ANALIZA COST BENEFICIUANALIZA COST BENEFICIU
Curs de iniţiere în “tainele” analizei cost - beneficiu şi analizei beneficiu - cost
Glosar de termeni Cost 1: s.n. Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau
cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc.
Cost 2 : s.n. Totalitatea cheltuielilor, exprimate în bani, efectuate pentru producerea unui bun, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. (< it. costo, germ. Kostos)
Beneficiu 1: s.n. Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de acestea.
Beneficiu 2: s.n. Venit material sau spiritualspiritual; avantaj; câştig; folos; profit.
Glosar de termeni
Analiza cost – beneficiu = Analiza beneficiu – cost
Benjamin Franklin – 19 septembrie 1772
Un demers altruist
Scopul principal al Analizei cost –beneficiu (ACB), este de a ajuta la adoptarea
deciziilor sociale. Mai exact, obiectivul ACB este de a facilita repartiţia mai
eficientă a resurselor societăţii.
Tipuri de analize
ACB ex ante – se efectuează în perioada în care un proiect se află încă în studiu, înainte de implementarea sau demararea lui.
ACB ex post – se efectuează la finalul proiectului. În acest moment toate resursele au fost deja folosite la realizarea proiectului.
ACB in medias res – se desfăşoară pe durata de viaţă a unui proiect.
10 pentru analiza ex – ante
1. Specificarea setului de alternative2. Identificarea subiecţilor care vor primi beneficiile şi a
acelora care vor suporta costurile3. Catalogarea inputurilor şi outputurilor şi selectarea
indicatorilor de măsură.4. Estimarea cantitativă a inputurilor şi outputurilor pe
durata de viaţă a proiectului5. Evaluarea monetară a tuturor inputurilor şi outputurilor6. Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor7. Calcularea indicatorilor pentru fiecare alternativă8. Efectuarea analizei de senzitivitate9. Efectuarea analizei de risc10. Formularea concluziilor
1 - Alternative
Prin această etapă se trece dacă ACB se realizează la nivelul Studiului de prefezabilitate, în vederea alegerii unei variante optime atât tehnic cât şi economic, pentru investiţia avută în vedere.
Pentru un proiect aflat în faza de Studiu de fezabilitate această etapă se înlocuieşte cu cea a definirii obiectivelor investiţiei (general şi specifice) şi stabilirii ipotezelor de lucru (orizont de timp, moneda de lucru, cursul de schimb, rate de actualizare).
2 - Subiecţii
Această etapă presupune definirea grupului ţintă şi a beneficiarilor investiţiei. În funcţie de impactul pe care îl are investiţia din perspectiva dimensiunii grupului ţintă şi a numărului de beneficiari “afectaţi”, amploarea ACB se poate extinde de la planul local, la cel regional sau chiar naţional.
3 – Cifrele din spatele rezultatelor financiare
Costurile de realizare a investiţiei Costurile din perioada de operare a investiţiei
(utilităţi, remuneraţii, reparaţii curente, reparaţii capitale, administrative, materii prime, etc)
Veniturile din perioada de operare a investiţiei (din vânzarea de bunuri, din prestarea de servicii, din perceperea de taxe de utilizare, etc.)
Valoarea reziduală a investiţiei.
Costuri cuantificabile monetar (costuri de oportunitate, costuri de mediu, etc.)
Beneficii cuantificabile monetar (beneficii din vieţi salvate, beneficii din timpul economisit, beneficii din accidente evitate, beneficii din instituţionalizări evitate, beneficii din creşterea atractivităţii turistice, etc.)
4 – Cifrele din spatele rezultatelor economico – sociale
5 – Dincolo de cifre
În ceea ce priveşte analiza socio – economică pe lângă beneficiile şi costurile cuantificabile monetar (evaluabile), trebuie luate în calcul şi costurile şi beneficiile care nu pot fi evaluate, dar a căror manifestare poate să afecteze pozitiv sau negativ subiecţii avuţi în vedere de investiţie.
Exemple de asemenea costuri şi beneficii sunt: facilitarea accesării serviciilor medicale şi educaţionale, crearea unui confort sporit în deplasare, crearea de condiţii propice pentru petrecerea timpului liber şi pentru relaxare, beneficii de natură estetică, poluare prin emisii de noxe, poluare fonică, etc.
6 – Actualizarea (neuroeconomia)
Necesitatea actualizării rezidă din faptul că majoritatea indivizilor preferă să consume mai degrabă acum decât mai târziu şi, din această cauză renunţă la a consuma mai mult în viitor. Această diferenţă nu are nici o legătură cu inflaţia.
Procedură prin care o valoare din viitor este “adusă” în prezent.
Un cost sau un beneficiu care se obţine în anul “t” este transformat în valoarea actuală prin împărţirea lui la (1+s)t, unde s este rata de actualizare.
7- Indicatori
Indicatori financiari
Indicatori socio - economici
Rezultatele financiare
Rata internă de rentabilitate financiară a investiţieiRIRFI sau FIRRI
Rata internă de rentabilitate financiară a capitaluluiRIRFC sau FIRRK
Valoarea financiară netă actualizată a investiţieiVFNAI sau FNVI
Valoarea financiară netă actualizată a capitaluluiVFNAC sau FNVK
Raportul cost/beneficiu financiarRF c/b sau FR c/b
Rata de rentabilitate economică a investiţieiRREI sau EIRR
Valoarea economică netă actualizată a investiţiei
VENAI sau NEVI
Raportul economic cost/beneficiuRE c/b sau ER c/b
Rezultatele economico - sociale
8 - Senzitivitatea
Analiza de senzitivitate a apărut din necesitatea testării ipotezelor utilizate în analiza financiară sau cea socio – economică.
Rezultatele acestei analize pot fi mult mai sugestive şi mai importante pentru decizia de a investi decât rezultatele analizei financiare sau socio – economice.
9 - Riscul
Analiza de risc completează analiza de senzitivitate şi îi întăreşte concluziile.
Există o dublă abordare în analizarea riscului:1. calitativă (probabilitate şi impact)2. cantitativă (metode statistice de evaluare, ex. Monte Carlo)
Pentru automatizarea analizei cantitative a riscului s-au dezvoltat soft-uri specializate: @Risk, Enablon RM, RiskDecision, şi altele.
10 - Concluzii
Concluziile trebuie să fie formulate clar şi în concordanţă cu obiectivele urmărite în analiză.
Pentru formularea unor concluzii pertinente trebuie parcurse toate etapele analizei. Este recomandat ca la finalizarea fiecărei etape să se formuleze câteva concluzii aferente celor analizate în etapa respectivă.
De asemenea, este preferat a se formula aceste concuzii sub formă de recomandări.
ANALIŞTII FAC RECOMANDĂRI NU IAU ŞI DECIZII
Bibliografie recomandată
Anthony E. Boardman, David H. Greeenberg, Aidan R. Vining, David L. Weimer – Analiza cost-beneficiu, concepte şi practică, ediţia a II-a, Editura ARC
www.theiiba.org - Business Analysis Body of Knowledge – International Insitute of Business Analysis
European Commision – Guide to COST-BENEFIT ANALYSIS of investment projects, final report, 16.06.2008
Cărţi care tratează domeniul economiei politice şi al statisticii.