+ All Categories
Home > Documents > anatomie 2

anatomie 2

Date post: 09-Nov-2015
Category:
Upload: kerekes-csenge
View: 151 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
sistemul osos membre inferioare
12
Scheletul membrelor inferioare Scheletul membrului inferior este alcătuit din centura pelviană și membrul inferior propriu-zis. Centura pelviană face legătura între trunchi și membrele inferioare libere. 1. Centura pelviană - este alcatuită din 2 oase coxale care la rândul lor sunt formate prin sudarea a 3 oase: ilion, ischion și pubis. - aceste 3 oase se dispun astfel: o în partea superioară este ileonul (care formează creasta iliacă) o inferior și posterior este ischionul, o inferior și anterior este pubisul. - cele 2 oase coxale se unesc între ele pe linia mediană formând simfiza pubiană. - ramurile ischionului și pubisului includ între ele gaura obturatoare. - deasupra găurii obturatoare corpurile celor 3 oase formează o suprafață articulară numită acetabulum – această suprafață se articulează cu capul femural și formează articulația coxofemurală. - oasele coxale împreună cu sacrul și coccisul formează bazinul osos (pelvisul). 1
Transcript

Scheletul membrelor inferioare

Scheletul membrului inferior este alctuit din centura pelvian i membrul inferior propriu-zis.Centura pelvian face legtura ntre trunchi i membrele inferioare libere.1. Centura pelvian este alcatuit din 2 oase coxale care la rndul lor sunt formate prin sudarea a 3 oase: ilion, ischion i pubis. aceste 3 oase se dispun astfel: n partea superioar este ileonul (care formeaz creasta iliac) inferior i posterior este ischionul, inferior i anterior este pubisul. cele 2 oase coxale se unesc ntre ele pe linia median formnd simfiza pubian. ramurile ischionului i pubisului includ ntre ele gaura obturatoare. deasupra gurii obturatoare corpurile celor 3 oase formeaz o suprafa articular numit acetabulum aceast suprafa se articuleaz cu capul femural i formeaz articulaia coxofemural. oasele coxale mpreun cu sacrul i coccisul formeaz bazinul osos (pelvisul).

2. Scheletul membrelor inferioare liberea. Scheletul coapsei: Femurul: os lung pereche extremitatea superioar: capul femural care ptrunde n acetabulum protuberan osoas lateral numit trohanterul mare protuberan osoas intern numit trohanter mic un corp lung extremitatea inferioar prezint epicondil intern i externb. Scheletul gambei: Tibia: Este situat n partea medial Prezint o extremitate superioar, un corp lung i o extremitate inferioar Fibula (peroneul): Este situat lateral Este mai subire dect tibia Are rol n stabilitatea gambei Prezint un os lung i o extremitate inferioar Partea superioar se articuleaz cu tibiac. Scheletul genunchiului: Este format din extremitatea inferioar a femurului, extremitatea superioar a tibiei i a fibulei Prezint un os independent, semimobil, aezat n partea anterioar a genunchiului numit rotul sau pateld. Scheletul piciorului: Oasele tarsiene: sunt dispuse n 2 rnduri: posterior este talusul i calcaneul anterior este osul navicular, cuboid i trei oase cuneiforme. Oasele metatarsiene: sunt n numr de 5 se articuleaz superior cu oasele tarsiene i inferior cu falangele. Falangele: sunt cte trei pentru fiecare deget cu excepia degetului mare numit haluce care prezint numai dou falange

Sistemul articular

Segmentele osoase care alctuiesc scheletul uman sunt unite prin intermediul unor pri moi numite articulaii. Articulaiile sunt clasificate n trei tipuri: fibroase: permit o micare minim (suturi craniene, articulaia tibio-peronier distal). cartilaginoase: sunt cu mobilitate moderat (simfiza pubian, articulaiile intervertebrale). sinoviale: prezint o mare mobilitate (articulaiile centurilor, radio-carpian, interfalangiene). Extremitile osoase sunt acoperite de cartilaj articular i scldate de lichidul sinovial, care confer o friciune redus i o rezisten crescut la forele (compresie, traciune) generate de gravitaie sau activitatea muscular.ntreaga articulaie este nvelit de o capsul articular strbtut de vase i nervi i acoperit de o membran sinovial.Dup numrul de piese articulare, articulaiile pot fi: simple (interfalangian); compuse (articulaia cotului); complexe (articulaia rotulian); combinate (articulaia temporo-mandibular).Dup forma i gradul de libertate, ele se clasific n: articulaii uniaxiale (plane sau cilindroide), unde micarea se execut ntr-un singur plan (apofizele articulare cervicale) articulaii biaxiale (elipsoide) - au libertatea micrilor n dou sensuri (flexie-extensie i lateralitate), micarea de rotaie nefiind posibil (articulaia radio-carpian sau carpo-metacarpian); articulaii pluriaxiale numite i total libere - orice micare este permis, adic flexie-extensie, micri de lateralitate, adducie i abductie, rotaie i circumducie. Ex: articulaiile scapulo-humeral i coxo-femural.

Componentele articulare la o articulaie de tip diartroz prezint toate elementele unei articulaii clasice (extremiti osoase, cartilaje articulare, capsula articular), fiecare avnd o structur i un rol funcional particulare:1. Extremitile osteo-articulare2. Cartilajul articular Formaiune cartilaginoas, puternic hidratat (70-80% ap), neted, lucioas, umed. Cartilajul articular este rezistent i elastic, jucnd rolul unui excelent amortizor de presiune. Unele articulaii pot suporta presiuni de peste 350 de kg (art. coxofemural). Ca urmare a compresiunii discurilor intervertebrale dup o zi de lucru n picioare, nlimea unei persoane poate scdea cu 1-2 cm. Este acoperit de un esut hialin. Acesta este mai gros la persoanele tinere i se subiaz odat cu vrsta.3. Capsula articular Seamn cu un manon care acoper capetele osoase4. Ligamentele Au rolul de a ntri articulaia i de a limita micrile articulaiei. Pot fi: oblice, ncruciate, laterale, rotunde i capsulare.5. Sinoviala Reprezint stratul intern al capsulei articulare i se ntinde pe toat suprafaa acesteia, constituind peretele capsulei Are rolul de a regla temperatura i presiunea n interiorul capsulei6. Lichidul sinovial Are culoare uor glbuie Este vscos i transparent Are rol triplu: de hrnire, de curare i de lubrefiere (ungere).

Imobilizarea prelungit are anumite efecte nefavorabile asupra articulaiilor i anume: Nu se mai produce lichid sinovial, deci se pierd cele 3 proprieti Se atrofiaz ligamentele Capsula articular retracteaz (cade) Articulaia i pierde mobilitatea se ajunge la redoare articular (pierderea capacitii funcionale) care este nsoit de durere i anchiloz.

Deshidratarea atrage dup sine o micorare a elasticitii cartilajului, reprezentnd una din cauzele artrozelor senile.Componentele articulare i musculo-tendinoase se gsesc n raport de strns interdependen. Membrana sinovial "secret" lichidul sinovial, acesta hrnete cartilajul i protejeaz osul; ligamentele orienteaz micarea, muchii o produc, micarea fiind necesar pentru viaa osului i a cartilajului.Dup planul n care articulaia asigur direcia micrii segmentelor osoase, are loc o grupare a micrilor dup cum urmeaz: a) micri n plan frontal (orizontal) - flexie i extensie; b) micri n plan sagital (vertical) - adductie i abducie; c) micri giratorii (de rotaie); d) micri circulare (de circumducie).Rolul funcional al articulaiilor n organism:1) postural, prin meninerea poziiei corpului;2) kinetic, prin deplasarea unor segmente n raport cu altele;3) locomotor, prin deplasarea corpului n ansamblu n spaiu;

Cele mai importante articulaii de tip diartroz ale corpului sunt:1. Articulaia occipito-atlantoidian Este realizat ntre occiput i prima vertebr, atlas Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia capului nclinarea capului n lateral stnga i dreapta Rotaia capului Circumducia capului2. Articulaia scapulo-humeral Este articulaia umrului Se realizeaz ntre scapul i extremitatea superioar a humerusului Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia braului Rotaia intern i extern a braului Abducia i adducia braului Circumducia braului3. Articulaia acromio-clavicular Se realizeaz ntre acromionul omoplatului i clavicul Are rol intermediar, de a ajuta articulaia scapulo-humeral de a executa micrile menionate 4. Articulaia cotului Este alctuit din extremitatea distal a humerusului i extremittile proximale ale radisului i ulnei Altfel spus, articulaia cotului este alctuit din articulaia humero-ulnar, humero-radial i articulaia radio-ulnar proximal. Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia antebraului pe bra Pronaia rsucirea antebraului cu palma spre pmnt Supinaia rsucirea antebraului cu palma spre cer5. Articulaia radiocarpian Este articulaia minii i pumnului Este realizat ntre suprafeele articulare ale oaselor radius, uln i carpiene Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia minii pe antebra nclinarea radial i cubital a minii Circumducie6. Articulaiile toracelui: Articulaia sterno-costal, realizat ntre suprafeele articulare ale sternului i coastelor Articulaiile costo-vertebrale, realizate ntre coaste i vertebrele dorsale (toracale) Biomecanica articulaiilor: Particip la respiraie: inspir expir

7. Articulaia coxo-femural Se realizeaz ntre suprafeele articulare al osului coxal i capul femurului Este cea mai puternic i voluminoas articulaie Poate suporta presiuni pn la 500 kg Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia coapsei pe bazin Rotaie intern i extern a coapsei Abducia i adducia coapsei8. Articulaia genunchiului: La acest nivel se formeaz 3 articulaii: Articulaia femuro-tibial Articulaia femuro-rotulian Articulaia tibio-peronier superioar Biomecanica articulaiei: Flexia i extensia gambei pe coaps Rotaia intern i extern

9. Articulaia tibio-tarsian Este articulaia gleznei i piciorului Se realizeaz ntre suprafeele articulare ale capului inferior al tibiei i osul tars Biomecanica articulaiei: Flexia plantar i dorsal a piciorului Rotaia intern i extern a piciorului Abducia i adducia piciorului

Articulaiile coloanei vertebralentre vertebre se realizeaz o serie de linii articulare care se clasific astfel: Articulaiile corpurilor vertebrale = discurile intervertebrale Articualaiile apofizelor articulare = articulaii interapofizare Artiuculaiile lamelor vertebrale Articulaiile apofizelor spinoase Articulaiile intertransverse

9


Recommended