Home >Documents >Animale Si Plante - 0109-0114 - Fluturi Si Molii

Animale Si Plante - 0109-0114 - Fluturi Si Molii

Date post:30-Dec-2015
Category:
View:39 times
Download:4 times
Share this document with a friend
Description:
nature
Transcript:
  • Fluturi i molii

    Lepidopterele, nume generic dat tuturor speciilor de fluturi i molii, au aprute pentru prima dat cu peste 100 de milioane de ani n urm n perioada dinozaurilor, i n ciuda unui ciclu de via complicat, ele au o serie de mijloace istee care le ajut s supravieuiasc n mediul lor.

    Lepidopterele se gsesc n aproape toate colurile lumii, n afar de Polul Nord i Polul Sud. Chiar i n regiunea arctic exist fluturi care rezist n timpul iernii lungi pentru a se bucura de scurta var arctic. Ei sunt mai rspndii la tropice dect n America de Nord i n Europa, dar numai n Marea Britanie, de exemplu, exist 2.500 de specii diferite de fluturi i molii.

    Ei se gsesc ntr-o mare varietate de habitate. Unii triesc n muni, la nlimi mari, pe

    cnd alii triesc numai pe insule oceanice, iar unele molii chiar i petrec majoritatea vieii n ape dulci - chiar i fluturii maturi naripai noat pe sub ap. n ape srate nu triesc lepidoptere, dar se tie c i dintre insecte, cele mai adaptate i mai rspndite vieti, numai foarte puine triesc n ap srat.

    Fluture sau molie? Ordinul Lepidoptera are dou subordine: Homoneura i Heteroneura. La prima vedere

    speciile din cele dou subordine sunt greu de deosebit, deoarece ele au multe asemnri. O diferen general este c speciile din cel de-al doilea subordin, fluturii, au pe cap antene prevzute cu noduri la capete, pe cnd cele din primul, moliile, au antene subiri, ascuite sau "mpnate".

    Foto: Un fluture coada rndunicii, din zonele tropicale, inndu-i aripile ntinse. Coada rndunicii european iese dintr-o nimf. Aripile i s-au ntins i ntrit, pregtite de zbor.

  • Exist i diferene ntre felul n care aripile sunt unite cu cele posterioare pe cele dou laturi. Mai exist i alte diferene mici. De exemplu, majoritatea speciilor de molii zboar n timpul nopii i majoritatea speciilor de fluturi zboar n timpul zilei. ns pentru a complica lucrurile, exist unele specii de molii care zboar n timpul zilei, la fel cum i printre fluturi exist specii care zboar n timpul nopii. De asemenea, oamenii le consider pe primele nite vieti neinteresante - nite insecte maro "mblnite" care flutur n jurul luminii. Dar de fapt printre ele exist multe specii frumos colorate, aa cum exist i fluturi neinteresani. Ba mai mult, exist peste 15.000 de specii de fluturi, dar peste 150.000 de specii de molii.

    Ciclul vieii lepidopterelor Ciclul vieii are patru faze: oul, omida (larva), nimfa sau pupa i fluturele matur,

    zburtor. Ultima faz nu numai c permite insectei s se rspndeasc i s colonizeze noi regiuni, dar este i faza de reproducere, n timpul creia are loc nmulirea. Dup mperechere, de obicei femelele i depun oule separat, sau n grupuri pe un tip specific de plant sau de surs de hran: cea pe care o vor mnca omizile din urmtoarea faz. Dac femela depune oule ntr-un loc greit, atunci omizile, cnd vor iei din ou, nu se vor putea hrni i vor muri. La unele specii, la care omizile se hrnesc cu o gam larg de plante, oule sunt depuse n timpul zborului i sunt mprtiate.

    Foto: Omida fluturelui coad de rndunic. Cnd este deranjat ea secret o cantitate mic de substan de un rou aprins prin spatele capului, care eman un miros neplcut pentru a ndeprta prdtorii.

    Foto: Aceste trei imagini arat omida (larva) i nimfa (pupa) fluturelui coada rndunicii.

  • Din ou ies omizile - nite vieti tubulare formate din inele de chitin. Omida este un fel de tub fcut pentru a se hrni, dar ea are simuri ascuite care o ajut s supravieuiasc i s evite s fie mncat de numeroii si dumani.

    Foto: Un fluture african se pregtete s mnnce. Fluturii se hrnesc din flori viu colorate cu miros puternic. Majoritatea acestor flori sunt roii, portocalii sau roz, culori pe care le pot vedea bine. Fluturii se hrnesc cu nectar, un lichid dulce aflat n majoritatea florilor, pe care l extrag prin introducerea proboscidei n floare. Florile produc nectar exclusiv pentru a atrage insectele.

    Foto: Molia mpratul auriu din India, cu "ochii" vizibili pe aripi. Acetia seamn cu ochii unui animal mai mare i astfel i ajut s ndeprteze prdtorii. Dei nu sunt vizibile cnd molia se afl n repaus, aceste pete ies la iveal cnd este deranjat speriind prdtorul i permindu-i s scape. De asemenea, fluturii i moliile se bazeaz pe culoare i camuflaj ca mijloace de aprare.

    Foto: Fluturele cpitan brun. Poziia sa de repaus este specific mai degrab moliilor i are antene fine i ascuite, i nu prevzute cu noduri la capete ca majoritatea fluturilor.

  • Omizi colorate Omizile apar ntr-o mare varietate de forme, mrimi i culori. Multe sunt bine

    camuflate pe plantele cu care se hrnesc, pe cnd altele au culori aprinse. Omida moliei cinabru, care se hrnete cu planta otrvitoare numit rugin, este i el otrvitor i afieaz acest fapt prin culorile sale vii.

    Dei majoritatea omizilor se hrnesc cu plante, exist i unele care mnnc alte insecte. Unele omizi mnnc pduchi de plante i alte insecte parazite, des ntlnite la plante. Unele omizi ale fluturilor geometrizi hawaieni sunt chiar specializate n prinderea mutelor. Ele se ridic pe picioarele posterioare, semnnd cu nite ramuri mici, i cnd musca le atinge, se ntorc repede i o prind.

    Omizile au flci mari, bine dezvoltate, care le permit s road materiale destul de tari. Omizile moliei de cas, parazii rspndii n multe ri, pot s road covoare din fibre sintetice cnd sunt n cutarea hranei. Dei nu e sigur c ele pot s digere fibrele artificiale, totui pot s le deterioreze, i n multe pri ale lumii moliile sunt o adevrat problem.

    Fasolea sritoare, o mic smn a unei plante din Mexic (de fapt, nu este fasole), sare deoarece omida din ea se zvrcolete repede, determinnd fasolea s sar. Odat ce omida i croiete drum prin fasole, aceasta nceteaz s mai sar.

    Foto: Fluturii perl se gsesc n Europa i nordul Asiei, dar numrul lor este n scdere n vestul Europei i n Marea Britanie.

    Foto: Principalele caracteristici ale omizii fluturelui alb al verzei. Are ase ochi simpli (oceli) pe ambele laturi i mandibule, cu muctura puternic, folosite la mestecat.

    Foto: Fluturele albastru european, n poziie de repaos a aripilor anterioare i posterioare. Antenele cu noduri n vrf sunt tipice pentru majoritatea fluturilor.

  • Unele omizi sunt parazii periculoi, distrugnd culturile de bumbac, de cereale sau de varz. Alte omizi atac recoltele dup ce sunt nmagazinate, dup cules, cauznd pierderi mari, ns unele omizi au un rol benefic. n unele pri ale Australiei, ele se gsesc n numr mare n stratul de frunze czute i contribuie la descompunerea lor, transformndu-le n humus. n alte locuri, acest rol revine rmelor.

    Foto: Fluturele Adonis albastru mperechindu-se. Aceasta este poziia adoptat de toi fluturii i moliile i a dat natere povetilor despre fluturi cu dou capete.

    Foto: Capul unui fluture i al unei molii. Gurile sunt adaptate la hrnirea cu nectar. Maxilarele sunt foarte lungi i sunt unite prin crlige i ace, formnd un tub numit proboscid.

  • Nimfa A treia faz a vieii lepidopterelor este faza de nimf, sau pup. Ele trec toate prin

    aceast faz, care marcheaz tranziia, sau metamorfoza, de la omida trtoare la fluturele matur naripat. Omida nceteaz s se hrneasc, i gsete un loc ferit unde i las pielea exterioar i produce pupa rezistent. Aceasta protejeaz insecta n timpul reorganizrii complete a corpului su.

    Dei nimfa sau pupa este adesea considerat faza de odihn, deoarece din exterior semnele de via sunt puine, n interior are loc o activitate intens. Corpul omizii este transformat n fluture. n cele din urm, cnd transformarea s-a sfrit, din nimf iese o insect mototolit, deloc asemntoare cu frumoasa fiin din final. Apoi aripile i se ntind treptat pe msur ce este pompat lichid prin nervuri. Odat ce aripile s-au ntins complet, minunatul fluture este gata de zbor.

    Structura fluturelui matur Corpul fluturelui matur este format dintr-o serie de inele ntrite dintr-o substan tare

    numit chitin. De un interes mai mare sunt probabil numeroii detectori pe care i au lepidopterele pentru a le da informaii despre mediul lor.

    n mare parte, structurile aflate pe capul lepidopterelor sunt asemntoare, i sunt folosite pentru a detecta micrile din jurul lor. Lepidopterele au un creier i ochi compui bine dezvoltai, care sunt deosebit de sensibili la micare: dac ncercm s ne apropiem de un fluture, acesta observ extrem de rapid micarea. Pe cnd toate lepidopterele au o vedere ager, multe specii de molii pot detecta i ultrasunetele emise de lilieci, care se hrnesc cu molii de noapte. Unele chiar i-au dezvoltat un sunet special care bruiaz "radarul" i l face s judece greit poziia moliei.

    Antenele lungi de pe capul fluturilor sunt folosite pentru detectarea mirosului i a micrilor aerului. Ele pot detecta urme minuscule ale mirosului sau al unei surse de hran de la distan foarte mare. Prin detectarea creterii intensitii mirosului pe msur ce nainteaz, fluturii l pot urmri i pot gsi sursa mirosului. Ei i folosesc i picioarele pentru a "gusta" planta pe care se afl; aceast proprietate poate fi folosit de femel odat cu alte simuri, pentru a identifica locul n care s-i depun oule.

    Limba ncolcit, sau proboscida, de sub cap, pe care o pot ntinde i ncolci n voie, este folosit la hrnire. Lepidopterele se hrnesc cu lichide pe care le sorb. Hrana lor principal, nectarul, se afl adesea n adncul florilor, iar proboscida poate s se ntind i s ptrund n ele. Totui, nu toate lepidopterele au o proboscid dezvoltat, i muli fluturi maturi nu se hrnesc deloc, trind din energia stocat n faza de larv.

    Structurile folosite pentru mperechere se afl la captul posterior. Cnd masculul i femela se mperecheaz, ei sunt orientai n direcii opuse ceea ce a dat natere la poveti despre fluturi cu dou capete.

    Mrimea i forma Cea mai mare molie are o anvergur a aripilor de peste 300 mm, de peste 100 de ori

    mrimea celor mai mici molii inelare, a cror anvergur este de sub 3 mm. Multe specii de molii au aripile de forme ciudate. Numele de "molie cu multe pene" este dat unui grup de molii mici care au aripile anterioare i posterioare mprite n ase segmente separate.

    Unele dintre moliile africane zygaenid au aripile posterioare alungite formnd o panglic. La multe specii de molii, dar nu i la fluturi femelele nu zboar, avnd aripi foarte mici sau neavndu-le deloc. Toi masculii au aripi complet dezvoltate i pot zbura. Moliile care triesc pe insule au adesea aripi foarte mici i mai degrab sar dect zboar. Ele sar

  • deoarece pe o insul btut de vnt, o insect zburtoare mic poate fi uor purtat n larg unde ar muri. La aceste specii aripile sunt complet dezvoltate odat ce s-au ntins dup ce insecta a ieit din nimf, i ele nu mai cresc.

    Culori i modele Numele tiinific al fluturilor i moliilor - lepidoptere - nseamn "arip cu solzi".

    Aceasta se refer la "praful" fin care ne rmne pe degete dac prindem un fluture. Fiecare solz mic poate fi colorat i poate avea creste fine pe suprafa. Solzii sunt aranjai pe aripi (i pe corp) n rnduri suprapuse asemenea iglelor de pe acoperi. Astfel se formeaz i culorile fluturilor.

    Fluturii i moliile, alturi de flori, au cea mai larg gam de culori i modele dintre

    toate fiinele vii. Semnele lepidopterelor servesc mai multor scopuri, printre care gsirea partenerilor pentru mperechere. De asemenea, semnele le pot camufla, protejndu-le de prdtori. Uneori camuflajul este att de desvrit nct fluturele nemicat poate arta ca o frunz, chiar i cu imitaii de guri n arip, care arat ca mici defecte ale frunzelor. Ali fluturi au modele n alb i negru care seamn cu excrementele psrilor cnd fluturele st nemicat.

    Deoarece fluturii i moliile nu pot s nepe sau s mute, ei trebuie s adopte alte modaliti de protecie, iar culorile aprinse pot fi un semn c ei nu sunt buni de mncat. Multe lepidoptere au otrvuri n corp, adesea provenite din plantele cu care se hrnesc. Acestea sunt inofensive pentru ele, dar au un gust neplcut pentru psri sau ali prdtori; odat ce o pasre descoper c un fluture viu colorat sau de un rou aprins nu e bun la gust, ea va evita alte insecte de culori asemntoare.

    Foto: Molia lemnului cinesc i depune oule unul cte unul pe frunza lemnului cinesc.

    Foto: Specific pentru omida moliei lemnului cinesc este coada n form de eap. Ea este adesea agitat ameninrilor n ciuda faptului c este inofensiv.

  • Unele lepidoptere neotrvitoare copiaz modelele celor otrvitoare; aceast proprietate se numete mimetism. Ali fluturi adopt o form similar de protecie. Imitnd viespile care neap. Muli fluturi i molii au cercuri mari i colorate pe aripi, care seamn cu nite ochi. Acestea pot s sperie animale mici care vor s i atace. Cnd insecta e n repaos, aceste pete sunt ascunse, dar cnd ea e deranjat, ele sunt imediat scoase la iveal pentru a speria animalul prdtor i a da fluturelui timp s scape.

    De-a lungul timpului, oamenii au apreciat frumoasele culori i modele ale lepidopterelor. Fluturii pot fi vzui n picturile de pe mormintele egiptene i pe picturile medievale, chinezeti, pe mtase, precum i pe pnzele artitilor moderni.

    Ei sunt importani i din alte motive, precum polenizarea plantelor, un proces necesar pentru formarea seminelor. Lepidopterele sunt folosite i pentru control biologic. Un exemplu clasic a fost introducerea n Australia a unei molii mici numit cactoblastis pentru a controla cactusul rspndit cunoscut sub numele de par epoas. Cactusul a invadat suprafee mari de puni pentru oi distrugndu-le. Omizile cactoblastis s-au hrnit cu acest cactus provocnd putrezirea lui. Para epoas a fost distrus i n cele din urm pmntul a redevenit pune pentru oi.

    Lepidopterele i omul Lepidopterele sunt hrana multor animale printre care se numr i specii consumate de

    oameni, precum puii i gtele. Astfel, ele formeaz o parte din circuitul hranei de care depindem noi. Fluturii sunt sensibili la schimbri i faptul c sunt att de remarcabili i face indicatori ideali pentru sntatea mediului. Cu ct exist mai multe specii i un numr mai mare de exemplare n cadrul fiecreia, cu att mediul este mai sntos.

    Foto: Molia lemnului cinesc la maturitate. Aceast specie se gsete n toat Europa, nordul Asiei

  • Este important s nu uitm o alt utilitate nsemnat a lepidopterelor: toat mtasea natural pe care o folosim provine din pnza esut de omizile fluturilor de mtase. Dei n aceast epoc a ale fibrelor artificiale suntem mai puin dependeni de mtase, ea este nc mult folosit pentru confeciile scumpe de lux.

    Parazii Pe lng speciile de lepidoptere cu rol benefic exist i multe specii de molii ale cror

    omizi se hrnesc cu plante pe care le consum oamenii. Aceste specii parazite atac culturile de cereale, pomii fructiferi i chiar iruri ntregi de conifere, care uneori sunt total distruse de omizi.

    Ideea c fluturii i moliile, asemenea psrilor, pot zbura pe distane mari a fost numai

    recent acceptat. n cea mai mare parte a lumii fluturii fac cltorii lungi, inndu-se dup vremea bun. n Marea Mediteran moliile tigru de Jersey zboar cu miile pentru a se adposti la o mic cascad pe Insula Rodos. Acest loc populat de fluturii frumos colorai este cunoscut sub numele de Valea Fluturilor i este o mare atracie turistic. n Australia numeroase molii bogong, mai puin colorate migreaz n Alpii Australieni unde rmn inactive n timpul verii calde i secetoase. Toamna ele se ntorc n regiuni mai joase, unde numrul lor mare creeaz uneori probleme. Aborigenii australieni obinuiau s prind aceste molii din muni, pentru a le mnca.

    Foto: Omida moliei Cerura Vinula n poziie defensiv. Cozile sunt agitate amenintor i dac este atacat omida poate s secrete un jet iritant de acid formic dintr-o gland special din torace.

  • Adposturi Probabil una din cele mai bine documentate migraii, n parte pentru c este att de

    mare i uor de remarcat i zboar peste regiuni foarte populate, este migraia fluturelui monarh, sau ceara albinei, n Statele Unite. Acest fluture i petrece iarna n adposturi din Florida, California i Mexic, unde numrul su este de ordinul milioanelor pe o suprafa limitat. Aceste adposturi au devenit atracii turistice. Primvara fluturii migreaz spre nord, femelele depunnd oule n timp ce traverseaz Statele Unite. Pe msur ce se formeaz fluturi noi, acetia zboar mai departe spre nord, ajungnd chiar pn n Canada. n cele din urm, aceti fluturi vor ncepe marea migraie napoi spre sud la adposturile de iarn. Uneori fluturii monarh apar i n Europa i este posibil ca ei s fi zburat peste Atlantic. Acest lucru n este ns sigur, deoarece fluturele s-a stabilit pe Insulele Canare i s-ar putea ca aceasta s fie sursa specimenelor din Europa.

    n Europa exist muli migratori care ajung n prile nordice n timpul primverii i al verii. De obicei, aceste migraii sunt mai puin spectaculoase dect cele ale fluturilor monarh i adesea nu vedem dect apariia brusc n curile noastre a amiralilor roii, a moliilor scai i a moliilor colibri. Aceti fluturi nu pot supravieui iernilor nordice i ei i petrec lunile reci n sudul Europei sau n nordul Africii. Pe msur ce primvara ptrunde n regiunile nordice ale Europei aceti fluturi migreaz odat cu ea, ajungnd n Scandinavia la sfritul primverii. La venirea toamnei, majoritatea lor mor, dar se crede c unii migreaz napoi spre sud dei exist puine dovezi clare n acest sens. Dac nclzirea global va progresa, atunci aceti migratori probabil vor putea s supravieuiasc iernilor mai blnde din nord.

    Foto: Mica molie iuca din sudul Americii de Nord polenizeaz iuca i, n schimb, planta produce destule semine pentru a hrni larvele moliei precum i a-i asigura supravieuirea.

  • Conservarea Pentru a pstra fluturii aa cum sunt n prezent este nevoie de un efort consistent

    pentru a ntreine habitatele n care triesc, deoarece activitile noastre ntr-o zon provoac schimbri dramatice n cadrul multor specii.

    Foto: Modelul asimetric i culoarea moliei de oleandru o camufleaz n frunzi.

  • Orice schimbare n vegetaia unei zone i afecteaz, indiferent c este vorba de

    agricultur, silvicultur, construcii sau drenri. Nu numai c vor disprea dac locul este modificat, dar pot disprea i dac natura este lsat n voia ei. De exemplu, dac o pune rmne neatins, vegetaia crete excesiv i n cele din urm vor aprea copaci, iar fluturii de pune vor disprea. Acest tip de schimbare poate avea loc n orice habitat.

    Numrul fluturilor i al moliilor se modific n fiecare an, ns dac trebuie s aflm cte specii exist. Cel mai probabil vom observa schimbrile numrului de fluturi care zboar ziua.

    Schimbrile climaterice Fluturii sunt sensibili la schimbrile climaterice i care, sunt cauza multor fluctuaii de

    numr. n Marca Britanie mai muli fluturi sunt la marginea arealului lor de rspndire. Ei sunt mai numeroi spre sudul continentului i n sudul Marii Britanii arealul lor acoper o regiune foarte mic. nclzirea global le-ar favoriza rspndirea spre nord, nsa unii fluturi din regiunile nordice mai reci ar fi afectai n mod nefavorabil.

    Pentru a monitoriza schimbrile n multe pri ale lumii, distribuia fluturilor este trecut pe hri. Aceste hri sunt baza unor monitorizri ulterioare i permit compararea schimbrilor de rspndire de-a lungul unor ani. Astfel se pot observa scderile numerice grave i se pot lua msuri pentru ncetinirea schimbrilor.

    Foto: Sus, molie din Trinidad n poziia de repaos i n poziia adoptat cnd este ameninat. Ochii ies la iveal brusc, obinndu-se efect maxim. n centru molia albin i molia viespe, amndou bzie ca viespile i majoritatea prdtorilor le ocolesc. Jos, molia piperat; varianta mai deschis unde este bine camuflat n copacii acoperii cu licheni. Varianta mai nchis la culoare este mai bine camuflat n zonele industriale.

    Foto: Molia de rochia rndunicii hrnindu-se n timp ce se menine n aer n faa florii.

  • Foto: Capul moliei cu capul brun. Cnd este n repaos, cu aripile strnse la spate, aceast insect arat ca o ramur proaspt rupt acoperit cu licheni -un camuflaj care o protejeaz mpotriva prdtorilor.

    Foto: Hart cu traseele de migraie n Europa a fluturelui amiral alb i a moliei argintii.

of 13/13
Fluturi şi molii Lepidopterele, nume generic dat tuturor speciilor de fluturi şi molii, au apărute pentru prima dată cu peste 100 de milioane de ani în urmă în perioada dinozaurilor, şi în ciuda unui ciclu de viaţă complicată, ele au o serie de mijloace isteţe care le ajută să supravieţuiască în mediul lor. Lepidopterele se găsesc în aproape toate colţurile lumii, în afară de Polul Nord şi Polul Sud. Chiar şi în regiunea arctică există fluturi care rezistă în timpul iernii lungi pentru a se bucura de scurta vară arctică. Ei sunt mai răspândiţi la tropice decât în America de Nord şi în Europa, dar numai în Marea Britanie, de exemplu, există 2.500 de specii diferite de fluturi şi molii. Ei se găsesc într-o mare varietate de habitate. Unii trăiesc în munţi, la înălţimi mari, pe când alţii trăiesc numai pe insule oceanice, iar unele molii chiar îşi petrec majoritatea vieţii în ape dulci - chiar şi fluturii maturi înaripaţi înoată pe sub apă. în ape sărate nu trăiesc lepidoptere, dar se ştie că şi dintre insecte, cele mai adaptate şi mai răspândite vietăţi, numai foarte puţine trăiesc în apă sărată. Fluture sau molie? Ordinul Lepidoptera are două subordine: Homoneura şi Heteroneura. La prima vedere speciile din cele două subordine sunt greu de deosebit, deoarece ele au multe asemănări. O diferenţă generală este că speciile din cel de-al doilea subordin, fluturii, au pe cap antene prevăzute cu noduri la capete, pe când cele din primul, moliile, au antene subţiri, ascuţite sau "împănate". Foto: Un fluture coada rândunicii, din zonele tropicale, ţinându-şi aripile întinse. Coada rândunicii europeană iese dintr-o nimfă. Aripile i s-au întins şi întărit, pregătite de zbor.
Embed Size (px)
Recommended