-un &rup de "onsilieri# Ea 1 mai 1'25, printr-o tele&ramă trimisă lui offe, &u+ernul so+ieti"l-a informat pe un 6atsen despre a"eastă de"izie# Aaptul "ă un era informat despre propunerile so+ieti"ilor este

demonstrat de tele&rama lui din 5G aprilie, n "are el soli"ită "larifi"area detaliată a planurilor !os"o+ei, iar Joffe afost "el "are l-a informat printr-o serie de s"risori# Într-o tele&ramă din 12 mai un şi-a exprimat mulţumirea faţă despri:inul so+ieti" şi la 2( mai, un a "erut lui a+tian şi offe să soli"ite imediat !os"o+ei prima tranşă a spri:inuluia"ordat#

2'


30/44

ăpă"eala şi iresponsabilitatea a"tualului re&im de la Pein&L opresiunea n "reştere şireprimarea sindi"atelor şi a federaţiilor studenţeşti de "ătre re&imul militariştilor din ordL+iolenţa soldaţilor şi bandiţilor n hantun& şi KenanL tendinţa Puterilor străine de a exploatasituaţia n propriul interes şi drepturile spe"iale a"ordate de "ătre Conferinţa de la Nashin&tonLatro"ităţile "omise de marinarii Japonezi la hasi şi Chan&shaL impunerea exportului de bumba"

din China de "ătre PuteriL n"ăierările din 3Fan&tun& pro+o"ate de Nu Peifu şi Chi Ksieh@uan ,tulburările din i"huan insti&ate de Nu Peifu şi Iiao 6aonanL războiul "i+il "are se profileazăntre fa"ţiunile Chihli şi !uden, şi situaţia "onfuză ntre diferitele &rupări n "adrul fa"ţiuniiChihli0 toate a"estea arată "/t de multe probleme interne şi externe au "opleşit din nou poporul#

u există altă sal+are, de"/t "on"entrarea forţelor naţiunii ntr-o miş"are naţională pentruautodeterminare# Cele expuse mai sus demonstrează "ă slo&anele Partidului nostru şi sunt "ore"te#

3!4 trebuie să fie forţa "entrală a re+oluţiei naţionale şi trebuie să-şi asume poziţia delider# ar, din pă"ate, 3!4 este &hidat de două reprezentări eronate# În primul r/nd, se bazează

pe Puterile străine şi a:utorul lor n re+oluţia naţională Chineză şi astfel poate pierde "ondu"erea

re+oluţiei naţionale pe de o parte, şi poate distru&e n"rederea poporului n propriile forţe şi nindependenţa naţională, pe de altă parte# În al doilea r/nd 3!4 şi "on"entrează toate eforturilen +ederea pre&ătirilor militare şi mizează ex"lusi+ pe o a"ţiune militară, ne&li:/nd propa&andă nr/ndul populaţiei# În "onse"inţă, 3!4 poate pierde iniţiati+a politi"ă, deoare"e un partid naţionalre+oluţionar nu poate reuşi baz/ndu-se ex"lusi+ pe o a"ţiune militară, fără a "/şti&a simpatia

poporului la ni+el na ional#țperam totuşi "ă toate elementele re+oluţionare din so"ietatea noastră se +or ralia 3!4,

&răbind desă+/rşirea miş"ării naţionale# În a"elaşi timp, sperăm "ă 3!4 +a renunţa la "ele douăta"ti"i +e"hi "u referire la dependenţa de puterile străine şi "on"entrarea pe a"ţiunea militară, şi

"ă +a a"orda atenţia ne"esară propa&andei n r/ndul populaţiei, pentru a-şi asi&ura poziţia delider al re+oluţiei naţionale#

8+/nd n +edere "ondiţiile e"onomi"e şi politi"e din ţară şi din lume, pre"um şi suferinţeleşi ne+oile "laselor so"ietăţii Chineze $mun"itorii, ţăranii, industriaşii şi "omer"ianţii), PCC"onsideră "ă China are ne+oie ur&entă de o re+oluţie naţională, şi nu uită ni"i pentru o "lipă săspri:ine interesele mun"itorilor şi ţăranilor# .bie"ti+ul nostru spe"ial este mun"a propa&andisti"ăşi de or&anizare a mun"itorilor şi ţăranilor pentru a-i atra&e n re+oluţia naţională# !isiuneanoastra este de a elibera naţiunea Chineză oprimată printr-o re+oluţie naţională, şi de a "ontribuila re+oluţia mondială, la eliberarea popoarelor asuprite şi a "laselor nrobite din intrea&a lume#

ursa0 randt, C., 0airban', _. ., Mch(artz, . A )ocumentar* i!tor*o$ Chine!e Communi!m. Cambrid&e, Kar+ard 7ni+ersit@ Press,

1';2 Routled&e# 2GG;, pp# ?1-?2#

R EZOLU:IA PREZIDIUMULUI CEIC CU PRIVIRE LA PROBLEMA MIŞCĂRII NA:IONAL-REVOLU:IONARE ÎN CHINA ŞI PARTIDUL


31/44

2# Prezidiul nternaţionalei Comuniste "onstată "u satisfa"ţie faptul "ă elementele re+oluţionareale 3!4 n frunte "u un 6atsen au "onştientizat ne"esitatea apropierii de maselemun"itoare, imperati+ul stabilirii unor relaţii intense prin propa&andă sistemati"ă şior&anizare, lăr&ind şi "onsolid/nd astfel baza miş"ării re+oluţionare n China, şi sunt"on+inse "ă "ele trei prin"ipii ale 3!4, "are au stat la baza partidului din momentul fondării

lui H na6ionali!m, democra6ie 3i !ociali!m de !tatQ H +or fi interpretate de partidul aţionaldupă "um urmează05# La6ionali!mul H lupta 3!4 mpotri+a imperialismului mondial şi a prote:aţilor lui şi pentru

independenţa Chinei, spri:inindu-se pe "ele mai lar&i "ate&orii ale ţăranilor, mun"itorilor,intele"tualităţii şi bur&heziei ţării# Pentru fie"are dintre a"este "ate&orii so"iale naţionalismultrebuie să semnifi"e nlăturarea dominaţiei imperialismului străin şi al militarismuluiautohton# Si da"ă pentru bur&hezie, na ionalismul nseamnă dez+oltarea produ"ţiei naţionale,ț

pentru "lasele mun"itoare ale ţării naţionalismul nu poate să nu se identifi"e "u nimi"irea :u&ului despoti" feudal şi al exploatării at/t din partea "apitalului naţional "/t şi al "eluinaţional#

Pe de altă parte prin"ipiul naţionalismului presupune "ooperarea miş"ării naţionale a Chinei"u miş"area re+oluţionară a etniilor exploatate de imperialismul Chinez# e"lar/nd prin"ipiule&alităţii etniilor "onlo"uitoare n China, Partidul 3!4 trebuie să ţină "ont de asuprirease"ulară a a"estor populaţii de "ătre China ofi"ială, fapt "are pro+oa"ă suspi"iune faţă dea"est prin"ipiu#### 3!4 trebuie să propa&e des"his prin"ipiul autodeterminării etniilor "onlo"uitoare n China, să susţină "ă după +i"toria re+oluţiei antiimperialiste, antifeudale şiantimilitariste, a"est prin"ipiu poate fi realizat prin "rearea unei republi"i federale n China,al"ătuită din toate etniile fostului mperiu Chinez#

(# 8l doilea prin"ipiu al 3!4 H democra6ia H trebuie examinat "a un prin"ipiu re+oluţionar# ####

3!4 trebuie să interpreteze a"est prin"ipiu n interesul maselor mun"itoare ale Chinei, adi"ăde toate drepturile şi libertăţile se +or bu"ura toate elementele populaţiei "are luptă mpotri+aimperialismului, dar a"este libertăţi nu se extind asupra a"elor elemente şi or&anizaţiiChineze, "are "onlu"rează "u imperialiştii străini şi prote:aţii lor H militariştii Chinezi#

;# Prin"ipiul !ociali!mului de !tatQ H +a a+ea o importanţă re+oluţionară pentru mase şi +a&ăsi "ea mai mare susţinere n r/ndurile lor, da"ă +a fi interpretat n sensul naţionalizăriifirmelor străine, a ntreprinderilor, băn"ilor, "ăilor ferate şi "ăilor de "omuni"aţie maritime#8"est prin"ipiu nu poate fi interpretat "a naţionalizarea păm/nturilor de "ătre stat# 4rebuie de+orbit despre un număr uriaş de ţărani, "are au ne+oie de păm/nt, despre transmiterea

păm/ntului "elor "are l prelu"rează, distru&/nd instituţia proprietarilor mari şi a proprietarilor mi"i şi mi:lo"ii "are nu parti"ipă la prel

Date post:	08-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mihail-butnaru
View:	227 times
Download:	0 times

China În Perioada 1914-1927

Documents