+ All Categories
Home > Documents > anatomie

anatomie

Date post: 24-Sep-2015
Category:
Upload: kerekes-csenge
View: 5 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
sistemul osos
20
ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN. PLANURILE CORPULUI Corpul uman este tridimensional => pentru precizarea poziţiei segmentelor care alcătuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de orientare, planurile. Ø Planul frontal : este paralel cu fruntea; împarte corpul în două jumătăţi ASIMETRICE: 1. anterioară/ventrală 2. posterioară/dorsală Ø Planul sagital : planul sagital trece prin mijlocul corpului (median) => plan medio- sagital şi este planul simetriei bilaterale; împarte corpul în două jumătăţi SIMETRICE: stângă şi dreaptă; Ø Planul transversal: este orizontal; împarte corpul în două jumătăţi ASIMETRICE: superioară (cranială) inferioară (caudală). 1
Transcript

ALCTUIREA CORPULUI UMAN. PLANURILE CORPULUI

Corpul uman este tridimensional=> pentru precizarea poziiei segmentelor care alctuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de orientare,planurile.

Planul frontal: esteparalel cu fruntea; mparte corpul n dou jumti ASIMETRICE:1. anterioar/ventral2. posterioar/dorsalPlanul sagital: planul sagital trece prin mijlocul corpului (median) =>plan medio-sagital i este planulsimetriei bilaterale; mparte corpul n dou jumti SIMETRICE:stng i dreapt;Planul transversal: esteorizontal; mparte corpul n dou jumti ASIMETRICE: superioar (cranial) inferioar (caudal).

SISTEMUL OSOS

Sistemul osos = totalitatea oaselor organismului uman i a articulaiilor dintre ele. Articulaiile leag oasele, integrndu-se ntr-un sistem care alctuiesc scheletul. Numrul total al oaselor care alctuiesc scheletul omului este aproximativ 206, iar greutatea lor este cuprins ntre 5 - 5.5 kg. n funcie de forma lor, oasele se clasific astfel: oase lungi: femurul oase scurte: oasele carpiene oase late: oasele craniului.

Componentele sistemul osos:1. Craniul: a. Neurocraniul: 8 oaseb. Viscerocraniul: 14 oase2. Toracele: a. Sternul: 1 osb. Coastele: 12 perechic. Coloana vertebral: 33-34 oase3. Membrele superioare:a. Centura scapular: i. clavicula: 2 oaseii. omoplatul sau scapula: 2 oaseb. Extremitile libere ale membrului superior:i. Humerus: 2 oaseii. Ulna sau cubitusul: 2 oaseiii. Radiusul: 2 oaseiv. Carpienele: 16 oasev. Metacarpienele: 10 oasevi. Falangele: 28 oase4. Membrele inferioare: a. Centura pelvian (bazinul, pelvisul):i. Coxalul: 2 oaseb. Extremitile libere ale membrului inferior:i. Femur: 2 oaseii. Rotula sau patela: 2 oaseiii. Tibia: 2 oaseiv. Fibula sau peroneul: 2 oasev. Tarsienele: 14 oasevi. Metatarsienele: 10 oasevii. Falangele: 28 oase

Oasele capului

Capul este format din:1. Neurocraniu: adpostete creierul2. Viscerocraniu: conine organele de sim i masticaie

1. Neurocraniul: Este format din 8 oase: 2 perechi + 4 neperechi Oasele neurocraniului sunt: Osul frontal (1 os) Osul etmoid (1 os) Osul sfenoid (1 os) Osul occipital (1 os) Osul parietal (2 oase) Osul temporal (2 oase)

Osul frontal os simetric, dispus n partea antero-superioar a capului. Prezint 2 sinusuri frontale.Osul sfenoid os nepereche, care prezint 2 sinusuri sfenoidale, care comunic cu fosele nazale. Prezint o depresiune osoas numit aua turceasc care adpostete hipofiza (asigur procesul de cretere i dezvoltare a organismului).Osul etmoid os nepereche, care particip la formarea orbitelor i a foselor nazale.Osul occipital este situate n partea postero-inferioar a capului. Face legtura cu coloana vertebral prin articulaia occipitoatlantoidian.Osul temporal os pereche, simetric, care particip la formarea aparatului auditiv.Osul parietal os pereche, simetric, care formeaz cea mai mare parte a bolii craniene.

2. Viscerocraniu: Este format din 14 oase: 6 perechi + 2 neperechi Oasele viscerocraniului: Osul lacrimal (2 oase) Osul nazal (2 oase) Cornetele nazale inferioare (2 oase) Vomerul (1 os) Osul maxilar (2 oase) Osul palatin (2 oase) Osul zigomatic (2 oase) Mandibula (1 os)

Maxilarul: os pereche, care prin articularea cu partea opus particip la formarea scheletului osos al cavitii bucale, al cavitii orbitale i al foselor nazale.Palatinul: os pereche, situat n poriunea posterioar a cavitii nazale.Zigomaticul: os pereche, aezat n partea superioar i lateral a feei.Osul lacrimal: os pereche, aezat n peretele fosei orbitale.Osul nazal: os pereche cu forma dreptunghiular. Vomerul: os nepereche aezat n planul median.Mandibula: os nepereche, aezat n partea inferioar, fiind singurul os mobil al scheletului capului.

Coloana vertebral

Segment complex, de o mare importan funcional, coloana vertebral este alctuit din 33 sau 34 de segmente osoase (vertebre), 344 de suprafee articulare, 23 de discuri intervertebrale i 365 de ligamente cu 730 de puncte de inserie. Asupra coloanei vertebrale acioneaz nu mai puin de 730 de muchi cu aciune direct. Segmentele osoase care alctuiesc coloana vertebral se numesc vertebre.

Coloana vertebral se mparte n patru regiuni, fiecare din ele fiind alctuit, n mod normal, dintr-un numr fix de vertebre:-regiunea cervical: 7 vertebre;-regiunea dorsal: 12 vertebre;-regiunea lombar: 5 vertebre;-regiunea sacral: 5 vertebre;- regiunea coccigian: 9 10 vertebre;

Vertebra prezint n partea anterioar corpul vertebral, iar posterior arcul vertebral. Arcul vertebral prezint apofizele spinoase i transverse. ntre corpul i arcul vertebral se afl un orificiu, care prin suprapunerea vertebrelor, formeaz canalul vertebral n care este adpostit mduva spinrii.

Regiunile coloanei vertebrale1. Regiunea cervical Este format din 7 vertebre care sunt numerotate astfel: C1 C7 Prima vertebr cervical se numete atlas , iar a doua este axisul. Ultima vertebr cervical este C7 i se mai numete vertebr proeminent pentru c apofiza spinoas a acesteia poate fi palpat cu uurin.2. Regiunea dorsal (toracal) Este format din 12 vertebre care sunt numerotate astfel: T1-T12 (D1-D12) De aceste vertebre se prind cele 12 perechi de coaste prin intermediul articulaiilor costovertebrale.3. Regiunea lombar Este format din 5 vertebre, numerotate astfel: L1-L5 Sunt cele mai voluminoase vertebre deoarece ele susin greutatea corpului. 4. Regiunea sacro-coccigian Este format din 9-10 vertebre numerotate de la S1-S5 (vertebrele sacrale), i Co1-Co5 (vertebrele coccigiene) Vertebrele din aceast regiune sunt sudate ntre ele i dau natere la 2 oase: osul sacru i osul coccige.

Curburile coloanei vertebralen ortostatism, coloana vertebral are o direcie vertical i o form sinuoas. Curburile atenueaz ocurile i favorizeaz meninerea echilibrului coloanei pe bazin. Atitudinea coloanei depinde de vrst, sex, profesie, stare de oboseal.Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt: Lordoza cervical Cifoza dorsal Lordoza lombar Segmentul sacro-coccigian are o curbur imobil

Scheletul toracelui

Toracele realizeaz o cavitate ce adpostete organe ca inima, plmnii, vase sangvine etc.Oasele toracelui sunt: Sternul Coastele Centura scapular: Clavicul Omoplat

1. Sternul este un os lat, situat anterior, pe linia median a toracelui, imediat sub piele. Este format din 3 oase: manubriul sternal corpul sternului apendicele xifoid2. Coastele sunt arcuri osteocartilaginoase, situate n partea lateral a toracelui, fiind ntinse de la coloana toracal pn la stern. Sunt 12 perechi de coaste, fiind formate posterior dintr-un arc osos care se articuleaz cu vertebrele toracale, iar anterior, din cartilajul costal. Primele 7 perechi de coaste sunt numite coaste adevrate, pentru c se articuleaz cu sternul Perechile VIII.-X. sunt coaste false pentru c se articuleaz cu sternul prin intermediul cartilajului coastei VII. Ultimele 2 perechi, XI. i XII. sunt coaste libere sau zburtoare, deoarece nu au cartilaj i nu ajung la stern3. Centura scapular realizeaz legrtura ntre partea superioar a trunchiului i membrele superioare. Este alctuit din 2 oase:a. Clavicula Este un os lung, turtit, aflat n partea anterioar a toracelui Are forma literei S Este situat ntre manubriul sternal i acromionul omoplatuluib. Omoplatul Este un os plat, triunghiular Este situat ntre primul i al optulea spaiu intercostal Se afl n partea posterioar a toracelui

Scheletul membrelor superioare

Scheletul membrului superior liber este format din scheletul braului (humerus), scheletul antebraului (radius, ulna) i scheletul minii (oase carpiene, metacarpiene i falange).

1. Scheletul braului:a. Humerus: Os lung, pereche Este alctuit din capul humerusului (extremitatea superioar), corp i partea inferioar2. Scheletul antebraului:a. Ulna (cubitus) Situat n prelungirea degetului mic n partea superioar prezint o protuberan osoas. olecranulb. radiusul se afl n prelungirea degetului mare (police) prezint extremitatea superioar, un corp lung i extremitatea inferioar

3. Scheletul miniia. Oase carpiene: 8 oase dispuse n 2 rnduri Primul rnd dinspre antebra este format din: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform Al doilea rnd dinpre mn este format din: trapez, trapezoid, osul mare i osul cu crligb. Oase metacarpiene: Se gsesc n prelungirea oaselor carpiene Sunt oase lungi, n numr de 5 la fiecare mnc. Oasele degetelor (falange): Se gsesc n prelungirea metacarpienelor Sunt n numr de 14 la fiecare mn, fiecare deget avnd 3 falange cu excepia policelui care are 2 falange

Scheletul membrelor inferioare

Scheletul membrului inferior este alctuit din centura pelvian i membrul inferior propriu-zis.Centura pelvian face legtura ntre trunchi i membrele inferioare libere.1. Centura pelvian este alcatuit din 2 oase coxale care la rndul lor sunt formate prin sudarea a 3 oase: ilion, ischion i pubis. aceste 3 oase se dispun astfel: n partea superioar este ileonul (care formeaz creasta iliac) inferior i posterior este ischionul, inferior i anterior este pubisul. cele 2 oase coxale se unesc ntre ele pe linia median formnd simfiza pubian. ramurile ischionului i pubisului includ ntre ele gaura obturatoare. deasupra gurii obturatoare corpurile celor 3 oase formeaz o suprafa articular numit acetabulum aceast suprafa se articuleaz cu capul femural i formeaz articulaia coxofemural. oasele coxale mpreun cu sacrul i coccisul formeaz bazinul osos (pelvisul).

2. Scheletul membrelor inferioare liberea. Scheletul coapsei: Femurul: os lung pereche extremitatea superioar: capul femural care ptrunde n acetabulum protuberan osoas lateral numit trohanterul mare protuberan osoas intern numit trohanter mic un corp lung extremitatea inferioar prezint epicondil intern i externb. Scheletul gambei: Tibia: Este situat n partea medial Prezint o extremitate superioar, un corp lung i o extremitate inferioar Fibula (peroneul): Este situat lateral Este mai subire dect tibia Are rol n stabilitatea gambei Prezint un os lung i o extremitate inferioar Partea superioar se articuleaz cu tibiac. Scheletul genunchiului: Este format din extremitatea inferioar a femurului, extremitatea superioar a tibiei i a fibulei Prezint un os independent, semimobil, aezat n partea anterioar a genunchiului numit rotul sau pateld. Scheletul piciorului: Oasele tarsiene: sunt dispuse n 2 rnduri: posterior este talusul i calcaneul anterior este osul navicular, cuboid i trei oase cuneiforme. Oasele metatarsiene: sunt n numr de 5 se articuleaz superior cu oasele tarsiene i inferior cu falangele. Falangele: sunt cte trei pentru fiecare deget cu excepia degetului mare numit haluce care prezint numai dou falange

Sistemul articular

Segmentele osoase care alctuiesc scheletul uman sunt unite prin intermediul unor pri moi numite articulaii. Articulaiile sunt clasificate n trei tipuri: fibroase: permit o micare minim (suturi craniene, articulaia tibio-peronier distal). cartilaginoase: sunt cu mobilitate moderat (simfiza pubian, articulaiile intravertebrale). sinoviale: prezint o mare mobilitate (articulaiile centurilor, radio-carpian, interfalangiene). Extremitile osoase sunt acoperite de cartilaj articular i scldate de lichidul sinovial, care confer o friciune redus i o rezisten crescut la forele (compresie, traciune) generate de gravitaie sau activitatea muscular.ntreaga articulaie este nvelit de o capsul articular strbtut de vase i nervi i acoperit de o membran sinovial.Dup numrul de piese articulare, articulaiile pot fi: simple (interfalangian); compuse (articulaia cotului); complexe (articulaia rotulian); combinate (articulaia temporo-mandibular).Dup forma i gradul de libertate, ele se clasific n: articulaii uniaxiale (plane sau cilindroide), unde micarea se execut ntr-un singur plan (apofizele articulare cervicale) sau asemntor balamalelor (articulaia cotului), aceasta putnd fi de flexie, extensie, rotaie median sau lateral. articulaii biaxiale (elipsoide) - au libertatea micrilor n dou sensuri (flexie-extensie i lateralitate), micarea de rotaie nefiind posibil (articulaia radio-carpian sau carpo-metacarpian); articulaii pluriaxiale numite i total libere - orice micare este permis, adic flexie-extensie, micri de lateralitate, adducie i abductie, rotaie i circumducie. Ex: articulaiile scapulo-humeral i coxo-femural.

Componentele articulare la o articulaie de tip diartroz prezint toate elementele unei articulaii clasice (extremiti osoase, cartilaje articulare, capsula articular), fiecare avnd o structur i un rol funcional particulare:1. Extremitile osteo-articulare2. Cartilajul articular Formaiune cartilaginoas, puternic hidratat (70-80% ap), neted, lucioas, umed. Cartilajul articular este rezistent i elastic, jucnd rolul unui excelent amortizor de presiune. Unele articulaii pot suporta presiuni de peste 350 de kg (art. coxofemural). Ca urmare a compresiunii discurilor intervertebrale dup o zi de lucru n picioare, nlimea unei persoane poate scdea cu 1-2 cm. Este acoperit de un esut hialin. Acesta este mai gros la persoanele tinere i se subiaz odat cu vrsta.3. Capsula articular Se aseamn cu un manon care acoper capetele osoase4. Ligamentele Au rolul de a ntri articulaia i de a limita micrile articulaiei. Pot fi: oblice, ncruciate, laterale, rotunde i capsulare.5. Sinoviala Reprezint stratul intern al capsulei articulare i se ntinde pe toat suprafaa acesteia, constituind peretele capsulei Are rolul de a regla temperatura i presiunea n interiorul capsulei6. Lichidul sinovial Are culoare uor glbuie Este vscos i transparent Are rol triplu: de hrnire, de curare i de lubrefiere (ungere).

Imobilizarea prelungit are anumite efecte nefavorabile asupra articulaiilor i anume: Nu se mai produce lichid sinovial, deci se pierd cele 3 proprieti Se atrofiaz ligamentele Capsula articular retracteaz (cade) Articulaia i pierde mobilitatea se ajunge la redoare articular (pierderea capacitii funcionale) care este nsoit de durere i anchiloz.Lipsa vascularizaiei i limiteaz capacitatea de cicatrizare sau regenerare, dar, cartilajul articular rezist totui la diveri factori agresivi mult mai bine ca esutul osos.Deshidratarea atrage dup sine o micorare a elasticitii cartilajului, reprezentnd una din cauzele artrozelor senile.Componentele articulare i musculo-tendinoase se gsesc n raport de strns interdependen. Membrana sinovial "secret" lichidul sinovial, acesta hrnete cartilajul i protejeaz osul; ligamentele orienteaz micarea, muchii o produc, micarea fiind necesar pentru viaa osului i a cartilajului.Dup planul n care articulaia asigur direcia micrii segmentelor osoase, are loc o grupare a micrilor dup cum urmeaz: a) micri n plan frontal (orizontal) - flexie i extensie; b) micri n plan sagital (vertical) - adductie i abducie; c) micri giratorii (de rotaie); d) micri circulare (de circumducie).Rolul funcional al articulaiilor n organism:1) postural, prin meninerea poziiei corpului;2) kinetic, prin deplasarea unor segmente n raport cu altele;3) locomotor, prin deplasarea corpului n ansamblu n spaiu;

Cele mai importante articulaii de tip diartroz ale corpului sunt:1. Articulaia occipito-atlantoidian Este realizat ntre occiput i prima vertebr, atlas Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia capului nclinarea capului n lateral stnga i dreapta Rotaia capului Circumducia capului2. Articulaia scapulo-humeral Este articulaia umrului Se realizeaz ntre scapul i extremitatea superioar a humerusului Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia braului Rotaia intern i extern a braului Abducia i adducia braului Circumducia braului3. Articulaia acromio-clavicular Se realizeaz ntre acromionul omoplatului i clavicul Are rol intermediar, de a ajuta articulaia scapulo-humeral de a executa micrile menionate4. Articulaia cotului Este alctuit din extremitatea distal a humerusului i extremittile proximale ale radisului i ulnei Altfel spus, articulaia cotului este alctuit din articulaia humero-ulnar, humero-radial i articulaia radio-ulnar proximal. Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia antebraului pe bra Pronaia rsucirea antebraului cu palma spre pmnt Supinaia rsucirea antebraului cu palma spre cer5. Articulaia radiocarpian Este articulaia minii i pumnului Este realizat ntre suprafeele articulare ale oaselor radius, uln i carpiene Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia minii pe antebra nclinarea radial i cubital a minii Circumducie6. Articulaiile toracelui: Articulaia sterno-costal, realizat ntre suprafeele articulare ale sternului i coastelor Articulaiile costo-vertebrale, realizate ntre coaste i vertebrele dorsale (toracale) Biomecanica articulaiilor: Particip la respiraie: inspir expir7. Articulaia coxo-femural Se realizeaz ntre suprafeele articulare al osului coxal i capul femurului Este cea mai puternic i voluminoas articulaie Poate suporta presiuni pn la 500 kg Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia coapsei pe bazin Rotaie intern i extern a coapsei Abducia i adducia coapsei8. Articulaia genunchiului: La acest nivel se formeaz 3 articulaii: Articulaia femuro-tibial Articulaia femuro-rotulian Articulaia tibio-peronier superioar Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia gambei pe coaps Rotaia intern i extern9. Articulaia tibio-tarsian Este articulaia gleznei i piciorului Se realizeaz ntre suprafeele articulare ale capului inferior al tibiei i osul tars Biomecanica articulaiei: Flexia plantar i dorsal a piciorului Rotaia intern i extern a piciorului Abducia i adducia piciorului 16


Recommended