+ All Categories
Home > Documents > ANII - upload.wikimedia.org¢nul_1867-07-23.pdf · untä vechie proverbe, i apot cine-va este sé5...

ANII - upload.wikimedia.org¢nul_1867-07-23.pdf · untä vechie proverbe, i apot cine-va este sé5...

Date post: 18-Mar-2020
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
4
ANULU ALU UN-SPRE-pECELE VCIESCE SI VEI Pink Cap. Dist. Pe mail lei 128 152 Pe Oso lUflI 64 76 Pe trei luni 32 3S Peuâlunä » 11 Unù esemplarti 24 par. Pentru Paristi pe trimestru fr. 20 Pentru Austria .... Bor. 10 V. a, 11.11=1111311114In_111W- 111.1.11111.1M.."11111 ALMINWIRA'rlITREA, PASAGIULO ROMANII No 1. REDACTIUNRA STRADA ACADEMIEI 22. SERVITIU TELEGRAFICU AIM 1101111ANULIJI. PARIS, 1 Augusta. Diariul5 le Co tstitutionel confirrna caletoria imperatului Napoleone s'a im- peratesei Eugenia la Salzburg, pentru a avt: ua fntrevedere cu imperatula Austriel. iariu1ü Pq _ tria tice ca. imperiltésa va merge cu imperatula Napoleone la tabara de ht Chalons ; Napoleone 'Ca merge apoi la Biarritz, untie ,lomnula de Bend va veni pentru a petrece septem4nii WIENA, 1 Augusta. Seltanalti a plecat5 In asta dimen4ta insocita de imperatula, cat care s'a preschimbata semne de cea mai inalta simpatia. Sultanula va sosi in asta séra la Pesta, unde va fi primitil de autoritatile unguresci. Sultanulii de la Rusciuck va trece pe la Varna si va merge la Adrianopole. DUMINICI, 23 IULIU 1867. ANII Articlele tremise si nepublicate se yore arde. Redactora respundetorri Eugenia Carada. (Serviciu15 privatì alA Monitorulai) FLORENZA, 27 Iulia.-- Guvernula chiama pe d. Nigra spre a'i da relatiunI despre generarnla Dumont. Nigra va sosi in curanda. PARIS, 27 Iu1i5. Monitorulii de RJra 4ice ca afirmatiunile jurnalelora germane le privinta notei trAmise la Berlin, relative la Sleswig, ail din nefericire efectula, deca nu tints, a acredita in publica notiunile cele mai eronate in privinta naturei raporturilora ce eistà intre ambele vernanante. Niel nA nota nu a fosta tramisa ca- binetuluI din Berlin, ilia asupra afaceriloril niei asupra vre unei alte cestiuut LONDRA, 27 Julia. Lord Stanley a anun- ciatil oficiala in Camera Comunelorii cA s'a data ordine in Indiele orientali a elabora planuri de campanie contra Abissiniei. BERLIN, 27 Morning Post, combil- tndd nelinistea causata despre un5 viitora res- bela, dice cA Rusia, Francia si Prusia discutA amicalmente cestiunea slesvigesa. WIENA, 30 Inlia.-- Imperatorele Napoleone va sosi la 7 Septembre la Salzburg. PETERSBURG, 30 Tarula a plecata dupii am6da in Crimea. El5 se va opri Mai multe dile in Meseva. PARIS, 30 Iuli5.--- iariulì Francia slice : Golz pltcA mane in congedia la Berlin; ela duce cu sine impresiunile cele mai pacifice. In con- vorbirile ce a avut5 co mperatula si Moustier, Goltz s'a pututa convinge cA Francia are cea mai vie dorintA de a conserva relatiuni amicali cu Prusia - BERLIN, 31 iuliuí Regele va pleea in El- vetia pe la ineeputul5 lui Augusta. FLORENTA, 31 Iuliat Garibaldi se tórce la Caprera. Se asicurrt ea Nigra nu se va mai intórce la Paris. BEUXELLE. 31 Iuli5. Imperate.sa Char- iota va sosi asta sftt`i la eastelulii Peronerin, a- própe de Bruxelle. Dupti informarile Nate, vaporula Front-Josef ce este insareinatii a aduce pe M. S. Sultanulii la Ruseiuk, nu va porni din Turnu-Severin (spre Russiuk) de cAtil DuminecA séa Lunt (Monitorul4 TELEGRAMA, Braila 2 Augusta 1867. D-lui Redactorù alü çiiariulu ROMÁNULtl, Municipalitatea de BrAila a votat tr5- vaiterea la studie supiorióre in Italia, a cincI tinert, din Transilvania, Banat, Bu- covina, Basarabia si Macedonia Glo- ria cetätianilorú, cart a0 datii unCI vat') mete de romfinescil Stan Popescu. Bueuresci 22 Cuptora, 3 Augusta, Ame constatate, intr'unuhl din No, trecnte, ce, pentru prima ere in null(' acestu-a, recrutatitinea s'a facute la noi, cu pre pucine gi rare abusuri, e'amü adaose cä 'n acéste privinte a mai re- moil anti abusil de 'ndreptate, pe care ile vome insemna governului. Ne 'mplinima adi ingajamentule ei puneme supte ochii gnvernului acesfil ebust) co conste in nedrépta repartitiune ce se face pe judecie ei despre care vor- bireme intr'une articlu intr'adinse ce-10 pub1icam5 mai la vale supte tittle 1.15 statistice curióse." Suntt) fapte care vorbescil prin ele ènsele, eari storce lacrime de fericire de recunoscinte. Faptult1 facuta de Municipalitatea din Braila, si pe care ni-le face cunoscute d. Stan Poppes- cu, esto din aceste , i prin urmare nu ne remene do ate a salute cu re gi recunoscinte pe membrii Cornu- net Breila i pe celetianii din Breila, In numele carora i dupa vointa ee- rora aleii lora at) pundit face unii asemene faptii nationale si din tóte punturile de privire bine-facetorie. Reproduceme dupe Monitoriti cu- ventule prin care d. Aginte i consult) generale acreditate de ogre Maiesta- tea sea regele Prusiei lênge Altetea sea Domnule Romenilore, g'a luate congedie, fiindú strernutata Ministru ìn Bresile, precurna ei respunsule Alte- tel séle. Noulû Aginte politice ce va represints pa Begele Prusiel in Bo- menia este d. Cornitele Kaiserling , fosai secretaria de Ambasade la Con- stantinopole, la Petresburg i Spania. Cititorii Ronninului g'adacil arninte de lupta ce s'a urmata intre unii din dd. Medici escate prin transformarea setelei de medicine in facultate. Acea tepee a provenita din cause ce unit ceri ca profesorii la facultate se se numesce prin concurse, ere altii yore se fi5, prin dreptult) verstei e'ale ve- Aimee tote cel csri art foster profe- son h Costa scelä. Unii din cci corn- betuti, die cei atacati de citre cei care sustint) dreptulie vechirnei i cari res- puns la acele atacuri ne trernit une respuns multora va perea ciudatte, ce are cele pueini) meritula d'a fi mai unicii in Acesta respunsa conste In repubtica intr'une suplimente, gi ca spesele dumnialore, ataculri rnedicilore cari respinge concursulö, ale pure din nun) septet ()Ail publicului gi fere:a-le insoti de reel una euvertte din partele. Furemil siliti a da aceste esplicare entei pentru at nu s'ar fi întelesù aceste re - pubticare, e'alet douilea fiinde ca ea arate eke credinte ad in ideia ce sus- tine si ti respect') pentru opiniunea apereturii coneursulue Scirile nestre telegrafice de adi daa non5 taria celorik cc Oiseraraii in rni multe Ode despre scornotele nuielile si, puternü liee afirmarile ce se ficil in privinte unei aliancie ce s'are fi negociende intro Francia, I- talia gi Austria. Diaritile Le Constitu7 tionel ne spune nu numai ce impe- ratorele Franciei merge le Satzburg, spre a ave u 'ntrevedere ea impe- ratorele Austriei dare ce peste pueine D. de Beast va avea tee conferinta de gepte. Ode de la marele imperatore la Bieritz. Se nu neaperate cele mei Mama acuma ce Italia are trebuinta de ROMP, §i ce are mere ieterese. ce Francia se nu se opune ei se recunósce faptule irnplinite. Se nu uiterne Ana eä Ita- lia Mai are a repriiini de la Austria Tirolule itslian, . g'aceste doue mart socoteli eerü, pentru a se desface cu bine, ea Italia se se unésce cu Fran- cia in carnpania ce dense sr voi se face, spre a naAntinè dernnitatea gi in- teresele iet in Allernania, in case dub) Prusia ar voi, dupe lirnbagiule Monitorului din Paris se 'ntinde dom- nirea iei i s'apese asupra t'runtarii- lore Franciel eu tóte greutatea unei dictature militare ce este silite a fl agresive. $'acumt) Berne despre cele Bowe. Acolo fure pin'acumü done comi - Late. Until() se mirnia comitatula na- tionale romanil ei cele-f-alte centrula nationale de actiune, de instructiune. Aceste done cornitate se paralisail, Câci unulil voia rescularea ei cele-l-altil a- menace:). Aeum5 s'aik unite made partite g'all formate tine singure co - mitate care, sepal nun,ele de junta nafionale, a incepute a lucre, s'a enunciate printr'ue proclarnaOune, pe cart o reproducema mai la vale. Par- tite actiunit a realest) neclintitii fe se &hail, ua mica dare de ce se petreet) la programa iei i partita moderata a a- deptatti acea prograrna. Conventiunea intre French ei Italia ,este ea nici nevelire din afare se nu restórne dom- nia lumésed a Papei.; Italia va pazi fruntariele; dara ce póte face ea in Roma, undo dornnesee Papa ? §i, res.. culenduese Roma , guvernule Italiei va fi silita a intra in ea spre a res- tabili ordinea. Ace eel!) pucine stain- ()erne lucrurile, gi se benuesce förte ce ore s'apreipie in care Italia se egi reié vechia ei naturala iei capitale. Se 'nehieiernte revista de adi CU ur- metórea dare de seml despre resat- tatule arencluiril moeidore Statutui pine sera de 20 lulió. 273 mogii s'ae adjudecat ei confirmat in 8,645,740 let costurile anuale. tru undo vome fi tote atâte de sicuri 3,084 852 mai mult5 de at') ca si-n pedurea Vlesiee pintre lupi veniturile aectuale. succesotii lui Radu-Anghelii, de nu 385,400 IBM multa de ciit5 vom5 lua mesuri eficace pentru a sterpi date aceste moeie la reule din rnacina. prornulgarea legei Datoria este ue abstracOune, ue chi- rurale, mere, ua derisinne, care nu póte intra, se ntelege, in capule unore emeni CU minte. Dare drepturile ? 0! Acésta este alte ceva, Drepturile se ni se dea, se ni se dea tóte, sé5 le vorn5 Ina eu sula. Pentru ce se ne gename? untie este gene nu este placere," dice untä vechie proverbe, i apot cine-va este sé5 nu este liber5, si tóta lumea scie c5 la noi, slave Dornnului, sunteme fórte liberi! Averal, grin ormare, drep- tule se treime dupe fantasia nóstra; atâtil mat rat pentru imbeeilil cari nu sci5 se se bucure de drepturile lore. Ca tette acestea cata se credemú cá ideia datoriel nu este na ideie en totuld absurda. Dace rate me ingele, une mare filosefü a Ois5: Nu este nimica mai frumose pe lume de WO ceral6 con- stelat5 d'asupra capetelore nóstre, ern Animile nóstre conseenta datoriel im- plinita eu sinceritate." Datoria mai uainte de tete ! dice emenii oneeti din tóte Nu-mi alT1 fecute de ceta datoria, dice manila de devotamentri civili sée militare, ea se scape de complimente lingueiri banale. i aceste espre - siuni ateare de simple, ate, in simpti- tatea lore clearer, ceva care misca gi face se vibaese tóte 'eremite nobile. De sicure, aveae 05 inalte ideie de datorie Spartiatii cari sculptail pe mor- mentule eroilora de la Thermopile a- eeste nernuritore epitafe: Ccilétora mergi de spuntla Sparta cci amü murita tori aci pentru a ne supune santeloril sae legi." Nu avearr ere ideie mat ',nine su- blime de datorie rnamele acelea cart trimiteae pe fii lort) la resbel5 si le be, ele insa-si, pavè4a in mâna, Oi- cêndule: Revenip; cu &Asa sgù pe dgnsa." G5t5 trebnia se fiti de mare simti- mèntula in anima acelei eroice !na- me a lui Stefan') eel() Mare ., caee velendit pe fiuM see iubite invinse, renite, i ceutanda um) refugiik in ce- tatea Némtu, Ii inehise portile, jurende cà nurnai atund le va deschide eända se va re'ntórce victoriosù. Dare ni se va observe ce ecestea sunai nisce esemple estraordinare earl nu se pal compare cu datoria din Vote 4ilele a omulul onorabile. Nu im- partimil Mel de curiae acésta opiniune. 'rota se insira, tot5 este legate in viéta sociale ea ern nature. Daioria eee mai simpla, simple gi consciintiose impli- alai, are eroismult1 see. Tetehl ei mama care-ei enact) cope' in religiunea oak- rei, a amorului patriel, a jestitiei g'a fratiel ; fonctionaruhe care se retaage LULITNEZA-TE fI VEI PI 4,4 Abonamen tele in Bucuresci Pasagiulfi Romanti No. 1. In districte la cores- pondinlif eiariuluT i prin posti. La Pa- ris la D. Daras-Hallegrain, rue de l'an- cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administratiune la d.T.Paleologu A NUNCIcillLE Linia de 30 litere 1 let. Inserliuni i reclame, linia 5 - Asta-fele unii magistrati îi creaza dreptule de prevaricatiune, unii ape- ['elute dreptula de a corempe, unii ad- ministratori dreptule arbitrariului, unii atnpioiati dreptule de a intinde din budgetulil Statute.' ei de a da ate s'ar putea mai pueinü eirnpi) servitiului, unii comercianti dreptula faleelora greutati mèsuri, unii jidovi dreptulCi usurei, unii imprumutatori dreptul5 politelor5 eterne, unii cavaleri de industrie drop- tulti de 3 trdi pe socotéla altora, unii fecötori de rele dreptule de indulginte, unii pungagt, chiare de ar fi pringi cu mina in punge, dreptule de iertare..... atetea nenumerate aite drepturl ce se pratica pe tóte eliva la noi, í cari yore face din adev 'eratulri dreptri ua litera mórta, si din societate une cen- DREPTULG i DATORIA. Ori-ce drepta irnplicä u datorie, ori ce datorie iinplice une drepta. Ideia dreptului, acesibilä tutora in- teligintelore, petrunde lesne in spiritule omulut celui mai pueinre cultivate chi le, pentru c acéstä ideie este strense le- gate eu acea a interesulei -personate. Ideia datoriei este mai generese, mai abstracte, exigie ua inteliginte mai in- nalte, ue conogtinti mai intinse, ue es- periinte socialä mai naintate. Do acea vedernii in societate alâti emeni cari invoca &Wad ei Mite dt pueini Ca- ri-gi educe aminte do datorii. Dreptule i datoria sunte OW de so- lidarie impreune, Mate a pretinde ci- ne-va 3 se putea bucura de aventa - gele celui ed'ânteie ei a respinge sale. cinele celet d'a dour,t, este a pre- Code une privilegie care. violânde con- tractula sociale in principitat) sea fun- damentale, ar eonstitui societatea In- tetra s6re de lopta continuè si care ar atrage neaparatil ruing Se9, Matte popere ail eerite pentru ate nesocotita acestCi mare principiCk cea mai mare parte din castele aristocratice s'ad stinse pentru ce-lú ai calcata Ii picióre. .Pe cater tirnpe &teem nesträ stre- bune Roma, gciu se mentie ecilibrule drepturilore g'ale datoriilorte intro pa- triciani i plebeiani, see se le impue concordia in nurnele interesului co- mune, fie-care resbele era pentru re- publica romans una triumf5, fia care es- peditiune conehistä ; dare in diva cânde ideia datoriel disperu, inebueite de acea a dreptului, imperiula romane deveni câmpule factiunilore, juceria des- potilore, i mai terdit) prada barbari- lore]. Catastrofa Romei s'a repetite de atunct la multe natiuni, mai multi] sera mai pucine puternice ; acele-agi lievietiuni de principiuri green) fatale- mente acele-agi consecinte de destruc- tiune. Acestea dise, se ne ocuperne se ve- dame Ma se intelege la noi dreptulte, cuma se practice datoria. De vre gépte ani de cânde m'am re'ntorst) in Ora wide merea, pretutindeni, vorbin- duse de drepturi; de datorie mat ni- caul, mai nici uedate. Dreptule B- eare ila invóca, Ile interpreta in felulii see; fie-care Î creaze unit drepte in puntule see de vedere personate ei pentru afacerile sele curente. dupe 30 de ani de servicie cu me- nele gólo si eu consciinta curata, co- rnereiantul5 care-si esercitä meseria cu buna credinta si probitate; jurnalistula, doputatuki, preotule care, cu cuven- told sé5 prin serien, isi daü ostenéla de a respandi ideiele practice do, li- bertate, de morale, de patriotisme de civilisatiune; bogatule care intrebuine the pcisosule venitulai soÈ s pre a vern in ajutorule nenorocitilorre a provoca sta- bilimente de instructiune, de bine- facer') de utiiitate publica, incuragende artelei industria, agriculture; femeia a- , vuta, care, in adevere crestiná, scie se se privese, fare parere de ITO de tine caemirü, de tra parura,sée de ue ro- chia de bale pentru a da pane eelor5 muritori de förne ; (eta eceste nobile parte a societatii, de sicure, nu me- rite mai pueine Wale decAtO pompie- rul0 care pore smulgênde utO copil5 dirk incendia, sé5 soldatuhe care mere pentru a deschiee companionilore sei drumule victorier. Dare, vai I cete sunte de rari la not asemenea parintt, asemenea avuti, ase- menea fonctiornri, asemenea femei cete sunte de numerogi, din con- tra, acei cari , do la servitorulir ne- credinciesO, cum5 arni) mai 4isfo, pina la ciocoiul5 acetone; de la usu- rierule fare pudóre ei .pina la impru- mut5torul5 de rea credinta, de la fe- meia compromise ei pine la barbetulte degradate, nu recunosce ua lta da- twee decete acea- a de a sacrifica se- tei lore de abuse de tote felule, pro- bitate, onóre, jurameate, morala, D-çle"), lege si credinti. §i acésta cu na bru- talitate de egoism5 atát5 de mare, cu atáta lipse de simte morale, 'Mate iti vine se te intrebi dace asernenea fenomene nu tine mai rnulta de ins- tinctual brutei dealt) de depravatiu- nea umane Posedeme, adevere, Constitutiu- nea cea mal liberala; dar5 961110 óre ce va se 4icá libertate, gi sunterne ere in stare de a o apara cti ore ce precia cAndri ea an fi arneninede ? Libertatea este curonarea tutere virtutilore civice, recompense tutor() datoriiloce implinite, Ceti sunte la noi emend de State cari posedil virtutile civice; taria nestramutate in principie, statornicia in opiniuni, probitatea, ne- aternarea, amorule muncel, ale ins- tructiunet, respectule legilore, ura re- lei credinte, a sperjurului corup- knee Ceti din acei care se dice cal- durost aparatori ai libertatil, pin5 and') ajung5 la Ministere, saute in stare de a implini tetra datoreile co le impune Libertatea ? Ceti sunte ca- pabili din acei a cari strige contra tu- tear Ministereloril, din care nu faca parte, si Mal cu sérni contra Minis- teriuluT actuale, de a sacrifice Liber- tatii averea, ambitiunea see celú pu- cina stupidele lore pleceri, ì acea pa- siune a jocului care a ruinatte la noi averile cele mai frumóse ? Aveme libertalea gi o nesocotim5; ea ne vorbesce, i n'o intelegeme; tie acorde bine-facerile ei, ei le despre- tuime; ne de justitia, i o parodiame; ne educe autonomia, indipindinta, multi din noi face tote ce pote pen- tru a le compromite in presinte ei'n viitore. A! nu se apropie astd-felei cine -va de altarule Libertetiil Nu age-fete s'ae formate popórele libere cari facet asta-di gloria orne- nirei : Elvetia, Belgia, Englitera i Sta- tele-Unite, cari de dincolo de Aden- tica, Windt) adi u mews) frätésce Gre-
Transcript
Page 1: ANII - upload.wikimedia.org¢nul_1867-07-23.pdf · untä vechie proverbe, i apot cine-va este sé5 nu este liber5, si tóta lumea scie c5 la noi, slave Dornnului, sunteme fórte liberi!

ANULU ALU UN-SPRE-pECELE

VCIESCE SI VEI Pink

Cap. Dist.Pe mail lei 128 152Pe Oso lUflI 64 76Pe trei luni 32 3SPeuâlunä » 11

Unù esemplarti 24 par.

Pentru Paristi pe trimestru fr. 20Pentru Austria .... Bor. 10 V. a,

11.11=1111311114In_111W- 111.1.11111.1M.."11111

ALMINWIRA'rlITREA, PASAGIULO ROMANII No 1. REDACTIUNRA STRADA ACADEMIEI 22.

SERVITIU TELEGRAFICUAIM 1101111ANULIJI.

PARIS, 1 Augusta. Diariul5 le Co tstitutionelconfirrna caletoria imperatului Napoleone s'a im-peratesei Eugenia la Salzburg, pentru a avt: uafntrevedere cu imperatula Austriel. iariu1ü Pq _tria tice ca. imperiltésa va merge cu imperatulaNapoleone la tabara de ht Chalons ; Napoleone'Ca merge apoi la Biarritz, untie ,lomnula deBend va veni pentru a petrece septem4nii

WIENA, 1 Augusta. Seltanalti a plecat5 In astadimen4ta insocita de imperatula, cat care s'apreschimbata semne de cea mai inalta simpatia.Sultanula va sosi in asta séra la Pesta, unde vafi primitil de autoritatile unguresci. Sultanulii dela Rusciuck va trece pe la Varna si va mergela Adrianopole.

DUMINICI, 23 IULIU 1867.

ANIIArticlele tremise si nepublicate se yore arde. Redactora respundetorri Eugenia Carada.

(Serviciu15 privatì alA Monitorulai)FLORENZA, 27 Iulia.-- Guvernula chiama

pe d. Nigra spre a'i da relatiunI despre generarnlaDumont. Nigra va sosi in curanda.

PARIS, 27 Iu1i5. Monitorulii de RJra 4iceca afirmatiunile jurnalelora germane le privintanotei trAmise la Berlin, relative la Sleswig, aildin nefericire efectula, deca nu tints, a acreditain publica notiunile cele mai eronate in privintanaturei raporturilora ce eistà intre ambelevernanante. Niel nA nota nu a fosta tramisa ca-binetuluI din Berlin, ilia asupra afaceriloril

niei asupra vre unei alte cestiuutLONDRA, 27 Julia. Lord Stanley a anun-

ciatil oficiala in Camera Comunelorii cA s'a dataordine in Indiele orientali a elabora planuri decampanie contra Abissiniei.

BERLIN, 27 Morning Post, combil-tndd nelinistea causata despre un5 viitora res-bela, dice cA Rusia, Francia si Prusia discutAamicalmente cestiunea slesvigesa.

WIENA, 30 Inlia.-- Imperatorele Napoleoneva sosi la 7 Septembre la Salzburg.

PETERSBURG, 30 Tarula a plecatadupii am6da in Crimea. El5 se va opri Mai multedile in Meseva.

PARIS, 30 Iuli5.--- iariulì Francia slice :Golz pltcA mane in congedia la Berlin; ela ducecu sine impresiunile cele mai pacifice. In con-vorbirile ce a avut5 co mperatula si Moustier,Goltz s'a pututa convinge cA Francia are cea maivie dorintA de a conserva relatiuni amicali cuPrusia -

BERLIN, 31 iuliuí Regele va pleea in El-vetia pe la ineeputul5 lui Augusta.

FLORENTA, 31 Iuliat Garibaldi setórce la Caprera. Se asicurrt ea Nigra nu se vamai intórce la Paris.

BEUXELLE. 31 Iuli5. Imperate.sa Char-iota va sosi asta sftt`i la eastelulii Peronerin, a-própe de Bruxelle.

Dupti informarile Nate, vaporula Front-Josefce este insareinatii a aduce pe M. S. Sultanuliila Ruseiuk, nu va porni din Turnu-Severin (spreRussiuk) de cAtil DuminecA séa Lunt

(Monitorul4

TELEGRAMA,Braila 2 Augusta 1867.

D-lui Redactorù alü çiiariulu ROMÁNULtl,

Municipalitatea de BrAila a votat tr5-vaiterea la studie supiorióre in Italia, acincI tinert, din Transilvania, Banat, Bu-covina, Basarabia si Macedonia Glo-ria cetätianilorú, cart a0 datii unCI vat')mete de romfinescil

Stan Popescu.

Bueuresci 22 Cuptora,3 Augusta,

Ame constatate, intr'unuhl din No,trecnte, ce, pentru prima ere in null('acestu-a, recrutatitinea s'a facute la noi,cu pre pucine gi rare abusuri, e'amüadaose cä 'n acéste privinte a mai re-moil anti abusil de 'ndreptate, pecare ile vome insemna governului. Ne'mplinima adi ingajamentule ei punemesupte ochii gnvernului acesfil ebust)co conste in nedrépta repartitiune cese face pe judecie ei despre care vor-bireme intr'une articlu intr'adinse ce-10pub1icam5 mai la vale supte tittle 1.15statistice curióse."

Suntt) fapte care vorbescil prin eleènsele, eari storce lacrime de fericire

de recunoscinte. Faptult1 facuta deMunicipalitatea din Braila, si pe careni-le face cunoscute d. Stan Poppes-cu, esto din aceste , i prin urmare nune remene do ate a salute cure gi recunoscinte pe membrii Cornu-net Breila i pe celetianii din Breila,In numele carora i dupa vointa ee-rora aleii lora at) pundit face uniiasemene faptii nationale si din tótepunturile de privire bine-facetorie.

Reproduceme dupe Monitoriti cu-

ventule prin care d. Aginte i consult)generale acreditate de ogre Maiesta-tea sea regele Prusiei lênge Alteteasea Domnule Romenilore, g'a luatecongedie, fiindú strernutata Ministru ìnBresile, precurna ei respunsule Alte-tel séle. Noulû Aginte politice ce varepresints pa Begele Prusiel in Bo-menia este d. Cornitele Kaiserling ,

fosai secretaria de Ambasade la Con-stantinopole, la Petresburg i Spania.

Cititorii Ronninului g'adacil arnintede lupta ce s'a urmata intre unii dindd. Medici escate prin transformareasetelei de medicine in facultate. Aceatepee a provenita din cause ce unitceri ca profesorii la facultate se senumesce prin concurse, ere altii yorese fi5, prin dreptult) verstei e'ale ve-Aimee tote cel csri art foster profe-son h Costa scelä. Unii din cci corn-betuti, die cei atacati de citre cei caresustint) dreptulie vechirnei i cari res-puns la acele atacuri ne trernit une respuns

multora va perea ciudatte, ce are celepueini) meritula d'a fi mai unicii in

Acesta respunsa conste Inrepubtica intr'une suplimente, gi ca

spesele dumnialore, ataculri rnedicilorecari respinge concursulö, ale pure dinnun) septet ()Ail publicului gi fere:a-leinsoti de reel una euvertte din partele.Furemil siliti a da aceste esplicare enteipentru at nu s'ar fi întelesù aceste re -pubticare, e'alet douilea fiinde ca eaarate eke credinte ad in ideia ce sus-tine si ti respect') pentru opiniunea

apereturii coneursulue

Scirile nestre telegrafice de adi daanon5 taria celorik cc Oiseraraii in

rni multe Ode despre scornotelenuielile si, puternü liee afirmarile cese ficil in privinte unei aliancie ces'are fi negociende intro Francia, I-talia gi Austria. Diaritile Le Constitu7tionel ne spune nu numai ce impe-ratorele Franciei merge le Satzburg,spre a ave u 'ntrevedere ea impe-ratorele Austriei dare ce peste pueineD. de Beast va avea tee conferinta degepte. Ode de la marele imperatore laBieritz.

Se nuneaperatecele mei

Mama acuma ce Italia aretrebuinta de ROMP, §i ce aremere ieterese. ce Francia se

nu se opune ei se recunósce faptuleirnplinite. Se nu uiterne Ana eä Ita-lia Mai are a repriiini de la AustriaTirolule itslian, . g'aceste doue martsocoteli eerü, pentru a se desface cubine, ea Italia se se unésce cu Fran-cia in carnpania ce dense sr voi seface, spre a naAntinè dernnitatea gi in-teresele iet in Allernania, in casedub) Prusia ar voi, dupe lirnbagiuleMonitorului din Paris se 'ntinde dom-nirea iei i s'apese asupra t'runtarii-lore Franciel eu tóte greutatea uneidictature militare ce este silite a flagresive.

$'acumt)Berne despre celeBowe.

Acolo fure pin'acumü done comi -Late. Until() se mirnia comitatula na-tionale romanil ei cele-f-alte centrulanationale de actiune, de instructiune.Aceste done cornitate se paralisail, Câciunulil voia rescularea ei cele-l-altil a-menace:). Aeum5 s'aik unite madepartite g'all formate tine singure co -mitate care, sepal nun,ele de juntanafionale, a incepute a lucre, s'aenunciate printr'ue proclarnaOune, pecart o reproducema mai la vale. Par-tite actiunit a realest) neclintitii fe

se &hail, ua mica dare dece se petreet) la

programa iei i partita moderata a a-deptatti acea prograrna. Conventiuneaintre French ei Italia ,este ea nicinevelire din afare se nu restórne dom-nia lumésed a Papei.; Italia va pazifruntariele; dara ce póte face ea inRoma, undo dornnesee Papa ? §i, res..culenduese Roma , guvernule Italiei vafi silita a intra in ea spre a res-tabili ordinea. Ace eel!) pucine stain-()erne lucrurile, gi se benuesce förtece ore s'apreipie in care Italia se egireié vechia ei naturala iei capitale.

Se 'nehieiernte revista de adi CU ur-metórea dare de seml despre resat-tatule arencluiril moeidore Statutui pine

sera de 20 lulió.273 mogii s'ae adjudecat ei confirmat

in

8,645,740 let costurile anuale. tru undo vome fi tote atâte de sicuri3,084 852 mai mult5 de at') ca si-n pedurea Vlesiee pintre lupi

veniturile aectuale. succesotii lui Radu-Anghelii, de nu385,400 IBM multa de ciit5 vom5 lua mesuri eficace pentru a sterpi

date aceste moeie la reule din rnacina.prornulgarea legei Datoria este ue abstracOune, ue chi-rurale, mere, ua derisinne, care nu póte intra,

se ntelege, in capule unore emeni CU

minte. Dare drepturile ? 0! Acésta estealte ceva, Drepturile se ni se dea,se ni se dea tóte, sé5 le vorn5 Inaeu sula. Pentru ce se ne gename?untie este gene nu este placere," diceuntä vechie proverbe, i apot cine-vaeste sé5 nu este liber5, si tóta lumeascie c5 la noi, slave Dornnului, suntemefórte liberi! Averal, grin ormare, drep-tule se treime dupe fantasia nóstra;atâtil mat rat pentru imbeeilil cari nusci5 se se bucure de drepturile lore.

Ca tette acestea cata se credemú cáideia datoriel nu este na ideie en totuldabsurda. Dace rate me ingele, une marefilosefü a Ois5: Nu este nimica maifrumose pe lume de WO ceral6 con-stelat5 d'asupra capetelore nóstre, ernAnimile nóstre conseenta datoriel im-plinita eu sinceritate."

Datoria mai uainte de tete ! diceemenii oneeti din tóte

Nu-mi alT1 fecute de ceta datoria,dice manila de devotamentri civili séemilitare, ea se scape de complimente

lingueiri banale. i aceste espre -siuni ateare de simple, ate, in simpti-tatea lore clearer, ceva care misca giface se vibaese tóte 'eremite nobile.

De sicure, aveae 05 inalte ideie dedatorie Spartiatii cari sculptail pe mor-mentule eroilora de la Thermopile a-eeste nernuritore epitafe: Ccilétora mergide spuntla Sparta cci amü murita tori acipentru a ne supune santeloril sae legi."

Nu avearr ere ideie mat ',nine su-blime de datorie rnamele acelea carttrimiteae pe fii lort) la resbel5 si le

be, ele insa-si, pavè4a in mâna, Oi-cêndule: Revenip; cu &Asa sgù pedgnsa."

G5t5 trebnia se fiti de mare simti-mèntula in anima acelei eroice !na-me a lui Stefan') eel() Mare ., caeevelendit pe fiuM see iubite invinse,renite, i ceutanda um) refugiik in ce-tatea Némtu, Ii inehise portile, jurendecà nurnai atund le va deschide eändase va re'ntórce victoriosù.

Dare ni se va observe ce ecesteasunai nisce esemple estraordinare earlnu se pal compare cu datoria dinVote 4ilele a omulul onorabile. Nu im-partimil Mel de curiae acésta opiniune.'rota se insira, tot5 este legate in viétasociale ea ern nature. Daioria eee maisimpla, simple gi consciintiose impli-alai, are eroismult1 see. Tetehl ei mamacare-ei enact) cope' in religiunea oak-rei, a amorului patriel, a jestitiei g'afratiel ; fonctionaruhe care se retaage

LULITNEZA-TE fI VEI PI4,4

Abonamen tele in Bucuresci PasagiulfiRomanti No. 1. In districte la cores-pondinlif eiariuluT i prin posti. La Pa-ris la D. Daras-Hallegrain, rue de l'an-cienne Commedie, No. 5. A se adresapentru administratiune la d.T.Paleologu

A NUNCIcillLELinia de 30 litere 1 let.Inserliuni i reclame, linia 5 -

Asta-fele unii magistrati îi creazadreptule de prevaricatiune, unii ape-['elute dreptula de a corempe, unii ad-ministratori dreptule arbitrariului, uniiatnpioiati dreptule de a intinde dinbudgetulil Statute.' ei de a da ate s'arputea mai pueinü eirnpi) servitiului, uniicomercianti dreptula faleelora greutati

mèsuri, unii jidovi dreptulCi usurei,unii imprumutatori dreptul5 politelor5eterne, unii cavaleri de industrie drop-tulti de 3 trdi pe socotéla altora, uniifecötori de rele dreptule de indulginte,unii pungagt, chiare de ar fi pringi cumina in punge, dreptule de iertare.....

atetea nenumerate aite drepturl cese pratica pe tóte eliva la noi, í cariyore face din adev 'eratulri dreptri ualitera mórta, si din societate une cen-

DREPTULG i DATORIA.

Ori-ce drepta irnplicä u datorie, orice datorie iinplice une drepta.

Ideia dreptului, acesibilä tutora in-teligintelore, petrunde lesne in spirituleomulut celui mai pueinre cultivate chi le,pentru c acéstä ideie este strense le-gate eu acea a interesulei -personate.Ideia datoriei este mai generese, maiabstracte, exigie ua inteliginte mai in-nalte, ue conogtinti mai intinse, ue es-periinte socialä mai naintate. Do aceavedernii in societate alâti emeni cariinvoca &Wad ei Mite dt pueini Ca-ri-gi educe aminte do datorii.

Dreptule i datoria sunte OW de so-lidarie impreune, Mate a pretinde ci-ne-va 3 se putea bucura de aventa -gele celui ed'ânteie ei a respinge sale.cinele celet d'a dour,t, este a pre-Code une privilegie care. violânde con-tractula sociale in principitat) sea fun-damentale, ar eonstitui societatea In-tetra s6re de lopta continuè si care aratrage neaparatil ruing Se9,

Matte popere ail eerite pentruate nesocotita acestCi mare principiCk

cea mai mare parte din castelearistocratice s'ad stinse pentru ce-lúai calcata Ii picióre.

.Pe cater tirnpe &teem nesträ stre-bune Roma, gciu se mentie ecilibruledrepturilore g'ale datoriilorte intro pa-triciani i plebeiani, see se le impueconcordia in nurnele interesului co-mune, fie-care resbele era pentru re-publica romans una triumf5, fia care es-peditiune conehistä ; dare in divacânde ideia datoriel disperu, inebueitede acea a dreptului, imperiula romanedeveni câmpule factiunilore, juceria des-potilore, i mai terdit) prada barbari-lore]. Catastrofa Romei s'a repetitede atunct la multe natiuni, mai multi]sera mai pucine puternice ; acele-agilievietiuni de principiuri green) fatale-mente acele-agi consecinte de destruc-tiune.

Acestea dise, se ne ocuperne se ve-dame Ma se intelege la noi dreptulte,cuma se practice datoria. De vregépte ani de cânde m'am re'ntorst) inOra wide merea, pretutindeni, vorbin-duse de drepturi; de datorie mat ni-caul, mai nici uedate. Dreptule B-eare ila invóca, Ile interpreta in feluliisee; fie-care Î creaze unit drepte inpuntule see de vedere personate ei

pentru afacerile sele curente.

dupe 30 de ani de servicie cu me-nele gólo si eu consciinta curata, co-rnereiantul5 care-si esercitä meseria cubuna credinta si probitate; jurnalistula,doputatuki, preotule care, cu cuven-told sé5 prin serien, isi daü ostenélade a respandi ideiele practice do, li-bertate, de morale, de patriotisme decivilisatiune; bogatule care intrebuinethe pcisosule venitulai soÈ s pre a vern inajutorule nenorocitilorre a provoca sta-bilimente de instructiune, de bine-facer') de utiiitate publica, incuragendeartelei industria, agriculture; femeia a- ,

vuta, care, in adevere crestiná, sciese se privese, fare parere de ITO detine caemirü, de tra parura,sée de ue ro-chia de bale pentru a da pane eelor5muritori de förne ; (eta eceste nobileparte a societatii, de sicure, nu me-rite mai pueine Wale decAtO pompie-rul0 care pore smulgênde utO copil5dirk incendia, sé5 soldatuhe care merepentru a deschiee companionilore seidrumule victorier.

Dare, vai I cete sunte de rari la notasemenea parintt, asemenea avuti, ase-menea fonctiornri, asemenea femei

cete sunte de numerogi, din con-tra, acei cari , do la servitorulir ne-credinciesO, cum5 arni) mai 4isfo,pina la ciocoiul5 acetone; de la usu-rierule fare pudóre ei .pina la impru-mut5torul5 de rea credinta, de la fe-meia compromise ei pine la barbetultedegradate, nu recunosce ua lta da-twee decete acea- a de a sacrifica se-tei lore de abuse de tote felule, pro-bitate, onóre, jurameate, morala, D-çle"),lege si credinti. §i acésta cu na bru-talitate de egoism5 atát5 de mare, cuatáta lipse de simte morale, 'Mateiti vine se te intrebi dace aserneneafenomene nu tine mai rnulta de ins-tinctual brutei dealt) de depravatiu-nea umane

Posedeme, adevere, Constitutiu-nea cea mal liberala; dar5 961110 órece va se 4icá libertate, gi sunterne erein stare de a o apara cti ore ce preciacAndri ea an fi arneninede ?

Libertatea este curonarea tuterevirtutilore civice, recompense tutor()datoriiloce implinite, Ceti sunte la noiemend de State cari posedil virtutilecivice; taria nestramutate in principie,statornicia in opiniuni, probitatea, ne-aternarea, amorule muncel, ale ins-tructiunet, respectule legilore, ura re-lei credinte, a sperjurului corup-knee Ceti din acei care se dice cal-durost aparatori ai libertatil, pin5and') ajung5 la Ministere, sautein stare de a implini tetra datoreile cole impune Libertatea ? Ceti sunte ca-pabili din acei a cari strige contra tu-tear Ministereloril, din care nu facaparte, si Mal cu sérni contra Minis-teriuluT actuale, de a sacrifice Liber-tatii averea, ambitiunea see celú pu-cina stupidele lore pleceri, ì acea pa-siune a jocului care a ruinatte la noiaverile cele mai frumóse ?

Aveme libertalea gi o nesocotim5;ea ne vorbesce, i n'o intelegeme; tieacorde bine-facerile ei, ei le despre-tuime; ne de justitia, i o parodiame;ne educe autonomia, indipindinta,multi din noi face tote ce pote pen-tru a le compromite in presinte ei'nviitore.

A! nu se apropie astd-felei cine -vade altarule Libertetiil

Nu age-fete s'ae formate popórelelibere cari facet asta-di gloria orne-nirei : Elvetia, Belgia, Englitera i Sta-tele-Unite, cari de dincolo de Aden-tica, Windt) adi u mews) frätésce Gre-

Page 2: ANII - upload.wikimedia.org¢nul_1867-07-23.pdf · untä vechie proverbe, i apot cine-va este sé5 nu este liber5, si tóta lumea scie c5 la noi, slave Dornnului, sunteme fórte liberi!

614

eai redisseeptate! Diu but eanda li-bertatea a sprain la (IMO, el alSimtitil radon töte avant:Tale sale, alaparare ou predrill slogelui lorS, aladoptal'o, al insais'o pretutindeni, inanimate ea qi pa drepelula lora,céntl devise : Dreptl pi Datorie, Dato-rie ei Dreptl," le-ad Weld ode maifericite i oele M91 admirste din Olenanunile.

De voirod darn ai noi a pkii peerma lord, de voimil a fi demni dea-1 Maitre eon d'iletAil condiliune estod'a au desperti Mel Watt Drephililde Daterie. ILFOVESCLi.

Erl, 21 Iran, la orele 1 MO aroddi,d. Saint-Pierre, :Tenn i consell ge-aerala ale Prusiel, a even on6ree d'aprods, la palntuhl din &censer, sera-'write shle de rechiamere cu ceremo,aisle% obicfnuill, In menile M. S. dom-uttoralul, cantata de d ministru dereebell.

D. Saint- Pierre a notate la effeteoffslane, armatorula dOcurel

Marie Tii,Regele, augestun mail slept* chit:.

mande-me la in sin destinetiene, um

en5re a presinta lnSIIlaal vdstre serf-shrea care termina mister:ea en careran fosta Ineffeinall pe Ifingl. dense.

Achitandu-ml de 'meant datorie, nupotl a'mi Ica coneedil de la InallimeaVéstrti, fara a va esprime sentimentelede adloca reels:lc:scrap de cod swillpetrunsii, pouffe beintatila cis Inalti-mea Vhstril all brae. voila a 'ml mar-turisi, pi earl pertain a credo caam avutfi norociro a merito stima Ma-rtel Me.

,No pleasesce de call ea Were deeel no ton cere devenita scem-pI vi nu von Meets re face until pan.are prosperitatea pi pentru guvernenCarlotta all InAltimet Véstre."

Maria See doidnitorell a reepunse:Vain en mare pffere dereti plecaree

d-véstre Multemindu-va end uldate pentru yiulú interese ce n'ett In.colon e purta Romania. ye 'raga d'sconserve qi In none d-v. positione unäsevenin bona de oli léra care era fie-rier: d'a ye posede pi d'a lue d-vds-tra convicliff ea intregef mele stimil virecenoseintil.), (Minikes/4

a treffn opal ant pi nemol locuito-ril entelon , told cea-a ce numienwant, mergl ie Armen. In notta con-tinginte vealte nu gasesel nova boere salnegujitoci. N'and vedull Mel olden presenleadn.se co recruit ung linen In

haine nenifeeei. Este edevereta di ear-tun hotiirneee, sell ca In virile motelsunt impregierld undo Intemplarea estetine ado:reran Dumnedel, der hre nu-mal effete Dumnedeti lucréde in ace-eta imprejurere 2 Ell este camel animaMelon nedreptiitira? Nome dinsulti fineco toll lemma se platésel MmHg pi

se se bemire? ce, namai caracolese via se le pupa spin, II pain even-ile begatului ?I

Eta de ce nimeni mio ante, pentroca cra ffri erg Mee curma reen nullal Westin atinge legon, sent(' octantaceie chain ceri sun% chemati a panelegea In lecrare ; pentru el cel co

pot(' eerie, trebuinta a aren nee;pentra ce, aiment din priyilegiaTii cepen fi ascultall do minIstru nu sirentrebeinta Intreline ea asemenesnimieurf I teranull pa enroll dare cewel ee face, Mann pen? Cul se re-dame Ii co ? Cenósco elii dreplarileIMP S'a Wen lager' reciollril , s'atiparin este adeveroll in Moniton ,care este Waal erleyeratä el s'a tri-mist' pa le sob- prefected pi coma-ne, der öre a'n gandin clee-va eespas 6meniloril qi ce cepriede acoa-olege? Li s'a mitten de catre cine-vadrepturile vi datertilefra.cartin? Oilmövre(f se al primal ca legau trebuecunoscuta do toll candli nu seta ni-meni commie se citdscil , Omit'niet Invetiatorull nu Intelega tormenii

in care e cerise, aorta sob-prefectuli,prefectall, directorele pi de muite orl

(1A STATISTICA CURIOSA.Impositell cell mai grail p006 Osu-

mi oentieniledi este de snore, imp):Men sangeld. Nu voescil a tutelagepria effete datoria co are fil-eare Ro-mania a merge se mffill pentru rasp.-torn legilor pi a teritoritilui and nces.tea seen amenintate ; tntelegl numal sa-crificiull ce tia-caro dupe legea re-cruteril, trebue sa feel le Omni' depace, damn eel met frumopl pine en:

el lintel MI in genii iela Demote! per-meninte. Cell ce vine sub stégiul estoAlin se pares:nee OHM, famine, me-serie, ton ce aveo, se aehimbe late-urn enventa viola lei trenta, viitorolgluf cMarl, cad cine sofa de mal gasescecave din ce a Wen aorta so va in-térce, de'l va mot I en pullets dupeea lined anti.] de lungI so se opucelarapi de 0:1090112 ce even ?

Recrutorea órnenilorii lindI imposi-tell cell mal grel :rate logicil ca anse fil cell mat drool !overtire Dréplaaplicere a legit' recrutaril Dame derse preocupe muted pe cel co sunnchic:mall u o pune In limners.

Gindidus'a óre unii depritotg In o'er-penile legaitóre, anti publicista In foilepublice, anti ministru de pe fotediull eelcagetatu-al 5re ef eeriest.] la mesurilece 'meta de Mon, pentru aso deseoperiqi mama ebusorile din nenorocire,

De pi cea d'antele lege In core s'eInscrial principiolü egalitatii este lo-ges recrutarii, cad Allei din 1859 elllegiferoni ca toit A:mesa se frame laCorti pentru a compune contingintelemale ell Orman! , den de atencl

ROMANVLO 29 MIR.

pôle ministrun en are de

Mesa I

Mimi propel se min ad, nte a-bosurile co se foci In opliceree legel.Ar fi lungs pi ingreratore I Me soil In.

cerca numal se dovedescii aal ref' caretreboe :fermata la cavern Mel d'ilehaill

centigentl, cficl Arne de In ministro,

de le ómenii inteliginti de la Prefectimar cu sdmi Indreplaren

Contingentun armelei ee voldn deeorpurile legiratóre pe fiA care one,

(Art. 120 din Constitutiff0).

Repartitie acestul contingentd pe dig-

tractele terra se face printrninii decrotl

ate Domnitorulul, In proportie co nu-mania needled" Inscria! pe listele de

Hagen ale chisel chemate. (Art. 3 din

loges recrutari).Se vedemb acme dace aceste lai-

pfirlire so nee dreptii l pentru a-caste se comperilinl cel din urine

dour out, adicA 1865 pi 1867. In-flame nun 1866 psalm ca lo acestil

eel recntarea s'a Been din resereele

onion trecuti.Eta met jean unil tonal comp:watts.

Colóna 1-il eoprinde Bement feminine

district elm, coldna a dour: reparthie

centingentolut 1865 po distriele, eel&ea a 3-a repertitia eentingentalul 1867

Ora colonel a 4-a pi a 5.a cumil Ire-buie MmHg 'waste repartitie.

Nu sate de prison e insumna 05 et-frele, din colIne 1-in, 4 pi 5, nu

seen de can co eproximatiune. Spre a

evito anti calculg lungd, ran luata pen-

tru numerull familinera memo( celed'anfen douo cifre bune gi la reparti.lit esemenea am lent ori co fractiene;boon ion Myna aese-pi pantie' t6te, pro-portia nu Incense d's esista.

D ISTRICTULUNo.

F era iliel

Allele1865

Anulti1867 Di5

1 86

., ?

16674,500 6160

Argel 33,000 188 250 173 234Bong . 35,000 169 290 184 248Bolgradä 9,000 - - - --Bolopanf 25.000 156 210 152 205

Braila 15,000 44 40 79 106

Bezel 28,000 177 220 147 198

Cahill b) 8,000Comaluill 21.000 95 120 110 149Dnebovite 28,000 181 220 1147 198Doljil 44,000 277 350 231 312Dorohoill 24,000 79 61 126 170Falciti 16,000 96 120 SI 113Gorjig 29,000 176 290 152 205Ialomita 16,000 66 50 84 113het 43,000 162 180 226 305Mein 80,000 310 320 421 567Ismaill 6 000, - - - -Mehedinti 38,000 186 300 200 269Muse:ell 16,000 82 40 84 113Remote 30,000 132 160 158 212Oltu . . 20,000 190 280 105 141

Prahova 43,000 210 290 279 305Potna 32,000 158 180 163 227Ramniou-S rate . 18,000 121 150 94 127Romani) 20,000 123 230 105 141

Romenati . 26,000 154 240 137 184Sucenva 21,000 93 170 126 170Teceei 22,000 146 20 115 156

Teleormona 29,000 166 270 152 205

Tutovn 24,000 131 120 126 170

\film 31,000 195 280 163 219

Veslui 20,000 133 183 105 141

Vlesca 25,000 138 290 131 177

Observanda bine, ocumfi effete In-Moil 015 ce vedeml ;

1.) Niel In 1865 , aid in 1867 nos'a luota le considerare et:mmHg po-porallueil pi esti-fell repartitiunee afostii grevitt .

2.) In 1865 pi in 1867 se vede die-Dicta ca Beal, Braila, Dorohoia,

Iani i Ilfov cari al data pejumatate din contingintelo co se ol-den se den asuffierin se esn-felaalto districte ea Dolji , Gerfil , 011fi ,filmnicull Soraid, Rowel, Romonali ,Tecuel ; cori ni date unit eantingintemein mai mare de cell ce In dreptilli se cevenea.

0. a, acrpn, lipunile Meuse nu s'a licolS Omit desatele granicare. Acésti cestiune o eom trata In-tfuna articolO aiitorO, lindi de tul graeitatesemuut4.

b)_ a,, notate repartiliuul nu ea eolslutd die.trictele Callul, Ismail el ttolgrad.

3. n 1865 pentr ion ontingi lade 4 00 hmeni sent- judele en Do o-hole, lelomite, MU9 Ii , Tutove ri

eft den Ian continginte mai mare , -note eprópo indouitii de cea-a cedon In 1867 pentru on() contingintede 6100 hmenf.

4.) Iml voiä permite se mot observede ee districtele Calm!, flolgred vi la-mella nu aunt supra» ia legea micro-Cecil In urma Constitutiunil din 1866 ?

Len t6te aceste reftectiant le apre-cieree colon ce punii in lucrere legearecrotarel pi sped" eh la viitorulfi con.liven, von eacrifira el kneel:He oremal matte pe fotolioni lorä spre a In.drepta risen. Papton cu can este mallesne de Indreptetl cu Man este Mel

eriminala I Lotreanu.

immune.

1867. lIrrioin i Mundt diode ea nation nu

se VO öpuno le vane. lora.Ciudote coincidinta , In moo:oaten

diarl de amain Mtn luapiotitoroli lomine, 11-mi ill in episton, o desebidäei ira cites* 04 minune. unit din elaunt° otAriti a past In contra yenta]govern:Her Wen daff en risen pi

mid multi.A proposito, domnele redectore, de

pensionl pi de recompense nationals;pealro co Romania nu confrunla pe pensionarii ei, spre a Judaea deco pensiu-nele sent bine sin rea °cordate gi men-trade, pi dace linen fele de Matti tune-tionarl, Ann Intend vAreth Ineintati,pi cii ea moralinte cam lndoludel mo-ral ea tenurial se continue a planserviciele perintelol, imeralitalif fiicelorT

Niel oh dote nu s'e trotelti sedancestiune, oublI Acosta panda de yedere.Statute &Henn a resplati aervicielefunctionerilori set; dupe mórtea pen-

ROMANIA DE PESTE CARPATI.

&mule tiedaclore,Nimicii an trebue se ea surprindli,

nol ne aeceplemil la Ole, 11i peeve-dame nevoiele ea se von ivi liì pd.viola membriloril ado:lint literere, con-vocela la 1 Auguste viitorl in cot:i-nn Romfiniei ii romanismulul.

Fepta este demos de neon' nostri cu-m:rater ?I Permiteli.m1 dar o ye Intro.tine pinion mince neestel cestiont im-portant's, mot riddle de plecarea meala oti conferinti la core seen inviten.

Guyernen megion a rebus:HS ne-tea., trecerea paste frontiere la or! cofenctionera ; bine [Wiese in Reminia;nu sea) deco acesta mesura no va a-pnea pi particolerilorl

Acente netelereata a posts pe 6menilnosiri Inhale crude perpleceitele. A

se coeforma Id:Hitt:1d literere este esionarulut acesta trace copiilorl sel

paraffin positioneo ion sedan qi

D-deii sole dumb ea fell sun 'se-dace sent minoreni; bine-vont e ne Spa.

(mitt. A refuse ocean curlenitóre in-vitare linguistica pi liteffre crate de apreloagi starea anormale a Umbel pi

literatarei nöstre, Intrnmil coyéntil estea perde timpuli opened), aseepten euatata nor/Adore pi cu ateto derinta.

Crude sbral este aceee sublii caretraiml, pi Ann s'efla hmera in Ora cartvessel separatism:Ile I? Ohl nu, ro-man!, desunirea este in criml multimel mare de din paricidiull, do citiiperduclione, este negiiree divinitillii,separatismuli este perderea chstra lo-

tvlI polilico.nationala, a o voi estea trade pelvis pi Tronull.

Se revenholi darti asupra netolorenlei megiere, pi se esaminämi motivulicare silesce pa aresta guyerne a opripe patru, end 6meni n merge co pro-fesorl, ca erudifi In MS edanare !He-ron, core n'are oilS Onto de din e

coordone regale pi a atabilf ea gre-mlin generale pentru tell Romanil depe soprofecin prantonlal. Este 5re uaanuenintore din pertea Romaine!? Nu,Lo ve fi don? Aid esle nodule gordiente

Sunta cale-ve septemlal , diarieleguyernamentole vedandl at:Mines' ceadune limn de :Aire diaristica din ten,teceporti a yedee, ou Ole Conferee:I--

den lerti, cif dincole de Carpetl s'efiaanti popon brava, care nu so tame deemenintrail ti de falsifieffee istoriel,aid de droptoll Fennel Mein"); qi cil

va I gala a arlta magiarilon, ea aunee escadrona de Insert póle se- i a-rtifice le DutiAre, ci ea nu este aid

pulere care se Ole ucide ua es-lime care n'are do can ei singuraveleta, una singed" ins:meta: Romania11,13 i liberd.

De amid s'n adoptall fatale ideiede a pasha me mite de cite el pro-Ron, mat multi de can ua neutron-ate defensive, acestt paean'," din seco-ell ale XIX incepord Ora a rldiff ca-petele Ion de hydra, ere:lentil cA neyen speria pe not Geri ti cundacemtido ajtinrai. Perseouterl, arestuiri, pro-vocarl nand, calomnii al Ineepuld aploua asupra-ne.

Unil dica ce magiorii refusen trecares membriloril societatil literarie dolemon, altii :Veil di de conspirari. Infacia anal alternative apa de compli-cate, amä credun de a mea dentin deo consilia acelora cari comuni-can grijele lore, urmeterele: Illergeofit Memel al patriot, Romania nu nl velase in prude inireicilon, en scie a re-spliiti pi a minghlia pe toll copil el;mergeti dar, pi nu VS lemeti de ai-mica, net efferitoril nostri nu yenpane nimieg Vell romAceaferal de positiune, dar Romaniapriiini on plecero, unil suntell doctorl,eitif profesorL Ire in dulcele naming,an patriot nu se ea ella ati functiuneconvenabill spre a lelocni aceea neetire magiarilore voesee e ye rapt ?if

Cestionee a 'ramose pendinte; pro-vocall din parte-ve pe acestl damn!

ne ding In Romania mineral seen totö:Fauna mined, chiarti elude botrineare!Gram manna ere teseurola nu neural

ea pletesee pe functioned:, der :hi lamind ION 'meanie trice 50 onl.

8,i ea aeon juriste, pi eft mooci le-gile, ql efi volesei vi doresei ea oil

nenorocire se IA minghaiatti, Ill9C

tie nenorocire drama vi morale ; dare

nu se se de a linen domnipffe ear" auoi conduita bilanre la ocht pi more-let aceste pensiuni colosale; effete nuse mat numeace raspier" de sereicii,ci [Istria, una fora care se face rem-mild pi pungilon porno:it:He. Tdra dupemine date:ran suprimareo peosiunelorilpersonolere major:me pi imoralo(1)

Ertati-me de acéste diserlatiune, onfosti neyoin o o love, scendalula estemare, offete ajobire delonal mol binsa fi ecordate lipsitilori f i nu a impo-vilre Indicate mu milihne de ass:inane

nature.Acme vI Iasi ellioluers, careen es

yen intreline de Iiierffile eenferintelnIstre.

Vo strange maim fraresee, nu nedhoti. P. R.

Se cileace lit okriula Morimento dia

24 MI din Genova :Coreepondintele din Remo a Gazelle;

de Firenze II trialete doeumentull (H-anlon, publican de nowt junta neti-omen roman:

Romani! Neliniseile, sacrificiele, de-ntine, effeseren cresconte a inamici-Ion noi Impecinata, lent recite pa-triotism:11a vestige Din contra on n'nfostil de can indouith pi mot multi in.McMinn. Probe despre ocean esta ore.Cep co in animdea ten dram; probeeste concordia ciireie op Gann noel'puterl pentru lepla supreme. Probe des-pre acesta este feria intentiune ce e-yeti d'a Mange sli nieri pentruperil, neuvéndl le olOI incredere deceti io vol vl. Feral sts la ',idea-

primima mandatele ce ne-a testain o redin lia tie

Nu ne smell Implini.Acute unde Weigle [Metre Ware I in-destulstffe, vitesia yIsira le vaEste timpi a sfirpi e'ua stare de le-ered ce top n'e Illai potti tolera. Ail

asceptala, oti suferitl destula pentrubinele, pentru interesuli Iteliel. Off -pation ea trances,' a feel suferin pleain men, es:scalarec eenventiunei die

Septembre a'a fosla turburata. Guyer- .

null Banana a even timpuni a probe,

(0) Legm neusiunilora asta Positive si ccordlunnasilord dreptolii la penaiune pink la venial.numal. Ca° deepre 00nl,i, ll, oca000000 autorelepentru pera6nole ce linemen do moralitate,eirag. ideia OA, frnot6si si morale, Msa naintelagemn ea aomiaiune, ee funePonard a-

yea ,areina a vognia mina Illoralitatil a's ee.esta casurile de imoralitatc earl anl ridica droptulii la pensiene, Old scimil de mal eatsputinVt ammo a ne reInterce I. am. morale I'bine-fle006re institution, a etrimosiloril

Ceneorii inoircinap cu veghierea WI"mereitatIl

Page 3: ANII - upload.wikimedia.org¢nul_1867-07-23.pdf · untä vechie proverbe, i apot cine-va este sé5 nu este liber5, si tóta lumea scie c5 la noi, slave Dornnului, sunteme fórte liberi!

feemeememmitemememersommemesomemsproba prt, bitie ands 03 ye peril fleet. In real* eoelete(et asigeretóre

aise ape a face NO, vn 1nivO. dui Trieste, fecute de c1-16 Adolf Neu.15Liberat1 d'acurae nainte de or; ce mann prin propria sea initiativa, ca

site, devenitt stepeni pe destimtele persónf privalà, tiara ca directiunea ge-nóstre, vo trebue se demunstrati os- nerala din Trieste, de a eerie demni-le-ill ca liniscea n'a foste indiferinte, tate nu póto fi de a respunde la niscece resemnarea n'a foIù Men; c'a ve- ataeurt inflate, se albe cea mat micenail In fine momentalü canda sciti se cunoscista despre asemine aperare cadestidett despotisinulii papale si se'lO valereseti.puneti la loculti lui. Roma, Italia lamea Deli declaratia achsta nu se preaintrega ascepta de la voi acestú re- imbinétpi cu Ijt1u de dirigente etc., cesultat insotesce subsemnetura diele, bitee.

SiNu mat evett nimic de sperata de aceste ca se nu me abatii tri discutiunlla diplomatie nici de la guvernulfi i. de nid u valóre, nu face niel ue di-taliante Diplomatia nabiliasee, ea nu ficultate de a reeunósce pe d-le Neu-'neuragiaze emanciparea popórelore, go- mann ca persónä private, ba chiare sivernule Italianü e legate de tine tra- ea strin eu totulii societatel dinDID" solemnelh, Una i altulii vorti pri- Mesta, cea-n ce nu trehue se ne stir-mi faptulä indeplinite, insä ei nifk prinde, fiindui ea societatea peportii provoea. Noua Romenii, now) sin- care d-lul o n'ere bid uniigurl este dare, reservate onórea d'a fonde In materil de asicurare qi e mer-resolve cestiunea comer* respectende ginite, dupe cume vedemil la simpletele d'ui date puterea spirituale a Papel. misione de a incase bore qi de a as-A resturna din puterea lui timpurale, cepta decisiunile din Trieste, 1E110 fiindileternule si neimpecatule inimice alfi ori cì merturisirea d-sele chiarri me sell-011.0 libertell q'alú art eerie! progresfi tesce de ostenéla de a'l spune tOteemenescre a asicura Hornet, Intrunin- eele ce ash fi aritate societetel dacadu-o or Italia deja constituiti, postulfi ea s'aril fi ingiosite a'mi respunde, a-ce i- a foste insemnate de Parlamen- poi me voie feri de n intra In vorbetule Itolianü, qi Relief Insese nfi era lunge ell (1-10. IT voile spune nutrial cäde ordine, de pace si de merire, ace- In cuelitatea thsele de streinii loculuteta este indonita ei gloriósa nestre rn i luerurilore, d- n'a dovedite altúeiune. Pe ce cale ajunge-vome la a- ceva prin respunsule ce v'a adresatilcestü scopii ? Prin cutezare mat en saran de Mil numai oh este echonle envin-ei pria actiune. ce (tomtit de la so-

Mitj'hicele morali reenter nu sunte cietatea asicuretóre respandisertt deje maide ajunse facie cu curtea de la Roma, lnainte de venirea &Ole ale!, ea altesépte ani de speriinta probézh a- cuvinte bate necontenite tóca cea ve-cesta; aceste mid'bece are isbutite la chili, came ce foeulli a opucate de la

Syllabus, la Intrunirt factióse, qi h ire gase. Ifni insire articolelo din condi-sporire de mändrie deeérte, de insulte, tiunile asieurerii ca se dovedesce co ?....de perfidil contra halite. Tiebue darü ca societateri din Trieste, de qi dupea avea recursh la alto midelOce; tre- pereren privald alii d-lnl Neumann n'asilbue arne i puterea d'a se servi de aye nici une dreptii de despegubire,ele, vointia d'a nu le depend de &Me rite eu tOte aceste se se milostivescildupe ce victoria va fi dobendite. Vic- aerial unlace ceva ; epistola d-séle nutoria nu va putea lipsi, en conditiune este de cete derea la lurnine a eica-!Usti d'a lucre In mase. Mercenarli re- nelore contra (Amu+ m'anati jäluitti Ineelul-Papti vora fi Impresciati d'ue lo- publica. D-lui so muncesce a dovedivire teribile; asupra lorä :1'340 Wes- eh nu mi se envine niel nh de spagu-temulti Dime! civilisate ; eu noi si din biro si apol prin une contra-sense cedosulti nostru unt dorintiele si res. nu intelegii, afarsiasce pria a da tin a-bunarea poporului Italianii. sicurare ce mi se va da despegubire.

Romani! patria core ca fifi care din Ca jocale ecesta societatea m'a pur-nol face tintoria ! not trebue so tatri patre hini, domnule Adolf Neu-pregatimil si se dirigomii intreprinde- mann, si tue mina coma al putatil se'tireal noi trebue s'o Noma se rensias- dal ridicolule do ale scóte In public!).ell, Nu discutati, ei Imultiti rändurile si Eti ain 4ish si repetii ea n'araii asicu-indesiti-le fie care trebue se coope- raee unti dopier de gaze, c n'anati datareze en midlócele de cart dispune : ct nimente voia do n introduce materilbanil, en consiliele, cu bracilie Petrie inflamabile supte comptearulti mea, easalvath 11Ii va resplati. se simpta placerea de a shlta In aerii,

t3Drapelulú ce rldic1mì iu esto alfi precume vraesce societatea a erodeuntil partitti bine de cet Ida altui-a; ci $ aO a face de a so credo; eti eüleste acela ein tatara emeniieee cad In supositiunea chinch el ar fi fostfivoiescii des6intarea puterel tirtpurale easO, nu pote fi respundetore de ace-ei Intrunirea Romel cu Italia; dln dra- Sial flied(' c5 n'arn5 Putulfi scie° "lepelnifi ce ne in!runesce pe tote.; este gash, precumti sunth gata a dovedi orldrapelulii Romel. eendii, am dise ei o dice ei acme

Dace voime se reusiine, aveniö, mat cu ocasia cunoscintei d-lui Neumann,cu serne, nevoie do unire; dace voimü ce societatea cotä corciocuri si pro-se lucreme repede, se lucreme intrunii texture, si ce pentru co se soap() de pre-mode uniforrati si statorich. ce ate lungirile ce'ml face si de sepeptirile in-vome fi mat uniti cu atilte %Tome fi mal herente, ame foste silit so o tree] laputerici qi mal judecatti. Procesele verbale ale d-sélepucinfi oterIte si malpucine energicit va fi resistinta fecute fecute septa inapiratiunile eele mal fe-Silintelor nestre. Natiunea, lumen ne ricite ale momentului, yore sluji so --privesce se scimii a nu lipsi mandatu_ cietiitel ca se se apere mat lncolo Ina-lui nici gloriel numelui romanfi. intea justitiei. acumii e!o smith de pri-

Roma, 17 11110 1867. sosti fiindfi ce opinia publice, a judo-),La Junte nalionale romane. 4,, atü intre mine si societatea din mo-

mentnle china' de candir a vedette one-stele Ineercerl do a se preface adevii-rule si a se represinla lucrurile pre-cumer nu erati. Penchi ce e vorba acide procesfi verhale In care vedfi cumirare ce s'afi fecute mentinne qi deune Ingrijitorii sae portaria alii ospe-lelal Budistaann, carelo era bolnaviicanda s'a Tntîmplatù incendiulü, voiacere permiaiunea de In d-16 Neumann,ca se-T face cunoscute cii, n'avemfitine otele publice ca se fiú datorii seamii Ingrijitori qi portert. Casele meleD-le Redactore

diarului ROMXNULD.multe InceperTde pe Wads Caroia, uíIn Ma d-vOstra din 16 luliu co po cari le Inchirieme cu annlfi qi serem(' am cititä unlit fela de Intimpi mestrulii, iarii nu ea nóptea. Nu aveamütiara la Me oe publicasemh mat adin- mobile intednsele, nici chelnerl nici

ROMANULU 23 111.112,

chelnorite ci nnti simple (iffiri Inteueodee de josir pontru odunarea chirii=lore, pOrta era 41 qi nópte deschisti,prin urmare ree i WA title se de' o-mulni mee denumirea de ingreitore siportara po cndÔ sciutfi at nu avemenici cea mai mice Obligatiune de a pezilocataril reel de fool ai alto pericleprin odeile d lore.

Aräterile ce se qice ca s'ar fi feeetede unit din locatarit meY relativamintela Ingeduirea gazuluT In otela si hpromisiunea ce le DO fi Write de a

despegubi la Intempiare de foefi, a-cesta sunte trite envinte ferte unzan-dale, qi eu Meta mat multe heelis elepresupune ais Iips de óre care bunesimtel nu aurora din partea men dareqi din partea perstinelore numite In a..cote areteri pe cari in tote ileum lerime foste stirnate. In cazulti acestil natmulth do cate tri altele d. ,Neumanntrebuitil se consulte pucine eibuna seajudecate qi se o intreba dece aseminebgeduintl yuntä de domenule ratinnel

Reprosulii de impatiente ce voiescea'mT face nu'le intelegri nici de cumii,ace i Ingere dace erame, n'ase fi pu-tute da probe de mai mite patientridecete acea ce erne aretate In dedalulformaliteelore , In cari patru hint dedile In iÑ m'a tinnte Inveletucite.Pcotuirea daunelore din parte'ml, mal-tumite esigintel societetet de a aye trelpretuiri In loot] de una, m'a oeupatetune Intrege pretuirea societhtei, caredupe incredintarea el urma se se faeemulti.) In S, 10 4i1o, a duratil ere ehtune. Veni opol regularea despegubierel ei acolo ea'a ciuntite pine la atetaincete despegubirea s'a transformateintr'.une feud de gratificatie ridicule; In-chide ochil i o ischlesce, cu conditiece dace nu mi so va 066 nicl mine-ria asta In teraiine de 14 (pie velaporni reclamatie. Treae tsrminulemite tirnpu peste terminfi ei nu vedenice ue despegubire; Incepe Milne! is-toria de adt pine ment, preciune eicon a nenumeratelore certificate, carianti fi duratti tie eternitate, dace numi-alti fi luate de seme cii soeietateaIli bate joee de óment i erica de 6-mufti de la cari óre curne a trash 'Atemat multh de un4 aventagie. Dare tOtoaceste d. Neumann, see mal bine ins-tructorit tl-sele, an finch curagiule amai dice ell am foste Impiesii de ani-mositate In tete cele ce am arttath ?

eo voiati d-lora so feat ? So lashtraba pendita ptnn le era 6 venita gus-tuis se'l dea uksollititnie? Aeti fi aqtep-late In adevere melee i fOrte multe.

D. Neumann mai adaoge ca de faleeli societatea, In curse de 45 de auide amid respendesee bine- fachtóreleel asicurari n'a avuta procese. Lipsade procese nu dovodesee tiimicis, ce cIscent' ce mull' In asemine came, see!rapine! de sentimentelo lore pacifice,see prin uri geecrositate ree !Wiese,rert fosta siliti se se multämdschqi cc, ca 50 nu aihe babe de cape, bamulti chiarri aU considerata pate !millce li de societetea ea unhdo acea insirarea numelore persó-nelorú co s'arri fi despegubitt, nu edeciite pulbere in ochi. Efi anule amonórea a cunósce pre mai multi dinaeon lists qi nu me tome a doelara Aziendel asicuratrice ce, afarit pótede acei eu uil mobil neinsemnatti, tollcei-lalti, &Ica \oiii face apolii la cons-ciinta lorii, vors fi gate a miirturisi Infacia lumei ca aflatù Nth in accostcategorie eu mine, adich eh ah fostaciuntitT In rogulainentii" fara

VC rogii, domnule Redactore, se datilocti acestora linie 4iariule d-vóstrilqi cu speranta cA nu voie mal schim-ba alto cuvinte cu societatea pine la4lue judecetee ea renouescri cu pIncereincredintarea deosebitel mole conside-ratiuni.

Aprape de Bechet, dintr'una caictisub pavilionula romanü, unil matrosapeal a trash en pave In vaporh, 1.5nind geù pe unula din pasagerl; va-porulta s'a oprita a'a arestata echipa-giula descoperindü pe culpabila. Dinordinula d-lui ministru Golescu s'a !untilsub arestii en vapornlii la Severin.

(Monitoruli).

PARTEA COMUAALE.

Deelaratiunile de elaatorie facute inaintea ofi-cerulul øtreì civile din eircomaeriptia I euraulfifieptemanii de la 9 piná la 16 curentii 1887.

Iossphii Solomone croitora dinstrada Coltea No. 55 cu d-ra Solde Ghint-lierg din acea- ash strada No. 66.

D. losephh Tocherman comerciante dinstrada St. Vineri No. 21 cu d-ra BerthaLeib!) din ace-asi stratia No. 13.

D. Marin lonescu lit servicie parti-eillariii din strode Vestel No. 13 eadra Dumitrana Ghiorghe, areia-qi pro-fesiune i locuintie.

D. Enrich Cultere, lulherante 6st:finaldin Pasagiule Romene No, 13, en d-raAmelia Sally catolicti din strada St.Stefanii No. 10.

D. Stetana Calinasou seminarista eud-ra Maria Popesou obit din suburbienD-na Billasa.

Petre Radu Popeacu precupetti dinstrada Serbariii Veda No. 18 en d-raIbria Dumitru piliplimarU cu acela-sidomiciiiii.

Ideniii din eireomaeriptiunea IV. Cal de Verdedela 10-17 Iulie eurent4 1867.

D. Vera Dumitru, ort. de 23 ani, zi-darii din sub. Sf. Stefanii eu d-ra Tu-dora George de ani 16 inuncitóre dinsub. Fltimanda.

D. Sava loneseu, ort. de 34 ant,functionarh din sub. Popa Tatti, cu d-raPolina Georgescu ort. de 23 ani nub.Manisa Brutaru.

Mihalacho Nicolau ort. do 25 ani dinsub. Se. Stefane, en d-ra Niculina loan,de 20 ant din sub. Popa SOro

D. State Banicil, ort. de 22 an! b-race, din sub. Sf. bisericel nuott cu d-raLuxandra G. Constantine de 18 ante dinsub. Sf. Vasile.

Idem5 din cireornseriptiunea IV in eurrould sep-temiind de la 10-18 eurenta 1867

Mirun S. Vlasta.

egitu de wiuptii

POESIÏ POPORAREA I E

ROMANILORUADUNATE I INTOCMITE DE

VASI LE ALECSANDRISE %/MU l FOLOSULLI

ASILULU1 ELENA DOAININA:

Acestil uvragiii se gliseace de veil-dare la tete lihreriele.

RESVAN-VODADRAMA ISTORICA

IN CINCI A CTE IN VERSLIRIde

B. P. HajdeftEDITIUNEA A DOUA

Se afle de véndare la librerille &cat;et Comp. qi Pretule 4 sfante

D. Bucure Nieohe, ortodocse, be --cane din subarbea Popa Chits] cu d -raMaria M. ¡One ortodocse din area su-burbe.

D. Nite 145nri, ortodocre, carciumaredin suburbea PrecupetiT nuoi, err d-raCleopatra flea d-lul basmangindin acea suburbe.

D. Damitru Nicolae ortodocsre ueleredin suburban Precupetil nuol, en d-raSeftica 16ne ortodoese din saburbeaPope Sóre.

D. Mae Raduleseu ortodoesti servi-teat din suburban Pope Dirvars en d naFevronia Damaroia ortodocsi custito-rash din suburbea Sf. Stefanti.

D. Stefonii Sarcheza baboglu, eir-mónü, tutungi5 die suburbea Pops Rim,Cu d-ra Zinea flagi Mogardici Anngtarmene din slisa suburbe.

D. Dumitrn Redulescue ortodocse, pe-rucarti din suburbea Dichiu eu d-ra AnaRudenu, ortodoese din twee sub arbe.

1867 Iulid 19.

ELEMENTE OE GEOGRAFIA

POLITICApentru usulfi

SCOIJELORU SECUNDAI1EDE MIME SEXE

Elaborate in conlorinitate et, programa Lu

norabilelui consiliii perinaninte Lila ln-strueliuna publice.

de

M. MICHAESCU.Profeaore de Istoriit i Geografia in ecniti. cen

trale d fete din Capitale.A elite de supte tiparn i se afle

do viintjare la librariT In Bucuresci.

A esItit de suptu tiparut

LITERATURA POPORARIA

BUMF, PACILIR1

GHICITORLadunate de

1. C. FUNDESCU.cu ud introducere despre literatur

poporarid.de

D. B. Ps HAJDEUsSe rib la librerii si costs 2 sten

Idenail din Cireeniseriptiunea IV in cursilla sep-ternanei de la 10 ping la 16 curenta 1867.

D. Tudorii Nicolae Pantazi, ortodoesjune, de 22 ani brine din subutbeaDelea noun, cafes Vergului No. 55 cud-ra Paraschiva erbanii Pilunii, ort.june do 19 ant muncitóre din suburbeaDeice Veche, strada Whaia Bravelte,No. 101.

D. Petrache GG. Dobre ortodocsh,One de 2 i ani precapeiai din suburbealeant, strada Oborula No 63 eu d- raVoice Cosma USIA, ortodoesa, junil de19 ant inuncitóre din suburbiea Pante -

strada Caluseilorii No. 43.D. Nicolae Iónü ortodocsii june de

30 ani precupete din auburbea CelloRadu, strada 'Meld No. 77 cu D-ra Ra-voice Damara Tatanti Birjaru, ortodocsnjuna de 18 ant muncitire din 4isa su-burble strada Vulturu No. 18.

DEMANDE ET RÉPONSE

SW,PENTIM PIANO. COMPUSA

DE

ANDREI FERLENDIS

A elite de sepal tipare qi se gib devendare la Magasinule de elusive a d-IniA. GEBAUER.

POLCA MAZURCAMELANCOLICA

Carar,r,r6 Itomineseg.CompusA pentru PIANO

de

ANDREI FERLENDISPIANISTT3

Se aila do %, antjare la magasinula demusien din Bueuresci a D. GEBUER.

Preehalie I strand.AUIRSINSOMMIESS9

,irliPREIPMCISZEMM.

AVIS TAIIIIIIELORU.thi damei Englesci, se ofern pentra

educatiunea copidoril seta ca damn decompanie. Are cele 11131 bune reco-mandari ai redactiunea acestei foie o-fere eel() mai depline ehiezegie. Ses'adreseze la d. C. A. Rosetti, stradaAcademiei, No. 22, in tóte eldele lu-crAtóre de la 1-3 ore dup'ami4t.

Page 4: ANII - upload.wikimedia.org¢nul_1867-07-23.pdf · untä vechie proverbe, i apot cine-va este sé5 nu este liber5, si tóta lumea scie c5 la noi, slave Dornnului, sunteme fórte liberi!

616 ROMANI:1Z 23 !ULM

DOUE DAME GERMANE VOESCU A INTRA IN SERVICIULU VRE UNUI BECHEIW. A SE ADHESA LA HOTEL NAIBAUER Nr. 41,

D.E.FARCHYStrada LIpseani, Hann cu Tel25, cumptirli i vinde Obliga-Hurd iCupónede interese ru,rale rem §i orl-ee alte ef-feete a le Statulul.

No. 372. 304.

BURIA V1ENET.

1 Augusta. rt. es.

67

. 59 76Lose. 67 40Creditulg 86 90Aelitmele bineel 700 -London .. 181 10

Arena In 124 25

a ...mew..EI9011217.11 POSTULDI 1911.&11.8.1 20 1111.19 011141.L.A.Ti 99 111/41U 1807.

NIIMELE PROIWGTELOR8

Grid ciacki Waste* bid, chile cite lel.

Arad , -arnitttfi Shires

Porumbi .. .. ...........Ordti .. ..........

Ropita ...

BRAILA. GALATI.

800 - 305285 -290

200-205140-145

COILABIE '/APOBI. ..n1JGAL

Corabil unite tnairatn.......desert,. ....... .

978-285 pornitedegerte.........

261 280 Vapóre sositepor tite

/Hertel peruke I. Salina tr-

541 1

42

UNO JUNE ROMANCbine studiata cunosandabele; Franceci, Rouadna j La-tina, ¡Tea a se angsja la caseparticolare spre a Freda legi-on! de limbele mal sued arAtate,Care din domni Vora bine-voise se adresede la Redactiune.No. 405.

IPIF-CIMENT 0 LIRA BUTOIU SAU 40 Lel SUTA DE OCA, DEPOT: AU GOURMAND, Place du Thatecilli

CALEA MOGOSOEr"CALEA MOGOSOEI

Paletneiaé:calpatertiii=17colo LA MAGASINITIAT IOAN ANGHELESCITA- E

IIINERALECASCAVAL DE PENTELEU

ADEVERAT DIN CASERIILE MELE

IORE NEGREPROSPETE de TAIGAN(Etua Oalitate superiorA

Supta-semnatula anuneia respecluosa inaltei nobilimi ai omit publioa ei a priimila al 8-lea Transportapróspete i iimplute de CASCAVAL de PENTELEU prdspét in Walt miei, ealitalea canna nu alai lee! 'limier' de deritO Singarulri SI RAHATdin hula Ma10. DEPOSITU in Capitali este numai la Magasinula mea, plea Mogoadei Vill-E-Tift de Palatul Domnesea in colt!.

±Az )Magoainoll D-Im Dimilrio Stefan, No. 17, Hon. qorbnn-Vodif. IOAN ANOHELESCU.

NB. Maim, Inlomirea Consumatori: aml$ dovish din scout! CAFAVALU sere vonejnre la PROSPET DE SIR

-A- .13- DE E L Z ZDEPO LT GOURMAND:1r uz flENDAT

AIWA CAIATAdin dietrietaliipromietate fratiloril COSTA.CHE pi STEFAN SICHLIANU,ee 41 000reodt pe treide la St.(Ob,00gOoonoio 1868,min licitatiune care se on facein 41. de 28 IUNIU VOITORUConditiuMle acestei arenduirl eenoel veg. in 062e tlilele I. on-sele lui C. SII1LIANU in Poe.OW. Intiederea maple: eete demai bine de 4 mil pogóne, dincare Kate 1200 de ariituri, 700de findil, i eetelfi de noel binede 2000 popke imseuri pecare se invoieng maT multe milde ma mde trel lei pi giuma.tato de capii, vite mui cite14 lei; are do. elreiume lo-mintIt bunk el aloe miei venionl.

No. 804. 11-44.

APAA.NATHERINA

13R

(vt.ONDWASSER

ANA1611'IN-MJ.C.POPP-ANATHERIN ZAHN PLOMBE

Z ^d-IN PAS IP

APAANATHERINA

f...'('ZAHNPAILVER o

DE I. 14. Popp, In Viena G.o.

Dr. L Popp, In Vienau.. en in al potheP ENTRIT CONSERVAREA DINTILORIT I A_ GINGIILORU.

AcOstil Apg inventat4 pi destilata de &en Dr. 3. G. POPP, mire In &Torsi:de end aui, acne din ea, in ce nisi multii atentionea omenirel, sa-fer., dureri de dintl, pi care de pi nu coop. niei substanla vgannitáre,nu s'a p00006 contraface nimenl 06te et6rnintele e'ail depueil din di-ferite plop, la aedst/i incercare.

Acestg fluidg vindeel dint1 staeati opreece bdla, i nn permite 011-,169.4i mni departe; infininta ee °semi% amp. gingiilor, face aceetea a fieaparate de eiegerare de umflituri, ei de t6te calelaIte bOle, la care acdetil part,o emolui p6te 6 expnell. Aura.so tamildnesee deed se intrebnint44A mai ronitatimpa, t6te domed, de dint].

De vdmjare: in BUBURESCI la Ui's IILILARA .3 war ow agsolow Strada garment+, in Braila la Dan HEPITESfarmacieta, io GALAZI la D-nii CURTOVIC et SELDENMAGER far. in CRAIOVA la 13.1. EDUARD LUDWIG farm. in PLOESCI la ID-no RUDOLF SCUMET-TAD farm. in PITESCI la Dmu CARL VIDECR farm. To FOCSANT la Dan ht. P. ROEMER farm. in GIURGIU la Dau EABINI farm.

Eentm cd.Par.re EN GROS ..0 od ou.o lo flO.Ort A.PPET, BUCURESCI, Strada Covamlor No. I. No. 310. 24 -34.

DE ARENDATMop. mea LOGRESTII ii

IVANESTII din Jo3et0I0i Gorju,Pls. Gilalo pc term. de 5mfr. - DorltoriI rota bine.voi ase mire. i,, Buouresel la Camcclaria mea etrada 06.nel No. 6.No. 403. Mimi Aneetseieriel.

SE INCH1RIAZE de la 26.(ictombrie trei polollildupe Strada Rental Vinerl inelude cu Bieerica.

Lititatiunea 0 area lag in4i. de 14 ale viitorului Au-gusta la 11 ore intiote de a-

in caneelaria Epitropieldin curtea pomenitei Biseriel.

Se publica spre cciinta ama-tailorg. 1807, ¡OM 19,

No. 402. 3-24.DE VENDARE Conde en No.

16 pi 18 din strada Cma-Vodain doeu Sf. Spiridon nog.

No. 401. 10 -24.AMPIMPLIVOlergOgair

r,,

SFCOOULII CIVILU ROMANU

IN PARALELU et,

COBOL NAPOLEONSerlere periodical

A AP A RUT BROSURA 1de Dom.

4lesandru Pollan,Doctora in drepta.

S0 IGIA de ¡iodate la &mini Da-melopolu ai Soceita amt.

PrePiulu 2 sTantzLIA No 400.

¡le

STRADA ACADEMIEI TIPOGRAFIA STEAM ACADENITEINo. 22.

ROSE rT "T ISE PRIIMESCE FELULU DE LUCRARI PRECUMU:

AFISE TABELERXEDE DIFERITE VELUM

BUTE E =BMWBAPTISM SI VISITA

BILETE DE MORTE DIAREMARISI OM CE ALTE BILETE DE MICI Circulari commercialle

*DEMME, SMIDEMIIMEI) 012"1"IN DIFERITE

Töte acestea se fan cu pretun moderatej

ETICIIETE CONTURI CONTRACTE

MULTIUMIRE.Mart la eunoeclota publica 00 page10t tn00

ce arna suferitg do Incendinlg intlmplata o Bu-curesci in 10 lunie a. c. la nil clidire aeienratii dt,

Onor. Sucielate de assicurare

I-in UngareiGeneralliunita aunt cu la Baloise"

llinrou la 11.100 verde) /beta constatatil pi pig-itii die pert. numitei Soelediti, in febtla cold

real prommil i eta.Ape dIrli ma 6,100.00 a indoplini oil datorii

a meat, multurninda in publica Enna noodle Oa,.Societati. Gbitg

Bucuresci, 11 Iulie 1865. No 394,

da.,,A 11.11111111.0111.r '47,',.:0.--r=0 -4.---- ke.*0411151611111 .............!ilEraitri,,,7S<Ei

wilOTEL OTTETELISANO"Sub-semuatulti antreprenora ala HOTELULUI 01E-TELIAN0 care este sling! Woes din eele mat princi-

pale strade din centrula Capitalel, atrada ling%Theatre National!, recomanda onor Public acedn hotelaa canna camere epatióse sunt din noa cu cea mat mareeleganta mobilate, Eta ofera. MCA own.. ant visitatort, rein-arile si beuturile eele mal bune, un servicia promta pi reel!.

Antreprenornla, Herman Herner.NB. Preciula odAilora este de la 4 -18 Slant! pe di.

La abonamente nu luna se face, reductiuni insemnate.

MNIIIINMI1IlltllootamamonmnmoonnaeannnM1111lMIMIIIISIIIII

PRECWRIDE

Inseriluni acesta Marla.Tabla IV. Linia de 30 de litere, spaliaIii co:

respondinte . . . . I leuInsertiuni Reelome, Hula . 5

Aumminrile no se repeteseg de Atli condi.aci aretate eu sed4eminte unnat6rie:

Pentru anuntiuri oe sere D. 16, 17 pi 18 ori 80%petit de 3 pi 4 oil 100/ 20 21 ei 22 , 85%De 5, 6, 7 pi 8 , 15% 24, pi 26 . e 40eie, 9, 10 pi 11 , 20% 28 pi 29. . . 46./e, 12, 18 pi 14 , 25% 82 ori initiate

Poutro ce pe multelune facg inroiri pi decal et peete celeemanate mai neó.

VINURI UNGURESCIla Magasinuln

ID. STAICOVITS 1calitate &di in butilil pi cu ague, VINU DE DRAGASANI 'Fulda de 4 ant As.semen. recomanda a mtaa sosita emila Icre negre rowel moi UNTU-DE-

Ail soeita wig nog traneportg de VINURI UNGURESCI negre pi albe de o

PIATA TEATRULUI CASA TOROK.

LEMNU de PROVANSE In tieicliele; GASU EMENTALER, OLANDA vi CAS-ICAVALU de Brapova, FELURITE LIQUERIMI, VINInn DE BORDO, SAMPA-NIA ALESE, RAHAT.LOCUM resitabilg de Sire cu fisticuri precumg pi tóte celehate articole nesererii menajttlei nisei.

Promilioda preturl moderate, militate lunti a mArfurilora pi tiervici5 onesti, faciaa mea pleeatA lemtatie, D. STMCOVITS.

1111111111=11110k numunnatemmentatij,¡B

LA IVIAGASINULTI E. GRANES rTE ESFACERE A/1.1. RE DE M P" A.C. A Nonni Strido itoodoioni No Si


Recommended