Home > Documents > LEGEND'A CIMPOIULUI. · De securu si-a alesu omulu — n'o se fie unu nemernicu, Si de ce se-si...

LEGEND'A CIMPOIULUI. · De securu si-a alesu omulu — n'o se fie unu nemernicu, Si de ce se-si...

Date post: 11-Nov-2018
Category:
Author: dangnguyet
View: 212 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 12 /12
LEGEND'A CIMPOIULUI. i. Fost'a fostu odată 'n lume-unu imperatu avutu si mare, Dar' tiranii, setosu de sânge că si t grulu in turbare, Glasulu lui eră mai rece si mai aspru de câtu ventulu Ce suflându prin munţi de ghiatia vine cutropindu pamentulu. Nici o radia de iubire n'a 'ncaldîtu sufletu-i rece Nu sciâ elu că poterea e unu visu, si visulu trece . .. Cu dispretiu priviâ spre omeni de pre tronulu seu de auru, Ura fulgerau adese ai sei echi negrii de Mauru. Sbârciturile pre faeia... cretiele sepate in frunte Aretâu ca 'n crerii estui imperatu zăcu gândiri crunte De zimbiâ câte odată alui buze roşi de sânge Semenâu cu ale hienei cându din gropi cadavre 'si strînge. Ucigasiu din tineretie, omu ucigatoriu de mama, Nici suspine si nici lacremi nu le mai bagă in sema; Sufletu impetritn in rele, anima negra, pusteie, Mai avea inca si darulu celu de fermecatoria, Si de multu legase 'n taina pretinia pre vecie Cu satan'a ce racnesce in nopţi negre prin pusteie. — Tote nemurile lumei 'si plecau fruntea cu jale, înaintea lui, căci spad'a i-a facutu in lume cale.... Numai unu poporu din munte 'Iu bravă cu bărbăţie, Care-adese ori infrânse nesatios'a lui trufie; Si adese imperatulu s'au intorsu invinsu din lupta, Desnadaşduitu in sufletu si cu sabi'a s'a rupta. Ochii sei scăldaţi in sânge se întorceau adesu spre munte Si unu noru de gânduri negre umbriâu palid'a s'a frunte, Pieptulu lui ardea de dorulu unei resbunari cumplite Si-ar' fi vrutu se veda munţii de cadavre-acoperite, Si pre stânci se zugravesca istori'a vieţii s'ale Totu cu sânge de aceloru ce l'au cufundatu in jale. Ar' fi vrutu se-implânte insusi sabi'a până 'n plasele In totu pieptulu si se veda muntele cnprinsu de jele ; Pre de-asupr'a se privesca corbii negrii in sburare, Morte, sânge, fumu, cadavre, resbunare ne-audîta, Astea mangaiâu in taina alui anima urîta Si patrunsu de gândulu negru — se gata mereu de lupta. II. Lun'a versa linu văpaie preste lumea adormita, Eîulu murmura in vale, eV pădurea infrundîta Se inclina sub suflarea venturiloru desmierdate Ce se pare ca in taina povestescu de libertate. . . Nime-in lume nu conturba pacea dulce si adenca Numai ventulu cum scobora de pre-o stânca pe-alta stânca Vijie asia de dulce, — cum in anim'a-indragita Se strecora vorb'a dulce de pre buz'a de iubita. . E atât'a desfătare, si atât'a poesie Incâtu mintea omenesca sta pierduta-in reverie, Si 'si uita câ traesce, sufletulu in ceriuri sbora Şi in pulbere de stele ângerii 'Iu infasiora, Er' de josu in alui cale 'Iu petrecu privighitori, Cântându marsiulu celu mai dulce angeriloru caletori... Dup'o stânca se ivesce Zor'a palida la faţia, Cu peru galbenii, si 'n cositia cu bujoru si mintă cretia, — Mai pasiesce, mai asculta, mai se uta - odată 'n laturi Si-i frumosa, — vorb'a ce'a : — „de frumsetia-i nu te saturi." Ei i frica, — oar' pre cine caută copil'a-in n6pte ? Cine-i ore fericitulu ce-o se-asculte la-a ei siopte ? Ea sopiţ'a câ unu ângeru, fat'a Craiului poternicu De securu si-a alesu omulu — n'o se fie unu nemernicu, Si de ce se-si parasesca liniscit'a ei chilie ? Vre-o primejdie ascepta pre Ervinu, si elu nu scie ? Seu altu doru, alta dorere din dulci visuri o descepta? Ori primejdi'a cumplita bate la a tierei porta ? •— Si ea, tenera copila, saDtinela vrea se fia, Seu voiesce câ ea ins'a-si la duşmanu drumulu se-atîe, — La tirani ce vinu cu oste se robesca dulcea-i tiera Si se plece-unu poporu falnicu sub domnirea loru amara. .. Palid'a regina-a noptei versa radie de văpaie Pre-a ei fâşia 'ngalbinita, pre cositi'a ei balae, Inse Ea se-ascunde-in umbr'a stanciloru albastra-sura, Si suspinele ce-o 'neca, amortiescu pre dulcea-i gura. Resuflarea si-o retiene, manile pre senu 'si pune, Câ se-opresca redicarea criniloru... ce 'su de minune... Si cum lun'a versa radia preste munţi si stanei sdrobite, • Ea arata Zorei dulce pre Ervinu ce vine iute, Si pre braciele ei cade, — ochii lui in lacrimi joca Cum in rou'a demanetii viorelele in6ta. — Nici unu martoru,.. numai lun'a.. pre a ceriului câmpie, Strălucii o tiera sterpa cu stânci negre, si pusteie.
Transcript
  • L E G E N D ' A C I M P O I U L U I . i.

    Fost'a fostu odat 'n lume-unu imperatu avutu si mare, Dar' tiranii, setosu de snge c si t grulu in turbare, Glasulu lui er mai rece si mai aspru de ctu ventulu Ce suflndu prin muni de ghiatia vine cutropindu pamentulu. Nici o radia de iubire n'a 'ncaldtu sufletu-i rece Nu sci elu c poterea e unu visu, si visulu trece . .. Cu dispretiu privi spre omeni de pre tronulu seu de auru, Ura fulgerau adese ai sei echi negrii de Mauru. Sbrciturile pre faeia... cretiele sepate in frunte Aretu ca 'n crerii estui imperatu zcu gndiri crunte De zimbi cte odat alui buze roi de snge Semenu cu ale hienei cndu din gropi cadavre 'si strnge. Ucigasiu din tineretie, omu ucigatoriu de mama, Nici suspine si nici lacremi nu le mai bag in sema; Sufletu impetritn in rele, anima negra, pusteie, Mai avea inca si darulu celu de fermecatoria, Si de multu legase 'n taina pretinia pre vecie Cu satan'a ce racnesce in nopi negre prin pusteie. Tote nemurile lumei 'si plecau fruntea cu jale, naintea lui, cci spad'a i-a facutu in lume cale.... Numai unu poporu din munte 'Iu brav cu brbie, Care-adese ori infrnse nesatios'a lui trufie; Si adese imperatulu s'au intorsu invinsu din lupta, Desnadaduitu in sufletu si cu sabi'a s'a rupta. Ochii sei scldai in snge se ntorceau adesu spre munte Si unu noru de gnduri negre umbriu palid'a s'a frunte, Pieptulu lui ardea de dorulu unei resbunari cumplite Si-ar' fi vrutu se veda munii de cadavre-acoperite, Si pre stnci se zugravesca istori'a vieii s'ale Totu cu snge de aceloru ce l'au cufundatu in jale. Ar' fi vrutu se-implnte insusi sabi'a pn 'n plasele In totu pieptulu si se veda muntele cnprinsu de jele ; Pre de-asupr'a se privesca corbii negrii in sburare, Morte, snge, fumu, cadavre, resbunare ne-audta, Astea mangaiu in taina alui anima urta Si patrunsu de gndulu negru se gata mereu de lupta.

    II.

    Lun'a versa linu vpaie preste lumea adormita, Eulu murmura in vale, eV pdurea infrundta

    Se inclina sub suflarea venturiloru desmierdate Ce se pare ca in taina povestescu de libertate. . . Nime-in lume nu conturba pacea dulce si adenca Numai ventulu cum scobora de pre-o stnca pe-alta stnca Vijie asia de dulce, cum in anim'a-indragita Se strecora vorb'a dulce de pre buz'a de iubita. . E att'a desftare, si att'a poesie Inctu mintea omenesca sta pierduta-in reverie, Si 'si uita c traesce, sufletulu in ceriuri sbora i in pulbere de stele ngerii 'Iu infasiora, Er' de josu in alui cale 'Iu petrecu privighitori, Cntndu marsiulu celu mai dulce angeriloru caletori...

    Dup'o stnca se ivesce Zor'a palida la faia, Cu peru galbenii, si 'n cositia cu bujoru si mint cretia, Mai pasiesce, mai asculta, mai se u t a - odat 'n laturi Si-i frumosa, vorb'a ce'a : de frumsetia-i nu te saturi." Ei i frica, oar' pre cine caut copil'a-in n6pte ? Cine-i ore fericitulu ce-o se-asculte la-a ei siopte ? Ea sopi'a c unu ngeru, fat'a Craiului poternicu De securu si-a alesu omulu n'o se fie unu nemernicu, Si de ce se-si parasesca liniscit'a ei chilie ? Vre-o primejdie ascepta pre Ervinu, si elu nu scie ? Seu altu doru, alta dorere din dulci visuri o descepta? Ori primejdi'a cumplita bate la a tierei porta ? Si ea, tenera copila, saDtinela vrea se fia, Seu voiesce c ea ins'a-si la dumanu drumulu se-ate, La tirani ce vinu cu oste se robesca dulcea-i tiera Si se plece-unu poporu falnicu sub domnirea loru amara. . .

    Palid'a regina-a noptei versa radie de vpaie Pre-a ei fia 'ngalbinita, pre cositi'a ei balae, Inse Ea se-ascunde-in umbr'a stanciloru albastra-sura, Si suspinele ce-o 'neca, amortiescu pre dulcea-i gura. Resuflarea si-o retiene, manile pre senu 'si pune, C se-opresca redicarea criniloru... ce 'su de minune... Si cum lun'a versa radia preste muni si stanei sdrobite, Ea arata Zorei dulce pre Ervinu ce vine iute, Si pre braciele ei cade, ochii lui in lacrimi joca Cum in rou'a demanetii viorelele in6ta. Nici unu martoru,.. numai lun'a. . pre a ceriului cmpie, Strlucii o tiera sterpa cu stnci negre, si pusteie.

  • 16G

    Nici unu sunotu, numai glasulu aloru doua animi scumpe, Ce-in estase se-'mpreuna si-apoi sboru prin lumi pierdute...

    O respunde-mi dulce Zora ! ce conturba-a t'a gndire ? De esi noptea din odaie far' a d la nime-in scire. Ai vre-unu doru? ai vre-o dorere? si nu vrei s'o spuni Ia nime? Dectu stnciloru sdrobite, dectu steleloru divine, -O! respunde-mi si-oiu strbate, norii, ceriulu si pamentulu C se-ti fcu tie pre voia, . . dar' deschide-odat' cuventulu Si-mi vorbesce. N'am eu doruri nici doreri mari tinuite, Ci o negra presemtre catra tine me tramite, Adi abia am inchisu ochii si in visu mi se arata Nori pre ceriuri, fulgeri dese, si sub ele narmata Tier'a nostra. Nu-ti potu spune mai departe de dorere, C-ci cndu 'mi aducu aminte totu curagiu-'n mine piere, M'am sculatu. ampercursu munii, capulu mieu e'nfierbentatu, Vai! dujmanii tierii mele, unu mormentu ne-a destinatu ! . .

    Ti-am fostu spusu c er 'n lupta totu poporulu bravu [din munte,

    Fetiori nali c bradulu verde, betrni cu plete crunte, Si dujmanulu; o ! dujmanulu er elu fermecatoriulu Ce s'a dusu batutu adese, blastemndu-ne poporulu. Dar' in visulu mieu vai noua .' de va fi cndv'a asia, Elu er invingatoriulu si noi ambii prad'a s'a. . .

    III. Abia dce si prin munte trece-unu vaieru lungu si jalnicii' Limbi de focu se-inaltia in ceriuri. arde codrulu tierei falnicu, Si de-asupr'a se redica nori ce-amenintia se cada Fulgere strataia norii cautndu pre pamentu prada. E r acestu tablou terribilu 'Iu fcea fermecatoriulu . . . . Elu er plasmuitoriulu, elu er conducatoriulu. Zor'a d'alb'a copilitia. palida tremuratore Se inlantiue de gtulu lui Ervinu si par' c more, C-ci ea vede visulu grosnicu implinitu pre diumetate, Dar' Ervinu atunci sruta gur'a ei cu voluptate Si-i sioptesce: Scola Zora tu a tierei eroina! Pn' acum ai fostu femeia de-acum aibi se fii regina ! Este teneru, este verde, stu poporu si sci se rnora Pentru tronu, pentru dreptate pentru dulcea-i tierisiora. Si dcundu Ervinu acestea suna in buciumu de-argintu, Si-atunci mii de mii se-insira sub stindardulu fluturndu Fia-care vrea se mora fia-care are-in sine Consciintia c e dulce se mori pentru-alu tierei bine, Mii de glasuri suna'n nopte ceriulu par'-c se-ingrozesce De-aloru strigatu ce in nopte c unu trasnetu bubuesce. Numai susu pre munte siede imperatulu, ce voiosce S-i siguru de-a s'a isbnda . . . . Cine 'Iu vede 'ngrozesce. Dar' Ervinu se pune-in frunte cu curagiu si brbie Strigndu : cine are sufletu vie si-mi urmeze mie ! Urra! faluicu i respunde si poporulu i urmeza, Lupta orba fiorosa printre stanei se inclesteza, Sboru sgeile prin aeru, si schinteile din spade Se-'umultiescu cu ctu se-apropiu, unulu fuge, altulu cade, Unulu muca-in erba verde, altu-'si vera dintii-in stnca, Precndu alii 'si inchidu ochii in o nopte negra-adenca. Vragitoriulu face semne si prin spaiu desemna cercuri ; Si atunci focu cumplitu incinge cetati vechi si mndre barcuri. Inzadaru Ervinu se lupta cu curagiu si brbie, Cci dumanulu 'Iu nvinge prin vragii fermecatorie. Inzadaru se lupta Zor'a, sabi'a-i cade din mna, Si-'n triumfu e dusa dens'a de armat'a cea pgna. Unu semnu numai imperatulu face-in aeru, si indata Pieru mii omeni, c'unu semnu numai elu omora o armata. Si-inzadaru Ervinu spereza c'o se invinga inzadaru... . Visulu Zorei se-'nplinesce, visulu jalnicu si amaru. Si poporulu celu mai falnicu, celu mai nobilu si mai mare Si-a plecata cu jale capulu sub robie si-apasare.

    IV. N'am iubitu in tota vieti'a, tote dorurile mele Au fostu c se vedu cadavre si se ridu privindu la ele, Tat'a, mam'a pentru mine a fostu cum e ori si cine Ce-'lu privescu si me privesce si eu ridu de-alui suspine... Dar' acum, o ! dulce Zora, te-am vediutu, nn-ai cadiutu draga Si-ti inchinu dlele miele si mrirea mea intrega La unu semnu facutu de tine am se tragu la respunsu ceriulu,

    Am se cuprindu lumea tota cndu mi-oiu mai ascut fierulu, Si pre tene draga Zora se te fcu nemoritore, Domna preste-intrega lumea prin vesduchuri plutitore ; Er' in schimbu pentru acestea eu ceru dulcea t'a iubire, Eu ceru nurii tei si ochii si dois'a t'a zmbire, In sublima fericire vreau se-mi trecu vieti'a tota, Si-am se moriu numai atuncia cndu tu Zora vei fi morta. Ast'feliu vorbi imperatulu vragitoriu, Zor'a tcuta Asculta, ea er roba trista, desnadaduita, Dar' respunsu nu d cci n'afl demnu pre-alu seu du-

    [manu de-ai dce Nici o vorba legnata . . . cci l'ar' fi facutu ferice Prin unu senguru cuventu numai fie-acel'a ctu de secu...

    Nu-mi respundi frumosa Zora ? nu respundi animei miele ? Ce trasare cndu te vede.... vrei se-'mi casiuni dile grele Afla inse, o ! nebuna c poterea mea e mare, Si iubirea potu prea iute se mi-o schimbu in resbunare Si atunci am se-ti scotu ochii, se-i sarutu se-i desmierdu

    [dulce Si-apoi se te privescu orba, cu manile puse cruce. Am se-ti rumpu cu dini selbateci buzele-ti trandafirie S_i se ridu cndu vei fi-in chinuri, in doreri si agonie; Er' din capulu celu mai mndru ce au esistatu sub sore Am se smulgu firele tote c se-admivu a loru colore... Doue ci 'ti stau deschise: de me iubesci esci regina Deca nu, mai uite-odata catr'-a sorelui lumina Si-apoi i-ti adio Ia vietia .. .

    In sfersitu ctu se-ti respundu Nu vorbi multe tirane! ispravesce mai curundul" A disu si pe faei'a-i dulce, a trecutu unu noru de ura Era seiiulu ei de neua tremur preste mesura.

    V. In pescera adunca, unde sore nu strbate, Prin pduri necunoscute si de omeni neumblate, Locuesce Domnulu tierei cu Ervinu ascuni de lume, Nime nu le scie urm'a si pierdute-'su a loru nume Pre o petra se asiedia craiulu falnicu si betranu, Er' in faci'a lui pre o stanca radmatu siede Ervinu Amendoi suntu triti si palidi amendoi cu fruni gndite Plngu mrirea de-alta-data. plngu vremile fericite . . , Tota tier'a e in jale . Nici unu omu nu se redica, C-ci in sufletu si'n anima, nu domnesce dectu frica... . Vragitoriulu pusteiesce, si in lacremi tier'a plnge, Infocat'a s'a mania, crudu si-o satura de snge. Si unu vaieru lungu si jalnicu tristu resuna dela muni,

    I Glasuri ce in agonia scotu betrnii cei cruuti, Ei cari au vediutu mrirea muntenesca din vechime, Si betrnii ce 'n vietia au lucratu l'alu tierei bine 'Si smulgu perulu de 'ntristare si cu glasuri desperate, Striga : Cine orein lume ne va da er' libertate I Glasulu loru sfantu puternicu, e unu tpetu lungu sublimu Ce strbate munii falnici pan'ajunge la Ervinu ; Si eroulu cndu aude 'naltia capulu cu mndrie Ochi-i fulgera si'n faia-i cetesci doru de vitejie. In genunchi cade 'naintea Craiului si blndu vorbesce : De va mai trai tiranulu tota tier'a ne-o robesce Eu 'ti ceru c se-mi dai voia se-lu tramitu pre ceea lume, Des sciu c fapt'a ast'a e nedemna de-alu mieu nume Dar' iubirea ctra tiera ctra scumpulu nost' poporu, E mai mare, d ! i mare chiaru si c alu mieu onoru. . . . . L'oi lovi fra 'ndurare,. . D.-dieu din ceriu volesce C se pier vragitoriulu ce pe neamulu mieu robesce, Ol cndu l'oiu vede in dorere cum se sbuciuma si sbiara Am se-i ridu cumplitu in fia resbunendu o-intrega tiera. Dute si-alu mieu doru de tata ori si unde te 'nsotiesca Si cndu mn'a t'a slabi-v'a, mintea t'a la min' gandesca Si la Zor'a, angeru dulce, care pote sugrumata De tiranulu cine scie unde zace aruncata. Dute! si resbuna-o tiera si pre-unu tata ce 'n dorere Dela codru, dela frundie, dela stnci copil'a-si cere.

    VI. Cine esci? ce vrei cu mine? se incrunta vragitoriulu Spre Ervinu, ce'n cortu-i splendidu intra rosiu c bujorulu

  • 167

    Cine 'su eu ? Eu sum tramisulu si alesulu provedintiei C se scapu o tiera mndra de unu omu alu neoredintiei.. Si nici n'a flnitu cuventulu si c fulgerulu s'aventa Spre tiranu c se-lu lovesca .. . dar' cuttulu seu se'nplanta In pamentu . . . Ervinu se mira, vragitoriulu dispruse, Golu era scaunu-'n care mai nainte elu siediuse. La momentu ostaii 'lu lega, si Ervinu palidu la fia 'Si lua adio cu jale . . . dela tiera dela vietia Manile lui puse cruce si legate 'n lantiuri grele. 'Lu doreau si 'Iu cuprinse unu doru si-o nespusa jele Dup Zor'a . . . Cndu de-odata Vragitoriulu se arata Cu privirea inse in snge, si cu fai'a incruntata. Elu privesce dulcea fia, tenereti'a lui Ervinu, Si din pieptulu lui de tigru se furisi unu suspinu, Chiaru si lui i era mila de att'a teneretia, De aceea fruntea-i mare se aduna in mici cretie Si apoi dice cu dorere : Te-asiu ierta Ervine pote Deca mortea t'a amara nu s'aru fi decisu prin sorte, Sciu ca caus'a t'a este prea drepta, si de aceea eu Voiu c nu iu chinuri grele se-ti predai sufletulu teu. Si dicundu acestea face patru semne 'n aeru Ervinu cade mortu indata, fra tpetu fra vaieru.. .

    Si cum sta intinsu si rece imperatuhi spad'a 'si scote i-i taie fra de mila recile lui membre tote, Er' apoi scotiendu stomachulu si privindulu cu mndrie Dis^: eta lucrulu st'a de acum c i m p o i u se fie Si se cnte c dorerea din unu sufletu pusteitu, Si se-insufle mngiere celui crudu desmoscenitu; C-ci acel'a ce la morte-i n'au scosu plngeri de dorere Yecinicu va cnta in lume cu efectu si cu potere. Abia dice si'n cortu intra Zor'a palida la fia, Ea privesce corpulu rece mutilatu fra vietia, Vede capulu si cunosce pre Ervinu . . . si pre-o minuta Prea mrta, morta Zor'a!. . . si'n dorerea ei pierduta. Dar' de-odata se redica si c fulgerulu se-arunca Spre 'mperatulu si in braie cu iubire 'lu apuca Si-i dechiara c-lu iube-:ce si-lu desmerda si-lu sruta. Vragitoriulu o primesce cu multu dragu c pre-o iubita, Ea-i sruta fruntea mare, elu o struge dulce-in braie Si-i desmerda psrulu galbenu, si-o sruta er' pre fia Dar' unu vaieru surdu resuna dorerosu si crudu de-odata, Ostasimea intra-in corturi, spariata, . .. spaimentata, i privesce pre 'mperatulu respirndu scaldatu in snge, Er' pre Zor'a cum in braie cu iubire adenca 'lu strnge. Vragitoriulu inse dice cu viersu linu de omu ce more : Deca moriu se scii c Zor'a e a mea omortore [ Toi uimii privescu la Zor'a, inse ea in liniscire I c i m p o i u 1 u, sufla 'ntrensulu, dice-o doina d? iubire, Si-apoi more lasndu lumei unu cimpoiu de suvenire

    Si o tiera 'n fericire.

    Georgiu Simu.

    DOEINTIA.

    O, tu cepila mndra Cu perulu teu celu negru, Ce caui prin ferestra Si stai si pe balconu ? Seu dor' stai in zadaru ? De-ai st de dorulu meu, De mi-ai deschide usi'a, Ctu de ferice asiu fi Sburandu in susu la tine.

    (W. de Goethe.) C. Morariu.

    _t3 -

  • 168

    Acesta lupta nu tinu inse multu. Babet'a crediuse c va pote gusta diu ameudoue cupele.

    Cedudu insistentieloru infocate ale oficie-riului maltesu sorbi cup'a placerei, er' prin resis-teuti'a ce opunea staruiutieloru seniorului credea a-si asigura cup'a marirei si a fericirei.

    Lucrurile merser inadeveh'u dup doriuti'a fetei, pana de-odata o ajunse fatalitatea.

    Babet'a se semti mama. Acum 'si dse c trebue se cedeze si senio

    rului, pentru a-lu face se creda, c elu este tat'a copilului.

    Seuiorulu gusta si elu din fructulu opritu, dar' cndu Babet'a i spuse pretins'a conseciutia a amorului loru, elu se retrase cu totulu dela ea, ba o soma chiar' se parasesca cas'a, pn ce nu va mijloci pe lng mama-s'a, c se-o dee afara.

    Impetrita de spaima si de indignatiune Babet'a -i jura vecinica ura, apoi avii recursu la adeveratulu tata alu copilului, la oficierulu maltezii, care de si er gat'a a repara gresiel'a, nu o pote face in sensulu cum ar' fi doritu Babet'a, fiindu opritu do legile ordinului seu de a se casatori dar' ni se pare c tocmai acesta imposibilitate 'Iu face atatu de prevenitoriu la recla-matiunea fetei.

    Prinii Babetei, firesce aflar de nenorocirea ei, erau inse destulu de nobili de anima, c se nu dee mna cu dens'a, care dup cum am aflatu deja, voia priu scaudalu se se fac baro-nesa de Kosteuu.

    Ba diu contra prinii ei se invoir, c Babet'a se fie dusa am pote dce, cu forti'a din Vien'a, departe intr'uu satu, printre uisce omeni ai caroru limba nu o intielege dens'a, si cari nu o intielegeu pe dens'a.

    Acolo nascii unu baiatu, carui'a spre a-lu recunosce pe viitoriu i legase o cruciulitia de gtu.

    Cum se s intremase mai bine de potu suporta' o cltorie, o readusese la Vien'a, unde i - am facutu prim'a cuuoscintia, c vre-o siepte ani dup evenimentele pe care le-am reamintiii aici, intr'o scena destulu de caracteristica.

    Acum reaflase acea cruciulitia la gtulu lui Jonica, pe care voia se-lu seduc, si se-lu con-stringa apoi a o lu in cstorie.

    Erasiperduseo sperantia. Gsise inse inlocu-i unu spriginu.

    Dar' deundu spriginu, nu ue-am espimatu biue. Babet'a nu se gaudi nici de cumu a face din fiiulu ei acelu spriginu naturalu de care se bucura ori ce mama, ce are fericirea de a posiede unu fiiu bunu, ci se gndi c a regasitu unelt'a ce pierduse si care i trebuia pentru a-si caut drepturile s'ale facia cu famili'a Rostenu.

    Astea erau gndurile Babetei pe cndu ste-te cu cotele radiamate pe mesa si cu capulu in paluci.

    Acumu se redic si privi pe Tomiti'a, care incepu a d semnu de vietia.

    Acesta vedere o readuse la actualitate.

    Er' actualitatea -i spunea c se afla departe de Vien'a, c aeeJu teneru ce zace acolo si in

    -care credea a fi regasitu pe fiiulu ei, dup ctu 'Iu cunosce dens'a, se va porta in caus'a ei cu famili'a Rostenu totu c si prinii ei, c adec si elu va refus concursulu seu, nu va voi se-i fia de ajutoriu, c se storca pe ace'a familia.

    Si gudindu-se la astea anim'a ei cea spur-i cat se amplu de veninu. Ar' fi voitu se ester-

    mine pre toi pretinii ei dusimani, ci mai triau. Dar' dintre acetia numai o seugura persana

    j er la discretiunea ei. Domu'a Sasanu, d6ca ar' fi fostu mai re-

    i cunoscatore catra mine, si dse Babet'a, a-si fi as-tadi soci'a lui Stefanu, care er unu baiatu talentaii si care a ajuusu deja la unu postu insemnatu avendu chiar' aspiratiuni de a deveni ministru."

    Dintre toi dusimauii miei nici uuulu nu mi-a facutu attu reu, c acesta femeia lipsita de energie. Resbunndu-me asupr'a ei, mi oblescu si mie calea catra portulu 'csniciei, c-ci domnulu Sasanu . . . ."

    Un gemetu ce scose Tomiti'a o ntrerupse in monologulu ei.

    Se scul puse cruciuliti'a in busunaru si mer-' gundu la elu si dse:

    Se vedemu deca va lu numai dectu iu sema lips'a cruciulitiei ?

    Ti-ai veuitu in fire", intreb ea, c-ci Tomiti'a 'si deschisese ochii.

    Ce s'a iutemplatu?" gngavi acest'a sculu-du-se cu greu.

    Te-a apucatu o ametiala si ai lesnatu!" Ah, da, mi aducu aminte," si o rosietia

    subita se lat preste faci'a tnerului Am pierduii uuu tempu pretiosu," relua

    Babet'a pndindu mereu pe Tomiti'a, care coufu-siatu, si arangi toalet'a, incercndu a-si pune in renduela gulerulu dela camasia si legatur'a de gtu.

    Ar' fi trebuita se observe pn acum lips'a cruciulitiei," si dse nemtidic'a, se vede c nu pune attu pretiu pre dens'a, precum crediusemi dintr'u ntiu, en' se btu cu vorb'a intr'acolo."

    Da, unu tempu forte pretiosu," repeta dens'a adresndu-se catra teneru. Voimu se te iutrebu de prinii d.-t'ale ?"

    De prinii miei," replica Tomiti'a, facun-du-se galbena c cer'a.

    Da, c-ci am mare interesu se sciu cine suntu!"

    Mam'a este o germana tieranca iu Transilvania."

    O tieranca!" esclam Babet'a, in sine insa adause, da. asia va fi sciiudu elu," apoi continua cu voce tare :

    Dara tat'a, de ce nu-mi vorbesci si de tat 'a?" Tat'a . . , ," ingn Tomiti'a devenindu din

    ce in ce totu mai confusiatu. Spune, de . . . ." -lu incuragi nemtioic'a

    dcundu-si totu-o-data: nu incape nici o indoieda este elu, fiiu-mieu. Incurcatur'a in care l'am adusu cu intrebarea mea 'mi dovedesce ac6st'a totu attu

  • 169

    & cAQfv. Scfimu>zzfif

    Capu de s t u d i u .

  • 170

    de bine c si cruciuliti'a, dar' me miru numai, cum de persista in neobservarea lipsei ei.

    Tat'a . .. ." repetase Tomiti'a, apoi lundu-si anim'a in dini dse : nu l'am cunoscutu. Lumea dce c asiu fi unu copilu din flori."

    Oh, sermanule!" esclam Babet'a mngaindu cu mn'a pe bietulu teneru ruinatu. mi vei povesti de alta data astea t6te, astadi prea a inain-tatu tempulu."

    Speru " ingn Tomiti'a, c nu-mi vei lu in nume de reu purtarea mea de astadi si c me vei cruti.

    Fi siguru, nimeni nu va afl ceea ce s'a petrecutu adi intre noi si nici ceea ce am aflatu astadi dela d.-t'a. Spre dovada c-ti suntu sincera, primesce inapoi acesta cruciulitia....

    Ah, cruciuliti'a mea!" Ti-e draga?" Da, c-ci 'mi reamintescu loculu mieu de

    nascere, dar' nici prea draga, c-ci 'mi revoca si acelu momentu dorerosu in care am aflatu c nu suntu fiulu legitimu alu mamei miele."

    Voiu incerc a-ti inlocui pe mam'a," dse nemtidic'a cu tonu duiosu.

    Tomiti'a fu asia de impresionaii de aceste cuvinte inctu nu potu respunde nimicii.

    Lu mn'a guvernantei si depuse pe ea o srutare respectudsa.

    Cu tempulu pdte totu Mu voiu aduce acolo unde voiescu se-lu am. Pn atunci voiu pastr inca secretulu mieu. I voiu st intru ajutoriu se i pe Leniti'a de socie dar' stai, ast'a nu va merge, c-ci n'asiu pote se-i deviu apoi socra.... matera, nu, nu, nici elu nu-mi p

  • 171

    sum'a de treidieci mii fiorini se-i numere dinaintea dlui Doctoru Jonica Raduleseu, care va dispune apoi de acei bani.

    Casariulu arunc iudata pe m6sa trei pachete cu cte o suta de bancnote austriace fiecare de o suta de fiorini.

    Te rogu ca se-i pui erasi in cassa," dse Jonica.

    Pn cndu ?" intreb dlu Aristide Pn . . . dar' ne vomu intielege noi despre

    acest'a. Pote c voiu lu cev'a hrtii." Bine, voiesci se tragi la noi ?" Deca ine primii!" Odai'a d.-t'ale -ti st la dispositie." Intru acest'a reintrasera 6rasi iu cabinetulu

    particularii. Credemu," continu domnulu Aristide, c

    voiesci se te duci la Ulmeni." N'am avutu si n'amu intentiunea acest'a.

    Ce se cautu eu acolo ?" Se te cunsultezi cu badea Radu!" In ce privintia?" In priviuti'a baniloru, ha, ha." Acestu sarcasmu vatem pe Jonica. N'am trebuintia a me consult cu nimenea

    in acesta privintia," dse clu cu tonu secu. Nu te super. Am glumitu. In afaceri de

    bani glum'a n'are inse locu, acestu adeveru -lu recunoscu."

    A la boune heure!" Dar' am vediutu c D.-t'a iu adeveru nu

    ti-ai facutu nici unu planu cu privire la banii D.-t'ale.

    Jonica nu respunse nemicu. C-ci in fine" continu bancherulu, nu te

    credu cu deseversre decisu a cumper hrtii de valore pe ei."

    Ba da," afirm tenerulu. Ai alesu deja?" Inca nu." Vei alege dara si -mi vei spune. Hrtiile

    le vei tnea firesce la Vien'a," facundu acesta ntrebare i tremura pucinu vocea domnului Aristide ast'feliu iuctu unu observatorii mai fiuu, ar' fi potutu intielege nsemntatea cea mare ce atribuia acestei ntrebri.

    Da," replic Jonica pe scurtu. Bine, poi se le duci cu D.-t'a, dar' potu se

    economisescu portulu adusului, c-ci deca vreai, du ordinu se le cumpere la Vien'a si se le tna acolo pentru d.-t'a"

    Ast'a va fi mai bine," replic Jonica. Acum permite-mi se-mi terminezu post'a;

    intru aceea poi se vorbesci sogiei mele, care se va bucur vedieudu-te."

    Jonica plec. Totui mi va succede pote se mai tinu

    banii in mna, celu pucinu pana se va alege la unu felu cu aciunile maritime. D6ca me va insarcin pe mine se-i cumperu hrtiile, le voiu cumper per lichidatiune si-i voiu d borderohulu.

    Lectoriloru cari nu suntu iniiai in secretele operatiuniloru de bursa trebue se le spunemu, c banchierulu pentru a nu fi silitu c se scota banii ndat, avea de gndu se tocmeasc hrtiile pentru sferstulu lunei si se dea lui Jonica numai revasiulu de tocmeTa.

    Jonica si fcu intru aceea visit'a la domn'a Nusm'a, dar' nu fii nici decum unu ospe placutu c-ci er necontenitu preocupatu de gndulu ce se fac cu banii. Une-ori si dce, c ar' fi mai bine se-i lase la domnulu Nusm'a, pn -si va lu diplom'a de doctoru, dar' apoi erasi i venir temerile si erasi se ntorcea la ide'a s'a primitiva de a-si asecur capitalulu.

    Doinuulu Nusm'a iu aceea sera nu-i mai faci nici o pomenire despre bani.

    A dou'a d veni nenea Radu se v6da pe Jonica si-lu sfatul pe acest'a se-si redice indata de-positulu dela banc'a Nusm'a si fiiu si se-lu duca la banc'a de comerciu.

    F cum ti dcu eu, se nu-ti para pe urma reu, ca n'ai facutu asia."

    Pare c nu-mi vine se-mi intorcu erasi vorb'a. Am apucatu se spui dlui Aristide c voiu lu hrtii pe acei bani."

    Ce feliu de hrtii." Nisce hrtii cari aducu dobnda." Cum le dice." D'apoi seuguru eu nu sciu de care se-mi

    cumperu, c-ci suntu de multe feliuri. Dar' voiu intreb la banca."

    Bine, intreb si daca voru avea ce-ti trebue nu intrdi nici macaru o d."

    La banc'a de comerciu i spuser lui Jonica se cumpere bonuri rurale, din care avea.

    Jonica merse apoi la dlu Aristide si -i spuse hotarrea s'a.

    Bancherulu tresari. Bine," dse elu, cumper, cere contulu si

    se-mi trimit hrtiile aici, le voiu plai. Pote c-mi va las celu pucinu hrtiile," si dse apoi iu sine.

    Jonica se iutorse la banc'a de comerciu. Tocmai acum am veudutu o parte din bo

    nuri, dar' in doue multu trei dle le potemu pune la locu deca comandai.

    Ve rogu se-mi procurai pentru sum'a de treidieci de mii de fiorini, si se trimitei hrtiile indata ce voru sosi la domnii Nusm'a si fiiu, cari le voru plai."

    A contulu totu acolo ni se va da?" A contu, da."

    Acesta afacere er regulata. Jonica voia se se intorca apoi la Vien'a, dis-

    punendu c se i se trimit apoi hrtiile acolo. Nenea Radu, care se interesa iu gradu ftirte

    mare de acesta afacere -lu sftui se nu plece pn ce nu va primi hrtiile iu mua.

    Nimicu nu se lipesce mai lesne de omu de ctu fric'a, temerea.

  • 172

    Jonica gsi forte prudentu sfatulu lui nenea Eadu si se decise a ascept.

    A trei'a d merse la biroulu dlui Aristide, c se se informeze deca n'au venitu inca bonurile.

    Cassariulu, contabilulu si toi scriitorii pareu preocupai de o cestiune importanta. Steteu toi grmada si sioptiu mpreuna.

    Cndu intra Jouica dse unu Iu din ei asia de tare inctu aud si elu:

    Eta-lu." Jonica ntreb de donmulu Aristide. Contabilulu cu unu semnu mutu aret spre

    usi'a cabinetului particularii. Fra a-si da curatu s6ma de ce, Jonica re-

    semt c o spaima surda. Intr in cabinetulu particularii. Domnulu Aristide stetea dinaintea comtua-

    rului seu, cu o depesia deschisa iu mna. Ochii sei era atntiti cu o spresiune de grtfza

    asupr'a cuprinsului depesiei. Ce state in acea depesia? Numai vr'o trei cuvinte. Aceste trei cuvinte inse pareu c aveau

    asupr'a domnului Aristide Nusm'a acelu efectu in-spainientatoriu, de care spune legend'a anticiloru c ar' fi esercitatu asupr'a muritoriloru privirea capeteloru ale asia numiteloru Gorgone.

    Eta acele trei cuvinte: Zimermaun Thomas, nesolvabili." Domnulu Aristide nlemnise c de vr'o cinci-

    sprediece minute iu cetirea acestoru cuvinte. Intrarea lui Jonica -lu trezi. Privirea ce arunc asupr'a lui pare lipsita

    de poterea inteligentiei. Buna diu'a domnule Aristide," -lu salut

    Jonica. Buna diu'a," respunse bancherulu. Apoi c si cndu de abia acum si-ar' fi ve

    nitu iu fire sari s c si cndu ar' fi luatu de-odata o hotarre i dse:

    Bine c ai venitu, am se-ti vorbescu. Siedi. Jonica se semt din ce in ce totu mai

    alarmaii. Numai a sil'a se puse pe canapea si ascept iu tcere se audia ce i va spune bancherulu.

    Vedi acesta depesia," continu dlu Nusm'a lundu f6i'a cea omiuosa si netedindu-o, c-ci o strivise in pumni, apoi o arunc pe mesa.

    Jonica ceti cele trei cuvinte fara a semt nici o impresiune, c-ci nu intielese nsemntatea loru.

    mi detore"za cincidieci de mii de fiorini. Acceptele suntu in circulatiune, adi mne se voru int6rce . . . trebue se le platescu, cass'a 'mi este sleita d^ca vei redic si d.-t'a banii, te rogu d-mi regazu, d6ue, trei dle macaru."

    Adeverulu er c aceea depesia venise si la banca si c domnulu Aristide fusese siliii a napoia banii pe cdie-i primise pe acceptele cassei Ziuimermauu.

    Ast'a-i catastrofa, si dse Jonica, apoi respunse domnului Aristide:

    Ctu despre partea mea a-si ascept, dar' sciu c am comaudatu hrtiile la banc'a de co-mereiu si trebuescu pltite."

    Pierdu mai bine arvuu'a . . ." gngavi bancherulu desperatu.

    Arvun'a ce se numerase la banca er de o miia de fiorini! A jertfi o suma asia de nsemnata pentru unu regazu de doue trei dle numai ast'a voi'a se dca: ..lips'a la culme." Asia si es-plic Jonica lucrulu si esplicarea s'a er nimerita,

    Nu potu primi'', dse deci resolutu. Te rogu," insist domnulu Aristide si in-

    viusu de groz'a rusnei ce-iu ascept prin bancrut'a ruinenta, cadiu in genunchi dinaintea tenerului. fia-ti mila de mine, adu-ti aminte c ai crescutu sub ingrigirile nostre," continua elu cu vieea tre-muruda si cu manile redicate, nu ine neferici."

    mi pare reu," replic Jonica tremurndu si elu de frica c si va pierde banii, nu potu se te mai asceptu."

    Domnulu Aristide sari in susu. Nu poi!" strig elu amartu, d mai bine

    c nu vreai. Regazulu de care te-am rugatu trebue se mi-lu di, de buna voie nu mai potu, dar' nici nu mai voiescu se - ti numeru banii. Pn cndu vei cere dela judecata si pn cndu ac-st'a va decide plat'a, voru trece, nu dile, ci luni, asia dara . . . "

    Deca-ti convine d.-fale," lu ntrerupse Jonica, se me ducu numai dectu la banc'a comerciala, se spuuu acolo ceea ce mi-ai spusu acum..

    Dute," strig banchierulu desperatu, si alerga se-si i palari'a, afara descurca loculu! Esti si d.-v

  • 173

    GNDURI ZADARNICE. N o v e l a p o p o r a l a .

    (Urmare.)

    V.

    De ce esci asia de superatu puiulu bunei? dce bun'a Marina nepotului seu, dupa-ce acest'a veni acas dela Muresiu.

    Nu-'su superatu! respunse scurta Mihaiu, si se asidi la ferestr'a cea de catra ulitia.

    Mariuti'a tocmai veni dela Muresiu, si cndu er pe lng pdrt'a lui Mihaiu se pare c pri-vesce spre casa si zimbesce, dar' nu c alta-data ci mai despretiuitoriu, c si cndu ar' fi vrutu se dca: Vedi, vedi, nici nu credemu c elu se in-drasnesca!

    Alt'mentrelea se pote c Mariuti'a nici se nu fi privitu spre cas'a lui Mihaiu, si se nu fi zimbitu nici asia cum i se pare lui Mihaiu c a zimbitu, dar' destulu-i att'a c lui Mihaiu i se pare c privesce si c zimbesce.

    Elu a privit'o de pre ferestra pn ce a pierdutu-o din vedere, apoi a inceputu a se preumbla prin casa cu pai repedi.

    Bab'a Marina inca a vediutu de pre v6tra pre Mariuti'a si de ace'a mai c gce de ce e superatu Mihaiu, dar' tace. Gndi adec bun'a c trebue se dca cev'a Mihaiu, si se-i destinui r e a ce are si ce nu are la anima.

    Betrn'a nu s'a insielatu. Mihaiu nu s'a mai potutu rabd, s'a dusu catra vatra, s'a asie-diatu luga bun'a s'a si cu ochii plini de lacrimi dar' cu mndrie i spuse c elu nu scie ce se se mai fac, c elu se smte mai reu c pn acum'a in lumea ast'a, si in sferstu c elu iubesee pe Mariuti'a lui Costanu si Mariuti'a rde de elu si de dragostea lui.

    Mihaiu dup destaiuuirea lui se ascept la o mngiere din partea bunei s'ale, dar' in loculu mngierii ce ascept primi urmatoriulu respunsu:

    Si bene face Mariuti'a c te rde. Ea e mai cu minte c tine si scie c ea nu-i de tine si tu nu esci de ea. Io me miru de tine dragulu bunei cum tu omu cu mintea sanat6sa si care in vitia pn acum'a nici odat nu ai judecatu ren se te gudesci la Mariuti'a lui Costanu care ori-ce p6te fi numai femeia dup gndulu si anim'a t'a nu p6te fi. Ea nu-i crescut in necasu c tine, ci in desmerdare si iudestulire. Si cene-i nascutu asia cu greu se desv6tia de traiulu seu.

    Ar' fi cea mai mare gresiela ce ai face-o in vieti'a t'a, d6ca ti-ar' st gndulu se o ii de soie, si pe mine, pe bun'a-t'a, care te iubesee cu att'a focu, m'ai arunca cu dle in pamutu.

    Acestea am vrutu se t-le spunu de multu dragulu bunei! dar' am tacutu c-ci scimu c sufletu bunu cum esci tu, in urma numai ce-mi vei descoperi tain'a t'a, carea eu o scim si o cetim din faci' gndiWre; din mersulu teu linu si mesuratu; din ochii tei cari adese-ori se

    mpleu de lacremi; in sferstu te cunoscemu c te-ai schimbatu. C-ci de, ce se dcu si eu amu fostu odat iu verst'a t'a, cndu t6te din lume 'mi surideu; cndu paserile jcntu asia de frumoii, codrulu er asia de verde si vieti'a asia de dulce si fericita, si de aceea sciu eu judeca anim'a cea teueresca. Dar' astea au trecutu au trecutu. Si dciindu acestea pre obrazii bunei Marina curgeau doue picaturi de lacrimi si ochii ei pareu c stralueescu la pomenirea dleloru tiueretiei ei.

    Mihaiu privi luugu inaintea lui. Plinu de mirare si desuadajduire, elu face o fia asia de jaluica inctu bun'a s'a privindu in ochii lui incepi a plnge dorerosu.

    Si deca er nefericitu Mihaiu, mai nefericita er inca bun'a Marina. Ea avea unu senguru nepotu care-i indulci dlele betrnetieloru si pe care do-ri din tata anim'a se-lu v^da fericiii, si totu-si acel'a er nefericitu. Si ea vedea c ori cum fe-ricitu nu va pote fi nici odat . . . Nu c-ci ea nu se va invoi in veci la casatori'a lui cu Mariuti'a, si deca elu totu o va lu... atunci... o! atunci bunic'a Marina cea blnda si buua va mori blas-temndu-si nepotulu.

    Si de ce tiene bunic'a la gndulu c se nu se casatoresca Mihaiu cu Mariuti'a ?

    Deca voiu spune-o altoru omeni de buna sema li se va pare o nemic'a, dar' bunei Marina -i pare multu, f6rte multu . . . . Er adec o orfana in Padureni blnda si buna, care a fostu sin-gur'a fiintia carei'a i-a destinuiii bun'a Marina tote tainele ei. Er o copila muncitdre si seraca cu anim'a 1 una c de angeru, cu ochii vinei si dulci, cu vorb'a blnda si lina, si acst'a dar' numai ac6st'a er fiinti'a pre care bun'a o credea vrednica de Mihaiu.

    Acest'a copila dragalasia er Linuti'a. Ce-i pasa bunei c Linuti'a e seraca!? Ce-i

    pasa c n'are pe nime in lume!? Ce-i pasa deca er numai o biata de servit6re, d6ca anim'a ei er buna; deca surletulu ei er curatu, de"ca in sferstu bun'a Marina a dsu in taina inaintea copr-sieului vecinei s'ale, cndu privi la Linuti'a care plngea,.. , deca dcu a dsu juramentulu, c: ori Linuti'a va fi femei'a nepotu-s'o, ori ea va mori de superare.

    Astea tote le gndi bun'a Marina plugundu si privindu la nepotu-s'o, care jsr abatutu, tristu si nefericitu.

    In sferstu Mihaiu se redic de lng bun'a s'a, privi er' pe fer6stra 'si scerse lacramile, apoi venindu inaintea bunei Marina i dse cu glasu linu:

    Ori-ce s'ar' intempl cu mine buna draga, pe Mariuti'a n'o potu las. Mi-e draga si nu me potu impac cu gndulu, c are se fie a altui'a. Si vai! mult-su cei ce-o dorescu de socia. Io nu sciu ce p6te fi pricin'a de d.-t'a esci impotriv'a ei asia de ta re?!

    Dragulu bunei, -i respunde plngundu bun'a Marina: Eu nu-su impotriv'a ei de feliu,

  • 174

    dar' dcu c uu-i de tene, nu-i de cas'a nostra; c ai'a uu te p6te place pre tine asia cum ai pofti tu. C-ci crede-me Mihaiu, celu indestulitu cu s6rtea si celu pre care tota lumea -lu gugu-lesce si i se iachna, acel'a uu iubesce pe nime in adeverii. I-i iubesce pre toi, c-ci tuturor'a li-e detoriu cu iubire, dar' nici pre unulu asia precum poftesci tu se fi iubitu.

    Din potriva: celu care uu are pre nime, care uu intelnesce in calea vieii dectu dispretiu si recela, acel'a deca gasesce o fiiutia ce se-lu iubesca o iubesce asia cum nu sciu iubi alii, dectu singura acei'a cari-'su c elu . . . nefericii.

    Asia judecu eu dragulu bunei! Tu f ce vrei, c-ci in lucrulu ast'a nu-ti poruncesce nime. Dup mintea mea inse, si dup judecat'a mea cea betrmisca, cea de utiu feta care ti-asiu iinbi-o de socie ar' fi Linuti'a cea orfana.

    Nu, ast'a nu se po te ! . . . Ori Mariuti'a ori mortea! a respunsu cu glasu statornicii Mihaiu si a estu afara cu lacremi pre facia si cu dorere iu anima.

    VI. Totu ren buna draga ?! dcea Linutfa in

    trnd u la buu'a Marina cu unu taieru acoperiii de unu meriudariu albii.

    Totu drag'a bunei, totu reu ! Vedu io c vine si ceasulu mieu. Si multiamescu lui Dom-nedieu c -mi vine si mie vremea,... c-ci de, ce se dcu, si asia nu mai am nici o bucurie iu lume...

    De ce vorbesci asia buna draga ?! dce apoi Linuti'a cu ochii plini de lacrimi, si desva-lesce taierulu pre care se afla nesce plcinte subiri (cltite) preserate cu zacharu. I uite bunica ti-am adusu nesce placintutie. Am spusu Ir, preutes'a c esci bolnava, si mi-a dsu se-ti fcu cev'a de mncare Io am avuta pucjnu zaharu iuca de cndu am fostu la tergu, ti-am facutu cltite c sciu c-ti plcu, si le-am preseratu cu zaharu c se fie mai dulci si mai bune.

    Mihaiu er in casa, siede pe vetra si face focu. Din vreme in vreme privi catra bun'a s'a, apoi ctra Linuti'a, si atuuci lacrimi amare i curgeau pe fia.

    Siedi lng mine Liuutia! Vino si siedi cea din urma a mea mngiere din lume! Vino si siedi se te vedu, se-ti strngu mu'a, se ti-o sa-rutu, cci multu bine mi-a facutu mie mn'a ai'a in vremea betrnetieloru miele.

    Mnca buna din placintutie si nu mai vorbi asia c mi se rumpe anim'a de jale. Apoi am se-ti spunu c pn ti-o fi mai bene, am se siedu la d.-t'a. M'atn cerutu dela preutes'a si uu numai c nu m'o opritu, dar' i-a parutu bene, m'a privitu cu dragu si cu mila, si mi-a dsu: Bene faci Linutia, se vede c ai anima buna c si bu-nica-t'a pre care vrei se o pazesci acum'a cndu a ajunsu la b61a si nepotintia.

    Voiu mnca! a respunsu Hau bun'a Marina. Voiu mnca din plcinte c-ci suntu fcute de tine, numai se mnci si tu c io sengura nu potu. Vino si tu Mihaiu! i si tu un'a si vedi cum sci pregti Linuti'a mea. Er' tu Linutia spu

    ne la preutes'a c-i multiamescu din totu sufletulu c te las la mine, si c dup ce m'oiu duce acolo unde se ducii toi omenii, me voiu rog pentru ea.

    Intre acestea Mihaiu se redic incetu dela vetra, muc si elu o plcinta apoi suspina adencu.

    Buna er placint'a, dar' st c unu nodu in gtu cudu audia pre buu'a s'a vorbindu. Liuu-

    I ti'a inca iinbuc cndu si cndu, er' bun'a Marina muc cu att'a gustu, inctu de multa vreme nu o-a vediutu nime mncndu ast'feliu.

    Sci ce Linutia a dsu apoi bun'a dup ce a mucatu am se-ti incredintiezu cev'a. Si dcuudu

    j acestea si redic perin'a dela capii apoi strajaculu si in sfrstu scose de acolo unu saculetiu cu bani, mai puini de auru si mai inultisiori de argintu.

    Sum de 81 ani Linutia! In vremea ast'a am muncitu si am truditu destulu in lume. Si

    I din munc'a mea dar' numai a mea am strnsu banutiu lng banutiu cu multa sudore pn ce am umpluii saculetiulu st'a cu bani de argintu si cu vre-o cti-v'a de auru. Nu sciu deca n'am grestu cu numera-tulu, dar' dup cum pricepu io aici am 426 flo-reni bani buni adunai cu truda si sudore. Cu 26 din ei acoperii t6te cheltuelele ingroparei miele er' cei'alalti fie ai tei drag'a mea Linutia, c-ci tu esci mai seraca c Mihaiu. Deca Dom-nedieu va face c-ci elu p6te, dCca dcu Dom-nedieu va face c banii sti'a se fie ai votri a ameuduror'a, atunci eu me voiu bucura din mor-

    j mentulu mieu, c-ci voiu sci c cei mai fericii I omeni din lume suntei voi.

    Dar' buna draga eu nu potu lu banii d.-t'ale, c-ci d.-t'a ai nepotu pre Mihaiu, si eu dup snge

    ; nu-su nemicu cu d.-t'a, dse plngilndu Linuti'a. Atunci bun'a Marina se redic pre perina,

    se radiem pe cotulu manei drepte si priviudu I cndu la Mihaiu cndu la Linuti'a dse:

    Ascultai amndoi vorbele miele! Ast'a I e cea din urma a mea dorintia ea trebue se se i inpliuesca. Banii miei -i lasu Linutiei toi, dar'

    se nu cheltuiesca din ei nemic'a, pn ce tu Mihaiu te vei iusur. Atunci, ei bine, atunci deca Mihaiu va lu in cstoria pe alfa si nu pe tine Linutia asia dup cum asiu dori io, atuuci banii 'su ai tei si se fi blastemata de nu-i vei lu si folosi dup trebuiutia. Er' deca D.-dieu va asculta rogatiunile miele si voi ve-ti fi la olalta atunci fie binecuvntrile ceresci asupr'a v6stra, si fie-ve cas'a casa si mes'a mesa asia cum la moi de strmoii vostrii au fostu. Amiuu.

    Dup ce a gatatu bun'a Marina de vorbitu si-a intiusu mn'a cu saculetiulu cu banii la Linuti'a. Acum copil'a primi banii si sarut mn'a bunicei plngilndu.

    (Va urma.) Georgiu Sinvu.

    &

    ... . . . . - . * - - , , . _ , . \. ' * . - . , . . ' . - . . - ' . . : . . . j . . . a

    5*

  • 175

    PRIVIRE ASUPRA LITERATUREI ROMANE. (Fine.)

    C represeutanti ai direciei noua in privinti'a sciintifica se privescu: duii A. Odobescu. (Cercetri arclieologice, disertaii publicate iu Revist'a romna 18G1 ; Despre cntecele populare, poeii Vacaresci, Satir'a romna, etc ...)

    Stratu (Economi'a politica. 1870). Slavici, Burl'a, Xenopolu, P. Carpu, Vrgolici, Panu, Lam-brioru, Tasu, Martiauu, T. Rosetti etc .. .

    Nici uu'a diu scrierile acestoru autori, privite din punctulu de vedere alu sciintiei generale, nu suutu de vre-o nsemntate estraordinara; cu tote aceste se potu considera c modele in prosa pentru literatur'a romna.

    Eca dar' unu sirii de autori. poei, istorici, fabulisti, cugettori, filologi etc... ce enumeraramu si ci alii destulu de iusemnati, a croru biografie nu o facuramu aci, nzestrai cu smtri nalte, poetice cari lucrar cu ardore la inflo-rirea culturei limbei romne si la a patriei cinstire dup cum a doritu gratiosulu si patriotulu poetu Enache Vacarescu.

    Inca cte-v'a cuvinte asupr'a puritii limbei si a poesiei romne

    Pe cndu er gergulu logofetloru, dce Eliade se vedea de multe ori poesii seu versuri in acelu stilu de calemgii si mai vertosu Stihuri de lia-mor dup cum le diceu pe atunci.

    Eta unele: Cum poi dce C cu price Eu pe tine te iubescu ;. C vedi bine, C bezi tine Altu nimicu nu mai slavescu."

    Vedei ci pricepei romnesce c bietulu ornu, din caus'a limbagiului strainu geniului limbei .er mai multu neiutielesu, ajungea ridiculu.l)

    Altele suna ast'feliu: Nu potu st la sintrofie, C se du pliroforie ; C-ci suntu tineru hagiamiu

    . Si n'amu praxis c se sciu." Pote st unu asemenea jargonu alturea cu

    limb'a populara, conservata impregiurulu camineloru parintiesci, prin care Omeni din poporu fra nici unu nume, lasara se li se audia limbagiulu celu mai populam ?!

    Eta o elegie demna de t6te poesiile ndstre populare :

    Vr6mu se potu se rabdu, se tcu, Se-mi ascundu patim'a 'n veacu; Singuru numai vremu se sciu Ce sierpe in peptu mi tu ; Dar' foculu m'a prididitu, Si cu totuln m'a veditu ; Gndulu, mintea, voi'a mea N'au unirea ce avea; C din visu me pomenescu C vorbescu, voiescu, gndescu; Si cte le spui acumu Nu sciu, ce nici cui, nici cumu."

    Scriei si vorbii in limb'a patriei, asia cum ne-a spus'o din I6ganu prinii notri, infrumsetiati cuvintele vulgare cu cuvinte corespondente din limbile neolatine si mai cu s6ma din Latin'a si Ita-lian'a, admiteti cuvinte streine ce deja s'a romani-

    cnca Weolc

    impestritieza limb'a si-i iutuneca pod6b'a si strlucirea formeloru s'ale!

    Ce dulce e a aud pe Vacarescu, spunndu-ne: N'amu se scapu, in peptu portu dorulu, Preste ape, preste muni, Vediu c preste mari amorulu Cndu o vrea si face puni."

    satu prin usu, cuvinte ce nu producncacofonie, si feriti-ve de barbarismi, solicismi siffeologismi cari

    Se intinde o cmpie De sub pole de Carpati, Cmpu deschisu de vitejie La Romnii ludai! Acolo am o casciora Pe unu verfu de delisioru Curge 'n vale o apsiora Murmurndu incetisioru." etc.

    In ce limba armonidsa scrie Eliade cea mai frumosa elegie a s'a: Suvenirea."

    Ce pate fi mai espresivu, mai seusibilu de-ctu urmat6rele versuri, ic6ua a unui sufletu pa-sionatu si pliuu de dom?!. .

    Diu'a se duce si-altele vinu, Si fra urma se strecoru tote; Dar' se te stnga nimicu nu pote Dintr'alu mieu sufletu de tine plinu!

    i) Eliade.

    Ceresculu sore vine, se duce , Cu ale nostre dle ce sboru; Si"ntr'alu mieu sufletu alu mieu amoru Nu are nopte, eternu straluce /

    Ah! fle'n somnu-mi c mn'a t'a Se'mi taie flrulu dleloru miele; Si-atunci din visuri dulci, amari grele, Domne ! in senu-ti m'asiu descept."

    etc Cta energie si sarcasmu contienu urmatorele

    versuri: La petera Dmbovicitirei" de Nicoleauu. Petera posomorita Negra, umeda, tcuta, Ai fi buna 'n Bucuresci; C se servi de pucrie, Hotloru carii sfase Peptulu tierei romnesci!"

    Ce delicatetia naturala, graie si elegantia caracteris

  • 176

    Mie dati-mi valea verde Unde pierde

    Omulu negrele gndiri; Unde-ti uii de infami'a

    Si sclavi'a Auriteloru zidiri I Gura de-omu, gura de cne,

    Cere pane, Fi tiranu, tlharu, pagnu, Numai gur'a s'aiba pane,

    Omu seu cne Te cunosce de stapnu 1.. .

    etc... Din LOGODNICII MORII."

    Ca si unu valu pe mare, Fericirea n'are, O strnicie pe-acestu pamentu;

    C o stea lucesce Ctu unu visu traiesce

    Si apoi cu graba cade in mormentu | Ea e-unu fulgeru iute, Ce lumini plcute Versa si'ntunerecu las 'n urm'a s'a ;

    Ea e c o flore, Care daca more

    Trage si mirosulu dulce dup ea I" etc... Din puinele esemple ce citaramu, se observa

    ca limb'a romna are daruri de frumseti incontestabile : Energi'a, gracj'a, eleganti'a, armoni'a suntu cele mai nsemnate caliti ale s'ale; si adese-ori ea se presenta mai fermecatore c Frances'a mai sontfra c Italian'a si mai energica c German'a.

    A. G. DRAGHICESCU.

    Cronica . Statu'a lui Georgiu Lazaru, a acestui mare dascalu a romnismului, care a tre-cutu de aici din Ardealu, din atulu Avrigu, dincolo de Carpati si a ntemeiaii acolo scoTa romna s'a desvalitu cu mare solemnitate la Bucuresci in 23 a luuei trecute.

    Dlu Dr. Vasiliu Lucaciu parochu si redactoru a intrepriusu zidirea unei beserice prea frumose in parochi'a s'a Sisiesci. Totu odat s'a ingrigitu c cu ocasiunea sutirei temeliei acestei beserice ce va av6 locu iu 20 Iuuiu st. n. se se araugieze si unele festiviti cari voru redic multu intreg'a serbare. Eta Program'a festivitatiloru din vorba:

    1. In 19 Iuniu primirea si asiediarea ospetiloru cari voru sosi din provincia. 2. In 20 Iuniu salutarea albei dilei prin 12 salve de trescuri 3. La 8 ore din d primirea solemna a delegatului Veneratului Ordinariatu pentru conducerea actului sntirei. 4. La 8l/2 ore inceputulu sntei Liturgie. 5. Dup s. Liturgie se incepe ceremoni'a de sn-tire a temeliei. 6. Discursu ocasionale rostitu de M. O. D. Augustinu Pelle protopopu si parochu de Pomi. 7. Dup terminarea servitiului divinu visita la delegatulu Venera-tului Ordinariatu. Yisit'a omagiale a senatului besericescu

    Proprietariu, Redactoru respundietoriu si Gherl'a Imprimari'a A

    si colare din Sisiesci. Predarea solemne a unei adrese catra Prea Veneratulu si Iubitulu Capu alu eparchiei no-stre. 8. La 1 ora banchetu in pavilonulu intocmitu spre acestu scopu. (1 posata 1 fi. v. a.) ). La 4 ore d. a. In-seratulu. 10. Dup inseratu petrecere poporala cu dantiu 11. La 8 ore se incepe petrecerea de vera arangiata in folosulu besericei. (Biletulu de intrare dela 1 persana 1 fl. dela familia 2 fl. v. a.) 12. Productiuni pirotechuice.

    Dlu Corneliu Popu Pecurariu redactorulu dia-rului Tribun'a" s'a preseutatu in 8 1. c. la Na-seudu, unde si-a si inceputu anula de inchisore, la care a fostu judecatu prin tribunalulu din Clusiu, in urm'a processeloru de pressa pertractate naintea juriului din Clusiu in 11 si 12 a luuei trecute.

    Domnii Moceanu si Velescu artiti de gimnastica si dantiu diu Bucuresci au plecatu in strintate spre a d ctev'a representatiuui de dautiuri naionale in Constantiuopolu. Aten'a, Alexandri'a, Cairo, Port-Said, Bombay si Ceylon.

    Deslegarea Gciturei nrice din nrulu 8. Sonnetu.

    Unu farmecu tai'nicu semte acel'a ce iubesce... M'aflm la cmpu, er' gndulu sbur usioru la ea ; fci totulu impregiuru-mi pare ca nu-mi graiesce Dectu de-amoru, de dens'a, ce gingasiu 'mi-apare. In liniscea cmpiei vedemu blnd'a-i figura, In nopte c ebenulu ai sei ochi rpitori, In ros'a mea din mna suridietorea-i gura, Si graiulu ei in cntulu a dulci priveghiatori. Si le-intrebim se-mi spun c'o sincera sioptire, De nu se semtu gelose fiindu c'a-mea gndire Si-admira idealulu in gratiile loru. Atunci priveghitre, si roa, cmpu si nopte Cu z'mbetulu pe buze respunsu-mi-au in sipte : Suntemu prea mgulite c'n noi 'Iu vedi cu doru."

    N. G. Radulescu. Bene o au deslegatu: Domnele si domnisiorele: Au

    relia Olteanu n. Stoi'a, Mari'a Bozacu n. Dumbrava, Emi-li'a Onciu n. Ciavoschi, Tavifta Darabanu n. Neamtiu, Elen'a Birlea, Rachiti'a D. Puscariu, Valeri'a Popu, Otilia Puscariu, Virgini'a Germanu, Elisabet'a Szabo, Juli'a Dariu Corneli'a Densusianu, Elen'a Popescu, Sofi'a Muresianu ; si domnii: Teofllu Bocance, Eugeniu Suciu, Nicolae Laza-roiu tenerulu, Joanu Ardeleanu si Elia Muresianu.

    Premiulu escrisu l'au cscigatu: domnisior'a Valeri'a Popu in Mihaltiu.

    Deslegarea Gcituriloru nrice din nr. 9. i.

    Simeonu Barnutiu II.

    Dimitrie Bolintineanu. Bene le-au deslegatu: Domnele si domnisiorele Ma

    ri'a Bozacu n. Dumbrava, Petronel'a Cornea n. Misiciu, Emili'a Onciu n. Ciavoschi, Mari'a Heteu n. Cornea, Elen'a Birlea n. Jucu, Valeri'a Popu, Virgini'a Germanu, Sidoni'a Majoru, Elisabet'a Szabo. Claudi'a Viciu, Leontin'a Mol-dovanu, Corneli'a Popu, Veronic'a Venteru, Sofi'a Muresianu, Elen'a Popescu; si domnii : Jacobu Morariu, Joanu Frantiu, Vasilie S. Smigelschi, Aureliu C. Domsi'a, Ale-sandru Popu, Elia Muresianu si Joanu Ardeleanu.

    Premiulu escrisu l'au cscigatu: domnulu Ioanu Frantiu ia Czerow'a.

    ditoniTWclifaV^nTeTeTN e g r u t i u. dr'a" p. A. Todoranu.


Recommended