Home >Documents >Anni XLII Siblin, 31 August 1940. Nr. ¢4-35 REVISTA ECONOMIC¤â€ Anni XLII...

Anni XLII Siblin, 31 August 1940. Nr. ¢4-35 REVISTA ECONOMIC¤â€ Anni XLII...

Date post:21-Feb-2020
Category:
View:4 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • Anni X L I I Siblin, 31 August 1940. Nr. ¿ 4 - 3 5

    REVISTA ECONOMICĂ O R G A N FINANCIAR-ECONOMIC

    Proprietatea şi organul H a l al l » . i n i . financiare romaneşti i Ardeal, lanat, Crişana şi M a n a ; „S0UDAIIIH1" Sibilu. înscris sub Nr. 22 /1938 la Tribunalul Sibiu.

    impare odată, pe să,ptănaâxiă,. Redacţia f l administraţ ia i S ib i lu , Strada V lsar lon R o m a n Nr. 1—3,

    Abonamentul pe a n : In ţară: p e n t r u a u t o r i t ă ţ i , b ă n c i ş i Î n t r e p r i n d e r i L e i 5 0 0 - — ; p e n t r u p a r t i c u l a r i L e i 4 0 0 ° — ; p e n t r u c o o p e r a t i v e , f u n c ţ i o n a r i p u b l i c i , d e b a n c ă ş i c o m e r c i a l i L e i 3 0 0 ' — . In străinătate L e i 8 0 0 — . Taxa pentru inserţiuni: d e f l e c a r e • c m . L e i 6 —

    Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Director: • H M H a M a i «oofjoo»» Redactor responsabil: Dr. Mihai VeliCiU.

    S u m a r u l : Pe drumul Golgolei. — Comunicat. — Viitorul nostru economic. — Oprirea căsătoriilor între românii de sânge şi

    evrei. — Spiritul de întreprindere. — Dela „Solidaritatea": Codul Comercial Carol al H-lea. — Prescripţia depozitelor judecătoreşti. — Scutirea de timbre a depositelor pe fructificare şi a cecurilor.

    P e d r u m u l G o l g o t e i . Arbitrajul dela Viena a rupt dela sânul

    Patriei peste un milion de suflete româ­ neşti.

    Nu cercetăm cauzele şi nu încercăm să stabilim răspunderile.

    Nu acum este momentul să facem acest lucru.

    Ştim cari sunt cauzele. Ele îşi au izvorul în slăbiciunea noa­

    stră. Şi mai ştim, că pentru această slăbi­

    ciune a noastră, nu străinii poartă răs­ punderea.

    Ne dăm seama însă în acelaş timp, că eclipsa, pe care a suferit-o Stat şi Neam în zilele acestea, nu înseamnă con­ damnarea şi abandonarea definitivă a celor peste un milion de Români, daţi pe mână străină prin arbitrajul dela Viena.

    Istoria îşi are cotiturile ei. Neamurile pot fi — vremelnic — ro­

    bite, dar nu pot fi desfiinţate. Iar eclipse au înregistrat nu numai

    statele şi neamurile miei.

    Eclipse au trăit în cursul existenţei lor state puternice şi neamuri cu multe zeci de milioane de suflete.

    Vitalitatea neamurilor însă a învins ne­ norocirile.

    Exemplul cel mai bun şi cel mai re­ cent ni-l oferă însuşi exemplul Germaniei.

    Cu un războiu pierdut după o încle­ ştare eroică de patru ani, cu o lume în­ treagă de duşmani în faţă, poporul german s'a refăcut, fără ajutorul nimănui, din pu­ terile sale proprii, în ciuda tuturor piedi­ cilor, ce i s'au aruncat fără scrupul în cale.

    Germania a suit şi ea drumul Gol- gotei.

    Dar nu a desnădăjduit. Iar astăzi pământul Europei se cutre­

    mură din nou sub cadenţa pasului regi­ mentelor germane.

    Pasărea Phönix sălăşluieşte în sufletul fiecărui popor.

    Drumul Golgotei e aspru. Dar drumul Golgotei este al nostru

  • 214 R E U I S T A E C O N O M I C A NP. 3 4 — 3 5 — 31 August 1940.

    al tuturora, din ceasul în care povara jur gului străin se aşează peste fiinţa Roma­ nilor smulşi de sub streaşină binecuvân­ tată a Patriei româneşti.

    îl vom face, eu toată demnitatea, dar şi eu credinţa nestrămutată, eă la capătul lui neamul acesta va cunoaşte din nou sfânta înviere a dreptăţii noastre pe acest pământ.

    Nu, nu disperăm. Desnădejdea este sentimentul celor

    slabi de înger sau al mişeilor. Iar noi suntem un neam cu o cre­

    dinţă şi eu o dreptate. Acolo, unde credinţa este întreagă, şi

    dreptatea se va împlini. Vom trăi, vom munci, ne vom ruga

    şi vom muri pentru împlinirea acestei dreptăţi.

    Acesta ne este legământul. Cu acest gând şi eu această hotărîre

    strângem astăzi mâna fraţilor noştri, pe cari mâine-zi o graniţă artificială îi va despărţi de noi.

    Iar băncilor noastre desmoştenite prin nouile graniţe, le spunem aceste cuvinte: Munciţi şi agonisiţi, pentruca să puteţi ocroti — aşa cum aţi făcut-o mereu — pe toţi Românii, care bat la poarta căsu­ ţelor voastre. Veţi trăi şi de aci înainte din aceeaşi pâine: Din pâinea vredniciei voastre.

    Căci voi această pâine aţi avut-o, din ceasul în care v'aţi născut şi până în zi­ lele noastre: Vrednicia voastră proprie.

    C O M U N I C A T . C o m i t e t u l d e d i r e c ţ i e a i n s t i t u ­

    t u l u i d e c r e d i t „ A L B I N A " S i b i u , a d u c e l a C u n o ş t i n ţ ă c ă a b o t ă r î t s ă m e n ţ i n ă s u c u r s a l e l e s a l e C l u j ş i T â r g u - I H u r e ş , c o n t i n u â n d e l e s ă f u n c ţ i o n e z e şi s u b n o u l r e g i m .

    „ALBINA" in s t i tu i « le c r e d i t ţ i d e e c o n o m i i

    Viitorul nostru eeonomie. In numărul din 3 ert. al acestei re-

    uiste au Jost publicate în rezumat decla­ raţiile d-lui Funk, ministrul Economiei Reiehului, făcute în faţa reprezentanţilor presei străine şi germane. Declaraţiile

    acestea conţin felul cum îşi înehipue d-1 Funk, configuraţia economică postbelică — am putea zice mondială, — deoarece să estind şi asupra Rusiei, Asiei şi am­ belor Ameriei.

    Deoarece noi, atât prin tratatele co­ merciale, cât şi prin euenimentele poli­ tice recente suntem legaţi de Germania eu interese multiple, este interesant a face unele constatări asupra rolului Ro­ mâniei în acest uast program, care de altfel poate suferi multe modificări, căci dnumul până la înfăptuirea lui, pare a fi încă destul de lung.

    După cum e şi firesc, planul d-lui Funk se întemeiază pe principiile gene­ rale economice adoptate de partidul na­ zist. Locul prim între acestea îl ocupă chestia ualutară. In eateehismul nazist, ţânta politicei economice a Reiehului este stabilitatea absolută a ualutei. Acestui scop seruese reglementarea comerţului de deutze; reglementarea circulaţiei mo­ netare în măsură eu produeţiunea bu­ nurilor, şi fixarea salarelor şi a preţurilor. Prin măsurile acestea se asigură puterea de cumpărare a banului.

    Un alt scop fundamental eeonomie este emanciparea monetei de politica internaţională a aurului, prin delăturarea aurului ea măsurător de ualoare, dat fiind eă produeţiunea aurului este nesta­ bilă şi zăcămintele lui sunt foarte întâm­ plătoare. Afară de aceasta distribuţia lui s'a făcut în urma războiului mondial şi a situaţiei postbelice în mod foarte ne­ egal. Teoria nazistă în priuinţa aceasta e eonuinsă, eă bazarea ualutei pe aur, poate fi înlăturată, şi că se poate găsi eu timpul un sistem ualutar care să fie un regulator mai eficient al sistemului monetar.

    In România postbelică, chestiunea ualutară a fost totdeauna la ordinea zilei şi stabilizarea leului a fost preoeupa- ţiunea principală a financiarilor noştri. Meteahna aceasta nu a fost numai me­ teahna noastră, ei a tuturor statelor, chiar şi a acelora cari se credeau eu sistemul ualutar cel mai stabil, cum erau ţările bogate ea Franeia, Belgia ete. Toate aceste state aueau bazate sistemul lor pe aur, şi iată eă nici garanţia aurului

  • Nr. 34-35 — 31 August 1940 R E U 1 S T A E G O N O M i e A 215

    nu a folosit la nimic. Valuta lor se topea în faţa ualutei şi mai puternice a Angliei şi Amerieei. Toate siăuilarele opuse eua- ziunei aurului din Europa au fost zadar­ nice, şi în cele din urmă şi arhibogata Anglie încă a fost silită să-şi lichefieze acoperirea de aur. In chipul acesta pu­ terea de cumpărare a banului a slăbit în întreaga Europă, aşa eă nu e mirare, eă nici noi nu am putut ajunge la nieiun rezultat eu măsurile noastre financiare, şi eă şi la noi seumpetea pare a creşte fără de nieio limită.

    Ajunşi în orbita de atraefiune a Ger­ maniei, ua trebui să finem cont de pla­ nurile pe cari ea le are în Sud-Estul european, din care facem parte şi noi.

    Din cele comunicate de d-l Funh pare a să desprinde părerea nemărturisită pe faţă, eă Germania ţine cont şi de euen- tualitatea eă nu ua putea doborî Anglia, şi ua trebui, împreună eu Italia, să or­ ganizeze astfel Europa, ea să introducă, cel puţin în miniatură, acele relaţii de schimb între bunuri fabricate şi materii prime, care aueau loc în stil mare îna­ inte de războiul mondial. Ar fi deci pe de o parte Germania şi celelalte ţări in­ dustriale din Vest, împreună eu Italia, pe de altă parte ţările agricole din Sud- Estul european şi Rusia. In presupu­ nerea, eă în urma blocadei engleze, ce­ realele şi alte materii prime nu ar mai putea ueni peste mare, rolul ţărilor agri­ cole din Europa, ar fi să preia locul Ar­ gentinei, Statelor Unite, Indiilor ete.

    In combinaţia această României îi reuine un rol foarte important, reprezen­ tând după Rusia, eel mai uast şi fertil sol pentru cereale şi eel mai bogat în produse miniere, între cari primul loc îl ocupă pe­ trolul. Germania îşi dă bine seama, eă nu este lucru prudent, să depindă în pri­ uinţa acestui combustibil preţios, ex­ clus iu de Rusia. Situaţia aceasta fauo- rabilă pe care o deţinem în calculele Germaniei, ar trebui din partea noastră exploatată în momentul de faţă şi în pri­ uinţa politică.

    Planul german eu aprouizionarea de cereale are însă defectul eă nu

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended