!190 sdc 01 isGellu Naum, Victor Brauner, Eu-gen Ionescu, Geo Bogza – s`nt conturate `n volumele...

EDI}IESPECIAL|

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

NR. 190 » 2 – 8 august 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Utile at`t ca instrumente de lu-cru pentru istorici, c`t [i ca sur-se de informare pentru forma-rea unei genera]ii s\n\toase,bazat\ pe recuperarea memo-riei, volumele ofer\ o imaginenetrucat\ [i explic\, indirect,maladiile morale ale societ\]iiromâne[ti din ultimele decenii.

Cine erau cei viza]i de dosa-rele Securit\]ii, care era profilulturn\torului la Securitate, cumau fost prigonite [i c`t de pre-dispuse la compromis cu putereacomunist\ au fost cultele reli-gioase din România afl\m dinc\r]ile coordonate de CarmenChivu [i Mihai Albu. O explica-]ie pentru raporturile BisericiiOrtodoxe cu statul `n deceniulal treilea al secolului trecut, darutil\ [i pentru `n]elegerea rela-]iilor cu puterea comunist\, neofer\ Mirel B\nic\. Dic]ionarullui Andrei Muraru ne `ndrum\asemenea unei h\r]i, pe traseulsuferin]ei din penitenciarele co-muniste. Clarific\ri esen]iale `nleg\tur\ cu personalit\]i emble-matice pentru perioada lor – Sil-viu Brucan, Cristian Racovski,Gellu Naum, Victor Brauner, Eu-gen Ionescu, Geo Bogza – s`ntconturate `n volumele colec]iei

„Istorii subterane“, coordonat\de Stelian T\nase. Portretul co-ple[itor al lui Nicolae M\rginea-nu, un mare psiholog român ca-re a experimentat „terapia tero-rii“ din temni]ele comuniste l-asurprins `n m\rturiile g\site laCNSAS Cristina Anisescu. Cos-min Budeanc\ ne ofer\ o colec-]ie de biografii ale suferin]ei, `nvolumul de Experien]e carcera-le `n România comunist\.

{i, pentru a `nchide cercul a-cestui traseu spre adev\rata lu-stra]ie prin recuperarea memo-riei, s\ amintim volumul destudii dedicat elitelor comunistedinainte [i de dup\ 1989, celecare s-au opus sistematic ca pu-rificarea moral\, procesul comu-nismului s\ fie f\cute la timp,adic\ imediat dup\ c\derea fos-tului regim. Dedic\m un nu-m\r special acestui demers edi-torial de anvergur\.

Aceast\ edi]ie a „Suplimentului de cultur\“ este

realizat\ de Emilia Chiscop

UN DEMERS {TIIN}IFIC DE ANVERGUR| – C|R}ILE CARE RECUPEREAZ| TRECUTUL RECENT

Adev\rata lustra]ieMai mul]i cercet\tori dintr-o nou\ genera]ieau ini]iat, `n ultima perioad\, un demers[tiin]ific de anvergur\. Cufunda]i `n arhive,scot la iveal\ istoria a[a cum a fost ea,autentic\ [i neviciat\ de judec\]i. Rezultatulmuncii lor `l reprezint\ `n primul r`ndnumeroasele volume de documente dejaap\rute sau `n preg\tire, dar [i cele c`tevavolume de studii, editate sub egida Institutuluide Investigare a Crimelor Comunismului, aConsiliului Na]ional de Studiere a ArhivelorSecurit\]ii [i a altor institu]ii preocupate deaceast\ at`t de necesar\ oper\ de reconstituirea trecutului recent al României.

Am (`nc\) speran]a c\ aceste traume nu se vor mai produce [i c\nu va mai exista o institu]ie de informa]ii, de altfel necesar\ [iexistent\ `n orice stat, care s\ genereze at`ta nesiguran]\ [ifric\ precum cea poate ironic numit\ Securitate.

SPERAN}|

edi]ie special\

www.supliment.polirom.ro

CARTEA

AUTORUL

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 190 » 2 – 8 august 2008

Mihai Albu

RR\\ssppuunnssuull ccrreedd cc\\ ppooaattee vveennii ddiinn`̀nnssuu[[ii mmoodduull `̀nn ccaarree aa ffoosstt ppeenn-ttrruu mmiinnee ccoonnttaaccttuull ccuu ddoossaarreelleeSSeeccuurriitt\\]]iiii.. ~nainte de angajarea laCNSAS nu [tiam mai nimic de-spre Securitate, desigur `n afaralegendelor urbane din „Epoca deAur“ [i a bancurilor vehiculate,cu brio, dar [i cu o team\ incitan-t\. Desigur, am avut norocul s\m\ nasc suficient de t`rziu, astfel`nc`t Securitatea s\ r\m`n\ pen-tru mine doar un bau-bau teri-bil, dar totu[i impalpabil. A[a c\,`n 2000, c`nd am luat primul con-tact cu Securitatea real\ (at`t c`tpoate fi ea perceput\ [i `n]eleas\din dosarele ajunse la CNSAS) amavut un adev\rat [oc. Parte, dato-rit\ structurii mele temperamen-tale, parte datorit\ profunzimii ̀ ncare p\trunsese aceasta `n vie]ilenoastre. Nu `n ultimul r`nd s-an\scut o anumit\ dezam\gire fa-]\ de oameni, fa]\ de modul `ncare un om se poate comporta `nanumite situa]ii. Precizez c\ nu bla-mez pe nimeni, nu am fost `n lo-cul celor urm\ri]i de colaborato-ri ai Securit\]ii, doar c\ du[ul afost cam rece [i cam brusc; poateera necesar s\ m\ maturizez?! Du-p\ circa doi ani de dezam\gire [idepresie, modul `n care mi-amrezolvat dilemele poate fi rezumatastfel: „M\car s\ afle [i al]ii, poa-te nu se mai repet\!“. Roadele?

Patru c\r]i, singur [i `n colabo-rare, `n decurs de patru ani, ap\-rute cu sprijinul a trei edituri dinRomânia (Polirom – `n special,dar [i Humanitas [i Paralela 45).Vor mai urma [i altele, sper eu.

Am `nc\ uimiri, par]ial expli-cate, par]ial suspendate. Cum dea fost posibil\ o asemenea am-ploare a interven]iei securi[tilor`n via]a privat\? Noi [i Securita-tea `ncearc\ s\ prezinte aceast\„inserare“ a Securit\]ii `n via]aprivat\, precum [i metodele fo-losite. Cum de era Securitateaa[a de eficient\? Posibile r\spun-suri pot fi g\site `n Informatorul.Studiu asupra colabor\rii cu Se-curitatea. Era Securitatea omni-prezent\, omnipotent\ [i nu mi[-ca nimic `n România f\r\ s\ afle?O contrazicere documentat\ a u-nei legende urbane vine dinspre„Afacerea Medita]ia Transcenden-tal\“. Cum ar\tau România [i ro-mânii acelor ani? Fragmente dinacea „realitate“ g\si]i `n DosareleSecurit\]ii. Studii de caz.

Gradul de interes al popula]ieifa]\ de tematica trecutului Româ-niei `n rela]ie cu Securitatea l-am„m\surat“, poate mercantil, dar e-ficient: c\r]ile se v`nd, iar edituri-le s`nt interesate ̀ n continuare denoi titluri. Cum nimeni nu mai d\bani cu lejeritate pe c\r]i, cred c\poate fi un indicator corect.

O descoperire amar\ a fost a-ceea c\ nu exist\ domeniu cultural,

social, economic, religios sau dealt\ natur\ `n care Securitatea s\nu fi recrutat informatori sau s\nu fi avut oameni urm\ri]i. Acestfapt pe de o parte indic\ nivelulde paranoia care domnea `n r`n-durile „conduc\torilor“ precum[i a „uneltelor“ lor, iar pe de alt\parte, arat\ nivelul de suprave-ghere generalizat\ la care se a-junsese. Exista chiar o form\ deurm\rire distinct\ care se numea„supreveghere informativ\ gene-ral\“! ~ntr-un anumit sens, Or-well a fost devansat [i dep\[it.

Am (`nc\) speran]a c\ acestetraume nu se vor mai produce [i

c\ nu va mai exista o institu]iede informa]ii, de altfel necesar\[i existent\ `n orice stat, care s\genereze at`ta nesiguran]\ [i fric\precum cea poate ironic numit\Securitate.

A[a cum „somnul ra]iuniina[te mon[tri“, lipsa memoriei, adocumentelor [i informa]iilorcunoscute pe scar\ larg\ poateface istoria s\ se repete.

Contribu]ie la aceast\ ne-ui-tare, precum [i la `mplinireasperan]elor sper s\-[i aduc\ gen-era]iile „libere de securi[ti“, darinformate asupra a ceea ce s-a`nt`mplat.

Recompensarea prin servicii

Printre avantajele unei rela]ii bune cuSecuritatea se num\ra [i `nlesnireaplec\rilor „afar\“, `n special `n ]\rileoccidentale. De cele mai multe ori,aceast\ `nlesnire `nsemna un avizpozitiv pentru plecare, transmis directde c\tre Securitate organelor depa[apoarte care solicitau un astfel deaviz.

Colaboratorul nu a fostrecompensat material, `ns\ cuocazia plec\rii `n str\in\tate i s-afacilitat ob]inerea rapid\ apa[aportului.*Sus-numitul este propus de c\treRomânia Film s\ participe `nBerlinul de Vest la un festivalinterna]ional de film `mpreun\ cual]i cinea[ti români.Din verific\rile efectuate au rezultaturm\toarele:

Ultima sa plecare `n str\in\tate afost `n luna martie 1985, c`nd aparticipat la festivalul filmuluiinterna]ional ]inut `n Portugalia,unde a ob]inut o men]iune.Dup\ `ntoarcerea din str\in\tate,cel `n cauz\ s-a bucurat de aprecierifavorabile `n lumea artistic\, lucrucare l-a satisf\cut foarte mult.Sus-numitul continu\ s\ figurezeprintre interpre]ii de frunte aifilmului românesc.De la ultima sa deplasare `nstr\in\tate, nu au rezultat aspectede interes operativ. Se afl\ `ncontactul Dir. I (tov. col. M.).Propun a se aproba pozitiv plecarea`n Berlinul de Vest.cpt. C.S.**

Cu toate acestea, `n unele situa]ii cep\reau suspecte ofi]erilor de Securitatesau dac\ ap\reau elemente noireferitoare la colaborator (eventualdac\ acesta devenise din colaboratorurm\rit), Securitatea nu ezita s\ dea

aviz negativ deplas\rii `n exterior acelui vizat.

~n anul 1984, K.J. a primit valut\necesar\ pentru o c\l\torie turistic\`n Grecia de la fosta actri]\ român\L.P., stabilit\ cu mai mult timp `nurm\ `n Occident.~n prezent, K.J. a solicitat organelorde pa[apoarte s\ i se aprobeefectuarea unei c\l\torii `n Greciape o perioad\ de 80 zile, pentru aparticipa la un festival de teatru.Fa]\ de cele raportate, propunemavizarea negativ\ a cererii deplecare temporar\ `n Grecia anumitului K.J.***

*ACNSAS, dosar Fond Re]ea, nr. 222039.**ACNSAS, dosar Fond Re]ea, nr. 165135.

***ACNSAS, dosar Fond Re]ea, nr. 165135.

(Extras din volum, paginile 150-151)

Informatorul. Studiu asupra colabor\rii cu Securitatea

Colec]ia „Document“, Editura Polirom, 2008

F\r\ aportul colaboratorilor, Securitatea nu ar fi pututexercita un control at`t de strict asupra societ\]ii române[ti.Informatorul a reprezentat sursa cea mai important\ aacestei institu]ii represive, ale c\rei metode includeautehnica operativ\, filajul sau interceptarea scrisorilor.~nscriindu-se `n curentul tinerilor cercet\tori ce [i-au propuss\ analizeze func]ionarea [i mecanismele principalului mijlocde represiune al regimului comunist, Mihai Albu dezv\luiemodul `n care Securitatea a reu[it, prin intermediulinformatorilor, s\ p\trund\ `n vie]ile noastre.

Mihai Albu

Este cercet\tor la Direc]ia Investiga]ii din Cadrul ConsiliuluiNa]ional pentru Studierea Arhivelor Securit\]ii. A mai publicatarticole [i studii `n „Adev\rul literar [i artistic“, „Observatorcultural“, „22“. La Polirom a publicat Informatorul. Studiuasupra colabor\rii cu Securitatea (2008) [i Dosarele Securit\]ii.Studii de caz, `n colaborare cu Carmen Chivu-Du]\.

DOCUMENT

~ntr-un anumit sens, Orwell a fostdevansat [i dep\[it de SecuritateM-am `ntrebat [i eu „de ce scriuaceste c\r]i?“, „de ce aceast\c\utare `n trecut?“. {i, deseori,„(mai) merit\?“.

Facsimil reprodus din volum, pagina 85


Multe dosare au disp\rut, multe file din dosarele existente aufost pierdute p`n\ s\ ajung\ `n custodia CNSAS. Cu toateacestea, o mare parte a societ\]ii [i-a pierdut interesul fa]\ deacest subiect: deconspirarea.

INTERESPIERDUT

CARTEA

edi]ie special\


3 «

Carmen Chivu-Du]\

Litera]ii refuzau s\ semneze acel petic de h`rtie,promi]`nd c\ vor informaverbal

PPrriivviinndd vvoolluummuull mmaarree ddee ddoossaarree eexxiisstteenntt `̀nnpprreezzeenntt `̀nn aarrhhiivvaa CCoonnssiilliiuulluuii NNaa]]iioonnaall ppeenn-ttrruu SSttuuddiieerreeaa AArrhhiivveelloorr SSeeccuurriitt\\]]iiii,, pprriimmaaccoonncclluuzziiee ccaarree ppooaattee ffii ttrraass\\ eessttee aacceeeeaa cc\\ ppuu-]]iinnii ooaammeennii nnuu ss`̀nntt ttiittuullaarrii ddee ddoossaarree.. O alt\idee care se desprinde se refer\ la diferen]ele`n ceea ce prive[te tehnica de urm\rire saumetodele de atragere la colaborare `n func]iede mediul din care f\ceau parte persoanelerespective. Dac\ `n cazul unui om obi[nuit,care accepta s\ colaboreze cu Securitatea, o-fi]erul insista ca acesta s\ semneze [i angaja-mentul, nu la fel se `nt`mpla [i cu un om decultur\. De multe ori, litera]ii acceptau cola-borarea, dar refuzau s\ semneze acel petic deh`rtie, promi]`nd c\ vor furniza informa]iidoar verbal. Aici ar fi interesant de v\zut da-c\ ace[ti oameni, datorit\ preg\tirii lor, au pre-conizat c\derea regimului comunist [i faptulc\ se va ajunge la citirea acestor dosare dec\tre marele public sau dac\ acea h`rtie sem-nat\ ar fi r\mas `ntip\rit\ `n con[tiin]a lor [ile-ar fi provocat remu[c\ri toat\ via]a.

Oricum, pentru un segment al popula]iei –oameni de cultur\, personalit\]i din diferitedomenii –, Securitatea avea un anumit res-pect [i nu abuza de metodele de constr`nge-re folosite de obicei. Aveau la `ndem`n\ [i al-te p`rghii: [antaj sau oferirea unor avantaje,care f\ceau ca respectiva colaborare s\ fieavantajoas\ de ambele p\r]i. Vorbind de a-vantaje, [i acestea erau diferite `n func]ie decategoriile sociale. Dac\ la un muncitor obi[-nuit recompensa consta `ntr-o anumit\ su-m\ de bani oferit\ cu ocazia zilei de na[tere,`n cazul oamenilor „cu greutate“, aceste re-compense veneau mult mai des, `n sumesim]itor mai mari. Aceste recompense pu-teau consta [i `n permisiunea de a c\l\tori `nstr\in\tate sau alte servicii de acest gen.

Procesul de deconspirare a debutat cumari obstacole [i decurge greu `n continua-re. Societatea româneasc\ nu este nici acumpreg\tit\ pentru aceast\ deconspirare. Pu]inis`nt aceia care [i-au recunoscut colaborarea[i care [i-au asumat-o. ~n general se neag\,chiar [i cu probele pe mas\. Apoi urmeaz\un discurs `n care respectiva persoan\ se vic-timizeaz\ sau afirm\ c\ informa]iile pe carele-a furnizat Securit\]ii nu au f\cut nici unr\u altor persoane. Multe dosare au disp\rut,multe file din dosarele existente au fost pier-dute p`n\ s\ ajung\ `n custodia CNSAS. Cutoate acestea, o mare parte a societ\]ii [i-apierdut interesul fa]\ de acest subiect: de-conspirarea.

Fiecare individ aveaposibilitatea refuzuluicolabor\rii cu Securitatea

{i c`nd vorbim despre deconspirare, nu m\refer doar la colaboratori, ci [i la ofi]erii dinaparatul Securit\]ii. S`nt mii [i mii de nume[i semn\turi care au schimbat destinele oa-menilor. Indiferent dac\ aveau putere de de-cizie sau erau simpli executan]i, nu to]i ofi-]erii din fosta Securitate aveau o preg\tireadecvat\. De multe ori informa]iile primaredespre un anumit individ erau eronate [i,nefiind verificate, eroarea se perpetua `ntimp. Ca exemplu, un om era urm\rit pen-tru c\, dintr-o anumit\ surs\, Securitatea a-flase c\ avea rude `n str\in\tate. ~n realitate,aveau de-a face cu o coinciden]\ de nume,care `ns\ nu-i `mpiedica s\ urm\reasc\ per-soana respectiv\ un timp suficient de `n-delungat pentru a-[i da seama c\ se afl\ pe opist\ fals\. Relevante s`nt rapoartele `ntoc-mite de ei. Asta nu `nseamn\ c\ dac\ ar fi e-xistat mai mult curaj, comunismul putea fimult mai repede r\sturnat dec`t s-a crezut.C\derea comunismului trebuie privit\ ̀ n con-textul interna]ional. Dac\ trebuie s\ impli-c\m curajul `n aceast\ discu]ie o putem facec`nd vorbim despre acceptarea colabor\rii.Fiecare individ care s-a confruntat cu aceast\situa]ie avea posibilitatea refuzului colabo-r\rii. Sigur, cititorul poate spune c\ repercu-siunile erau grave. Nu `ntotdeauna! Nu to]ioamenii erau [antajabili. ~n anii ’70-’80, ur-m\rile unui refuz nu erau at`t de grave. Ofi-]erul care se ocupa de recrutare avea preg\-tit\ o legend\ de retragere, `n cazul `n carepersoana respectiv\ nu accepta s\ devin\ co-laborator.

Citind zi de zi aceste dosare, am impresiac\ ne `ndep\rt\m tot mai mult de acele vre-muri, de acele fapte [i `nc\ nu le-am con[ti-entizat pe deplin. S`ntem pe cale s\ `ntoar-cem o pagin\ a istoriei noastre pe care, dinp\cate, nu am `n]eles-o cum se cuvine da-torit\ faptului c\ informa]iile care au venitdin aceast\ zon\ au fost trunchiate [i de celemai multe ori controversate.

Carmen Chivu-Du]\

Este absolvent\ a Facult\]ii de {tiin]e Politice [i Administrative[i a unui master `n Administra]ie Public\, UniversitateaBucure[ti. Activeaz\ `n cadrul Consiliului Na]ional pentruStudierea Arhivelor Securit\]ii [i este colaboratoare la„Adev\rul literar [i artistic“. ~mpreun\ cu Mihai Albu apublicat urm\toarele volume: Noi [i Securitatea. Via]a privat\[i public\ `n perioada comunist\, a[a cum reiese din tehnicaoperativ\ (Editura Paralela 45, Pite[ti, 2006); DosareleSecurit\]ii. Studii de caz (Editura Polirom, Ia[i, 2007).Singur\, Carmen Chivu semneaz\ Cultele din România `ntreprigonire [i colaborare (Editura Polirom, Ia[i, 2007).

Cultele din România `ntre prigonire [icolaborare

Colec]ia „Document“, Editura Polirom, 2007

Instaurarea sistemului totalitar a `nsemnat [i marginalizareacultelor, tolerate de conducerea atee. M\surile legislative,represiunea clerului, supravegherea permanent\ exercitat\prin intermediul a[a-numi]ilor „inspectori de culte“ [idescurajarea sentimentului religios au urm\rit `ndep\rtareaindividului de r\d\cinile sale spirituale. ~ns\ controlul cultelornu ar fi fost posibil f\r\ un aport `nsemnat venit chiar dininteriorul acestora. Lucrarea dezv\luie aspecte surprinz\toarelegate de rela]ia dintre ofician]ii diferitelor confesiuni [iautorit\]ile statale, dovedind, prin numeroasele documenteprezentate, c\ aspectul colabor\rii cu Securitatea nu poate finegat.

Cuprins: Modificarea legisla]iei privitoare la cler •~mputernicitul cultelor ca mecanism de opresiune [i control •Arest\rile din r`ndul clerului [i represiunea antimonahal\ •Ortodoc[i • Greco-romano-catolici • Bapti[ti • Penticostali •Evrei • Cre[tini dup\ Evanghelie • Musulmani

Pu]ini români nuaveau `nainte de ‘89dosar la SecuritatePrin aceast\ serie de c\r]i am dorit s\prezint documente inedite, `ntr-omanier\ c`t mai apropiat\ de izvorullor: dosarele `ntocmite de fostaSecuritate. Am inten]ionat ca, spredeosebire de alte c\r]i din acestdomeniu, interven]ia noastr\ s\ fieminimal\, astfel `nc`t cititorul s\poat\ trage concluziile singur, pe

baza celor prezentate de noi. ~nacela[i timp, subiectele pe care le-amabordat s`nt unele deosebite, pu]indezb\tute p`n\ acum. Prin acest stilde prezentare am sperat ca publicul]int\ s\ cuprind\ [i tinerii care nu autr\it `n acele timpuri [i care nu pot`n]elege din c\r]ile de istorie prin ceau trecut p\rin]ii [i bunicii lor.

» „Societatea româneasc\ nu este nici acumpreg\tit\ pentru aceast\ deconspirare.Pu]ini s`nt aceia care [i-au recunoscutcolaborarea [i care [i-au asumat-o. ~ngeneral se neag\, chiar [i cu probele pemas\. Apoi urmeaz\ un discurs `n carerespectiva persoan\ se victimizeaz\ sauafirm\ c\ informa]iile pe care le-a furnizatSecurit\]ii nu au f\cut nici un r\u altor persoane.“

AUTORUL

Citi]i `n pagina 4 documente inedite extrase din volumul Cultele din România `ntre prigonire [i colaborare

„Se pare c\ securi[tii aveau c`te ceva din metodele jurnalisticede ast\zi. “

CARMENCHIVU-DU}|

» 4

edi]ie special\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 190 » 2 – 8 august 2008 www.supliment.polirom.ro

DOCUMENT

DOCUMENT

1155..0011..11996633

AAggeennttuull „„PPooppaa VVaassiillee““ aa ccoonnttiinnuuaatt [[ii `̀nnppeerriiooaaddaa 11996622-11996633 ss\\ ssee ccoommppoorrttee ssaa-ttiissff\\cc\\ttoorr `̀nn ccoollaabboorraarreeaa ccuu oorrggaanneelleennooaassttrree.. Ca urmare a atitudinii sale po-zitive at`t `n rela]iile cu organele securi-t\]ii, c`t [i cu organele departamentuluicultelor, precum [i cele administrativelocale (regiunea Banat), `n anul 1962 afost promovat `n func]ie de mitropolit alB. `n locul lui L.V., care era implicat `ndeturn\ri de fonduri, fapt pentru care afost judecat de o comisie de disciplin\ aSinodului BOR [i pensionat.

~n aceast\ perioad\, agentul „Popa Va-sile“ a fost folosit at`t pe plan intern, c`t[i extern. Pe plan intern, `n principal, afost folosit pentru reducerea activit\]ii re-ligioase `n eparhia B., indic`ndu-i-se [ilu`nd o serie de m\suri `n acest sens (`n-locuirea elementelor prea fanatice [i a ce-lor compromi[i, care func]ionau `n ca-drul aparatului de conducere `n cadrulseminarului eparhiei, `nlocuirea unorcadre didactice `n cadrul seminarului te-ologic din Caransebe[, reducerea nu-m\rului de elevi `n cadrul acestui semi-nar, respectarea integral\ a Decretuluinr. 410 cu privire la reducerea num\ru-lui de c\lug\ri din m\n\stiri, comasareaunor parohii [i reducerea num\rului depreo]i etc.).

Este de men]ionat c\ toate aceste pro-bleme au fost discutate cu el `n preala-bil, unele m\suri fiind propuse chiar deagent. De altfel, at`t `n discu]ii, c`t [i `n

activitatea practic\, agentul se situeaz\pe pozi]ii foarte realiste.

Se manifest\ ca unul ce nu crede `npreceptele [i dogmele biserice[ti, fiind con-vins c\ Biserica a fost ̀ ntotdeauna un mij-loc de `n[elare a maselor populare. Dindiscu]iile purtate cu el a rezultat c\ s-a pre-ocupat de studiul [tiin]ei marxist-leni-niste [i de `nsu[irea ei, ceea ce face s\ fieconvins de netemeinicia dogmelor pe ca-re `nc\ mai trebuie s\ le „apere“ [i, `n a-cela[i timp, s\-[i dea seama perfect c\viitorul nu poate apar]ine dec`t comunis-mului.

Tot pe plan intern, agentul a mai fostfolosit pentru influen]area direct\ a [e-fului Bisericii Ortodoxe `n contactele pecare le are cu acesta, aceasta `n m\sura`n care exist\ posibilit\]i (av`ndu-se `nvedere c\ aceste contacte s`nt destul derare [i, `n acela[i timp, c\ patriarhul sepoart\ destul de distant cu el). Totodat\,agentul a avut [i sarcina de a ne sesizatoate aspectele ce se desprind din com-portarea pe care o are patriarhul.

Pe plan extern, agentul a fost folosit pen-tru cunoa[terea activit\]ii pe care o des-f\[oar\ membrii unor delega]ii biseri-ce[ti, din care a f\cut parte [i el, delega-]ii care au participat la unele conferin]ereligioase interna]ionale. De asemenea,s\-[i creeze leg\turi c`t mai multe `n r`n-durile celorlal]i participan]i la aceste con-ferin]e – `n special dintre cei originaridin ]\ri capitaliste – pe care s\-i studieze`n contactele pe care le aveau [i s\ ne in-formeze despre toate tr\s\turile lor carac-teristice.

~n asemenea ocazii, agentului i s-a f\-cut [i un instructaj corespunz\tor, po-trivit c\ruia agentul a avut o comportarebun\, d`nd replicile necesare pe liniapartidului statului nostru, iubitor de pa-ce [i prosperitate, atunci c`nd i-au fostpuse `ntreb\ri provocatoare sau uneleelemente aduceau `n discu]ii calomnii laadresa ]\rii noastre.

Apreciez c\ agentul „Popa Vasile“ es-te foarte disciplinat, obiectiv `n prezenta-rea diferitelor probleme pe care le sesizea-z\, totdeauna `ntreab\ cum s\ rezolve a-numite probleme ce se ivesc `n condu-cerea eparhiei, se str\duie[te s\ aplice`ntocmai indica]iile ce i se dau, este punc-tual la `nt`lniri.

Consider c\, `n general, sarcinile pecare agentul le-a avut le-a `ndeplinit `ncondi]iuni bune.

Se remarc\ la agent, cu toate c\ are ofunc]ie bisericeasc\ `nalt\ care i-ar im-pune o pozi]ie mai retras\, c\ a adoptato asemenea pozi]ie f\c`nd chiar exces `nunele perioade.

De[i s-a discutat cu el despre aceast\problem\ [i i s-a recomandat s\ ias\ din a-ceast\ atmosfer\ [i s\ se ocupe mai mult

de „cele lume[ti“, el totu[i a continuatcu izolarea. Explica]ia pe care a dat-o afost aceea c\, `n jurul Mitropoliei, foiesctot felul de elemente care au fost [i ̀ n an-turajul fostului mitropolit D.F., care arputea s\ ̀ ncerce compromiterea lui, pen-tru a le rezolva.

Din aceast\ cauz\, rela]iile lui s`ntpu]ine la num\r [i leg\turile cu acesteelemente s`nt foarte sporadice.

De aceea este necesar s\ se insiste peaceast\ linie, analiz`ndu-se din nou cuel, sub diferite aspecte, de ce ne este ne-cesar s\ curme cu aceast\ pozi]ie [i s\-[iextind\ leg\turile care s\ se realizeze c`tmai des. De asemenea, este necesar s\ seanalizeze cu el lista sa de leg\turi pentru ca,pe l`ng\ sarcinile ce i s-au dat, s\ se sta-bileasc\ [i alte posibilit\]i de informarepe care le are [i care pot fi exploatate.

~n leg\tur\ cu acestea, trebuie stabilit[i cu direc]ia regional\ MAI Banat anu-mite sarcini pe care i le-am putea daagentului ̀ n func]ie de necesit\]ile opera-tive care exist\ la regiune*.

*.ACNSAS, Fond Re]ea, dosar nr.315, vol. 1, f. 96-97.


De multe ori, viitorul informator seprezenta la Securitate sau la Mili]ie[i relata anumite lucruri. Sim] civic?Sim] al r\spunderii? Cert este c\,imediat, ofi]erii „miroseau“ per-soana care se preta a fi informator[i `l recrutau. A[a s-a `nt`mplat [i `ncazul prezentat mai jos, informa]i-ile fiind deosebit de utile pentruSecuritate, care `i d\dea informa-torului sarcini tot mai extinse, ajun-g`nd la un moment dat s\ se `ntre-be dac\ informa]iile erau `ntr-ade-v\r reale, dat fiind volumul lor.Oricum, ei nu se bazau doar pe re-lat\rile unui singur informator,fiecare surs\ fiind verificat\, lar`ndul ei, prin alte surse. Se pare c\securi[tii aveau c`te ceva dinmetodele jurnalistice de ast\zi.

Autoarea

Raport cu propunerea dea se aproba recrutarea `ncalitate de informator anumitului T.N., deprofesie preot

20.08.1977

Raport\m c\ la M\n\stirea N.exist\ importante valori pe liniaap\r\rii patrimoniului culturalna]ional, este un loc izolat, darfrecventat de c\tre un num\rmare de pelerini, permanent, [i`n special `n perioada zilelor de15 august [i 8 septembrie afiec\rui an, ocazie cu care se potpetrece diferite fenomene ce in-tereseaz\ organele noastre, maiales c\ sosesc [i multe elementecu antecedente politice sau pe-nale.De asemenea, aici exist\ [i dou\elemente foste condamnatepolitic, dintre care A.B., zis C.,este chiar stare]ul m\n\stirii,semnalat cu preocup\ri suspecte[i rela]ii din r`ndul unor ele-mente care au activat `n organi-za]ia legionar\ [i, din lips\ dere]ea corespunz\toare, nucunoa[tem aspectele ce ne in-tereseaz\ [i de natur\ a leza in-teresele statului nostru.Garan]ia c\ va accepta colabo-rarea [i va lucra cinstit cu or-ganele noastre o constituie fap-tul c\ are atitudinea loial\ fa]\de statul nostru, [i acest ele-ment [i p`n\ `n prezent, din pro-prie ini]iativ\, a furnizat uneledate ce ne interesau, [efului depost, inclusiv faptul c\ `ncondi]ii suspecte a disp\rut ocarte veche, care era luat\ `n e-viden]\ pe linia patrimoniuluicultural na]ional.

{ef Post de Mili]ie plt. Stretea Ioan*

*.ACNSAS, Fond Re]ea, dosar nr. 54, f. 1.


Caracterizare » „Se manifest\ ca unul ce nu crede `n preceptele [idogmele biserice[ti, fiind convins c\ Biserica a fost`ntotdeauna un mijloc de `n[elare a maselorpopulare.“

» „De[i s-a discutat cu el despre aceast\ problem\ [i is-a recomandat s\ ias\ din aceast\ atmosfer\ [i s\ seocupe mai mult de «cele lume[ti», el totu[i acontinuat cu izolarea.“

„Rabinul este `ntrebat: / – Va fi r\zboi? / – R\zboi nu va fi, `nschimb va fi o a[a lupt\ pentru pace, c\ nu va r\m`ne piatr\ pepiatr\.“

NOTEINFORMATIVECU BANCURI

5 «

edi]ie special\

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 190 » 2 – 8 august 2008

CARTEA

DOCUMENT

Dosarele Securit\]ii. Studii de caz

Autori: Carmen Chivu-Du]\, Mihai Albu, Colec]ia „Document“, EdituraPolirom, 2007

Autorii analizeaz\ metodele de supraveghere [i represiuneutilizate de Securitate, precum [i modalit\]ile de adaptare [ide rezisten]\ ale celor care, activ`nd `n domeniile culturii,religiei, cinematografiei, presei scrise, refuzau colaborareasau erau considera]i o amenin]are la adresa regimului. Pel`ng\ exemple de formulare-tip, rapoarte, inform\ri, note deanaliz\, s`nt prezentate diferite cazuri concrete [i studii carepermit o decodare a limbajului, motiva]iilor [i modului delucru ale Securit\]ii. Volumul include o sec]iune ce ilustreaz\comicul de limbaj, de situa]ie [i de nume din noteleinformative, un dic]ionar de termeni [i o list\ de abrevierifolosite `n dosarele Securit\]ii.

Cuprins: Angajamentul: tipologie [i evolu]ie • Motivele dedeschidere a dosarelor de Securitate • Motivele de `nchiderea dosarelor de Securitate • Cum trebuia completat un dosarde Securitate • Prins `n plasa informatorilor • Starea de spiritdin penitenciare `n anul 1948 • Artistul `nainte de ’89 – `ntreafirmare [i supravietuire • Contactarea `n mediul literar.

Pentru unele dintre citatele de mai jos nuam precizat num\rul de dosar din care pro-vin, deoarece ideea realiz\rii acestui materi-al a ap\rut ulterior not\rii numeroaselorfragmente marcate de un umor involuntar.

Umorul este generat de limbajul folosit,pe de o parte, de c\tre ofi]eri, iar pe de alt\parte, de c\tre informatori sau chiar de c\trepersoanele urm\rite. Nu lipse[te nici comi-cul de situa]ie, iar comicul de nume este unsegment bine ilustrat `n dosare.

Numele conspirative* ale informatorilorputeau fi stabilite de comun acord, `n cadrul`nt`lnirilor dintre viitorul colaborator [i ofi-]er. Imagina]ia acestora a f\cut ca `n Arhiv\s\ existe ast\zi [i dosare cu nume conspira-tive precum:

„Laleaua Neagr\“, „Jungla Tigru“,„T`rdea Jak“, „Lennon“, „116 S\ra-ta“, „Abba“, „Sertar“, „Motor“,„Altar“, „Argus“, „Barosanu’“,„Bobin\“, „Boxeru’“, „Brutus“,„Cantor“, „Chinezu’“, „Cicero“,„Climax“, „Condorul Alb“,„Corinth“, „Creang\ Ion“,„Cronos“, „Desiree“, „DionisieLupu“, „Dolores“, „Dr. Ing. L.D.“,„Drume]ul“, „Du[c\ Ion“, „El Gre-co“, „Fulgerul Negru“, „Fuscus“,„Gentilom“, „Gisele“, „Giuliano“,„Gripa“, „Hurmuz“, „Instructorul“,„Jules Vernes“, „KW 5“,„Luceaf\rul“, „Lulu Le“, „Marinar“,„Ma[in\“, „Mavrocordat“, „Mis-tre]ul“, „Mo]“, „Movil\“, „Nectar“,„Nevada“, „Nero“, „Ochelaristul“,„Olaf“, „Onedin“, „Orwo“, „Pae“,„Pacea“, „Pamela“, „Papuc“, „Papi-on“, „P`rjol“, „Para[utistul“, „Pass“,„P\pu[oi Copt“, „Pericle“, „Pe[te“,„Petronius“, „Pierre Ion“, „Pirami-don“, „Poplin Ro[u“, „Prelatul“,„Procust“, „Psihiatrul“, „Racheta“,„Rafael“, „Responsabilul“, „Ric\Venturiano“, „Rilke“, „Rubens“,„Salvador“, „Scrut\tor“, „Serafim“,„Sinclaire“, „Solomon“, „Sony“,

„Sp`nu’“, „Stejarul 2“, „Stru]eanu“,„Sultan“, „{alup\“, „{arpe“,„Tabac“, „Tabachere“, „Tacitus“,„Tampon“, „Tarapagos“, „Temisto-cle“, „Teologu’“, „Topor Ioan“,„Topori[c\ Nicu“, „Tr\znet“,„Tunetu’“, „Turturic\“, „}op`rlan“,„Ulise“, „Urbis“, „Urm\“, „Urzic\“,„Vagner“, „Valea Lupilor“, „ValeaFlorilor“, „Vapor“, „V`rtej“, „Web“,„Vigilen]a“, „Viforul“, „Vrabie“,„Vulturul“, „W 33“, „Zacusc\“,„Zappa“, „Zaraza“, „Zimbabwe“,„Zoro“**.

Locurile de `nt`lnire aveau, de asemenea,nume conspirative:

„La [an]“, „Loc dosnic“, „Loc ferit“,„Casa PARC“.

Umorul de limbaj este dat [i de specificulanilor ’50-’60, pe care am `ncercat s\-l re-d\m ca atare. S`nt exprim\ri care l-ar face in-vidios pe orice personaj al lui Caragiale:

Subsemnatul F. n\scut la 1914, lu-na [i ziua nu mai ]in minte...

Subsemnatul T. n\scut `n aceast\comun\...

M\ angajez s\ sprijin p`n\ la com-pleta mea epuizare organele de se-curitate...

Subsemnatul..., n\scut la..., cudomiciliul `n..., fiul lui... [i..., deprofesie agricultor, `mi iau angaja-mentul s\ umblu zi [i noapte pen-tru a furniza informa]ii `n scris, c`t [iverbal la mili]ia din comuna...(Fragment dintr-un angajament)

De la `nceput vreau s\-mi exprimsatisfac]ia pentru `ncrederea ce-miacorda]i, `n sensul de a v\ expunep\rerea mea `ntr-o problem\ sau

alta din fabric\, de jos din r`ndulmuncitorilor cu care, ceas de ceas`mi desf\[or activitatea cot la cot.Dac\ eu a[i fi fost `n locul dum-neavoastr\ tot a[a a[ fi procedat.V\d c\ s`nte]i un om cutez\tor, lafel ca mine care trag la [aib\...***(Dintr-o scrisoare a candidatuluic\tre ofi]er.)

Cu ce scop a adus numitul M.T. penumita C.M. la d-ta? Numitul M.T.a adus-o pe numita C.M. la minepentru a c`nta la pian, iar dup\ oscurt\ perioad\ a ie[it la iveal\ c\numita C.M. a venit la mine cuscopul de a m\ fraieri, prin sensulc\ s-a `ndr\gostit de mine***. (Din-tr-un proces-verbal de interogato-riu.)

~: C`nd v-a]i `nscris `n mi[carea le-gionar\? R: ~n mi[carea legionar\ n-am fost`nscris niciodat\. ~: Cine v-a `nscris? R: Ne`nscriindu-m\, nu m-a `nscrisnimeni*****. (Dintr-un proces-verbal de in-terogatoriu.)

*~n dosare, de cele mai multe ori, informa-torii nu s`nt men]iona]i cu numele lor real,

ci cu un pseudonim (nume conspirativ),pentru a p\stra secretul identit\]ii lor reale.**Nu am trecut multe nume conspirative,

unele pentru c\ erau banale („Ion“,„Maria“), iar altele pentru c\ reproduceau

exact nume ale unor personalit\]i dinzilele noastre ([i nu doream s\ existe con-

fuzii regretabile).

***A.C.N.S.A.S., Dosar F.R. nr. 1352, vol. 2, f. 5.

****A.C.N.S.A.S., Dosar F.I. nr. 3333, vol. I, f. 116.

*****A.C.N.S.A.S., Dosar F.I. nr. 3333, vol. I, f. 114.


~n fa]a situa]iilor pe care nu le puteacontrola, românului ì r\m\sese doar„arma“ glumelor, adesea amare; acesteaerau transmise prin viu grai, precum fol-clorul, iar unele dintre ele erau consem-nate `n scris de „ascult\torii“ Securit\]ii,etnologi f\r\ voie ai unei societ\]i `ncriz\. Pe unele dintre ele ni le mai rea-mintim, altele s-au pierdut „`n timp“, fieodat\ cu dispari]ia cauzelor care le-augenerat, fie din frica tot mai crescut\ dea nu fi auzi]i. Ele erau etichetate drept„glume cu caracter du[m\nos“, „comen-tarii tenden]ioase“, „denigrarea condu-cerii de partid [i de stat“, „manifest\ri

du[m\noase fa]\ de or`nduirea socia-list\“ etc.

~n alte situa]ii, chiar informatorulspunea bancuri politice, `n scopul de a-iprovoca pe cei din anturajul s\u, dup\care le reda `n notele informative pre-date ofi]erului, pentru a nu fi el `nsu[iacuzat:

» Banc cu senza]ii tari. ~nS.U.A., capitali[tii, ca s\ nu seplictiseasc\, se distreaz\ astfel:zece pleac\ cu ma[inile pe undrum foarte periculos, unul aredesf\cut un [urub, nu se [tie

care din ei, unul cade `npr\pastie. ~n Anglia, zece oa-meni cu zece pistoale, dintrecare unul `nc\rcat, to]i duc pis-tolul la cap ap\s`nd tr\gaciul,unul moare. ~n România, zecein[i spun bancuri politice, unuldin ei toarn\, senza]ia nu se [tiecare e.

» }iganul este `ntrebat:– De ce nu sprijini partidul?– S\ orbesc dac\ am [tiut c\vrea s\ se d\r`me.

» O comisie de control viziteaz\o fabric\. To]i se pl`ngeau c\ nuau bani nici de lemne. Totu[i,cel mai prost pl\tit dintre eiavea chiar [i de v`nzare. ~n urmaanchetei s-a stabilit c\ acesta,care locuia l`ng\ magazia delemne, avea un papagal carestriga mereu Stalin, Stalin; ceice veneau s\ cumpere lemne, laauzul lui, aruncau cu lemne, iarcurtea „proprietarului de papa-gal“ se umplea de lemne.~ntr-o sta]ie C.F.R., `napropierea frontierei, se `ncarc\

vagoane cu grù. Un muncitor`[i uit\ haina `ntr-un vagon [i numai poate s\ o scoat\. A douazi, `n aceea[i sta]ie, aceia[imuncitori descarc\ vagoane cugrù venite ca ajutor din „]aravecin\ [i prieten\“, U.R.S.S.C`nd grùl este desc\rcat,muncitorul `[i poate recupera,`n sf`r[it, haina.


Un altfel de r`s~n timpul studierii dosarelor Securit\]ii, am `nt`lnit deseori cazuri dramatice, majoritatea fiindcunoscute publicului larg prin intermediul unor lucr\ri, unele dintre ele consacrate. Am `nt`lnit `ns\[i situa]ii sau formul\ri antologice `n arhive, cu un con]inut sau o form\ care pot provoca z`mbetul.

DOCUMENT

ANGAJAMENTULPOLITIC ALPREO}ILOR

» 6

edi]ie special\


„~ntre istorie [i memorie, angajamentul politic al preo]ilor `nanii ‘30 ([i implicit al Bisericii Ortodoxe Române) continu\ s\b`ntuie spiritele [i s\ alimenteze suspiciunile.“


Mirel B\nic\, cercet\tor

la Institutul Român de Istoria Religiilor

Este mai u[or s\condamni dec`t s\ `n]elegicauzele angajamentuluipolitic

PPrreezzeenn]]aa pprreeggnnaanntt\\ aa GG\\rrzziiii ddee FFiieerr `̀nn ppee-iissaajjuull ppoolliittiicc aall vvrreemmiiii,, ssuupprraapprroodduucc]]iiaaddee ssttuuddiiii ddee ttooaattee ccuulloorriillee,, ttooaattee ccaalliibbrree-llee [[ii ddee ccaalliitt\\]]ii ddiiffeerriittee ddeeddiiccaattee vviiee]]iiii iinn-tteelleeccttuuaallee ddiinn aacceeii aannii,, pprreeccuumm [[ii ddiiffiiccuull-ttaatteeaa gg\\ssiirriiii uunneeii cc\\ii ddee mmiijjlloocc `̀nn aabboorr-ddaarree ((eessttee mmuulltt mmaaii uu[[oorr ss\\ ccoonnddaammnniiddeecc`̀tt ss\\ `̀nncceerrccii ss\\ `̀nn]]eelleeggii ccaauuzzeellee pprroo-ffuunnddee aallee aannggaajjaammeennttuulluuii ppoolliittiicc)) aauu dduussllaa aacceeaasstt\\ ssttaarree ddee lluuccrruurrii.. ~n r`ndurilece urmeaz\, vom `ncerca s\ prezent\m oparte din „cheile“ ce stau la baza `n]ele-gerii comportamentului politic al Bise-ricii din anii ’30 [i a consecin]elor aces-tuia asupra evolu]iei [i percep]iei Orto-doxiei române[ti.

Politica, singurul mijlocde ascensiune social\ apreo]ilor

~n primul r`nd, este vorba de rela]ia Bi-serica Ortodox\-Stat. De-a lungul vremiis-a acumulat o imens\ literatur\ dedica-t\ acestui subiect. Abunden]\ ce poate fiv\zut\ [i ca o veritabil\ capcan\, dato-rit\ numeroaselor interpret\ri, adeseoricontradictorii, ale acestui dificil binom.Explica]iile lui Serghei Bulgakov din car-tea sa Ortodoxia (Editura Paideia, 2002)ni s-au p\rut `ns\ extrem de relevante.Dac\ Statul [i suveranul probeaz\ prinfapte c\ s`nt „buni cre[tini“, Biserica sepoate „apropia“ de ei [i revars\ asupralor „binecuv`ntarea sa divin\“. Putereatemporal\ este perceput\ ca o reprezen-tare a voin]ei divine, alegerea conduc\-torului `nscriindu-se `ntr-o logic\ extra-mundan\. Atent la nuan]e, Bulgakov maispune c\ ac]iunea de contestare a pute-rii temporale de c\tre cea spiritual\, pre-cum [i „suprema]ia“ uneia fa]\ de cealal-t\ nu se pot concepe teologic [i canonic.

~n practic\ `ns\, s-a g\sit mereu ocale de acces a preo]ilor la ac]iunea po-litic\ individual\. Atunci c`nd a fost vor-ba s\ se „aleag\ conduc\torul“, dup\ cumspune Bulgakov, op]iunea personal\ apreotului s-a g\sit adesea `n contradic]iecu a Sf`ntului Sinod [i a „strategiilor“acestuia de a da un r\spuns articulat `nrela]ia cu puterea din epoc\. De altfel,

subiectul implic\rii/neimplic\rii cleru-lui `n politic\ revine cu regularitate `ndezbaterea public\ de-a lungul `ntregiiperioade interbelice, consecin]a direct\a ambiguit\]ii intrinsece a raporturilor`ntre Biseric\ [i Stat, dar [i a importan]eireale pe care o avea Biserica `n socie-tatea anilor ‘30. ~n fine, adeziunea unuipreot la un partid politic constituie ungest individual sau implic\ ansamblulBisericii Ortodoxe? ~ntrebare dificil\, lacare Bulgakov furnizeaz\ o parte dinr\spuns: „Nu exist\ leg\tur\ imuabil\`ntre Ortodoxie [i un sistem de guver-nare; ortodoc[ii pot avea diverse opinii[i diverse simpatii politice, `n func]ie decon[tiin]a cet\]eneasc\ [i inteligen]a a-cestora“. Ce-i drept, teologul rus facereferin]\ la marea mas\ a credincio[ilor[i nu `n mod special la cler. O `ntrebarece revine obsesiv chiar ast\zi, odat\ cuparticiparea preo]ilor la alegerile locale...

Interpret\rile „sociologice“ ale anga-jamentului politic al preo]ilor s`nt ade-sea absente din studiile importante de-dicate perioadei interbelice. Statutul depreot ortodox, contrar propagandei ofi-ciale, nu a fost niciodat\ suficient de „va-lorizant“ pe plan social, mai ales `n regiu-nile s\race ale României Mari. Mediul `ncontinu\ schimbare din acea perioad\ [imodernizarea tardiv\ au impus a-daptarea preo]ilor la noile condi]ii. Po-litica reprezenta singurul mijloc de as-censiune social\ la dispozi]ia lor, cu at`tmai mult cu c`t „ei (preo]ii) puteau in-fluen]a decisiv masa aceasta amorf\, ]\-ranii chema]i s\ voteze neav`nd nici ceamai mic\ educa]ie politic\“, dup\ cumscrie f\r\ menajamente polemicul PetrePandrea `n Jurnal. Orientarea politic\ apartidului conta mai pu]in (mul]i preo]ide ]ar\ f\c`nd politic\ liberal\, de exem-plu), avantajele ce puteau fi ob]inute fi-ind mult mai importante.

Preo]ii, extrem dereceptivi la Garda de Fier

Seminariile teologice se `nmul]esc con-siderabil dup\ r\zboi, astfel `nc`t num\-rul absolven]ilor a crescut mult peste nu-m\rul necesar pentru parohiile vacante,mai ales pentru cele din mediul urban,cele mai dorite. Ner\bdarea genera]io-nal\ era din ce `n ce mai prezent\. Totace[ti preo]i tineri erau extrem de recep-tivi fa]\ de mesajul politic al forma]iu-nilor politice care promiteau remediereaprin for]\ a acestei st\ri de fapt, `n spe-cial Garda de Fier. Un exemplu: discursulpronun]at de Patriarhul Miron Cristeadup\ asasinarea lui I.G. Duca `n 1933con]ine nenum\rate referin]e la stareade excludere profesional\ a tinerilor [i

CARTEA

Mirel B\nic\

Mirel B\nic\ este doctor `n Litere al Universit\]ii din Geneva,cu specializarea studii europene (2004). ~n 2005 a fostasistent de cercetare la Catedra de istorie comparat\ amemoriei, Universitatea Laval, Canada, iar `n 2005-2006,cadru didactic asociat la Facultatea de {tiin]e Politice a {coliiNa]ionale de Studii Politice [i Administrative, Bucure[ti, [iUniversitatea Bucure[ti. Din septembrie 2006 este cercet\torasociat la EHESS (Ecole des Hautes Etudes en SciencesSociales), Paris.

Biserica Ortodox\ Român\, stat [i societate `n anii ’30

Colec]ia „Document“, Editura Polirom, 2007Prefa]\ de Marius Turda

Aplicarea noilor teorii occidentale despre mi[c\rile dedreapta `n analiza raportului Bisericii Ortodoxe Române cuMi[carea Legionar\ ofer\ o mai bun\ `n]elegere a unuisubiect controversat, prin discutarea unor chestiuni precumparticiparea clerului la via]a politic\, eugenismul `n România,caracterul religios al Mi[c\rii Legionare [i proiectele dereorganizare a Bisericii Ortodoxe Române. Tratareacomparatist\ pornind de la documentele vremii – raportareala rela]iile dintre fascismul italian [i Biserica Catolic\ saunazismul german [i Bisericile protestante – face din acestvolum o abordare inedit\ a unor teme insuficient cercetate`n România.

Cuprins: Presa religioas\ interbelic\ • Biserica Ortodox\Român\: o aspira]ie geopolitic\? • Mizele dezbaterii privindeugenia `n România • ~mpotriva sau pentru implicarea `npolitic\ a clerului? • Religie politic\ [i religie tradi]ional\:cazul Ortodoxiei • Reorganizarea Bisericii Ortodoxe Române,un proiect neterminat

AUTORUL

Memoriaanilor ’30Orice `ncercare de a abordasubiectul rela]iei dintreBiseric\ [i politic\ `n anii ‘30din România risc\ `nc\ s\ setransforme rapid `npolemic\. Spun „`nc\“g`ndindu-m\ la distan]ascurs\ de la evenimentelepropriu-zise, dar [i la ceiaproape 20 de ani de dup\‘89, perioad\ `n care s-aputut scrie liber asuprasubiectului.

~n lucrarea sa devenit\ unclasic al [tiin]elor sociale, LaMémoire, l’histoire, l’oubli,Paris, 2000, Paul Ricoeuravanseaz\ `nc\ de la`nceputul studiului ideea c\o memorie manipulat\,controversat\ sautraumatizant\ constituieuna dintre principalelecauze ale fragiliz\riiidentit\]ii unei na]iuni. Or,memoria anilor ‘30 dinRomânia reprezint\ oexcelent\ ilustrare a tezeimarelui istoric francez.Memoria acelor ani [i aepisoadelor dramatice`nt`mplate atunci continu\s\ ridice `ntreb\rimemoriale delicate, s\ deana[tere la suspiciuni [inesiguran]\, fragiliz`ndu-netrecutul recent.


„Dac\ dorim s\ `n]elegem ceea ce este fascinant [i, `n acela[itimp, detestabil `n trecutul nostru recent, trebuie s\recunoa[tem mai `nt`i de toate [i s\ accept\m toate contrasteleistoriei noastre culturale [i religioase.“

MIREL B|NIC|~N EPILOG


7 «

edi]ie special\

repetate `ndemnuri la „ascultare“ `nain-te ca ace[tia s\ aib\ acces la o pozi]ie do-minant\ `n societate.

Exemplele de acest gen s`nt nenum\-rate; din p\cate, lipsesc `nc\ cercet\rilereferitoare la mobilitatea social\ verti-cal\ a anilor ’30 din România, `n]eleas\`n sensul dat de Karl Mannheim `n Ide-ologie [i utopie, [i anume o mi[care ten-sionat\ `ntre diferite straturi sociale, fa-voriz`nd ascensiunea individual\. Ele arduce la o `n]elegere mai profund\ a me-canismelor adeziunii.

Angajamentul politic alpreo]ilor din anii ’30continu\ s\ b`ntuiespiritele

Angajamentul politic al clerului, mai a-les `n r`ndurile G\rzii de Fier (care impu-ne un comportament extrem fa]\ de pu-terea politic\, `n opozi]ie cu imagineapublic\ a preotului), nu r\m`ne neob-servat. ~n a doua jum\tate a anilor ’30 seface sim]it un curent de opinie ce se pro-nun]\ `mpotriva oric\rui angajamentpolitic al slujitorilor altarului. Numero[is`nt cei care ]in s\ reaminteasc\ publicfaptul c\ preo]ia este o meserie bazat\pe voca]ie, incompatibil\ cu activitateapolitic\. Politica aduce deservicii nu nu-mai unor cariere individuale, ci `ntregu-lui „corp“ al Bisericii `n ansamblu, com-plexului s\u mecanism teologic [i insti-tu]ional.

Odat\ cu trecerea timpului, ne pu-tem da seama mai bine de consecin]ele

pe care le-a avut implicarea `n politic\ aclerului ortodox `n perioada interbelic\.Facem referin]\ mai ales la impresia di-fuz\ care exist\ `n acest moment `n r`n-durile istoricilor fascismului europeanc\ aceast\ Biseric\ a sus]inut `n mod ta-cit Mi[carea legionar\, `ntemeiat\ at`t peasem\n\rile posibile care se pot face `n-tre simbolismul politic legionar [i for-mele de expresie exterioar\ ale Ortodo-xiei, c`t [i pe manifestarea extrem de vi-zibil\ a unor preo]i `n momentele-cheiedin existen]a Mi[c\rii. O fals\ impresiecare va fi greu de demontat `n viitor, darcare va cauza multe „nepl\ceri“ (cu ghi-limele) istoriei [i memoriei anilor ’30.

Cobor`nd pe scara timpului, tenta]iapoliticii `n r`ndurile clerului a sl\bit [i„instrumentalizat“ Biserica `n timpul gu-vern\rii Ion Antonescu. Ea a permis maiapoi „v`n\toarea de vr\jitoare“, urmat\de [antajarea preo]ilor, practicat\ de au-torit\]ile comuniste `n anii de `nceput airegimului. Ne limit\m doar la ce cunoa[-tem `n mod direct: m\rturie stau nume-le de preo]i care f\ceau publicistic\ poli-tic\ (nu neap\rat legionar\) subliniatecu albastru gros din ziarele interbelice,`n vederea identific\rii [i urm\ririi lor –iat\ ce poate fi v\zut de cei care au cu-riozitatea s\ arunce o privire `n arhive.~ntre istorie [i memorie, angajamentul po-litic al preo]ilor `n anii ’30 ([i implicit alBisericii Ortodoxe Române) continu\ s\b`ntuie spiritele [i s\ alimenteze suspiciu-nile. Iar un travail de mémoire (muncamemoriei, munca cu memoria) sistema-tic [i eficient `nc\ se las\ a[teptat.

DOCUMENT

EpilogMirel B\nic\

Au ttrecut 116 aani dde lla ppr\bu[irea ccomunismului [[iromânii `̀nc\ mmai ccaut\ mmodalitatea dde aa sse „„reconcilia“cu aanii ’’30, aaceast\ pperioad\ ssingular\ ddin iistoria llor ccon-temporan\. CCercet\torii rromâni [[i sstr\ini iinteresa]i ddesubiect ss`nt ddiviza]i `̀n cceea cce pprive[te ccalea dde uurmat.~ntre „decep]ia“ care a `nso]it demitizarea acestei pe-rioade (prin punerea `n eviden]\ a angajamentului politicde tinere]e a unui Mircea Eliade sau Emil Cioran,decep]ie `mp\rt\[it\ mai ales de o `ntreag\ genera]ie detineri cercet\tori forma]i la `nceputul anilor ’90) [i nouarescriere a istoriei `n numele unei c\ut\ri obsesive aadev\rului, drumul care mai r\m`ne de parcurs este `nc\foarte lung [i dificil. Necesarul travail de mémoire, plasat`ntre istorie [i memorie, singurul care permite normali-zarea rela]iilor cu aceast\ perioad\, ia forme dintre celemai diverse, cum ar fi site-urile care amestec\ de-a valmaimagini [i c`ntece legionare, unde Corneliu Zelea Co-dreanu este reprezentat ca „sf`nt martir“.

Autorii unor comentarii postate pe diverse liste de dis-cu]ii [i chat-uri, ce se declar\ „ortodoxe“, vitupereaz\ in-sulte grele [i amenin]\ri la adresa „du[manilor adev\ru-lui“. F\r\ `ndoial\, democra]ia internetului este `nc\ de-parte de a-[i fi epuizat resursele. ~n fine, nu trebuie uitatnici faptul c\ centrul Bucure[tiului este invadat periodicde afi[e ale unor grup\ri ce se revendic\ de la Garda deFier, `ndemn`nd la „`ns\n\to[irea moral\“ a na]iunii [i re-

vigorarea sa spiritual\ – iar lista exemplelor posibile estefoarte lung\.

Arogan]i sau supu[i, diviza]i ori grupa]i `n jurul unorconvingeri sau idei, timizi sau, din contr\, excesivi `n ar-gumenta]ie, cei care s-au ocupat p`n\ acum de istoriapolitic\, religioas\ [i intelectual\ a aniilor ’30 din Româ-nia au parcurs un c`mp foarte larg de interpret\ri, dar aufost furnizate prea pu]ine r\spunsuri definitive. ~n plus,„scandalurile“ `n serie de p`n\ acum au avut ca rezultat osensibilizare extrem\ a opiniei publice „cultivate“ fa]\ deacest tip de subiect.

Ca [i alte na]iuni europene care au cunoscut expe-rien]e asem\n\toare, dac\ dorim s\ `n]elegem ceea ceeste fascinant [i, `n acela[i timp, detestabil `n trecutulnostru recent, trebuie s\ recunoa[tem mai `nt`i de toate[i s\ accept\m toate contrastele istoriei noastre culturale[i religioase.

Chiar [i pe cele mai problematice, ce par la primavedere ireconciliabile din cauza `nc\rc\turii lor afective [iemo]ionale. Doar astfel cercetarea poate s\ avanseze,doar astfel se poate accede la o con[tiin]\ lini[tit\ a tim-pului prezent, fondat\ pe sentimentul at`t de special, darbenefic al „lucidit\]ii istorice“. Drumul care mai r\m`nede parcurs `nainte de ajunge acolo este `nc\ lung [i difi-cil, dar nu imposibil. Felul `n care societatea [i, `n sub-sidiar, Biserica Ortodox\ Român\ vor face fa]\provoc\rilor viitorului depinde ([i) de acest exerci]iu deluciditate.

Bucure[ti, mai 2006


CRISTINAANISESCU

» 8

edi]ie special\


„De la bun `nceput am con[tientizat faptul c\ m\ aflam `ntr-oipostaz\ dificil\ – cea de a reface un traseu de via]\, de arecompune din fragmente tip document istoria uneipersonalit\]i at`t de complexe.“


CARTEA

Nicolae M\rgineanu – Un psiholog `n temni]elecomuniste

Colec]ia „Document“, Editura Polirom, 2006, edi]ie `ngrijit\ de Cristina Anisescu. Prefa]\ de Adrian Neculau.

Profesorul Nicolae M\rgineanu a fost unul dintre reprezentan]ii importan]iai [colii române[ti de psihologie `n perioada interbelic\ [i de dup\ r\zboi,`n pofida celor 16 ani de deten]ie comunist\. S`nt prezentate activitatea sa`n cadrul asocia]iilor „Amicii Americii“ [i Româno-American\ din Ardeal `nperioada 1945-1947, declara]ii [i interogatorii semnate de el `n timpulanchetelor din beciurile Siguran]ei, ulterior ale Securit\]ii, [i procesul MariiFinan]e (27 octombrie – 2 noiembrie 1948), `n urma c\ruia a fostcondamnat la 25 de ani de munc\ silnic\. De asemenea, volumul cuprindeo biografie a fratelui s\u, Petru, ucis de Securitate, m\rturii [i documentedin arhiva CNSAS privind consecin]ele condamn\rii politice [i metodelerepresive utilizate de Securitate asupra so]iei [i copiilor lui NicolaeM\rgineanu. S`nt documente cutremur\toare, menite s\ completezeinforma]iile despre modul cum un regim cu porniri criminale a ac]ionat`mpotriva acelor intelectuali care au refuzat s\ colaboreze cu reprezentan]iis\i.

Cuprins: Nicolae M\rgineanu, un model de performan]\ profesional\ [iuman\ • Nicolae M\rgineanu [i psihologia suferin]ei `n temni]elecomuniste. Textele deten]iei • Din documentele rezisten]ei anticomuniste.Petru [i Eugen M\rgineanu • Al doilea cerc al suferin]ei. Familiaprofesorului M\rgineanu: metamorfozele supravie]uirii • Documente-facsimil [i fotografii.

Cristina Anisescu

Este de forma]ie psiholog [i activeaz\ ca cercet\tor `n cadrul CNSAS. E coautoare la cartea Partiturile securit\]ii (`n colaborare cu Silviu Moldovan[i Mirela Matieu), Editura Nemira, 2007, [i a `ngrijit edi]ia c\r]ii NicolaeM\rgineanu – Un psiholog `n temni]ele comuniste, Ediura Polirom, 2006.

„Dar o dat\ [i o dat\ se va face, poate,[i un proces drept `mpotriva acelora care

ne-au f\cut nou\ un proces at`t de ne-drept.“ (Nicolae M\rgineanu)

Cristina Anisescu, Consiliul Na]ional pentru

Studierea Arhivelor Securit\]ii,psiholog

NNuu aa[[ ffii ppuuttuutt dduuccee llaa bbuunn ssff`̀rr[[iitt uunn aasstt-ffeell ddee ddeemmeerrss ff\\rr\\ sspprriijjiinnuull [[ii `̀nnccuurraa-jj\\rriillee bbiinneeff\\cc\\ttooaarree aallee ddooaammnneeii DDaanniieellaa}}\\rraannuu-MM\\rrggiinneeaannuu,, aallee rreeggiizzoorruulluuii NNii-ccoollaaee MM\\rrggiinneeaannuu [[ii aallee ddoommnnuulluuii aaccaa-ddeemmiicciiaann CCoorrnneell }}\\rraannuu,, cceeii ccaarree mmii-aauuffoosstt aall\\ttuurrii ppee ttooaatt\\ dduurraattaa aacceessttuuii pprroo-iieecctt.. {{ii nniiccii ff\\rr\\ lleeccttuurraa cc\\rr]]iilloorr [[ii ssttuuddii-iilloorr pprrooffeessoorruulluuii MM\\rrggiinneeaannuu ddeesspprree CCoonn-ddii]]iiaa uummaann\\,, SSuubb sseemmnnuull oommeenniieeii,, PPssii-hhoollooggiiaa aadd`̀nnccuurriilloorr ssaauu `̀nn\\ll]]iimmiilloorr,, PPssii-hhoollooggiiaa ppeerrssooaanneeii,, PPssiihhoollooggiiee [[ii lliitteerraa-ttuurr\\ ssaauu PPssiihhoollooggiiee llooggiicc\\ [[ii mmaatteemmaattiicc\\,,iiaarr lliissttaa lluuccrr\\rriilloorr aarr ppuutteeaa lleessnnee ss\\ ccoonn-ttiinnuuee..

De la bun `nceput am con[tientizatfaptul c\ m\ aflam `ntr-o ipostaz\ difi-cil\ – cea de a reface un traseu de via]\,de a recompune din fragmente tip do-cument istoria unei personalit\]i at`t decomplexe. Pe parcursul cercet\rii am des-coperit c\ nu pot asigura coeren]\ omi-]`nd istoria familiei [i comunit\]ii arde-lene [i m\rturiile supravie]uirii – cu a-ceast\ motiva]ie am inclus capitole largidedicate lui Petru M\rgineanu, fratele pro-fesorului, ucis de Securitate [i celui de al

doilea cer al suferin]ei – persoanele celemai dragi profesorului M\rgineanu.

Despre „lucrul“ cudocumentele Securit\]ii

Documentele `ntocmite de Securitate `n-corporeaz\ perioada represiunii comunis-te, ele nefiind altceva dec`t emana]iilegrupului dominant, p\strate `n „casa defier“, cu scopul de a `nt\ri [i reformulaaxa controlului asupra `ntregii societ\]iromâne[ti. Prin intermediul lor s-au le-gitimat ac]iunile acestui grup reprezen-tat de: nomenclaturi[tii partidului comu-nist, ofi]erii Securit\]ii [i mili]ienii, an-chetatorii [i procurorii, la care se al\tur\informatorii, consfin]ind ideologic regi-strul totalitar [i ata[amentul fa]\ de a-cesta. ~n mod concret, ne referim la cor-pusul documentelor de tipul: rapoartede analiz\, planuri de m\suri, planuride filaj, de introducere [i de valorificarea m\surilor de tehnic\ operativ\, notede analiz\-sintez\ privind ac]iunile ope-rative ale aparatului de Securitate, ra-poartele de recrutare, de instruire [i diri-jare a informatorilor, notele de verificarela domiciliu, rapoartele de anchet\ [i deinterogatoriu, referatele `naintate instan-]elor judiciare `n vederea condamn\riipersoanelor etc.

Prin intermediul acestor documentes-au pus `n aplicare mecanismele pute-rii, concentrate `n „bra]ul“ partiduluicomunist, asigur`ndu-se distribu]ia lorcontrolat\ la nivelul institu]iilor poli]ie-ne[ti [i administrative ale statului, cu

scopul „lichid\rii“, „supravegherii“ [i pe-depsirii „du[manului de clas\“.

~n aceste circumstan]e, am luat `n con-siderare opinia istoricului Bloch `n de-finirea obiectului istoriei: s`ntem tenta]is\ afirm\m c\ „acesta nu este trecutul,nu este timpul, s`nt «oamenii `n timp»“,iar cel care investigheaz\ evenimente,fapte, structuri institu]ionale are misiu-nea de a „lupta cu documentul“, exami-n`ndu-i nu numai sursele, con]inutul,semnifica]ia, ci [i misiunea de a decantaadev\rul de fals.

A[adar, corpusul documentelor pu-blicate `n aceast\ lucrare, ca oricescriere, va r\m`ne „deschis oricui [tie s\citeasc\: el nu are un destinatar desem-nat“ (Paul Ricoeur), iar m\rturiile pecare le con]ine s`nt „desprinse“ de cre-atorul lui, f\c`nd posibil\ interogarea [iprocesarea lui `n limitele timpului/con-textului istoric `n care a fost scris, astfel`nc`t autorul textului s\ mai aib\ „posi-bilitatea s\ vorbeasc\“, iar noi s\-l`n]elegem.

Remembering – NicolaeM\rgineanu

Nu to]i oamenii au de la natur\ voca]ia`n\l]imilor [i profunzimilor `n]elegeriilucrurilor, `ns\, atunci c`nd `nt`lnim oastfel de personalitate, putem `ndr\zni amai crede `n pledoaria lui Socrate pen-tru Bine, Adev\r [i Frumos.

Cu acest deziderat mi-am propus s\re-evoc personalitatea profesorului Ni-colae M\rgineanu, cel care avea s\ de-vin\ „...psihologul cu cea mai complet\preg\tire pe plan interna]ional“ [i care areu[it, `n opinia renumitului profesorG.W. Allport, s\ devin\, la mai pu]in de30 de ani, „ambasadorul psihologiei eu-ropene `n S.U.A.“. Pentru cei care l-aucunoscut, argumentele ar putea p\reade prisos. Pentru cei care mai cred `nPaidea, `n continuum [i completitudine`n cadrul procesului de formare [i ma-turizare [tiin]ific\, r`ndurile de mai josvor purta semnifica]ii ale acestui sens.

Rememberance...despre „NicolaeM\rgineanu – Un psiholog`n temni]ele comuniste“Inten]ia de a reg\si urmele pa[ilor pierdu]i, de a reface [i de a`ntregi biografia profesorului M\rgineanu a devenit posibil\ pornindde la ultima sa lucrare, o fascinant\ [i cutremur\toare autobiografie –Amfiteatre [i `nchisori. M\rturii asupra unui veac zbuciumat –, „om\rturisire despre sine `nsu[i“. Am luat act de concrete]ea acestor„urme“ `n miile de pagini ale dosarelor aflate `n arhiva CNSAS, ceeace a [i f\cut posibil\ apari]ia acestei c\r]i, Nicolae M\rgineanu – Unpsiholog `n temni]ele comuniste.

» „Nicolae M\rgineanu nu a fost doar psiholog [i pro-fesor, ci un Om al Cet\]ii, deloc indiferent la ceeace se `nt`mpla dup\ instalarea regimului comunist.{i `n consens cu principiile lui c\l\uzitoare, arespins orice form\ de teroare [i totalitarism, devenind un «pericol» pentru noua form\ de gu-vernare.“


...cel care avea s\ devin\ „...psihologul cu cea mai complet\preg\tire pe plan interna]ional“ [i care a reu[it, `n opiniarenumitului profesor G.W. Allport, s\ devin\, la mai pu]in de 30de ani, „ambasadorul psihologiei europene `n S.U.A.“.

NICOLAEM|RGINEANU...


9 «

edi]ie special\

Nicolae M\rgineanu nu a fost doarpsiholog [i profesor, ci un Om al Cet\-]ii, deloc indiferent la ceea ce se `nt`m-pla dup\ instalarea regimului comunist.{i `n consens cu principiile lui c\l\uzi-toare, a respins orice form\ de teroare [itotalitarism, devenind un „pericol“ pen-tru noua form\ de guvernare. Acest lu-cru, nu numai pentru rolul activ pe care`l avea `n consolidarea rela]iilor cultura-le [i [tiin]ifice cu America, Fran]a, Ma-rea Britanie [i Germania, pentru activita-tea `n cadrul Societ\]ii „Amicii Americii“sau pentru cea desf\[urat\ `n sferarela]iilor diplomatice cu scopul retroce-d\rii integrale a Transilvaniei sau `n celde numire a lui Mihail Ralea `n func]iade ministru la Washington.

F\r\ s\-[i fi dorit sau s\ fi r`vnit vreoclip\, N. M\rgineanu semna `n acestecondi]ii o fil\ deosebit de important\din istoria româneasc\. A mai semnat`nc\ alte c`teva mii de pagini de declara-]ii `n `nchisorile comuniste (de la Aiud,Jilava, Gherla, Pite[ti, Dej [i Cluj), `ncondi]ii de represiune extrem\, pentrufapte inventate de autorit\]ile comu-niste sau de Securitate. {i acestea pot ficonsiderate file de istorie, de data aceas-ta ale suferin]ei generate [i `nf\ptuite deun regim totalitar.

Pe 14 aprilie 1948, destinul lui a fostumbrit, ca de altfel al `ntregii familii. Dinacel moment, cariera profesional\ [i via-]a personal\ au suferit modific\ri majore,ca mai apoi, 16 ani de absen]\ complet\din via]a public\ petrecu]i `n deten]ie `n`nchisorile comuniste. 16 ani `n cele maicumplite [i umilitoare condi]ii umane,16 ani de tortur\ fizic\ [i psihic\, defrig, foame [i boal\ pentru o vin\ ima-ginat\ [i alimentat\ chiar de colegii luide catedr\.

„Experimentul“ deten]iei a fost luatca o lec]ie veritabil\ de rezisten]\ [i deangajare `n `n]elegerea naturii umane `nsitua]ii limit\.

Lec]ie de supravie]uire

14 ani mai t`rziu dup\ ie[irea dintemni]\, profesorul M\rgineanu `mp\r-t\[e[te lumii formula supravie]uirii: „curaiul `n inim\, deoarece con[tiin]a neera curat\... prin „La paix des profon-deurs care-]i l\sa intact\ identitatea cupropria-]i con[tiin]\“. Acesta a fost „a-vantajul, marele avantaj al intelectualu-lui, ajuns la `nchisoare..., bog\]ia vie]iisale, care-l f\cea s\-[i ajung\ sie[i [i s\nu se simt\ singur oriunde s-ar fi afla“.

Alexandru C\linescu, 17 noiembrie 2006, „Ziarul de Ia[i“:

„Extraordinare, adeseahalucinante s`nt documentelereproduse `n volum“„Acest savant ce p\rea croit pentru o briliant\ carier\ interna]ional\ [i care,printre altele, a `nfiin]at `n România primele laboratoare de psihologie `nmari uzine, a cunoscut `n `nchisorile comuniste umilin]e, tortur\, foame,boli etc. A supravie]uit `n chip miraculos, a[a cum au supravie]uit altevictime ale unui regim ce `[i propusese, de fapt, s\ le extermine. N.M\rgineanu e, `ntr-un fel, un caz emblematic pentru proiectul pe carecomuni[tii `l doreau pus `n practic\, [i anume exterminarea elitelor(intelectuale, politice etc). La eliberare, `n 1964, profesorul mai tr\ie[te oumilin]\, dovad\ c\ sistemul comunist era consecvent: `n ajunul ie[irii din`nchisoare, de[i se [tia c\ va pleca, i se pun lan]uri la picioare, din simpla(simpla?) bucurie sadic\ de a-l umili pentru ultima oar\. Extraordinare,adesea halucinante s`nt documentele reproduse `n volum. Vedem cummecanismul, odat\ pus `n mi[care, func]ioneaz\ implacabil: parodie deproces, oameni ai muncii din ]ar\ cer, `n «Sc`nteia», ca «tr\d\torii» s\ fiecondamna]i la moarte, [i nu oricum, ci `n chinuri groaznice, declara]iile luiM\rgineanu [i ale celorlal]i `ncep s\ fie scrise `ntr-o limb\ de lemn tot maiopac\ [i mai `n]epenit\, c\l\ii pun st\p`nire pe victime, fac totul pentru a le`njosi [i a le dezumaniza. Cartea aceasta este impecabil `ngrijit\ de CristinaAnisescu, cercet\toare la CNSAS. Comentarii pertinente, note l\muritoarede o mare utilitate, prezentare irepro[abil\ a documentelor (de o bog\]ieimpresionant\) – iat\ c`teva din reu[itele acestei edi]ii datorate unei tinerecercet\toare care, `n plus, este de forma]ie... psiholog.“

Ruxandra Cesereanu, 17 octombrie 2006, „22“:

„M\rturia sa este una despre infern“„Volumul masiv (de aproape 500 de pagini) cuprinde nu doar documenterevelatorii din perioada antonescian\ [i mai ales din cea comunist\, ci [i omonografie sintetizat\ a `ntregii familii M\rgineanu, cu to]i cei persecuta]iori chiar uci[i de Securitate (a se vedea, de pild\, cazul lui PetreM\rgineanu, fratele profesorului). Tr\itor timp de 16 ani de deten]ie `ncomunism, cunosc`nd direct tortura [i umilin]ele practicate `n temni]elecomuniste, psihologul Nicolae M\rgineanu (anchetat dur [i maltratatpentru a fi fost, `n fic]iunea croit\ de Securitate, «agent al serviciuluiamerican de spionaj», `ntruc`t fusese bursier al Funda]iei Rockefeller, [icondamnat `n a[a-numitul lot al Marii Finan]e) a dat probabil cea mai fin\analiz\ tehnic\ de aceast\ natur\ asupra bestialit\]ii din deten]ie, dar [iasupra strategiilor de rezisten]\ manifestate de c\tre victime. De[i m\rturiasa este una despre infern, acesta a putut fi dep\[it prin variate [i nuanta]esolu]ii de supravie]uire moral\ [i intelectual\. De aici prestan]a [iexemplaritatea testimoniului prilejuit de autor. Cartea-document axat\ pearhiva CNSAS privitoare la profesorul Nicolae M\rgineanu este remarcabil\[i d\ seama pe `ndelete de mecanismele fizice [i psihice ale aparatului derepresiune din România comunist\, a[a cum func]ionau acestea: caterorism intern, planificat de stat.“

ECOURI ~N PRES|

Nicolae M\rgineanu [i tat\l s\u în Parcul Central din Cluj, în 1968Urm\ri]i `n paginile 10-11 sec]iunea DOCUMENT a acestui subiect

Lec]ie pentru prezent [i viitorDepth and Height Psychology, ultima lucrare a profesorului M\rgineanu,propune o reconciliere cu trecutul traumatizant al celor 16 ani de deten]iepolitic\, l\s`nd un mesaj mai mult dec`t explicit [i c\l\uzitor pentru viitoarelegenera]ii de psihologi:

» „Ca unul care a participat la lupt\ [i sacrificii `n numele principiilor c\l\uzitoareale umanit\]ii, `n timpul celor 16 ani de `nchisoare, m\ simt obligat moral s\aduc mesajul lor `naintea con[tiin]ei lumii. Acest mesaj este c\ nici un sacrificiuuman nu este prea mare pentru triumful principiilor c\l\uzitoare, care i-auf\cut pe oameni fiin]e umane [i continu\ s\ `mbun\t\]easc\ natura lor uman\social\ [i cultural\“.

Memoriul profesorului Nicolae M\rgineanu din Penitenciarul Pite[ti, 19 martie 1956(ACNSAS, fond Penal, dosar 335, vol. 61, f. 170)

„C\utau s\ te `nsp\im`nte pentru a-]i t\ia orice speran]\ [i-apoiveneau dintr-odat\ cu o idee care putea s\-]i redea totul `napoi,dac\ le d\deai satisfac]ia unei declara]ii care s\-i limpezeasc\.“

GEORGELALESCU

» 10

edi]ie special\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 190 » 2 – 8 august 2008 www.supliment.polirom.ro

C`nd am intrat `n celul\, am fost `n-t`mpinat de 3 de]inu]i ̀ mbr\ca]i ̀ n zeghe.

Cel care m-a `nt`mpinat cu o c\ldur\,cu prietenie [i pu]in\ sfial\ care s\-midea `ncredere a fost profesorul NicolaeM\rgineanu. Acesta a fost norocul meu...D`nd peste dl prof. M\rgineanu, ̀ ncet, ̀ n-cet, acesta mi-a ar\tat care s`nt metodele pecare le `ntrebuin]au ace[ti anchetatori,oameni foarte abili, de altfel, dar pro[ti,pro[ti, `n felul lor, dar abili `n r\utatealor. Ei c\utau s\ te `nsp\im`nte pentrua-]i t\ia orice speran]\ [i-apoi veneaudintr-odat\ cu o idee care putea s\-]i re-dea totul `napoi, dac\ le d\deai satisfac-]ia unei declara]ii care s\-i limpezeasc\.

Dl profesor M\rgineanu s-a ar\tat a fia[a cum `i era meseria, un bun psiholog.{i-a dat seama de starea `n care m\ aflu –eram sfios, speriat –, m-a luat u[or deo-parte, pe dup\ umeri, [i mi-a spus. A`nceput s\ fac\ o `ntreag\ [coal\ cu mi-ne, o pedagogie a felului `n care trebuies\ te por]i ca s\ po]i s\ supravie]uie[ti.

C`nd mi-a spus c\ are trei ani de `n-chisoare, am r\mas pur [i simplu stupe-fiat, nu-mi venea s\ cred c\ un om poa-te s\ reziste at`t de mult, trei ani de `n-chisoare, `n beciurile acelea care m\ `n-sp\im`ntaser\ prin coridoarele pe undetrecusem, cu ochelari, cu `mbr`nceli, cububuieli.

M-am uitat la d`nsul. ~ntr-adev\r eragalben, pu]in tras la fa]\, `ns\ z`mbitor,nu avea o min\ de om `nsp\im`ntat.

{i ce-mi spunea: „M\i, omule, nu tesperia, ei asta [i `ncearc\, s\ te sperii cas\ poat\ s\ te manipuleze a[a cum vor.Important este s\-]i p\strezi cump\tul,s\ nu crezi `n amenin]\rile lor. Ei nu vors\ te omoare, s\ te `mpu[te, pentru c\vor s\ afle de la tine tot ceea ce-i intere-seaz\, `nc`t, atunci c`nd `[i pun pistolulpe mas\, c`nd `]i vor spune «te `mpu[c,banditule, dac\ nu spui ceea ce doresceu!», s\ nu te sperii, c\ nu te `mpu[c\, ofac numai ca s\ te sperie [...]“.

Mi-a spus c\ m\ vor `mbia cu fel defel de lucruri de care m\ vor lipsi `na-inte, spre exemplu, m\ vor `nfometa do-u\-trei zile `nainte, nu-mi vor da s\ beau[i-apoi, el va sorbi foarte tacticos, de pebirou, un pahar cu ap\ mineral\, un pa-har cu vin... [i asta doar ca s\ te `mbie...

Dl profesor M\rgineanu `mi spuneaexact ceea ce trebuie s\ le spun [i cumtrebuie s\ m\ comport, adic\: s\ nu m\sperii; s\ r\spund scurt; s\ nu vorbescmai mult dec`t s`nt `ntrebat; s\ spun `n-totdeauna lucrurile pe jum\tate, ca s\pot s\ fiu tras de limb\; s\ nu m\ opuncu `nd`rjire, ci s\ m\ las ca dus de an-chetator `n cursa pe care mi-o `ntinde,iar eu, `ns\, s\-mi p\strez integritatea [i,`n acela[i timp, secretele pe care trebuies\ le p\strez.

M-a `nv\]at [i felul `n care s\ m\ com-port, s\ nu implic pe nimeni `n treburileastea, nu numai din punct de vederemoral, ceea ce `nsemna mult [i din punctde vedere practic, pentru c\ de-abia a[-teptau ca ei s\ fac\ din aceast\ anchet\un caz c`t mai amplu, s\ implice c`t maimulte persoane, prin care s\ poat\, `nfelul acesta, s\ arate c\ au descoperit ore]ea `nsp\im`nt\toare, care amenin]\ re-gimul [i-n felul acesta ei au reu[it s\ odescopere. [...] {i-n felul acesta nu m-asurprins nimic. Eram deja preg\tit ded`nsul. [...]

Mi-a mai spus c\ s`nt pus s\ num\rzece trepte, `n fond erau dou\sprezece,dar special m\ puneau s\ num\r zece,ca pe drum, c`nd ajung la zece, s\ numai `ntind piciorul pe scar\, ci s\ calcplat [i-n felul acesta s\ cad jos [i de aco-lo s\ m\ ridic [i s\ m\ dea cu capul depere]i: „dobitocule, nici nu [tii s\ nu-meri!“. Ori lucrul acesta era f\cut pen-tru ca s\ preg\teasc\ ancheta care urma,s\ te duci acolo `nsp\im`ntat deja [i s\fii preg\tit pentru ancheta care urmea-z\. [...]

N-am stat prea mult de vorb\ cud`nsul, pentru c\, pur [i simplu, ocoleasubiectele dureroase, subiectele care pri-veau familia, nu vorbea prea mult, am`n]eles c\ are unul sau doi copii, dar n-avrut s\ spun\ nimic, ca s\ nu trezeasc\`n noi sensibilit\]i dureroase.

Ne povestea de anii de studii de laHarvard, c\ se ocupa de psihologia mun-cii la Re[i]a [...]. F\cea, pur [i simplu,cursuri de psihologie cu noi, at`t c`t re-u[eam.

~n mare vorbea foarte mult cu undomn, care de asemenea a murit la ov`rst\ venerabil\, la 90 de ani, domnulcolonel Traian Borcescu, care a fost [efulServiciului de Informa]ii al Armatei [...].

D`nsul era un fel de m\mic\ a noa-str\. Ne `ncuraja c`nd eram lua]i noap-tea la anchet\ [i era un moment greu,un moment dramatic, pentru c\, sculatdin somn, dintr-odat\, bubuit, umblatpe coridoarele acelea cu ochelarii laochi [i pus `n fa]a anchetatorului, care`ncepea cu exerci]iile: „ridic\ m`na, stai`ntr-un picior, stai cu m`inile lipite de

perete o or\... dou\!“, p`n\ c`nd nu maiputeai [i `]i c\deau `n jos.

Ei, d`nsul `]i spunea aceste lucruri [inoi eram preg\ti]i, le suportam nu cu stoi-cism, ci cu r\bdare c\ [tiam c\ ele s`ntf\cute ca s\ sl\beasc\ `n noi orice rezis-ten]\.

Ne-a preg\tit suflete[te pentru greulcare ne a[tepta `n `nchisori, pentru c\d`nsul avea deja trei ani de zile, mai multde cercet\ri dec`t de stat `n `nchisoare,pentru c\ organele de anchet\, odat\ ce-[i terminau pentru moment treaba,te trimiteau la Jilava, unde te l\sau lunide zile ca s\ plute[ti `n nesiguran]\. Lu-crul acesta era o chestiune g`ndit\ [i laun moment dat doreai s\ te cheme [i s\le spui: „domnule, uite ce-am f\cut sauce n-am f\cut, dar l\sa]i-m\ sau condam-na]i-m\ sau omor`]i-m\, dar nu m\ mai]ine]i a[a `n suspensie, c\ nu mai su-port!“. {i te ]ineau c`te un an [i c`te doi[i-apoi te chemau. [...]

{i era o problem\ care-i agita foartemult pe cei de la Interne. Era** privit caun om foarte important. D`nsul f\cuse

parte dintr-un lot care, dup\ c`te [tiam,era o organiza]ie subversiv\ care submi-na interesele economice, chiar politiceale regimului, `nc`t i se d\dea o mare`nsemn\tate. [...]

Era timorat `n toate felurile, amenin-]at cu familia, c\ i se poate `nt`mpla orice,c\ s-ar putea s\ nu mai existe, c\, dac\vrea s\ tr\iasc\ familia, s\ spun\ ce [tie.

Nu vorbeam despre ce-a f\cut, pen-tru c\ fiecare, `n felul nostru, ne fereams\ spunem lucruri care nu [tiam c\ elepot fi auzite acolo sau sus, la anchet\,mai t`rziu. ~nc`t, ceea ce vorbeam `ntrenoi erau numai lucruri strict legate deacel interior, micul univers al nostru `ncare tr\iam, [i cabinetul anchetatorului.Iar despre via]a de afar\, vorbeam numaidespre ceea ce au constituit momente depl\cut\ amintire, evita s\ vorbeasc\ de-spre familie, pentru c\ ele erau lucruridureroase pe care le st`rnea [i nu doreaacest lucru. [...]

Nu ar\ta r\u. Avea o fa]\ bl`nd\, trasla fa]\, palid din cauza lipsei de aer, tuns,`mbr\cat `n zeghe [i cu o min\ totu[i op-timist\, asta este ceea ce m-a [ocat [i m-aapropiat de d`nsul.

Am regretat foarte mult c\ n-am [tiutde unde s\-l iau c`nd am ie[it.

M-am g`ndit la el tot timpul. A fostomul care mi-a `ndrumat primii pa[i `n`nchisoare [i m-a format, ca s\ nu pic `ncapcana turn\toriei sau s\ nu divulg anu-mite lucruri pe care le [tiam [i s\ bag peal]i oameni... astfel `nc`t, am putut fi, `nfelul acesta, preg\tit [i suflete[te, [i psi-hic, pentru c\ presiunea era foarte maredin partea anchetatorilor [i trebuia s\ aiun om care trebuia s\ intuiasc\ foartebine ceea ce urm\resc ei. Iar d`nsul neputea spune exact ceea ce urma, astfel`nc`t noi s\ putem fi... s\ nu fim lua]iprin surprindere.

Cam astea pot s\ v\ spun...

*Din arhiva filmelor documentarerealizate de regizorul Nicolae

M\rgineanu. George Lalescu, fostde]inut politic, a fost arestat `n aprilie

1951, fiind elev la acea vreme. ~nm\rturia sa descrie primele zile din

arestul Securit\]ii, afl`ndu-se `n aceea[icelul\ cu Nicolae M\rgineanu, de la

care a `nv\]at metodele desupravie]uire `n timpul anchetelor [i de

adaptare la condi]iile inumane din`nchisoarea comunist\. Aduc mul]umiridomnului regizor Nicolae M\rgineanu

pentru c\ mi-a oferit posibilitatea s\public un fragment din interviul

realizat cu domnul George Lalescu.**Vorbind despre profesorul Nicolae

M\rgineanu.


M|RTURIA FOSTULUI DE}INUT POLITIC GEORGE LALESCU*. INTERVIU REALIZAT DE REGIZORUL NICOLAE M|RGINEANU

Lec]ia de supravie]uire aprofesorului Nicolae M\rgineanu

„Sc`nteia“, 27 octombrie 1948

Este remarcabil faptul c\, dup\ ce a trecut prin toate, [i-amen]inut [i `ntemeiat convingerile, sprijinindu-se pe valori [i oameni.

ADRIANNECULAU:


11 «

edi]ie special\


Prof. dr. Adrian Neculau, Ia[i, mai 2006

(...) Mul]i psihologi români impor-tan]i au f\cut `nchisoare: Tr. Herseni, C.Zahirnic (doctor la Geneva, cu Clapare-de), G. Bontil\, Constantin Botez [i al]iipe care nu-i [tiu eu. I-am cunoscut peto]i cei enumera]i mai sus, m-am bucu-rat de `ncrederea [i simpatia lor, darniciodat\ nu mi-au `mp\rt\[it c`te cevadin experien]ele pe care le-au avut. Nicinu [tiu dac\ au l\sat `nsemn\ri sau me-morii. Observa]iile de „participant“ la a-cest „veac zbuciumat“ ale lui NicolaeM\rgineanu s`nt primele de care lu\mcuno[tin]\. Vor fi descoperite oare [i al-tele? Se va g\si cineva s\ reuneasc\ ob-serva]iile lor sau ale celor ce i-au cunos-cut [i s\ ne ofere o interpretare avizat\ a„dramei“ psihologiei române[ti?

Memoriile lui Nicolae M\rgineanune dezv\luie personalitatea sa de o marefrumuse]e moral\. Poate u[or naiv pen-tru un psiholog, prea `ncrez\tor `n pute-rea valorilor [i `n purt\torii de valori,mesajul s\u este cel al unui personaj debasm: cinstit [i demn, crez`nd `n oa-meni, neab\tut de la convingerile sale de-mocratice. N-a fost numai o minte str\-lucit\, ci [i un caracter pe m\sur\.

Este remarcabil faptul c\, dup\ ce atrecut prin toate, [i-a men]inut [i `nte-meiat convingerile, sprijinindu-se pe va-lori [i oameni. Lucrarea Sub semnul ome-niei, publicat\ `n 1969, la numai cinciani dup\ calvarul temni]ei, m\rturise[tedespre aceast\ `ncredere `n cultur\ [i ci-viliza]ie, `n sim]ul m\surii, `n sentimen-tul na]ional [i al armoniei, `n datin\ (`nsens de cutum\ moral\) [i comunitate,`n „legea str\mo[easc\“ a omeniei. E olege care opre[te r\ul s\ se manifeste, oinstitu]ie a valorii morale, o norm\ a„dreptei balan]e“ [i a institu]iei datoriei.Este o mitologie, o religie a faptei bune,a regulilor [i a bunelor practici, o calitatedominant\ a personalit\]ii civilizatoare.Omenia e suprema condi]ie a omului,crede M\rgineanu, este calitatea ce `n-chide cercul „calit\]ilor umane, fie eleintelectuale, practice sau morale“. (...)

Acest om bun [i `ncrez\tor, care afost ]inut departe de semenii s\i timp de16 ani (!) [i a fost tratat ca un neom,crede c\ noi, psihologii, avem datoria s\promov\m dezvoltarea cultural\, s\ stu-diem natura uman\ `n condi]ia sa soci-al\ [i cultural\ nu numai ca marc\ a in-dividualit\]ii, s\ consider\m epoca noa-str\ drept un triumf al umanismului so-cio-cultural. C`t de modern putea fi M\r-

gineanu acum un sfert de secol, c`ndafirma c\ valoarea [i caracteristicile per-sonalit\]ii se afirm\ – [i deci se studiaz\ –numai prin raportare la context, la g`n-direa social\ care-l formeaz\ pe actorulsocial! Psihologul român a fost f\r\ `n-doial\ un vizionar. Un personaj de o ma-re `n\l]ime moral\, dar [i tragic, cu carepsihologia româneasc\ se poate m`ndri.

Cercet`nd documente, dosare, proce-se verbale de interogatoriu, dela]iuni aleunor colegi [i declara]ii date de profesor,`n fa]a anchetatorilor, sub presiune, Cris-tina Anisescu reconstituie via]a lui Nico-lae M\rgineanu, uimindu-ne [i tulbur`n-du-ne profund. Am citit multe aseme-nea c\r]i [i studii; credeam c\ nimic num\ mai poate surprinde, `ns\ am con-statat c\ abjec]ia uman\ poate fi oric`nddep\[it\. Poate c\ am fost r\v\[it de a-nalizele psihologului Nicolae M\rginea-nu [i de strategia sa `n decizia de a re-zista; poate intensitatea tr\irilor mele afost determinat\ [i de cople[itoarea `n\l-]ime moral\ a acestui om care n-a `nce-tat niciodat\ s\ cread\ `n semenii s\i.Este o lec]ie pentru noi to]i.

Cristina Anisescu a g\sit, cred, ceamai bun\ cale de a ne prezenta fapte pecare adesea le ignor\m – o hermeneutic\

a documentului care ne clarific\ „ad`nci-mile“. A `nceput cu memoriul de]inutuluiNicolae M\rgineanu din `nchisoarea dela Pite[ti, `n 1956, c\tre procurorul ge-neral al RPR, solicit`nd aplicarea drep-turilor omului, pe care România s-a o-bligat s\ le respecte: leg\tura cu familia,pe care n-a mai v\zut-o de opt ani, me-dicamente, condi]ii de igien\, incrimi-n`nd „b\t\ile groaznice“ din timpul an-chetei [i cer`nd ca „neomeniile s\ `nce-teze“. ~nchipui]i-vi-l pe cel mai importantpsiholog român al momentului – c\ruia`i scriu Jung, Stern, Piéron, Thorndike,Thurstone [i Allport – b\tut cu s\lb\ti-cie de un ins care nu-l poate `n]elege [icare vede `n fa]a sa doar un individ di-ferit de el, motiv pentru care trebuie s\-l

distrug\. Cartea ne atinge cele mai pro-funde col]uri ale sufletului, ne emo]io-neaz\, ne zdruncin\, dar, `n acela[i timp,ne monteaz\. Ea nu poate fi rezumat\,nici povestit\, ci doar citit\. N-ar trebuis\ lipseasc\ din biblioteca nici unui psi-holog sau intelectual care se respect\.Este o lectur\ obligatorie pentru mo-mentele de `ndoial\, de scepticism, de[ov\ire, un remediu, un medicamentpentru recucerirea stimei de sine.

(Fragment din prefa]a laNicolae M\rgineanu – Un

psiholog `n temni]elecomuniste)

Adeverin]a de tractorist apar]in`nd regizorului Nicolae M\rgineanu

Condi]ia uman\ „subsemnul omeniei“

Rolul Dic]ionarului penitenciarelor este acela de a a[eza, de adecanta, de a administra informa]ia acumulat\. Acest dic]ionarreprezint\ un apel pentru p\strarea memoriei `nchisorilorcomuniste. {i un demers pentru o istorie a Gulagului românesc.

DIC}IONARULPENITENCIARELOR

» 12

edi]ie special\

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 190 » 2 – 8 august 2008

Andrei Muraru

UUttiilliittaatteeaa uunneeii aasseemmeenneeaa lluuccrr\\rrii oo vvoorr eevvaalluuaaddee bbuunn\\ sseeaamm\\ ssppeecciiaallii[[ttiiii:: iissttoorriiccii,, ppoolliittoollooggii,,ssoocciioollooggii,, aannttrrooppoollooggii [[..aa.. Cred c\ demersulpoate ajuta `n bun\ m\sur\ la reconstituireaistoriei locale, o tem\ slab frecventat\ de is-toriografia noastr\. Nu pot dec`t s\ sper c\publicul larg, interesat de trecutul recent, vac\uta s\ `n]eleag\ istoria sistemului concen-tra]ionar deschiz`nd acest volum. Unit\]ilecarcerale ale României comuniste, p\r]ile sis-temului, trebuie cunoscute. Fiecare studiu a`ncercat s\ delimiteze etapele represiunii,dimensiunile sale, arhitectura sistemului dedeten]ie. Micromonografiile din carte com-pun, nu neap\rat `ntr-un mod unitar, uni-versul penitenciar al perioadei. Foarte multeaspecte necunoscute (detalii tehnice, num\rde de]inu]i, conducere, regimul celular, pe-depsele aplicate etc.) din istoria `nchisorilorcomuniste se afl\ `n acest dic]ionar.

C`nd lucram ̀ nc\ la schi]a acestui volum m\g`ndeam, al\turi de colegii mei de la IICCR

(institu]ia care [i-a asumat acest proiect), `nultima parte a anului 2006, cum vom puteaintegra foarte multe informa]ii (documentede arhiv\, m\rturii, date din diverse cerce-t\ri) `ntr-o form\ util\, u[or accesibil\ [i a-tr\g\toare. Ideea a reie[it chiar din arhiva Ad-ministra]iei Na]ionale a Penitenciarelor. ~n1967, de la centru s-a solicitat fiec\rei uni-t\]i s\ fac\ un istoric al `nchisorii. S-a insistatpe cifre, evalu\ri cantitative, pe soarta comu-ni[tilor `ntemni]a]i `nainte de 1944 [i, une-ori, pe „faptele de arme“ ale militarilor deaici. A[a am `nceput, prelu`nd informa]ii deaici [i c\ut`nd uneori acul `n carul cu f`n. Amajuns apoi la concluzia, sper c\ [i cea mai fe-ricit\ [i apreciat\ de cititor, c\ un dic]ionar arfi extrem de util ast\zi, mai ales ca instrumentde lucru. De aici [i p`n\ la rezultatul final, amavut de str\b\tut destul drum. Problemele aufost generate de unit\]ile mici, de inconsisten-]a sau, dimpotriv\, de abunden]a informa-]iilor. Nu avem preten]ia c\ s`nt toate cen-trele de deten]ie, pentru cele mai m\runteneexist`nd ast\zi informa]ii concludente. ~n

cele peste 130 de „penitenciare“ – a[a cumam numit generic toate unit\]ile carcerale fiec\ a fost vorba de `nchisori, colonii [i unit\]ide munc\, bacuri, lag\re de internare, centrede triere [i locuri de DO (ultimele pentruBucure[ti) – am vorbit despre a[ezarea ge-ografic\, de istoricul unit\]ii respective p`n\[i dup\ 1945, evenimente deosebite, abu-zuri, categorii de de]inu]i, regimul de deten-]ie, condi]ii de paz\, gropi comune, muncafor]at\, conducerea unit\]ii.

Arhiva Europei Libere, osurs\ important\

Dou\ cuvinte despre delimitarea cronologi-c\ (1945-1967): anul instal\rii comunismului`n România [i anul limit\ pentru prezent\-rile-tip realizate de Direc]ia General\ a Peni-tenciarelor. Unora, 1964 li s-ar fi p\rut mairezonabil. Totu[i, de]inu]i politici au existat`n România, o spune un document despre`nchisoarea de la Aiud, p`n\ `n 1989. Celemai importante surse au fost reprezentate dedocumentele din arhiva Administra]iei Na-]ionale a Penitenciarelor (Jilava) unde n-auavut acces mul]i istorici dup\ 1990. Dar do-cumente importante au fost „culese“ [i de laArhivele Na]ionale Istorice Centrale, de la ar-hivele jude]ene sau de la CNSAS. Una dintresursele importante care merit\ men]ionat\este arhiva postului Europa Liber\ (rapoar-tele din anii ’50 care f\ceau referire la deten-]ia politic\ din România, preluate de la dife-rite persoane care, dup\ ce reu[iser\ s\ p\r\-seasc\ ]ara, se aflau `n lag\re de refugia]i dinstatele occidentale). Am insistat, desigur, pelatura represiv\ a sistemului. De]inu]ii poli-tici au fost `n special `n aten]ia noastr\ dar,din paginile volumului, reies am\nunte sem-nificative inclusiv despre de]inu]ii de dreptcomun.

Rolul Dic]ionarului penitenciarelor esteacela de a a[eza, de a decanta, de a admini-stra informa]ia acumulat\. Acest dic]ionarreprezint\ un apel pentru p\strarea memo-riei `nchisorilor comuniste. {i un demers pen-tru o istorie a Gulagului românesc.

CARTEA

Dic]ionarul penitenciarelor din Româniacomunist\ (1945-1967)

Andrei Muraru (coord.), Clara Mare[, Dumitru L\c\tu[u, CristinaRoman, Marius Stan, Constantin Petre, Sorin Cucerai. Editura Polirom,2008. Volum ap\rut sub egida Institutului de Investigare a CrimelorComunismului `n România. Studiu introductiv de Cristina Roman,postfa]\ de Marius Oprea.

» „Acest dic]ionar este o lucrare necesar\ (`ncontextul mai larg al postcomunismului), uncompendiu comprehensiv, perfect utilizabil cainstrument istoric de lucru, o mult a[teptat\sintez\ a unit\]ilor carcerale instituite dedictatura comunist\ din România. Un dic]ionarpe `n]elesul [i pentru uzul tuturorgenera]iilor.“ (Ruxandra Cesereanu)

» „Rostul Dic]ionarului penitenciarelor dinRomânia comunist\ este de a pune pe hartauniversal\ a crimelor `mpotriva umanit\]iiadev\ratele bastioane ale cruzimii care au fost`nchisorile [i lag\rele regimului ce ne-aoprimat o jum\tate de secol. C\ci `n România,ca [i `n toate celelalte state de dincoace deCortina de Fier, comunismul nu ar fi pututsupravie]ui f\r\ represiune: el nu poate fig`ndit [i nu putea func]iona `n afaraconstr`ngerii, ra]iunea sa fiind aceea de a trasagrani]e interne `n fiecare ]ar\, `ntre cei afla]i`n\untrul [i `n afara `nchisorii, `ntre du[maniiregimului [i sus]in\torii s\i. Cartea prezint\istoria tuturor unit\]ilor penitenciare care aufunc]ionat pe teritoriul României `n perioada1945-1967, fiind prima monografie complet\ asistemului carceral comunist.“ (Marius Oprea)

ANTOLOGIA ~NCHISORILOR COMUNISTE

Un demers pentru oistorie a Gulaguluiromânesc

Andrei Muraru

A absolvit Facultatea de Istorie a Universit\]ii „Al.I. Cuza“ din Ia[i (2005) [iprogramul de master „Românii [i Europa“ desf\[urat `n cadrul aceleia[i univer-sit\]i (2007). A participat la diferite conferin]e, [coli de var\ [i workshop-uri [i afost bursier Erasmus-Socrates la Aristotle University of Thessaloniki (Grecia). A publicat numeroase articole [i recenzii `n reviste de specialitate precum„Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»“, „Analele {tiin]ifice aleUniversit\]ii «Al.I. Cuza»“, „Xenopoliana“, „Anuarul Centrului de Istorie aTransilvaniei“, „Anuarul Institutului Român de Istorie Recent\“, „AnuarulInstitutului de Investigare a Crimelor Comunismului `n România“, „Idei `nDialog“. Domeniile sale de interes s`nt structurile de putere ale PartiduluiComunist Român, politica de cadre, verificarea membrilor de partid, justi]iapostbelic\, regimul concentra]ionar [i exilul `n perioada comunist\. ~n prezent,Andrei Muraru este expert `n cadrul Institutului de Investigare a CrimelorComunismului `n România [i consilier al directorului general al ArhivelorNa]ionale.

Fiecare carte are istoria ei [i fiecareistorie are (sau ar trebui s\ aib\) carteaei de c\p\t`i. Acest volum nu ar fi pututs\ apar\ acum 15 ani. De asemenea,apari]ia unei astfel de c\r]i nu ar fi fostnatural s\ mai a[tepte al]i 15. IdeeaDic]ionarului penitenciarelor a avansat,ca mai toate volumele de specialitate,dintr-o necesitate istoriografic\. Dinp\cate, inaccesibilitatea arhivelor din

România a f\cut „programul“istoriografiei române[ti postcomuniste.Lucr\rile care au ap\rut pe acest subiectau fost pu]ine, iar cercet\torii au fostinteresa]i s\ reconstituie regimulpenitenciar al marilor `nchisori sau alcomplexelor de unit\]i [i colonii demunc\ (Sighet, Pite[ti, Jilava, Aiud,Gherla, Canalul Dun\re Marea Neagr\,Balta Br\ilei etc.).

COORDONATORUL

Alin Mure[an, expert IICCR

250 de ore de interviuri

~~nn uurrmmaa mmuunncciiii ppee tteerreenn aa ccoolleeggiilloorr ddee llaaIIIICCCCRR,, ffiinnaalliizzaatt\\ `̀nn pprrooppoorr]]iiee ddee 9900-9955%% `̀nncceeeeaa ccee pprriivvee[[ttee pprroovviinncciiaa ((uurrmm`̀nndd ccaa `̀nn uull-ttiimmaa ssaa eettaapp\\ ss\\ ffiiee aaccooppeerriitt\\ [[ii zzoonnaa BBuu-ccuurree[[ttiiuulluuii)),, ss-aa ccoonnssttiittuuiitt oo ssuubbssttaann]]iiaall\\ aarr-hhiivv\\ ddee mm\\rrttuurriiii aallee ffoo[[ttiilloorr ddee]]iinnuu]]ii ppoolliittiiccii,,ccaarree ccuupprriinnddee cciirrccaa 225500 ddee oorree ddee `̀nnrreeggii-ssttrr\\rrii.. Multe din interviurile realizate s`ntinedite, proiectul fiind g`ndit de natur\ ascoate la lumin\ `n primul r`nd (`ns\ nu ex-clusiv, din motive obiective) persoane carenu [i-au dest\inuit p`n\ acum experien]elede deten]ie. Cu excep]ia Bucure[tiului, undeexist\ `nc\ o plaj\ relativ larg\ de victimedisponibile, am `ncercat s\ realiz\m `ntretrei [i cinci interviuri `n fiecare jude] al ]\rii,`n func]ie de persoanele identificate. Am fostsprijini]i `n ac]iunea de identificare a marto-rilor at`t de Asocia]ia Fo[tilor De]inu]i Politi-ci din România, c`t [i de Federa]ia Român\ aFo[tilor De]inu]i Politici [i Lupt\tori Antico-muni[ti. Un prim beneficiu pentru cerce-t\torii istoriei recente este faptul c\ arhiva a-udio-video rezultat\ `n urma muncii de te-ren este la dispozi]ia oricui e interesat s\ oacceseze [i valorifice.

Victimele pot aduce lalumin\ multe date [iepisoade care lipsesc cudes\v`r[ire din documente

Din punct de vedere editorial, proiectul pre-supune apari]ia a cinci volume de interviuri,primul ap\r`nd la sf`r[itul lui 2007, iar urm\-toarele dou\ fiind `n curs de finalizare. Im-portan]a public\rii [i aducerii la cuno[tin]apublicului a acestor m\rturii este dubl\. Pede o parte, din punctul de vedere al cerce-t\rii istorice, depozi]iile celor care au trecutprin temni]ele comuniste s`nt de o importan-]\ deosebit\ at`ta timp c`t accesul la docu-mente este `n continuare par]ial, iar felul `ncare au fost ele `ntocmite de c\tre S

Date post:	30-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	25 times
Download:	0 times

!190 sdc 01 isGellu Naum, Victor Brauner, Eu-gen Ionescu, Geo Bogza – s`nt conturate `n volumele...

Documents