DINAMICA LIMBII ROMANE ACTUALE CURS - Adriana Ichim

CURS 1 - 8 Octombrie 2014 Examen: sf lui ianuarie10 fise lexicale cu inovatii din mass-media 1/3 din nota finala (fapte evenimente din mass-media post-decembrista)- dictionar de neologismedoua note de la 1 la 10 pe teza ( 2 subiecte la teza)11 din 14 prezente Bibliografie: 1. Adriana Stoichitoiu Ichim - Vocabularul Limbii Romane Actuale. Dinamica,Influente,Creativitate Prima editie la editura ALL 2001 2. Aspecte ale influentei engleze in romana actuala Editura UNIV BUC (EUB 2006) 3. Creativitate Lexicala in Romana Actuala EUB 2006 4. Valeria Gutu Romalo - Aspecte Ale Evolutiei Limbii Romane HUMANITAS 2005 pg 9-94 si de la 216-258 5. Rodica Zafiu - Diversitate Stilistica in Romana Actuala 6. Florin Marcu - Marele dictionar de neologisme , Dupa 2000 7. DEX 8. DOOM 2 9. Florica Dimitrescu , Al Ciolan, Coman Lupu - Dictionar de cuvinte recente editia a 3-a Editura LOGOS 2013 DCR3 10. George Volceanov -dictionar argou Limba romana actuala 1990 Limba romana contemporana 1960 Limba romana Moderna 1880Françoise Thom

CURS 2 - 22 Octombrie 2014Definitia limbii literare - Limba literara este varianta normata unitara (supradialectala) si cultivata a unei limbi nationale. Limba literara are pentru toate nivelurile sale norme unice, codificate in lucrari normative de tip academic. Norme in lucrari academice inseamna DOOM 2, scrierea corecta, Gramatica Academiei si DEX. Pe langa normele ortoepice, ortografice , morfologice ,sintactice si lexico semantice exista si norme stilistico-functionale care privesc adecvarea mesajului ca intreg la situatia de comunicareNormele au caracter social (sunt valabile pentru intreaga comunitate) si istoric (se modifica la intervale relativ mari de timp pentru a fi in concordanta cu uzul limbiiUnitar=fara dialecte sau graiuriCultivata=supravegheata si orientata in evolutia sa de factori responsabili (academie, institute de lingvistica, scoala etc.)Structura stilistica a limbii romane Limba romanaCriteriulsocial-cultural Limbaj popular Limba literarauzuala artistica standard tehnico-stiintific -colocvial -familiar juridico-administrativ publicistic(jurnalism)-argoul (limbaj secret al unui grup inchis) beletristic Stiluri colective non-artistice individual artisticTrasaturi ale limb popular: -cel mai vechi -utilizata oral -in absenta unor norme unice exista la toate nivelurile forme duble,triple etc.

Schema functiilor limbii a lui Roman Jakobson

Context extralingvistic - functia referentiala (informativa) -stilul tehnico-stiintific -stilul juridico administrativ -stilul jurnalistic -stilul publicisticFunctia expresiva-beletristic-publicistic context mesaj E R cod scris canal oralFunctie emotiva Functie conativa-publicistic -juridic-administrativa-beletristic - stilul publicistic (politica) -varianta publicitara Functia metalingvistica -tehnico-stiintific -juridico-administrativ Functia faticaDinamica lexiculuiLexicul(cel mai dinamic nivel al oricarei limbi) prezinta atat noutati “reale” (absolute) cat si noutati “aparente” (relative). Primele se refera la cuvinte inexistente anterior in limba, iar noutatile aparente reprezinta: • termeni care au existat anterior in limba fiind trecuti din diverse ratiuni in fondul pasiv al limbii si la un moment dat readusi in lexicul activ • una din ratiuni este motivatia politica • termeni care existau in limba romana dar care si-au modificat semnificatia fie prin revenire la sensul etimologic initial (tovarasi,pionier) fie prin imbogatirea cu un sens nou preluat prin calc sau imprumut semantic dintr-o limba limba straina (a aplica,lant de magazine,hoteluri ,promotie)Dinamica lexicului si a limbii in general este rezultatul unei permanente confruntari sau tensiuni intre norma academica (prescriptiva) si uz. Norma academica Uzul-generala si obiectiva -individual si subiectiv-consemnata in lucrari normative si unica -fluctuanta-conservatoare -creativa, inovativa

CURS 3 - 27 Octombrie 2014

Cauze ale dinamicii limbii

"Ospitalitate" VS "Creativitate"

Limba romana este unanim recunoscuta ca o limba "ospitaliera" adica, deschisa imprumuturilor lexicale si frazeologice, pe care le prefera creatiilor interne prin diverse mijloace de formare a cuvintelor. Lingvistul suedez Alf Lombard plaseaza romana in categoria celor mai deschise limbi fata de imprumuturi alaturi de engleza si albaneza. Mioara Avram discuta opozitia ospitalitate creativitate precizand ca aspectul creativ nu trebuie neglijat deoarece fata de majoritatea imprumuturilor de diverse origini de-a lungul istoriei ei limba romana a avut o atitudine activa (proactiva), in sensul asimilarii respectivelor imprumuturi sub aspect grafic, fonetic, morfologic, semantic si uneori stilistic (de exemplu prin specializarea sau determinologizarea unor imprumuturi. Creativitatea se poate manifesta si prin utilizarea imprumuturilor ca baza pentru derivate si compuse formate pe teren romanesc. Creativitatea romanei se manifesta si prin diversere modalitati de calchiere:

calcuri lexicale de structura ( traducerea unui derivat sau compus strain, in totalitate sau partial, ◦respectandu-i structura si utilizand elemente ale limbii romane) , calcuri frazeologice (expresii straine traduse total sau partial - prima doamna=first lady) , ◦calcuri semantice (imprumutarea sensului unui cuvant strain si alipirea lui la un cuvant existent in romana ◦care in acest fel isi imbogateste polisemia: a aplica = to apply

Cauzele dinamici limbii

1. Cauze obiective-principala cauza a dinamici limbii in general la toate nivelurile ei este permanenta confruntare (tensiune) intre norma academica sau prescriptiva a limbii, apartinand limbii literare si uzul limbii caracterizat prin libertate de expresie tendinte inovatoare si creativitate

1.1 Cauze obiective externe

-procesul de globalizare manifestat atat in domeniul limbajelor de specialitate cat si in comunicarea curenta, in plan lingvistic vehiculul globalizarii este limba engleza-caracterul ospitalier al limbii romane-tendinta spre economie lingvistica (spre brevilocventa) (se manifesta prin sigle,trunchieri, elipse,preferinta pentru imprumuturi din engleza ,mai economice decat corespondentele lor frazeologice din romana-nevoia permanentei imbogatiri a limbajelor specializate cu termeni monosemantici necesari pentru denumirea unor referenti nou aparuti

1.2 Cauze obiective interne

-absenta unui termen pt un nou referent fie din domenii specializate fie din realitatea curenta sau cotidiana-absenta unui termen care sa desemneze referenti specifici unei anumite zone geografice, culturale etc. (cuvinte cu culoare locala)-nevoia de orginalitate si expresivitate prezenta atat in limbajul uzual cat si in unele stiluri (publicistic si publicitar) sau domenii de activitate (comerciali)-in domeniul morfologiei principala cauza interna este analogia ( repetarea unui tipar structural aplicat mai multor cuvinte inclusiv imprumuturi) ex: incadrarea majoritatii anglicismelor

CURS 4 - 29 OCTOMBRIE 2014

2. Cauze subiective - tin de un anumit grup social, profesional, de varsta-"moda lingvistica" -spiritul mimetic (factor socio lingvistic)

Vectorii modei lingvistice

publicistii◦specialistii din publicitate ◦comerciantii◦generatia tanara de vorbitori◦

-eliminarea unor termeni considerati de sueti invechiti sau "compromisi" in timpul perioadei comuniste-utilizarea ca eufemisme (modalitatea de a spune mai pe ocolite printr-un termen mai putin contondent un termen dezagreabil) a unor anglicisme sau alte imprumuturi recente (bodyguard, nurse)

Forme de manifestare a dinamicii limbii

Din perspectiva functionala

In functie de factorul TIMP In functie de metoda si obiective

Abordare diacronica (istorica)descriptivafunctionalanormativa

sincronica

Imbogatirea cantitaiva si calitativa ( cu sensuri, valori stilistice sau sensuri specializate) a vocabularuluiA.In legatura cu innoirile din vocabular se au in vedere cuvinte, sensuri noi ale unor cuvinte existente ( vezi lant de magazine, a aplica) frazeologisme (expresii) afixe (sufixe si prefixe impreuna) noutati afixoide ,cyber-space,metro-sexual. In domeniul vocabularului se vorbeste despre noutati "reale" si "aparente" in cazul in care un cuvant nu a mai existat in limba respectiva(noutate reala) sau in cazul in care el a revenit in uz cu sensul avut anterior sau cu un sens nou dezvoltat in interiorul limbii romane sau imprumutat (lider "lider de audienta") Imbogatirea vocabularului se realizeaza:-prin procedee interne ( derivare ,compunere, conversiune, schimbarea sensurilor sau a conotatiilor)-procedee externe (imprumutul)-calc -lexical de structura

- frazeologic -calc semantic (imprumut de sens)

B. Trecerea unor elemente ale lexicului din fondul activ in fondul pasiv ( saracirea lexicului uzual ) -termeni politici economici administrativi in special din epoca comunistaC. Interferente stilistice

- patrunderea elementelor non literare (populare,familiale,argotice) in limba literara- patrunderea aspectelor de oralitate in limbajul scris ( in presa)- adoptarea unor termeni specializati in limbajul standard si in stilul publicistic prin determinologizare (slabirea caracterului lor specializat) sau prin dezvoltarea unui sens figurat (ex: colax economic, miopie politica)

CURS 5 - 5 Noiembrie 2014Dinamica lexicului romanesc dupa 1990

CURS 6 - 12 Noiembrie 2014

Dinamica lexicului actual (dupa 1990) Lexicul – domeniul cel mai mobil al unei limb. Domeniile celelalte sufera mai putine schimbari intr-un interval atat de scurt de timp. Dupa 1990, in contextul schimbarilor majore in plan politic, social, cultural, al civilizatiei materiale si spirituale (ex: fast-food, sushi) s-au reflectat in lexic sub aspect cantitativ si calitativ.• Principala schimbare priveste imbogatirea masiva a lexicului cu termeni specializati, cuvinte uzuale, frazeologisme (expresii/unitati frazeologice) si elemente de formare a cuvintelor (afixe si afixoide). Sursele imbogatirii au fost: a. Imprumutul integral (invelis lexical, sunete, litere + sens) - de regula din limbi romanice, mai ales franceza, si intr-o mare masura din engleza, desi pentru multe imprumuturi recente este valabila etimologia multiplă (patrunderea aceleiasi unitati lexicale din mai multe limbi de circulatie internationala). b. Calcul lingvistic (copierea formei interne a unui derivat compus sau a unei expresii dintr-o limba straina si redarea ei in totalitate sau partial prin elemente ale limbii romane) – este un procedeu mixt. Ex. Maltraiter (fr.) > maltrata (ro) Entrevoir (fr) > intrevedea (ro)c. Formarea cuvintelor prin procedee interne pe terenul limbii romane de la baze autohtone sau imprumuturi. Modelele recente de formare a cuvintelor sunt frecvent preluate din limba franceza cu care romana se inrudeste genealogic. Dupa 1990, se remarca preferinte ale vorbitorilor pentru procedee mai putin productive in perioada anterioara - de exemplu, compunerea cu afixoide, compunerea prin siglare sau derivarea cu prefixe. d. Aparitia de noi sensuri ale unor cuvinte deja existente in vocabular, specializarea sau determinologizarea unor sensuri ale cuvintelor romanesti (ex: a manipula si manipulare; dialogul - dupa ’90 incepe sa aiba alte sensuri), aparitia unor sensuri figurate (metaforice). e. Calc (imprumut) semantic mai frecvent dupa engleza sau cu etimologie multipla (anglo-franceza). • La polul opus procesului de imbogatire lexicala se afla iesirea din uz a unor termeni politici, administrativi, sociali sau schimbarea conotatiilor termenilor considerati „compromisi” (tovaras, pionier, militian, conducator etc).• In plan stilistic, principalele fenomene au fost: - Pastrunderea elementelor de oralitate (limba vorbita – lexic, abrevieri, truncheri, scrutari, expresii, cuvinte argotice) – din limbajul popular colocvial familiar si argotic (in limbajul stardard, inclusiv in viata publica) - La polul opus oralitatii se afla tendinta de intelectualizare a limbii actuale prin difuzarea larga a termenilor specializati din diverse domenii si a imprumuturilor recente (in deosebi englezesti) intr-o forma identica sau apropiata de cea din limba sursa. Derivarea progresiva (cu afixe)

Prefixare. Spre deosebire de sufixare, care de-a lungul timpului a fost principalul procedeu de formare a cuvintelor (limba romana are aproximativ 600 de sufixe), prefixarea a fost un procedeu mai putin productiv in cazul prefixelor neologice („ne-„ e un prefix vechi, slav si e foarte productiv). Desi prefixele traditionale (ex: „ne-” – din vechea slava; „des-/dez-”; „în-/îm-” – lat.) continua sa fie productive, limbajul literar sub toate variantele lui (stiintific, publicistic, juridic) prefera prefixele neologice cu etimologie multipla latino-romanica si cu circulatie internationala.

Dupa semnificatia lor, principalele prefixe neologice sunt: 1. Prefixe superlative (sunt in majoritate imprumuturi latinesti savante „super-”, „ultra-”, extra-”, „supra-” - lat. „hipo-„ „hiper-„ gr. preluat prin franceza). Ele se ataseaza substantivelor sau adjectivelor creand derivate cu caracter denotativ (inclusiv in limbajul stiintific in cazul lui „hiper-”: hipertensiune, hiperinflatie, hiperfiscalitate, hipercentralizat, hipertoxic etc.), dar si derivate conotative/stilistice intalnite frecvent in stilul publicistic si in limbajul publicitatii. Efemeride lexicale = cuvinte care nu au sanse sa ramana in limba. Cuvinte care apar intr-un anumit context . 2. Prefixe ale anterioritatii („pre-”, „ante-”, „ex-”) . „ex” – lat. cu sensul „fost” si se intalneste frecvent in limbajul publicistic si politic, fiind preferat pentru economia de limbaj si pentru caracterul sau specializat (ex-premier, ex-presedinte, ex-unional – cu sens usor peiorativ a fost adoptat in presa mondena inclusiv sub forma de substantiv obtinut prin conversiune. „ante-” – lat. se foloseste in derivate specializate pentru domeniul temporal, fiind frecvent sinonim cu prefixul vechi mostenit din latina „anterevolutionar, antecomunist” +”pre” – sunt folosite exclusiv cu sens denotativ.

CURS 7 - 19 Noiembrie 2014 Dinamica sufixarii Din punct de vedere genealogic, romana, asemeni limbii latine (limbii-mama) si celorlalte limbi romanice, este considerata o limba derivativa de tip sufixal. In romana exista un inventar de cca. 600 de sufixe daca se iau in considerare si cele arhaice, regionale, specializate, colocviale etc. Dupa 1990, sufixarea a ramas cel mai productiv procedeu intern de imbogatire lexicala, cu cateva trasaturi specifice: - Cele mai productive sunt sufixele neologice, cu etimologie multipla latino-romanica si cu circulatie internationala (ex. –ist;-ism;-itate;- substanivizate;-iza – sufixul verbal; -iona; -al; -bil; )- Sufixele neologice creeaza de regula derivate cu caracter denotativ chiar specializate, dar pot da nastere si unor derivate expresive (conotative sau stilistice) mai ales cand baza la care se ataseaza apartine unei variante neliterare a limbii. - Sufixele vechi si populare (mostenite din latina sau imprumutate din vechea slava -ac sau turca – giu; greaca -isi) sunt mai putin productive astazi si frmeaza, de regula, derivate expresive cu conotatii ironice sau peiorative mai rar afective –el – pedel, pededel; -ica – romanica; ar – bisnitar, buticar.- Derivarea cu sufixe isi manifesta productivitatea prin aparitia continua a noi formatii lexicale care au tendinta de a genera familii de cuvinte inclusiv de la baze neologice imprumutate recent.

1. Sufixe de agent (-ist;-ar;-er;-tor;-giu;-ac;-aş) • -ist = sufix de origine greaca preluat prin franceza la inceputul secolului XIX. Se poate atasa mai multor parti de vorbire formand in principal derivate denotative: substantive comune, simple sau compuse, inclusiv sigle(ex. folkist, ceferist, trabantist, scanteist, bagajist, navalist, calculatorist, claviaturist, tirist – se poate atasa la nume propri: Iohannist, Hitlerist, Marxist, Ceausist, Basist; se poate atasa si unor imprumuturi recente: blog-ist, lobby-ist; se poate atasa si unor compuse sau expresii formand derivate cu character peiorativ: pafarist – pe dinafara- habarnist, pupincurist, je m’en fiche-ist . Se ataseaza si la numerale – pasoptist; la adverbe - angrosist (en gros). Atasat unor baze neliterare, din fondul vechi si popular creeaza derivate expresive. Biluntrist = cand esti indecis, cu fundul in doua luntrii, nodpapurist. Caracterul efemer al unora dintre derivate este demonstrat de iesirea lor din uz in momentul in care dispar referentii respectivi (ex. benzinar, Trekist – fan al seriei Star Trek; • -ar = mostenit din latina si se ataseaza de preferinta unor cuvinte din fondul vechi si popular (talciocar) sau la imprumuturi neologice (pizzar, buticar, snecar), la baze argotice (şmenar, şpăgar, ţepar, bişnitar, şoşonar, clapar, tobar, bancar) – peiorative (fursecar). Dintre efemeridele lexicale pot fi mentionate: cuponar, sacoşar.• -giu = sufixul turcesc formeaza in prezent numai derivate peiorative, desi in perioada interbelica el era inca productiv biliargiu,limonagiu, pistolagiu, bursangiu,maidaanagiu,gargaragiu,• -ac = suffix de origine slava: aplaudac,zvonac, raspandac.

2. Sufixe abstracte (-ism,-itate, -iada, -re, -ita)

-ism = de origine greceasca, dar preluat din franceza desemneaza scoli de gandire, curente artistice, stintifice, •ideologii etc. afalndu-se in corelatie cu sufixul -ist care desemneaza nume de agent formate de la aceleasi baze lexicale. Este un sufix foarte productiv inca din perioada interbelica intamnit initial in limbajul politic artistic in domeniul istoriei literaturii etc. Dupa 1990 a fost preluat in limbajul publciistic devenind foarte productiv atat cu baze neologice cat si din limbajul comun precum si cu nume proprii (talibanism, satanism etc.) Presa a creat sau a preluat din limba vorbita si derivate expresive cu caracter peiorativ (fuserism, hahalerism, miserupism, jemanfisism (je m'en fiche= nu imi pasa de ceva) , mitingism, bezmetism, parsivism, heirupism, hienism, urechism. In terminologia lingvistica sufixul -ism atasat unor baze care denumesc limbi sau dialecte/graiuri formeaza derivate care desemneaza imprumuturi incomplet asimilate sau adaptate, sau termeni specifici unor zone geografice. Desi sufixul respectiv formeaza derivate abstracte in limba vorbita si in presa, ele pot fi folosite la plural cu sens concret conotat depreciativ sau peiorativ de ex miticisme, huliganisme, derbedeisme, golanisme

-itate = sufix neologic cu etimologie multipla - latina savanta (franceza, italiana, germana) apartine limbajului •literar si terminologiilor fiind intalnit de regula in varianta scrisa a limbii din cauza corpului fonetic dezvoltat al derivatelor (prudentialitate - in dom bancar). Sufixul se ataseaza unor adjective care la randul lor sunt derivate cu sufixe precum -al sau -bil (fiscal-fiscalitate, crima-criminal-criminalitate , contabil-contabilitate) Derivatele sunt frecvent termeni de specialitate (zeropizitivitate, legitimitate) dar pot fi si termeni creati in limbajul publicistic din dorinta unei exprimari mai elevate cu coloratura tehnica sau livresca (exceptionalitate). In limbajul public exista tendinta inlocuirii unor substantive cu finala in -ie prin derivate formate cu sufixul -itate, care nu aduc un sens nou, dar dau impresia de limbaj tehnic (conditionalitate) Desi derivatele au initial un sens abstract, tendinta limbii actuale este de a le utiliza la plural pe unele dintre ele atribuindu-le sensuri concrete uneori destul de indepartate de sensul initial

-iadă = (sufix neologic intalnit de regula in nume ale unor competitii sportive: olimpiadă, paroniadă; sau in •nume de epopei: iliada, tiganiada. Din acestea, sufixul a fost detasat si utilizat in creatii mai mult sau mai putin peiorative, cea mai cunoscuta fiind mineriada. Dupa acest model s-au creat o serie de alti termeni desemnand campanii politice, de presa etc., pornind de la nume proprii sau nume comune: dosariada, cuponiada, ţânţăriadă, hingheriadă, borcaniadă, căminiadă, Vadimiadă);

-ită = (sufix specializat in limbajul medical – o inflamatie de regula, asociata cu o infectie – apendicita, •laringita. Creeaza in limbajul publicistic derivate expresive cu caracter peiorativ: demisionita, spionita, scenarita, telenovelita, rinocerita);

-re = (sufix abstract care formeaza subst. de la infinitivul verbelor. Substantivele sunt de regula abstracte, •dar cele mai vechi au dobandit si sensuri concrete: scriere, mancare. Sufixul “-re” se ataseaza cu usurinta verbelor neologice formate cu sufixul “-iza”-tot neologic, de origine franceza: victimizare, cosmetizare, securizare, autoprezidentializare, clientelizare, pesedizare - PSD + iza +re - , penelizare – PNL + iza + re. Sufixul se poate, de asemenea, atasa la verbe neologice formate cu sufixele “-ifica” si “-iona”: electrificare, creionare, baronizare, tabloidizare).

CURS 8 - 10 Decembrie 2014

Compusele prin abreviere sunt acronimele si siglele, copuse din acronime de cuvinte, rezulta o formatiune fonetica

Sigle -sunt compuse prin abreviere formate din literele initiale ale cuvintelor care formeaza o sintagma. -siglele ca si acronimele sunt abrevieri specifice variantei scrise a limbii din care pot fi ulterior oralizate (citite) Sunt specifice limbajului administrativ financiar bancar stintific si politic. Deoarece existenta lor in uz este strict dependenta de durata de viata a referentului desemnat, sgilele sunt formati lexicale relativ efemere ( mai ales cele politice si administrative)Abrevierile tip sigla (siglele) nu sunt specifice limbii romane, unde ele au aparut relativ tarziu (in ultimele decenii ale sec 19, cele mai vechi fiind CFR CEC si PNL) Siglarea a devenit foarte productiva dupa al 2-lea razboi mondial, la inceput sub influenta limbii ruse si ulterior sub influenta englezei mai ales a variantei americane. Romana poseda un nr important de sigle imprumutate din engleza sau calchiate ( VIP, ATM, IBAN, PIN, PR, ATV, SUV, HR) Calcuri - SUA (USA), OZN (UFO), ONG (NGO), TVA (TVA-fr) , SIDASiglele denumesc o varietate de referenti fiind atat nume proprii (substantive) cat si substantive comuneNumele comune apar in domeniile:

1.Juridic administrativ (CI, OUC -ordonanta de urgenta a guvernului, AN- autor necunoscut, NUP - neinceperea urmaririi penale2. Economic financiar (PIB - produs intern brut, RCA - raspundere civila auto, SRL , IMM , TVA, RON))3. Politico social - ONG, CNC4. Arhitectural urbanistic - UZ, 5. Rutier -DN, DE, TIR (transport international rutier)6. Medical - AVC (accident vascular cerebral), ATI, EKG, RMN (rezonanta magneto nucleara), CT (computer tomograf), BTS, SIDA7. Sportiv - JO (jocuri olimpice), FC (fotbal club)

Nume proprii apar in domeniile:1. Nume de organizatii politice, administrative, sindicale etc. (MAI, PNI, UDM, MAE)2. Institutii de invatamnt , stiinta, cultura (UB, SNSPA, ASE, UMF)3. Organizatii non guvernamentale sau organizatii internationale ale caror nume au fost calchiate (FIFA, OMS, FMI, JFK, KFC

Comportamentul siglelor in uz 1. Grafia siglelor conform DOOM2, siglele se scriu in continuare cu majuscule, dar punctele de separare din interiorul acestora pot fi omise asa cum s-a impus in uzul ultimilor ani. Siglele nume comune care devin larg cunoscute si utilizate apar in presa si sub forma unor substantive obisnuite scrise cu litere mici , mai ales atunci cand sunt articulate sau la plural2. Oralizarea siglelor (trecerea in varianta orala a limbii se realizeaza in cazul celor frecvent folosite, care nu depasesc 3-4 litere componente3. Citirea sau rostirea siglelor se poate realiza in 3 moduri:

- citirea legata ca in cazul unui cuvant obisnuit cand succesiunea consoana-vocala, permite acest lucru (FIFA, PIN, CEC- citirea alfabetica cu ajutorul vocalei de sprijin "e", introdusa dupa fiecare consoana (SRL,PNTCD, PSD)- citirea mixta, se citesc partial legat, partial alfabetic ( EUB, UMF, FMI) In cazul siglelor imprumutate din engleza, cele mai vechi si cunoscute larg se citesc conform regulilor limbii romane (NATO, UNESCO, WC, VIP, ATM, SUV); majoritatea celor recente isi pastreaza pronuntia din engleza

4. Morfologia siglelor se conformeaza de regula normelor de utilizare a substantivelor comune. Atat siglele straine cat si cele romanesti se incadreaza la genul neutru, majoritatea putand forma pluralul cu desinenta" -uri" (CV-uri, SMS-uri) si primind desinente de G-D specifice neutrului romanesc. Ca si articolul definit/indefinit. (un CV, CV-ul meu)

CURS 9 - 10 Decembrie 2014 Compunerea "savanta" cu afixoide Compunerea cu afixoide a fost si ramane specifica limbajelor specializate ( diverselor terminologii tehnico stiintifice)Prefixoidele si sufixoidele sunt inregistrate ca elemente de compunere cu sensuri specifice si etimologia respectiva, in dictionarele de neologismne. Noutatea survenita dupa 1990 consta in difuzarea tot mai extinsa a formatiilor cu afixoide in limbajul literar standard si in limbajul mass media precum si in domeniul publicitatii.Aceasta trecere din limbajul stiintific in cel curent se incadreaza in procesul determinologizarii sau al vulgarizarii de cunostiintelor stintifice specific tuturor societatilor moderne.Afixoidele se deosebesc de afixe prin cateva caracteristici:

au sens propriu intru cat provin din cuvinte autonome in majoritate cu origine in greaca veche sau in latina•desi provin din greaca si latina, afixoidele din romana au fost imprumutate din limbi moderne (franceza, italiana, •germana, engleza) dat fiind ca ele au o circulatie internationala si se regasesc in limbile mentionate de unde romana a imprumutat numeroase compuse; ulterior din compusele respective s-au detasat afixoidele care au devenit productive pe teren romanesc, atasandu-se unor baze romanestiprefixoidele care cunosc o larga utilizare in limbajul standard sunt supuse unor evolutii semantice si sintactice•

evolutiile semantice se observ‣evolutiile sintactice se refera la capacitatea prefixoidelor de a fi utilizate in limbajul standard ca elemente ‣lexicale autonome cu valoare adjectivala, adverbiala sau substantivala

Compunerea cu afixoide si prefixoide functioneaza in prezent la 3 nivele stilistice ale limbii:1. termeni specifici diverselor terminologii sunt preluati in mass media actuala in cadrul procesului de determinologizare fiind, in cazul celor foarte recente, insotite de sinonime uzuale sau de explicarea sensului in context (biomimetica = un fel de clonare, lipoaspiratie, electroterapieCele mai frecvente prefixoide sunt electro-, etno-, fito-, foto-, hidro-, intra-,melo-, tele-, uni-, pluri-, multi-2. afixoide care circula in presa atat cu sensuri stiintifice cat si cu sensuri uzuale (biomedicina, biocompatibili -termeni stintifici, si in paralel bio cu "sensul provenit din agricultura biologica fara chimicale sau modificari genetice", se intalneste in presa atat ca prefixoid, intr-un nr din ce in ce mai mare de formatii romanesti precum si ca element lexical independent. "Mega" este utilizat in unitati de masura, dar cele mai numeroase compuse actualizeaza sensuri ale adjectivului "mare", remarcandu-se o polisemie similara intre adjectivul romanesc si prefixoid care, in functie de contexte inseamna : " de mari dimensiuni - mega petrecere, mega concert"; "de mare amploare sau rasunte pozitiv sau negativ - mega parada de moda, mega scandal" de mare atractivitate "mega reduceri"Euro ca prefixoid se refera in presa la diverse aspecte legate de uniunea europeana: politice si juridice (europarlamentari, eurodeputat, eurofamilie, euroregiune), atitudini fata de UE (euroscepticism, eurooptimism, euromituri) standarde ale UE (euroapa)3. In presa apar frecvent creatii cu valoare expresiva, de regula conotate negativ sau peiorativ, in care afixoidele se ataseaza unor cuvinte romanesti uzuale , familiare sau chiar argotice (manelolog, eminescolog, autoscarpinare, megamanelist, rockozaur, megasusa, megagasca, macrospaga, mega teapa, mega hotie, euro talcioc, tele perchezitie, tele justitie, beckammania, cleptocratie)

CURS 10 - 7 Ianuarie 2015

Conversiune - trecerea unui cuvant dintr-o clasa morfologica (parte de vorbire) in alta clasa morfologica cu sau fara modificari formale, ex: adjectivul care devine subst prin articulare-lingvistica actuala prefera termenul conversiune deoarece procedeul presupune in unele cazuri si modificari semantice, sintactice si stilistico-functionale pe langa cele morfologice (frumosul este un ideal in arta..- conversiunea este un procedeu productiv de-a lungul istoriei limbii romane, cel mai frecvent aspect fiind substantivizarea celor mai multe parti de vorbire prin articulare (zece-zecele)

pronumeparticipiiinterjectiinumerale

Se adjectivizeaza prin marci de gen si numar specifice, gerunzile (fumegande) si participiile (alesii poporului), un caz aparte de adjectivizare specific limbajului presei este asa numitul nume/substantiv "epitet", prin care un subst cu forma invariabila de singular nominativ sta pe langa un alt substantiv indeplinind functia de atribut. Din semantismul cuvantului epitet, conform dictionarului, se retin exclusiv acele trasaturi vizate in context; ex: contract beton, sedinta maraton, cuvant cheie, roman fluviu - ultimele 2 sunt calcuri dupa franceza, societate-capusa, oras-martir, grup-tinta, banca mama, martor cheie, scandal monstru, masina capcana, oras fantoma, lotiune minune, partid mama, firme pirat, mama surogat; exista nume epitet care s-au lexicalizat (fixat in lexic) cu un anumit sens, dar in mass media apar permanent multe alte asemenea asocieri din dorinta jurnalistilor de a se exprima original si expresiv, dar in acelasi timp economic. ex: premierul frana, ministrul trompeta, ministrul savarina, partid zombie, oras mlastina, partid-portavoce.Exista situati in care conversiunea nu modifica forma cuvantului ci numai comportamentul lui morfo sintactic: adjective adverbializate (canta frumos) locutiuni adverbiale sau prepozitionaleExista in presa post decembrista numeroase conversiuni specializate in anumite domenii (politic,administrativ, invatamant, medicina, sport etc) . In limbaje specializate precum cel medical procedeul e frecvent: denumeste si bolnavii (cardiacii, reumaticii) dar mai ales tipurile de medicamente (anticonceptioanle) .In limbajul esteticii predomina adjectivele substantivizate cu forma unica de singular (frumosul, uratul, imaginarul)Acelasi tip de conversiuni apare si in alte terminologii din: sociologie, (ruralul, urbanul, economicul), in domeniul cromaticului, in domeniul administrativ (oficialul roman), politic( democratii, liberarii, verzii) sportiv( rosi albastrii), domeniul economic (tipizate, consumabile) geografie (pacificul, atlanticul, maximele, minime) invatamant (pre universitarul, scrisul si oralul, olimpicii) animale (ciobanescul)Interjectii: hei-rup, bla-blaDupa 1990 ca procedee inedite apare utlizarea ca adjective invariabile a unor prefixoide : filme porno, muzica retro, copii emo. Mai rar prefixele pot functiona ca adverbe ( a fi pro sau contra) iar prefixul ex se poate substantiviza (ex-ul cuiva). In cazul anglicismelor apar conversiuni a adjectivelor dupa elipsa substantivului dintr-un cuvant compus englezesc (livingul casei). De asemenea isi schimba categoria gramaticala adjective din engleza care devin substantive (un fresh, un evergreen, un off-shore, second-hand; sintagme englezesti substantivizate ( un must)

Dinamica sensului in romana actuala - gasim in carte Dupa 1990 dinamica sensului poate fi urmarita in deosebi in discursul mass-media si in limbajul colocvial daca nu luam in considerare si argoul. In mass-media dinamica sensului este motivata prin nevoia de originalitate si expresivitate, unele evolutii semantice se explica in interiorul limbii romane, dar multe altele sunt rezultatul unor calcuri semantice (imprumuturi de sens)Principalele procedee prin care se manifesta dinamica sensului sunt:

1. extinderi de sens: se realizeaza in cazul unor neologisme sau termeni specializati care intra in uzul comun ( a derula, a stopa, asanarea coruptiei, a coabita

2. restrangeri de sens: (stanga, dreapta - domeniul politic)3. calc semantic4. metafora, metonimie, sinecdoca

Sensul cuvintelor se poate modifica si prin neologia (facerea aparitia neologismelor) stilistica sau expresiva, este vorba de sensuri dezvoltate prin: metafora, metonimie, antonomaza si modificari de conotatie.Modoficarile de conotatii se intalnesc in terminologia social-politica, administrativa, eventual religioasa (ex: schimbarea de regim politic poate aduce conotatii pozitive sau negative in functie de ideologia repsectiva (ex: la instaurarea regimului comunist termen precum "capital", "capitalist", "monarhie" "liberar "bursa" "profit" etc. au capatat conotatii negative in discursul public "politist" "jandarm" "parchet". Dupa revenirea ma democratie 1889 termenii respectivi au fost "reabilitati" in timp ce termeni specifici ideologiei comuniste au dobandit conotatii negative sau peiorative "militian", "pionier" "informator" "securitate" "epoca de aur" "conducator"-ceausescu. Metafora este principala modalitate prin care apar in deosebi in presa sensuri noi. Este preferata metaforizarea unor termeni preluati din limbajele specializate.

Termeni stiintifici: din seismologie (seisme politice, tectonica politica, falie sociala), din biologie (mamuti ◦industriali, dinozauri politici, sacal/rechin al privatizarii, migratie parlamentara) din domeniul tehnic (barometru politic, asanarea coruptiei)Din terminologia militara : dezamorsarea tensiunilor, fumigena-stire falsa◦Terminologia medicala: miopie politica, schizofrenie politica, fractura sociala, anemia concurentei, cangrena ◦financiara, colaps economic, radiografie sociala etc.Terminologia sportiva: a faulta democratia, lanterna rosie a europei, a ridica mingea ma fileu-a creea o situatie ◦favorabila, a da cartonas rosu/galben, a face knockout, a tine in sahTerminologia jocurilor de noroc: joker, poker politic, a juca alba neagra◦

Exista si sensuri metaforice preluate din limbajul popular: ciolan-profit, cascaval-profit, capusa-societati capusa, cumetrie,troc politicDin sfera metaforelor livresti au dezvoltata sensuri noi cuvintele : cal troian, dalmatian, fundamentalism, talibanism -termeni religiosi initial, a-si face harachiri- a se sinucide politic, tabloidMetonimia (un transfer de nume bazat pe relatia de contiguitate/apropiere dintre referenti ex: tricolorii pentru memrbrii lotului national, ros-albastrii. Utilizarea unor nume proprii geografice sau de institutii in locul locatarilor lor Antonomaza (trecerea unui nume propriu geografic de persoana, firma etc; in categoria numelor comune in virtutea caracterului reprezentativ al numelui propriu pentru o intreaga clasa de obiecte sau persoane (xerox, adidasi)De cele mai multe ori insa se continua scrierea cu litera mare, dar apar determinanti contextuali care marcheaza antonomaza "un nou Kennedy"Subiectele: 1. Dinamica limbii ( cauze subiective innterne externe), forme de manifestare, limba literara (definitie; stiluri functionale) - cam primele noastre 3 cursuri2.Dinamica derivarii (sufixarea, prefixarea) - 3 cursuri3. Abrevierile in limba actuala ( trunchierea, sigle, acronime (asirom, romavia) )4. Compunerea "savanta" (cu prefixoide si sufixoide)- tele, bio, fob5. Conversiunea (schimbarea categoriei gramaticale)6. Dinamica sensului7. Influenta engleza in romana actualaPutem pregati un subiect de acasa in caz ca nu stim unul dintre cele 2, dar se da 8 in loc de 10

Influenta englezei in romana actuala

Este cea mai recenta influenta neologica, manifestata de la sfarsitul secolului 19, initial prin intermediul francezei (1880- statul roman nu avea rel foarte apropiate cu marea britanie) ex: sendvis, smoching, lider etc. Din franceza au fost preluate si false anglicisme ex: recordmanAnglicismele (cuvinte si sintagme) au continuat sa intre in romana direct din engleza fiind scrise in perioada interbelica cu grafie etimologica ex: matck, footbal, meeting, leader - erau inca simtite ca recente, nu erau destul de frecvente si intrate in uzul general ca sa fie asimilateGrafie fonetica- scrierea care reproduce exact grafiaGrafie etimologica- grafia care apartine limbii de originePrimele terminologii cu influenta engleza semnificativa au fost cea sportiva, cea artistica, cea tehnica (tramvai, dispecer, vatman). Dupa 1990 numarul anglicismelor a crescut rapid in conditiile circulatiei libere a informatiilor specialistilor, presei etc. la care se adauga influenta internetului. Un aspect de retinut este si patrunderea in limbajul uzual a numeroase anglicisme din diverse domenii care erau inregistrate in dictionarele de neologisme inainte de 1989, dar care aveau o circulatie limitata la sfera specializarilor si a vorbitorilor cunoscatori ai limbii engleza.`�Dupa 1990 anglicismele pot fi clasificate din punct de vedere functional:

1. anglicisme "necesare" ( termeni specializati pentru care romana nu are un echivalent sau echivalentul este polisemantic ori mai putin economic) ex: computer, media (mass-media), talk show; cuvinte care evoca un anumit mediu social istoric etnic. cuvinte care arata o anumita culoare locala (kilt, ranch-ferma americana-texas, serif, jazz. Anglicisme cu circulatie internationala2. Anglicisme "de lux"( termeni pt care romana are un echivalent convenabil dar care sunt preferati in anumite terminologii , domenii sau profesii in virtutea snobismului lingvistic al utilizatorilor (ex: trend, fashion, dead line, trainer

Sub aspectul asimilarii (adaptarii), anglicismele mai vechi si uzuale s-au adaptat complet avand grafie fonetica (se scriu cum se pronunta) si fiind asimilate in cazul substantivelor inanimate (nu nume de fiinte) de regula la neutru cu pluralul -"uri" , verbele au fost asimilate cu sufixul "-a" sau "-iza" sunt in limba literara ( a printa, a scana, a sponsoriza) sau cu sufixul "-ui" in limbajul familiar, colocvial ( a drinkui, a chatui).Anglicismele recente si cele specializate isi pastreaza grafia etimologica (fast food, darts) dar se adaptazeaza sub aspect morfologic. In afara de imprumuturi influenta engleza se manifesta in mod mai putin evident pentru nespecialisti sub forma calcurilor de structura (cal putere- horse power), frazeologice (prima doamna - first lady) si cel mai frecvent calcuri semantice (imprumut de sens) - a realiza- a intelege a-si da seama, a aplica- to apply, a agreea- a fi de acord- to agree, atelier-workshop, lant de magazine- chain, grila de programe, ofiter de credite-officer, pachet de legi, a promova-a lansa un produs.