A n t x l XXIII. ARAD, 18/30 Iuliu 1899.

BISERICA si SCOLA. Foia bisericescă, scolastică, l i terară şi economică.

I e s e o d a t f t î n s e p t e m â n ă : D U M I N E C A .

P R E Ţ U L ABOHAMEKTUL.UI . P e n t r u A u o t r o - U n g a r i a :

Pe un an 5 fl.—er., pe V» a n 2 5 0 c r -P e n t r u Români» ţ i s t ră inăta te :

Pe nu an 14 fr., pe jnmgtate an 7 franci.

P R E Ţ U L INSERŢIUNILOR: Pentru pnblicaţinnile de trei ori ce conţin

cam 150 cuvinte 3 fl.; până la 200 cuvinte 4 fl., şi mai sns 5 fl v. a.

Corespondenţele sg se adreseze Kedacţnnei „BISERICA şi ŞCOLA."

â r b a n i i de p r e n n m e r a ţ i n n e la T I P O G R A F I A DIECESANĂ în A R A D .

I n s t a l a r e a . Marţia viitdriă, în diua sfântului proroc Ilie,

se va efeptui în biserica catedrală din Arad în sen­sul dispuseţiunilor statutului organic instalarea înalt Pre Sânţiei Sale, părintelui Episcop al Aradului losif Goldiş în scaunul episcopesc al Aradului, prin înalt Pre Sânţia Sa părintele Episcop a! Caranse­beşului Nicolau Popea, ca mandatariu al Eminenţiei Sale, înalt Presânţitului Domn Archiepiscop şi Me-tropolit loan Meţianu, şi prin actul acesta Pre Sân­ţia Sa va lua de fapt conducerea guvernului spiri­tual-bisericesc al eparchiei de Dumnezeu binecuvân­tată a Aradului.

în timpul după anul 1700 încdce, de când re­şedinţa vechei ndstre Episcopii din Ienopolea s'a strămutat prin fostul Episcop al acelei diecese Isaia Diacovici la Arad, -— Pre" Sânţia Sa, părintele Episcop losif Goldiş, este ai cincisprezecelea în şirul Episcopilor, cari cu începere dela 1700 au guvernat acâstă diecesăîn timpuri grele pentru biserică şi popor. Vremu­rile inse au fost de astfeliu în trecut, că întregă activi­tatea eparchiei a trebuit să-fia îndreptată şi concen­trată cu deosebire în două direcţiuni: a apăra orto • docsia bisericii, de multe ori greu ameninţată, şi a efeptui dorinţa clerului şi poporului, moscenitâ din bătrâni prin despărţirea ierarchică şi prin realisarea autonomiei bisericesci. între astfeliu de împrejurări lupta bisericii până la anul 1864 , şi respective până la J 8 7 0 a trebuit să-se manţînă după timp şi îm­prejurări în cadrul restrâns, cerut de cele două di­recţiuni arătate mai sus. După anul 1870 însă bi-seriea intrând în un nou stadiu de desvoltare a luat asupra şi sarcina desvoltârii şi punerii în aplicare a instituţiunilor create, şi respective reactivate prin

statutul organic. Şi timpul celor treizeci, şi respective douăzeci şi patru de ani din urmă a fost un timp rodnic în crearea de instituţiuni culturale sub guver­nul Eminenţiei Sale, înalt Prăsfinţitului Domn Ar­chiepiscop şi Metropolit loan Meţianu, fostul Epis­cop al Aradului.

în biserică şi în desvoltarea culturală a popd-rălor însă progresul se realisâză numai astfeliu, dacă* în mersul cel nesfârşit al popdrălor spre perfecţiunea* crestinAscă, — fiecare di adauge câte o faptă măreţâ la edificiul cel mare, dela carele depinde înaintarea şi mersul progiesiv al popdrălor spre bine- şi fericire.

Şi suntem siguri, că Pre" Sânţia Sa, noul Epis­cop al nostru losif Goldiş în acesta direcţiune va lucra din tdte puterile cu ajutoriul lui Dumnezeu şi cu spriji­nul diecesanilor săi, - înfruntând tdte greutăţile, ce pot să-se ivescă mai cu seamă astădi, când biserica are se lupte cu atâtea curente greşite şi contrare bisericii şi desvoltării ei.

Nădejdea ndstră este însă Tatăl, scăparea nds-tră este Fiiul, acoperemântul nostru este Duchul sfânt.

Şi credinţă neclătită avem în ajutoriul lui Dum­nezeu, carele revarsă întru prisosinţă darurile sale bogate asupra sfintei salo biserici, şi în special asupra eparchiei ndstre, carea după situaţiunea şi împreju­rările, în cari se găsesce, este cea mai grea de gu­vernat atât în ceea ce privesce agendele spirituale, cât şi agendele, cari privesc administraţiunea biseri-câscâ, şcolară şi fundaţională.

Darul Archieriei este dar dumnedeiese, dar ca­rele îmvdlvâ în sine intre alte puteri, după definiţiu-nea, ce i-o dă sfânta ndstrâ biserică prin rostul de aur al sfântului loan Ci \ .*stom, este darul carităţii creştine ; âr caritatea creştină, după puterea sa dum-

nedeiescă, descrisa prin apostolul Pavel, tòte le rabdă, tòte le potè. Dragostea creştină împacă şi adună la spornică lucrare spre bine tòte elementele, cari con-stituiesce, şi compun tăria sfintei nòstre biserici. Dra­

gostea evangelica este cimentul, care legă şi întă-resce în un gând şi în un scop tòte puterile de lu­

cru astfeliu, ca tot ceea ce sé lucreză, sé-se sèvèr-şescă întru premărirea lui Dumnedeu şi pentru binele j şi înaintarea poporului credincios în tòte cele bune şi folositóre.

Din betrâni suntem noi : biserica şi poporul român, astfeliu crescuţi, ca se-ţînem cu sfinţenia la credinţa în puterea darului Archieriei, la credinţa în ierarchia de drept divin instituită şi învestită cu putere de sus de însuşi Domaul şi Mântuitoriul nostru Iisus Christos. Ţinând la sfinţenia acestei dumnedeieşei credinţe şi departe de ori-ce grije şi interes lumesc, — noi dieceganii, clerul şi poporul acestei de Dumnezeu binecuvântate eparchii, împreu­nă cu Presfinţiţii membrii ai ierarchiei nòstre naţio­nale ne ridicăm glasul minţii şi inimii nòstre cătră Domnul Ceriului şi al pământului, ca sè-ne dea tă^ ria şi puterea, ca pre cel investit cu darul şi pute­rea de sus sé-1 potem sprijini în tòte lucrările mari şi grele împreunate cu sarcina Aposto liei.

Repeţim, departe se-fiă, şi departe este de noi ori ce grije şi interes lumesc, când chiamati sun­tem a lucra în biserică şi la promovarea intereselor mari ale bisericii. Numai un singur gând ne stăpâ-nesce, şi însufleteşce astădi, când primim şi întâmpi­năm în biserică pre noul Episcop : dorul şi tendinţa neciătită de a lucra astădi şi în tòte filele vieţii nòstre, ca voinţa lui Dumnezeu sâ-devină singură stăpână preste modul de gândire şi acţiune. In acest unic mod de gândire şi acţiune suntem siguri, că am aflat a d e v ă r u l , precum şi raportul normal şi nimerit dintre noul Episcop ri eparchioţii săi.

Salutăm deci pre înalt Pré Sânţia Sa, domnul Episcop Iosif Goldiş de buna venire în mijlocul die-cesanilor săi învestit cu darul Archieriei, şi rogăm pre Dumnezeu, ca să-i ajute sé conducă cu deplin succes agendele diecesei ani mulţi fericiţi „drept în­dreptând cuvântul adevărului".

Adunarea generală, din Moneasa. învăţătorii români din protopopiatele aradane :

Arad, Siria, Chişineu, Eadua, Boroşebeş, Buteni şi Halmagiu, au ţinut est prima adun. gen. ambu­lantă în Moneasa, în dilele 15 şi 16 Iuliu a. c.

In prima di sus numită des de diminăţă, gemea peronul gării din Arad de mulţimea adunată. Ceva neobicinuit trehue să se petreeă, îşi dieeau în sine străinii neorientaţi, văzând diferitele grupe salutându-se si îmbrăţăşindu-se frăţeşce. Apostolii culturei de pe Mureş s'au întrunit aici împreună cu familiele lor In calea spre Moneasa, şi se salutau şi îmbrăţoşau frăţeşce. Şi trupa dascălilor din staţiune în staţiune se sporea şi întărea tot mai mult.

„Cu trenul din Arad 150 am fost plecaţi. „Când colo în Moneasa 500 adunaţi! Interesul cel mare manifestat în aşa măsură, a

pus în mirare pe streini, er membrii au devenit în-creduţi.

Timpul frumos de diminâţă au mai potenţat bucuria şi încrederea generală. Toţi aşceptau cu dor sosirea şi întimpinarea proiectată la gara din Bo­roşebeş. Sosiţi acolo, mulţimea în neîncrederea de a pute încăpea în micile vagdne ale trenului cu şine înguste ce ni s'a pus la disposiţie spre a ne duce la Moneasa, fără a ţină cont de programă, a aler­gat spre a-şi asigura loc, şi cu tot dreptul, că cei ce nu făcură aşa, fură siliţi a să sui pe nişce va­gdne de povară, adause din lipsă la trenul nostru.

Nici când n'a ve<)ut lunca Moneasei atâta mul­ţime adunată. Incredutul locomotiv se încorda, dar Inzădar, căci abia pe la mijlocul căii, ne mai pu­tând satisface meniţiunei sale, s'a oprit cu noi sub ceriul liber în valea estinsă.

Norocul fu în sosirea grabnică a altei locomo­tive după care s'a telefonat — căci altcum trebuia să ne ţinem adunarea generală, acolo în vale sub ceriul liber, cu abatere deîa locui destinat. De ru­şinea micuţei maşini a început şi ceriul să se întu­nece, er sdrele şi-a ascuns faţa în nori. Trăsnete şi fulgere se îngânau şi în şiroie cădea pldia asupra ace-t u i n i/o n u c a u u o uiii^at marina,.

Tocmai pe un astfel de timp trebui se descâ-lecăm, ajunşi la mica gară din Moneasa. Imbulzela era mare şi astfel primirea ndstră festivă şi aici ză­dărnicită. ]21ă unde am ajuns cu încrederea ndstră prâ mare, ăr mica maşină, rîdea, slobozind uşorată fumul asupra ndstră.

Ploaţi alergarăm care'n cătrău spre a apuca ua adăpost. Comitetul arangiator nu mai putu face nici o disposiţie cu împărţirea cuartirelor, întră fie-care unde putu, căci puţinele cuartire din edificiul bal­near şi cele învecinate au fost insuficiente pentru publicul cel mare adunat.

La un sfert de dră după sosire, începu să sune clopoţelul pe masa presidiului. Sala de vară a hote­lului balnear era ticsită de învăţători, învăţătdre şi public spriginitor. După instructivul cuvânt de des­chidere rostit de preşedint le T e o d o r C e o n t e a , urmează bineventările. Preşedintele bineventează pe părinţii protopopi C. Gurban şi I . Giorgia pre re-presentaţii reuniunii surori din Caransebeş şi pre ds-peţii presenţi.

Protopopul Const. Gurban, salută adun. gene­rală în numele clerului şi a poporului din tractele Bonşineu şi Buteni, dechiarând de fericită idea ţi­nerii adun. g e n e r . în mijlocul poporului.

loan Marcu secretarul gen. a l reuniunii înve-ţătoreşci d in Caransebeş, arătând însemnătatea şi ne­cesitatea legăturilor ce trebue sé esiste între reu­niunile surori şi făcend alusiune la un eventual con­gres înveţătore8c, împărtăşeşce salutările frâţesci a reuniune! surori, şi recunoşcinţa aceluia pentru re­presentaba reuniunii Aradane la iubileul de 25 de ani a reuniunei lor şi la desvălirea monumentului iui Diaconovici Loga.

Duna constatarea nresentilor s'a trecut la aeren-dele speciale a-le reuniunei. S'au presentat raportul general al comitetului, al eassei, a l bibliotecei şi al controlei, cari s'au dat spre censurare eomisiunilor alese şi anume :

Censurarea raportului general s'a încredinţat mem­brilor : Protasiu Givulescu, Solomon Giurcóne, Iosif Tisu, Paul Duma şi Măria Popoviciu.

Raportul cassei membrilor: Pavel Stana, Gfeor-giu Popoviciu şi Hermina Ciorogariu.

Raportul bibliotecei şi al controlei membrilor: Romul Popoviciu, Petru Perva şi Aureliu Muntean.

După acestea s'a cetit prelegerea practică: „Ver­bul activ şi timpurile sale principale" de Iosif Tisu. Prelegerea lucrată după tote principióle pedagogiei a atras atenţiunea învăţătorilor şi a secerat recunoşcinţa adun. gen.

Cu acesta s a terminat şedinţa primă. An urmat banchetul, la care cu tote că cei mai

mulţi, de frica tumultului sé nu o păţască ca şi cu cuartirele, au prânzit d e loc la sosire, t o t u ş i au par­ticipat 130 inşi. In decursul acestuia s'a ţinut mai multe toaste, dintre cari s m i n t i m : t o a s t u l ţ i n u t d e p ro f . şi p r e ş : reaniunii T e o d o r C e o n t e a p e o t r u M a i e s ­t a t e a Sa Preagloriosul n o s t r u î m p ă r a t şi R e g e a p o s ­t o l i c F r a n c i s e I o s i f I , toastul ţ i n u t d e p r o t o p r e s b i t e -rul C o n s t . G u r b a n p e n t r u Eminenţia S a I. P . S . D. Archiepiscop şi Metropolit l o a n M e ţ i r . n u , ş i toastul ţ i n u t d e înv. A . B o ţ o c p e n t r u P r e a S â n ţ i a S a p ă r i n ­t e l e E p i s c o p al A r a d u l u i I o s i f G o l d i ş .

Concertul aranjat în f avo ru l c a s s e i r e u n i u n i i , cu concursul corului seminarial, atât moralminte c â t şi în partea sa materială a s u c c e s p r e s t e a s e e p t a r e .

Singuraticele puncte din programă au fost b i s a t e de public. Laudă atât D!ui profesor Trifon Lugoşan cât şi membrilor corului.

Petrecerea dé joc a ţ i n u t până în zori. P u b l i ­cul s'a depărtat forte mulţămit.

A dóua di des de dimineaţă preşedintele însoţit de secretarul general şi o mulţime de membrii, au mers la biserica din comună, care este cale d e o oră dela băi, şi au ascultat ser viţiul Dumuedeesc pon­tificat de preotul local Terenţiu Nonu.

După întdrcere punct la era 9 s'a deschis apoi şedinţa a dóua a adun. gener. I n acesta şedinţă s'a

cetit prin secretarul general Iosif M o l d o v a n u volu­minosul raport gen. despre activitatea presidiului, a comitetului şi a despărţâmintelor protopopeşci. Muncă uriaşă a desvoltat acestea în decursul anului. Despăr-ţămintele au emulat în activitate, pertractând în con­ferinţele lor o mulţi aia de prelegeri practice şi di-sertaţiuni.

S'a cetit apoi raportul comisiunei censurătdre. Raportele cassei, bibliotecei şi a controlei pre­

cum şi raportele eomisiunilor însărcinate cu censura­rea lor sau luat la plăcută cunoşcinţă.

Sau ascultat cu mult interes disertaţiunea con-membruiui luliu Grofşoreanu ,Propunerea aritmeti­cei în şcdla poporală."

S'a decis punerea in aplicare provisoriă a proiec­tului de regulament al afacerilor interne elaborat de despărţământul protopopesc al Radnei şi censurai de despărţămite şi comitet.

S'a luat la cunoşcinţă proiectul de statut pen­tru înfhnţânda societate mortuară a membrilor' reu­niunii ; proiecta) d e statut al unei asociări de api­cultură întreprind,endă d e membrii reuniunei ; aseme­nea şi proiectul d e statut a înfiinţândelor asociaţiuni poporale de ajutorare încredinţându-se comitetul cu facerea paşilor necesari pentru punerea lor în practică.

Procsima adunare generală să va ţine" în Arad în 29 şi 30 Iunie st. v. 1900 .

Dechiarându-se adun. gen.de încheiată, presenţii, la cuvintele d e mulţămită adresate preşedintelui Teodor Ceontea de secretarul Iosif Moldovan, | ş ' au arătat simpatia şi recunoşcinţa prin îndelungate urări de : „Se trăiască.*

Mult a încurajat şi contribuit la resultatul adun. gener. şi rescriptul P . S. Domn Episcop Iosif Gol­diş în care îşi arată consînţementul dorind ad. gen. succes deplin. Asemenea şi salutările telegrafice din partea P . C. Sale Augustin Hamsea archimandrit şi director seminarial, carele acum primadată din inci­dentul şedinţelor Consistoririlrji metropolitan lipsesce dela adun. generală. Cu mare plăcere s'au luat la cunoşcinţă şi salutările telegrafice din partea proto­popilor Dr. Traian Puticiu din Timişdra şi Yoicu Hamsea din Lipova precum şi a Dlui advocat Şte­fan C. Popp oratorul cu sentimente adevărate. Tdte acestea s'au luat la cunoşcinţă întru urări frenetice de : „să trăiască.*

Cu acâsta s'a încheiat adun. gen. depărtându-se fie-care membru cu credinţa, că numai unirea pute­rilor învăţătoreşci, vor pută salva scumpele uostre tesaure de perire, luminând minţile dmenilor şi îm-prăşciind cultura generală.

La gara din Moneasa, corul seminarial a mai delectat poporul adunat se petrecâ pe învăţători, eu frumose cântece de despărţire, secerând admiraţiune generală şi încuragiând şi mica maşină, carea de as-tadată s'a purtat cu mult mai bine.

Un dascăl.

Convieţui învăţătorilor. — Convieţui naţiunei. —

Progresul naţiunilor, este condiţionat de num8-rul şi buna organisaţie a instituţiunilor sale culturale.

Numai acestora şi factorilor lor zeloşi au de « mulţumi naţiunile culte, culminaţiunea culturală, la carea au ajuns.

în faţa acestui mare adevăr, trebue se recun6s-tem, că mijlocele de cultură cu cari operăm în pre-sent, sunt insuficiente, că instituiţiunile ndstre cultu­rali creiate din îndemn şi iniţiativă privată, nu ajung nici numerul celor 5 degete dela o mână.

Este trist că inteiiginţa unui popor de 3 mi-lidne, se nu deie din sînul seu, decât membri în direcţia institutelor de bani, în inima cărora se nu fie tredită conştienta de datorie cătră neam, acea nobilă însufleţire, carea a creat la alte naţiuni, atâtea instituţiuni lăudabile.

Se fie perit cu desevârşire din sînul naţiunei n6stre bărbaţi desinteresaţi, cari pătrunşi de simţul de abnegaţiune şi jertfă, se creieze şi susţină atari instituţiuni de cultură, fără de cari esistinţa ndstră este ilusorie, 6r perirea numai chestiune de timp.

înveţătorimea ndstră, avend în vedere, că edu­caţia în case private mai de jos, nu corespunde de loc cerinţelor morale, apoi considerând că noi suntem mai cu desăvârşire scoşi din oraşe, ni este fdrte a-nevoiaşă creşterea familiilor; şi speţial ei învăţat o-rimei carea din salariul de 3 - 4 0 0 fi. nu p6te subsiste nici la te>ă, necum se solvdscă anual câte 2 0 0 fi. pentru creşterea unui singur copil, a de­cretat înfiinţarea unui propriu convict, în carea se primesc înse toţi fiii naţiunei.

în faţa acestei măreţe intrepinderi aşteptăm ca naţiunea şi biserica, se dee probe, că întradever le

„ . ~ * „ , . u . , _ „ ~ : - x î _ „ J.

oo ie auuiupa oui n u a î ia^iuuci, ţ i ua m uouBcuiuia auut cu adevărată căldură cătră înveţătorimea ndstră.

Doriţi să păstraţi înveţătorimea pentru interesele culturii ndstre, atunci păstraţi-o ridicaţi-ve la a-cel sentiment de sacrificiu şi abnegaţie, carele yi-I impune marele interes al cnlturei ndstre, veniţi cu obolul şi întăriţi în înveţătorime tăria adevăratei m o r a l i t ă ţ i . . . speţial în aste dile de grea cercare pentru înveţătorimea ndstră.

Statutele convictului ni s'au remis de cătră înal­tul minister, pentru unele completări cerute, în care scop înveţătorimea se va convoca în adunare după s. Ilie imediat.

Aşteptăm ca fraţii colegi se probeze înşişi că sunt conscii de sdrtea şi viitorul propriilor lor fami­lii, şi se se presinte îh numer cât mai mare.

Eogâm pre părinţi protteri se se ridice la acel sentiment de datorie morală, îndemnând înveţătorimea la ad iuare ; precum au făcut an părinţi protteri Ioan Pinciu şi Paul Miulescu.

însufleţire curată numai sS avem pentru causă şi isbânda va fi a ndstră.

Să ne reamintim numai cum fericitul şi de pie memorie protter G. vCreciunescu ca profesor de limba română la gimnasiul din Timişdra. O! câte insti­tuţiuni nu a ridicat însufleţirea curată a dnienilor de bine.

TredJţi în voi iubiţi colegi consciinţa demni­tăţii vdstre, cugetaţi de câte-ori aţi contribuit şi co­lectat modeste sume pentru atîta scopuri nobile, dr pentru voi şi famiile vdstre se nu fiţi pătrunşi de acelaş sentiment: a voi; cari sunteţi locomotiva cul­turală a omenimei probaţi a pune câte o petricea măcar la edificiul acestui templu măreţ.

B.-Comloş, 5 Iuliu 1899 .

luliu Vuia,

O I V I f i S E l .

Consistorul eparchial aradan întrunit Mier-curia trecută în şedinţă plenară sub presidiul Prea Cu-vioşiei Sale părintelui archimandrit A u g u s t i n H a m -s e a cu privire la primirea şi instalarea Prea Sânţiei Sale părintelui Episeop al Aradului Iosif Goldiş a luat următdrele disposiţiuni şi anume:

a) a esmita o depataţiune din 5 membrii Duminecă în 18/30 Iuliu în <Jiua sosirei Prea Sânţiei Sale, la gara din Qiula, unde să începe teritoriul diecesei aparţineWre la iurisdicţiunea Consistoriului din Arad, carea în numele diecesei să bineventeze şi să însoţiască pe Prea Sânţia Sa în drumul spre Arad.

b) A dispus pre calea protopresbiterului concer-ninte, ea clerul şi poporul din părţile prin can trece trenul, carele aduce pre Prea Sânţia Sa să-1 întâmpine şi bineventeze pre Prea Sânţia Sa.

c) A dispus ca la biserica catedrală din Arad la sosire să .1 aştepte preoţtmea din localitate cu s-ta cruce ai a . ta rwrn n r*a]i n o n K fi /\n A \~i n / i r o o R\Q IMR»4-.-»l »i i m<ATAnH/>nkÎ4-nM

Moise B o e ş a n. d) A dispus, că la reşedinţa episcopfocă să-1 pri­

mească şi bineventeze pe Prea Sânţia Sa membrii Con­sistoriului în corpore în frunte eu Prea Cuvioşia Sa pă­rintele archimandrit Augustin H a m s e a.

e) A dispus asupra modului în care Consistoriul să primească Luni în 19/31 Iulie la gara din Arad pre înalt Prea Sânţia Sa părintele Episcop al Caransebeşului Ni-colau Popea mandatariul metropolitan încredinţat din partea Eminenţiei Sale I. P. S. Domn Archiepiscop şi Metropvlit Ioan Meţianu cu efeptuirea actului de intro­ducere al noului Episcop în scaunul episcopesc ; şi în fine,

f) A decis a invita la actul instalării ce s6 va e-feptui Marţi în 20 Iuliu (1 August) a. c. la 9 dre a. m. în biserica catedrală autorităţile civile şi militare şi tdte confesiunile din oraşul Arad.

* Comitetul aranjator constituit în A r a d pentru primirea festivă şi instalarea Prea Sânţiei Sale părintelui Episcop al Aradului Iosif Goldiş desvdltă ma­re activitate pentru-ca aedstă primire şi preste tot actul instalării să fie cât mai solemn. Prea Sânţia Sa va fi în-

tâmpinat la gara din Arad prin a-nul Dr. Nicolau O n c u. Aci va fi aşteptat de un numer însemnat de inteligenţă şi popor cu an banderiu de 500 de călăreţi, 61 sara va fi retragere cu torţe, şi la reşedinţa episeop6scâ Prea Sânţia Sa va fi bineventat de d-nul Petru T r u ţ a fisc consist, şi preşedintele comitetului aranjator.

Marţi după instalare la mele 12 Prea Sânţia Sa va primi deputaţiunile; ia 6rele 2 să va ţine" banchetul în hetelul crucea albă; la orele 5 1

2 va fi c o n c e r t dat cu concursuldomnişdrei artiste A u r e l i a C i o n c a , pianistă cu următtfrea p r o g r a m ă : 1 Chopin : „Bon-do" op, 16. a) Andante, b) Piu mosso, c) Allegro vivace. Esecutat la pian de d-sdra Aurelia C i o n c a . 2. Meyer-beer: a) „Lied des Pagen" din opera „Hugenoţii". Cava-dia: b) „Sărutată!romanţă . Câatate de d-şdra PeJicia B e 1 e ş, cn acompaniamentul d-nei Hermina L a z a r, n. P a p p. 3 . Liszt: „Rapsodia nr. 12", esec. de d-şora Aurelia C i o n c a. 4. Schubert: „Impromptu" op. 142 nr. 3. Cu cinci variaţiuni, esec. de dşrjra Aurelia C i o n ­c a . Liszt: „Rossignol" (Privighetdrea) eses. de d-şdra Aurelia C i o n c a . 6. Verdi: Fragment din opera „II Trovatore*. Murăşan: „Potpouri românesc" (Al doilea). Esecutate pe violină de dl Silviu P o p , acompaniat de d-na Hermina L a z a r, n. P a p p. 7, Lubicz : „Rapso­die românâscâ" nr. 1. Esec. de d-şora Aurelia C i o n c a . Preţul locurilor: Rândul I 3 fi., rândul II—IV 2 fi., V—X 1 fl. 50 cr., XI—XIV 1 fl. Loc de stat 50 cr. Locurile de margini â 1 fl. 50 cr. Galaria: rândulf] I 1 fl., rând II, 50 cr. Er sara la drele 87a s& va ţine" un bal în păduriţa oraşului.

* Pentru orientare. Din incidentul primirii în tagma monachală a domnului Di . Eremia Bemus Boşca directorul seminariului archidiecesan din Sibiiu, efeptaită la 8/20 Iulie a. c. în sfânta mănăstire Hodoş-Bodrog prin Pre" Cuvioşia Sa, părintele Archimandrit Augustin Ham-sea, „Tribuna Poporului" a publicat un articlu, în carele interpretând „voinic" dispuseţiuniie referitore ia primirea în tagma monachală, ajunge la conclusiunea, că aetul în­treg, de carele vorbim, ar fi fost un act de „volniciă." Luând notiţă despre acest „volnic" produet literar al „Tribunei Poporului", constatăm, că samână ea ou ea ou cu „volnica" interpretare ce o am vfidut în o broşură publicată în Bucureşti şi răspândită în părţile n<5stre gra­tuit şi cu toptanul în cestiunea caterisirii Metropolitului primat Ghenadie; şi după-ce aceea caterisire a fost con­damnată de întreaga lume romanică şi de întrăgă lumea ortodoxă şi apoi revocată de însăşi forul carele o enun­ţase, şi pe care o luase în apărare „volnicul" canonist anonim, credem, că suntem dispensaţi a sta de vorbă cu o ast-feliu de „volnicie".

Ne simţim însă datori a aminti un lucru şi anume, că imediat după articolul amintit din „Tribuna Poporu­lui" a apărut în fdia maghiară din loc „Aradi Kozlony* şi în unele foi maghiare din Pesta un articlu de acelaş înţeles şi cuprins, care pare să fie eşit din aceeaş oficină. Se" vede însă, că foile maghiare n'au putut să dea cre-dement celor publicate de densele şi ulterior s'au grăbit să justifice cele scrise, dechiarând, că actul primirei în

tagma monachală a părintelui Roşea s'a efeptuit ca ob­servarea tuturor formelor legale, precum faptice s'a şi întâmplat.

înainte de a încheia aceste şire mai adaogem, că „Tribuna Poporului" în numărul seu de ieri rău năcăjită, că a fost prinsă cu neadevărul şi demascată prin foile magiare, cari chiar după „Tribuna Poporului" răspândi­seră neadevăruri în public în acesta eestiune, rischeazâ asreţiunea, că Prea Cuvioşia Sa părintele Archimandrit Augustin Hamsea ar fi dictat diariştilor maghiari cum să-1 apere de abusul ce ar fi sâvîrşit". Faţa de acostă aserţiune a „Tribunei Poporului" suntem autorisaţi din partea Prea Cuvioşiei Sale părintelui archimandrit Au­gustin Hamsea să declarăm şi să punem premiu do o sută de galbini, pe sama aceluia, carele va dovedi, că desminţirea făcută în foile maghiare „Tribunei Pepo-rului" pentru neadevărurile răspândite în acostă eestiune s'ar fi întâmplat la insistenţa sau cel puţin cu scirea Prea Cuvioşiei Sale. Suntem mai departe autorisaţi a pune un al doilea premiu de o sută de galbini pe sama aceluia, care va putea dovedi, că Ia primirea în tagma monahală a d-lui Dr. Emeria R. Roş^a s'ar fi comis nu „abus", dar cea mai mică neobservate a formelor legali, sau a prac­ticei observate în trecut la primirea în tagma mona­hală a demnitarilor metropolitani, cari să află astădi în viaţă.

A inventa şi răspândi neadevăruri în lume din ne- v

fericire aşa să vede, că pdte să fie un lucru plăeut unor omeni; să nu uite însă aceşti dmeni, că după vorba ro-mânescă cu minciuna prândeşti, dar de cinat nu poţi să cinedi. Şi suntem siguri, că timpul prânduki a trecut şi timpul de cină şi de răfuială, dacă nu să va fi apropiat până acum, să va apropia în curând.

C o n c u r s e * Pe basa conclusului Ven. Cnnsiatoriii dieeesan Nr.

2323 899 dto 22 Aprilie a. c. bă escrie de nou concurs pentru deplinirea parochiei de cl. IlI-a, Buhani proto-presbiteratul Buteni, cu termin de 30 de dîle dela prima publicare în f6ia .Biserica şi Şcdla".

Venitele împreunate cu acâsta paroehie sunt: nsu-fructul sesiunei; eortel şi grădină ; birul şi stolele usuate.

Recursele adjustate conform normativelor ndstre şi adresate comitetului parochial din Buhani sunt a să tri­mite subscrisului ppresbîter, în Buteni (Butyin) comit. Arad, e> pentru ca să^'şi arate recurenţii dibăcia în ora­torie şi cele rituale, pot să se presenteze în s. biserică din loc, cu observarea celor ce dispune Regulamentul pentru parochii la §. 18.

Buhani, 13/20 Iunie 1899. Comitetul parochial.

Ioan Muntean, m. p, Pavel Ageu, m. p. preşedint. adm. par. not. comit,

în conţelegere cu : IOAN GEORGIA, m. p. r>rotopresbiter —• —

Pentru îndeplinirea definitivă a postului de favăţă-toriu la cl. rom. gr. or. din comuna Chesinţ se escrie concurs cu termin de 30 de dile dela prima publicare.

Emolumentele anuali împreunate cu acest post sunt : 1) Salariu în bani gata 300 fl.; 2) cortel liber în edi­ficiul şcolei cu grădină de 1 jug. catastral; 3 ) 10 orgii

de lemne din care are a se insaldi şi suia de învăţământ ; 4) Pentru partecipare la conferinţele înv. 10 fl. : 5) pen­tru spese scripturi8tie9 5 fl.

Alegêndul înveţătoriu este îndatorat a cânta şi con­duce cântările bisericesci în strana stângă fără altă re­muneratane.

Recurenţii sunt avisaţi, ca recursele lor instruate cu documentele recerute de cualificaţiune, şi adresate co­mitetului parochial din Chesinţ, se le subscernă subscri­sului protopresbiter-inspect. şcolar în Lipova (Lippa) până la terminul sus indicat, precum şi a se presenta în vre-o Duminecă ori serbatóre în afta biserică din Chesinţ spre a-şi arôta desteritatea în cântare şi tipic.

Chesinţ la 24 Iuniu (6 Iuliu) 1899. Comitetul parochial.

în conţelegere cu: VOICU HAMSEA, m. p. protopop insprctor şcolar.

— D — Se publică concurs pentru statuie invăţătoreşci dm

tractul Vaşcoului : 1. Carpenet cu salariu de 300 fl. şi cortei cu gră­

dină ; 2. Leheceni cu 300 fl. şi cortei liber, termin până

la 8 20 August a. c. 3 . Gurans-Cociuba, salariu.- 109 fl. 8 cub de bu­

cate, 30 metri lemne, câte o porţie de fân şi un fuior delà casă, un cubul de păsulă şi venit cantora!, care tòte dau o sumă de 300 fl. termin până la 6/18 Au­gust a. c.

Recurenţii au se-şi trimită documintele la subscri­sul protopop adjustate conform Regulamentului în vigóre.

Beiuş, 10/22 Iul. 1899.

Pentru comitetele parochiale. In conţelegere cu : VASILIU PAPP, m. p. proiVaşcoului.

—•— Pentru îndeplinirea definitivă a postului învăţătoresj

din comuna S. Saldăbagîu, (inspect Beiuş) sé escrie con­curs cu termin de alegere pe 8/20 August a. C. pe lângă salariul de 300 fl. cortei şi grădină de legumi. Do­ritorii de a ocupa acest post sunt avisaţi a-şi tramite re­cursele la adresa comitetului parochial din ti. Saldăbagiu P. O. oficiu protopresbiteral în Robogâny, ér recurenţii sé vor presenta în vre-o Duminecă ori serbatóre în s-ta biserică, spre a-şi arëta desteritatea în cant şi tipie.

S. Saldăbagiu din şedinţa comitetului parochial ţi­nută la 8-'20 Iuliu 1899,

Comitetul parochial. în conţelegere ca : ELIA MOGA, m. p. protopop inspect.

de scóle, — o —

Cu termin de 30 de dite delà prima publicare în organul diecesan „Biserica şi Scola", s» publică concurs pentru deplinirea definitivă a următdreîor staţiuni învăţă-toreşti din inspectoratul Timişorii, şi anume :

Moşniţa, cu emolumintele anuale: 1) în bani gata 200 fl. ; 2) pentru scripturistică 5 fi. ; pentru conferinţă 5 fl. ; 3) în naturale 20 chible grâu à 3 fl. = 60 fl ; 20 chible cucuruz à 2 fl = 40 fl. ; 4) 16 metri de lemne sparte à 2 fl. 50 cr. = 40 fl. (Comuna ia asupra-ş îndatorirea de a aduce lemnele în curtea şcolii) ; 5) 2 jughere păment arător, un intravilan şi o grădină, aceste din urmă de 1600°n, după cari sarcinile publice le va purta alesul ; 6) locuinţă constătâtore din 2 chilii frumóse cuină, cftmara şi ştaiog ; 7) delà înmormântări unde va fi poftit 1 fl.'; 8) după trecerea din vièta a veteranului în­văţător Vichentie Cerneţ alesul va mai folosi încă 2 ju­ghere păment arător, după cari sarcinile publice de asemenea le va suporta alesul.

! Utvin, classele de băeţi, eu emolumentele anuale : 1) în bani g a t a 200 fl.; 2) pentru lemne 30 fl.; 3) 20 chible grâu 60 fl.; 4) patru jughere pământ 70 fl.; 5) pentru scripturistică şi conferinţe 10 fl. ; 6) cortel liber şi grădină pentru legumi.

Recursele adjustate cu documentele de cvalificaţia prescrisă, sunt a se trimite P. O. Domn Dr. Tr. Putiei ppresbiter în Timişdra. Recurenţii vor ave să se presente, înse nu în <Jiua alegerii, în s. biserică din loc, spre a-şi arăta desteritatea în cant şi tipic.

Dat din şedinţele concernintelor comitete parochiale, ţinute în 29 Iunie 1899.

Comitetele parochiale. Cu consensul protopresbiter: Dr. Tr. PUTIC1, m. p. inşp.

de şcdle. "—G—

Pentru deplinirea parochiei din Giroc, (ppresbiteratul Tiuj îşonî) , devenită vacan tâ prin reposarea fericitului pa-roch Pavel Prişcan, să escrie concurs cu termin de 30 de dile, dela prima publicare în fdia „Biserica şi Şcdla".

Beneficiul constatator din sessiunea parochială, stolă şi birul usuat, dă un venit anual de cel puţin 600 fl., deci parochia fiind de clasa a 2-a dela recurenţi se re-cere evaliflcaţia prescrisă în Regulamentul pentru parochi» din a. 1891 §. 15 1. b). Sarcinele publice de după be­neficiu are se io suporte alesul.

Recurenţii vor ave" să se presente, cu observarea §-lui 18, în vre-o Duminecă ori sârbătdre în s biserică, spre a-şi arăta desteritatea rituale şi omiletieă. Concur­sele adjustate cu documentele prescrise, sunt a se aşterne P. On. oficiu ppresbiteral în Timişdra-Fabric.

Dat din şedinţa comitetului parochial, ţinută în Giroc, la 27 Iunie (9 Iulie) 1899.

Comitetul parochial. Cu consensul ppresb. : Dr. TR. PUTICI, m. p.

Pentru deplinirea postului de învăţător din comuna Şicula, se deschide concurs de alegere cu termin de 30 de dile dela pnrcă publicare în „Biseris şi Şcdla".

Emolumintele sunt: 1) In bani gata 300 fl. ; 2) Conferinţă 10 fl.; 3) 1 jug. de pământ arător ; 4) pen­tru cuartir până la edificarea şcdlei 40 fl. pe an; 5) Lemne pentru încălzit 6 stângini din care are a se încâlci şi şcdla; 6) Dela înmormântări unde va fi poftit 40 cr.; 7) La conferinţa cercuală 2 fl. şi cărăuşie. Respectivul ales dacă va înfiinţa cor i-se va arădiea salariul şi alesul pentru salariul sus amintit este indatorat se ţînă o strană în Sf. Biserică.

Recursele adjustate conform regulamentelor şcolare I adresate Comitetului parochial sunt a se trimite Revds. , Domn Constantin Gurban, protopresbiter in Borosjeno (Ie-| nopoîea) având recurenţii a se presenta în vre-o Dumineâ

ori sârbătdre în Sânta Biserică din loc pentru de a-şi a-rgta desteritatea în tipic şi cântările bisericesci.

Dat din şedinţa Comitetului parochial ţinută în 8 Iuniu 1899.

Comitetul parochial.

Fhrianu Monţia, m. p. Georgiu Cruceau, m. p. preş. corn. par. noi com. par.

Cu şcirea mea: CONSTANTIN GURBAN, m. p. . proto­presbiter inşp. cerc. de şedle.

— Q — Pentru îndeplinirea staţiunei învâţâtoreşci dela şcdla

confesională gr. or. română din comana Petriş (cottul I Arad) protopresbiteratul M. Radna, cu acesta să escrie

concurs eu termin 30 de dile delà prima publicare în foia oficidsă „Biserica şi Şcdla"'

Emolumentele sunt : a) în bani gata 300 fl. ; adecă trei sunt floreni v. a.; b) 24 metri cub. de lemne din cari e së încălzi şi sala de învăţământ ; c) Pentru conferinţa înveţătorescă 10 fl. ; d) delà înmormântări unde va fi poftit cu liturgie 1 fl.. fără liturgie 50 er. ; e) euartir liber cu 2 încăperi, staul pentru vit6 şi grădină de legumi.

Alegândul învoţătoriu va avé s6 ducă şi cantoratul în biserică fără altă remuneraţiune, recurenţii capabili de a conduce corul vor fi preferiţi asigurându-i-së o remu-neraţiune separată.

Reflectanţii sunt avisaţi a se présenta în s-ta bise­rică din Petriş spre a-şi dovedi desteritatea în cant şi tipic, ér recursele adjustate cu documentele necesari şi adresate comitetului parochial a-le suscerne Prea On. D . protopresbiter Vasile Beleş, în M.-Radna — până la ter-minul legal

Sê notifică că definitivarea alesului înveţător va urma numai după proba de 1 an, după carea are drept la mări-re de salariu cu 40 fl. v. a.

Petriş, 24 Iunie st, v. 1899.

losif Cimponeriu, m. p. Joan Popoviciu, m. p. •preşed. com. par. not. corn. par.

în conţeleg^re cu : VASILE BELEŞ, m. p . protopop şi inspector şcolar.

— Q — Din lipsa recurenţilor, se escrie de nou concurs pen­

tru ocuparea postulai de înveţător al clasei mixte I şi II, a şcdlel conf. gr. or. din B. Com!oş, cu termin de ale­gere la 30 de dile după prima publicare.

Emolumintele : 300 fl, v. a , 3 stêngini de paie, euartir ca 2 chilii, t'.ndS, stgni şi g r a d i n ă în ţ rav i lanS cu pomi şi viie.

Recursele adresate comitetului parochial sê se tri­mită Prea On. Domn Paul Miuleseu, protopop şi inspector şcolar în Nagy-Komlds.

T> C*s\ ml na slin o r t J î n f n ftrtmif n*-nln i r^nvn, Yti n) ret* >-**•

rom. ţenută la 2/14 Maiu 1899.

Ioan Cioroian, in. p. Iuliu Vuia, m. p. preşedinte. notar.

în eonţeiegere cu mine : PAUL MIULE3CU, m. p. pro­topresbiter inspector de şcole.

Pentru îndeplinirea staţiune i învoţătoreşei din B i -Caclu, (com. Bihor) protopop. Tinca cu termin de ale­gere 6 /13 Âuyust a. O. pe lungă sa la r iu l ; 1) 13 j u g . 9 4 8/i7oo c a t - împreună cu pasiunea şi cânepişte preţuită în 140 fl. ; 2) bani gata la finea anului 54 fl. -, 3) 10 chible de grâu cu finea anului 76 fl. ; 4) metri de lemne din care are a sô încălzi şi şcdla : 5) Stolele cantoraie 12 fl. ; 6) Cvartir cu 2 chilii, grajd pentru vite şi porci.

Doritorii cari voiese a ocupa acest post se vor pré­senta în biserica din Bieaciu în atare Duminecă, ér re­cursele conform reg. së vor subşterne protopop, subscris în Méhkarek u- p. KcHegyân.

Bieaciu, 7/19 Iuniu 1899. Comitetul parochial.

în eonţeiegere cu : NICOLAU ROCSIN, m. p. protopop. —a—

Pentru ocuparea postului înveţătoresc din lanoşda, com. Bihor protopop. Tincei cu termin de alegere 8 / 2 0 August a. c. pe lângă următorul salar : 1) în bani 300 fl. 2) cvartir cu grădină de 1200°C, 3) 4 metri de lemne aduşi acasă din care së va încălzi şi şcdla ; 4) Venitele cantoraie de mort mare 60 cr. delà mic 30 cr., delà cu ; nunie 20 cr. ; 5) Ddué căpiţe de fên din rîtul eomunal-

6) Dreptul de păşunat pentru 8 vite, pentru care alesul j inveţâlor e deobiigat a ţene şedia în curăţenie şi a o , încăldi. Recurenţii au sé se presenteze până la alegere în j bis. o in lanoşda, iar recursele se-le subscernă subscrisu­

lui protopop în Méhkerek u. p. Kótegyám» lanoşda, 13/25 Iuniu 1899.

Comitetul parochial. în eonţeiegere cu : NICOLAU ROCSIN, m. p. protopop.

—•— Pentru definitiva îndeplinire a staţiunei înv. din Gur-

bed, com. Bihor ppiatui Tinca cu termin de alegere 8/20 Au y ü st s, c. pe lângă nrmatdrele emolumente ; In bani 120 fl ; 2) 24 cubule de bucate parte grâu parte cucu­ruz ; 3) şese stéugini de lemne; 4 ) Patru holde de pă­mânt catastral; 5) Pentru cantorat 5 fl. fiind împreunat postul învăţat, cu cantoratul; 6 ) Cortel liber forte aco-

. modat. Reflectanţii cari au a se presenta în vre-o Dominecâ

sau sérbatóre în bis, din Qurbed au se-şi subşternă re-ţ cursele subscrisului protopop în Méhkerek u. p. Kote-

gjân. Qurbed, 13/25 Iuniu 1899.

Comitetul parochial. în eonţeiegere cu : NICOLAU ROCSIN, m p. protopop.

—o— Pentru îndeplinirea staţiunei înveţăloresci din 0 Ho-

morog, protopop. Tinca cum. Bihcr cu termin de ale­gere pe 6/18 August a. c. pe lângă salariul de 350 fl. solviţi în cvarturi anuali, pentru scripturistică 6 fl. şi cvartir forte acomodat cu grădină bună. Alesul va înde­plini şi agendele cantorali, ér dela mort mare va avé 1 fl. dola mic, 20 cr., şi numai după un serviciu de un an va fi întărit.

Înveţatorul e îndatorat a curaţi şi încăldi sala de înveţământ ér de lemne sS va îngriji comuna bis. Recu­renţii conform reg. au sé se presente în biserica din Ho-morog până la alegere, ér resursele se le subşterne sub­scrisului protopop,

Homorog, 13/25 Iuniu 1899. Comitetul parochial.

în eonţeiegere c u : NICOLAU ROCSIN, m. p. protopop.

Pre basa înaltului decis consistorial dto 2/14 Iu­nie 1899 Nr. 3049/899 se escrie concurs pentru înde­plinirea capelaniei temporale sistemisate pe lângă veter ranul preot Pantelimon Popoviciu din comuna Bulza protopre8biteratul Lipovei, cu termin de 30 de dile, de-

l la prima publicare în fó¡a „Biserica şi Şcdla." Emolumintele împreunate cu parochia Bulza sunt:

Una sessiune de pământ, parte arător, parte fânaţ şi pă­şune, o grădină parochială, birul şi stola usuată dela 100 de case.

Alegândul capelan temporal, va beneficia jumétate din tdte venitele parochiali, până-ce veteranul paroch Pant. Popoviciu va fi în vieţă, er' după mórtea acestuia, capelanul va urma ca paroch, în conformitate cu dispu-seţiunile Regulamentului pentru parochii.

Recurenţii sunt avisaţi, ca recursele lor instruate cu documentele de cualifica ţiune pentru parochiile de-ci. III. şi adresate comitetului paroch din Bulza, până la terminal mai sus indicat, se le subscernă subscrisulu protopresbiter Voicu Hamsea în B.-Lippa, precum şi sé se preşinte în vr'o Duminecă ori sérbatÓre în sfta biserică din Bulza, pentru a şi arăta desteritatea în cele rituale

Din şedinţa comitet, paroch din Bulza, ţenută la 27 Iunie 1899.

Comitetul parochial. In eonţeiegere c u : VOICU HAMSEA, m. p. protopresbiter-.

In aiumneul Zsiga-ian, din Oradea-mare, afară de cei primiţi, se mai primesc pe anul scolastic 1899/900, ca alumnişti-ştipendişti încă (3) trei tineri români gr. or. cari vor studia la gimnasiul ori la şcdlele reale séu la a-cademia de drepturi din loc, cari gratuit vor căpeta pro-visiunea întregă în institut.

Recursele adjustate eu : a) Estras de botez, b) Tes­timoniu scolastic, c) Atestat de paupertate, şi d) Certi­ficat despre vaccinare, adresate Senatului fundaţional sunt a se trâmite până la 1/13 August a. c. la protopopul Orădii-mari Toma Păcală în Oradea-mare (Nagyvârad).

Tot odată se aviseză Onoratul public interesat, că în institutul acesta vor putea fi primiţi tineri gr. or. rom. cari vor studia la şcolile din loc, vor căpeta provisiunea întregă pe plata, de câte 18 fi., la lună respective de 180 fi. la an solvindâ anticipative în 4 rate anuale ; în in-t a » « « 4" r> 1 /-ITTÎÎ ŢT <-* »« fi FINNN CI / 4 i n / ^ î v \ 1 î v t / \ * i W%«4 * 4-T-I i-*t 1 < u i u a v u i f T i i » u i i i OUPUŢ< u i o u i p u i i ţ j j i u o M i u b t t i u i <

Oradea-mare 24 Iuniu (6 Iulia) 1899. Senatul fundaţiunei Zsigaiane din Oradea-mare.

Toma Păcală, m. p. Georgiu Papp, m. p. pretopopul Orădii mari ca presbiter, actuar consist,

preşedintele Senatului. ca not. al Senatului. —•—

Pentru deplinirea vacantei parochii Hassiaş, së publică prin acesta concurs cu termin de alegere în 30 de dile delà prima publicare.

Emolumintele împreunate cu acest post sunt urmă-tdrele :

a) Una sessiune paroehială care aduce un venit de 250 florini.

b) Grădina întră şi estravilană 14 fl. c) Stolele usuate afară de bir. d) ca cuartir parocbului se cedeză provisoriu edi­

ficiu şcdlei : Doritorii de a ocupa acest post sunt avisaţi a-şi

présenta recursele lor adjustate conform Statutului organic, până la terminul de alegere, la Prea onoratul Oficiu prott. în Belinţ, avênd denşii în vr'o Duminecă ori sorbătdre a-SH présenta îu sfta biserică daici, spre a-şi arëta des-tentatea în cântare şi tipic.

Comitetul parochial. în conţelegere cu mine : LUCIAN ŞEPEŢAN, m. p.

adm. protopresbiter. —a—

Pentru îndeplinirea definitivă a postului înveţătoresc din comuna S ë u c a n i , (inspec. B P Î U Ş ) se eserie concurs cu terminul de alegere pe 1/13 A u g u s t a. o. pe lângă salariul de 300 fl. cortel şi grădină de legumi. Doritorii de a ocupa acest post sunt avisaţi a-şi trimite recursele la adresa comitetului parochial până la finea lui Iuiiu st. v. subscrisului protopresbiter în Robogâny ér până în diua alegerii în vre-o Duminecă ori sărbătdre competenţii vor avea së-se presenteze la s-ta biserică spre a-şi arëta des-teritatea în cant şi tipic.

Sëucani, 27 Iun. (9 Iul,) 1899. Comitetul parochial.

în conţelegere cu mine : ELIA MOGA, m. p. ppresbiter şi inspector de şcdle.

—O— Pontru staţiunea înveţătorescă din comuna Sacadat,

tractul Pesteşului comitatul Bihor, se eserie concurs cu termin de 30 de dile delà prima publicare.

Emolumintele împreunate cu acest post sunt : 1. în bani gata 300 fl cari se vor solvi învăţătorului în rate triiluuarie ; 2. Stolele cantor ale delà mort mare 1 fi. delà mort mic 50 cr. şi alte aecindenţii cantorale.

Aspiranţii la acest post învăţătoresc sunt poftiţi a -şi trimite recursele lor adjustate cu documintele recerute-până la terminul sus amintite adresate Comitetului paro­chial subscrisului în Lugaşul de sus p. u. Elesd — şi a se presenta în vre-o Duminecă, ori sărbătdre la s. bi­serică, pentru de a-şi arăta desteritatea în cântare şi tipic»

Comitetul parochial. în conţelegere cu mine: TEODOR PILIP, m. p. proto-

topop şi inspector şcolar. — • —

Pentru îndeplinirea staţiunei de învăţâtdre la şcdla rom. gr. or. din Otlaca prin acesta se eserie concurs en terminul de alegere pe 6/18 August a. C.

Salariul în bani gata 300 fl.; 5 stângeni lemne, dia cari are a se'ncăldi şi şcdla, folosinţa gradinei de la l o ­cuinţă în jumătate parte, fiind intravilanul duplu, fami-laţia şcolară 20 fl.; spese de conferinţe şi scripturis -tică 20 fi.

Recurentele au să dovedescă prin testimonii alătu­rate la recurs, că au absolvat preparandia şi au depus essamenul de cualificaţiune, astfeliu adjustat să-şi înain­teze recursul până în 3/15 August a. c. fiecare Prea On* Domn Dr. Ioan Trailescu protopop-inspector la Chişineu (KisjenS), 6r apoi să se presinte în sta biserică pentru a o cundsce poporul.

Din şedinţa comitetului parochial ţenută în 24 Iuniu (6 Iuliu) 1899.

Ştefan Eusu, m. p. George Turic, m. p. preşedinte. preot, not. corn.

în conţelegere c u : Dr. IOAN TRAILESCU, m. p. pro­topop, insp. scol.

LICITAŢ1UNI MINUENDE.

în temeiul resoluţiunei Ven. Consistor dtto 14/26 Iuliu 1899 Nr. 3912/1899 prin acesta se eserie concurs de licitaţiune minuendă pentru clădirea edificiului şcolar (elassele superióre) din Giroc. Terminul de licitare se fixezâ pe d>na de 21 Iulie (2 August) a. c. la 8 óre a. m.

Preţul pe esclamare, amèsurat sfecificării, precum şi planul şi preliminariul de spese aprobat, se pot afla, la oficiul ppresb. din Timişora.

Reflectanţii vor ave să depună vadiu de 1 0 % n a -inte de începerea licitaţiunei. Comitetul îşi reservă dreptul de a preda lucrarea numai la întreprinzător cu garantă deplină.

Comitetul parochial. Cu consensul ppresb. : Dr. Tr. PUTICI, m. p.

Pe temeiul încuviinţării Ven. Consistoriu diecesan din Arad dtto 5/17 Iulie 1897, Nr. 3600 se eserie prin acesta concuis de licitaţiune minuendă pentru edificarea de nou a şcolei confesionale din Remetea-Timişană (pro-presbiteratul Timişorii).

Licitaţiunea se va ţine în 9 / 2 1 August a. C. la 11 óre nainte de ameadădi în scóla din loc.

Preţul de esclamare în sumă de 3013 fl. 84 cr. v, a. Reflectanţii vor avea să depună la începutul licita­

ţiunei vadiul de 10% în bani gata sau în hârtii de valóre. Planul şi specificaţiunea de spese se pot vedea la

oficiul parochial din loc. Dat din şedinţa comitetului şi a sinodului parochial»

ţinută în 27 Iunie 1899. Comitetul parochial.

Cu consensul ppresb. : Dr. Tr. PUTICI m. p.