&xrfrrmdunmeffffi f;ffi ,,,,r,,,

mmerlmg{n gmetherom.&

Ernst-Michael Kranich

AnimaLeleintroducere in zoologia goetheani

Tr aducer e de Tr aian HRAB

UNIVIRS

ffi"*&TRlADt

CUPRINS

Tema qi metoda- calea spre inEelegereaLumi arnmalelor ... 9

Animale reprezentatle ....,,......... 2lVita cornutd ..,..,........,.,.,.,.,,, 22

Leul ......... 34

Uliul Sorecar Si uulturul 46

Alte mamifere ,........... 63

Calul ........ 63

Cerbii- cerbul rdgdzan, elanul, renul ....,.... 7lUrsul brun 90

LupuI

Foca ......... 116

Rozdtoarele L25

$oarecele de cdmp I34Cqstorul 138

Hipopotamul ............... 147

Girafa

Dromaderul (cdmila) 165

Elefantul 176

Cangurul

PisirileRdndunelele

Lebedele

Reptilele

$erpiiBroasca lestoasd.,,.....,.,

Pegtii .......

Animale inferio ar e (nev erteb r ate),.,.........Viermi Si insecte

Viermi inelari

Insectele

Moluqtele

Sepiile

Scoicile

Echinodermele ..,,,...,,..Ariciul de mare

Celenteratele ....,.,...,...

Polipii, coralii Si meduzele

Omul gi regnul animalC o n s ider a 1 ii p r e limi n ar e

Pozilia uerticald. - principiul de formare aorganismului uman

Manifestarea Euluiin trupul uman ....,,...Retardarea ca marcd distinctiud a omului

Organismul omului ca tip ........Inhibarea elementelor animale in deuenirea omului .......

lBB

199

t99207

217

2IB

228

237

257

259

260

269

286

287

300

308

308

319

3t9339

339

341

345

347

35r

354

Omul Si primatele .......... 359

Omul Si ordinea regnului animal 366

Note ........

Bibliografie 377

^ TEMA SI METODA _ CALEA SPREINTELEGEREA LUMII ANIMALELOR

Natura Si imaginea pe carc o creeazd qtiinfa despre naturdse afld, in pafte, departe una de cealaltd.Pdnl acum regisim inaceastl imagine doar putrin din fenomen ele naturit vii. Dac5, spre

exemplu, cineva ar citi un studiu detaliat rcferitor la biologiamoleculard qi nu ar avea cuno$tinEd de f.aptul cd este vorbadespre procese care trebuie si explice formarca plantelor qi aanimalelor, atunci probabil cd, foarte greu x putea sd-i vind ideeaci aceste procese ar putea aveavteolegdtutd cu dezvoLtarcaunetplante sau a unui animal.Cdci ceea ce afll este rczultatul aceleidireclii de cercetare care dominaincd incepdnd din secolul alXVII-lea, care at dori si obEind ceea ce este complex pornindde Ia ceea ce este elementart, deci statura gi comportamentulfiinqelor, pornind de la informaEia geneticd.

CeI care priveqte cu deschidere asupra fiinfelor naturii qi,

totodatd, asupra interpretirilor qtiinlelor naturii, spre exempluasupra imagqntlor biologiei moleculare qi ale biologiei dezvoltdrli,poate observa o pripastie ce se deschide intre ele cele douidomenii. Nu vom pune la indoiali faptele pe carc le conEin

aceste tmagini. insi ceea ce li se atrrbuie,in ceea ce privegte

efectele lor, este o credinp care se sprijini pe anumite

ERNST:MICHAEL KRANICH

concepfii despre ceea ce ar fi realitatea biologici. insi ce s-ainqeles cu adevdrat daci s-a stabilit cdinlumeaanimareror ochiise formeazd" numai in prezenEa unei anumite gene, de curdnddescoperitd? Peste aceastd,pripastie nu existl nicio punte; cicide la descopeirea, de la inEelegerca imaginilor biologieimoderne nu putem sd ajungemla ceea ce existi in naturd.

Aceastl sciziune dintre naturd" gi gtiinEele naturti esteperceputtr din ce in ce mai puternic ca fiind nesatisfdcitoare qinepermisi - insi, in orice caz, cel mai pufin de cdtre oamenijde gtiin1i. in acest context, P.Feyerubeid scrie:

,,... lumea aAt de minunat colorati gi atAt de variatstructuratd. a con$tienfei obiqnuite este inlocuitd de aceastisistematizare grosolanS, in care nu existi nici culori, nicisentimente, nict chiar obignuita qi banala trecere a timpului -qi aceasti caricaturd este luatl acum drept realitate,, (Igg4,p.46).

S-a exprimat adeseoribinuiala ci gtiinqele naturii nu qi-armertta numelel cA ele ar fi, de fapt, qtiinEe tehnrce care suntinteresate nu de cercetatea qi de cunoa$terea naturii, ci demanipularea ei (Janich,lgT3,Mittelstra8, 1987). $i tocmai acelediscipline care se ocupi cu problem ele de bazi ale dezvolteriiqi formirii configuragtei au un mod foarre ingust de a pdvilucrurile. ,,De reguld, nu este pus sub semnul intrebfuiifaptuldacd acestea cerceteazd. natLlra, ci o fac numai in sensul ci sepreocupi doar de anumite elemente componente qi nu igi punintrebareat Ce este natura ca naturd?" (Bohme, 1992,p.59),

- Aceasti sttuagie este rcalmente problem aticd, Imaginilebiologiei moderne ne influenEeazd intr-un mod hotdrdtorcongtienta. Ele ne oferd interpretdri fdrd a ne conferi gi un accesinterior la lumea plantelor gi a animalel or, care ar fi chiar premisapentru o rclaEie nou5, incirc atd, de rlspunde re , a omulur faEZ, denatura vie. Problemele ecologice promovea zd f.aqd de naturd un

l0

ANIMALELE- INTRODUCERE IN ZOOLOGIA GOETHEANA

comportam ent care sI nu fie stabilit ca urmare a unor interese

de stipAnire, ci de ingelegere in ceea ce priveqte propria sa

flpturd, G. Bohme a formulat consecinlele in felul urmdtor:

,,$tiinla naturit vatrebut fie sd se transforme prtn aceea ciinviitor se va ocupa mai mult de studierea naturn concrete qi nuva mai vedea idealul etin rea|izarca tehnici cu care manevreazd

obiectele sale, fie va tolen peldngtr ea qt a1ne qtiinfe refefitoarela naturd" (1992, p. 23).

Cu aceste cuvinte am atras atenlia qi asupra intenliilor acestei

lucriri.Am dori ca aceasti carte se fie,in ceea ce privegte lumeaanrmalelot, o contribugie la o cunoa$tere a naturti care se

orienteazd cdtre fiinfe, fenomene qi fapte qi incearcl sipdtrundd in leg5rt:urile dintr e ele.

Aceasta cere, mai intii, sd ne readucem in memorie acea

metoddcarenef aceaccesibili,inlumeaanimalelor,ocunoa$tereadecvatd acesteia.

CAnd observdm un animal superior, ne izbim de acel mistera cdrui dezlegare eite probabil cea mat importanti misiune a

studierii din punct de vederc zoologrc a naturii.La un animalpercepem formele qi expresia capulur, conformaEta gdtului,formele trunchiului,pozitia picioarelor, cea a cozl, formele gi

funcEiunile organelor interne,caracteristicile comporta mentuluiq.a.m,d, Animalul ne aparc ca o sumi de numeroase carac-

teristici. ins5 nu inlelegemcum se poate ca tocmai aceastdformia capulut sd apar1 impteund cu aceastd formi a organelorsenzitive, cu aceastd conformalie deosebiti a gd:.rlJt:;' qi a

trunchiului,cu aceea a picioarelor gi a organelor interne.Pentrupercep[re, forma, confi glfiatia este expresi a unei fipturi intregi,unitare. $i putem si observim cum aceastd conformatrie se gi

dezvokd chiar. insS Legitwi\e, contextul acestei configuraEit,

ll

ERNST:MICHAEL KRANICH

adictr interdependenEa tntenoard a difeitelor caracteristici, este -chiar Ei penftu zoologi - un mister nedez,legat.

Acum putem,conform rcguliide definire a logicii clasice,sictedm notiunea unui anumit animal, prin aceea cd urcdm inplanul deinEelegere imediat superior: ,,Calu| este un mamiferimparicopitat" - qi apoi enumerdm acele caracteristicipl:rn carecalul se deosebegte de celelalte imparicopit ate, migarul, zebra,tapfuul qi rinocerul. Cu ajutorul unor astfel de notiuni putemsd facem qi o clasificarel ele insi nu cuprind contextul giinterdependenqele din cadrul conformaliei. Aceste nofiuniordoneazd, faptele neintrelese conform unor puncte de vederelogice, insi nu contribuie cu nimic la?ngelegerea obiectului lor.

In planul faptelor direct accesibile nu putem gisi principiilegi motivele prin care organismul anrmalelor sd poati fi injeles,$i din acest motiv cauzele qi determinfuilein ceea ce privegteconfiguraEra qi comportamentul animalelor sunt ciutate indomeniul elementelor constituente elementare gi ar regilor carese presupune cZ ar guverna acolo. Astfel se ajunge la aceainterprctare asupnproblematicilor cdreia am atras d.eja atenEia.

Acest mod de cercetare, caracteristic nu numai pentru bio-logie,a condus in secolul al XIX-lea la despdrEirea cunoaqteriiumane in doui domenii: in gtiinEele naturii care iqi explicd.obiectele cercetdrii prin efectul conjugat al proceselor erementaresau al pfuEtlor constiturive qi doar in cazutile exceplionale prinTegile naturii, qi qtiinfele spirituale (istoria, istoria artei,stiinlaliteraturii, psihologia), care tind cdtre inlelegere, aceastainsemnAnd cdtre cuprinderea sensului qi a interdependenleloresenfiale. Cunoaqterea gtiinEificd nu a fost perceputd ca unproces unitar in sine, ci ca un procedeu divizat in sine.

Aceasti introducere, datoratd, lui J. G Droysen qi luiW Dilthey, a avutmisiunea de alimitapretenEiile d"e dominagiemetodologicd a pozitlismului (vezi von lfright, 1991, p. 16).

t2

ANIMALELE . INTRODUCERE iN ZOOLOGIA GOETHEANA

Insi in zilele noastre trebure si ne punem urmdtoareaintrebare: Nu existi oare qi fagd' de naturd o inEelegere, respectiv

o metodd capabild sd ne conducdlainlelegerea ei? Nu cumvaexplicarea, reducerca plismuirilor naturii la componenteleelementarc gi la legi generale este numai consecinEa uneimetodici incomplete, nedesivArqite a ceea ce se nume;te gtiinfia naturii, deci qi a cunoa$terii biologice?

Aceste intrebdri, presante in zilele noastre, necesiti o

clariftcare: Poate fi extinsi metoda cunoaqterii prin inEeLegere

gi la formele de manrfestare aIe natudi vii, rr,ai ales la Lumea

animalelor?C ea mai cunoscutd exemplifica r e p entrlt hermeneuticd, calea

modernd pentru infelegere, este citrcea unui text. Acela care

citeste o carte porne$te de la convingerca cd semnele de pehltrttenu confin sensul. Asupra lor cititorul desfigoari o complicatiactivLtate spiritualS. El formeud in interior cuvinte gi propozigiiqi, pentru formulirile lingvistice, anumite imagrni qi gAnduri.Cartea conline, in ingiruirea ei de semne, numai amprentaexterioard alimbaluluiqi a gindurilor. Ceea ce cititorul creeazd

p1rn activitatea sa este posibil si conducd la ceea ce a fost viuin timpul conceperii qi redactirii aceleilscrdriscrise,in gdndtrea

qi vorbirea interioard a autorului, Atunci, in congtienfacititorului, p dnliterele moatte ale cdrEri reinvie ceva din spiritulautorului,A citi inseamnd a recrea spiritual,De aceea,pin citirese ajungelaingelegere.Aseminitor este qi la observarea estetrcia unei opere^ de art1. Nu ne oprim la ceea ce putem stabiliinregistrAnd. In contemplare, recredm opera de arte in interiorulnostru, devenind astfel ,,autott", invdgdnd prin aceasta si o

inEelegem.Din acest motivrW Dilthey scrie: ,,Procesul prin care

putem si recunoaqt em un interior, din semnele care ne sunt date

din exterior in mod senzitiv,il denumim cu urmitorul cuvAnt:inEelegere" (1961, p. 318). Cind cercetdm lucrurtle trebuie sd

T3

ERNST:MICHAEL KRANICH

deosebim un exterior gi un interior: semnele qi sensul 1or, sauaparcnta qi esentra care este legatd de aceastd aparenld.InEelegerea se referd la sens qi la esenEd, care se afld la bazafaptelor exterioarc,dar ea insSgi nupoate fi gisiti in mod directin aceste fapte.Aceasta este cain cazul unui gest sau al uneifizionomii. Nu vom percepe ceea ce se exprimi prin ele dacd,

vom privi numai la contraclia coordonatd, a musculaturri.Gesturile gi fizionomia rcprezintd, cel mai simplu domeniu alingelegerit; cdci aici interiorul se dezvSluie direct in exterior,aprobarca sau scepticismul se inEeleg in mod nemijlocit, Multmai complicatd este infelegerca in cazul operelor de arti, altextelor sau al legZturllor din domeniul sufletescului, spreexemplu, al leglturii dintre performan\e qi cancter, sau dintretemperament qi dotare.Tlebuie si ne transpunem in situaqii,inf.apte, trebuie si le triim in interiorul nosrru qi si lerecompunem spiritual. insi pentru aceasta este nevoie deexersare gi de qcolire.

Atdta vrcrr,e cAt cuprindem cu privirea numai, ceea cereprezintd formS de aparigie,fenomen, sensuL rdmdne ascuns. $iin cazulin care suntem de pirere ci odatd, cu fenomenulraceastainsemnSnd suma faptelor gi a proceselor perceptibile, putem sicuprindem deja intreaga rcalitate, atunci nu existi inEelegerc.

Pentru majoritatea cercet;torilor din domeniul gtiinlelornaturii qi al biologiei, aspectul exterior, de care trine qi starea defapt anatomici gi fiziologicd,, reprezrntd, realitatea. ConqttenEacercetdtorului este complet ,,exilatd" in planul aspectelorextertoare, Prin aceasttr concluzte arbitrard, (vezi RudolfSteiner, L978, p. 86), tot ceea ce mai gine incd de rcalitateaanimalului este scepat din vedere.- Darincd din timpul in careprivim animalul, in vreme ce ne confruntim cu acest mister,incepe si se contur eze bdnuiala, sau chiar ceftitudinea, cd tr ebuie

L4

-A.NIMALELE _ INTRODUCERE iN ZOOLOGIA GOETHEANA

si existe ceva care sllege,inff-un context inteiogcancteristicile,luate ftecare in pafte, pentru a forma astf.el intregul.

Dacd savanfii explici doar formele sub care se prezintd viaEa,

vtnapentru acest lucru nu o poartd natrtrarcilimitareaarbttrarda cercetdrli numai la faptele exterioare. Cum am pttea oare sidepiqim aceastd graniEd,fdrd a renungala siguranEd?

De multd vreme existd indicii care ne atrag atengra asltpraunet hetmeneuticL a naturri.De-a lungul secolelor s-a vorbitmetelJ despre ctttrea ,din cartea naturii"2. Aceasta nu este numaio metaforipoedce, ci,totodatd,gi un indiciu asupra unei metode

de cunoagte re,incd putin dezvoltate, care sd pdtrundd mat adincin naturi. Cum poate fi cultivatd aceasta in mod concret?

Probabil cd cea mai importantd premisi consti intr-oevaluare corecti a stirilor de fapt. Sub formi de sumi acestea

nu pot si lini loc de realitate.Tot ce putem observa qi stabiliin legdturd cu un animal corespunde literelor unui text,Conform celor spuse de Goethe, t rebuie si,,cuprind em inff -uncontext toate componentele exterioare,accesibile vizibil,gi si lepercepem ca pe o insinuare aintenontlur" (I975,p.7).in carteanaturii, acestea constituie un text care ftebui.e descifrat, adtcdpe care trebuie sd invdEim si-l citim. Pe baza faptelor, trebsiesi dezvoltim o activitate spiritualS in care si devini con$tientcontextul interior, fdptura,la fel ca qi sensul unur text.Pentrua pdtrunde in contextul legdturilor din cadrul fipturii unuianimal, trebtie si recompunem, si comodelSm qi noi, ininteriorul nostru, rcptezentarea exterioard qi, prin ceea ce cteimla rdndul nostru, in interiorul nostru, sd putem si percepemIegea de formarc care cupinde fiecare fapt in sine.

Pentru un astfel de mod de a proceda,existd un punct de

pornire concret. Fiecare animal este un organism. Membreletrupului siu qi organele interne se formeazi in timpul

15

ERNST-MICHAEL KRANICH

dezvoltdrii, prin diferenEiere.Privite dim extedor, acestea suntdispuse in mod aldturat,inspafiu. ins5 aceasti aldturarenu estevalablld qi pentru functriunile 1or. Procesel e vitale ale unui organactroneaze qi in celelalte otgane qi promoveazd funcAiunile qi

viafa acestora. Existi efecte reciproce multilaterale prin carcfiecare organ este o pdrticici a unui intreg.

Acest aspect arc o consecinqi importantd. G. P Wagner odescrie pfin urmdtoarele:

,,Deoatece otganele unui otganism reprezinti, in modreciproc, mediul incon j urito g unttl p entru celdlalt, p e r dnd, inaqa fel inc|t fiecare organ sd, formeze o pafte a mediuluiinconjur5tor pentru celelalte otgane,fiecare adaptare la o nouiceinld a mediului inconjuritor din afara organismului trebuiesi conduci la adaptdri in restul organismului.,inlanE,caurmarea aparigiei acestei noi solicitiri" (1985, p. 108).

Gdndunasemdnltoarcputem si intilnim gi la alqi cercetdtoriai lumii contemporane. Acestea contin chera p entr u o metodiainEelegerii.

Primul carc, din tdega organismului, a dezvoltat metodapenffu cunoaqterc prin inlelegerc a lumn animalelor a fostGoethe. Conform celor prezentate qi suslinute de el,aceastl, calese parcurge in doui etape,La anirrralele superioare, I a mamifere,putem gisi, cu toati diversitatea de conformaqii extetioarerunmod de clddire identic in ceea ce priveqte trdsdtwile sale debazd.Acesta este modificat in diferite ordine gi familii. tnsd putems5-ltransformdmintr-oimaginegenenTd,respectivinff --olegitategenenld de formare. Goethe denumeqte aceastd imaginegenerald cu nogiunea de ,,tipus". in acesta sunt conlinute,,conformagiile tuturor animalelor, dupi posibili:.5ti" (1975,p.2aa).Goethe insisti asupr:afaptului cdtrebuie si trinem contde ,,efectele reciproce ale tuturor pirtrilor unui corp viu" (Ioc.cit., p. 329). ,,Deci, nu ftebuie si privim doar dispunerea

l6

ANIMALELE _ INTRODUCERE iN ZOOLOGIA GOETHEANA

alatwate a pdrlrlot corriponente, ci sd ne concentrdm asupra

influenEer lor vii reciproce, asupra dependengei gi a interde-pendenlelor dintre ele gi asupra efectului pe careil au" (loc. cit.,p.335).

Vom studia conformagia caracteristicd a capulu| in cazul

mamiferelor aceasta insemnAnd organrzarea superioard a

simEurilor gi a creierului, modul de clddire a craniului, modulin carc sunt dotate cavrtdgile nazali qi bucal5; apoi bunadezvoLtare a giltuLur qi mobilitatea acestuia,mobllitate datoritdcdreia arirnalul se poate indreptallber cdtre mediul inconjuritor.in continuare vom privi ca pe o parte importantd a tipusuluimembrele care poartd liber trunchiul qi vom studia, pentru a tinecont apoi de acest lucru,poziEialor Iibefi,inlegdturd cu organele

senzitle ale capului,aceasta indicAnd rclaEia lor diferenEiadf.atede mediul inconjuritor. Bunei dezvokfui gi dinamicii organelorde miqcare ii corespund qi organele din interiorul trunchiului:dezvoltarea superioari a organelor respiraliei qi ale digestiei.Inima complet compartimentad gi separarea clard a circuituluisangvin, in partea sa venoasi qt in partea sa arteiald, rcprezinte,impreuni cu celelalte orgafle, condilii pentru o organizarcindependentdin ceea ce priveqte ctrldura,fdrd de care anrmalulnu ar avea posibilitatea si-qi exprim e fiinga sa interioard intr-unmod atit de independent f.aEd de temperatura medtulurinconjuritor, prin intermediul trupului siu.3

in cazulin care,in modul pe carc l-am prezentat, realizdmo imagtne diferengiatd a tipusului, puterr, trece la pasul al doilea,lastudiereaformelor individuale ale animalelor. in articolul siufundamental, din anul L7954, Goethe scrie:

,,Dacd vom privi, conform acelut tipus,rcaliz,at doar in liniigenenle, drferttele pirqi componente ale celor mai evoluateanimale, p e cat e le d e numim mamifer e, v om gisi cd, intr - adev dr,

cercul $eatillor naturtr este limitat, ins5, totusi, datoritd

t7

ERNST:MICHAEL KRANICH

multitudinii de componente qi din cauza multiplei modi_ficabilitdgi,schimbirile referitoar e la conformalie sunt impinse'...:citre rnfinit,In caaulin carc cunoa$tem cu exactitate acestecomponente, vom gisi cd, mriltilateralitatea configuraEiei reZultidin aceea cd, uneia sau alteia dintre component e i s-a acordat opondere mai marc decAt celorlake" (I975,p.2a7).

in cadrul contemplirit interioare teb,iie sd, parcurgem, cuajutorul gAndurilor,efectul pe carc il poate avea qimodul in carcactioneazd, asupra intregului organism dezv oltar ea deosebit deputernicia a unui anumit otgan - cum sunt create organeleinrudite, cum otganele antagoniste se rctragin dezvoltarealorqi cum intreg organismul este influenlat gi chiar marcat desupraponderea acestui anumit organ, Vom urmiri, intr-oactivitate spirituald productivi, felul in care tipusul sespecializeazi, conform uner direcEii anumite, spre o anumitdformi de animal. Aceasti metodi nu este descriptivi, cicreatoare, gi promoveazd dezvoltarea (R. Steiner, 1979,p.IO5).Cunoagtere a este un proces de parcutgerc in gdnd. a unor etapesau fenomene, o activitate spiritualdl ea cere un inalt grad d,eputerc de imaginaEie productivi qi de intrelepciune.

Pe aceastd. cale putem sd inlelegem cum caracteristiciledeosebite ale diferitelor organe,la un anumit animal, se afliintr-o strAnsd,legdturd,.Cd,ci am parcurs in interiorul nostru, ingdnd, procesul prin care au luat naStere formele lor. Aceasticunoa$tere corespunde citirii unui text, in timpul cdreiapercepem, de asemenea, printr-o acttvitate spirituali productivi,contextul gi legiturile interioarc a ceea ce a fost turnatin acelesemne extedoare care sunt literele.

Aceasti metodd de cunoaqt erc dezvoltatd d.e Goethercprezintd o indicagie datoitd cdreia, prin activitatea de citirein cartea naturii, putem invdEa sd. inlelegem anrmalele. Eafundamenteazd o zoologie hermeneutici. Aceasta insi ftebuie

t8

ANIMALELE- INTRODUCERE iN ZOOLOGIA GOETHEANA

dezvoltatdprin aplicaEii concrete.Acest lucru dorim s5-1 facem,

intr-o oarecare mdsurd,in capitolele care vor urma. Procesul de

studiere a animalelor conform metodei morfologice a lui Goethe

este str6ns legat de dezvoltarea tner gdndiri care si conducS,pornind de la o observare din exterior a stirilor de fapt, printr-oactivitate creatoare,la o participare vie la destiqurarea proceselor

deformare.$i in acest cadru devin conqtiente legdturi care suntinaccesibile unui mod obiqnuit de apdvr lucrurile qi unei mintri

discursive. Funcfiunea obiqnuiti a gindfuli consti in aceea cd

faptele sunt aduse intr-o formi pirn care sd se poati permiteexistenfa unei priviri de ansamblu.Astfel arcIoc un proces de

ordonare, Categonrle conform cdrora se petrece acest lucru potfi cele ale biologiei moderne sau din cele pe care le putemdesprinde dintr-un repertoriu de noEiuni,al unui mod spiritualde a privi lumea.In ci:udaunor mari. deosebiri in ceea ce priveqte

declaraEille, calitatea interioard a cunoa$terii este destul de+ ,^

asemdndtoare. Insd, in cadrul gindirti creatoare, modelatoare,pitrundem pe un plan mai elevat al rcalitdEii, in care legiledevenirii qi ale formfuii au un caracter spiritual. Aici vomdescoperi ceea ce biologia molecriard cautd, in zadar, indomeniul proceselor chimice qi crede doar printr-o autoamdgtre

cd va putea gdsi. Natura naturans nu existi in domeniulproceselor molecularel insi vom putea face cuno$tin$ cu ea prinmetoda morfologici a lui Goethe. - Aceste considerenteanticipeazd, intr-o oarecare mdsutd, ceea ce va utma incapitolele urmdtoarc,Se va putea dovedi cat sunt deindreptdEitede-abta prin aplicarea concrete a acestei metode.

Vom aplica metoda de cercetare a lur Goethe in cadrulstudierii unor animale destul de dtfedte. Prin aceasta ne

aldturdm muncii altor cercetdtort goetheeni ai naturii, cum ar

fi: F H. Julius (1970) qi W. Schad (197I), care au publicatimportante lucrdri de zoologte. insi capitolele acester cdrEi

t9

ERNST:MICHAEL KRANICH

continu; aceaste cale,inmdsurain carcin ele este tatatd"intr-unmod mai consecvent metodalui Goethe.

in cadrul selecgiei amtinutcont,intr-un mod relativ distinct,de difeitele incr engituri ale lumii animaleror. D e la bun incepu|,nli am avut rntenEta de a scrie o lucrarc sistematici. pe primulplan se afla aceastd metodd a cunoaqterii vii. Ea poate fiiel maibine exemplificati prin studierea individu ald a animalerot, aformelor lor, a compofiamentului 1or qi a includ,eriilor intr_unanumit mediu inconjurdtor.Apoi vom descrie,in capitole specialalocate, qi caracterul unor intregi grupe de animile,privit dinpunctul devederc al tipusului. Felul in care diferitele clase devertebrate - excepEie fd,cilnd pdsirile - rczultd din tipus, l_amdescris intr-un mod destul de detaliatin cartea De la certitudineaeuoluliei la Stiinla ei.

Studiul incepe cu cele mai evoluate animale, animalelesuperioare, adicd, mamiferele, gi continui, coborAnd spreformele mai simple ale animalelor. pe aceasti cale, acestea dinurmi vor putea fi mai ugor gi mai bine ingeles e decit dacd amincepe cu ele,pentru a urma inspre formele mai comple*". incapitolul final voi reveni asupra acestei motiviri gi nr.rp.,scopului pe carc l-am urmdrrt.

20