+ All Categories
Home > Documents > Anatomie Curs 1

Anatomie Curs 1

Date post: 08-Nov-2015
Category:
Upload: purnavel-q-anda
View: 193 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
CUrs de anatomie anul 1 semn II
17
ANATOMIE CURS 1/2 A. DEZVOLTAREA CRANIULUI Craniul formează partea superioară a scheletului axial, adaptată unor funcţii speciale - protejează encefalul, conţine majoritatea organelor de simţ şi segmentele iniţiale ale aparatelor respirator si digestiv. Este alcătuit din neurocraniu şi viscerocraniu. Oaselor craniului reprezintă aspectul final al complicatului proces de transformare a mezenchimului cefalic în ţesut osos, prin ambele tipuri de osteogeneză, de investiţie sau endesmală, respectiv de substituţie sau endocondrală. Mezenchimul osteogen al craniului provine din sclerotoamele somitelor occipitale, din crestele neurale cerebrale (ectomezenchim) şi din regiunea precordală. Craniul are aspecte diferite pe scara filogenetică, arhitectura sa fiind determinată de adaptarea la condiţiile de mediu. Evoluţia craniului respectă trei legi fundamentale ale evoluţiei: legea simetriei bilaterale legea polarităţii legea metameriei a. Legea simetriei bilaterale Organismele cu simetrie bilaterală sunt împărţite de un singur plan de simetrie, cel sagital, în două jumătăţi simetrice, dreaptă şi stângă, ceea ce înseamnă că reperele echivalente ale fiecărei jumătăţi se află la echidistanţă faţă de planul de simetrie. La organismele cu simetrie bilaterală există fenomen de cefalizare, concentrarea organelor de simţ în extremitatea anterioară sau cefalică. 1
Transcript

ANATOMIE CURS 1/2

PAGE 12

ANATOMIE CURS 1/2A. DEZVOLTAREA CRANIULUI

Craniul formeaz partea superioar a scheletului axial, adaptat unor funcii speciale - protejeaz encefalul, conine majoritatea organelor de sim i segmentele iniiale ale aparatelor respirator si digestiv. Este alctuit din neurocraniu i viscerocraniu.Oaselor craniului reprezint aspectul final al complicatului proces de transformare a mezenchimului cefalic n esut osos, prin ambele tipuri de osteogenez, de investiie sau endesmal, respectiv de substituie sau endocondral.

Mezenchimul osteogen al craniului provine din sclerotoamele somitelor occipitale, din crestele neurale cerebrale (ectomezenchim) i din regiunea precordal.Craniul are aspecte diferite pe scara filogenetic, arhitectura sa fiind determinat de adaptarea la condiiile de mediu. Evoluia craniului respect trei legi fundamentale ale evoluiei:

legea simetriei bilaterale legea polaritii

legea metameriei

a. Legea simetriei bilateraleOrganismele cu simetrie bilateral sunt mprite de un singur plan de simetrie, cel sagital, n dou jumti simetrice, dreapt i stng, ceea ce nseamn c reperele echivalente ale fiecrei jumti se afl la echidistan fa de planul de simetrie.

La organismele cu simetrie bilateral exist fenomen de cefalizare, concentrarea organelor de sim n extremitatea anterioar sau cefalic.Fig. 1Cele mai evoluate organisme, cordatele (ncrengtur creia i aparin i vertebratele), prezint un corp alungit, cu simetrie bilateral. Evident, simetria bilateral se refer la som, cordatele prezentnd asimetrie visceral.

n biologie, simetria bilateral nu este perfect. Bineneles c nici la om simetria bilateral nu este perfect datorit:

prezenei unor anomalii congenitale

asimetriei structurale i mai ales funcionale a emisferelor, apare asimetria membrelor i trunchiului

utilizrii preponderente a unor grupe musculare (aciunea forelor n cursul micrilor repetitive din cursul anumitor activiti - asimetrii profesionale, sportive sau asimetrii faciale de expresie)

datorat presiunii de masticaie inegal dezvoltat la nivelul celor dou jumti ale arcadelor dentare asimetrii faciale

Fig. 2b. Legea polaritii determin apariia extremitilor cefalic i caudal. Extremitatea cefalic apare datorit necesitilor de hrnire, orientare n mediu i fug de pericol.

Marea majoritate a animalelor cu extremitate cefalic prezint craniu sunt craniate.Apariia craniului reprezint un progres, dezvoltarea neurocraniului fiind o achiziie proprie vertebratelor.

Unele cordate sunt ns acraniate (Cephalochordata sau Acraniata sunt o subncrengtur de vertebrate, a cror reprezentani nu au cutie cranian. Aici se includ aproximativ 30 de specii. Acraniatele nu au creier propriu-zis, iar endoscheletul lor este reprezentat practic de notocord. Toate sunt animale acvatice).

c. Legea metameriei se refer la organizarea segmentar a corpului, elementele eseniale ale metameriei fiind reprezentate de somite. Spre deosebire de unele vertebrate inferioare (peti), la care metameria se pstreaz pe tot parcursul vieii, la om, metameria este evident doar n perioada embrionar i persist la adult doar la nivelul trunchiului, consecinele sale fiind prezena vertebrelor, coastelor, muchilor intrinseci ai spatelui i toracelui, precum i a vaselor i nervilor ce i deservesc.Forma craniului este dependent de trei factori: Dezvoltarea encefalului Din acest punct de vedere, neurocraniul, care apare odat cu vertebrele, are cea mai mare dezvoltare la primate, datorit telencefalizrii (dezvoltarea emisferelor cerebrale). Dezvoltarea maxima este la om, datorit frontalizrii (dezvoltarea mare a lobilor frontali ai emisferelor fa de situaia existent maimu).

Fig. 3. 1. encefal uman 2. encefal de cimpanzeu

Fig. 4SUS craniu fetal, de pui i de adult la cimpanzeuJOS craniu fetal i de adult la om

Se remarc asemnarea dintre craniul fetal la om i cimpanzeu i faptul c, la adultul uman se pstreaz m mare msur aspectul fetal (persistena caracterelor juvenile la adult poart numelel de neotenie)

Fig. 5.Evoluia filogenetic a craniului

Evoluia aparatului masticator Din acest punct de vedere, forma craniului depinde de presiunile exercitate pe arcadele dentare. Astfel, la erbivore craniul este alungit, n timp ce la carnivore este rotund (vezi muzeu).

n plus, tipul de alimentaie, cu consecine asupra gradului de dezvoltare a aparatului masticator, determin modificarea ntregului viscerocraniu n cadrul hominidelor (fig.4, 5). Aciunea muchilor craniomotori prin trecerea spre staiunea biped.In evoluia filogenetic a craniului se remarc dou salturi calitative importante:

1. de la reptile la mamifere

2. de la mamifere la om1.

La reptile, mandibula este format din mai multe oase: dental, angular, gonoidal, coronoid i articular (Fig. 6, 7.).Osul articular se articuleaz cu osul cvadrat din baza craniului reptilei, realizndu-se articulaia cvadro-articular.

La mamifere, oasele angular, gonoidal si articular sunt incluse n baza craniului, respectiv n stnca temporalului, participnd la formarea lanului de oscioare din ureche.

Astfel, componentele osoase au urmtoarele evoluii:

-osul angular formeaz partea timpanic a osului temporal

-osul gonoidal- mnerul ciocanului

-osul articular- ciocanul

-osul cvadrat-nicovala

-braele scriei deriv din arcul doi branhial

-talpa scriei din mezenhimul capsulei otice

La om, mandibula se formeaz n cea mai mare parte din osul dental, iar procesul ei coronoid din osul coronoidal.

Fig. 6

Fig. 7

2.

La mamifere, neurocraniul este format din trei pri, anterioar, mijlocie i posterioar, corespunztoare lojelor craniene de la adult.

Fiecare dintre acestea prezint o parte bazal, una lateral i una superioar (Fig. 8).Partea posterioar, format de jos n sus de:- bazioccipital (bazal) partea bazilar a osului occipital

- exoccipital (lateral) prile laterale ale osului occipital

- supraoccipital (superior) scuama occipitalului, pn la linia nucal superioar

Partea mijlocie, format de jos n sus de:- bazisfenoid corpul sfenoidului

- alisfenoid aripa mare a sfenoidului

- parietalPartea anterioar, format de jos n sus de:- presfenoid, pe linia median a bazei craniului

- orbitosfenoid aripile mici ale sfenoidului

- osul frontal

n cursul dezvoltrii, ntre cele 3 pri ale neurocraniului rmn dou spaii (fisuri): anterioar i posterioar, prin care trec vase i nervi.La nivelul fisurii posterioare, la mamifere este nglobat capsula otic. La om, capsula otic va da natere pii pietroase i mastoidiene a osului temporal.Evoluia fisurilor (Fig. 9).Apariia i ncorporarea capsulei otice mparte fisura posterioar n dou diviziuni:

diviziunea posterioar sau opistotic, situat ntre capsula otic i bazioccipital i din care deriv gaura jugular, prin care trec nervii cranieni IX, X i XI i vena jugular intern. diviziunea anterioar sau prootic, situat ntre capsula otic i alisfenoid i din care se formeaz gaura rupt, gaura oval i gaura spinoas.

Din fisura anterioar se formeaz:

fisura orbital superioar, care se gsete ntre alisfenoid i orbitosfenoid i prin care trec nervii III, IV, VI, ramura oftalmic a nervului V i vena oftalmic gaura rotund, prin care trece ramura maxilar a nervului V

Dezvoltarea viscerocraniului se realizeaz prin evoluia primelor dou arcuri branhiale:

arcul 1 (mandibular)

arcul 2 (hioidian).In timpul dezvoltrii bazei craniului la mamifere, o parte dintre componentele osoase aparinnd viscerocraniului sunt incluse n baza craniului (urechea medie).

Fig. 8

Fig. 9Dezvoltarea craniului uman

Oasele craniului iau natere prin osificare cartilaginoas (pentru baza craniului) i prin osificare de membrana (pentru oasele calotei).

Pe parcursul dezvoltrii craniului, se descriu trei etape succesive:-craniul primordial membranos, sau desmocraniul

-craniul primordial cartilaginos sau condrocraniul

-craniul osos definitiv.

Desmocraniul

Se dezvolt din mezenhimul axial cefalic. n cursul sptmnilor 5,6, mezenhimul axial cefalic nsoete cranial notocordul, prelungindu-se n trei sensuri:

-anterosuperior, spre fosele nazale

-lateral, n jurul encefalului

-anteroinferior, spre arcurile branhiale.

Mezenchimul din jurul encefalului se imparte in 2 lame:

o lama profund, din care se dezvolt meningele

o lam superficial, din care se dezvolta desmocraniul.

Desmocraniul se formeaz prin osificarea oaselor de membran, schiate iniial prin patru centrii de osificare simetrici:

-centrul frontal(exista de fapt 2 centrii, astfel se explica sutura metopic) -centrul parietal-centrul temporal, pentru scoama temporalului-centrul occipital, pentru scuama occipitalului de deasupra liniei nucale.

Prin creterea si unirea centrilor de osificare, se formeaz suturile i fontanelele calvariei.

In luna a aptea, craniul fetal are aspectul normal al unui nou nscut, iar osificarea este complet.

Fig 10Condrocraniul

In sptmna a 7-a ncepe condrificarea desmocraniului, numai la nivelul bazei.

La acest nivel se formeaz condrocraniul, din dou pri (fig. 11):

partea posterioar sau cordal

partea anterioara sau precordala.

1 .Partea cordal sau paleocraniul

Aceasta parte este mai veche filogenetic. Ea nconjoar notocordul si se ntinde pna n apropierea viitoarei fose hipofizare.

Este formata din:

parte posterior, segmentat, ce corespunde osului occipital. In mezenhimul sau apar 2 bare cartilaginoase fragmentate numite cartilaje paracordale (coarda este notocordul). Acestea sunt formate, din trei pari ce . evolueaz diferit: in partea anterioara se unesc pe linia mediana si formeaz viitorul proces bazilar al ocipitalului.

in partea posterolaterala vor forma exoccipitalele, pe a cror fa inferioar se dezvolt condilii occipitali. in partea posterioar, extremitile posterioare ale cartilajelor paracordale se unesc si formeaz tectul sinotic (care se leag de capsulele otice) din care se vor dezvolta supraoccipitalele i partea scuamei occipitale, situat inferior de linia nucala superioar.

Intre cele trei pri se delimiteaz gaura occipital mare.

parte anterioar nesegmentat este reprezentata de mezenhimul capsulei otice. Prin condrificarea acestui mezenhim se vor forma stnca i mastoida temporalului.

1 .Partea precordal sau neocraniul

Mezenhimul acestei pri (care este mai ntins ca precedenta), va forma prin condrificare dou cartilaje ce se numesc cartilaje hipofizare (trabeculare) Rathke (fig 12, 13). Aceste cartilaje simetrice se unesc pe linia median, unde vor forma recesul hipofizar (viitoarea ea turceasc, superior de bazisfenoid).Concomitent cartilajele hipofizare trimit doua prelungiri: -prelungirea laterala, numita alisfenoid, ce va forma aripa mare -prelungirea anterioara numita orbitosfenoid, ce va forma aripa mic.

Anterior de regiunea precordal, mezenhimul d natere regiunii etmoidale ( etmoid, cornete nazale inferioare i septul nazal).

Fontanelele

Creterea craniului

La natere, cutia craniana are 20% din capacitatea maxima. La 4 ani 80% si atinge 100% la 18 ani. Urmeaz o uoara involuie. Creterea se face pe seama :

Componentei bazale Aceasta asigura creterea in sens anteroposterior a craniuluiprin creterea unor centrii de osificare dintre presfenoid-bazisfenoid si dintre bazisfenoid-bazioccipital.

Componentei capsular (caracteristica calotei)Aceasta asigura creterea atit anteroposterioara (prin depunerea de substana osoasa in suturile coronala si lambdoida), cit si creterea transversala prin depuneri in suturile solzoasa si sagitala. . Aceste depuneri se fac prin procesul de rezoluie osoasa, prin care esutul osos din interior se de pune la exterior.

Fig. 11

A

BFig. 12B. DEZVOLTAREA HIPOFIZEI

Hipofiza are dubl origine embriologic, ectodermal i neuroectodermal (nervoas), dezvoltndu-se din dou structuri complet diferite:

adenohipofiza se formeaz dintr-o evaginaie ectodermic a stomodeumului, denumit punga lui Rathke, situat imediat anterior de membrana orofaringian.

neurohipofiza se dezvolta din infundibul. Acesta este o evaginare a podelei diencefalului, fiind de origine neuroectodermala.

n sptmna a 3-a, la nivelul tavanului stomodeumului, anterior de membrana orofaringian apare o placod ectodermal, care prolifereaz i se nfund n mezenchim, formnd punga Rathke.

Punga Rathke se alungete dorsal, n direcia infundibulului, ce reprezint un diverticul inferior al diencefalului, din care va forma lobul posterior hipofizar.

Spre sfritul lunii a II-a, punga Rathke pierde legtura cu cavitatea bucal, odat cu formarea osului sfenoid. Conexiunea dintre tavanul cavitii bucale i punga lui Rathke este rapid obliterat i dispare. Punga devine o vezicul nchis, tapetat de epiteliu i strns asociat infundibulului.Prin proliferarea celulelor peretelui anterior al pungii Rathke, care crete foarte mult, se formeaz iniial lobul anterior al adenohipofizei.

Prin proliferarea celulelor peretelui posterior, ce fuzioneaz cu infundibulul, se formeaz lobul intermediar al adenohipofizei.Pereii veziculei cresc dorsolateral i nconjoar infundibulul lng eminena median, formnd pars tuberalis.n luna a III, la nivelul adenohipofizei pot fi deja evideniate celulele acidofile, iar n luna aIV se difereniaz i cele bazofile.

Tija pituitar i neurohipofiza (lobul posterior - alctuit din celule gliale i numeroase fibre nervoase cu originea n hipotalamus) se formeaz din infundibul.Iniial, ventriculul III comunic cu lumenul infundibular. n S9, lumenul dispare, iar n L3 hipofiza prezint deja funcie secretorie.

Fig. 13Corelaii clinice

Punga Rathke se termin printr-o proliferare al crei lumen formeaz o mic despictur n gland (fanta Rathke), ce poate persista sub forma unui chist Rathke.n momentul rotaiei hipofizei (datorit creterii sale), aceste chisturi ajung superior de hipofiz, putnd determina apariia unui craniofaringiom.

Fig. 14 Aspect RMN de craniofaringiom


Recommended