pteloru sale: acelu-a scie, ce trebue se faca, sise p6te fed de muIte rele. 5.) Ingeniulu ori ge-nialitatea este cea mai inaIta manifestatiune amintii, si consiste intru consunanti'a cugetarii sia fantasiei. Ingeniulu esceIeza in regiunile celemai nobile ale artii, ale sciintiei si ale vietieisociali.

4. In t r. Ce este turburarea mintii ?Res p. Turburarea mintii este unu morbu

alu mintii, in care neinfrenarea fantasiei impie-deca lucrarea facuItatiloru intielesuali. Specieleei sunt: 1.) Deliriulu (vorbirea in laturi); 2.)dementi'a (nebuni'a); 3.) mani'a, frenesi'a, tur-barea.

CAPU II.

Anim'a, ori potinti'a de a semti.1. In t r. Ce este anim' a, ori potinti' a de a

semti?Res p. Anim'a, ori potinti'a de a semti este

ace'a potere a sufletului nostru, prin carea su-fletulu cun6sce starea placuta ori neplacutaatatu a sa, catu si a trupului, adeca a semtidesfatare ori dorere. - Scirea ace'a carea si-ocastiga sufletulu Cll ajutoriulu potintiei de a semtidespre desfatare ori despre dorere, se chiamas em ti u ori s e m tie men t u.

Deca objectele cari eserciteza asupr'a su-fletului impresiune placuta ori neplacuta suntmateriali, si semtiemintele se voru chiama s e m-ti em in t e mat e ria Ii; era deca objectele acele

sunt spiretuali: sl semtiementulu amme! se vadIce s e m t ius P ire t u ala.

2. In t r. Cum se potu clasifica semtiemin-tele animei?

Res p. Semtiemintele animei se potu clasi-fica: 1.) D'in privinti'a cualitatii; 2.) d'in pri.vinti'a genului; 3.) d'in privinti'a gradului.

3. In t r. Cum potu fi semtiemintele animeid'in privinti'a cualitatii?

Res p. Semtiemintele animei d'in privinti'acualitatii potu fi: a) placute; b) neplacute. -Sunt p I a cut e semtiemintele, deca 0bjectuluaceloru-a lu-pretiuimu, si sunt n e p 1a cut e,deca objectulu loru lu-despretiuimu. D. e. suntplacute, pentru-ca sunt pretiuite sciinti'a si nu-mele celu bunu; dar sunt neplacute, pentru-casnnt despretiuite, nesciinti'a, er6rea, penuri'a, in-fami'a. Asia dara, scirea ace'a, ca ni-amu castigatusciintie si renume bunu, sternesce in noi semtie-mentu placutu; precandu scirea ace'a ea suntemuneinvetiati, ca amu gresltu, ca ne luptamu cumiseri'a, ca ne-a ajunsu ruslnea s. c. L, sternescein noi semtiementu neplacutu.

4. In t r. Cum potu fi semtiemintele animeid'in privinti'a genului?

Res p. Semtiemintele animei d'in privinti'agenului potu f£ de trei soiuri, adeca: a) semtiuluadeverului; b.) semtiulu frumosului, si c.) sem-tiulu binelui. - 1.) Semtiulu a de v e r u I u ieste iubirea adeverului. D'in acestu semtiu se:r:ascu iubirea dreptatii si voi'a invetiarii. Sem-tmlu adeverului p6te se sternesca in omu dorulu

de a Sc:l intr'asia mesura, eatu aeelu-a va devenfnefatigabilu intru adunarea seiintieloru. - 2.)Semtiulu fr u m 0 suI u i seu g u s t u I u est e-tic u, este iubirea frumosului. F l' um 0 s u p6tese ni arete atatu natur'a, eatu si artea; asia d.e. este frumosu eeriulu eu stele; si este frum6sasi music' a eea armoniosa, s. e. 1. D'in gustuluestetieu se nasee si iubirea ordinei si a eura-tieniei. - 3.) Semtiulu binelui este iubireabinelui spiritualu ori moraln. Asemene bunurisunt d. e. libertatea, on6rea, dreptatea, ferieirea,s. c. 1. D'in semtiulu binelui se nasce apoi unulegionu intregu de semtierninte. D'in aeelu-a senasee semtiulu mol' a I u, earele isvoresee erasisemtiulu vereeundiei, serntiulu on6rei,semtiulu dreptatii, si semtiuln datorintiei;d'intr'aeelu-asi se nasce semtiulu religiosu,semtiulu pat l' i 0 tic u, semtiuln lib e l' tat i i,semtiulu l' e c uno s c i n tie i si semtiulu iubi l' i i.

5. In t i'. Cum potu ff semtiemintele anirneid'in privintia gradului?

Res p. Semtiemintele animei d'in privinti'agradului potu ff: a.) semtitiuni; b.) afeete; c.)patime. - 1.) S em t it i un i Ie sunt nesee sem-tieminte debile, eari abie vinu la eunoseintia. -2.) A fee tel e in intielesu mai largu sunt sem-tieminte viue; dar in intielesu mai strinsua fee tel e sunt aeele semtieminte mai ferbintisi de gradu mai potentiatu, eari pre unu temputurbura inca 8i cugetarea libera. Speeiele maide frunte ale afeetloru sunt: parerea de rEm,fervorea (zelulu, revn'a), mirarea, temerea, mani'a,

insufletirea, bucuri'a, speranti'a, rusinea si intri-starea. - 3.) Pat im' a, ori poft'a seu aplecareadomnit6ria, este acelu semtiementu alu animei,cerele tiene incatusiata voi'a si 0 duce 1a toterelele. Deca ceva pofta 0 escontentamu mai demulte-ori, ace'a se preface in aplecare, si decane damu dupa aplecari, ace1e voru incepe adomni nu numai asupr'a celoi'u-alalte pofte, oriaplecari, ci inca chiar si asupr'a voiei. Si ase-mene pofta ori ap1ecare domnit6ria 0 numimunoi pat i m a; ale dtrei specie mai comune sunt :resbunarea, avariti'a, ur'a, invidi'a, sumeti'a, des-frenarea, ambitiunea si egoismulu.

6. In t r. Ce au influintia asupr'a potintieide a semti?

Res p. Asupr'a potintiei de a semti au in-fluinti'a: 1. Crescerea trupesca, pentruca trupuluce1u molesitu corumpe semtiemintele mai nobile,si nesciindu a-se supune, pre sine ace_storu-a, seaventa de-asupr'a loru. Er' d'in contr'a, pre langaun'a crescere trupesca gr6ba, devine gr6ba sise tempesce si anim'a. - 2. Giurulu in carese cresce prunculu, si modulu tractarii cu d'in-sulu. Asia d. e. intre 6meni reutatiosi si neu-mani si pre langa un'a tractare brutala si im-pn~denta se depraveza si anim'a pruncului celuimal bunu; precandu d'in contr'a intre omeni Cllsemtieminte nobile si intr'adeveru culti, si prelanga un'a tractare umana si intieIepta, prunculude comunu devine omu cu anima nobila. - 3.Institutiunea, pentru-ca decumva acest'a potintiei cu-getatorie i va d{tull'a directiune sanit6sa, prinacesta

si-va esercita influinti'a sa cea salutaria S1 asu-pr'a animei; dar deca va satura mintea cu ideisinistre, deca va da locu judecatiloru si conse-cintieloru gresite, credintiei desierte, rationalis-mului, superstitiunii, -, va corumpe S1 anim'a,in carea semtiemintele se nascu d'in precugetare.- 4. Temperamentulu sangelui. Asia d. e. a)semtiemintele omului san g i 0 s u sunt prea viueinse pucinu durat6rie; b) omulu celu me I a n-c h 0 lie u are un'a fire chiar contraria cu a celuisangiosu: semtiemintele lui sunt mai line inseS1 mai durabile; c) semtiemintele omului c h 0-

I e r i c u sunt repentine si veheminte; d'in carecausa iute se aprinde spre mania si este irita-tiosu; d) omulu celu phI e g m at i c u este con-trariulu omului chole6cu; afectele mai vehe-minte, precum sunt mani'a, bucuri'a, fric'a s. c.1. a rare-ori lu-cuprindu pre elu, si d'in fire esteaplecatu spre indiferentismu si spre nesimtitiune.- 5. Diferinti'a secsuala; asia d. e. anim'a fe-meiesca de comunu este mai semt1t6ria decatua barbatiloru. La femei anim'a domnesce asupr'amintii, precEmdu la barbati d'in contr'a minteadomnesce asupr'a animei; chiar pentru ace'apre genulu femeiescu lu-caracteriseza delicateti'asi semtimentalitatea.

CAPU III.Voi'a, ori potinti'a de a pofti.

I n t r. Ce este voi'a, ori potinti' a de a pofti ?Res p. Voi'a ori potinti'a de a poft:i este

ace'a potere a sufletului nostru, prin carca de

dupa ideile ori semtiemintele n6stre ne detier-murimu spre operatiune ori lucrare j adeca, bi-nele ori reulu careIe ni-Iu intipuimu seu d6ra1U-S1semt1mu, ne adoperamu (nisuimu) a-Iu face,ori a-Iu indeparta. - Insusi stimuIuIu, c.areIesternesce potinti'a nostra de a pofti spre opera-tiune se chiama p 0 f t a, si se baseza pre semtiu.Si asia, precum semtieminteIe, asia S1 poftelesunt de d6ue feIiuri j sunt adeca pofte mat e-l' i a Ii, si sunt pofte s p i r i t u a I i ori morali.

Potinti'a de a pofti luera in d6ue directiuni,adeca seu ea d'in instinctu (ori instinetivu), Selld'in deliberatiune Iibera (ori arbitrariu). Prinl.umare potinti'a de a pofti are d6ue ramuri:a.) InstinctuIu; b.) Voi'a seu arbitriuIu.

SECTIUNEA I.Instinctulu.

1. In t r. Ce este instinctuIu?Res p. InstinetuIu este ace'a potere a su-

f1.etuIui nostru, prin earea suntemu ca si interior-minte siliti a face ori a intreIasa eeva. - In-stinctuIu se aduee in Iuerare prill semtieminteIemateriaIi j instinctulu dara n'are neci 0 treba ellmintea. Pana-ce pruneuIu nu ineepe a cugeta,pana atunci t6te fapteIe d'insuIui sunt instinctive j?ar indata-ee incepe a cugeta: Iuerativitatea sa 0

mdrepta dupa scopuri anumite, si operatiunile d'in-suIui preste totu provinu d'in deliberatiune libera.- Deca instinetuIu Iucra fara de neci 0 eunoscin-tia a mintii: atunei !Ie ehiama instinctu 0 r bu.

2. In tr. Ce au influintia asupr'3 instin-etului?

Res p. Asupr'a instinctului au influintia ~1.) Trupulu, in modu, ca, cu catu este mai iri-tabilu trupulu, cu atat'a voru fi mai veheminte.81 instinctele. De aici provine ace'a, ca 6meniieei otieliti trupesce si-seiu infrena cu multa usio-retate instinetele. - 2.) Datin'a, in modu careu eatu se escontenteza mai adese-ori ceva in-stinctu, cu atatu-a se face acelu-a mai viu 81mai impetuosu. De unde provine ace'a, ca innesee 6meni instinctele sunt mai ell. nedomoli-bile. - 3.) Creseerea, in modu ea, eu catu i-asueesu mai bine crescerii a cultiva mintea, ani-m'a si voi'a, eu atll.t'a va fi mai in stare prun-eulu a-si Sel infrena instinctele. De aiei provineace'a, ea omenii eei neinvetiati, stupidi, ninerati8i nemorali, de comunu si-urmeza orbisiu in-stinctele. - 4.) Credinti'a, in modu ea, cu catuva fi mai viua eredinti'a in omu, cu atat'a i vafi mai usioru aeelui-a a-si predomni instinetele.

SECTIUNEA II.

V 0 i'a, 0 ria r bit r i u I u.1. In t r. Ce este voi'a, ori arbitriulu?Res p. Voi'a, ori arbitriulu este ace'a potere

a sufletului nostru, prin carea noi suntemu instare, a lucra inadinsu (d'in precugetare), ade_caamesuratu seopuriloru cari ni Ie-am predefiptu.Luerarea efeetiva fiindu dara caraeteristie'a voiei,prin acest'a se deosebesee de poft'a simpla a

animei. In lucrarea intentionata ori premeditatasunt de a-se deosebf d6ue lucruri, adeca inten-tiunea interna si lucrarea esterna. Intentiunea 0

sternescu motivele, era d'in intentiune se nasceapoi deliberatiunea ori detiermuritiunea, pre careao urmeza esecutarea. Asia dam spre a-se potejudeca 0 fapta, nu este destulu a esamina numaisinguru fapt'a, ci trebue se se iee in. considera-tiune inca sl motivele sl intentiunea lucratoriului.Anume, omulu nu este necesitatu a urma orbisiusemtiemintele si poftele sale, ci ca un'a fiintiarationala pondereza si precugeta motivele, si sedetiermuresce 1i be r u spre un'a ori spre alt'a.De aici provine ace'a, ca d. e. ne ferimu Sl deveninulu celu dulce, precandu inghit1mu Sl me-dicinele cele amare, pentru-ca vedemu, ca acelu-astrica, era aceste vindeca sanitatea. - Ace'a stare,in carea cineva se p6te detiermuri pre sine in-dependentu (neaternatu) spre un'a ori spre alt'a,se chiama libertate.

2. In t r. In ce se manifesteza tari'a voiei?Res p. Tari'a voiei se manifesteza in c a-

r act e r u. Pentru-ca pre acelu omu lu-numimunoi 0 m u cue a r act e r u, carele are un'a voiatare (firma, neclatita); era omu fara cara-c t e ruse dIce acelu-a, carele are un'a voia slaba.- Era voi'a se dIce tar e atunci, candu ne-luandu in consideratiune piedecele, pre cum suntpoftele Sl influintiarile de d'in afara, se nisuescenestramutabilu catra scopu; er' s I a b a, deca selasa a ff condusa de pofte si de influintiarile ded'in afara. - Proprietatile car act e r u I u i

sunt constanti'a si energi'a. Omulu celu constantu,nu-si urmeza poftele contrarie detiermuritiunilorusale, si prin urmare este domnulu pofteloru sale.Omulu celu energiosu nu se sparie de greutatilece Ie intimpina, si nu abdice de valorarea in-tentiuniloru sale pana·ce nu si-a ajunsu scopulu.- Proprietatile defectul ui de caracternsunt neconstanti'a si lasitatea (poltronari'a). Omulucelu neconstantu se lasa a f:f. condusu de valurilepofteloru sale si de varietatea influintiariloru ded'in afara, si-lu indupleca spre schimbarea oristramutarea detiermuritiunii sale; prin urmareomulu celu neconstantu nu e domnulu poftelorusale. Omulu celu lasiu (poltronu) se sparie degreutatile cari Ie intimpina, si decatu se se de-tiermuresca a-se lupta cu acele, mai bine abdicede realisarea intentiunii sale.

3. In t r. In ce se manifesteza perfectiuneavoiei?

Res p. Perfectiunea voiei se manifesteza invir t ute, pentru-ca omulu celu virtuosu do-mnesce asupr'a propensiuniloru sale si intru de-tiermuritiunile sale se tiene de regulele morali.~mesuratu acestoru-a, cineva pote f:f. omu cucaracteru si fara ca se fia totu-o-data si omuvirtuosu, pentru-ca celu ce este constantu sifirmu intru indeplinirea detiermuritiuniloru salepecatose, acelu-a are caracteru, inse unu cara-cteru depravatu. Dar d'in contr'a, omulu celuvirtuosu este totu-o-data S1 cu caracteru, pentl'u-ca virtutea este unu caracteru firmu intru celebune si placute lui Domnedieu.