ANALIZA COST BENEFICIUANALIZA COST BENEFICIU

Curs de iniţiere în “tainele” analizei cost - beneficiu şi analizei beneficiu - cost

Glosar de termeni Cost 1: s.n. Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau

cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc.

Cost 2 : s.n. Totalitatea cheltuielilor, exprimate în bani, efectuate pentru producerea unui bun, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. (< it. costo, germ. Kostos)

Beneficiu 1: s.n. Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de acestea.

Beneficiu 2: s.n. Venit material sau spiritualspiritual; avantaj; câştig; folos; profit.

Glosar de termeni

Analiza cost – beneficiu = Analiza beneficiu – cost

Benjamin Franklin – 19 septembrie 1772

Un demers altruist

Scopul principal al Analizei cost –beneficiu (ACB), este de a ajuta la adoptarea

deciziilor sociale. Mai exact, obiectivul ACB este de a facilita repartiţia mai

eficientă a resurselor societăţii.

Tipuri de analize

ACB ex ante – se efectuează în perioada în care un proiect se află încă în studiu, înainte de implementarea sau demararea lui.

ACB ex post – se efectuează la finalul proiectului. În acest moment toate resursele au fost deja folosite la realizarea proiectului.

ACB in medias res – se desfăşoară pe durata de viaţă a unui proiect.

10 pentru analiza ex – ante

1. Specificarea setului de alternative2. Identificarea subiecţilor care vor primi beneficiile şi a

acelora care vor suporta costurile3. Catalogarea inputurilor şi outputurilor şi selectarea

indicatorilor de măsură.4. Estimarea cantitativă a inputurilor şi outputurilor pe

durata de viaţă a proiectului5. Evaluarea monetară a tuturor inputurilor şi outputurilor6. Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor7. Calcularea indicatorilor pentru fiecare alternativă8. Efectuarea analizei de senzitivitate9. Efectuarea analizei de risc10. Formularea concluziilor

1 - Alternative

Prin această etapă se trece dacă ACB se realizează la nivelul Studiului de prefezabilitate, în vederea alegerii unei variante optime atât tehnic cât şi economic, pentru investiţia avută în vedere.

Pentru un proiect aflat în faza de Studiu de fezabilitate această etapă se înlocuieşte cu cea a definirii obiectivelor investiţiei (general şi specifice) şi stabilirii ipotezelor de lucru (orizont de timp, moneda de lucru, cursul de schimb, rate de actualizare).

2 - Subiecţii

Această etapă presupune definirea grupului ţintă şi a beneficiarilor investiţiei. În funcţie de impactul pe care îl are investiţia din perspectiva dimensiunii grupului ţintă şi a numărului de beneficiari “afectaţi”, amploarea ACB se poate extinde de la planul local, la cel regional sau chiar naţional.

3 – Cifrele din spatele rezultatelor financiare

Costurile de realizare a investiţiei Costurile din perioada de operare a investiţiei

(utilităţi, remuneraţii, reparaţii curente, reparaţii capitale, administrative, materii prime, etc)

Veniturile din perioada de operare a investiţiei (din vânzarea de bunuri, din prestarea de servicii, din perceperea de taxe de utilizare, etc.)

Valoarea reziduală a investiţiei.

Costuri cuantificabile monetar (costuri de oportunitate, costuri de mediu, etc.)

Beneficii cuantificabile monetar (beneficii din vieţi salvate, beneficii din timpul economisit, beneficii din accidente evitate, beneficii din instituţionalizări evitate, beneficii din creşterea atractivităţii turistice, etc.)

4 – Cifrele din spatele rezultatelor economico – sociale

5 – Dincolo de cifre

În ceea ce priveşte analiza socio – economică pe lângă beneficiile şi costurile cuantificabile monetar (evaluabile), trebuie luate în calcul şi costurile şi beneficiile care nu pot fi evaluate, dar a căror manifestare poate să afecteze pozitiv sau negativ subiecţii avuţi în vedere de investiţie.

Exemple de asemenea costuri şi beneficii sunt: facilitarea accesării serviciilor medicale şi educaţionale, crearea unui confort sporit în deplasare, crearea de condiţii propice pentru petrecerea timpului liber şi pentru relaxare, beneficii de natură estetică, poluare prin emisii de noxe, poluare fonică, etc.

6 – Actualizarea (neuroeconomia)

Necesitatea actualizării rezidă din faptul că majoritatea indivizilor preferă să consume mai degrabă acum decât mai târziu şi, din această cauză renunţă la a consuma mai mult în viitor. Această diferenţă nu are nici o legătură cu inflaţia.

Procedură prin care o valoare din viitor este “adusă” în prezent.

Un cost sau un beneficiu care se obţine în anul “t” este transformat în valoarea actuală prin împărţirea lui la (1+s)t, unde s este rata de actualizare.

7- Indicatori

Indicatori financiari

Indicatori socio - economici

Rezultatele financiare

Rata internă de rentabilitate financiară a investiţieiRIRFI sau FIRRI

Rata internă de rentabilitate financiară a capitaluluiRIRFC sau FIRRK

Valoarea financiară netă actualizată a investiţieiVFNAI sau FNVI

Valoarea financiară netă actualizată a capitaluluiVFNAC sau FNVK

Raportul cost/beneficiu financiarRF c/b sau FR c/b

Rata de rentabilitate economică a investiţieiRREI sau EIRR

Valoarea economică netă actualizată a investiţiei

VENAI sau NEVI

Raportul economic cost/beneficiuRE c/b sau ER c/b

Rezultatele economico - sociale

8 - Senzitivitatea

Analiza de senzitivitate a apărut din necesitatea testării ipotezelor utilizate în analiza financiară sau cea socio – economică.

Rezultatele acestei analize pot fi mult mai sugestive şi mai importante pentru decizia de a investi decât rezultatele analizei financiare sau socio – economice.

9 - Riscul

Analiza de risc completează analiza de senzitivitate şi îi întăreşte concluziile.

Există o dublă abordare în analizarea riscului:1. calitativă (probabilitate şi impact)2. cantitativă (metode statistice de evaluare, ex. Monte Carlo)

Pentru automatizarea analizei cantitative a riscului s-au dezvoltat soft-uri specializate: @Risk, Enablon RM, RiskDecision, şi altele.

10 - Concluzii

Concluziile trebuie să fie formulate clar şi în concordanţă cu obiectivele urmărite în analiză.

Pentru formularea unor concluzii pertinente trebuie parcurse toate etapele analizei. Este recomandat ca la finalizarea fiecărei etape să se formuleze câteva concluzii aferente celor analizate în etapa respectivă.

De asemenea, este preferat a se formula aceste concuzii sub formă de recomandări.

ANALIŞTII FAC RECOMANDĂRI NU IAU ŞI DECIZII

Bibliografie recomandată

Anthony E. Boardman, David H. Greeenberg, Aidan R. Vining, David L. Weimer – Analiza cost-beneficiu, concepte şi practică, ediţia a II-a, Editura ARC

www.theiiba.org - Business Analysis Body of Knowledge – International Insitute of Business Analysis

European Commision – Guide to COST-BENEFIT ANALYSIS of investment projects, final report, 16.06.2008

Cărţi care tratează domeniul economiei politice şi al statisticii.