ANEMII

CUPRINS

pag.INTRODUCERE…………………………………………………... 2

CAPITOLUL I ANEMIILE…………………………………… 3

I.1DEFINITIE………………………… 3

I.2.FIZIOPATOLOGIE……………. 3

I.3.SIMPTOMATOLOGIE………… 5

I.4.DIAGNOSTIC POZITIV………… 13

I.5TRATAMENT……………………. 14

CAPITOLUL II PLAN DE ÎNGRIJIRE………………………16

I. CAZ: I….........................................16

II. CAZ………………………………..20

III. CAZ III ………………………..24

IV2.CAZ IV……………………….29

CONCLUZII………………………………………………. .33

BIBLIOGRAFIE……………………………………………34

INTRODUCERE

1

Nu rareori medicul este întâmpinat de bolnav cu această primă afirmație: în primul rând mă simt anemic, am lipsa de sânge. De fapt, ce vrea sa exprime aceasta? Că bolnavul a observat o scădere a capacității sale de muncă, este fără vlagă, ceea ce în termenii uzuali medicali se numește astenie sau adinamie. Dacă este adevărat că acest simptom se întâlnește în anemii, nu este mai puțin adevărat că în alte boli (de rinichi, de inimă) pot prezenta această stare. Prin urmare, o asemenea exprimare este necorespunzătoare, uneori chiar greșită. Mai mult încă, pornind de la bănuiala despre starea sa anemica, lipsa de sânge, acest bolnav solicită cu insistență un examen de sânge, de al cărui rezultat normal rămâne surprins.

Prin urmare,anemia este o stare patologică datorată diminuării semnificative acantității de masă globulară totală și/sau de hemoglobină pe unitatea de volum, sub valorile normale pentru vârsta și sexul respectiv, scăderea hemoglobinei se poate asocia cu scăderea hematocritului și/sau a numărului de eritrocite. Concentrația de hemoglobină este criteriul esential de diagnostic, fiind unitatea func ională a hematiei, iar determinarea masei eritrocitare toale este incomodă și laborioasă.Inconvient : interpretarea cifrelor de hemoglobină trebuie sa se facă și în funcție decondițiile de hidratare ale subiectului investigat (proteinemie, ionograma).Pentru a recunoaște precis o anemie și gradul său de gravitate este necesară determinarea numărului de globule roșii (hematii sau eritrocite) și a cantității de hemoglobină . Aceste tehnici de laborator simple, la îndemâna oricărui medic, se cere a fi foarte orect executate, deoarece altfel se creeaza false anemii, responsabile de tulburări neuro-psihice, legate de noțiunea boală. De aceea pentru a aprecia un caz de anemie, trebuie să cunoaștem mai întâi câteva date privitoare la numărul normal de globule roșii și cantitățile normale de hemoglobină. Acestea sunt :4 500 000 globule roșii si 90% hemoglobină, la barbați 4 000 000 globule roșii și 80% hemoglobină, la femei.

În esența, orice anemie traduce o tulburare a bilanțului între producerea de globule roșii și pierderea sau distrugerea lor excesivă. Folosind o comparație ,am putea spune că anemia reprezintă o situație similară economiei dintr-o gospodărie unde un bilanț deficitar apare, fie când scad veniturile. Această rupere de echilibru se poate produce prin numeroase cauze și mecanisme a căror analiză va face obiectul unui capitol. Trebuie subliniat de la început un fapt de o deosebită importanța pentru bolnav: în spatele fiecărei anemii se ascunde o cauză, boala de bază.

2

CAPITOLUL I

ANEMIILE

I.1DEFINITIE

Anemiile sunt boli ale sistemului eritrocitar care constau in scaderea masei eritrocitare cu minimum 10%,scaderea cantitatii de hemoglobina ,a hematocritului, sau uneori consta numai in scaderea hemoglobinei. Prin frecventa lor mare si prin diversitatea formelor etiopatogenice anemiile ridica probleme de diagnostic. Orientarea corecta este prin recunoasterea semnelor generale de sindrom anemic si de recunoasterea anumitelor simptome caracteristice pentru anumite grupe sau chiar anumite tipuri de anemii. Anemia constituie o manifestare a unei afectiunii ascunse; ea nu este o boala propriu-zisa. De aceea, afirmarea diagnosticului de "anemie secundara" este un pleonasm.

I.2.FIZIOPATOLOGIE

Mecanismele de producere

O anemie se datorează fie insuficienţei de producere medulară (mecanism central), fie reducerii duratei de viaţă a hematiilor prin hemoragie sau distrugere accelerată – hiperhemoliză (mecanism periferic).

3

Insuficienţa medulară poate fi cantitativă, prin defect al celulelor suşă, interesând numai linia eritroblastică (eritroblastopenie pură) sau toate celulele hematopoietice medulare (aplazie medulară).

Un alt mecanism de producere a anemiilor este eritropoieza ineficientă, situaţie în care eritropoieza aparent activă nu poate asigura un număr adecvat de hematii. Eritropoieza ineficientă sau diseritropoieza poate interesa şi ea numai linia eritrocitară sau toate cele 3 linii medulare. Eritropoieza ineficientă se caracterizează prin contrastul dintre nivelul crescut al eritroblaştilor medulari şi nivelul scăzut al reticulocitelor. Acest mecanism fiziopatologic se întâlneşte în : anemiile microcitare prin carenţă de fier sau alte anomalii de sinteză a hemoglobinei, anemiile macrocitare prin deficit de vitamină B12 sau acid folic, displaziile medulare primitive sau toxice. În toate aceste cazuri nivelul reticulocitelor nu este crescut, ceea ce traduce insuficienţa de răspuns a măduvei la stimularea eritropoietică produsă prin anemie. Se încadrează în clasa anemiilor aregenerative.

Anemiile prin scurtarea duratei de viaţa a hematiilor se datorează pierderii lor masive din circulaţie (hemoragii acute) sau hiperhemolizei lor ( în circulaţie - hemoliză intravasculară sau la nivelul ţesuturilor - hemoliză extravasculară).

În ambele cazuri, măduva normală stimulată prin eritropoietină îşi va creşte productia de 6 până la 8 ori. Această hiperproducţie se va traduce prin creşterea numărului de reticulocite. Aceste anemii se încadrează în clasa anemiilor regenerative.

Mecanismele fiziopatologice ale simptomelor anemic

Singurul semn direct al anemiei este paloarea tegumentelor şi a mucoaselor; celelalte semne depind de gradul anemiei, rapiditatea instalării ei şi adaptarea organismului. Aceste semne sunt martori ai hipoxiei asociată sau nu cu hipovolemie. Hipovolemia apare in hemoragiile acute şi poate duce la stare de şoc cu paloare , tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, tulburare a stării de conştienţă.

Hipoxia este elementul dominant în anemiile cu instalare progresivă întrucât hipovolemia este compensată prin creşterea volumului plasmatic. Semnele clinice sunt cele care arată suferinţa organelor cele mai sensibile la hipoxie: miocard, creier, muşchi.

Adaptarea organismului la anemie se face prin mecanisme compensatorii extra- şi intraeritrocitare. Mecanismele extraeritrocitare sunt: redistribuţia sângelui spre creier, cord, rinichi, creşterea debitului cardiac prin creşterea frecvenţei

4

cardiace (tahicardie, suflu sistolic funcţional), creşterea ventilaţiei pulmonare (polipnee). Ele permit creşterea oxigenării tisulare. Mecanismele de adaptare la nivel intraeritrocitar constau din scăderea afinităţii hemoglobinei pentru oxigen cu eliberare crescută a acestuia la nivelul ţesuturilor.

Anoxia anemică determină o hiperproducţie de eritropoietină cu creşterea eritropoiezei.

La scăderea adaptării şi a toleranţei la anemie contribuie următorii factori: vârsta avansată, afecţiunile cardio-vasculare în special insuficienţa coronariană preexistentă, insuficienţa respiratorie, intensitatea şi rapiditatea instalării anemiei.

I.3.SIMPTOMATOLOGIE

Simptomele prezente la un pacient anemic se datoreaza atat bolii de baza cat si anemiei insasi. Simptomele datorate anemiei sunt in functie de valorile hemoglobinei, de modul de instalare a anemiei, de varsta pacientului si de rezervele cardiovasculare. Astfel cand anemia se instaleaza progresiv la copii si la adultii tineri, simptomatologia este moderata, atat timp cat hemoglobina se mentine deasupra valorii de 7-8g/dl. Daca anemia se instaleaza rapid, manifestarile clinice sunt importante chiar la valori mai mari ale hemoglobinei. Pacientii in varsta dezvolta mai rapid simptome cardiace si de hipoxie cerebrala datorita afectarii aterosclerotice a sistemului vascular.Anemia debuteaza cu cateva semne de suferinta subiective care se completeaza cu cateva simptome cu caracter general:

5

1) Paloarea tegumentelor si conjunctivelor;

2) Oboseala fizica si intelectuala, nervozitate, somnolenta, ca efect general asupra metabolismului si al sistemului nervos, prin deficitul de oxigenare in tesuturi ;

3) Semne cardiovasculare si cardio respiratorii prin efortul de adaptare si compensare cu intensitate gradata dupa gravitatea anemiei si modalitatii de evolutie.

In cazul anemiilor severe acute predomina ametelile, tulburarile de vedere, dispnee, paloarea intensa, tahicardia, hipotensiunea arteriala, scaderea tensiunii de oxigen arterial care este brusc resimtita de tesuturi si apoi de intregul organism si, uneori, lipotimie si colaps.

In anemia cu debut lent si cu scaderea treptata a hemoglobinei pe primul loc se situeaza paloarea pielii si a mucoaselor, vizibila mai ales la palme, buze, unghii, si mucoasa bucala, tulburari nervoase, astenie, tulburari de memorie, ameteli, cefalee, tendinta de lipotimie, semnele cardiovasculare (palpitatii, dureri precordiale, dispnee), tulburari digestive (anorexie, flatulenta sau constipatie), amenoree si tulburari menstruale la femeie. Semnele sunt completate de un examen clinic complet (pulmonar, cord, ficat, splina, ganglioni).

Pentru clinician este izbitor tabloul de anemie cu semnele generale grave dupa pierderi de masa sangvina prin hemoliza sau sangerari acute, fata de tabloul de anemie cronica instalata lent ca cea din boala Biermer care este compatibila cu un mod de viata satisfacator la scaderi mari de hemoglobina.

Tulburarile cardiovasculare formeaza in anemii un sindrom special, care incepe cu tahicardie, ameteli si simptome de lipotimie, pana la merele soc hemoragic sau hemolitic, care se instaleaza brusc prin pierderile acute de masa eritrocitara, simptomele sunt date de hipovolemie si hemodilutie in hemoragii si de incarcare cu produse de hemodializa in sindroamele hemolitice. Deficitul de oxigen produce insa in toate formele, tulburari cardiovasculare cu caracter functional determinate de intensitatea scaderii de hemoglobina.

Tulburarile functionale sunt rezultatul combinarii produselor reactive compensatorii si diminuarii altor parametrii functionali. In formele cronice la aceste dereglari functionale se asociaza treptat tulburari prin leziuni degenerative miocardice si in alte parenchimuri dupa tipul anemiei.

6

Pe langa simptomele generale comune, cu diferente dupa intensitatea anemiei ,dupa debutul brutal sau lent, exista simptome speciale dupa tipul etiopatogenic de anemie. Caracteristica grupelor speciale este cauzata de mecanismele etiopatogenice care le determina si de asocierea anumitor simptome si complicatii speciale care le insotesc.

In anemiile hipocrome, in general secundare hiposidermice se recunosc simptomele legate de boala primara, ca hemoragiile cronice, infectiile cronice, boli neoplazice sau stari fiziologice speciale care necesita aport crescut de fier. La acestea se adauga semnele tisulare ale carentei de fier, tulburari degenerative in forme, precum si o paloare speciala avand ca tip anemia cloratica la tineri sau la femei la varsta menopauzei .

Unele simptome sunt caracteristice anemiei: paloare cu tenta alba a tegumentelor, a mucoasei, tulburari cardiorespiratorii (palpitatii, tahicardie, dispnee), tulburari psihice (astenie, insomnie, tendinte la lipotimie).

Alte simptome se datoreaza scaderii fierului fermentilor oxidanti. Din aceasta cauza apar tulburari trofice eipteliale: uscaciunea si friabilitatea pielii, aparitia pe suprafata unghiilor a unor regade ale comisurii bucale, glosita cu atrofie papilara a limbii (arsuri in gura), modificari ale mucoasei esofagiene cu arsuri, leziuni de gastrita (flatulenta, dureri difuze abdominale).

La pacientii cu anemie feripriva severa modificarile unghiilor sunt caracteristice: unghii friabile, plate, fara luciu pana la aspectul de unghii in forma de "lingurita" cu concavitate in sus.

In grupul de anemii megaloblastice in formele primitive de boala Biermer prin carenta de vitamina B12,paloarea este modificata de nuanta galbena cu tenta subicterica, prin impregnarea cu pigment biliar, urmare a hemolizei cronice moderate, care se produce in aceste boli. Tegumentele sunt aspre, uscate. Parul si unghiile sunt friabile.

Simptomele de hemoliza cronica care insotesc anemiile hemolitice cronice endo- sau exoeritrocitare sunt diferite de simptomele de hemoliza din anemiile megaloblastice de tip Biermer, la care se asociaza simptomele de atrofie digestiva, cu limba depapilata si achilie gastrica, precum si simptomele nervoase prin leziuni in cordoanele post laterale.

Simptomatologia anemiilor hemolitice este nespecifica si poate include: astenie fizica si psihica, dispnee, palpitatii, dureri precordiale.

7

Simptomele variaza in functie de varsta si de severitatea anemiei.

La examenul fizic se constata urmatoarele semne: paloare, icter sclerotegumentar moderat, ulcere maleolare, deformatii osoase, splenomegalie- in majoritatea cazurilor. Deformatiile osoase sunt caracteristice pentru anemiile hemolitice congenitale severe si apar ca urmare a expansiunii tesutului eritropoietic in medulara oaselor frontale, parietale si maxilare.

Foarte rar se constata fracturi patologice. Anomaliile osoase se pot exprima radiologic dand aspecte caracteristice: calota "paroasa" sau in formele severe - craniu "in turn".

La pacientii cu anemie hemolitica ( in special in formele congenitale) s-a constatat o frecventa crescuta a litiazei biliare, care, pe langa simptomatologia cunoscuta poate accentua icterul.

Grupul de anemii hemolitice are cateva simptome clinice comune, determinate de tulburari prin produsii de hemoliza. In hemolizele acute, pe langa sindromul anemic aparut brusc uneori cu stare de soc se instaleaza hemoglobinuria si hemosideruria. In hemolizele cronice anemia moderata si uneori absenta este insotita de un sindrom icteric cu hepatosplenomegalie, cu scaune hipercolorate si cu urine colorate in brun prin eliminare de urobilina. Daca anemiile nu sunt accentuate, starea generala ramane buna, uneori apar insa simptome de tromboze in venele periferice sau tromboze centrale viscerale. Anemiile hemolitice prin enzimopatii sunt rare ca boala clioica, producandu-se mai ales dupa actiunea unor factori chimici cu actiune de oxidare a hemoglobinei, cum sunt unele droguri.

Anemiile hemolitice imunologice nu au caractere clinice speciale, natura lor urmand a fi precizata prin determinarea factorilor imunologici specifici ce pot sa produca fie o hemoliza acuta fie mai ales cronica

Investigatiile biologice speciale constituie etapa obligatorie pentru diagnosticul etiopatogenic al unor forme de anemii. Ele se fac cu metode complexe prin cooperarea clinicianului cu morfologul, biochimistul si imunologul. In fiecare grup predomina un anumit tip de investigatii speciale.

Evolutia anemiilor hemolitice cronice se poate complica cu episoade de aplazie pura a seriei eritrocitare, care dureaza in mod obisnuit sapte zile.

8

In multe anemii investigatiile morfologice periferice si centrale sunt suficiente pentru diagnostic. Acesta este cazul anemiilor aplastice, la care se completeaza cu biopsia maduvei osoase.

In maduva osoasa dispar eritroblastii, numarul absolut de reticulocite se reduce foarte mult, iar hemoglobina scade rapid. Aceste crize sunt declansate de infectii cu germeni gram -negativi.

Aspectul clinic este atat de sever incat la prima examinare clinica, diagnosticul poate fi de leucemie acuta.

Unele investigatii generale orientate de anamneza urmaresc sa precizeze natura etiologica a aplaziei medulare: toxica, infectioasa, canceroasa. Turnover-ul de fier este o investigatie pretioasa care precizeaza incapacitatea maduvei de a folosi fier si depozitarea acestuia in alte organe.

Esalonarea si efectuarea acestor investigatii sunt in general de resortul laboratoarelor curente de hematologie, care pot sa precizeze un diagnostic corect pentru o mare grupa de anemii, inclusiv in anemiile hemolitice autoimune si prin metode indirecte, chiar de anemii hemolitice prin hemoglobinopatii si enzinopatii. Folosirea de investigatii speciale, cu determinarea duratei de viata, turnover-ul de fier, caracterizarea electroforetica a unei anumite hemoglobine patologice, carenta anumitor enzime eritrocitare, ca si circulatia de vitamina B12 si acid folic sunt resortul laboratoarelor de inalta specialitate. Se recomanda folosirea tuturor esaloanelor de investigatii pentru precizarea unui diagnostic corect in cazuri incerte, inainte de a incepe un tratament cu actiune terapeutica specifica. Terapia nejustificata cu vitamina B12 si cu acid folic, ca si terapia cu cortizonice sau imunosupresive, in anemiile banuite ca autoimune, pot sa denatureze si mai mult diagnosticul.Interogatoriul adresat pacientului este adesea decisiv, fiind foarte important de precizat debutul afecţiunii : acut :- in hemoragiile acute (dureri epigastrice insotita de hematemeză,melenă, in cazul unui ulcer sangerand)- in bolile hematologice maligne – sindromul hemoragipar ( ce se poatemanifesta prin prezenta hematoamelor, epistaxis, hemoptizie sauhematemeză, melenă), iar in cazul femeilor cu ciclu menstrual:menometroragii- in crizele de hemoliză (dureri abdominale intense, splenomegalie,febră)cronic:- la bolnavii care lucreaza in mediu toxic cu plumb, benzen- la bolnavii care ingeră cronic medicamente : amidopirină, acid acetilsalicilic, fenacetină, antipirină, chinină, chinidină, sulfamide,droguri ce pot cauza sangerari sau hemoliză chiar in doze mici.

9

Examenul clinic complet trebuie sa stabilească pe de o parte semnele si simptomele datorate anemiei propriu-zise, iar pe de altă parte manifestarile care ar putea explica etiologia anemiei :- in cavitatea bucală- purpura in hemopatii- glosită inflamatorie sau atrofică in anemia Biermer- atrofie papilară sau disfagie inaltă in sindrom Plummer- Vinson din anemia hiposideremică -pe tegumente- icter discret in anemia hemolitică- purpura, echimoze in hemopatia acuta si cronica,- piele uscata in mixedem -fanerele- păr friabil, koilonikie in anemia feriprivă- organele hematopoietice- splenomegalie cu sau fără hipersplenism,-adenopatii superficiale in hemoragii primitive-aparatul digestiv- hepatomegalie in ciroză, cancer, hemopatii,-neoplasm rectal, hemoroizi, proctită hemoragică, decelabile prin tuseu rectal.- masa abdominală palpabiăa in boala Hodgkin, leucoze cronice.- aparatul genital- examenul genital este obligatoriu pentru toate femeile alaturi de anamneza pentru depistarea cauzelor metroragiilorDe asemenea, este necesar un bilanţ general care poate aduce date utile.Examenul clinic indică necesitatea investigaţiilor paraclinice.Se pot grupa in examene de orientare şi in examene de specialitate.HemoleucogramaNumarul de eritrocite-valori normale- barbaţi : 4,5-5,7 milioane/mmc- femei : 4,2-5,5 milioane/mmcHemoglobina (Hb)- valori normale- barbaţi : 13,5-18 g%- femei : 12-16 g%Hematocrit (Ht)- valori normale- barbaţi : 50-52%- femei : 37-47%Indici eritrocitariVEM (volumul eritrocitar mediu)=Ht/nr.eritrocite ×10-valori normale=80-95μ3-sub 80μ3 vorbim de microcitoză-peste 95μ3 vorbim de macrocitozăCHEM (concentratia de hemoglobină eritrocitară medie)=(Hb/Ht)×100-valori normale=32-34%-sub 32% vorbim despre hipocromieHEM (hemoglobina eritrocitară medie)=(Hb/nr. Eritrocite)×10

10

-valori normale=27-31pgIC (indicele de culoare)= 1/(nr de eritrocite×3)-valori normale=0,9-1,1Analiza datelor de mai sus permite să afirmăm existenţa unui sindrom anemic in funcţie de hemoglobină şi să clasificam anemia in :-anemie microcitară hipocromă-anemie macrocitară-anemie normocitară si normocromăHemograma aduce argumente etiologice şi in functie de variaţiile leucocitare si plachetare, precum : eozinofilia discretă si trombocitoza asociata unei anemii hipocrome microcitare sugereaza o sangerare cronica ; neutropenie si trombopenie in insuficienţa medulară calitativă sau cantitativă ; celule anormale (blaşti) in leucoze acute.Reticulocitele (VN=3-8% sau 40000-80000/mmc.)- cand reticulocitele cresc peste valoarea normală inseamna ca este o anemie regenerativă- cand reticulocitele sunt normale sau scăzute inseamnă ca este o anemie aregenerativă.Fierul seric (sideremia)--VN=80-120γ%- determinarea sa se asociază cu dozarea siderofiliei, care este proteina purtatoare de fier—VN=300-400γ% si cu determinarea celorlalţi parametrii :- capacitatea totala de saturaţie a siderofilinei (CTSS) : 300-400γ%- coeficient de saturaţie a siderofilinei care constă in raportul dintre sideremie si CTSS (normal=30-35%)- indicele sideroblastic determinat pe frotiul medular normal (normal=15-65%)Coroborarea acestor date permit 3 variante posibile :-hiposideremie francă cu sideremie sub 60 γ% si CTSS normal sau crescut, ceea ce reprezintă consecinta unei sangerari cronice sau a unui aport insuficient cronic de fier-hiposideremie cu CTSS scazut, sub 30 γ% şi coeficient saturaţie a siderofilinei normal - reprezintă de obicei sindroame inflamatorii de etiologii diferite (cancer, infectii grave, colagenoze, supuratii). In aceste situatii tratamentul cu fier este nejustificat.- Hipersideremie cu CTSS normala si coeficient saturatie a siderofilinei crescut- se intalneste in anemiile hemolitice, anemiile macrocitare, anemiile aplastice.Este important de subliniat importanţa variatiilor sideremiei in comparative cu CTSS ceea ce permite diferentierea hiposideremiei adevarate prin lipsa de fier de cazurile de hiposideremie ca urmare a unei anomalii in dinamica circuitului fieruluiIn anemia feripriva intalnim :-- afectarea seriei rosii, in urmatoarea ordine cronologica:

11

· microcitoza adaptativa (VEM<70m3 sub 2 ani, <73m3 intre 2-5 ani, <80m3 peste 12 ani) ; anemia si hipocromia sunt absente.· scaderea concentratiei de Hb, cu hipocromie concomitena ( HEM< 27pg, CHEM< 30%); afectarea nr. de hematii lipseste.· scaderea nr. de hematii, alterarea morfologiei eritrocitare (anulocite, hematii in “ semn de tras la tinta”);· reticulocite - normal sau devieri minore in plus sau minus ;· usoara granulocitopenie si trombocitoza in formele severe.-- maduva osoasă se caracterizează prin hiperplazie moderată, predominant eritroblastică, cu apariţia eritroblastilor feriprivi (mici, cu contur neregulat, zdrenţuit), diseritropoieza (cariorexis, multinuclearitate, fragmentare nucleara). Hemosiderina lipseste din celulele reticulare, sideroblastii scad sub 10%. Coloratia pentru Fe a frotiului medular este testul diagnostic cel mai fidel.-- Fe seric< 50mg/100ml;-- CTF peste 500mg/100ml;-- indicele de saturare a transferinei scade sub 15-20% (VN – 20-45%).-- Feritina serică – oglinda fidelă a rezervei de Fe – scade sub 10ng/ml (VN – 30-142 ng/ml).-- explorari digestive: aclorhidria, alterarea testului cu D-xiloza, malabsorbtia vit. A.-- examen radiologic: ingrosarea corticalei oaselor lungi si late.-- studii de ferokinetica cu 59Fe: clearance plasmatic crescut, turnover accelerat al Fe plasmatic, incorporare si utilizare mai mare a 59Fe.Clasificarea anemiilor se realizează pe baza :1)volumului crepuscular mediu :-microcitare-normocitare-macrocitare2) concentrației corpusculare medii de hemoglobină:-hipocrome-normocrome-hipercrome3)factori etiologici:-scăderea excesivă a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice-distrugerea excesivă de globule roșii în bolile hemolitice și în hipersplenism-diminuarea a eritropoiezei din cauza afectării sintezei de nucleoproteine-a deficitului de fier din alimentație-a inhibării măduvei hematogene-a involuței măduvei hematogene

12

Clasificarea morfologică1. Anemii macrocitare:-megaloblastice: deficit de acid folic, deficit de vitamina B12-nemegaloblastice: afecțiuni hepatice, hipotirodiene2. Anemii normocitare:-hemolitice-posthemoragice acute-aplastice3. Anemii microcitare-feripriva-talasemie-pirodoxin

I.4DIAGNOSTIC POZITIV

Practic, circumstanţele de diagnostic ale unei anemii sunt urmatoarele: Bolnavul se prezinta la medic tocmai pentru un sindrom anemic clinic. Scăderea capacitaţii sangelui de a transporta oxigen determină : -tulburări in nutriţia si funcţia celulelor : - modificări ale părului, unghiilor, tegumentelor - glosită - astenie, cefalee, vertij - semne si simptome date de mecanismele compensatorii : - tahicardie - viteza de circulatie crescută (suflu sistolic functional) - flux sanguin scăzut la nivelul rinichilor, a extremitaţilor - polipneeBolnavul cu sindrom anemic neevident, mascat de tulburari clinice inşelătoare, cum ar fi: -Insuficienţa cardiacă congestivă: paloare intensă, tahicardie, edem la membrele inferioare, in care numai miocardul este raspunzator de acest tablou clinic, dovada ca diureticele si digitalicele nu remit simptomele decat partial. Este necesar asocierea unui tratament antianemic. -Angor pectoris- anemia accentuează modificarile clinice si EKG care sunt datorate unei insuficienţe circulatorii coronariene funcţionale (debit de oxigen scăzut) - Stare subfebrilă- indiferent de etiologia anemiei, apare un decalaj al curbei termice, probabil prin anoxie centrala.

13

- Scurta pierdere de cunostintă- mai ales la anemii importante sau la bolnavi varstnici cu insuficienţa circulatorie cerebrală preexistentă anemiei.Bolnavii care se prezinta la medic pentru diverse acuze si la care se descoperă anemia, mai ales daca este vorba de un om aparent sanatos, la care instalarea anemiei se face progresiv, ceea ce duce la o bună tolerant a hipoxiei celulare, sau la un bolnav cu o afecţiune generală : poliartrita reumatoida, boala Hodgkin, TBC pulmonar, etc., cand anemia traduce gravitatea bolii, ca şi febra sau scăderea ponderală· confirmarea diagnosticului de anemie: Hb scăzută, Ht scăzut, nr. hematii scăzut· caracterizarea morfologică: hipocromă, microcitară;· dovedirea naturii feriprive a dezordinii hematologice: Fe seric scazut, CTF , indice de saturare a transferinei scazut, feritina serica scazut, reactia Perls medulara negativa.· proba terapeutica cu preparate de Fe – criza reticulocitara la 5-7 zile, normalizarea parametrilor eritrocitari.

I.5.TRATAMENTUL ANEMIILOR

I.5.a.Tratamentul profilactic al anemiei feriprive

· alimentaţia corectă si tratamentul anemiei feriprive a gravidei;· ligatura tardivă a cordonului ombilical (creste cu 40-50 ml capitalul de Fe);· alimentaţia corectă a sugarului, cu preferarea alimentatiei naturale in primul trimestru si diversificarea sa precoce (mai ales la cei alimentati artificial), corecta, cu preparate alimentare cu continut crescut de proteine animale si implicit de Fe;· suplimentarea aportului de Fe prin preparate alimentare (cereale, l. praf) fortifiate cu Fe sau prin preparate medicamentoase, asigurand o doza de 1-2mg/kg corp/zi la grupele de sugari cu risc crescut pentru anemia feripriva (prematuri, gemeni, malnutriţi, sugari alimentaţi artificial, cu tulburari digestive trenante sau cu infecţii repetate); se evită administrarea Fe la prematuri sub 2 luni, mai ales in lipsa uneisuplimentari adecvate cu vit. E, din cauza riscului declanşarii unei anemii hemolitice prin picnocitoză.Tratamentul profilactic se adresează in special:- gravidelor- 200mg glutamat feros+ 5mg acid folic de două ori pe zi- donatorilor de sange -1000mg Fe la barbati, 2000mg Fe la femei pentru fiecare 250 ml sange donat.

14

I.5.b.Tratamentul curativ

Mijloace terapeutice: masuri dietetice, medicamentoase, terapie transfuzionala.Obiective:· corecţia anemiei;· reconstituirea rezervelor de Fe;· inlăturarea cauzei sideropeniei.Principii:- feroterapia este indispensabilă (singura eficientă), calea de elecţie fiziologică fiind cea orală; necesarul recomandat este de 3-6 mg/kg corp/zi; ţinand cont de toleranţa defectuoasă a preparatelor de Fe administrate per os, cantitatea maximă pe doza se limiteaza la 50-100 mg Fe++, iar doza pe 24h la 100-300mg.; durata feroterapiei este de 3-5 luni (min. inca 6-8 saptamani dupa corectarea constantelor hematologice, pentru asigurarea reconstituirii rezervelor martiale).- tratamentul etiologic se impune pentru rezolvarea definitiva a afectiunii (corectarea greselilor alimentare, tratamentul bolilor digestive, inlaturarea cauzelor de sangerare prelungita.- transfuziile de masa eritrocitara se rezerva formelor severe (Hb< 4- 5g/100ml), cu simptomatologie hipoxica evidenta.

I.5.c.Tratamentul dietetic al anemiei

- alimentatie naturala (deşi cu continut scăzut de Fe, rata de absorbţie a Fe din l.u. este 50%, fata de 12% din l.v.).- evitarea introducerii prea precoce (sub 4-5 luni) a alimentelor solide, cu efect nefavorabil asupra absorbtiei Fe.- cand alimentatia naturala nu e disponibila, alimentatia artificiala – cu preparate de lapte praf imbogatite cu Fe.- diversificarea cu preparate de carne (rata de utilizare a Fe de 20 de ori mai buna decat din vegetale),ficat, oua, cereale, pireuri de fructe si legume fortifiate cu Fe;- evitarea excesului de fitati, fosfati si saruri de calciu, cu efect inhibant asupra absorbtiei Fe.

15

CAPITOLUL II

PLAN DE INGRIJIRE

PREZENTAREA CAZURILOR

II.1.CAZUL I

CULEGERE DE DATEDATE GENERALENUME: IPRENUME: ASEX:femininVARSTA: 28 aniDOMICILIU: urbanPROFESIE : contabilaANAMNEZA antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)-ulcer gastric-mama –HTA personale-fiziologice:PM=14 ani, durata menstrelor=5zile,nr.sarcini=2, nr nasteri=1, avorturi=1-patologice: Ulcer gastric necontrolatDIAGNOSTIC CLINIC : Anemie feripriva Ulcer gastric sangerandMOTIVELE INTERNARII:- stare generala alterata, ameteli- tahicardie- dureri epigastrice- hematemeza,- melenaISTORICUL BOLII:Pacienta in varsa de 28 ani , cunoscuta cu probleme digestive (ulcer gastric sub tratament intermitent), se interneaza pentru stare generala alterata, ameteli,dureri epigastrice insotite de hematemaza si melena.

16

PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Alterarea starii generale datorita vertijului si adinamiei manifestata prin anxietate.

OBIECTIVE

Pacienta sa fie echilibrata psihic, sa dispara starea de anexitate si sa fie combatutvertijul si adinamia.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Calmez pacienta, o asez intr-un salon cu bolnavi, cu un nivel ridicat si plini de optimism.Ajut pacienta sa isi recunoasca anexitatea si sa o combatem distagandu-i atentia de la boala.Diminuez stimuli care ar putea-o deranja. Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii de odihna.

EVALUARE

Starea de anexitatea a disparut si bolnava prezinta o stare de bine.Pacienta sustine ca vertijul a disparut si prezinta o conditie fizica mai buna.

2.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE


Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin tahicardie,hipotensiune arteriala, transpiratii reci

OBIECTIVE

Reechilibrarea hidroelectrolitrica a a pacientei si suplinirea pierderilor prin hematemeza si melena

17


Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoieAsigur conditii corespunzatoare de temperatura mediului.Ajut pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.Administrez pacientei tratamentul prescris de medic :plasma si solutii perfuzabile

EVALUARE

Pacienta relateaza ca respecta indicatiile in legatura cu indicatiileprimide de catre cadrele medicale

3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI


Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie.

OBIECTIVE

Pacienta sa aiba un somn odihnitor.


Ameliorarea durerilor datorate ulcerului gastricInvat pacienta tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare. Asigur un mediu ambiant, linistitor fara zgomote.Combat varsaturile cu ajutorul tratamentului prescris de medic.Se vor administra sedative la indicatia medicului.Asigurarea repausului fizic al pacientului si prin administrarea medicatiei indicate de medic

EVALUARE

Pacienta prezinta un somn odihnitor.Durerile se amelioreaza dar nu dispar in totalitate.

18

4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA


Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorita hematemezei si melenei

OBIECTIVE

Pacienta sa aiba o stare de binePacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic;Pacienta sa fie echilibrata psihic.


Ajuta pacienta în timpul varsaturilor, sprijinindu-o;Efectueaza igiena bucala ;Incurajeaza pacienta ;Opreste aportul de alimente la indicatia medicului ;Alimenteaza pacienta parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 10%; Solutie de clorura de sodiu dupa indicatia medicului;Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacienta treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu lingurita;Face bilantul lichidelor ingerate şi eliminate;Invata pacienta ca nu trebuie sa manance alimente solide pana se opreste hemoragia.

EVALUARE

Pacienta nu mai prezinta hematemeza si melena

19

II.2.CAZUL II

CULEGERE DE DATEDATE GENERALENUME: MPRENUME: ASEX: masculinVARSTA: 2 aniDOMICILIU: ruralANAMNEZAAntecedente heredo-colaterale -tata-nesemnificative-mama –anemie feripriva personale-fiziologice: -nascut prin nastere cezariana; Gn=3 kg,Apgar=9o - alimentat natural primele 2 saptamani de viata, apoi alimentat cu lapte de vacao Profilaxia rahitismului efectuata corect cu vigantol 2 pic/ zi pana la 2 anio Schema vaccinarilor corect efectuataDIAGNOSTIC CLINIC : Anemie prin carenta de fierMOTIVELE INTERNARII:- adinamie- ameteli- transpiratii abundente- tahicardie- tahipnee- glosita- stomatita angularaISTORICUL BOLII:Pacient in varsa de 2 ani , este adus la spital datorita adinamiei manifestate de mai multe zile,anorexiei, transpiratiilor abundente, tegumentelor palide si tahicardie.Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate.

20

PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


Alterarea starii generale datorita vertijului si adinamiei nanifestata prin anexitate.

OBIECTIVE

Pacientul sa fie echilibrat psihic, sa dispara starea de anexitate si sa fie combatutvertijul si adinamia.


Calmez pacientul cu ajutorul mamei, asezandu-l intr-un salon linistit.Ajutam la combaterea anxietatii pacientului prin distragerea atentiei acestuia prindiverse mijloace : povesti, jocuri, etcDiminuez stimuli care l-ar putea deranja.Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii optime pentru odihna

EVALUARE

Starea de anexitatea a disparut si bolnavul prezinta o stare de bine.Pacientul manifesta o conditie fizica mai buna.



Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin tahicardie si transpiratiilor abundente

OBIECTIVE

Reechilibrarea hidroelectrolitica a a pacientului si inlocuirea pierderilor prin transpiratii, varsaturi.

21


Asigur conditii corespunzatoare de temperatura a mediului.Asigur toaleta corporala a pacientuluiAdministrez pacientului tratamentul prescris de medic : solutii perfuzabile.Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie.

EVALUARE

Pacientul manifesta o conditie fizica mai buna.



Disconfort din cauza durerilor cauzate de stomatita

OBIECTIVE

Pacientul sa aiba un somn odihnitor.Ameliorarea durerilor.


Combat varsaturile cu ajutorul tratamentului prescris de medic.Asigur un mediu ambiant, Linistitor,fara zgomote.Se vor administra sedative la indicatia medicului.Asigurarea ameliorarea durerilor prin tratamentul indicat de medic (badijonari bucale cu glicerina boraxata cu stamicin).

EVALUARE

Pacientul prezinta un somn odihnitor.Pacientul prezinta ameliorarea durerilor.

22



Dificultatea de a alimenta şi hidrata datorita glositei si stomatitei

OBIECTIVE

Alimentarea copilului corespunzator varstei.


Badijonari bucale cu glicerina boraxata cu stamicin.Nu se obliga copilul sa manance.Copilul va primi ratii mici si dese.Daca durerile bucale sunt prea mari, alimentatia se face parenteral.Se mareste numarul meselor si se micsoreaza cantitatea lor.

EVALUARE

Copilul primeste greu alimentatia.

23

III.3.CAZUL III

CULEGERE DE DATEDATE GENERALENUME: SPRENUME: NSEX: masculinVARSTA: 32aniDOMICILIU: urbanANAMNEZA antecedente heredo-colaterale-tata-Infarct miocardic acut-mama –nesemnificativepersonale-patologice: nesemnificativeDIAGNOSTIC CLINIC : Anemie prin carenta de fier Hemoroizi externi sangeranziMOTIVELE INTERNARII:- stare de rau general- adinamie- ameteli- transpiratii abundente- tahicardie- stomatita angulara- glositaISTORICUL BOLII:Pacient in varsa de 32ani , se prezinta la spital manifestand stare generala proasta cu adinamie, anorexie, transpiratii abundente, ameteli si tahicardie, glosita si stomatita angulara.Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate.

24

glosita cu stomatita angulara

PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE AEVITA PERICOLELE


Alterarea starii generale datorita ametelilor si adinamiei, manifestata prin anexitate.

OBIECTIVE

Pacientul sa fie echilibrat psihic,sa sa dispara starea de anexitate si sa fie combatuteametelile si adinamia.INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Diminuez stimuli care l-ar putea deranja. Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii de odihna.Calmez pacientul, il asez intr-un salon cu bolnavi cu un nivel ridicat si plini de optimism.

25

Incurajez pacientul sa comunice cu cei din jurul sau, sa-si exprime gandurile si emotiile.Ajut pacientul sa isi recunoasca anexitatea si sa o combatem distagandu-i atentia de la boala.

EVALUARE

Starea de anexitatea a disparut si bolnavul prezinta o stare de bine.Pacientul sustine ca prezinta o conditie fizica mai buna.



Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestateprin tahicardie,hipotensiune arteriala, transpiratii abundente.

OBIECTIVE

Combaterea transpiratiilor.Reechlibrarea hidroelectrolitica


Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie.Ajut pacientul sa-si mentina te gumentele si mucoasele curate si uscate.Mentin igiena generala.Asigur imbracaminte lejera.Asigur conditii corespunzatoare de temperatura mediului.Administrez pacientului tratamentul prescris de medic : plasma si solutii perfuzabile

EVALUARE

Pacientul relateaza ca respecta indicatiile in legatura cu indicatiile primate de la cadrele medicale.

26



Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie. Dificultatea de a dormi si de a se odihni.

OBIECTIVE

Pacientul sa aiba un somn odihnitor, linistitor


Ajut pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.Observ cat a dormit pacientul si notez.Aerisesc salonul.Asigur conditii optime pentru odihna : un mediu ambient linistitor fara zgomote.Ofer pacientului o cana cu ceai de tei inainte de culcare.Se vor administra sedative la indicatia medicului: Diazepam 1cp seara.

EVALUARE

Pacientul prezinta un somn odihnitor.



Disconfort din cauza durerilor datorate stomatitei angulare.Dificultatea de a se alimenta si hidrata.

OBIECTIVE

Calmarea durerilor..Bolnavul sa fie echilibrat hidric si nutritional

27


Explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului, tinand cont de contraindicatii.Constientizarea pacientului asupra importantei regimului alimentar.Facem bilantul hidric= ingerare+ eliminare.Administrarea medicatiei indicate de medic: perfuzie cu Glucoza 5% (500ml), Calciu gluconic 1f/ziVitamine in perfuzie:B1, B6, B12 1f/zi.

EVALUARE

Pacientul accepta greu regimul la inceput, dar pe parcurs se obisnuieste.Durerile angulare se amelioreaza.

28

II.4.CAZUL IV

CULEGERE DE DATEDATE GENERALENUME: BPRENUME: MSEX:masculinVARSTA: 65 ANIDOMICILIU: urbanPROFESIE : pensionarANAMNEZA antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)-ulcer gastric-mama –HTA-personale patologice: Ulcer gastric necontrolatDIAGNOSTIC CLINIC : Anemie feripriva Gatrita medicamentoasa HDSMOTIVELE INTERNARII:

-hematemeza,

-melena,

-frisoane,

-tegumente reci,

-astenie,

-palpitatii.

ISTORICUL BOLII:Pacientul relateaza ca în urma cu trei zile, datorita unei raceli a consumat mai

multe tablete de aspirina şi paracetamol pe un fond de regim alimentar deficitar dupa care a prezentat varsaturi cu sânge şi scaune melenice motiv pentru care se prezinta la serviciul de urgenta chirurgie ATI pentru conduita terapeutica.

Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate

29

PLAN DE INGRIJIRE


DIAGOSTICUL DE INGRIJIRE

Dificultatea de a respira şi a avea o bună circulaţie manifestata prin alterarea mucoasei bucale, prezenta sondei naso-gastrice, situaţie de criză; disconfort abdominal;

OBIECTIVE

Să-şi exprime diminuarea disconfortului abdominal;Să respire fără dificultate;Să aibă un ritm circulator şi respirator regulat;


Efectueaza igina bucala;Pozioneaza bolnavul intr-o postura adecvataTehnici de favorizare a circulaţiei (se maşează extremităţile declive);Măsoară temperatura, T.A., respiraţia, pulsul, la intervale de timp egale;Se hidrateaza parenteral la indicaţia medicului;Aerisirea salonului;Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat;Pregateste psihic pacientul , în vederea examenului de endoscopie digestiva ;

EVALUARE

Pacientul prezintă puls tahicardic, T.A. modificate;

2) NEVOIA DE A BEA SI A MANCA


Dificultate de a se alimenta şi hidrata manifestata prin greaţă, vărsături cu sânge, gingivoragie inapetenţă;

OBIECTIVE

Pacientul sa aiba o stare de bine, fara greturi, varsaturi, gingivoragii;Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;Pacientul sa fie echilibrat psihic.

30

Să bea minim 1500 ml de lichide.


Ajuta pacientul în timpul varsaturilor, sprijinindu-l ;Efectueaza igiena bucala ;Incurajeaza pacientul ;Opreste aportul de alimente la indicatia medicului ;Alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 10%; Solutie de clorura de sodiu dupa indicatia medicului;Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu lingurita;Face bilantul lichidelor ingerate şi eliminate;Invata pacientul ca nu trebuie sa manance alimente solide pana se opreste hemoragia.

EVALUARE

Pacientul prezintă greaţă şi inapetenţă.

3) NEVOIA DE A ELIMINA

DIAGNOSTICUL DE NURSING

Dificultate de a elimina manifestata prin varsaturi cu sânge; oligurie; ; melena;

OBIECTIVE

Să elimine un scaun normal colorat;Să aibă scaun fără dificultate sa aiba tranzit intestinal în limite fiziologice ;Sa fie menajat fizic şi psihic în timpul varsaturilor ;Sa asigure o igiena bucala adecvata;Emisie de urina normală 1200 ml/24 h;Sa aiba mucoase perianale curate şi integre;


Efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinei la indicatia medicului;Se asigură aportul de lichide adecvat, în funcţie de bilanţul hidric ingestie/excreţie;Daca apar varsaturile, il linisteste psihic şi il ajuta fizic sustinandu-i capul;Ii ofera un pahar cu apa ca sa-si clateasca gura;

31

Linisteste pacientul şi il incurajeaza sa-si exprime sentimentele în legatura cu problema sa;Urmareste şi noteaza în FO consistenta, culoarea şi frecventa varsaturilor, a scaunelor şi a urinei;

EVALUARE:

Pacientul prezintă melena, hematurie macroscopica;

4) NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA


Alterarea mobilităţii manifestata prin anemie, ameteala

OBIECTIVE

Să stea aşezat în poziţie care sa favorizeze respiratia, circulatia sau drenajul secretiilor bronsice;Pacientul sa nu prezinte escare de decubit;Să inteleaga care este pozitia adecvata pentru a preveni recidiva hemoragica;


Se aşează pacientul intr-o pozitie confortabila;I se explică necesitatea de a fi imobilizat la pat;Asigura schimbarea pozitiei la interval de 2 ore;Asigura igiena tegumentelor şi a lenjeriei;Sa fie echilibrat hidroelectrolitic;

EVALUARE:

Pacientul prezintă ameteala, slabiciune.

32

CONCLUZII

Dacă aruncăm o privire retrospectivă în problema anemiilor si comparăm situația bolilor de sânge cu aceea din urmă cu 4-5 decenii, s-ar puta tragea urmatoarele concluzii:

-În primul rând și aici ca și în alte domenii ale patologiei s-au produs modificări înceea ce privește frecvența diferitelor forme de anemii. Problemele actuale ale bolilor de sânge s –au schimbat: unele boli vechi sunt pe cale de dispariție, altele noi apar. Dacă frecvența anemiei pernicioase este mai redusă, în schimb anemiile hemolitice, anemiile prin radiații ionizate(un aspect al folosirii nelimitate a energiei nucleare), anemiile medicamentoase(expresie a abuzului de medicamente), anemiile canceroase și anemiile la bătrâni(în raport cu frecvența actuală a cancerului și creșterea duratei medii de viață a omului), par a fi în creștere.

-În al doilea rând, nu se poate contesta progresul înregistrat în ultimele decenii, atâtîn diagnosticul, cât și în tratamentul anemiilor. Aceste progrese substanțiale au făcut, pe de o parte, ca anemiile să fie mai bine cunoscute, iar pe de altă parte, ca starea multor anemici, anterior condamnați prin neputința terapiei, să fie azi mult ameliorată. Cu toate aceste progrese, trebuie să recunoaștem că mai există încă aspecte necunoscute sau încă confuze, care-și așteaptă o soluție definitivă în viitor.

Dacă diagnosticul sindromului anemic este relativ ușor de stabilit, diagnosticul etiologic poate fi uneori ceva mai greu de stabilit. Din fericire, în majoritatea cazurilor se are de a face cu forme ușoare de anemie feriprivă, de natură carențială, al cărui diagnostic poate fi destul de ușor de confirmat și care pot di relativ ușor de tratat cu ajutorul unor preparate de fier per os.

Însă în cazul unor anemii hemolitice, al unor anemii megaloblastice și chiar al unor anemii din bolile cronice, este necesară colaborarea cu specialistul pentru stabilirea diagnosticului etiologic al anemiei, pentru elaborarea planului terapeutic și pentru supravegherea tratamentului respective

Totuși, concluzia generală care se desprinde este optimistă și sunt speranțe ferme că energia omenească, pusă în slujba binelui și a omului, va aduce noi și noi succese în domeniul patologiei.

33

BIBLIOGRAFIE

1. Anemiile, Conf. Dr. Constantin Negoi ță, Editura Medicală, București,1963 .2. Medicină de familie, Adrian Restian, Editura Medicală .3. Dicționar de medicină Oxford, Traducere: Gheorghe Vasilescu, Editura ALL,Timișoara, 2005 .4. MEMO MED Memorator de medicamente Ghid farmacoterapic, Ediția 12, EdituraMinesan, București, 2006 .5. Internet.

34

Date post:	08-Feb-2016
Category:	Documents
Upload:	john-carter
View:	39 times
Download:	0 times

ANEMII

Documents