11 3 /201 Armonizarea activităţii de audit din sectorul public la nivelul Uniunii Europene Posibilităţile de informatizare a modelelor de predic ie a riscului de faliment Anul X , nr. - /201 I 107 11 3 Preţ: 17,50 lei l l l l Îndeplinirea cerinţelor IAS 24 – „Prezentarea informaţiilor referitoare la părţile afiliate” de către companiile listate la BVB Puncte de vedere privind evaluarea mediului de control Dezvoltări privind bugetele şi performanţa entităţilor economice din perspectiva angajaţilor Fundamentarea deciziilor legate de performanţa întreprinderii cu ajutorul modelelor econometrice
Transcript
11 3/201
Armonizareaactivităţii de auditdin sectorul publicla nivelul UniuniiEuropene
Posibilităţile de informatizare a modelelor de predic ie a riscului de faliment�
An
ul X
, n
r.-
/201
I107
11
3P
reţ: 1
7,5
0 lei
�
�
�
�
Îndeplinirea cerinţelor IAS 24 – „Prezentarea informaţiilorreferitoare la părţile afiliate” de către companiile listate la BVBPuncte de vedere privind evaluarea mediului de controlDezvoltări privind bugetele şi performanţa entităţilor economicedin perspectiva angajaţilorFundamentarea deciziilor legate de performanţa întreprinderiicu ajutorul modelelor econometrice
„Informaţia înseamnă putere!”
Anul XINr. 10711/2013 Sumar //Contents
Melinda Timea FÜLÖP & Andrei Răzvan CRIŞANStudiu privind armonizarea activităţii de audit din sectorul public la nivelul Uniunii EuropeneA Study on the Importance of Harmonization of the Financial Public Audit in the European Union
Alexandra CORLACIU & Adriana TIRON TUDORÎndeplinirea cerinţelor IAS 24 „Prezentarea informaţiilor referitoare la părţile afiliate” de către companiile listate la BVBCompliance with IAS 24 „Related party disclosures” by Companies Listed on BSE
Victoria STANCIUPuncte de vedere privind evaluarea mediului de controlInsights on the Assessment of the Control Environment
Ion STANCU & Dumitra STANCUFundamentarea deciziei de management prin analiza DuPontManagement Making the Decision by DuPont Analysis
Aurelia ŞTEFĂNESCU & Gabriela Lidia TĂNASE Dezvoltări privind bugetele şi performanţa entităţilor economice din perspectiva angajaţilor Expansion on Economic Entities’ Budgets and Performance from the Employee Perspective
Vasile-Daniel PĂVĂLOAIAStudiu privind posibilităţile de informatizare a modelelor de predicţie a riscului de falimentStudy on the Computerizing Options of the Bankruptcy Prediction Models
Mirela GANEA & Nicoleta FLOREAAspecte privind fundamentarea deciziilor legate de performanţa întreprinderii cu ajutorulmodelelor econometriceiSome Issues on the Decisions Related to Companies' Performance Taken Using EconometricModels
5
13
56
46
Un dicton binecunoscut afirmă că „Informaţiaînseamnă putere!”. Pentru auditorul financiaraserţiunea are deplină acoperire. În fond, infor-maţiile furnizate de situaţiile financiare ale enti-tăţilor supuse analizei reprezintă practic materiaprimă a auditorului, lutul care, plămădit în formespecifice, cu tehnici adecvate, ajunge ca, printruda şi capacitatea sa profesională, să se con-cretizeze în opinii de audit tranşante, care fun-damentează raportul de audit. Pentru că, la rân-dul său, un raport de audit de calitate reprezintăel însuşi o valoroasă sursă de informaţie, dândraţiune şi forţă deciziilor pe care le adoptă utili-zatorii săi.Drumul de la informaţie la decizie este adeseaanevoios. Auditorii au la dispoziţie standarde,ghiduri, dar mai ales se bizuie pe propriile
cunoştinţe şi pe experienţa acumulată. În practi-că însă prelucrarea informaţiilor constituie unproces foarte complex şi, de aceea, o idee, osoluţie tehnică nouă pot fi de ajutor.În acest număr al revistei cititorii regăsesc câte-va articole în care cercetători cu vocaţie acade-mică, dar şi cu bagaj practic, propun o serie demetode şi tehnici de lucru atât din sfera infor-maticii, cât şi din domeniul organizării activităţiide culegere şi prelucrare a informaţiilor, care auscopul declarat de a ajuta la obţinerea uneiimagini cât mai complete, mai analitice, mairelevante asupra materialului informaţional utili-zat în fundamentarea deciziilor, legate, dupăcaz, de elaborarea raportului de către auditorisau de managerii care poartă răspunderea asi-gurării unei bune funcţionări a entităţii. l
2228
39
DINU AIRINEI – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiVERONEL AVRAM – Universitatea din Craiova
SORIN BRICIU – Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaALAIN BURLAUD – Institut National des Techniques Economiques et
Comptables, ParisTATIANA DĂNESCU – Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş
ROBIN JARVIS – director pentru IMM-ACCA, Universitatea Brunel, Marea Britanie
DAVID HILLIER – Leeds University Business School, Marea BritanieALLAN HODGSON – The Univeristy of Queensland, AustraliaEMIL HOROMNEA – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiDUMITRU MATIŞ – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
MARIA MANOLESCU – ASE, BucureştiION MIHĂILESCU – Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Piteşti
ANA MORARIU – ASE, BucureştiVASILE RĂILEANU – ASE, Bucureşti
DONNA STREET – Universitatea Dayton, SUAIOAN TALPOŞ – Universitatea de Vest din Timişoara
Tipar: Print Group S.R.L., Şoseaua Fundeni nr. 50B, Bucureşti, tel: 0744.638.772
Director ştiinţific:prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE
Director editorial: dr. Corneliu CÂRLAN
Redactor şef: Cristiana RUS
Secretar de redacţie: Cristina RADUPrezentare grafică şi tehnoredactare:
Nicolae LOGIN
Colegiul editorial ştiinţific şi colectivul redacţio -nal nu îşi asumă responsabilitatea pentruconţinutul articolelor publicate în revistă.
Colegiul editorial ştiinţific
311/2013
Ziua Naţională a Auditorului Financiar din RomâniaMesajul ConsiliuluiCamerei AuditorilorFinanciari dinRomânia
u opt ani în urmă Consiliul CAFR a stabilit ca, înfiecare an, la 26 octombrie, să se sărbătorească ZiuaNaţională a Auditorului Financiar din România.
Este ziua în care românii îl prăznuiesc pe Sfântul MareMucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, personalitate a lumiicreştine cunoscută şi venerată datorită calităţilor sale de înţe-lepciune, milostenie, faceri de bine, dobândite prin pregătireşi educaţie, pe care Consiliul CAFR a hotărât să-l consideredrept protector al auditorilor financiari din ţara noastră.
Organizaţia noastră profesională, Camera AuditorilorFinanciari din România, a fost de la bun început - şi a dove-dit în permanenţă prin acţiunile sale că este - pe deplin con-ştientă de răspunderile care îi revin pentru crearea cadruluioptim de exercitare de către toţi membrii săi a misiunilor deaudit consacrate satisfacerii interesului public.
Cu certitudine, perioada care a trecut de la preluarea manda-tului de către actualul Consiliu a marcat definitoriu evoluţiaactivităţii de audit financiar în ţara noastră. Este cu totulremarcabil faptul că, pe fondul turbulenţelor generate decriza economică globală, care s-a repercutat şi în viaţa social-economică a României, organizaţia noastră profesională s-aîntărit atât din punct de vedere al numărului de membri –care a ajuns la 4400 persoane fizice şi 980 firme de audit,cărora li se adaugă 2100 de stagiari - cât şi în privinţa nivelu-lui profesional înalt, demonstrat în îndeplinirea misiunilor de
audit. În majoritate covârşitoare contractele de servicii deaudit şi non-audit, obţinute pe o piaţă aflată în contracţie, aufost onorate cu exigenţă şi competenţă.
Asupra acestei evoluţii general pozitivă şi-au pus amprentamaturitatea corpului de auditori financiari dobândită pe par-cursul anilor care au trecut de la înfiinţarea Camerei, preocu-parea tot mai pregnantă a membrilor săi pentru însuşirea,aplicarea şi permanenta adaptare a StandardelorInternaţionale de Audit şi ale Codului Etic al profesiei. Cusiguranţă, în obţinerea unui asemenea prestigiu profesional seregăsesc şi acţiunile întreprinse în sprijinul membrilor deConsiliul şi Executivul Camerei. Ne referim îndeosebi la roa-dele care au început să apară odată cu preluarea pregătiriiprofesionale continue direct de către Cameră, fapt care adeterminat o mai adecvată structurare a programelor de stu-diu şi o îmbunătăţire calitativă a cursurilor, care au fost judi-cios adaptate la cerinţele actuale ale pieţei de audit. Pe acelaşiplan, măsura de a organiza pregătirea în funcţie de solicitărilemembrilor atât în sistem clasic – în săli de curs, precum şi însistem e-learning a fost de natură să sporească interesul şiparticiparea membrilor la această activitate.
Tot în sprijinul membrilor se cuvine a fi evidenţiată acţiuneade modernizare a sediului Camerei – prin care se oferă con-diţii mai bune de lucru şi posibilitatea organizării în spaţiileproprii a unor manifestări profesionale. În acelaşi sens, se
C
ZIUA NAŢIONALĂ A AUDITORULUI FINANCIAR DIN ROMÂNIA l
4 Audit financiar, anul XI
cuvine a fi menţionată şi activitatea desfăşurată în teritoriu decele două reprezentanţe zonale de la Iaşi şi Braşov.
În aceşti ultimi ani Camera, prin Consiliul său, a avut o pozi-ţie activă în evaluarea şi pregătirea unor reforme de ordinstructural şi funcţional în activitatea de audit, aflate subformă de proiecte elaborate la nivel european, care fac obiec-tul dezbaterii atât în instituţii cum sunt Comisia Europeană şiParlamentul European, cât şi în cadrul unor organizaţii pro-fesionale internaţionale de prestigiu, precum IFAC, FEE şiFIDEF, din care Camera Auditorilor Financiari din Româniaface parte ca membru cu drepturi depline.
Ideea de bază pe care am susţinut-o cu diferite prilejuri, laforumurile de dezbateri desfăşurate în ultimii doi ani şi pecare o susţinem în continuare este aceea ca măsurile preconi-zate la nivel european, unele deosebit de sensibile, să fiesupuse unui temeinic studiu de impact, date fiind implicaţiileatât asupra profesiei contabile şi de audit şi a valorilor debază ale acesteia, care sunt independenţa, obiectivitatea şitransparenţa, cât mai ales asupra economiei de piaţă în gene-ral, sub aspectul satisfacerii interesului public prin asigurareacredibilităţii informaţiilor contabile.
Desigur, problemele profesiei nu sunt puţine şi ele se rezolvătreptat cu perseverenţă, adoptându-se măsurile aflate în sferade competenţă a Consiliului Camerei.
Important este să relevăm aici că pentru a rezolva eficientproblemele profesiei, Consiliul Camerei întreprinde demersu-rile necesare şi adoptă măsurile aflate în sfera sa de compe-tenţă. Ceea ce considerăm necesar să subliniem este că profe-sioniştii în audit sunt temeinic racordaţi la cerinţele perioadeipe care o trăim, sunt şi vor fi în continuare pregătiţi pentru arăspunde cu exigenţă profesională, cu misiuni de calitate sco-pului îmbunătăţirii climatului de afaceri, întăririi încrederii înmecanismele pieţei, atât de necesară pentru revitalizarea şirelansarea economiei.
Dragi colegi din organizaţia noastră profesională!
În această zi de sărbătoare, Consiliul Camerei vă adreseazăcalde felicitări, însoţite de urări de sănătate şi succese, deopo-trivă în activitatea profesională şi pe plan personal.
Ne vom strădui în continuare să facem tot ceea ce depindede noi pentru a fi mândri de faptul că faceţi parte dintr-unorganism profesional care reprezintă elita profesiei contabileromâneşti.
Prof. univ. dr. Horia Neamţu,preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România
511/2013
* Asistent univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, Catedra de Contabilitate şiAudit, email: [email protected]
** Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, email: [email protected]
Cuvinte cheie: audit public extern, armonizare, Comisia Europeană, reglementări
Melinda Timea FÜLÖP * & Andrei Răzvan CRIŞAN **
The aim of the study has targeted the need for harmonization ofpublic audit and applying international auditing standards in thepublic sector in the Member States. The motivation that led theauthors to analyze public audit harmonization in European Unionwas the timeliness and the importance of the role that externalpublic audit has at the EU level. With this in view, the authorshave conducted an analysis of the financial audit concept and adelimitation of fields, followed by a literature review. As a result,
the authors have conducted a quantitative study of public externalaudit. The results reveal that the European Union takes significantefforts to harmonize external public audit activity, although thisprocess is expensive.Key words: financial public auditing, harmonization, European
Studiu privind armonizarea activităţiide audit din sectorulpublic la nivelulUniunii Europene
A Study on the Importance of Harmonization of the Financial Public Auditin the European Union
Abstract
6 Audit financiar, anul XI
IntroducereLa nivel european, încă din anul 1996,se întreprind eforturi deosebite pentrurealizarea unui singur set de reglemen-tări privind auditul situaţiilor financiareanuale, care să fie preluat în regle -mentările naţionale ale tuturor statelormembre. Fiind la curent cu acest amplu demers, am dezvoltat un studiu privind armonizarea audituluifinanciar.
Diferitele modificări la nivelul standar-delor internaţionale de raportarefinanciară şi audit au fost prevăzutetocmai pentru a oferi o protecţiesporită utilizatorilor de informaţii.Acest lucru este realizat la nivelulentităţii prin întărirea responsabilităţiipe care o are managementul cu privirela furnizarea de informaţii corecte şi întimp util părţilor interesate (Crowther& Jatana, 2005).
În esenţă, rolul auditul este de a oferiasigurarea necesară pentru părţile inte -resate că informaţiile financiare suntconforme cu referinţe naţionale, euro -pene sau cu cele internaţionale. Maiprecis, rolul auditului este de a reduceasimetria informaţională privindraportările financiare. Calitatea auditu-lui, aşa cum este percepută de cătreutilizatorii situaţiilor financiare, este celpuţin la fel de importantă ca şi efica -itatea auditului.
Teoria agenţiei re cu noaşte auditul cafiind unul dintre principalele mecanis -me de monitorizare, cu rolul de a regle-menta conflictele de interese şi de areduce costurile de agenţie. Prinurmare, considerăm că modificareaamplitudinii conflictelor de agenţii artrebui să implice în mod similar o mo -dificare în calitatea auditului (Fülöp,2012).
Tricker (2009) critică „lejeritatea auditu-lui” din perioadele premergătoare crizeifinanciare, care trebuie să fie remediatăîn vederea restabilirii funcţiei de „câine
de pază” jucat în mod tradiţional decătre firmele de audit.
Metodologia cercetăriiUn prim pas în demersul nostru ştiinţi-fic a constat în delimitarea conceptualăa auditului extern, cu detalierea forme-lor sale, în funcţie de sectoarele în carese desfăşoară, printr-o abordare pe treinivele: internaţional, european şi naţio-nal. De mare actualitate la nivel inter -naţional sunt dezbaterea privind unifi-carea seturilor de standarde internaţio-nale de audit ale sectorului public şi pri-vat, cât şi armonizarea standardelor deaudit. La nivel european, încă din anul1996 se întreprind eforturi deosebitepentru realizarea unui singur set dereglementări privind auditul situaţiilorfinanciare anuale, care să fie preluat înreglementările naţionale ale tuturor sta-telor membre.
În vederea diferenţierii auditului externîn funcţie de sectoarele de activitatepublic sau privat am recurs la o analizăcomparativă a textelor emise de orga-nismele profesionale şi de reglementarede la nivel internaţional, european şinaţional, pe cele două sectoare public şiprivat, pe baza următoarelor criterii:nivelul reglementărilor, sectorul de acti-vitate, forma reglementărilor şi organis-mul de reglementare. Scopul acesteianalize a fost de a determina asemănări-le şi deosebirile în auditul extern efec-tuat în cele două sectoare.
În vederea sublinierii importanţei audi-tului extern din sectorul public, în fina-lul demersului nostru am realizat unstudiu de caz în care am analizat şaseelemente comune pentru statele mem-bre U.E. Pentru realizarea studiului amapelat la observaţii neparticipative, cule-gând informaţiile necesare. A urmatsintetizarea acestora şi prezentarearezultatelor obţinute.
Abordarea conceptuală privindauditul extern Din studiul literaturii de specialitate in -ternaţionale şi naţionale rezidă ideea căauditul extern poate fi abordat ca au ditfinanciar sau audit statutar. Mai exact,există abordări diferite ale conceptuluide audit extern în funcţie de sectorul deactivitate din care face parte entitateaauditată, respectiv public sau privat.
DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVINDAUDITUL PUBLIC EXTERN
În vederea delimitării auditului extern înfuncţie de sectorul din care face parteen titatea auditată, respectiv public sauprivat, am dorit să realizăm o definire aconceptului de audit public la nivel in -ternaţional - european, urmată de oabor dare la nivel naţional, cât şi de oabor dare comparativă cu auditul externprivat.
1. Abordarea internaţională – europeană
INTOSAI şi EUROSAI definesc audi-tul public extern ca fiind „atestarea res-ponsabilităţii financiare a entităţilor,implicând examinarea şi evaluarea înre-gistrărilor financiare şi exprimarea opi-niilor asupra situaţiilor financiare; ates-tarea responsabilităţii financiare a admi-nistraţiei ca un întreg; auditul sistemelorfinanciare şi al tranzacţiilor, inclusivevaluarea conformităţii cu legile şireglementările aplicabile; auditul funcţii-lor de control intern; auditul probităţiideciziilor administrative luate în cadrulentităţii auditate; raportarea şi alteaspecte care apar din sau în legătură cuauditul, pe care curţile de conturi consi-deră că ar trebui să le dezvăluie”(Mitroi, 1999, p. 11). La nivelul auditu-lui public se disting două concepte spe-cifice acestui termen: auditul perfor-manţei şi auditul regularităţii (al confor-mităţii).
FÜLÖP & CRIŞAN l
Standardele internaţionale de auditINTOSAI definesc conceptul de audital performanţei ca fiind „un audit aleconomicităţii, eficienţei şi eficacităţiicu care entitatea auditată îşi utilizeazăresursele pentru îndeplinirea responsa-bilităţilor sale”1. Obiectul auditului per-formanţei este stabilit prin lege, con-form Standardelor internaţionale deaudit INTOSAI, dar în acelaşi timp, încadrul mandatului, instituţiile supremede audit pot stabili şi unele obiectivespecifice.
Standardele internaţionale de auditINTOSAI stipulează că auditul perfor-manţei presupune examinarea economi-cităţii, eficienţei şi eficacităţii - cei 3 E:2
1. auditul economicităţii privindgestionarea activităţilor adminis-trative ale entităţilor publice, înconformitate cu principiile şi practi-cile unui management performant;
2. auditul eficienţei utilizării resur-selor financiare, umane şi de altănatură, inclusiv examinarea sisteme-lor informaţionale şi a reglementări-lor privind măsurarea şi monitoriza-rea evoluţiei indicatorilor perfor-manţei, precum şi examinarea pro-cedurilor utilizate de către entităţileauditate pentru diminuarea riscurilorşi remedierea deficienţelor identifi-cate;
3. auditul eficacităţii referitor laîndeplinirea obiectivelor de cătreentităţile auditate, precum şi auditulimpactului efectiv al activităţilorentităţilor, comparat cu impactulproiectat.
Auditul regularităţii (conformităţii)reprezintă examinarea acţiunilor asupraefectelor financiare pe seama fondurilorpublice sau a patrimoniului public, subaspectul respectării ansamblului princi-piilor, regulilor procedurale şi metodo-
logice care le sunt aplicabile. În practi-că, pot exista situaţii în care auditulfinanciar poate include elemente deauditare a performanţei unor acţiuni şiprograme sau chiar a întregii activităţi ainstituţiei publice. De asemenea, auditulpublic extern se finalizează prin emite-rea unui raport ce nu conţine o opinieca în cazul unui audit privat extern, ciconcluzii şi recomandări.
2. Abordarea naţionalăLa nivelul României, Curtea de Conturidefineşte auditul public extern ca fiindactivitatea specifică de audit efectuatăde către Curtea de Conturi care cuprin-de, în principal, auditul financiar şiauditul performanţei.
În cadrul Regulamentului privind orga-nizarea şi desfăşurarea activităţilor spe-cifice Curţii de Conturi, precum şi valo-rificarea actelor rezultate din aceste acti-vităţi (Capitolul I - Dispoziţii Generalepct.5) se defineşte auditul financiar cafiind activitatea prin care se urmăreştedacă situaţiile financiare sunt complete,reale şi conforme cu legile şi reglemen-tările în vigoare, furnizându-se în acestsens o opinie.
Auditul performanţei potrivitStandardelor internaţionale de auditINTOSAI şi Manualului auditului per-formanţei emis de CCR (2005) consti-tuie o evaluare sau o examinare inde-pendentă a măsurii în care o activitate,un program sau o instituţie funcţionea-ză în mod eficient şi eficace, cu respec-tarea economicităţii. Scopul audituluiperformanţei este acela de a oferi infor-maţii relevante în ceea ce priveştemaniera de implementare şi consecinţe-le activităţilor publice.
În Regulament sunt specificate şi atri-buţiile auditorului public extern. Acestaeste o persoană din cadrul Curţii deConturi care efectuează activităţi speci-
fice de control/audit sau îndeplineşte şialte atribuţii legate strict de funcţia decontrol/audit, în baza programuluianual de activitate, aprobat de către ple-nul Curţii de Conturi.
AUDIT PRIVAT EXTERN VERSUSAUDIT PUBLIC EXTERN
În vederea studierii asemănărilor şideosebirilor dintre audit privat extern şiaudit public extern am analizat organis-mele profesionale ce gestionează activi-tatea de audit extern şi definiţiile datede acestea conceptului de audit extern.
a) Reglementarea auditului externde către organismele profesio -nale
Definirea conceptului de audit externeste influenţată într-o măsură mai maresau mai mică de tipul organismului pro-fesional care a emis-o, respectiv pentrusectorul public sau privat, şi de nivelulde acoperire al organismului profesio-nal.
În Tabelul 1 realizăm o prezentare sin-tetizată a organismele profesionale şi acategoriilor de reglementări în domeniulauditului pe plan internaţional, euro-pean, cât şi naţional, de unde am pre-luat şi analizat definiţiile.
La nivel internaţional, atât pentru secto-rul privat, cât şi pentru cel public, acti-vitatea de audit extern este reglementatăprin standarde emise de către Organiza -ţia Internaţională a Instituţiilor Supre -me de Audit şi Federaţia Internaţionalăa Contabililor, două organisme puterni-ce, care au membri din peste 124 ţări.
La nivel european putem remarca faptulcă auditul public este reglementat destandarde emise de către OrganizaţiaEuropeană a Instituţiilor Supreme careeste direct subordonată OrganizaţieiInternaţionale a Instituţiilor Supreme,
iar auditul privat este reglementat deDirectiva Europeană, care este emisă deComisia Europeană, un organismputernic, cu caracter supranaţional,fiind independent de statele membre.
Pe plan naţional se remarcă aplicareareglementărilor naţionale pentru ambelesectoare, cu preluarea standardelorinternaţionale şi transpunerea directive-lor europene şi existenţa a două orga-nisme profesionale distincte care regle-mentează activitatea de audit public şiaudit privat.
Având în vedere tendinţa generală deglobalizare, constatăm că atât pentrusectorul public, cât şi pentru sectorulprivat tendinţa generală este de preluarea standardelor internaţionale la nivelnaţional.
b) Asemănări şi deosebiri între celedouă forme de audit
Luând în considere elementele exami-nate în demersul auditării şi finalizareaauditului printr-un raport de audit,putem formula concluzii cu privire laasemănările şi deosebirile dintre celedouă sectoare.
În derularea celor două activităţi deaudit, modul de organizare, planificare,metodele şi tehnicile utilizate sunt simi-lare, de asemenea şi finalitatea lor, res-pectiv emiterea unui raport de audit. Înambele activităţi personalul implicat tre-buie să fie calificat, competent profesio-
nal şi să respecte Codul Etic al profe-siei.
Comparând cele două forme de auditextern, cel din sectorul public cu cel dinsectorul privat, remarcăm faptul că celdin sectorul public este mai cuprinzătordeoarece cuprinde şi auditul perfor-manţei. Auditul public extern se finali-zează prin emiterea unui raport ce nuconţine o opinie ca în cazul unui auditprivat extern, ci concluzii şi recoman-dări.
ABORDAREA CONCEPTULUIDE ARMONIZARE ÎN LITERATURADE SPECIALITATE
INTOSAI continuă să contribuie înmod activ la armonizarea standardelorde audit financiare din sectorul public şiprivat. INTOSAI contribuie la aceastăarmonizare prin încurajarea experţilorde a participa la grupurile de lucru aleIAASB pentru revizuirea şireformularea standardelorinternaţionale.
Procesul de armonizare necesită ocooperare continuă între părţile impli-cate şi trebuie să fie luate în consideraretoate fazele procesului. Aceasta necesi-tă, de asemenea, accentul continuu asu-pra problemelor specifice pentru secto-rul public şi totodată trebuie să se asi-gure că se orientează înspre aplicareapractică. În plus, punerea în aplicare
efectivă, formarea cu privire la modulde utilizare a liniilor directoare şi moni-torizarea continuă trebuie să subliniezeimportanţa şi necesitatea de a revizuiorientările existente sau de a dezvoltanoi materiale (Ãnerud, 2007).
Raportul de audit este instrumentulprincipal utilizat de către auditori pen-tru a comunica cu utilizatorii interni şiexterni ai situaţiilor financiare. Raportulintegrează comunicarea de informaţiieconomice şi are scopul de a susţinecredibilitatea informaţiilor financiareîntocmite (Courtis, 1986). Literatura despecialitate confirmă această valoareinformaţională şi arată că raportul audi-torului este aproape singurul mijlocformal folosit pentru a educa şiinforma diferitele părţi interesate cuprivire la funcţia de audit.
Conceptul de armonizare este obiectulmai multor cercetări în domeniu, astfelapărând mai multe definiţii ale acestuia.Cercetările indică procesul care trebuieurmat pentru a creşte compatibilitateapracticilor contabile (Nobes şi Parker,2000) şi pentru a facilita comparareasituaţiilor financiare ale diferitelorcompanii naţionale (Colasse, 2001).Conceptul întruchipează, de asemenea,o reconciliere între diverse poziţii, cumar fi flexibilitatea de opţiuni contabile(Tay şi Parker, 1990), şi lipsa decontradicţie şi conflict între reglemen -tările naţionale (Choi şi Mueller, 1984).
FÜLÖP & CRIŞAN l
Pe baza acestor definiţii, armonizarearapoartelor de audit este identificată caproces care are ca scop reducereadiversităţii în practicile de audit şiasigurarea convergenţei lor în ceea cepriveşte mijloacele de comunicare deaudit, prin intermediul raportului deaudit. Acesta are ca scop de a reducedivergenţele existente întrereglementările naţionale careguvernează comunicarea între auditorişi alte părţi interesate.
Literatura de specialitate enumeră oserie de argumente în favoareaarmonizării raportării de audit.Conform Gangolly et al. (2002),importanţa armonizării în domeniulauditului este evidentă deoarece duce lareducerea asimetriei informaţiilor,precum şi la reducerea costurilor dedezvoltare a noi standarde. În acestsens cercetători din domeniu au analizatnecesitatea armonizării standardelor deaudit (Gangolly et al, 2002. Lin şi Chan,2000) şi au ajuns la concluzia că acesteaar reduce diferenţele dintre reglementă-rile naţionale şi cele europene şi chiarcele internaţionale.
În ultimii ani, globalizarea a condus laintegrarea sporită a sectorului public şiprivat. Această integrare poate fi văzutăîn colaborarea dintre INTOSAI şiIAASB, în vederea elaborăriistandardelor internaţionale de auditfinanciar relevante pentru ambele sec-toare. Ca rezultat al eforturilor lor, con-siliul de conducere al INTOSAI aaprobat, în 2013, un număr de 36ISSAI pentru auditul financiar.
În trecut, auditul în sectorul public şiprivat a aparţinut unor lumi diferite, daracum aceste lumi separate s-au întâlnitîn acest mod unic la nivel global.Desigur, multe organizaţii coopereazăîn diferite forme în vederea dezvoltăriide standarde noi pentru obţinereastabilităţii financiare (http://www.psc-intosai.org/psc/issai-harmonisation-project/).
Studiu de caz privindauditul public extern la nivelul UEScopul studiului de caz realizat de noivizează determinarea măsurii în caresistemele de audit financiar public dinstatele membre ale Uniunii Europeneaplicau recomandările şi principiileStandardelor Internaţionale de Auditpentru Sectorul Public la nivelul anului2012.
Pentru a determina acest lucru, am ana-lizat un număr de 6 aspecte pentru fie-care stat membru UE, şi anume: orga-nismul de audit public, frecvenţa audi-tului public, transparenţa informaţiilor,educaţia şi calificarea auditorilor, stan-dardele aplicate şi respectiv indepen-denţa auditorului.
Acestea fiind informaţiile pe care le-amregăsit publicate la cele mai multe dinstatele membre am considerat că nelimităm cercetarea la aceste elementepentru a avea termeni de compara -bilitate.
Pentru realizarea studiului de caz, amapelat la metoda observaţiei nepartici-pative şi am folosit ca sursă de informa-re raportul Overview and comparison ofpublic accounting and auditing practices in the27 EU Member States, raport elaborat deErnst & Young şi publicat în data de 19decembrie 2012, în vederea utilizării decătre Eurostat, organismul statistic alComisiei Europene.
Un prim element analizat de Ernst &Young a vizat aplicarea ISA, respectivISSAI în activitatea de audit financiar însectorul public. Rezultatele obţinute dela respondenţi au fost centralizate şireprezentate în Figura 1.
În cadrul Figurii 1 a fost luată în consi-derare doar aplicarea standardelor decătre Curtea de Conturi şi camereleregionale ale acestora.
În Suedia, deşi Standardele sunt diferite de ISA, ad ministraţia locală face obiectul unui audit financiarexecutat de firme private. Aceste firmeprivate aplică standarde similare cu ISA.
911/2013
AUDITUL DIN SECTORUL PUBLIC
10 Audit financiar, anul XI
FÜLÖP & CRIŞAN l
Opinia majorităţii respondenţilor estecă standardele de audit aplicate de cătreCurtea de Conturi la nivel europeansunt aproape sau identice cu stan -dardele ISA şi ISSAI. Acest lucru paresă fie cazul pentru toate sub-sectoarelede guvernare.
Totodată, putem observa că doar unnumăr limitat de ţări nu efectueazăaudit financiar public. Cele mai multedintre entităţile publice din Europa suntsupuse unui audit financiar anual.
Rezultatele cercetării arată că doar unnumăr limitat de ţări din Uniunea
Europeană nu efectuează audit finan-ciar, însă cele mai multe dintre entităţilepublice din Europa sunt supuse unuiaudit financiar anual.
De asemenea, precum se poate observaşi în tabelul 2, în care este prezentată osinteză a informaţilor, majoritatea sta -telor membre aplică standardele deaudit ISA sau ISAII, ceea ce subliniazădorinţa de armonizare în sectorulpublic.
Ţările care au aderat recent la UniuneaEuropeană par să fie mult mai interesa-te de o reformă în sectorul public şi,
mai mult de atât, reformele din acestsector sunt finalizate mai rapid.
Finlanda şi Polonia sunt într-un proces continuu de reformare a siste-mului de audit, dar obiectivele reforme-lor sunt foarte diferite în cele două ţări.
În timp ce Polonia este pentru simplifi-carea şi consolidarea procesului deaudit, Finlanda este preocupată dereglementarea celor două profesii deaudit. Luxemburgul este preocupat de dezvoltarea unui proiect în vedereaîmbunătăţirii activităţii de audit din sectorul public.
1111/2013
AUDITUL DIN SECTORUL PUBLIC
12 Audit financiar, anul XI
Biroul de Audit Suprem al RepubliciiSlovacia este singurul responsabil deaudit legal. Prin urmare, numai auditurifinanciare interne sunt realizate de cătreMinisterul de Finanţe.
Scopul proiectului de armonizare estede a oferi o bază conceptuală pentruauditul din sectorul public şi să asigurecoerenţa în cadrul ISSAI.
Concluzii Având în vedere atingerea obiectivelorpropuse în cadrul cercetării, demersulnostru ştiinţific s-a bazat pe o abordaredeductivă de la general la particular.
Astfel, baza de pornire în cercetareanoastră a constituit-o definirea concep-tului de audit financiar. Ne-am orientatatenţia asupra delimitării şi definiriiconceptului de audit din perspectivasectorului de activitate.
Auditul public extern este reglementatla nivel internaţional de către Orga -nizaţia Internaţională a InstituţiilorSupreme de Control (InternationalOrganization of Supreme Audit Institutions- INTOSAI), la nivel european de cătreEUROSAI şi în ţara noastră, deci lanivel naţional, de Curtea de Conturi aRomâniei, care este membră EUROSAIdin anul1992.
Auditul privat extern este reglementat lanivel internaţional de Federaţia Inter -naţională a Contabililor, la nivel euro-pean de Comisia Europeană şi la nivelnaţional de Camera AuditorilorFinanciari din România.
Recentele cercetări în domeniul auditu-lui dezvăluie un interes ridicat al unifi-cării celor două funcţii de audit: auditprivat extern şi audit public extern.Unificarea standardelor de audit arputea avea loc sub una din cele douăforme: armonizarea celor două seturide standarde sau convergenţa celordouă seturi de standarde.
Unificarea activităţii de audit din celedouă sectoare reprezintă rezultatulmodificărilor majore ce au intervenit încontextul economic global şi multitudi-nea activităţilor în care cele două sec-toare se întrepătrund.
Considerând că elementele componenteale eşantionului constituie o limită afe-rentă acestei cercetări, într-o viitoarecercetare dorim să extindem eşantionulpentru a obţine rezultate mult mai rele-vante. l
FÜLÖP & CRIŞAN l
Ãnerud, K.(2007), Harmonization ofFinancial Auditing Standards in thePublic and Private Sectors-What Are theDifferences?, International Journal ofGovernment Auditing; Oct 2007; 34,4; ProQuest Central pg. 17;
Choi, F.D.S. and Mueller, G.G. (1984),International Accounting, Prentice-Hall,Englewood Cliffs;
Colasse, B. (2001), Comptabilité Générale,Ed. Economica, 7éme édition;
Courtis, J.K. (1986), An investigation intoannual report readability and corporaterisk-return relationship, Accounting &Business Research, Vol. 16 No. 64,pp. 285-94;
Crowther, D., & Jatana R. (2005), Agencytheory: a cause of failure in corporategovernance. In: D. Crowther and R.Jatana (eds.) International dimensions ofcorporate social responsibility, 1, 135-152;
Gangolly, J.S., Hussein, M.E., Seow, G.S.and Tam, K. (2002), Harmonisation ofthe auditor’s report, The InternationalJournal of Accounting, Vol. 37, pp.327-46;
Lin, K.Z. and Chan, K.H. (2000),Auditing standards in China - a compara-tive analysis with relevant InternationalStandards and Guidelines, TheInternational Journal of Accounting,Vol. 35, pp. 559-77;
Lindberg D.L.& Beck F.D. (2002),CPAs`Perception of Auditor independen-ce: An Analysis of Views Before andAfter the Collapse of Enron,http://aaahq.org/audit/midyear/03midyear/papers/ AuditorIndep-paper1-AuditingSection.isu.pdf;
Mitroi, F. (1999), Auditul de performanţă(Controlul rezultatelor). Conţinut şi per-spective, Societatea “Adevărul” S.A.,Bucureşti;
Nobes, C. and Parker, R. (2000),Comparative International Accounting,6th ed., Pearson Education, London;
Tay, J.S.W. and Parker, R.H. (1990),Measuring international harmonizationand standardization: a comment, ABA-CUS, Vol. 26, pp. 71-88;
Curtea de Conturi a României, Manualulauditului performanţei, http://www.curteadeconturi.ro/sites/ccr/RO/Control%20si%20Audit/Documente/Auditul%20perfor-mantei.pdf, Bucureşti 2005,p.7
International Auditing and AssuranceStandard Board, DeclaraţiaInternaţională privind Practica de Audit(IAPS) 1004 - Relaţia dintreSupraveghetorii bancari şi auditorii externiai băncii, http://web.ifac.org/b005-2010-iaasb-handbook-iaps-1004.pdf
The International Organisation ofSupreme Audit Institutions,http://www.intosai.org/, accesat îndata de 19.05.2013
The Public Interest Oversight Board,http://www.ipiob.org/public-reports,accesat în data de 19.05.2013
Bibliografie
IntroducerePărţile afiliate şi tranzacţiile derulateîntre acestea reprezintă un aspectimportant al economiei globale actuale,iar informaţiile referitoare la acesteaocupă un loc de seamă în cadrul rapor-tărilor financiare anuale. În referenţialulcontabil internaţional (IFRS), modul încare informaţiile referitoare la părţileafiliate ar trebui să fie structurate şiprezentate prin intermediul raportărilorfinanciare este prevăzut de către stan-dardul IAS 24 – „Prezentarea informa-ţiilor privind părţile afiliate”.
Având în vedere cele de mai sus, obiec-tivul studiului de faţă este de a testamodul în care companiile româneşti
13
Îndeplinirea cerinţelor IAS 24„Prezentarea informaţiilorreferitoare la părţileafiliate” de către companiile listate la BVB
* Drd., Universitatea Babeş – Bolyai, Şcoala Doctorală Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj – Napoca, e-mail: alexandracor [email protected]
** Prof. univ. dr., Universitatea Babeş – Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj – Napoca, e-mail:[email protected]
Compliance with IAS 24 „Related party disclosures” by Companies Listed on BSEThe objective of this study is to test how the Romanian companies listed on Buchareststock exchange comply with disclosure on related party imposed by IAS 24. Therefore, through an extensive content analysis, the authors evaluated the informationon related party presented by companies in the above mentioned sphere of interest intheir annual reports. It was concluded that, overall, Romanian companies comply with IAS 24 on a mediumto low level (overall value of disclosure index is 0.42 points).Key words: IAS 24, financial reporting, related party, related party disclosuresJEL Classification: M40
Abstract
14 Audit financiar, anul XI
respectă cerinţele de prezentare a infor-maţiilor privind părţile afiliate impusede standardul IAS 24.
Cercetarea de faţă prezintă informaţiirelevante pentru utilizatorii situaţiilorfinanciare, în mod special pentru audi-tori. Cu alte cuvinte, acest studiu poatereprezenta un punct de reper în cadrulmisiunilor de audit în ceea ce priveşteverificarea concordanţei cu prevederileIAS 24 a prezentărilor de informaţiireferitoare la relaţia societăţilor analiza-te cu părţile afiliate.
Cunoaşterea în domeniu
În cadrul literaturii de specialitate seregăsesc numeroase studii care, prinintermediul unor analize de conţinut aleraportărilor financiare, încearcă sădetermine măsura în care companiilerespectă cerinţele de prezentare deinformaţii impuse de varii referenţialecontabile. Printre astfel de cercetări senumără şi studiile realizate de: Buzby(1975) citat de Cooke (1989), Street(2001), Beattie et al. (2004), Hashim &Saleh (2007), Campbell & Slack (2008),Hossain (2008), Mohammed (2010) etc.
În general, studiile din literatura de spe-cialitate care investighează respectareacerinţelor de prezentare de informaţii încadrul raportărilor financiare sunt abor-date din perspectiva utilizatorilor deinformaţii financiare, cu scopul de aevalua dacă datele prezentate sunt rele-vante pentru aceştia.
MetodologiePentru a atinge obiectivul propus, s-aîntreprins un studiu empiric asupra situaţii-lor financiare anuale ale societăţilor listatela Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în
cadrul pieţei reglementate (secţiuneaBVB). Cercetarea se rezumă la acesteşantion deoarece, pe de o parte, unstudiu exhaustiv asupra entităţilorromâneşti ar fi practic imposibil de rea-lizat, iar, pe de altă parte, societăţile lis-tate pe piaţa reglementată a BVB suntconsiderate a fi cele mai transparentesocietăţi româneşti (de unde reiese fap-tul că situaţiile pregătite de aceste companii sunt cele mai relevante dinpunct de vedere al conformităţii custandardele internaţionale de raportarefinanciară).
Prin urmare, au fost luate în considera-re toate companiile care, în luna iunie20131, apăreau drept listate în cadrulpieţei reglementate a BVB, la toate celetrei categorii. A rezultat astfel un numărtotal de 78 de companii, dintre care,ulterior, au fost eliminate cele optsocietăţi de investiţii financiare, care nuintră în sfera noastră de interes deoare-ce raportările pregătite de acestea sesupun unor reguli diferite de raportările
pregătite de societăţile comerciale.Astfel, eşantionul final este format din70 de companii ale căror raportărifinanciare au fost supuse unei analizede conţinut.
Analiza a fost întreprinsă pe o perioadăde cinci ani - şi anume, 2008, 2009,2010, 2011 şi 2012 - cu scopul de areflecta evoluţia prezentărilor de infor-maţii privind părţile afiliate realizate decompaniile româneşti. În ceea ce pri-veşte sursele de informaţii, acestea aufost reprezentate, în principal, de:rapoartele anuale ale companiilor, situa-ţiile financiare anuale, rapoartele admi-nistratorilor (care au fost consultateprin accesarea paginilor web ale compa-niilor cuprinse în eşantion).
Pentru fiecare an analizat şi pentru fie-care companie s-a verificat mai întâidisponibilitatea informaţiilor, iar înTabelul 1 este prezentat, pentru fiecarean în parte, numărul de companii pen-tru care există informaţii accesibile.
CORLACIU & TIRON TUDOR l
1 Momentul definitivării prezentei cercetări.
A fost apoi verificat referenţialul conta-bil pe baza căruia au fost întocmitesituaţiile financiare (OMF - Ordinulministrului finanţelor 1752/ 2005 sau3055/20092, respectiv IFRS - Stan -dardele Internaţionale de RaportareFinanciară) şi tipul de situaţii financiarepregătite de fiecare companie în parte(individuale, respectiv consolidate).
La acest nivel se impune menţionareafaptului că, în cazul companiilor obliga-te să întocmească şi situaţii financiareconsolidate, au fost analizate acestesituaţii şi nu cele individuale, pornindde la premiza că situaţiile consolidateprezintă mai multe informaţii referitoa-re la părţile afiliate, deoarece sunt baza-te pe referenţialul IFRS3. În cazul com-paniilor care nu au obligaţia de a pregăti
şi situaţii financiare consolidate, au fostanalizate situaţiile financiare individuale,care, conform reglementărilor în dome-niu, sunt bazate pe referenţialul OMFpentru perioada 2008-2011, respectivIFRS pentru perioada 20124. Tipul desituaţii finaciare analizate a fost menţi-nut pentru toţi cei cinci ani, cu scopulde a asigura comparabilitatea informa-ţiilor.5 În Tabelul 2 este prezentatnumărul de companii pentru care aufost consultate situaţiile financiare indi-viduale, respectiv consolidate.
În următoarea etapă, pentru a stabilinivelul în care companiile româneştirespectă cerinţele de prezentare deinformaţii privind părţile afiliate impusede IAS 24, a fost construit un indice alprezentărilor de informaţii (eng. disclosu-
re index). Acest indice arată practic câtecerinţe de prezentare de informaţii res-pectă o companie din totalul cerinţelorimpuse de anumite standarde de rapor-tare financiară, cum este şi cazul IAS24. Din punct de vedere matematic,indicele se exprimă astfel:
unde: DI = indicele prezentării deinformaţii („disclosure index”)
di = 1 dacă informaţia a fost prezentatăşi 0 în caz contrar
m = numărul de elemente prezentaten = numărul maxim de elemente posi-
bil a fi prezentate
Indicele poate lua valori între 0 şi 1,având următoarea semnificaţie: cu câtvaloarea este mai apropiată de 1 cu atâtnivelul de prezentare de informaţii res-pectă, într-o măsură mai mare, cerinţelestandardului analizat, ajungându-se laconformitate totală în cazul în care DI = 1.
Pentru a selecta elementele care intră înconstrucţia indicelui ce măsoară nivelulde conformitate a prezentărilor deinformaţii privind părţile afiliate cucerinţele impuse de IAS 24, au fostconsultate chestionarele de verificarerealizate şi utilizate de companiile dinBig 46 în cadrul misiunilor de audit.Astfel, s-a concluzionat că indicele demăsurare a conformităţii informaţiilorcu cerinţele IAS 24 ar trebui să fie for-mat din 16 elemente, care au fost gru-
1511/2013
INFORMAŢIILE PRIVIND PĂRŢILE AFILIATE
2 Pentru perioada 2008 a fost aplicabil OMF 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele eurpene, iarîncepând cu anul 2009 este aplicabil OMF 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele eurpene.
3 În perioada analizată, companiile listate pe o piaţă reglementată care au obligaţia de a întocmi situaţii financiare consolidate pregătesc acestesituaţii conform referenţialului IFRS.
4 Începând cu anul 2012, companiile listate pe o piaţă reglementată au obligaţia de a întocmi şi situaţiile financiare individuale conform refe-renţialului IFRS.
5 De exemplu, dacă pentru o companie s-a hotărât că se vor analiza situaţiile consolidate, acest tip de situaţii a fost consultat în fiecare din ceicinci ani, iar în cazul în care pentru anumite perioade nu au fost disponibile acest gen de raportări, s-a considerat că informaţiile necesarenu există şi nu s-au consultat în loc situaţiile financiare individuale, pentru a nu distorsiona comparabilitatea (Exemplificare, cazul AlroSlatina, pentru care au fost regăsite situaţiile financiare consolidate aferente perioadelor 2008, 2009, 2011, 2012, mai puţin pentru 2010.Pentru anul respectiv, deşi situaţiile financiare individuale au fost disponibile, s-a considerat că nu există informaţii, deoarece situaţiile con-solidate nu au putut fi accesate).
6 PwC, KPMG, DT&T, E&Y.
16 Audit financiar, anul XI
pate în trei categorii, după cum urmea-ză:
a) Categoria informaţii generale privindpărţile afiliate: 1. Prezentarea numelui societăţii
mamă / a acţionarului majoritar.2. Prezentarea persoanei care con-
trolează în ultimă instanţă.3. Prezentarea celei mai apropiate
companii mamă care întocmeştesituaţii financiare consolidate.
4. Prezentarea relaţiei cu filialele,dacă este cazul, indiferent dacăau existat sau nu tranzacţii cuacestea.
b) Categoria informaţii privind modul decompensare a personalului - cheie din con-ducere:5. Prezentarea beneficiilor pe ter-
men scurt ale personalului cheiedin conducere.
6. Prezentarea beneficiilor referi-toare la pensii ale personaluluicheie din conducere.
7. Prezentarea altor beneficii petermen lung ale personaluluicheie din conducere.
8. Prezentarea beneficiilor pentruterminarea contractului demuncă ale personalului cheie dinconducere.
9. Prezentarea beneficiilor privindplata pe bază de acţiuni ale per-sonalului cheie din conducere.
c) Categoria informaţii privind tranzacţiilederulate cu părţi afiliate7
10. Prezentarea naturii relaţiei dintrecompania raportoare şi entitateaafiliată cu care aceasta deruleazătranzacţii.
11. Prezentarea tipului tranzacţiilorderulate cu părţi afiliate - poatefi achiziţii / vânzări de bunuri /servicii sau împrumuturi.
12. Prezentarea naturii tranzacţiilorderulate cu părţi afiliate – speci-ficul tranzacţiei, de exemplu:achiziţii de scaune sau prestăride servicii de marketing.
13. Prezentarea valorii tranzacţiilorderulate cu părţi afiliate.
14. Prezentarea valorii soldurilorscadente rezultate din tranzacţiicu părţi afiliate.
15. Prezentarea termenilor contrac-tuali şi a altor detalii privindtranzacţiile cu părţi afiliate – ter-mene de plată, garanţii acordate,dobânzi purtătoare în caz deneplată la scadenţă, servicii auxi-liare etc.
16. Prezentarea informaţiilor privindtranzacţiile cu părţi afiliate esterealizată separat, pe categorii deentităţi – ex. societate-mamă,filiale, entităţi sub control comunetc.
Ca urmare a stabilirii elementelor exac-te ce intră în componenţa indicelui deprezentare de informaţii, formula decalcul al acestuia poate fi exprimată ast-fel:
unde e1...e16 = elementele care intră încomponenţa indicelui, enumerate maisus.
Fiecare element are o pondere de6,25% în valoarea totală a indicelui pre-
zentărilor de informaţii privind părţileafiliate. În ceea ce priveşte categoriilede informaţii, după cum se poateobserva şi din Tabelul 3 , cea mai marepondere în valoarea DI o are categoriainformaţii referitoare la tranzacţiile derulatecu părţi afiliate (44%), urmată de catego-ria informaţii referitoare la modul de compen-sare a personalului cheie din conducere (31%)şi la final de categoria informaţii generaleprivind părţile afiliate (25%).
Aşa cum s-a menţionat deja, elementeledescrise mai sus au fost notate cu 1 încazul în care situaţiile financiare consul-tate prezentau informaţii referitoare laele şi cu 0 în caz contrar.
Elementul privind termenii contractuali(TC) a fost notat cu 0.5 în situaţiile încare o companie a derulat cu părţi afi-liate atât tranzacţii de achiziţii bunuri /servicii (pentru care nu existau infor-maţii referitoare la condiţiile contrac-tuale), cât şi tranzacţii de împrumuturiintra-grup (pentru care existau informa-ţii referitoare la termenii de acordare /rambursare).
Pentru situaţiile în care rapoartelefinanciare au fost indisponibile, coloa-nele referitoare la elementele compo-nente ale DI au fost lăsate libere (-).
Valorile indicelui de prezentare deinformaţii referitoare la părţile afiliatepentru fiecare companie din eşantion,atât cele anuale, cât şi cele agregate(pentru toţi anii la un loc), sunt prezen-tate în Tabelul 4.
CORLACIU & TIRON TUDOR l
7 Pentru companiile care au menţionat expres în cadrul situaţiilor financiare că nu au derulat tranzacţii cu părţi afiliate, elementele referitoarela acestea nu au fost luate în considerare la calculul valorii indicelui de prezentare de informaţii, astfel că formula de determinare a acestuiaa fost bazată doar pe cele nouă elemente din primele două categorii.
Rezultate obţinute1. Analiza generală a valorilor DIAşa cum reiese din Tabelul 4, cea maimare valoare anuală8 a DI, adică 0.84puncte, a fost obţinută în anii 2009 şi2011 de către companiile Zentiva SA(SCD), respectiv Rompetrol WellServices SA (PTR). Cea mai mică valoa-
re a DI, adică 0 puncte (nicio informa-ţie referitoare la părţi afiliate), a fostobţinută în anii 2008 şi 2012, de cătrecompaniile Mefin SA (MEF), respectivC.N.T.E.E. Transelectrica (TEL) şiTurbomecanica SA (TBM).
Referitor la variaţia valorilor anuale, ceamai mare variaţie pozitivă (creştere a DIcu 0.56 de puncte) a fost realizată în
anul 2010 faţă de anul 2009 de cătrecompania Casa de Bucovina – Club deMunte (BCM).
Cea mai mare variaţie negativă a DIanual (scădere de 0.44 puncte) a fostînregistrată în anul 2012 faţă de anulprecedent de către compania UAMTSA (UAM).
1711/2013
8 Valoarea anuală a DI a fost calculată conform formulei prezentate mai sus (luând în calcul toate cele 16 elemente prezentate, cu excepţiamenţionată în nota de subsol 5).
INFORMAŢIILE PRIVIND PĂRŢILE AFILIATE
18 Audit financiar, anul XI
În ceea ce priveşte valorile agregate9,cea mai mare valoare a DI a fost obţi-nută de compania Zentiva SA (SCD) -DI = 0.8, iar cea mai mică de companii-le Turbomecanica SA (TBM) şiVrancart SA (VMC) - DI = 0.08.
Dacă împărţim valorile agregate aleindicelui în două intervale, respectivintervalul [0 – 0.5] şi [0.5 – 1], rezultăcă doar 25 de companii (aproximativ36% din eşantion) au obţinut o valoarea indicelui DI mai mare de 0.5 puncte,în timp ce restul de 45 de companii(aproximativ 64% din eşantion) au obţi-nut valori mai mici de 0.5 puncte.Aceste rezultate sunt reflectate grafic înFigura 1.
Tabelul 5 prezintă, pentru fiecare ancuprins în studiu, valoareasintetizată10 (care ţine cont de toatecompaniile din eşantion) a DI, iarTabelul 6 prezintă variaţia acesteia:
Aşa cum reiese din tabelul 5, cea maimare valoare sintetizată a DI a fostobţinută în anul 2011 (DI = 0.46 punc-te), iar cea mai mică în anul 2008 (DI = 0.35 puncte). În ceea ce priveştevariaţia valorii sintetizate a DI, aceasta acunoscut un trend ascendent în perioa-da 2008 – 2011, cea mai mare creşterefiind înregistrată în anul 2009, cu 0.06puncte faţă de perioada precedentă. Înanul 2012, valoarea sintetizată DI a scă-zut uşor, cu 0.02 puncte faţă de anul2011. Această scădere este neaşteptată,chiar anormală, mai ales având în vede-re că în anul 2012 toate companiile auîntocmit situaţii financiare conformreferenţialului IFRS şi, în mod normal,era de aşteptat ca valoarea DI să creas-că. Pe durata culegerii informaţiilor dinraportările financiare, s-a observat fap-tul că în anul 2012, comparativ cu 2011,companiile care au trecut la raportareaconform IFRS au schimbat şablonulsituaţiilor financiare, prezentând infor-
maţii mult mai stufoase cu privire lapoliticile contabile generale şi la aspectece ţin de aplicarea IFRS, dar au omis sămai prezinte unele informaţii referitoarela părţile afiliate (este vorba în specialde informaţii referitoare la remuneraţiaconducerii pe termen lung – concret,companiile nu au mai inclus fraza încare menţionau că nu au obligaţii pri-vind plata pensiilor pentru membriiconducerii sau că nu au acordat credite,garanţii sau alte beneficii acestora).
Per ansamblu, valoarea globală11 aindicelui DI (pentru toate companiile şipentru toţi anii cuprinşi în studiu) estede 0.42 puncte, de unde reiese că, pertotal, companiile prezintă informaţiireferitoare la părţi afiliate în cadrulraportărilor financiare într-o măsurămedie spre mică (sub pragul de 50%).
2. Analiza elementelor care compun DI
În Tabelul 7 sunt prezentate valorile sin-tetizate şi valorile globale ale fiecărui elementcare intră în componenţa formulei decalcul a indicelui prezentărilor de infor-maţii referitoare la părţile afiliate.
După cum se poate observa din Tabelul7, în ceea ce priveşte categoria informaţiigenerale referitoare la părţile afiliate, majori-tatea companiilor din eşantionul anali-zat prezintă, în cadrul situaţiilor finan-ciare, informaţii referitoare la societateamamă (acest element a obţinut un scorglobal de 0.91 puncte, cu valoareamaximă în anul 2012 – 0.95 puncte) şila filiale (scor global de 0.86, cu valoaremaximă în anul 2010 – 0.95 puncte).Foarte puţine companii însă prezintăinformaţii referitoare la partea carecontrolează în ultimă instanţă (elementcare a obţinut un punctaj global de doar0.12) şi la prima societate mamă din
CORLACIU & TIRON TUDOR l
9 Valoarea agregată a DI a fost calculată ca medie aritmetică a valorilor anuale, luându-se în considerare doar anii pentru care au existatinformaţii disponibile.
10 Valoarea sintetizată a fost calculată ca medie aritmetică a valorilor anuale, luând în calcul doar companiile pentru care au existat infor-maţii disponibile (adică 44 de companii în 2008, 51 în 2009, 57 în 2010, 58 în 2011şi 59 în 2012).
11 Valoarea globală a fost calculată ca medie aritmetică a valorilor sintetizate.
ierarhia grupului care întocmeşte situaţiifinanciare consolidate (punctaj globalde 0.15).
În cadrul categoriei informaţii referitoare lamodul de compensare a personalului - cheie dinconducere, elementul care a obţinut celmai mare scor - de 0.67 puncte - este„remuneraţia conducerii pe termenscurt” (prezentarea valorii indemnizaţii-lor anuale primite de directori şi / sauadministratori), urmată de elementul„remuneraţia conducerii pe termenlung” (credite, garanţii, avansuri acorda-te conducerii) cu un scor de 0.53 depuncte şi de elementul „beneficiile con-ducerii postangajare - pensii”, cu unscor de 0.38 puncte. Pentru aceastăcategorie de informaţii, cele mai miciscoruri au fost obţinute de elementele„beneficiile pentru terminarea contrac-tului de muncă” – 0.05 puncte şi „platape bază de acţiuni” – 0.01 puncte. Laacest nivel trebuie clarificat faptul cănicio entitate din eşantion nu a menţio-nat expres că ar fi acordat personaluluicheie din conducere beneficii pe termenlung, beneficii post-angajare, beneficiipentru terminarea contractului de
muncă sau beneficii sub forma plăţilorpe bază de acţiuni. Cu toate acestea,multe companii au menţionat expres încadrul situaţiilor financiare că nu auacordat conducerii astfel de beneficii,motiv pentru care, în cazul acestorcompanii, elementele respective au fostpunctate, spre deosebire de companiilecare nu au menţionat nimic cu privire labeneficiile conducerii (altele decât celepe termen scurt).
În ceea ce priveşte categoria informaţiireferitoare la tranzacţiile derulate cu părţi afi-liate, cel mai mare scor - de 0.66 punc-te - a fost obţinut de elementul „tipultranzacţiilor” (vânzări / achiziţii debunuri / servicii sau împrumuturi),după care urmează elementele „valoareatranzacţiilor” - cu 0.62 puncte şi „pre-zentarea separată a informaţiilor referi-toare la tranzacţii, pe categorii de enti-
tăţi afiliate” (ex. societate – mamă, filia-le, entităţi asociate etc.) - cu 0.60 punc-te. Elementul „valoarea soldurilor dintranzacţii cu părţi afiliate” a obţinut unscor de 0.58 puncte, în timp ce elemen-tul „natura tranzacţiei” (specificarea ace fel de achiziţii / vânzări de bunuri /servicii a fost derulate cu părţi afiliate) aobţinut un scor de 0.26 puncte. Celemai mici scoruri au fost obţinute deelementele „termenii contractuali”(detalii cu privire la termenele de plată,garanţii, servicii auxiliare, dobânzi etc.)– 0.16 puncte şi „natura relaţiei” (ex.acţionar principal, agent de vânzări etc.)– doar 0.13 puncte.
Figura 2 ilustrează elementele compo-nente ale DI, prezentate în sens crescă-tor, în funcţie de punctajele obţinute,fără a ţine cont de clasificarea în celetrei categorii menţionate mai sus.
1911/2013
INFORMAŢIILE PRIVIND PĂRŢILE AFILIATE
20 Audit financiar, anul XI
Per ansamblu, elementele care au obţi-nut cel mai mare scor sunt: prezentareade informaţii referitoare la societatea –mamă (0.91 puncte), la filiale (0.86puncte) şi la remuneraţia conducerii petermen scurt (0.67 puncte). La polulopus, cele mai mici scoruri au fost obţi-nute de elementele: prezentarea deinformaţii referitoare la partea carecontrolează în ultimă instanţă (0.12puncte), la beneficiile conducerii încazul încetării contractului de muncă(0.05) şi la beneficiile conducerii subforma de plăţi pe bază de acţiuni (0.01puncte).
ConcluziiÎn urma studiului empiric întreprinsasupra companiilor româneşti listate laBVB (cu luarea în considerare a rapor-
tărilor financiare pregătite de acestea înultimii cinci ani, respectiv 2008 – 2012),s-a concluzionat faptul că, per ansam-blu, cerinţele IAS 24 privind prezenta-rea informaţiilor referitoare la părţi afi-liate sunt respectate într-o măsurămedie (DI global = 0.42 puncte).Rezultatele analizei relevă faptul căexistă companii listate la BVB care, înanumiţi ani, nu prezintă nicio informa-ţie referitoare la părţi afiliate sau prezin-tă foarte puţine detalii (DI cu valoare 0sau 0.06), dar în acelaşi timp existăcompanii care prezintă foarte multeaspecte referitoare la părţile lor afiliate(DI cu valoare 0.84).
Pe de altă parte, rezultatele studiuluiilustrează clar evoluţia prezentărilor deinformaţii referitoare la părţi afiliate pedurata perioadei analizate, valoarea DIcrescând constant în perioada 2008 –2011. În anul 2012 s-a înregistrat un
CORLACIU & TIRON TUDOR l
Pe durata culegeriiinformaţiilor din raportările
financiare, s-a observatfaptul că în anul 2012,
comparativ cu 2011, companiile care au trecut
la raportarea conform IFRSau schimbat şablonulsituaţiilor financiare,
prezentând informaţii multmai stufoase cu privire la
politicile contabile generaleşi la aspecte ce ţin de
în special de informaţiireferitoare la remuneraţia
conducerii pe termen lung – concret, companiile nu au
mai inclus fraza în caremenţionau că nu au
obligaţii privind plata pen-siilor pentru membrii
conducerii sau că nu au acordat credite,garanţii sau alte beneficii
acestora)
rezultat paradoxal, deoarece valoarea DIa scăzut uşor faţă de perioada prece-dentă (cu 0.02 puncte).
Această scădere este neaşteptată, chiaranormală, mai ales având în vedere căîn anul 2012 toate companiile au întoc-mit situaţii financiare conform referen-ţialului IFRS şi, în mod normal, era deaşteptat ca valoarea DI să crească. Pedurata culegerii informaţiilor din rapor-tările financiare - aşa cum precizamanterior - s-a observat faptul că în anul2012, comparativ cu 2011, companiilecare au trecut la raportarea conformIFRS au schimbat şablonul situaţiilorfinanciare, prezentând informaţii multmai stufoase cu privire la politicile con-tabile generale şi la aspecte ce ţin deaplicarea IFRS, dar au omis să mai pre-zinte unele informaţii referitoare la păr-ţile afiliate. l
2111/2013
Beattie V. et al, (2004), A methodology foranalysing and evaluating narratives inannual reports: a comprehensive descriptiveprofile and metrics for disclosure qualityattributes, Accounting Forum, Vol. 28.no.3: 205–236;
Campbell D., Slack R. (2008), NarrativeReporting: Analysts’ Perceptions of itsValue and Relevance, ACCA ResearchReport no.104;
Cooke T. E., (1989a), Disclosure in the cor-porate annual reports of Swedish compa-nies, Accounting and BusinessResearch, Vol 19, no 74: 113–124;
Cooke T. E., (1989b), Voluntary corporatedisclosure by Swedish companies, Journalof International FinancialManagement and Accounting, Vol. 1,no 2: 171–195;
Corlaciu A., Tiron - Tudor A., (2011),Related Party Transactions - Overview,Annales Universitatis ApulensisSeries Oeconomica, Faculty ofSciences, “1 Decembrie 1918”University, Alba Iulia, Vol. 2 no. 13:6.
Getachew R.T., (2013), The regulation ofrelated party transactions in the Ethiopianfinancial sector: with special focus on bank,Thesis for Master Degree AddisAbaba University School of Law,Ethiopia;
Hossain M., (2008), The Extent ofDisclosure in Annual Reports of BankingCompanies: The Case of India,European Journal of ScientificResearch, Vol. 4: 660-681;
Mohammed R., Alwi K., Jamil C.Z.M.,(2010), Sustainability Disclosure amongMalaysian Sharáh-Compliant listedCompanies: Web Reporting, Issues inSocial and EnvironmentalAccounting, Vol. 3, no. 2: 160-179;
Tiron-Tudor A., Raţiu R.V., (2010), HowTransparent Are Companies Listed On
The Bucharest Stockexchange WhenDisclose Them Consolidated FinancialStatements?, Annales UniversitatisApulensis Series Oeconomica,Faculty of Sciences, “1 Decembrie1918” University, Alba Iulia, Vol. 1no. 12: 17.
Tiron – Tudor A., Dragu I.M., (2010),Impact Of International FinancialReporting Standards On AccountingPractices Harmonization WithinEuropean Union - Particular Case OfIntangible Assets, Annales UniversitatisApulensis Series Oeconomica,Faculty of Sciences, “1 Decembrie1918” University, Alba Iulia, Vol. 1no. 12: 18.
Deloitte (2011), International FinancialReporting Standards Compliance question-naire 2011;
Ernst & Young, (2011), IFRS Core Tools– International GAAP DisclosureChecklist Based on International FinancialReporting Standards in issue at 30September 2011;http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Disclosure_checklist/$FILE/Disclosure_checklist.pdf
PricewaterhouseCoopers, (2011), A prac-tical guide to new IFRSs for 2011,http://www.pwc.com/en_GX/gx/ifrs-reporting/pdf/A_practical_guide_to_new_IFRSs_2011_(2).pdf
www.cnvm.ro;***Raportările financiare pentru perioa-
da 2008-2012 ale celor 70 de socie-tăţi comerciale listate la BVB, regăsi-te pe paginile web ale respectivelorsocietăţi.
Referinţe bibliografice
INFORMAŢIILE PRIVIND PĂRŢILE AFILIATE
22 Audit financiar, anul XI
IntroducerePrin activitatea sa, auditul intern (AI)trebuie să răspundă aşteptărilor stake-holderilor. În accepţiunea IIA, stake-holderii sunt reprezentaţi de: membriiconsiliului de administraţie/consiliuluide supraveghere, comitetul de audit,managementul executiv (atât cel la vârf,cât şi cel operaţional), auditorul extern,entităţile de supraveghere (spre exem-plu, entităţile de supraveghere a institu-ţiilor financiare)1 (IIA, 2011; IIA,2013). Una dintre principalele aşteptăriale acestora, în acelaşi timp şi una din-tre responsabilităţile majore ale AI, esteoferirea asigurării cu privire la calitateasistemului de control intern. Cu sigu-
Puncte de vedereprivind
evaluareamediului de control
* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice din Bucureşti, e-mail: [email protected] Institute of Internal Auditors (IIA) preia şi dezvoltă punctul de vedere al FERMA/ECIIA (formulat în documentul Guidance on the
8th EU Company Law Directive – article 41; este vorba de DIRECTIVA 2006/43/EC-Art. 41-2b) cu privire la beneficiarii informa-ţiilor auditului intern, denumiţi generic de către IIA stakeholderi.
Insights on the Assessment of the ControlEnvironmentBased on the importance of internal control system for the organizations and having inview the internal auditors’ responsibilities on the assurance regarding the quality of theinternal control system, the author’s research emphasizes the importance of the controlenvironment assessment, understood as a fundament of all the internal control compo-nents. The paper emphasizes the complexity and the particularities of the internal audit mis-sions on the control environment assessment underlying the need to focus more onthese missions. The conclusions of the author’s research contribute to the improvement of internal auditbest practices, being known the shortage of the Romanian literature on the control envi-ronment topic.Key words: internal audit, control environment, internal control, stakeholderJEL Classification: M 14, M 40
Abstract
Cuvinte cheie: audit intern, mediu de control, control intern, stakeholder
Victoria STANCIU*
ranţă, toţi auditorii interni prevăd înplanurile lor de activitate şi, în conse-cinţă, desfăşoară misiuni care să răspun-dă acestei cerinţe imperative. Apreciemcă planificarea şi derularea misiunilorvizând evaluarea sistemului de controlintern trebuie să se realizeze plecând dela înţelegerea faptului că mediul decontrol reprezintă fundamentul întregiistructuri de control intern şi, prinurmare, este necesară totodată şi audita-rea acestui mediu de control. În artico-lele de specialitate sunt abordate înmod frecvent diverse aspecte ale con-trolului intern, dar o mai mică atenţieeste acordată mediului de control. Deaceea, prezentul articol îşi propune săabordeze această temă evidenţiind ele-mentele specifice misiunilor de auditintern, având drept obiectiv evaluareamediului de control. Prin aspectele evi-denţiate şi concluziile reţinute, lucrareaoferă un material util atât specialiştilorinteresaţi de aspecte teoretice, cât şiauditorilor implicaţi nemijlocit înmunca de audit (intern şi financiar).
Apreciem drept necesară o scurtă revi-zuire cu privire la modul în care estedefinit mediul de control. În mod
firesc, pornim de la definiţia oferită deInstitute of Internal Auditors (IIA)prin standardele specifice: „Mediul decontrol este fundaţia pe care este construit şioperează un sistem de control intern eficient încadrul unei organizaţii care urmăreşte să-şirealizeze obiectivele strategice, să ofere rapor-tări financiare credibile pentru stakeholderiiinterni şi externi, îşi derulează activitatea efi-cient şi eficace, se conformează legilor şi regle-mentărilor şi îşi protejează activele” (IIA,2011, 2).
În viziunea COSO, „mediul de control estefundamentul celorlalte componente ale controlu-lui intern. Boardul şi senior managementuldau tonul la vârf cu privire la importanţacontrolului intern şi standardele de conduităaşteptate. Mediul de control oferă disciplină,proces şi structură” (COSO, 2011, 11).
Ghidul practic al Institute of InternalAuditors (IIA) cu privire la auditareamediului de control precizează şasecomponente ale mediului de control şianume (IIA, 2011, 3):
è Integritate şi valori etice
è Filozofia de management şi stilulde operare
è Structura organizaţională
è Alocarea autorităţii şiresponsabilităţii
è Politicile şi practicile de resurseumane
è Competenţa personalului
Prin problematica sa, o astfel de misiu-ne atinge probleme şi aspecte „sensibi-le” şi de aceea echipa misiunii de auditintern trebuie să posede competenţeextinse, modul de derulare a unor acti-vităţi şi chiar asigurarea informaţiilornecesare realizării misiunii impunsuport din partea conducerii. În măsuraîn care competenţele nu pot fi în totali-tate asigurate prin auditorii proprii, sepoate opta pentru folosirea unor audi-tori invitaţi pentru realizarea unor anu-mite activităţi (fie de la organizaţiamamă, fie auditori independenţi avândexpertiza cerută). Caracterul confiden-ţial al unor documente şi informaţiiaccesate în cadrul misiunii (spre exem-plu, remuneraţii compensatorii saurezultatele unor anumite investigaţii,mai ales dacă acestea privesc manage-mentul la vârf) impun selectarea deauditori interni cu experienţă, anumiteverificări şi activităţi urmând a fi desfă-şurate de însuşi CAE (Chief AuditExecutive) datorită naturii confidenţialea informaţiilor pe care le accesează.
Auditarea mediului de control şi evalua-rea eficacităţii sale reprezintă o parteimportantă a responsabilităţii AI în ceeace priveşte asigurarea pe care trebuie săo ofere stakeholderilor.
Managementul eficient al riscurilorimpune nu doar identificarea, monitori-zarea şi evaluarea controalelor la nivelulproceselor de business, precum şi acelor suport, ci şi evaluarea controalelorspecifice mediului de control. Neluareaîn considerare a acestora din urmă înmisiunile de asigurare poate induce ris-cul ca evaluarea adecvării controalelorsă fie incompletă sau chiar eronată.Neabordarea problemelor evaluării
2311/2013
MEDIUL DE CONTROL
24
mediului de control în oricare dinmisiunile realizate trebuie specificatăbeneficiarilor raportului.
Metodologia cercetăriiObiectivul cercetării vizează dezvoltareabunelor practici în auditul intern. De -mer sul metodologic a impus o docu-mentare bibliografică extinsă, al căreiscop a fost identificarea cadrului dereglementare şi a standardelor în dome-niu, urmată de o cercetare de tip calita-tiv. Cercetarea derulată de către autor anecesitat un studiu empiric, care a im -pus realizarea unui număr important deinterviuri cu directori de audit intern şiauditori financiari ce activează în diver-se domenii (industrie, bănci, instituţiipublice), obiectivul urmărit fiind identi-ficarea abordărilor utilizate în misiunileprivind evaluarea calităţii mediului decontrol, elementele specifice ale acestormisiuni, problemele întâmpinate deauditorii interni, precum şi viziunileacestora cu privire la modul în carepoate fi îmbunătăţit modul de pregătireşi realizare a acestor misiuni. Utilizareasistemului consensual-inductiv a permisformularea unor puncte de vedere şirecomandări destinate promovării ele-mentelor de bună practică în misiunilede evaluare a mediului de control.
Considerente practiceale misiunii de evaluare a mediului de controlPrezentul capitol îşi propune să eviden-ţieze câteva considerente privind plani-ficarea, realizarea şi raportarea misiuni-lor de evaluare a mediului de control.Multitudinea aspectelor specifice, pre-cum şi particularităţile determinate decontextul desfăşurării misiunii au deter-minat autorul la o selecţie a problemati-
cii abordate, încercând să aducă în aten-ţia auditorilor interni elementele comu-ne şi principalele dificultăţi care pot fiîntâmpinate.
În pregătirea planului anual al audituluiintern, precum şi în planificarea misiu-nilor de audit, auditorii interni trebuiesă ia în considerare riscul de eşec alcomponentelor mediului de control.Modul de auditare al mediului de con-trol este stabilit de CAE. Regulile debună practică oferă o serie de abordări,rămânând la latitudinea CAE alegereaabordării celei mai potrivite în funcţiede complexitatea organizaţiei şi particu-larităţile acesteia, cerinţele existente cuprivire la termenul finalizării misiunii şidepunerii raportului, resursele şi com-petenţele existente în cadruldepartamentului etc. (IIA, 2011):
è Printr-o singură misiune la nivelulorganizaţiei;
è Mai multe misiuni, fiecare dintreacestea vizând anumite aspecte alemediului de control;
è Auditarea mediului de control lanivelul unor entităţi organizatorice;
è Combinaţii ale abordărilor menţio-nate anterior.
Derularea unei singure misiuni în vede-rea evaluării mediului de control esteextrem de complexă, necesită resurseimportante, cunoştinţe şi competenţeextinse din partea echipei de auditoriinterni. În cadrul unor organizaţii com-plexe, caracterizate prin structuri orga-nizatorice dispersate teritorial şi înregis-trând caracteristici locale specifice(avem în vedere, în mod special, com-paniile multinaţionale) atât în ceea cepriveşte stilul de management, cât şicaracteristicile culturale reflectate lanivelul eticii profesionale impuse încadrul organizaţiei şi modului de deru-lare a afacerilor etc. este foarte greu săse realizeze o singură misiune.Experienţa practică în munca de auditintern a determinat autorul să abordeze
această responsabilitate a audităriimediului de control prin mai multemisiuni individuale, vizând unele aspec-te ale mediului de control, dar şi prinmisiuni la nivelul unor entităţi organiza-torice (extinzând obiectivele misiunilor,astfel încât să fie acoperite şi uneleobiective ale evaluării mediului de con-trol). În cazul în care opţiunea estepentru derularea mai multor misiuni,CAE va stabili modul în care se va pro-ceda la consolidarea concluziilor reţinu-te în cadrul misiunilor individuale pen-tru a putea să ofere asigurarea cu privi-re la calitatea mediului de control lanivelul întregii organizaţii.
Prin natura sa, misiunea evaluează con-troale aflate sub controlul direct sauindirect al senior managementului şiimpune accesarea unor informaţii sensi-bile şi uneori chiar confidenţiale. Deaceea, înaintea derulării etapei de plani-ficare, ghidul IIA (IIA, 2011) recoman-dă şefului misiunii să se asigure desuportul managementului şi de posibili-tatea accesării tuturor informaţiilornecesare. Chiar dacă la nivelul standar-
STANCIU l
25
MEDIUL DE CONTROL
Managementul eficient al riscurilor impune nu doar identificarea,monitorizarea şi evaluareacontroalelor la nivelulproceselor de business,precum şi a celor suport, ci şi evaluarea controalelorspecifice mediului de control
delor internaţionale de audit intern sespecifică faptul că auditorii interni auacces deplin la toate structurile organi-zatorice, informaţiile şi persoanele dincadrul organizaţiei, în realitate auditoriipot întâmpina anumite dificultăţi înobţinerea unor documente sau chiar îna discuta cu anumite persoane. Deaceea, susţinerea consiliului de adminis-traţie este esenţială, iar cerinţa expresăexprimată de membrii acestuia cătremanagementul executiv la vârf de aoferi accesul la informaţiile necesareauditorilor este extrem de utilă.
Complexitatea misiunii, natura docu-mentelor şi informaţiilor accesate,numeroasele discuţii necesare cu con-ducerea executivă la vârf pentru obţine-rea unor informaţii şi clarificarea unoraspecte impun selectarea, în cadrulechipei, de auditori cu experienţă, CAEfiind de dorit să îndeplinească rolul deconducător al misiunii.
Pentru a răspunde adecvat aşteptăriistakeholderilor, CAE împreună cumembrii consiliului de administraţie
şi/sau ai comitetului de audit va stabilicriteriile de evaluare folosite. Se poateopta pentru utilizarea sistemului stan-dard de rating, utilizarea unui model deevaluare a maturităţii controlului (controlmaturity model) - suplimentar faţă de sis-temul de rating, sau a benchmarking-ului fie prin raportare la alte companii(dacă există informaţiile disponibile) sauîntre entităţi organizatorice din cadrulaceleiaşi companii.
Deficienţe ale mediului de controlDeficienţe ale mediului de control potfi identificate:
è în desfăşurarea misiunilor privindmediul de control al organizaţiei;
è în cadrul misiunilor derulate lanivelul entităţilor organizatorice;
è prin evaluarea elementelor mediuluide control în cadrul altor misiuni.
În cazul deficienţelor identificate la
nivelul unei entităţi organizatorice se vaanaliza în ce măsură este cazul uneiprobleme de sistem (identificate la acestnivel organizatoric) sau nu, dacă respec-tiva deficienţă are consecinţe transver-sale în cadrul organizaţiei etc.
Obiective ale misiunii de audit şi verificări recomandate Sintetizând rezultatele documentării lanivelul ghidurilor de practică (IIA,2011), cât şi rezultatele studiului empi-ric realizat, putem evidenţia o serie deobiective şi activităţi specifice misiuniide audit intern destinată evaluăriimediului de control:
l Verificarea existenţei codului de etică,a codului de conduită în afaceri, pre-cum şi a măsurii în care aceste docu-mente sunt actualizate. Auditorii au sar-cina să verifice dacă angajaţii au luat lacunoştinţă prevederile documentelormai sus amintite şi au înţeles prevederi-le codului de etică şi a codului de con-duită în afaceri. O categorie distinctă oreprezintă noii angajaţi, care trebuie să
26 Audit financiar, anul XI
ia la cunoştinţă prevederile acestordocumente, semnând declaraţii din caresă rezulte că au luat la cunoştinţă şi auînţeles prevederile acestor documente.În egală măsură auditorii vor verificadacă există proceduri aprobate puse înpractică pentru consemnarea evenimen-telor de încălcare a prevederilor acestorcoduri, analizarea şi discutarea acestoraşi sunt luate măsurile necesare.
l Analizarea sistemului de compensaţiipentru conducerea executivă la vârf,pentru a evalua măsura în care, prinnatura prevederilor acestuia, există pre-mise care să determine asumarea de ris-curi mult prea mari. Este cunoscut fap-tul că studii realizate de instituţii profe-sionale internaţionale de prestigiu auevidenţiat că una dintre cauzele crizeifinanciare este sistemul de remunerare amanagementului (Hashagen, 2009;Grant, 2009).
l Existenţa unor linii directe de comu-nicare a posibilelor situaţii privindacţiuni în afara sau la limita codului deetică sau de conduită în afaceri.Existenţa aplicaţiilor de tip whistleblo-wing2 este extrem de utilă, asigurândculegerea informaţiilor ce urmează a fianalizate de către departamentele curesponsabilităţi în acest domeniu.
l Analizarea politicilor şi practicilorimplementate, auditorii urmărind săverifice faptul că personal calificat, cuexperienţă şi posedând o solidă înţele-gere a proceselor de afaceri derulate încadrul organizaţiei procedează la anali-zarea notificărilor cu privire la violarearegulilor de derulare a afacerilor sau acodului de etică.
l O problematică distinctă este repre-zentată de potenţialul risc de fraudă lanivelul conducerii la vârf, capabile săeludeze controalele prin poziţia încadrul organizaţiei, cunoştinţele deţinu-
te şi informaţiile dobândite, risc deraportare frauduloasă şi riscuri care potafecta atingerea obiectivelor privindcontrolul intern. Din această perspecti-vă, auditorii interni vor porni de laprincipiile de guvernanţă formulate decătre consiliul de administraţie şi voranaliza modul în care acestea sunt puseîn practică, concentrarea atenţiei fiindpusă pe procesul de evaluare şi monito-rizare a riscurilor ca responsabilitatemajoră a senior managementului.Edificatoare pentru auditori sunt discu-ţiile cu membrii consiliului de adminis-traţie, analiza agendelor şedinţelor aces-tuia, auditorii urmărind să identificeprobe care să dovedească preocupareaşi conştientizarea membrilor consiliuluide administraţie cu privire la riscul de anu realiza obiectivele de control şimodul de realizare a monitorizării pro-cesului de management al acestor ris-curi. Auditorii interni vor verifica măsu-ra în care membrii consiliului de admi-nistraţie se implică în stabilirea agendeişedinţelor, pachetul de informaţii solici-tat de aceştia în raport de agenda fixatăşi timpul pe care îl alocă analizei documentelor înaintea şedinţelor. Oresponsabilitate majoră a seniormanage mentului constă în evaluareaperiodică a sistemului de control intern.De aceea, auditorii interni vor urmărimăsura în care informaţiile necesaresunt puse la dispoziţie şi sunt analizateîn cadrul consiliului de administraţie,principala sursă de documentare fiindreprezentată de agenda şi minuteleredactate ca urmare a şedinţelor ţinute.
l O problematică sensibilă este repre-zentată de structura consiliului de admi-nistraţie şi competenţele asigurate laacest nivel. Cu siguranţă aceste proble-me pot fi evaluate riguros de la nivelulcompaniei mamă, care poate solicitadepartamentului de audit intern săderuleze o misiune de evaluare a
mediului de control intern la subsidiare.Din această perspectivă verificareacerinţelor cu privire la numărul mem-brilor independenţi şi a competenţelordovedite ale acestora devine imperativă.Poate nu ar fi lipsit de interes să rea-mintim faptul că analizele derulate deinstituţii internaţionale cu renume pen-tru a identifica principalele cauze alecrizei financiare au evidenţiat insufi-cienta pregătire în domeniul manage-mentului riscului (Hashagen J. et al,2009, 3) şi, surprinzător pentru uneleinstituţii financiare, chiar lipsa de expe-rienţă în domeniul financiar a unormembri non-executivi din consiliile deadministraţie. Cum există responsabili-tăţi majore cu privire la controlul pro-cesului de raportare financiară, relaţiacu auditorii externi, inclusiv selecţiaacestora în vederea recomandării lorcătre consiliul de administraţie revinecomitetului de audit. În cadrul misiuniide audit al mediului de control se vaproceda şi la analiza cartei comitetuluide audit pentru a se vedea responsabili-tăţile prevăzute pentru acesta. Totodată,se va proceda la verificarea măsurii încare membrii consiliului de administra-ţie şi ai comitetului de audit au discutatperiodic cu auditorul extern cu privirela problemele identificate de aceştia în verificările efectuate cu privire la procesul de întocmire a situaţiilor financiare.
l Filozofia de management şi stilul deoperare determină calitatea şi transpa-renţa raportării interne şi externe, pre-cum şi atenţia acordată implementăriiunor sisteme eficace de control intern şimanagement al riscurilor. Auditoriiinterni vor culege informaţii cu privirela modul în care se asigură managemen-tul riscurilor, eficacitatea controluluiintern şi monitorizarea problemelor deconformitate. Un alt aspect relevanteste reprezentat de măsura în care eva-
STANCIU l
2 Aceste aplicaţii informatice permit angajaţilor să trimită, în mod anonim, sesizări privind posibile fraude, acţiuni ce nu respectă codulde etică etc. Aceste notificări urmează a fi analizate şi investigate de către entităţi cu responsabilitate în acest domeniu în cadrul orga-nizaţiei (spre exemplu, funcţia de conformitate).
luarea personalului, indiferent de pozi-ţia în cadrul organizaţiei, se face şi înraport cu acţiunile acestora vizând asi-gurarea obiectivelor de control intern.Auditorii vor urmări dacă la nivelulorganizaţiei există o structură organiza-torică eficientă şi flexibilă, evidenţiindsubordonări, roluri şi linii de raportareclare. Stabilirea responsabilităţilor şi calitatea monitorizării îndepliniriiacestora poate constitui un alt im -portant obiectiv urmărit în cadrulmisiunii.
l O politică solidă de personal şi dez-voltare a carierei profesionale a angaja-ţilor asigură competenţele necesare lanivelul tuturor structurilor organizatori-ce, corelând atribuţiunile şi responsabi-lităţile prevăzute în fişa posturilor cuexperienţa şi competenţele angajaţilor.Selecţia şi apoi monitorizarea evoluţieiprofesionale a angajaţilor, politica depromovare, motivare şi fidelizare aangajaţilor care dovedesc maturitate şicompetenţe profesionale adecvate pos-turilor lor reprezintă importante ele-mente ale mediului de control ce suntanalizate în cadrul misiunii. Obiectivulvizând politica de personal poate fi rea-lizat nu doar în misiuni dedicate strictevaluării mediului de control, ci şi înmisiunile vizând activitatea departamen-tului resurse umane.
Comunicarea rezultatelorCAE are responsabilitatea de a stabilibeneficiarii raportului de audit, limitândlista acestora având în vedere caracterulconfidenţial al unor informaţii, precumşi natura specifică a domeniului investi-gat.
Dacă deficienţele identificate la nivelulmediului de control vizează anumitenivele superioare de management,bunele practici recomandă ca şefulauditului intern să discute problemeleidentificate cu membrii comitetului deaudit şi ai consiliului de administraţie.Un aspect special asupra căruia CAE va
trebui să decidă, în funcţie de naturadeficienţelor identificate, este dacă şi ceinformaţii este necesar a fi oferite audi-torului extern.
Raportul va trebui să identifice cauzelecare au permis apariţia deficienţeloridentificate, să releve clar consecinţeleacestora şi să ofere recomandări con-crete de soluţionare a deficienţelor.Procesul de follow-up (de urmărire aimplementării recomandărilor AI caurmare a misiunii realizate) este extremde critic în cazul măsurilor propuse înaceste misiuni. Monitorizarea îndeplini-rii planului de măsuri cade atât în sarci-na departamentului AI, cât şi a consiliu-lui de administraţie şi a comitetului deaudit, ca urmare a importanţei pentruorganizaţie a punerii lor în practică câtmai rapid.
ConcluziiÎn prezentul articol, autorul a dorit săaducă în atenţia auditorilor pro -
blematica specifică a misiunilor de auditintern vizând evaluarea mediului decontrol.
Înţelegerea importanţei evaluării mediu-lui de control, precum şi a impactuluiacestuia asupra sistemelor de controlintern, management al riscului, precumşi a activităţilor pe linia monitorizăriiconformităţii este extrem de importantănu doar în munca auditorilor, ci şi asenior managementului.
Furnizarea opiniei cu privire la calitateasistemului de control intern şi a proce-sului de management al riscului impu-ne, în opinia noastră, şi auditareamediului de control, fundamentul celor-lalte elemente de control intern.
În îndeplinirea responsabilităţilor sale,auditul intern trebuie susţinut de con-ducerea la vârf a organizaţiei, manage-mentul executiv şi non-executiv înţele-gând deplin necesitatea misiunilor deacest tip, fiind, în fapt, principalii beneficiari ai evaluării mediului de control. l
2711/2013
MEDIUL DE CONTROL
Grant K., The Corporate GovernanceLessons from the Financial Crisis”,Financial Market Trends. OECD2009, ISSN 1995-2864. Disponibilon-line lahttp://www.oecd.org/datao-ecd/32/1/42229620.pdf
Hashagen J, Harman N, Conover M.Never again? Risk management in ban-king beyond the credit crisis, KPMGINTERNATIONAL, 2009,Disponibil on-line lahttp://www.kpmg.eu/docs/20090304_Risk -management-in-banking-beyond-the-credit-crisis.pdf
FERMA/ECIIA, Guidance on the 8thEU Company Law Directive – article41, Disponibil on-line lahttp://www.ferma.eu/wp-con-tent/uploads/2011/09/eciia-ferma-guidance-on-the-8th-eu-company-law-directive.pdf
The Institute of Internal Auditors,Auditing the control environment. IPPF-Practice guide, 2011, Disponibil on-line la www.globaliia.org
The Institute of Internal Auditors,International standards for the professio-nal practice
of internal auditing (standards), 2012,Disponibil on-line la www.globali-ia.org
The Institute of Internal Auditors, IIAposition paper: The three lines of defensein effective risk management and control,January 2013, Disponibil on-line lawww.globaliia.org
Bibliografie
28 Audit financiar, anul XI
Fundamentareadeciziei de management prin analizaDuPontDuPont analysis can identify the strengths and weaknesses ofthe company's performance, respectively, internal factors of per-formance growth or threat. DuPont analysis is an analyticalexplanation of return on total assets (ROA) and return on equity(ROE) by two, respectively three factors: profit margins, assetsturnover and debt leverage of the company. This analysis allowsto better understand the sources of return higher (or lower) ofcompanies in similar industries or different industrial sectors.This research is a continuation of the empirical study on thedeterminants of financial performance of the company - DuPontSystem, published in the "Financial Audit" Journal no. 7/2013. Tomake comparisons on the prevalence of some of the two factorsROA, respectively three factors ROE (mentioned above), are firstanalyzed the median results of these factors in the industries ofcompanies listed on the Bucharest Stock Exchange.For homogeneity of research variables, was then analyzed theDuPont system on four pharmaceutical companies ("A", "B", "Z"and "R"), listed on the Bucharest Stock Exchange. This analysisreveals the prevailing levers that one or another company hasused to increase economic performance (ROA) and financial per-
formance (ROE). Companies are identified (such as company"B") whose main advantage is profit margin as a result of marketstrategy, bringing new products to sell in a wide range and highprofit margins. There are companies (such as the company "R")that obtain high asset turnover by adopting a strategy ofeconomies of scale, i.e. selling products commonly required bythe market, with low profit margins but high volumes of salesachieved by the endowment assets.What significantly differentiates financial performance (ROE) ofthe four companies is debt leverage. So are companies (such as,again, the company's "R") that acted on the line attraction sub-stantial bank loans to finance operating activities at a debt costlower than theirs return on assets.
Key words:company’s performance, return on assets (ROA),return on equity (ROE), DuPont system, profit mar-gins, assets turnover, debt leverage
JEL Classification: G32, D22, L25
Management Making the Decision by DuPont Analysis
Cuvinte cheie: performanţa întreprinderii, rentabilitatea activelor totale (ROA), rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE), sistemulDuPont, marjele de profit, rata de rotaţie, levierul de îndatorare
Abstract
IntroducereAnaliza DuPont este unul din instru-mentele bine sistematizate de identifica-re a pârghiilor de performanţă financia-ră a întreprinderii pe care managemen-tul le-a folosit (sau nu) în perioada ana-lizată şi/sau care poate să orientezedeciziile viitoare de creştere a perfor-manţei.1 Analiza DuPont identifică treipârghii principale de performanţă, res-pectiv:
v de profitabilitate a resurselor con-sumate, la nivelul marjelor de profit(profit margins, în engleză);
v de eficienţă a utilizării activelorinvestite în întreprindere, la nivelulratelor de rotaţie a activelor (assetsturnover, în engleză) şi
v de multiplicare a capitalurilor (pro-prii), respectiv, efectul de levier deîndatorare (multiplier equity, în engle-ză).
În consecinţă, managementul întreprin-derii poate acţiona:
v fie în direcţia diferenţierii produse-lor, a ofertei de produse noi şi acontrolului cheltuielilor pentru acreşte marja de profit,
v fie în direcţia perfecţionării proce-sului managerial de intensificare aexploatării activelor din dotareaîntreprinderii pentru a creşte vânză-rile şi, implicit, rotaţia acestora,
v fie în direcţia optimizării structuriide finanţare a exploatării şi investi-ţiilor pentru a creşte efectul delevier de îndatorare,
v fie în combinaţia optimă a celor treidirecţii.
În Tabelul 1 este prezentată o analizăcomparativă pe sectoare industriale apârghiilor de management DuPont.
Sunt sectoare industriale româneşti careau avantajul competitiv din obţinerea demarje mari de profit (peste 20%).Astfel, industria berii obţine o medianăa marjei nete de profit de 21,3%, iar ceade intermedieri financiare obţine24,1%. În schimb, viteza de rotaţie(vânzări/activele totale) este foarte micăîn sectorul de intermedieri financiare(0,02), în sectorul bancar (0,04) şi chiarîn sectorul industriei hârtiei şi cartonu-
lui (0,07). Pentru aceste sectoare creşte-rea vânzărilor se poate face prin „sacri-ficarea” marjelor de profit.
Interesant este faptul că industria beriiare atât marje mari de profit (22,7%,respectiv, 21,3%), cât şi viteză mare derotaţie (0,21). Ambele pârghii determi-nă cea mai mare ROE (9,7%) dintreindustriile nefinanciare. Analiza DuPontidentifică deci elementele dominante încreşterea ROE.
Dimpotrivă, sunt sectoare industrialeromâneşti care au ca principal atu vitezade rotaţie, cum este industria pâinii cu0,3 vânzări pe total active, dar cu omarjă netă de profit modestă 7,4% șiun levier de îndatorare foarte bun(2,32) în raport cu celelalte industriinefinanciare.
Sectorul financiar şi mai ales cel bancarau ca principală pârghie de rentabilitatelevierul de îndatorare, respectiv atrage-rea de economisiri de la agenţii econo-mici şi de la populaţie. Levierul de înda-torare în sectorul financiar de 5,4 capi-taluri totale (proprii plus depozitele dineconomisiri) în raport cu capitalurileproprii, respectiv de 10,15 în cel bancar,este însoţit însă de riscul mare al efectu-lui de antrenare a retragerii acestor
2911/2013
FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE MANAGEMENT
* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice din Bucureşti, auditor financiar, e-mail: [email protected]** Prof.univ.dr.ec., Universitatea Tehnică de Construcţii–Bucureşti, auditor financiar, e-mail: [email protected] Un alt instrument frecvent utilizat în teoria şi practica de specialitate este Analiza Scorului (Z), care foloseşte cele mai discriminante rate
economico-financiare în departajarea întreprinderilor fiabile de cele vulnerabile la riscul de faliment.
Ion STANCU* & Dumitra STANCU**
30 Audit financiar, anul XI
economisiri de către deponenţi; efectulde antrenare fiind între primele cauzeale crizelor financiare. Dintre sectoareleindustriale româneşti nefinanciare culevier de îndatorare important remar-căm pe cel al construcţiilor de clădirirezidenţiale şi nerezidenţiale – cu 3,61 –şi cel al pâinii şi produselor de panifica-ţie – cu 2,32.
Stadiul cunoaşteriianalizei DuPont îndecizia de manage-ment al performanţeiîntreprinderiiNe-am inspirat în cercetarea noastrădupă un studiu al profesorilor de laTexas Tech University, preluat şi deKevin Bernhardt (2010), studiu caresintetizeză foarte bine atuurile analizeiDuPont. „Sistemul de analiză DuPontîmbină datele din contul de profit şipierdere cu cele din bilanţ în douămăsuri sumare ale profitabilităţii: ratarentabilităţii economice (ROA, Return onAssets, în engleză) şi rata rentabilităţiicapitalurilor proprii (ROE, Return onEquity, în engleză). Sistemul foloseştetrei rate financiare pentru a exprimaROA şi ROE:
v rata de marjă a profitului dinexploatare (OPM, Operating ProfitMargin Ratio, în engleză),
v rata de rotaţie a activelor totale(ATR, Asset Turnover Ratio, în engle-ză) şi
v efectul levierului de îndatorare(EM, Equity Multiplier, în engle-ză)”2.
Ambele rate de rentabilitate, înainte deimpozitul pe profit, pot fi exprimateprin cele trei componente, astfel:
ROA = OPM × ATR şi
ROE = ROA × EM, sau ROE = OPM × ATR × EM
Studiul se încheie cu un exemplu de uti-lizare a analizei DuPont în orientareamanagementului spre promovareapunctelor tari şi anihilarea punctelorslabe ale performanţei economice şifinanciare a întreprinderii.
Sistemul de analiză DuPont a fostintrodus în anul 1920 de către conduce-rea companiei de produse chimiceDuPont.3 De la acea dată (1920), siste-mul este o reprezentare sistematică şiintuitivă a rentabilităţilor companiei, darmai ales a pârghiilor de influenţare aacestora. Este o analiză complexă, carecuprinde atât marjele de acumulare dincontul de profit și de pierdere, cât șisoldurile de active şi de datorii dinbilanțul contabil, active şi datorii cucare s-au obţinut aceste marje. Ratarentabilităţii capitalurilor proprii(ROE)este cea mai privilegiată în analizaDuPont, căci facilitează descoperireacelor mai importante pârghii de influ-enţare a acesteia.
Soliman M.T. (2008)4exploreazăcomponentele DuPont și găsește căinformațiile din analiza DuPont sunt unbun semnal în estimarea veniturilor vii-toare. În al doilea rând, componenteleROE sunt utile investitorilor pe piața de
capital prin analiza influenţei lor asuprarentabilităţii actuale și viitoare acapitalurilor proprii. În sfârșit, pe bazacomponentelor ROE, analiștii financiariîşi revizuiesc prognozele actuale şi îiajută să evite pe viitor erorile de prog-noză. În concluzie, componenteleDuPont reprezintă o formă viabilă deinformații cu privire la caracteristicilede funcționare ale unei firme.
Selling și Stickney (1989) fac o analizăDuPont comparativă între diferite sec-toare industriale5. Concluziile lor relevădiferenţe semnificative în timp, de la oindustrie la alta, chiar și în cadrulaceleiași industrii, ca urmare a levieruluide îndatorare, a ciclurilor de viaţă aleproduselor, a mediului de afaceri, a stra-tegiilor interne ale companiilor.Conceptul lor de rată marginală desubstituție – între marja de profit şirotaţia activelor – poate fi folosit pen-tru a interpreta credibil tendințele șidiferențele între rentabilitateacompaniilor și a ramurilor industriale.
Soliman M.T. (2004) utilizează analizaDuPont ajustată pentru fiecare ramurăindustrială, în vederea preziceriiprofitabilității viitoare a activelor deexploatare (Return on Net OperatingAssets, RNOA)6. Autorul descompuneRNOA în două componentemultiplicative: marja de profit și rotaţiaactivelor, ambele fiind pârghii utilizateîn mod particular de diferite grupuriindustriale.Analiza DuPont ajustatăpentru fiecare industrie este un instru-ment util în anticiparea modificărilorviitoare ale RNOA, atât în cadrul eşantionului analizat, cât şi în afaraacestuia.
STANCU & STANCU l
2 Texas Tech University, www.aaec.ttu.edu/faculty/phijohns/AAEC%204316/Lecture/notes/DUPONT.htm3 DuPont este o companie de produse chimice americană, care a fost înfiinţată în iulie 1802 ca o moară de praf de puşcă de Eleuthère Irénée
DuPont. în 2009, DuPont a fost a treia companie de produse chimice din lume cu cea mai mare capitalizare bursieră şi a noua ca venituri.Preţul acţiunilor DuPont face parte din indicele Dow Jones Industrial.
4 Soliman, M. T., The Use of DuPont Analysis by Market Participants, The Accounting Review, Vol. 83, No. 3,2008, pp. 823–8535 Selling, T. I. and Stickney, C. P. (1989). The effects of business environments and strategy on a firm’s rate of return on assets, Financial
Analysts Journal, pp. 43-526 Soliman, M. T. (2004), Using Industry-Adjusted DuPont Analysis to Predict Future Profitability, disponibil la SSRN: http://ssrn.com/abs-
tract=456700
Cercetătorii Herciu M., Ogrean C. șiBelascu L. au studiat componenteleROE din analiza DuPont şi mărimeaprofitului pentru primele 20 de compa-nii cele mai profitabile din lume7. Încele mai multe cazuri, companiileprofitabile nu sunt neapărat și cele maiatractive pentru investitori; clasamentulde profitabilitate este diferit de clasa-mentul ROE cuantificat pe baza com-ponentelor DuPont. Spre exemplu,compania Gazprom a înregistrat în2009 un profit mai mare cu 82% decâtal companiei IMB şi un ROE de 4,24ori mai mic decât cel al IMB. Prinurmare, clasificarea pe baza unui indica-tor de mărime ar trebui combinată cu oserie de indicatori financiari care săexprime raportul dintre efectele și efor-turile companiilor.
Cercetătorul Wayne A. Thorp, CFA8,ne-a oferit o foarte interesantă şi utilădescompunere a rentabilităţii activelortotale (ROA) şi a rentabilităţii capitaluri-lor proprii (ROE), din care se poateidentifica uşor acţiunea managerialăasupra pârghiilor de creştere a perfor-manţei economice şi financiare.Investitorii folosesc cele două rentabili-tăţii (ROA şi ROE) pentru a măsuracâștigurile generate de activele şi, res-pectiv, capitalurile proprii ale compa-
niei. Cu acestea ei pot aprecia dacă ocompanie este profitabilă sau perdantăși care sunt pârghiile manageriale gene-ratoare de profit. Companiile care folo-sesc pârghia marjei superioare de profit,a vitezei ridicate de rotaţie şi/sau a unuilevier de îndatorare neriscant vor aveaavantaje competitive în raport cu altecompanii, iar aceasta se traduce înrentabilităţi ridicate ale investițiilor lorde capital.
Articolul nostru analizează performanţaeconomică şi financiară prin interme-diul ratei de rentabilitate a activelorinvestite (ROA) şi, respectiv, al ratei derentabilitate a capitalurilor proprii(ROE). Atât mărimea lor efectivă, cât,mai ales, descompunerea ROA şi ROEîn rate de marjă, de rotaţie şi de levierde îndatorare ne oferă informaţii fiabilepentru managementul performanţeieconomice şi financiare a întreprinderii:
ROA = Rmarjă ×Rrot. capROE = Rmarjă ×Rrot. cap
×Rlevier îndator.Această descompunere a ROA şi ROEidentifică punctele tari şi punctele slabeale performanţei economico-financiarea întreprinderii şi, în consecinţă, proiec-tează căile de acţiune pentru creştereaacesteia.
Definirea ipotezelor de lucruÎn studiul nostru intenţionăm relevarearelaţiei dintre performanţa întreprinderii(ROA şi ROE) şi pârghiile managerialedin sistemul DuPont9:
v Rata de marjă brută;
v Rata de marjă netă;
v Rata de rotaţie a activelor prin vân-zări;
Levierul de îndatorare (ponderea dato-riilor faţă de capitalurile proprii).
Ipoteza de lucru din cercetarea noastrăporneşte de la existenţa unor sectoareindustriale şi întreprinderi care au caprincipale pârghii de creştere a perfor-manţei financiare:
v marja de profit obţinută printr-opoziţie de lider în sectorul de activi-tate, sau
v viteza de rotaţie ca rezultat al unuimanagement performant al afaceri-lor, sau
v levierul de îndatorare ca rezultat alunei management eficient al combi-nării surselor de finanţare a afaceri-lor.
3111/2013
7 Herciu M., Ogrean C. and Belascu L. (2011), A DuPont Analysis of the 20 Most Profitable Companies in the World, 2010 InternationalConference on Business and Economics Research, vol.1 IACSIT Press, Kuala Lumpur, Malaysia
8 Wayne A. Thorp, CFA, Deconstructing ROE: DuPont Analysis, http://www.aaii.com/ computerizedinvesting/article/deconstructing-roe-dupont-analysis, COMPUTERIZED INVESTING, First Quarter 2012.
9 Compania americană „DuPont” a fost prima care a utilizat, în analiza financiară, descompunerea ratelor de rentabilitate a capitalurilor, astfelcă această procedură de analiză poartă numele de „sistemul DuPont“.
FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE MANAGEMENT
32 Audit financiar, anul XI
Sunt însă sectoare şi întreprinderi careobţin avantaj competitiv în creştereaperformanţei financiare din combinareaacestor pârghii. În cazul analizat de noi,industria farmaceutică din România(respectiv, patru companii farmaceuticelistate la Bursa de Valori din Bucureşti),s-a luat în considerare ipoteza existenţeiunei corelaţii între:
v performanţa financiară şi ratele demarjă, dintre cele mai ridicate însector (cu excepţia întreprinderii„R”);
v performanţa financiară relativ egalăla două companii („B” şi „Z”), darcu activarea unor pârghii diferite derentabilitate: marja de profit încazul „B” şi viteza de rotaţie încazul „Z”;
v performanţa financiară cea mai ridi-cată (ROE = 8,04%) la compania„R” şi levierul ei de îndatorare(4,06; a se vedea Tabelul 2):
În consecinţă, cercetarea performanţeifinanciare a întreprinderilor porneşteimplicit de la analiza calităţii şi consis-tenţei acestor corelaţii.
Definirea şi notareafactorilor performanţeieconomice şi financiarePerformanţa economică se exprimă înacest articol prin rata de rentabilitate aactivelor totale (ROA), care măsoarărandamentul activelor investite în între-prindere, iar performanţa financiară –prin rata de rentabilitate a capitalurilorproprii (ROE), care măsoară randamen-tul capitalurilor proprii.
Rata rentabilităţii activelor totale(Return on Assets = ROA, în engleză)exprimă capacitatea activelor investite(active fixe şi circulante) de a degaja un profit global net de impozit [EBIT · (1 – τ)], prin care să se asigureautofinanţarea creşterii nete a întreprin-derii şi remunerarea investitorilor decapital (acţionarii şi creditorii, a sevedea Figura 1)10, unde: EBIT = profitul din exploatare (înainte
de dobânzi de impozit);τ = cota efectivă de impozit pe profit =
impozit pe profit / profit impozabil.
Profitul global net de impozit, EBIT · (1 – τ) = Profitul net +Dobânzi · (1 – τ), nu include economiafiscală determinată de deductibilitateadobânzii din profitul impozabil. El arecalitatea de a exprima capacitatea acti-velor întreprinderii de a genera, înexploatare, rezultate pentru „aportorii”de capitaluri, indiferent de modul definanţare al întreprinderii. Rentabilitateaactivelor prin acest profit din exploatarenet de impozit, EBIT · (1 – τ), exprimăcapacitatea tehnico-economică a între-prinderii şi nu politica ei specifică de
finanţare. Rentabilităţile activelor astfelcalculate fac comparabile întreprinderileîntre ele doar din perspectiva capacităţiilor tehnico-economice:
Rezultatul net [EBIT · (1 – τ)] esteobţinut din exploatarea activelor cum-părate atât cu capitaluri proprii (CPR),cât şi cu cele împrumutate (DAT).Remunerarea acestor capitaluri se facedin profitul net (PN)11 şi din dobânzi[Dob · (1 – τ)]. Acestea din urmă vorcosta mai puţin, fiind aducătoare deeconomii de impozit :
Rata de rentabilitate financiară(Return on Equity = ROE, în engleză)măsoară randamentul capitalurilor pro-prii, deci al plasamentului financiar pecare acţionarii l-au făcut în investiţia lorde capital privind cumpărarea acţiunilorîntreprinderii. Rentabilitatea capitaluri-lor proprii exprimă capacitatea între-prinderii de distribuire de dividende
STANCU & STANCU l
10 În literatura de specialitate veţi găsi adesea ROA ca raport între profitul net (PN) şi activele investite în întreprindere (AE). Problema ceapare cu o astfel de calculaţie este faptul că profitul net este remunerarea doar a capitalurilor proprii ale acţionarilor în timp ce activele suntfinanţate atât din capitaluri proprii, cât şi din capitaluri împrumutate (vezi şi Financial Reporting and Analysis, CFA Institute, Pearson CustomPublishing, 2010, 337 şi următoarele).
11 care include şi economia de impozit rezultată ca urmare a deductibilităţii dobânzii din profitul impozabil.
către acţionari şi de creştere a rezerve-lor care, în fapt, reprezintă o creştere aaverii acţionarilor (a se vedea figura 1).Deci, rata rentabilităţii capitalurilor pro-prii este egală cu raportul:
Sistemul DuPont explică rata ROA şiROE ca sinteză a interacţiunii dintretrei grupe de factori:
v marja de acumulare din vânzări(profit / vânzări);
v rotaţia activelor prin vânzări (vân-zări / active),
v levierul de îndatorare (active / capi-taluri proprii).
Rata rentabilităţii activelor totale(ROA) evidenţiază efectele combinate adouă pârghii de performanţă: rata demarjă (EBIT/Vânzări) şi viteza de rota-ţie a activelor (vânzări / active).
Drept urmare, ROA poate fi majorată:
v fie prin creşterea marjei de acumu-lare (diferenţa dintre cifra de afacerişi cheltuielile de gestiune),
v fie prin creşterea rotaţiei capitaluri-lor, prin cifra de afaceri,
v fie prin ambele căi.
În perioadele de dezvoltare, capitalurileinvestite pot să crească mai repededecât rentabilitatea întreprinderii. Deaceea, este posibil ca, în ciuda creşteriiratei de marjă, să se înregistreze o ratăscăzută a rentabilităţii activelor totale(efectele profitabile ale investiţiilor sevor propaga în viitor).
Tot astfel, rata rentabilităţii capitalu-rilor proprii (ROE) poate fi descom-pusă în trei rate componente:
v marja netă de profit (profit net /vânzări)
v rotaţia activelor (vânzări / active) şi
v levierul de îndatorare (active / capi-taluri proprii = 1 + datorii / capita-luri proprii)
Deşi ne apare surprinzător, o creştere arentabilităţii capitalurilor proprii (ROE)poate fi obţinută (în anumite condiţii)prin creşterea îndatorării ca efect al eco-nomiilor de impozit determinate dedeductibilitatea dobânzilor din profitulimpozabil.
Mai mult, dacă vom izola, în relaţia demai sus, rata de rentabilitate economică– ROA, vom evidenţia aportul exploa-tării activelor la creşterea performanţeieconomice, pe de o parte, şi contribuţiastructurii capitalurilor (proprii şi împru-mutate), pe de altă parte, la creştereaperformanţei financiare:
3311/2013
Sistemul de analiză DuPonteste o reprezentare
sistematică şi intuitivă arentabilităţilor companiei, dar
mai ales a pârghiilor de influenţare a acestora.Este o analiză complexă,
care cuprinde atât marjele deacumulare din contul de
profit şi de pierdere, cât şisoldurile de active şi de
datorii din bilanţul contabil,active şi datorii cu care s-au
obţinut aceste marje
FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE MANAGEMENT
34 Audit financiar, anul XI
unde: Profit net din exploatare = Profitdin exploatare (înainte de dobânzi şide impozit) = EBIT – Dobânzi –Impozitul pe profit;
Coef. impozitare = proporţia profituluinet din exploatare (după impozitare= NI) în profitul impozabil (EBT).
Coef. îndatorare = ponderea profituluiimpozabil (după deducerea dobânzii= EBT) în profitul de exploatare(EBIT).
Se identifică astfel rentabilitatea active-lor întreprinderii, independent demodul de finanţare, pe de o parte, şicontribuţia îndatorării şi impozitării laformarea rentabilităţii capitalurilor pro-prii ale acţionarilor, pe de altă parte.
Descompunerea ratelor de rentabilitatedin sistemul DuPont permite o înţele-gere mai profundă a performanţei eco-nomico-financiare. Marjele de profit şiviteza de rotaţie sunt semnale pozitivepentru creşterea performanţei economi-ce. Se poate obţine o bună performanţăacţionând în ambele direcţii:
v consolidarea unei poziţii de lider pepiaţă, prin diversificarea produselorşi serviciilor în conformitate cucerinţele pieţei şi
v creşterea performanţei managerialeîn exploatarea activelor, pentru o b -ţinerea mai multor produse şi servi-cii de calitate, destinate vânzării.
De utilizarea eficientă a celor două pâr-
ghii depinde, în cele din urmă, şi creşte-rea performanţei financiare prin levierulde îndatorare, deoarece costul datoriilor(deductibil fiscal) are un efect de leviercu atât mai mare cu cât performanţaeconomică este superioară acestuia(ROA > Costul datoriilor). Altfel, pâr-ghia levierului de îndatorare este riscan-tă ca acţiune de ameliorare a perfor-manţei şi transmite un semn al slăbiciu-nii managementului operaţional. În pri-mul rând, băncile vor creşte rata dobân-zii şi, în cele din urmă, nu vor permitecreşterea îndatorării unor întreprinderifără performanţă economică superioarăcostului datoriilor. În al doilea rând, uncost al datoriilor mai mare decât renta-bilitatea activelor (Costul datoriilor >ROA) determină un efect de leviernegativ, „de măciucă”, asupra perfor-manţei financiare (ROE < ROA <Costul datoriilor); la fiecare procentsuplimentar de îndatorare, performanţafinanciară (ROE) scade proporţional culevierul negativ.
Identificarea acţiunii celor trei pârghiiprin sistemul DuPont conduce la ocunoaştere mai bună a modului în caremanagementul general şi cel financiarau diversificat produsele, au oferit pro-duse şi servicii noi, au câştigat poziţiipe piaţa concurenţială, au controlat cos-turile de exploatare, au organizat pro-ducţia şi desfacerea, au optimizat costu-rile de finanţare a exploatării activelorîntreprinderii etc.
Principalii factori ai performanţei eco-nomico-financiare (ROA şi ROE) anali-zaţi în articolul nostru sunt, deci:
PM_S = marja profitului din exploata-re (EBIT) în raport cu mărimeavânzărilor (pre-interest pretax profitmargin = PM, în engleză);
NM_S = marja netă a profitului net înraport cu mărimea vânzărilor (netmargin = NM, în engleză);
S_A = rata de rotaţie, vânzări/active(sales to assets = SA, în engleză);
1 – τ = coeficientul de impozitare (taxefficiency, în engleză) = [1 – (impozi-tul pe profit /profitul impozabil)],unde profitul impozabil (EBT) =EBIT – Dobânzi;
A_EQ = levierul de îndatorare (leverage,în engleză), active totale/capitaluriproprii;
1 – δ = coeficientul de îndatorare (inte-rest burden, în engleză) = EBT /EBIT.
Prezentarea bazei dedate şi a relaţiilor decalcul a indicatoriloranalizaţiPentru realizarea obiectivului propus înacest articol, de analiză comparativă autilizării factorilor din sistemul DuPontasupra performanţei economice şifinanciare a întreprinderii, am ales unsector omogen de activitate, respectivpatru companii farmaceutice listate laBursa de Valori din Bucureşti. Surselede date au fost obţinute din bilanţurileşi conturile de profit şi pierdere trimes-triale pe perioada 2005, trimestrul I –2012, trimestrul IV, cu excepţia compa-niei „R” care şi-a început activitatea din anul 2010. Datele au fost extrasedin baza de date Thomson ReutersEikon.
STANCU & STANCU l
Pentru a putea obţine indicatorii nece-sari analizei noastre, s-au realizat o seriede interpolări ale bazei de date iniţialepentru completarea datelor indisponibi-le în sursele noastre de informare.Astfel de prelucrări ale bazei de date aufost minimale şi, deci, riscul apariţieierorilor de procesare este mic.Prelucrarea datelor s-a realizat în Excelşi în Eviews.
În formulele de calcul a indicatorilorfinanciari s-au folosit mărimile medii alefactorilor de determinare a acestora:
v ROA (Return on Assets):
v ROE (Return on Equity):
v PM_S (Pre-interest pretax profit mar-gin):
v NM_S (Net Margin to Sales):
v 1 – τ (Tax efficiency):
unde profitul impozabil (EBT) = EBIT– Dobânzi
v S_A (Sales to Assets):
v A_EQ (Assets to Equity):
v 1 – δ (Interest burden):
.
Limitările analizei comparativeAnaliza noastră porneşte cu anumitelimitări, generate de metodă, de dispo-nibilitatea datelor şi de prezentarearezultatelor. Considerăm că aceste limi-tări nu sunt critice pentru analiza com-parativă a performanţei sectorului far-maceutic din România, însă trebuieconsiderate din perspectiva interpretăriicorespunzătoare a rezultatelor.
v Limitare metodologică: analiza serealizează doar pe baza datelor isto-rice disponibile (32 de trimestre,respectiv 12 trimestre pentru com-pania „R”) şi nu îşi propune oextrapolare a rezultatelor pentruviitor.
v Baza de date disponibilă: sunt datefinanciar-contabile şi nu date de
piaţă; sunt date din perioada2005,Q1– 2012,Q4, cu excepţiacompaniei „R”, care prezintă datedin perioada 2010,Q1– 2012,Q4.
v Informaţiile fac referire la sectorulfarmaceutic, considerat omogenpentru această analiză a datelor.
Analiza comparativă a evoluţiei pârghiilorde determinare a ROA şi ROEAnaliza comparativă se va realiza por-nind de la ipoteza de corelaţiedirect/invers proporţională între per-formanţa economică (ROA) şi financia-ră a întreprinderilor (ROE), pe de oparte, şi cele trei pârghii de influenţă
3511/2013
FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE MANAGEMENT
36 Audit financiar, anul XI
din sistemul DuPont (marja de profit,viteza de rotaţie şi levierul de îndatora-re), pe de altă parte. O analiză pe ter-men lung (2005 – 2012) a fost posibilădoar la primele trei companii („A”, „B”şi „Z”). Din analiza statistică descripti-vă (Figura 3) observăm:
v o relaţie direct proporţională întreevoluţia marjei de profit (cu verde),pe de o parte, şi evoluţia ROA (cualbastru) şi ROE (cu roşu), pe dealtă parte;
v o variabilitate ridicată a marjei deprofit şi o variabilitate scăzută aROA şi ROE ca urmare a influenţeicompensatorii a vitezei de rotaţie(cu negru) care înregistrează, deasemenea, variabilitate scăzută, cuexcepţia companiei „B”;
v o relaţie invers proporţională întreevoluţia marjei de profit (cu verde)şi evoluţia levierului de îndatorare(cu verde deschis), ceea ce a deter-minat mărimi reduse ale ROEatunci când levierul era de mărimiridicate.
Interacţiunea contradictorie dintre celedouă, respectiv, trei pârghii de influen-ţare a performanţei celor trei companiia condus spre mărimi apropiate aleROA şi ROE.
Calculul şi interpretarea rezultatelor privindperformanţa economico-financiarăDin conturile de profit şi pierdere şi dinbilanţurile celor patru companii farma-ceutice am colectat datele trimestriale şiam calculat media indicatorilor peperioadele considerate. Am apreciat cădeterminarea ratelor de rentabilitateROA şi ROE pe baza acestor mărimimedii caracterizează o perioadă de timp
suficient de mare pentru a face o anali-ză comparativă relevantă a performan-ţei companiilor studiate.
Aşa cum s-a observat şi din reprezenta-rea grafică anterioară (fig. nr. 3), renta-bilităţile companiilor farmaceutice suntfoarte apropiate, îndeosebi ROA (carenu este influenţată de levierul de înda-torare). Rezultatele obţinute confirmăconsistenţa argumentelor:
v atât prin metoda directă de raporta-re a rezultatelor financiare [profitnet + dobânzi (1 – τ)] la capitaluri-le investite în activele totale, cât şiprin
v metoda de agregare a pârghiiloreconomice de acţiune asupra per-formanţei economice (ROA).
Companiile „A” şi „Z” au marje deprofit şi viteze de rotaţie apropiate, ceeace a condus la mărimi ROA de aseme-nea apropiate – de 2,20% şi, respectiv,2,18%. Compania „B” se distinge princea mai ridicată marjă de profit – de
21% – dar şi prin cea mai scăzută vitezăde rotaţie – de 0,13; ceea ce, compensa-toriu, a determinat o ROA de 2,27%,apropiată de primele două companii.Putem deci aprecia că această companie„B” a acţionat printr-o strategie maibună de piaţă, aducând la vânzare pro-duse noi, într-o gamă diversificată şicare au marje mari de profit. Viteza derotaţie mai redusă poate fi rezultatulunei dotări tehnice superioare pentru aproduce şi a vinde produse noi şi diver-sificate.
Dimpotrivă, compania „R” este cazultotal inversat al celor analizate pânăacum, având cea mai scăzută marjă deprofit – de 2,8% – şi cea mai mare vite-ză de rotaţie – de 1,05; ceea ce a deter-minat o ROA de 2,29%, apropiată decelelalte trei companii.
În consecinţă, compania „R” a avut ostrategie de economii de scară, respectivde vânzare de produse farmaceuticefrecvent utilizate în medicină, cu marjemici de profit, dar a acţionat pe volume
STANCU & STANCU l
mari de vânzări la nivelul activelor dindotare.
Ca şi cazul ROA, calculul ROE prinmetoda directă (ROE = Profit net /Capitaluri proprii) este confirmat demetoda agregată a pârghiilor de acţiuneasupra performanţei economice şifinanciare:
v ROE = Marja brută*Viteza derotaţie*(1 - δ)*(1 - τ)*Levierul
v ROE = ROA*(1 - δ)*Levierul
v ROE = Marja netă*Viteza de rota-ţie*Levierul
Ceea ce diferenţiază semnificativ per-formanţa financiară (ROE) a celorpatru companii este, evident, levierul deîndatorare. Un levier de îndatorarepuţin mai ridicat la compania „A” (de1,51) a făcut ca ROE (de 3,07%) să sedistanţeze puţin de ROE la companiile„B” şi „Z”.
Cazul aparte îl reprezintă tot compania„R” care, pe lângă atuul vitezei de rota-ţie (cea mai ridicată), se identifică şi cuun levier de îndatorare foarte ridicat –de 4,06. Acest levier a determinat oROE de 8,04%, de aproximativ trei orimai mare decât a celorlalte trei compa-nii farmaceutice. Compania „R” a acţio-nat deci şi pe linia atragerii substanţialede credite bancare pentru finanţareaactivităţii de exploatare. În condiţiile în
care costul creditelor (după economiilede impozit pe profit) a fost mai micdecât performanţa economică (ROA),compania obţine un efect de levier con-siderabil – de 5,75% (= 8,04% –2,29%).
ConcluziiAnaliza DuPont oferă o explicaţie anali-tică a rentabilităţii activelor totale(ROA) şi a rentabilităţii capitalurilorproprii (ROE) prin doi, respectiv treifactori: marjele de profit, ratele de rota-ţie ale activelor şi levierul de îndatorareal întreprinderii. Această analiză nepermite să înțelegem mai bine surselede rentabilităţi superioare (sau inferioa-re) ale întreprinderilor din sectoareindustriale similare sau din sectoareindustriale diferite.
Sunt sectoare industriale româneşti careau avantajul competitiv al obţinerii demarje superioare de profit, cum esteindustria berii – cu o mediană a marjeinete de profit de 21,3% şi cea de inter-medieri financiare cu marjă mediană de24,1%. În schimb, sunt sectoare careînregistrează viteze de rotaţie(vânzări/activele totale) foarte scăzute,cum este sectorul de intermedieri finan-ciare (0,02), sectorul bancar (0,04) şichiar sectorul industriei hârtiei şi carto-
nului (0,07). Pentru aceste sectoare,creşterea vânzărilor se poate face prin„sacrificarea” marjelor de profit.
Interesant este faptul că industria beriiare atât marje mari de profit (circa22%), cât şi o viteză mare de rotaţie(0,21). Ambele pârghii determină ceamai mare ROE (9,7%) dintre industriilenefinanciare. Analiza DuPont identificădeci elementele dominante în creştereaROE. Dimpotrivă, sunt sectoare indus-triale româneşti care au ca principal atuviteza de rotaţie, cum este industria pâi-nii, cu 0,3 vânzări pe total active, dar cuo marjă netă de profit modestă 7,4% șiun levier de îndatorare foarte bun(2,32) în raport cu celelalte industriinefinanciare.
Am analizat, în continuare, sistemulDuPont pe patru întreprinderi farma-ceutice (“A”, “B”, “Z”şi „R”) listate laBursa de Valori din Bucureşti. Am fostinteresaţi de identificarea pârghiilor pre-ponderente de management pe care ocompanie sau alta le-a folosit în creşte-rea performanţei economico-financiare.
Performanţa economică o măsurămprin rata de rentabilitate a activelortotale (ROA), care exprimă randamen-tul activelor investite în întreprindere,iar performanţa financiară – prin ratade rentabilitate a capitalurilor proprii(ROE), care exprimă randamentul capi-talurilor proprii. Descompunerea rate-lor de rentabilitate din sistemul DuPontpermite o înţelegere mai profundă aperformanţei întreprinderii. Marjele deprofit şi viteza de rotaţie sunt semnalepozitive pentru creşterea performanţeieconomice. Se poate obţine o bună per-formanţă acţionând în ambele direcţii:
v consolidarea unei poziţii de lider pepiaţă prin diversificarea produselorşi serviciilor în conformitate cucerinţele pieţei şi
v creşterea performanţei managerialeîn exploatarea activelor pentru obţi-nerea mai multor produse şi serviciide calitate, destinate vânzării.
3711/2013
FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE MANAGEMENT
38 Audit financiar, anul XI
Companiile „A” şi „Z” au marje deprofit şi viteze de rotaţie apropiate, ceeace a condus la mărimi ROA, de aseme-nea, apropiate. Compania „B” se distin-ge prin cea mai ridicată marjă de profit( 21%), dar şi prin cea mai scăzută vite-ză de rotaţie (0,13) ceea ce, compensa-toriu, a determinat o ROA de 2,27%,apro piată de primele două companii.Putem aprecia, deci, că această compa-nie „B” a acţionat printr-o strategie maibună de piaţă, aducând la vânzare pro-duse noi, într-o gamă diversificată, cumarje mari de profit. Viteza de rotaţiemai redusă poate fi rezultatul unei do tăritehnice superioare pentru a produce şi avinde produse noi şi diversificate.
Dimpotrivă, compania „R” are cea maiscăzută marjă de profit (2,8%), dar şicea mai mare viteză de rotaţie (1,05),ceea ce a determinat o ROA de 2,29%,apropiată de celelalte trei companii. Înconsecinţă, compania „R” a avut o stra-tegie de economii de scară, respectiv devânzare de produse farmaceutice frec-vent utilizate în medicină, cu marje micide profit, dar a acţionat pentru volumemari de vânzări la nivelul activelor dindotare.
Ceea ce diferenţiază semnificativ per-formanţa financiară (ROE) a celorpatru companii este levierul de îndato-rare. Un levier de îndatorare puţin mairidicat la compania „A” (1,51) a făcut caROE (3,07%) să se ridice puţin pesteROE la companiile „B” şi „Z”.
Cazul aparte îl reprezintă tot compania„R” care, pe lângă atuul vitezei de rota-ţie cea mai ridicată, se identifică şi cu
un levier de îndatorare foarte ridicat(4,06). Acest levier a determinat o ROEde 8,04%, de aproximativ trei ori maimare decât la celelalte trei companii far-maceutice. Compania „R” a acţionatdeci şi pe linia atragerii substanţiale decredite bancare pentru finanţarea activi-tăţii de exploatare. În condiţiile în carecostul creditelor (după economiile deimpozit pe profit) a fost mai mic decât
performanţa economică (ROA), compa-nia obţine un efect de levier considera-bil, de 5,75% (= 8,04% – 2,29%).
În concluzie, sunt sectoare industriale şiîntreprinderi care obţin avantaj compe-titiv în creşterea performanţei financia-re prin activarea preponderentă a uneiasau alteia dintre cele trei pârghii econo-mico-financiare sau din combinarea efi-cientă a acestora. l
Ciobanu Anamaria, Măsurarea performanţeiîntreprinderii, Editura ASE, Bucureşti,2006;
Dragotă V., Braşoveanu Obreja L.,Dragotă I.M., Management financiar, edII-a, vol. I, Editura Economică,Bucureşti, 2012;
Hadley Gregg , The DuPont Analysis:Making Benchmarking Easier and MoreMeaningful, http://www.exten -sion.org/pages/11805, 2012;
Herciu M., Ogrean C. and Belascu L.(2011). A DuPont Analysis of the 20Most Profitable Companies in the World,2010 International Conference onBusiness and Economics Research,vol.1 IACSIT Press, Kuala Lumpur,Malaysia
Selling, T. I. and Stickney, C. P. (1989).The effects of business environments andstrategy on a firm’s rate of return onassets, Financial Analysts Journal, pp.43-52
Sheela Christina S., Karthikeyan K. Dr.,Financial Performance of Pharmaceutical
Industry in India using DuPont Analysis,European Journal of Business andManagement, Vol 4, No 14, 2012;
Soliman, M. T. (2004). Using Industry-Adjusted DuPont Analysis to PredictFuture Profitability, Disponibil laSSRN: http://ssrn.com/abs-tract=456700
Soliman, M. T., The Use of DuPontAnalysis by Market Participants, TheAccounting Review, Vol. 83, No. 3,2008, pp. 823–853
Stancu I., Stancu Dumitra, Finanţe corpo-rative cu Excel, Editura Economică,Bucureşti, 2012;
Wayne A. Thorp, CFA, DeconstructingROE: DuPont Analysis,http://www.aaii.com/ computerizedin-vesting/article/deconstructing-roe-dupont-analysis, ComputerizedInvesting, First Quarter 2012.
CFA Institute, Financial Reporting andAnalysis, Pearson Custom Publishing,2010;
Texas Tech University,DuPont System ofAnalysis, www.aaec.ttu.edu/faculty/phijohns/ AAEC%204316/Lec -ture/notes/DUPONT.htm;
Bibliografie
IntroducereBugetele sunt considerate instrumentede comensurare a performanţei, deorientare, control, monitorizare şi deîmbunătăţire a acesteia. În demersul decreare şi îmbunătăţire a performanţeientităţilor economice, managementul sefocalizează pe realizarea bugetelor şilimitează dimensiunea umană a proce-sului bugetar. Însă, realizarea bugeteloreste dependentă de gradul de dedicareal angajaţilor pentru realizarea obiecti-velor, de atitudinea acestora, de percep-ţia pe care o au faţă de corectitudineabugetelor şi a întregului proces bugetar,de relaţiile acestora cu superiorii, deînţelegerea responsabilităţilor şi a aştep-tărilor managementului.
3911/2013
Dezvoltări privind
din perspectiva angajaţilor
* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice din Bucureşti, e-mail: stefanescu.aura @gmail.com** Drd., Academia de Studii Economice din Bucureşti, e-mail: [email protected]
Cuvinte cheie: angajaţi, proces bugetar, performanţă, comensurare, bugete participa-tive
Aurelia ŞTEFĂNESCU* & Gabriela Lidia TĂNASE**
bugetele şiperformanţa
entităţilor economice
Expansion on Economic Entities’ Budgets andPerformance from the Employee Perspective
Abstract
Starting from the premise that budgets are the link between employees and performancein economic entities, the present research systemizes the subject of employee involve-ment in the budgeting process and the entity’s performance.Considering the synthesis of ideas published on this topic in the specialized literature,this research addresses in a multidimensional approach the role of employees in eco-nomic entities, identifies and analyzes the means of employee participation in the budg-eting process, of creating and improving the performance of economic entities. To addsignificance to the management decision-making process based on budgets, the authorspropose a model for measuring the participation of employees in the budgeting processand by default, in the performance of economic entities.Key words: employees, budgeting process, performance, measurement, participatory
budgetsJEL Classification: M41, L25
40 Audit financiar, anul XI
Din această perspectivă, angajaţii repre-zintă interfaţa dintre procesul bugetar şiperformanţa entităţilor economice. Înacest context, prezenta cercetare struc-turează problematica privind participa-rea angajaţilor la procesul bugetar şiperformanţa entităţilor într-o manierăbidimensională, respectiv conceptual şia comensurării participării angajaţilor laprocesul bugetar şi la performanţa enti-tăţilor economice.
Metodologia cercetării
Cercetarea efectuată are ca obiectiv sădezvolte o nouă abordare şi un modelde evaluare a participării angajaţilor laprocesul bugetar şi la performanţa enti-tăţilor economice.
Prin recurs la cercetarea de tip funda-mental, pe baza ideilor publicate în lite-ratura de specialitate au fost identificateabordările privind rolul şi poziţionareaangajaţilor în cadrul entităţilor, precumşi corelaţia angajaţi-management dinperspectiva performanţei entităţiloreconomice. De asemenea, s-a recurs lamecanisme deductive şi inductive decercetare pentru identificarea şi analizamodalităţilor prin care angajaţii influen-ţează procesul bugetar şi performanţaentităţilor şi conturarea unui model decomensurare a participării angajaţilor încadrul acestuia.
Angajaţii şi entităţileeconomice
– abordare conceptuală multidimensională
Angajaţii reprezintă o componentă fun-damentală a oricărei entităţi economice.La nivelul literaturii de specialitate, rolulangajaţilor în cadrul entităţilor econo-mice este abordat dintr-o perspectivăpozitivă. Bussy & Suprawan (2012)
consideră angajaţii ca fiind printre ceimai importanţi stakeholderi. Autoriiargumentează prin faptul că orientareaentităţii către angajaţi contribuie laîmbunătăţirea performanţei acesteiaîntr-o măsură mai mare decât orientareacătre alte părţi interesate. Astfel, mana-gementul entităţii trebuie să ia în consi-derare opiniile, sentimentele şi atitudini-le angajaţilor faţă de entitate, precum şifaţă de procedurile stabilite.
Park (2012) analizează corelaţia dintreparticiparea angajaţilor la activităţileentităţii şi performanţa acesteia, prinrecurs la abordarea afectivă şi cognitivă.Abordarea afectivă le conferă angajaţi-lor beneficii psihologice, precum senti-mente de împlinire, satisfacţie, dar şirecompense financiare şi materiale careîi motivează şi îi dedică entităţii.Abordarea cognitivă dezvoltă inter-rela-ţionarea angajaţi-entitate pe baza infor-maţiilor deţinute. Park concluzioneazăcă inter-relaţionarea entitate-angajaţieste liantul dintre participarea angajaţi-lor la activităţile entităţii, respectiv per-formanţa acesteia, şi dedicarea angajaţi-lor faţă de entitate.
Într-o altă viziune, Gruman & Saks(2011) identifică într-o manieră tridi-mensională condiţiile psihologice caredetermină dedicarea angajaţilor faţă deentitate, respectiv semnificaţia roluluiacestora, siguranţa şi disponibilitatea. Înacest sens, angajaţii trebuie să se per-ceapă valoroşi, utili în obţinerea perfor-manţei, să contribuie fără temeri deeventuale prejudicii sau represalii, să fiedispuşi să îşi asume un rol în cadrulentităţii, să se dedice şi să se implice înatingerea obiectivelor şi îmbunătăţireaperformanţei acesteia. Complementar,managementul entităţii trebuie să sefocalizeze pe următoarele elemente: sta-bilirea obiectivelor care să stimulezeangajaţii, determinarea indicatorilor deperformanţă, stabilirea unor posturicare să implice abilităţi variate, autono-mie, creativitate, oferirea de suportmaterial, informaţional şi emoţional,
acordare de feedback constructiv, crea-rea unui sentiment de încredere şicorectitudine faţă de management şiprocedurile adoptate de către entitate.
Gao et al (2011) apreciază că recunoaş-terea angajaţilor drept o resursă valo-roasă determină superiorii să apeleze lacunoştinţele şi opiniile acestora. De ase-menea, autorii susţin că promovareamanagementului bazat pe împuternici-rea subordonaţilor de a participa la pro-cesul decizional, de informare şi de for-mare, dezvoltă încrederea angajaţilor însuperiori şi implicit comunicarea cuaceştia. Strategiile de împuternicire aangajaţilor permit entităţilor să îmbună-tăţească performanţa salariaţilor şi să îşiatingă obiectivele (Mokhtarian &Mohammadi, 2011). Deoarece implica-rea angajaţilor determină creşterea aspi-raţiilor acestora, iar nerealizările gene-rează insatisfacţie, Paul et al (2000) sus-ţin necesitatea implicării conducerii
ŞTEFĂNESCU & TĂNASE l
entităţii pentru a influenţa percepţiaangajaţilor prin următoarele modalităţi:comunicarea cu aceştia, implicarea înprocesul decizional şi creşterea graduluide control al angajaţilor asupra activită-ţilor desfăşurate, stabilirea unor modali-tăţi clare de recompensare, comunicareadeschisă şi bidirecţională, asumarea decătre manageri a responsabilităţilor deconsiliere, delegare şi recompensare.Din această perspectivă, conducereaentităţii are misiunea de a influenţafavorabil climatul psihologic. Biswas(2010) susţine că existenţa unui climatpsihologic favorabil angajaţilor îmbună-tăţeşte gradul de satisfacţie la locul demuncă, dedicarea acestora faţă de enti-tate şi reduce intenţia angajaţilor de apărăsi entitatea.
Cabrera et al (2003) consideră că parti-ciparea angajaţilor la activităţile entităţi-lor economice determină creşterea efor-turilor angajaţilor pentru realizarea
obiectivelor acestora, a loialităţii faţă deentitate şi a gradului de satisfacţie.Astfel, se îmbunătăţesc atât performan-ţele individuale ale angajaţilor, dar şiperformanţa entităţii. Pornind de lapremisa conform căreia măsurarea per-formanţei influenţează comportamentulangajaţilor, iniţiativa acestora de a sededica realizării obiectivelor entităţii şide a-şi îmbunătăţii performanţa, Groenet al (2012) propun participarea salaria-ţilor la stabilirea modelelor de măsurarea performanţei.
Cercetarea efectuată evidenţiază căangajaţii contribuie în mod semnificativla crearea şi îmbunătăţirea performanţeientităţilor economice, iar managemen-tul trebuie să construiască un cadruadecvat care să asigure şi să promovezededicarea angajaţilor faţă de entitate,comunicarea, implicarea în procesuldecizional şi un climat psihologic favo-rabil acestora.
Comensurarea participării angajaţilor
la procesul bugetar şi la performanţa entităţilor
economice Demersul cuantificării participării anga-jaţilor la elaborarea şi realizarea bugete-lor are ca fundament impactul semnifi-cativ al angajaţilor asupra activităţii,procesului bugetar şi performanţei enti-tăţilor economice, dezvoltarea de cătremanagement a unui cadru adecvat pen-tru inter-relaţionarea cu angajaţii, pre-cum şi valenţele informaţionale ale sis-temului integrat de bugete privind per-formanţa entităţilor economice.
În procesul de îmbunătăţire a perfor-manţei entităţilor economice, manage-mentul recurge în mod frecvent labugete, considerate instrumente fiabile,exhaustive şi comprehensive. În viziu-nea lui Huang & Chen (2009), bugetelesunt instrumente manageriale utile îndesfăşurarea activităţii în condiţii de efi-cienţă şi eficacitate. Având în vedere căbugetele sunt elaborate şi realizate decătre angajaţii entităţilor, care astfel par-ticipă în mod indirect la crearea şiîmbunătăţirea performanţei acestora,cuantificarea şi analiza implicării angaja-ţilor în cadrul procesului bugetar esteesenţială (Figura 1).
La nivelul entităţilor economice, angaja-ţii influenţează bugetele într-o manierăduală: în etapa elaborării, dacă se adop-tă bugetarea participativă, şi în etaparealizării bugetelor.
Dacă bugetele sunt elaborate numai decătre superiori, fără avizul consultativ alsubordonaţilor, atitudinea angajaţiloratât faţă de bugete, cât şi faţă de supe-riori poate constitui un impediment îndesfăşurarea activităţii. Astfel, bugetelepot să fie nerealiste, să supraevaluezeabilităţile angajaţilor sau să ignore uneleaspecte fundamentale cunoscute numaide către subordonaţi. Faptul că acestora
4111/2013
BUGETELE ŞI PERFORMANŢA
42 Audit financiar, anul XI
li se impune realizarea unor valori pres-tabilite se reflectă în demotivarea anga-jaţilor, care nu se mai dedică atingeriiunor obiective prin care nu se identificăşi pe care le percep ca fiind ale manage-mentului. De asemenea, o atitudinenegativă a angajaţilor faţă de procesulde bugetare generează abateri bugetare,reducerea performanţei angajaţilor şiimplicit a entităţii.
Din această perspectivă, Paul et al(2000) susţin că managementul entităţiipoate influenţa opinia şi atitudinilesubordonaţilor. Bugetarea participativăreprezintă un referenţial al managemen-tului care are impact psihologic asupraangajaţilor.
Partizani ai bugetării participative,Nouri & Parker (1998) susţin că succe-sul unei entităţi depinde de alocareasuportului bugetar adecvat subordonaţi-lor. Autorii aduc drept argumentecunoaşterea detaliată de către angajaţi aactivităţilor desfăşurate şi deţinerea deinformaţii complete, complexe şi perti-nente. În această viziune, participareaangajaţilor la procesul bugetar asigurăelaborarea unor bugete adecvate, pre-cum şi creşterea dedicării angajaţilorfaţă de entitate.
Diametral opus, Renn (1998) nu identi-fică o corelaţie directă între participareasubordonaţilor la stabilirea obiectivelor
de performanţă şi performanţă, daracceptă existenţa corelaţiei indirecteprin intermediul acceptării obiectivelor.
Bugetarea participativă permite subor-donaţilor să îşi exprime opiniile, săofere recomandări şi să influenţezebugetul final pe care îl vor avea de realizat. Considerăm că participareaangajaţilor la elaborarea bugetelor leconferă sentimentul de împlinire, satis-facţie profesională, corectitudine şiîncredere în procesul bugetar, bugete şiîn managementul entităţilor. Dacă anga-jaţii consideră bugetul ca fiind realizabil,dacă ştiu că obiectivele bugetare îireprezintă se vor dedica mai mult atin-gerii acestor obiective. Astfel, perfor-manţa individuală a angajaţilor, dar şi performanţa entităţii se vorîmbunătăţi.
Din punct de vedere al participăriiangajaţilor la realizarea bugetelor,Marginson şi Ogden (2005) considerănecesară atât responsabilizarea, cât şirecompensarea şi participarea acestorala stabilirea obiectivelor bugetare.Participarea subordonaţilor la stabilireaobiectivelor de performanţă anualedetermină creşterea încrederii angajaţi-lor în corectitudinea procedurilor şiacceptarea obiectivelor (Renn, 1998).
Atitudinea angajaţilor faţă de procesulbugetar şi bugete influenţează perfor-
manţa, activitatea şi modul de lucru alacestora. Magner et al (1995) apreciazăcă intensitatea reacţiilor negative alesubordonaţilor la obţinerea unor rezul-tate nefavorabile depinde de maniera încare percep corectitudinea procesuluicare a generat acel rezultat. În acestsens, subordonaţii care vor primi unbuget nefavorabil vor avea o atitudinemai puţin reticentă faţă de superiori,entitate şi faţă de întreg procesul buge-tar dacă percep procedurile bugetare cafiind corecte prin participarea lor la ela-borarea bugetelor.
O abordare interesantă este susţinută deHuang & Chen (2009) şi Marginson &Ogden (2005). Prin cercetarea corelaţieidintre comportamentul bugetar al lide-rilor, jocurile bugetare adoptate de cătremanageri şi atitudinile lor faţă de proce-sul bugetar, Huang & Chen (2009) auevidenţiat următoarele: modul de con-ducere care este bazat pe recompenseare efect pozitiv direct şi indirect asupraatitudinii managerilor faţă de procesulbugetar prin adoptarea jocurilor bugeta-re economice; managementul bazat pesancţiuni are efect negativ indirect asu-pra atitudinii managerilor faţă de bugeteprin adoptarea jocurilor bugetare limita-te din punct de vedere al corectitudinii;managerii care apelează la jocurile bu -ge tare economice pentru realizareaunor bugete rezonabile vor avea o atitu-dine pozitivă faţă de procesul bugetar,spre deosebire de cei care recurg lajocurile bugetare limitate din punct devedere al corectitudinii pentru a realizabugete mai mari. Marginson & Ogden(2005) consideră că managerii care acti-vează într-un mediu dominat de incerti-tudine şi ambiguitate la locul de muncăse dedică mai mult realizării bugetelor.
Ihantola (2006) abordează activitatea debugetare şi comportamentul angajaţilordin perspectiva climatului bugetar.Climatul bugetar include următoarelecomponente: atitudinea angajaţilor faţăde bugetarea participativă, obiectivelebugetare, controlul bugetar şi evaluareaperformanţei. Astfel, nivelul de partici-
ŞTEFĂNESCU & TĂNASE l
pare trebuie să fie stabilit în funcţie denevoia de participare şi gradul de parti-cipare permis, să existe o descentraliza-re a puterii şi responsabilităţii, obiecti-vele bugetare să nu fie excesiv de per-misive, ci să stimuleze angajaţii, să seasigure corelarea obiectivelor bugetarecu tipologia bugetelor (participative sauimpuse) şi utilitatea acestora (pentruevaluare şi recompensare), să se organi-zeze întâlniri frecvente şi discuţii desprerezultatele obţinute. În opinia autorului,un climat favorabil determină un com-portament bugetar pozitiv care contri-buie la realizarea obiectivelor entităţii,în timp ce un climat bugetar nefavorabilgenerează presiune şi nemulţumiri prin-tre angajaţi, comportamente neproduc-tive, pierderi de resurse.
De aceea, Ihantola (2006) pledează pen-tru influenţa superiorilor asupra com-portamentului angajaţilor faţă de bugeteprin acţionarea asupra componentelorclimatului bugetar.
Analiza aserţiunilor privind participareaangajaţilor la procesul bugetar eviden-ţiază că acestea surprind aspecte multi-dimensionale convergente către obţine-rea şi îmbunătăţirea performanţei enti-tăţilor economice. Implicarea angajaţi-lor în etapa de elaborare a bugeteloreste determinantă pentru maniera încare aceştia se vor implica în etapa derealizare a bugetelor entităţilor şi confe-ră avantaje bilaterale. Din punct devedere al entităţilor economice, partici-parea angajaţilor la construirea bugete-lor generează bugete realiste, realizabiledeoarece angajaţii, fiind direct implicaţiîn realizarea acestora, deţin informaţiicu un grad ridicat de acurateţe. Dinpunct de vedere al angajaţilor, participa-rea la procesul de bugetare le oferăacestora un sentiment de satisfacţie, îimotivează şi sporeşte credibilitateamanagementului şi corectitudinea buge-telor pe care urmează să le realizeze.Dacă atitudinea, sentimentele angajaţi-lor sunt favorabile bugetelor, aceştia sevor dedica realizării bugetelor, discre-panţa previziuni-realizări se va reduce,
iar performanţa entităţilor se va îmbu-nătăţi.
Având ca premisă importanţa participă-rii angajaţilor la procesul bugetar şiimplicit la performanţa entităţilor eco-nomice, considerăm că se impunecomensurarea acesteia. În acest sens,propunem un chestionar care să per-mită managementului să efectueze oanaliză integrată şi exhaustivă a partici-pării angajaţilor la procesul bugetar şi aimpactului acesteia asupra performanţeientităţilor. Chestionarul, care se adre-sează atât angajaţilor, cât şi mana-gerilor, cuprinde 19 întrebări cu o scarăde evaluare de la 1 la 5 puncte, cu răs-puns unic şi închis (Tabelul 1).
Prin investigarea opiniei angajaţilor şimanagerilor privind implicarea în pro-cesul bugetar, managementul entităţii vaidentifica punctele sensibile şi discre-panţele dintre cele două viziuni şi vadirecţiona procesul decizional cătrelimitarea incongruenţelor şi asigurareaconvergenţei acestora în demersul decreare şi îmbunătăţire a performanţeiindividuale şi a entităţilor economice.
În ceea ce priveşte semnificaţia rezulta-telor obţinute în urma completării che-stionarului, dacă punctajul mediu obţi-nut se regăseşte în intervalul 0-1 punc-te, considerăm că impactul angajaţilorasupra procesului de bugetare este
nesemnificativ. Încadrarea punctajuluiîn intervalul 1-2 puncte indică unimpact redus, iar încadrarea în intervalul2-3 puncte semnifică un impact mediu.Un punctaj mediu, cuprins între 3-4puncte sau 4-5 puncte, reflectă faptul căangajaţii entităţii au un impact semnifi-cativ, mare sau foarte mare asupra pro-cesului bugetar şi a performanţei entită-ţilor economice.
Pe baza chestionarului se cuantificănivelul implicării angajaţilor în procesulde bugetare, importanţa contribuţiilorpe care aceştia le aduc la elaborareabugetelor, se analizează dacă implicareaangajaţilor în procesul bugetar conducela o alocare mai eficientă a resurselor, laobţinerea unor bugete mai adecvate,superioare celor stabilite de către mana-gement. De asemenea, chestionarul sur-prinde şi atitudinea angajaţilor privindelaborarea bugetelor şi influenţa aceste-ia asupra realizării bugetelor. Dedicareaangajaţilor pentru realizarea bugetelor,reducerea abaterilor nefavorabile caurmare a participării angajaţilor, creşte-rea performanţei ca urmare a implicăriişi atitudinii favorabile a salariaţilor, pre-cum şi diferenţa dintre performanţaobţinută anterior de entitate şi cea reali-zată prin participarea angajaţilor la ela-borarea bugetelor sunt elemente princare se evaluează impactul angajaţilorasupra procesului bugetar.
4311/2013
BUGETELE ŞI PERFORMANŢA
44 Audit financiar, anul XI
ŞTEFĂNESCU & TĂNASE l
ConcluziiCercetarea efectuată evidenţiază căabordările conceptuale privind poziţio-narea angajaţilor în cadrul entităţiloreconomice sunt variate, dar interfereazăîn ceea ce priveşte impactul acestoraasupra performanţei entităţilor. Dinperspectiva procesului bugetar, implica-rea angajaţilor adaugă valoare prinurmătoarele modalităţi: contribuie laelaborarea unor bugete realiste şi obiec-tive, motivarea şi dedicarea angajaţilor
pentru realizarea bugetelor, îmbunătăţi-rea credibilităţii managementului, pro-movarea transparenţei decizionale, crea-rea şi îmbunătăţirea performanţei indi-viduale şi a entităţii.
În acest context, considerăm că evalua-rea participării angajaţilor la procesulbugetar completează evantaiul informa-ţional al managementului din punct devedere afectiv şi cognitiv, modelează ati-tudinea angajaţilor şi impactul acesteiaasupra procesului bugetar în demersul
decizional privind îmbunătăţirea perfor-manţei entităţilor economice.
Ne propunem ca, în continuare, săurmărim viabilitatea modelului supusatenţiei în acest articol, prin efectuareaunor studii empirice la entităţi dispusesă-l aplice experimental. Pe baza obser-vaţiilor desprinse din aceste cercetări,precum şi a sugestiilor pe care sperămsă ni le formuleze cititorii revistei, vomproceda la perfecţionarea acestuimodel. l
4511/2013
BUGETELE ŞI PERFORMANŢA
Biswas, S., Relationship between psychological climate and turnover inten-tions and its impact on organisational effectiveness: A study in Indianorganisations, IIMB Management Review, Vol. 22, Nr. 3,Septembrie 2010, pg. 102-110, disponibil pe www.sciencedi-rect.com, accesat la data de 22.07.2013
Bussy, N. M., Suprawan, L., Most valuable stakeholders: The impact ofemployee orientation on corporate financial performance, PublicRelations Review, Vol. 38, Nr. 2, Iunie 2012, pg. 280-287,disponibil pe www.sciencedirect.com, accesat la data de22.07.2013
Cabrera, E. F., Ortega, J., Cabrera, Á., An exploration of the factorsthat influence employee participation in Europe, Journal of WorldBusiness, Vol. 38, Nr. 1, Februarie 2003, pg. 43-54, disponi-bil pe www.sciencedirect.com, accesat la data de 22.07.2013
Gao, L., Janssen, O., Shi, K., Leader trust and employee voice: Themoderating role of empowering leader behaviors, The LeadershipQuarterly, Vol. 22, Nr. 4, August 2011, pg. 787-798, disponi-bil pe www.sciencedirect.com, accesat la data de 22.07.2013
Groen, B.A.C., Wouters, M.J.F., Wilderom, C. P.M., Why doemployees take more initiatives to improve their performance after co-developing performance measures? A field study, ManagementAccounting Research, Vol. 23, Nr. 2, Iunie 2012, pg. 120-141, disponibil pe www.sciencedirect.com, accesat la data de22.07.2013
Gruman, J. A., Saks, A. M., Performance management and employeeengagement, Human Resource Management Review, Vol. 21, Nr. 2, Iunie2011, pg. 123-136, disponibil pe www.sciencedirect.com,accesat la data de 22.07.2013
Huang, Cheng-Li, Chen, Mien-Ling, Relationships among budgetaryleadership behavior, managerial budgeting games, and budgetary attitu-des: Evidence from Taiwanese corporations, Journal ofInternational Accounting, Auditing and Taxation, Vol. 18,Nr. 1, 2009, pg. 73-84, disponibil pe www.sciencedirect.com,accesat la data de 22.07.2013
Ihantola, E.M., The budgeting climate concept and its application to caseorganizations’ budgeting—an explorative study, ScandinavianJournal of Management, Vol. 22, Nr. 2, Iunie 2006, pg. 138-
168, disponibil pe www.sciencedirect.com, accesat la data de22.07.2013
Magner, N., Welker, R. B., Campbell, T. L., The interactive effect ofbudgetary participation and budget favorability on attitudes towardbudgetary decision makers: A research note, Accounting,Organizations and Society, Vol. 20, Nr. 7–8,Octombrie–Noiembrie 1995, pg. 611-618, disponibil pewww.sciencedirect.com, accesat la data de 22.07.2013
Marginson, D., Ogden, S., Coping with ambiguity through the budget:the positive effects of budgetary targets on managers’ budgeting beha-viours, Accounting, Organizations and Society, Vol. 30, Nr. 5,Iulie 2005, pg. 435-456, disponibil pewww.sciencedirect.com, accesat la data de 22.07.2013
Mokhtarian, F., Mohammadi, R., Effective Factors on PsychologicalAspects of Employee Empowerment. Case Study: Employee’s Point ofViews in one of the Sub-Organizations of Iranian Ministry ofScience, Research and Technology, Procedia - Social andBehavioral Sciences, Vol. 30, 2011, pg. 786-790, disponibilpe www.sciencedirect.com, accesat la data de 22.07.2013
Nouri, H., Parker, R.J., The relationship between budget participationand job performance: The roles of budget adequacy and organizationalcommitment, Accounting, Organizations and Society, Vol. 23,Nr. 5–6, Iulie–August 1998, pg. 467-483, disponibil pewww.sciencedirect.com, accesat la data de 22.07.2013
Park, R., Cognitive and affective approaches to employee participation:Integration of the two approaches, Journal of World Business,Vol. 47, Nr. 3, Iulie 2012, pg. 450-458, disponibil pewww.sciencedirect.com, accesat la data de 22.07.2013
Paul, R. J., Niehoff, B. P., Turnley, W. H., Empowerment, expecta-tions, and the psychological contract—managing the dilemmas and gai-ning the advantages, The Journal of Socio-Economics, Vol. 29,Nr. 5, 2000, pg. 471-485, disponibil pewww.sciencedirect.com, accesat la data de 22.07.2013
Renn, R. W., Participation’s effect on task performance: Mediating roles ofgoal acceptance and procedural justice, Journal of BusinessResearch, Vol. 41, Nr. 2, Februarie 1998, pg. 115-125, dispo-nibil pe www.sciencedirect.com, accesat la data de22.07.2013
Bibliografie
46 Audit financiar, anul XI
Studiu privind posibilităţile
de informatizare a modelelor de predicţie
a riscului de faliment
Cuvinte cheie: risc de faliment, modele de predicție a riscului de faliment, aplicații web
Study on the Computerizing Options of the Bankruptcy PredictionModels
Abstract
Bankruptcy in general, and especially bankruptcy prediction mod-els, has always been of great interest for both practitioners andtheoreticians. Though several computerized systems that allowautomated bankruptcy prediction models exist, very few of themare available online. Therefore, in the current paper it is proposedan online computer-based system that allows a comparativeanalysis using Romanian and international bankruptcy predictionmodels which analyze and give further direction to a small ormedium-sized enterprise that is interested in being studied. In the authors’ opinion, the innovative feature of this system isdeveloped by combining three technologies: web, spreadsheetand expert systems. Thus, the computer based model is
accessed throughout a webpage (hosted on an Apache virtualserver), is developed using Exsys Corvid and reads variablesfrom two spreadsheet files. For those who prefer a stand aloneapplication, the author proposes an example of computerizing thebankruptcy prediction models within a very popular platform,namely the Spreadsheet programs. Under the light of the aboveinformation, the paper brings a new approach towards computer-izing the bankruptcy prediction models.Key words: bankruptcy, bankruptcy prediction models, web
applicationsJEL Classification: M15, M42, G33
IntroducereModelele destinate predicţiei riscului defaliment presupun realizarea unor cal-cule laborioase, motiv pentru care con-siderăm că, prin informatizarea lor, seînregistrează o creştere considerabilă aeficienţei utilizării acestora. Mai mult,datorită facilităţilor oferite de diferitemedii de dezvoltare, pot fi realizateaplicaţii care pot afişa, într-o manierăcomparativă, rezultatele aferenteiminenţei apariţiei riscului de faliment,folosind mai multe modele specifice(autohtone şi/sau externe). Fără preten-ţii de exhaustivitate, în conţinutul arti-colului sunt propuse câteva posibilităţide informatizare, respectiv trei variante:programele de calcul tabelar, tehnologii-le web şi sistemele expert.
Interesul specialiştilor în posibilităţilede predicţie a riscului de faliment a fostde mult confirmat în mediul academicdatorită numărului mare de articolepublicate în literatura economico-finan-ciară (Ko, 2001, p.46). Din aceste consi-derente, prezentăm în continuare unstudiu ce cuprinde stadiul actual alcunoaşterii în domeniul riscului de fali-ment atât pe plan internaţional, cât şilocal.
Astfel, pe plan extern, literatura de spe-cialitate a fost şi este interesată demodelele clasice destinate predicţiei ris-cului de faliment şi dispune în acelaşitimp de cercetări recente, extrem de
valoroase pentru mediul ştiinţific, dar şipentru practicieni. În acest context,există numeroase studii care prezintărezultate comparative obţinute prinaplicarea mai multor modele clasice peexemplul unei companii (Imanzadeh,2011, p.1548), care ilustrează rezultatelecomparării mai multor modele consa-crate de literatura de specialitate(Akhtar, 2012), (Klecka, 2010, pp.954-959) sau care propun modele noi pespecificul naţional (Abbaskhani, 2012,pp. 6227-6234), (Bakar, 2012, pp.165-169), (McKenzie, 2012, pp.1-62) sauvariaţii la modelele deja validate în prac-tică (Mrhvac.com, 2011). Există, de ase-menea, o bogată sursă de informarematerializată în articole care prezintăsintetic stadiul actual al cercetării îndomeniul problematicii modelelor depredicţie a riscului de faliment, la nivelinternaţional. Acestea informează atâtpublicul general, cât şi specialiştii des-pre stadiul cercetărilor din acest dome-niu (Janer, 2011, pp.5-19).
Pe plan intern, literatura de specialitatedin ţara noastră oferă numeroase studiilegate de utilizarea unor modele autoh-tone, adaptate specificului economieinaţionale, destinate predicţiei riscului defaliment. Astfel, în perioada 1995-1996sunt elaborate primele modele româ-neşti de acest tip, modelul Cămăşoiu -Negoescu (1995) şi, respectiv, modelulMânecuţă şi Nicolae (1996). De lamomentul apariţiei celor două modelede început şi până astăzi au existatnumeroase contribuţii în acest dome-niu, motiv pentru care putem aprecia căproblematica predicţiei riscului de fali-ment este una fertilă. În acest sens, arti-colul (Petrescu, 2009, pp.165-166)publicat în anul 2009 realizează o ierar-hizare a principalelor modele româneşti.Linia acestei cercetări a fost actualizatăde o altă lucrare (Muntean, 2011, pp.276-285), publicată în 2011, care îşi
propune atât identificarea celor mai noimodele româneşti, cât şi determinareasituaţiei unei întreprinderi folosindşase1 modele autohtone. Literaturaromânească de specialitate abundă dearticole în care se calculează comparativsituaţia financiară a unei întreprinderifolosind mai multe modele de predicţieromâneşti (Bătrâncea, 2011, pp.393-398), (Muntean, 2011, pp. 276-285),(Vintilă, 2012, pp.1-10), modele exter-ne, (Bîrsan, 2007, pp.8-10) sau combi-naţii ale acestora. În acelaşi timp,demne de remarcat sunt intenţiile unorautori care propun noi modele de pre-dicţie a riscului de faliment, de ultimăgeneraţie - am putea afirma, (Bărbuţă-Mişu, 2011, pp.318-325), (Robu, 2012,pp.18-21), (Vintilă, 2011, p.178), deşiacestea sunt dezvoltate folosind aceleaşitehnici şi instrumente consacrate, utili-zate în cadrul modelelor de pionieratdestinate predicţiei riscului de faliment.
Unul dintre motivele pentru care mode-lele de predicţie a riscului de falimentnu au înregistrat efectul scontat asupramediului economic, al practicienilorpoate fi şi faptul că acestea sunt foartedificil de utilizat. Calcularea lor presu-pune realizarea unor determinări mate-matice laborioase, iar, odată obţinutrezultatul, acesta este dificil de interpre-tat pentru nespecialişti. Datorită accesu-lui tot mai facil, manifestat în ultimiiani, la calculatoare şi produse softwaredin ce în ce mai performante şi uşor demanipulat, utilizarea modelelor de pre-dicţie a insolvabilităţii este la dispoziţiatuturor celor interesaţi. Aşadar, consi-derăm că a sosit momentul prielnicpentru ca aceste modele să-şi (re)intreîn drepturi.
Riscul de faliment poate fi definit cafiind incapacitatea permanentă a între-prinderii în încercarea de acoperire aobligaţiilor angajate prin activităţile des-
4711/2013
INFORMATIZAREA MODELELOR DE PREDICȚIE
* Conf. univ. dr., Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Departamentul de Contabilitate,Informatică economică şi Statistică, e-mail: [email protected]
făşurate de întreprindere. Privite dinperspectiva analizei financiare, pertur-bările care anunţă posibilitatea apariţieifalimentului sunt multiple şi se potgrupa în două categorii:
è perturbări grave în desfăşurareaactivităţii de exploatare şi
è perturbări grave în modalitatea definanţare.
Principalele semnale de natură finan -ciară care anunţă iminenţa falimentulsunt:
è dezechilibrele apărute între resurseşi utilizările permanente;
è perpetuarea în timp a existenţeiunui fond de rulment nesatisfăcă-tor, situaţie în care, pentru acoperi-rea investiţiilor, întreprinderea estenevoită să apeleze la creditare;
è imposibilitatea returnării crediteloraflate la scadenţa normală, la carese adaugă imposibilitatea reînnoiriiacestora;
è probleme în ceea ce priveşte mana-gementul clienţilor şi furnizorilor;
è gestiunea deficitară a stocurilor;
è apariţia unor datorii importantecătre bugetul statului;
è acumularea unor datorii în ceea cepriveşte remunerarea angajaţilor;
è permanentizarea tendinţei de redu-cere a activităţii de exploatare şi apierderilor aferente acesteia.
Din punct de vedere al taxonomiei,modelele de analiză a riscului de fali-
ment se pot grupa după cel puţin două criterii principale, după cumurmează:
1. în funcţie de perioada la care se facereferinţă, regăsim:
l modele istorice - care au rolulde a informa cu precădere asu-pra performanţelor şi riscurilorînregistrate în trecut;
l modele predicţionale - ce îşipropun să anticipeze perfor-manţele şi riscurile viitoare aleîntreprinderii.
2. în funcţie de modul de prelucrare ainformaţiilor, se pot întâlni:
l modele statice, care analizeazăinformaţiile de la un momentdat;
l modele dinamice, care se cen-trează pe evoluţia şi tendinţafenomenelor.
Din punctul de vedere al frecvenţei utiliză-rii, cele mai folosite modalităţi de anali-ză a riscului de faliment sunt (Petrescu,2006, pp.193-197):
è analiza cu ajutorul ratelor, folosindca sursă a datelor bilanţulpatrimonial;
è analiza prin folosirea metodeiscorurilor;
è analiza dinamică, cu ajutorul bilan-ţului funcţional.
În ceea ce priveşte analiza riscului defaliment prin metoda scorurilor, pe planmondial, printre cele mai cunoscutemodele de predicţie a riscului de fali-
ment pentru o societate sunt (în ordinecronologică): modelul Altman (1968 şi1983), modelul Springate (1978), mode-lul Conan şi Holder, modelul Conta -bililor Autorizaţi (CA Score - 1987),modelul Fulmer (1984), modelul YvesCollonques (1) şi Yves Collonques (2)etc. La nivel naţional, enumerăm crono-logic primele modele de predicţie a ris-cului de faliment, dezvoltate pe specifi-cul economiei noastre naţionale: mode-lul Cămăşoiu-Negoescu (1995), modelulMânecuţă şi Nicolae (1996), modeleleBăileşteanu şi Ivonciu (1998), modelulAnghel (2002). Majoritatea acestormodele se bazează pe utilizarea tehniciide analiză discriminantă pentru un grupde întreprinderi profitabile şi falimenta-re, prin care se selectează o combinaţieliniară de indicatori financiari (5-8 saumai mulţi), consideraţi a fi cei mai rele-vanţi din punct de vedere al predictibili-tăţii falimentului.
Pe scurt, analiza discriminantă2 este ometodă statistică care îşi propune iden-tificarea anumitor variabile previzionaleprin acordarea unor ponderi, astfelîncât suma lor să genereze un indicatorglobal cunoscut în literatura de speciali-tate sub numele de scor Z (în literaturaengleză: Z Score). Astfel, scorul Z atri-buit întreprinderii analizate se determi-nă cu ajutorul funcţiei ilustrate în relaţia (1):
Z = a1 * x1 + a2 * x2 + ... + a n* xn, (1)unde: ai – coeficientul de ponderare a
fiecărei rate (indice), iarxi – reprezintă ratele/indicatorii finan-
ciari implicaţi în analiză
PĂVĂLOAIA l
2 Analiza discriminantă este o metodă statistică introdusă de Ronald Fisher în anul 1938 şi atribuie noi membri la clase predominante, pe bazaunei funcţii liniare, care estimează capacitatea caracteristicilor de clasificare prin diferenţierea grupurilor. Funcţia discriminantă este de tipulcelei de regresie liniară multiplă: d = a + b1X1- b2X2 +... + biXi +... + bpXp, unde Xi - predictorii clasei de apartenenţă a unităţilor careurmează să fie clasificate, bi -coeficienţii funcţiei discriminante determinaţi pe baza informaţiilor asupra unităţilor a căror apartenenţă la oanume clasă este deja cunoscută, d - valoarea estimată a variabilei în funcţie de care sunt diferenţiate grupările. Coeficienţii bf sunt astfeldeterminaţi încât varianta intergrupală a caracteristicii de grupare să fie maximă faţă de cea intragrupală. În general, caracteristica folosităpentru determinarea grupurilor iniţiale se alege astfel încât să aibă un număr redus de valori. Fiecărei valori a caracteristicii respective îicorespunde câte un grup ale cărui caracteristici sunt cunoscute şi sunt utilizate ca predictori în funcţia discriminantă. Stabilitatea rezidenţială(migranţi sau nonmigranţi) poate fi un exemplu de caracteristică de grupare. Ca predictori ar putea fi alese variabilele nivel de instrucţie,nivel al veniturilor, vârsta, sexul, starea civilă, mărimea familiei de apartenenţă (adaptare după: http://www.dictsociologie.netfirms.com/C/CTer meni/Cla sificare Multicriter.htm, accesat ian. 2013)
Finalitatea utilizării metodei de analizădiscriminantă presupune determinareascorului Z (funcţia liniară a unui ansam-blu de rate) aferent fiecărei întreprinderişi departajarea întreprinderilor cu osituaţie financiară bună de cele aflate lapolul opus.
În cadrul modelelor de previziune a ris-cului de faliment se întâlnesc cei maiimportanţi indicatori financiari, precumrentabilitatea activelor, viteza de rotaţiea activelor, gradul de îndatorare, solva-bilitatea, acoperirea dobânzilor etc.
Intenţiile de informatizare a risculuide faliment – studiul literaturii de specialitateAnaliza literaturii de specialitate prinintermediul canalelor disponibile deinformare academică relevă că informa-tizarea riscului de faliment a prezentatun interes de nivel mediu din parteaspecialiştilor. Deşi numeroase studii auabordat această problematică, menţio-
năm doar cele mai reprezentative arti-cole, de dată recentă, ce au avut caprincipal obiectiv studiul literaturii despecialitate privind riscul de faliment.Astfel, un studiu al literaturii de specia-litate (Kirkos, 2012) realizat pentrupublicaţiile din perioada 2009-2011semnalează şi articole ce vizează infor-matizarea riscului de faliment prin teh-nologia reţelelor neuronale3. În 2013identificăm publicarea altor materiale ceabordează aceeaşi problematică, accen-tuând importanţa utilizării tehnologieidatawarehouse4 (Babic, 2013), a reţelelor
4911/2013
3 Reţelele neuronale artificiale sunt modele inspirate de sistemul nervos central al oamenilor şi pot deţine capacităţi asemănătoare acestuia,printre care menţionăm învăţarea şi recunoaşterea formelor
4 Datawarehouse – tehnologia depozitelor de date
INFORMATIZAREA MODELELOR DE PREDICȚIE
50 Audit financiar, anul XI
neuronale adaptative (Nidhi, 2013) şi ainteligenţei artificiale (Raţiu, 2013) înpredicţia riscului de faliment.
În mediul web semnalăm existenţa unuisite5 ce prezintă modelele relevantedestinate predicţiei riscului de faliment.Acesta oferă celor interesaţi şi uninstrument informatic, disponibil laaceeaşi adresă care, pe baza datelorfinanciare introduse de utilizatori, afi-şează valoarea funcţiei scor, însoţită deinterpretarea sumară a rezultatului. Deşirudimentar, considerăm că acest instru-ment este destul de reuşit pentru unpionier în domeniu, care marcheazătotodată 2004 ca an de început în ceeace priveşte dorinţa de automatizare adeterminării rezultatului funcţiilor scor.Cercetările de actualitate, grupate cro-nologic în Tabelul 1, evidenţiază cătehnologiile informaţionale au evoluatşi, odată cu ele s-au perfecţionat şiîmbunătăţit continuu şi rezultateleinformatizării modelelor destinate pre-dicţiei falimentului.
Analiza ilustrată în tabelul 1 prezintă,fără pretenţii exhaustive, intenţiile deinformatizare a modelelor riscului defaliment, identificate prin analiza litera-turii de specialitate disponibile princanalele de informare academică şivizează perioada 2008-2012.
Se observă că informatizările s-au bazatcu precădere pe utilizarea următoarelortehnologii: Web, Inteligenţa artificială(Sisteme expert, Reţele neuronale,Logica fuzzy), Data Mining,Datawarehouse şi XBRL.
În cercetările întreprinse nu au fostidentificate intenţii identice cu propune-rea noastră, respectiv de informatizare amodelelor de predicţie a riscului de fali-ment cu ajutorul programelor de calcultabelar, tehnologii web şi sistemeexpert.
Utilizarea programelorde calcul tabelar în scopul informatizăriimodelelor de predicţie a riscului de falimentÎntrucât modelele de predicţie a risculuide faliment folosesc, cu precădere,seturi de date obţinute din cadrul bilan-ţului contabil şi, respectiv, din anexeleacestuia, considerăm că o bună metodăde informatizare a acestor modele con-stă în utilizarea programelor de calcultabelar. Astfel, datele de intrare pot fidispuse oriunde în cadrul foii de calcul,iar modelul poate fi prezentat subformă numerică. De asemenea, prin uti-lizarea funcţiilor disponibile în oriceprogram de calcul tabelar, rezultatelepot fi interpretate, iar utilizatorul poateaccede cu uşurinţă la interpretărilemodelelor.
În plus, majoritatea pachetelor de tipOffice6 conţin instrumente ce permitintegrarea cu metodologia XML. Pentruexemplificare, menţionăm pachetulOpenOffice întrucât oferă funcţiaXML filter settings, care permite configu-rarea unor operaţiuni specifice importu-lui/exportului de informaţii în formatXML. Astfel, filtrele XML conţinmodalităţi de formatare elaborate înlimbaj XSLT7 care definesc transfor-marea din formatul documentului (.doc, .xls) într-un alt format XML prin intermediul filtrelor destinateimportului sau exportului. Cele treitipuri de filtre XML oferite deOpenOffice sunt:
Ø Filtrele destinate importului încarcăfişierele XML externe şi transformăformatul fişierelor într-un formatcompatibil cu cel al documentelordin cadrul pachetului OpenOffice.
Ø Filtrele destinate exportului trans-formă fişierele de tip XML dincadrul documentelor din pachetulOpenOffice şi le salvează într-unformat XML diferit.
Ø Filtrele destinate importului/expor-tului încarcă şi salvează fişierelespecifice pachetului OpenOfficeîntr-un format XML diferit.
Odată instalate, toate aceste filtre suntadăugate automat în lista de filtre dis-ponibile în cadrul operaţiunii de importsau export.
Datorită uşurinţei ce caracterizeazălucrul cu programele de calcul tabelar,utilizatorul poate efectua modificări aledatelor de intrare, ale formulelor de cal-cul pentru modele, precum şi pentruinterpretarea rezultatelor. Mai mult,majoritatea programelor de evidenţăcontabilă dispun de facilitatea exportăriibilanţului contabil şi a anexelor acestuiaîn format compatibil „spreadsheet”, asi-gurând în acest mod disponibilitateadatelor de intrare.
În cadrul exemplului propus, am alesinformatizarea funcţiilor Altman şiSpringate întrucât acestea sunt printrecele mai consacrate modele la nivelmondial. Datele de intrare pentru celedouă modele sunt referite astfel (veziFigura 1): pentru modelul Altman,intervalul G34:G42, iar pentru modelulSpringate, intervalul J34:J40. Modelulpreia din bilanţul contabil şi anexeleacestuia valorile aferente indicatorilor,care permit ulterior calcularea scoruluiZ pentru cele două modele de predicţiea riscului de faliment. Folosind aceeaşitehnică a referirii de celule, în figura 2se observă (a fost evidenţiat în chenarconţinutul celulei I 21) că indicatoriisunt calculaţi prin preluarea valorilordin celulele prezentate în cadrul figurii 1.
PĂVĂLOAIA l
5 Business Bankruptcy Predictor: http://www.bankruptcyaction.com/bankpred2.htm, data consultării febr. 20136 OpenOffice, SUN systems7 Extensible Stylesheet Language Transformation. Fişierele XSLT mai sunt denumite şi XSLT stylesheets.
În ceea ce priveşte interpretarea rezulta-telor, au fost create două zone, dupăcum urmează: prima este alocată deter-minării rezultatului şi interpretării aces-tuia, pentru modelul Altman (Figura 2),iar cea de a doua este destinată stabiliriiscorului şi interpretării rezultatului pen-tru modelul Springate (Figura 3).Considerăm oportună clarificarea dife-renţei dintre cele trei variaţiuni de sco-ruri Z, calculate pe baza modeluluiAltman. Autorul modelului oferă actua-lizări periodice, care sunt disponibile pepagina web a acestuia8. În acest con-text, la momentul elaborării modeluluiExcel ilustrat în figura 2, Altman a pre-zentat cele trei variaţiuni la modelul debază9. Aşadar, se observă pe fiecarerând, la începutul denumirii indicatori-lor, o valoare numerică (indice) care seînmulţeşte cu valoarea rezultată a indi-catorului. Aceşti indici sunt elementecare diferenţiază cele trei variaţiuni,fiind oferite de autorul modelului.Trebuie să menţionăm că funcţiaAltman a fost elaborată pe modelulîntreprinderilor din SUA, motiv pentrucare aceasta trebuie corelată şi ajustatăpe specificul economiei noastre naţio-nale pentru a putea fi pe deplin edifica-toare. De aceea, opinăm că informatiza-rea modelelor de predicţie a riscului defaliment prezintă avantajul calculării ris-cului de faliment după mai multemodele, oferind, cu un efort minim,rezultate ce pot fi comparate între ele.În felul acesta, utilizatorul dispune de oimagine mai completă asupra pericole-lor ce ar putea plana asupra situaţieifinanciare a societăţii comerciale.
În maniera prezentată mai sus se poatedezvolta şi un model comparativ deanaliză a iminenţei apariţiei riscului defaliment la o întreprindere, pe bazamodelelor autohtone specifice precummo delele Anghel, Băileşteanu,Mânecuţă etc.
5111/2013
8 http://pages.stern.nyu.edu/~ealtman/9 scorul Z pentru instituţii publice, sectorul
privat (IMM-uri) şi societăţile comerciale(întreprinderi mari şi multinaţionale)
INFORMATIZAREA MODELELOR DE PREDICȚIE
52 Audit financiar, anul XI
Utilizarea tehnologieiweb şi a sistemelorexpertServerele Web oferă suportul, în mediulvirtual, pentru ca o serie de aplicaţii săpoată fi executate. Printre tipurile deservere Linux cel mai frecventfolosite10, regăsim:
Ø Servere Linux WEB: http serverApache cu PHP4, PHP5, şi cu bazede date MySQL sau PostgreSQL;
Ø Servere Linux Mail: POP3, IMAP,SMTP, filtre SPAM şi soluţiiantivirus;
Ø Servere Linux DB: servicii rapide şisigure pentru baze de date;
Ø Servere Linux Internet Gateway:presupun folosirea de linii analogi-ce, ISDN, ADSL, linii închiriate saucable - modem. Prin utilizareaNAT11-ului se permite folosireainternetului din reţeaua locală. Înafară de varianta NAT, mai pot fifolosite şi servicii de DNS cache şihttp proxy cache, iar securitateaeste asigurată de un firewall.Aplicaţiile Web pot fi formatedintr-o colecţie de servlet-uri,pagini JSP, pagini HTML, imaginigrafice statice (jpg, bmp) sau dina-mice (gif). Servlet-urile constituieprograme de mici dimensiuni ceutilizează servleturi de tip API caresunt rulate direct din HTTP.
Pentru realizarea aplicaţiei propuse denoi, s-a impus instalarea un server webcu ajutorul produsului Apache2Triad12datorită motivelor ce vor fi expuse încele ce urmează. Apache13 este un ser-ver web cu o contribuţie notabilă la
dezvoltarea internetului. Apache areprezentat prima alternativă viabilă laNetscape Communications Corporationşi a cunoscut o evoluţie spectaculoasăîn ceea ce priveşte funcţionalitatea şiperformanţa, devenind un rival reduta-bil în faţa altor servere web bazate peUnix. Apache este dezvoltat de ocomunitate deschisă de programatori,ce îşi desfăşoară activitatea sub emble-ma Apache Software Foundation. Aplicaţiaeste disponibilă pentru o mare varietatede sisteme de operare, precum: Unix,FreeBSD, Linux, Solaris, NovellNetWare, Mac OS X, MicrosoftWindows şi OS/2. Serverul Apacheeste un software gratuit şi open source,motiv pentru care, din aprilie 1996, afost declarat cel mai popular serverHTTP. Deşi începând cu luna noiem-brie din anul 2005 Apache a început să
piardă din cota de piaţă, o statistică rea-lizată în aprilie 2008 arată că Apache stăla baza a 50,42% din site-urile web dis-ponibile în mediul internet. Apachesuportă o mare varietate de modulecare îi extind funcţionalitatea, acesteavariază de la server side programing până la scheme de autentificare. Un alt avantaj al serverului Apache îl constitu-ie virtual hosting-ul (găzduirea virtuală),ce constă în posibilitatea de a găzduimai multe site-uri simultan pe acelaşiserver.
Principalul competitor al serveruluiApache este Microsoft InternetInformation Services (IIS), urmat deSun Microsystems, Sun Java SystemWeb Server şi altele printre care men-ţionăm Zeus Web Server. Unele dincele mai complexe site-uri din lumerulează pe o platformă Apache, de
PĂVĂLOAIA l
10 http://www.netall.ro/Tipuri_de_servere.html, data consultării: 11 august 201211 Network Address Translation12 http://apache2triad.net, data consultării: oct. 201213 Prima varianta a serverului a fost creată de Robert McCool care a fost implicat în proiectul National Center for Supercomputing Applications,
proiect cunoscut sub acronimul NACS HTTPd. A doua versiune a serverului a cunoscut modificări substanţiale, punându-se accentul pecreearea unui layer prioritar (Apache Portable Runtime) şi a suportului de module
exemplu motorul de căutare Googleutilizează o versiune modificată numităGoogle Web Server (GWS) iar pro -iectele Wikimedia inclusiv enciclopediaweb Wikipedia rulează pe un serverApache.
Prin utilizarea tehnologiilor web combi-nate cu sistemele expert şi programelede calcul tabelar pot fi realizate aplicaţiiutile, de dimensiuni medii, destinate cuprecădere întreprinderilor mici şi mijlo-cii.
În cadrul Figurii 4 este prezentatăschema în baza căreia a fost dezvoltatsistemul informatic online destinat ana-lizei comparative a iminenţei apariţieiriscului de faliment pentru o întreprin-dere mică sau mijlocie, utilizând o seriede modele de predicţie a riscului de fali-ment.
Soluţia abordează, într-o manieră com-parativă, atât modele autohtone, cât şimodele externe privind riscul de fali-ment. Soluţia comparativă ce trateazămodele autohtone abordează modeleleBăileşteanu, Anghel şi Invonciu, iar sis-temul informatic online în cadrul căruiaau fost incluse modele poate fi selectatădin pagina principală a site-ului (Fi-gura 7) prin opţiunea Modele autohto-ne. Rezultatul este disponibil în capturade ecran prezentată în Figura 5.
În mod similar a fost creată o compo-nentă destinată abordării comparative amodelelor externe de predicţie a riscu-lui de faliment, şi anume: Conan-Holder, Altman şi cel al BănciiNaţionale a Franţei. În Figura 6 esteprezentată captura de ecran a acesteicomponente ce, de asemenea, poate fiselectată din pagina principală a site-ului (Figura 7) prin opţiunea Modeleexterne.
Cele două componente, prezentate înFigurile 5 şi 6, pot fi lansate în modindependent, din cadrul paginii deindex, aşa cum se observă în meniulPagini, prezentat în Figura 7.
5311/2013
INFORMATIZAREA MODELELOR DE PREDICȚIE
54 Audit financiar, anul XI
În vederea elaborării paginii de index,au fost folosite tehnologiile HTML şiCSS în scopul structurării superioare ainformaţiei prezentate în cadrul paginii,formatării coerente şi unitare a acesteia(prin intermediul CSS) şi actualizării şimodificării ulterioare a paginilor, prinutilizarea programului notepad în scopulmodificării codului HTML.
În felul acesta, formatul şi conţinutulpaginilor poate fi actualizat folosindorice staţie de lucru, fără a fi dependen-
tă de un software anume. Cele douăcomponente ale sistemului informaticonline (modele autohtone şi modeleexterne) sunt realizate în platformaCorvid şi integrate în mediul web dato-rită facilităţii de rulare ca applet java,facilitate permisă de aplicaţie.
Serverul web este implementat pe bazaaplicaţiei Apache2Triad, care adminis-trează cu succes aplicaţiile web cu siste-me expert disponibile în cadrul acestu-ia, iar datorită componentei PHP
SFTPd se gestionează şi operaţiunile deîncărcare pe server a fişierelor de tip xlsce conţin datele particulare ale utilizato-rilor.
Raţionamentul aplicaţiei este funda-mentat pe structura blocurilor logice,iar modul de utilizare a acestora esteadministrat din blocurile de comandă,disponibile în cadrul produsului Corvid.
Structura fişierului xls (ce stocheazăvalorile elementelor de calcul necesaredeterminării calculelor aferente modele-lor de predicţie a riscului de faliment)este descărcat de pe pagina web (vezifigura 7), iar rezultatele obţinute înurma utilizării acestora sunt ilustrate încapturile de ecran din Figurile 8 şi 9.
Concluzii În urma studiului de faţă, putem afirmacă modelele de predicţie a riscului defaliment folosesc ratele financiare, îndiferite combinaţii, în scopul determi-nării iminenţei apariţiei riscului de fali-ment la o întreprindere.
Considerăm că aceste modele nu suntvalorificate la justa lor valoare pentrufaptul că determinarea rezultatului pre-supune un volum de muncă ridicatîntrucât necesită calcularea, în funcţiede model, a minim 5 şi până la 15 indi-catori/rate financiare.
Nu în ultimul rând, interpretarea rezul-tatului funcţiei scor poate fi dificil derealizat de către nespecialişti. În acestecondiţii, considerăm că prin intermediulprogramelor de calcul tabelar, a tehno-logiei Web şi sistemelor expert modele-le de predicţie a riscului de faliment potfi informatizate, facilitând astfel, alăturide multe alte avantaje, realizarea uneianalize comparative (prin utilizarea maimultor modele) a situaţiei financiare aunei întreprinderi prin prisma iminenţeiinstalării riscului de faliment. l
PĂVĂLOAIA l
5511/2013
Abbaskhani, H., 2012, The Comparative Studying of ShirataBankruptcy Forecasting Model with Iran’s Business Law, înJournal of Basic and Applied Scientific Research, No.2(6)
Akhtar, H., 2012, Predictions About Bankruptcy Through DifferentBankruptcy Models, publicat online la adresahttp://EzineArticles.com/7143575
Altman, E., 2000, Predicting Financial Distress of Companies:Revisiting the Z-score and ZETA® Models, accesibil lahttp://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.25.1884&rep=rep1&type=pdf
Anghel, I., 2002, Falimentul. Radiografie şi predicţie, Ed.Economică, Bucureşti
Babič, F., Havrilová, C., Paralič, J., 2013, Knowledge DiscoveryMethods for Bankruptcy Prediction in Business InformationSystems, Lecture Notes in Bus Inf Processing, Vol. 157
Bakar, S., Hamid, M., 2012, Validating a Bankruptcy Predictionby Using Naive Bayesian Network Model: A case fromMalaysian Firms, in 2012 IPEDR vol.38, IACSIT Press,Singapore
Băileşteanu, Gh., 1998, Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri, Ed.Mirton, Timişoara
Bărbuţă-Mişu, N., 2011, A Specific Model for Assessing theFinancial Performance: Case study on Building SectorEnterprises of Galati County – Romania, in the Proc ofthe ICRCE 12th Ed.
Bătrâncea, L., 2011, Measuring the Risk of Bankruptcy in theCommercial Sector in Romania, în The Annals of theUniversity of Oradea. Economic Sciences, Tom XX, 2ndIssue
Danenas, P., Garsva, G., 2011, Svm and Xbrl Based DecisionSupport System For Credit Risk Evaluation, în InformationTechnologies
Grama, A., Păvăloaia, D., Comparative Analysis using BankruptcyPrediction Models. An online computer-based system, ECC,WSEAS, Malta, Septembrie 2008, ISI Proceedings
Henselmann, K., Scherr, E., 2012, Content Analysis Of XBRLfilings As An Efficient Supplement of Bankruptcy Prediction, înWorking Papers in Acc Valuation Auditing nr.2
Imanzadeh, P.,ş.a., 2011, A Study of the Application of Springateand Zmijewski Bankruptcy Prediction Models in Firms Acceptedin Tehran Stock Exchange, in Australian JBAS, 5(11), Iss1
Janer, J., Schneider, C., 2011, Bankruptcy Prediction and itsAdvantages. Empirical Evidence from SMEs in the FrenchHospitality Industry, accesibil lahttp://studenttheses.cbs.dk/bitstream/han-dle/10417/2942/joseph_janer.pdf?sequence=1
Kirkos, E.,2012, Assessing methodologies for intelligent bankruptcyprediction, în AIR, Springer
For Czech Glass Making Firms, în Journal of EconomicsAnd Management No 15
Ko, L., Blocher, E., Lin, P., 2001, Prediction of corporate financialdistress: an application of the composite rule induction system, TheIntl J of Digital Acc Research, Vol.1, No.1
Korol, T., Korodi, A., 2011, An Evaluation Of Effectiveness OfFuzzy Logic Model In Predicting The Business Bankruptcy, înRomanian Journal of Economic Forecasting No 3
Lin, F., Liang, D., Chu, W., 2010, The Role Of Non-FinancialFeatures Related To Corporate Governance In Business CrisisPrediction in J of Marine Science and Tech, Vol. 18, No. 4
Martin, A., ş.a., 2011, A Business Intelligence Model to PredictBankruptcy using Financial Domain Ontology with AssociationRule Mining Algorithm, in IJCSI, Vol. 8, Iss 3, No. 2
McKenzie, T., 2012, Toward A Bankruptcy Model For Non-ClassAggregate Litigation, în New York University Public Lawand Legal Theory Working Papers. Paper 321
Muntean, M., Solomon, D., 2011, Some Romanian Models of theBankruptcy Risk Analysis in Firms’ Management Market, inEconomy Transdisciplinarity Cognition, Vol. XIV
Nidhi, A., Jatinderkumar, S., 2013, Time Series Model forBankruptcy Prediction via Adaptive Neuro - Fuzzy InferenceSystem, in Intl J of Hybrid Information Technology, Vol.6, No.2
Petrescu, S., Mihalciuc, C., 2009, Models For The Assessment OfThe Entreprise Bankrupty Risk In Crisis Situations, în TheAnnals of The USAMV Suceava, Vol. 9, No. 2(10)
Raţiu, C., Bucerzan,D., Crăciun, M., 2013, Analysis of theBankruptcy Prediction Model in the Present Economic Situation inSoft Computing App, Adv in Intelligent Sys and Comp, Vol195
Robu, M., ş.a, 2012, Un model practic pentru testarea ipotezei degoing-concern în cadrul misiunii de audit financiar pentru firmeleromâneşti cotate, în Revista „Audit Financiar” Nr.86 - 2
Shirata, C., 2010, Crisis Management: Bankruptcy andReorganization, în APEC SME Crisis ManagementTraining Workshop, University of Tsukuba, Grad Schoolof Buss Science, Japan
Vintilă, G., Toroapă, M., 2012, Bankruptcy Prediction Model forListed Companies in Romania, în Journal of Eastern EuropeResearch in Business & Economics
Mrhvac.com, 2011, Analysis Using the Z-Score Bankruptcy Model,Categories: Accounting and Bookkeeping, BusinessManagement, Posted: July 1, 2011
Bibliografie
INFORMATIZAREA MODELELOR DE PREDICȚIE
56 Audit financiar, anul XI
IntroducereImportanţa deosebită acordată cunoaş-terii şi optimizării nivelului performan-ţei economico-financiare în mediul deafaceri contemporan imprimă un carac-ter dinamic şi complex conceptului,justificând totodată demersul continuude perfecţionare a instrumentarului demăsurare şi gestiune a performanţei.Continua schimbare a tendinţelor eco-nomiei mondiale, dublată de particula-rităţile şi dificultăţile specifice vremuri-lor de criză, întăresc necesitateacunoaşterii stării reale de performanţă a unei entităţi economice şi a opor -tunităţilor şi ameninţărilor ce decurg de aici.
Aspecte privindfundamentarea deciziilorlegate de performanţa întreprinderii cu ajutorulmodelelor econometrice
* Lect. univ. dr., Departamentul de Finanţe, Bănci şi Analiză Economică, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea dinCraiova, e-mail: [email protected]
** Asist. univ. dr., Departamentul de Finanţe, Bănci şi Analiză Economică, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitateadin Craiova, e-mail: [email protected]
Mirela GANEA* & Nicoleta FLOREA**
Some Issues on the Decisions Related toCompanies’ Performance Taken UsingEconometric ModelsThe continuous change of the world economy trends, doubled by the particularities anddifficulties specific to crisis times, strengthen the necessity for knowing both the realstatus of performance of an economic entity, as well as the opportunities and threatslurking in the shadows. In order to be successful in a very dynamic and complex envi-ronment, the managerial process of the economic entity must be fostered through reli-able and efficient instruments, in accordance with the present valences of data process-ing technique and technology – instruments capable of offering in time correct and com-plete information regarding the evolution of phenomena and processes within the firm.The econometric modeling is one of the techniques that offer such instruments.Subordinate to these beliefs, the authors expose and demonstrates in this article theusefulness of a multiple linear regression model that they have developed, tested andvalidated in a previous material, in terms of statistical and mathematical, for a statisticalpopulation of 123 Romanian industrial companies. The article presents multiple ways ofpractical use of this model: either in the form of graphic, table-as scoreboard, or as mul-tiple regression equation, it allows the quantification of the influence of each of the 10independent variables (key performance indicators) on the dependent variable (eco-nomic profitability), thus turning into a viable and effective tool for measuring, controland management of financial and economic performance in the Romanian companies.Key words: economic and financial performance, econometric modeling, decision
Bogata moştenire ştiinţifică oferită atâtde literatura de specialitate, cât şi depractica în materie de performanţă eco-nomico-financiară prezintă un pronun-ţat caracter subiectiv şi cu valenţe parti-culare de la o entitate la alta şi de la operioadă de timp la alta. Astfel că, înîncercarea de a înţelege şi controla suc-cesul sau eşecul înregistrat de o firmă,problematica evaluării performanţei economico-financiare continuă să reprezinte unsubiect de maximă importanţă şi actua-litate, deschis provocărilor, dăruirii şiperseverenţei. În baza acestor argumen-te considerăm că este deosebit de nece-sară şi oportună crearea de modele şitehnici noi de măsurare a performanţei,precum şi analiza aplicabilităţii şi a efi-cienţei cu care acestea sunt utilizate pecazuri concrete.
Experienţa economiilor dezvoltate ne-ademonstrat deja eficienţa şi utilitateadezvoltării şi implementării unor aseme-nea instrumente de asistare a procesuluidecizional la nivel de firmă, instrumen-te bazate în principal pe modele mate-matice, statistice şi, mai nou, prin com-binaţia dintre cele două - econometri-ce. Studierea performanţei economico-financiare prin transpunerea acesteiasub forma unui model econometric, ce
descrie, într-o formă simplă de expri-mare, relaţia dintre o variabilă depen-dentă şi una sau mai multe variabileindependente, a condus la adâncireacunoştinţelor cu privire la legăturile din-tre elementele practice ce caracterizeazăperformanţa unei firme, precum şi laidentificarea de noi legităţi şi influenţece guvernează realitatea activităţii enti-tăţilor economice, oferindu-le manage-rilor soluţii ştiinţifice, viabile şi conclu-dente cu privire la problemele activităţiipractice1.
Importanţa şi utilitateamodelului econometric în fundamentarea deciziilor la nivelul unei firmeProcesul decizional dintr-o firmă repre-zintă una dintre cele mai solicitante şitotodată privilegiate activităţi ce sepoate desfăşura la nivelul unei aseme-nea organizaţii. Emiterea unei directivesau trasarea unei direcţii certe dintr-omultitudine de opţiuni fundamentateeconomic, implică cunoştinţe de specia-litate, raţionament ştiinţific, creativitateşi intuiţie. Fie că vorbim de procesele
uzuale desfăşurate într-o firmă, fie desituaţii conjuncturale noi, zi de zi mana-gerii trebuie să adopte decizii cu privirela modul în care se vor desfăşura lucru-rile, astfel încât finalitatea acestora săcontribuie la realizarea obiectivelorgenerale de performanţă ţintite defirmă.
În contextul instabilităţii şi incertitudiniimediului de afaceri contemporan,gestiunea optimă a activităţii unei firmenecesită însă, mai mult ca niciodată,viteză de reacţie, fermitate şi tact dinpartea decidenţilor. Şi cum judecata unuiom de afaceri nu este niciodată mai bună decâtinformaţiile pe care le deţine2, pentru a per-forma într-un mediu atât de dinamic şicomplex managementul oricărei firmeare nevoie de instrumente de deciziefiabile, care să-i ofere în timp util infor-maţii corecte şi complete cu privire laevoluţia fenomenelor şi proceselorderulate în firmă. Într-o asemenea com-petiţie, o imagine echilibrată şi clarăasupra activităţii desfăşurate, dar şi arezultatelor obţinute, consecinţe aledeciziilor deja implementate, constituiearme vitale pentru supravieţuirea şi suc-cesul unui firme.
Datorită convingerilor noastre că ase-menea nevoi ale managementului unui
5711/2013
MODELARE ECONOMETRICĂ
1 Acest aspect este detaliat din punct de vedere conceptiv si funcţional în studiul publicat de aceiaşi autori sub titlul “Model econometric decuantificare a performanţei întreprinderilor româneşti”, publicat în numărul 10/2013 al revistei “Audit Financiar”.
2 „De la maxime la profit maxim”, Colecţie coordonată de Banii noştri, Ed. Nemira, Bucureşti, 2004, pag. 21
58 Audit financiar, anul XI
firme sunt reale, am procedat la creareaunui instrument integrat de gestiune şioptimizare a performaţei unei întreprin-deri (prin dezvoltarea, testarea şi valida-rea într-un material anterior a unuimodel de regresie multiplă):
Considerăm că utilizarea acestui modelde regresie a performanţei în cadrulprocesului de adoptare a deciziilor con-duce la concluzii viabile şi pertinente, înmăsură să aducă un plus informaţionalcare să facă diferenţa, pe axa perfor-manţei financiare, între firma utilizatoa-re şi competitorii săi.
Validarea convingerilor şi în speţă a uti-lităţii modelului nostru econometricsurvine pe seama conjuncturii macroe-conomice din ultimii doi-trei ani care,pe fondul crizei financiare mondiale, a„forţat” managerii să se bazeze, cu pre-cădere, pe activele din proprietatea fir-mei, să-şi optimizeze activitatea şi sărealizeze câştiguri maxime din exploata-rea acestora. Prin transpunerea perfor-manţei firmei sub forma rentabilităţiieconomice a acesteia, putem spune căîn atenţia factorilor de decizie de lanivelul oricărei firme, activităţi precumidentificarea, monitorizarea şi controla-rea tuturor acelor elemente susceptibilede a influenţa mărimea rentabilităţiiacesteia au dobândit o importanţă dince în ce mai mare.
Plasând în centrul atenţiei tocmai ratarentabilităţii economice, ca variabilădependentă, modelul nostru surprindeşi redă, din punct de vedere statistic,maniera în care 10 elemente vitale deperformanţă de la nivelul firmei potinfluenţa mărimea rentabilităţii acesteia,oferind, în acest fel, posibilitatea ob -servării, studierii şi desprinderii de concluzii fundamentate ştiinţific, nece-sare creşterii eficienţei deciziilor adop -tate.
Transpunerea grafică a ecuaţiei deregresie multiplă pe care am dezvoltat-oare menirea de a evidenţia faptul căacest model, pe lângă redarea legăturilorde natură statistică existentă între varia-bilele sale, surprinde şi descrie contex-tul unui întreg proces de luare adeciziei la nivelul unei firme prinmodelarea variabilei decizionale (depen-dentă) în funcţie de variabilele controla-bile (independente). Abordarea perfor-manţei prin sintetizarea acesteia într-unsingur indicator cheie şi studierea com-portamentului său în raport de interac-ţiunea cu diferite variabile practice,cuantificarea şi analiza impactului acţiu-nii acestor variabile asupra obiectuluicercetat, studierea gradului de depen-denţă în vederea identificării acţiunilorce pot fi întreprinse pentru a reducesau chiar elimina influenţele negative şimenţinerea celor pozitive constituie, înfapt, etapele necesare a fi parcurse pen-tru o mai bună cunoaştere şi înţelegerea fenomenelor economice reale şi, prinaceasta, a creşterii performanţei firmei,pe baza unor decizii corecte şi eficiente.
Judecarea performanţei la nivelul uneifirme va începe întotdeauna prin identi-ficarea instrumentelor adecvate demăsurare şi prin fixarea unor niveluriţintă pentru acestea - obiective de perfor-manţă de atins - iar modelul nostru eco-nometric exact această lege o urmează.După cum se poate vedea din transpu-nerea grafică a acestuia, variabilele exo-gene precum: marja profitului operaţional,rentabilitatea capitalului angajat, marjaEBIT, eficienţa capitalului propriu şi solvabi-litatea generală constituie obiective deperformanţă ce pot fi fixate la nivelulunei firme, în timp ce restului variabile-lor independente, chiar dacă nu facobiectul unor ţinte exprese de perfor-manţă, le atribuim o importanţă majoră,informaţiile obţinute din monitorizareaacestora fiind deosebit de utile procesu-lui decizional. Aceasta întrucât, pentruatingerea obiectivelor de performanţăfixate la nivelul unei întreprinderi, estenevoie pe lângă o strategie de businesseficientă şi de o autoevaluare şi o moni-torizare continuă a resurselor de caredispune şi a eficienţei cu care acesteasunt utilizate în contextul costurilor de
GANEA & FLOREA l
procurare pe care le antrenează. Ori,variabilele ponderea activelor imobilizate întotal activ, eficienţa utilizării activelor imobili-zate, rata cheltuielilor financiare, rotaţia dato-riilor totale, profit înainte de impozit şidobânzi, reflectă tocmai aspecte de o ase-menea natură.
Abordate în această manieră unitară, aecuaţiei de regresie multiplă, fiecaredintre variabile contribuie, într-o măsu-ră mai mică sau mai mare, la creştereaperformanţei firmei. Indicând în cemăsură se modifică rata rentabilităţiieconomice ca urmare a creşterii cu ounitate a uneia dintre variabilele inde-pendente, în condiţiile rămânerii con-stante a tuturor celorlalte variabile,această ecuaţie permite o modelareeconometrică a performanţei în sco-pul monitorizării gradului de înde-plinire/neîndeplinire a obiectivelorde performanţă fixate şi a sprijiniriiprocesului decizional prin oferireade soluţii ştiinţifice la problemeleactivităţii practice. Afirmaţiile noas-tre îşi găsesc fundament şi într-o exem-plificare la nivelul unei societăţi indus-triale, numite generic S.C. FABRICAS.R.L.
Ca instrument practic de evaluare şimanagement al performanţei, modelulnostru de regresie se poate constituiîntr-un veritabil tablou de monitorizarea performanţei economico-financiare,pe niveluri fixate şi realizate, cu posibili-tatea de evidenţiere a abaterilor cores-punzătore fiecărui obiectiv cheie deperformanţă în parte. Astfel, este posi-bilă analiza evoluţiei ratei rentabilităţiieconomice ca funcţie a impactului gra-dului de depăşire/nerealizare a celor 10indicatori de performanţă (variabileleindependente ale modelului de regresie)faţă de nivelul previzionat/realizat înperioada anterioară al acestora.
În această optică de abordare a aplicabi-lităţii modelului econometric am efec-tuat şi studiul practic. Punctul de pleca-re al unei asemenea analize l-a constituitdeterminarea nivelului ratei rentabilităţii
economice, variabila dependentă aecuaţiei de regresie, atât prin metodatradiţională (ca raport între EBIT şivaloarea medie a activelor totale), cât şipe baza modelului econometric (ţinândcont de cele 10 variabile independente).Rezultatele obţinute în urma efectuăriicalculelor sunt înscrise în Tabelul 1.
După cum se poate observa din dateleînscrise în Tabelul 1, nivelul ratei renta-bilităţii economice, obţinut prin metodaclasică, este mai mare decât valoarea sa,determinată cu ajutorul modelului nos-tru econometric, diferenţa fiind pusă peseama termenului eroare (ε).
Admitem faptul că determinarea rateirentabilităţii economice prin metoda
clasică implică un grad de dificultatemai mic, comparativ cu cel al utilizăriiecuaţiei de regresie multiple, însă, calita-tea şi utilitatea practică a aportuluiinformaţional adus de fiecare dintrecele două metode, pledează net înfavoarea modelării econometrice. Unargument ce face diferenţa în acest sensîl constituie însuşi numărul elementelorpractice luate în considerare. Astfel,dacă în cazul metodei clasice nivelulrentabilităţii economice le indică utiliza-torilor de informaţie mărimea profituluiînainte de impozit şi dobânzi degajatprin exploatarea activelor firmei, însituaţia modelului econometric, sfera deanaliză se lărgeşte considerabil, acelaşinivel oferind informaţii despre eficienţacu care au fost exploatate activele uneifirme, în contextul interacţiunii şi inter-dependenţei dintre 10 elemente cheiede performanţă de la nivelul unei firme.
Prin identificarea, cuantificarea şi reda-rea impactului acţiunii fiecăreia dintreaceste 10 variabile de performanţă asu-pra ratei rentabilităţii economice, mode-lul de regresie pe care l-am dezvoltatoferă suport decizional unui game largide utilizatori. O transpunere a elemen-telor sale sub forma unui tablou debord şi cu posibilitatea evidenţieriimărimii influenţei izolate acreşterii/scăderii unei variabile asupraratei de rentabilitate, în condiţiile rămâ-nerii constante a tuturor celorlalte, nudoar simplifică maniera de utilizare amodelului, dar contribuie şi la creştereaaplicabilităţii sale practice.
Plecând de la nivelul celor 10 variabilede performanţă, se poate evidenţiaefectul pe care creşterea sau scăderea
5911/2013
MODELARE ECONOMETRICĂ
60 Audit financiar, anul XI
(depăşirea sau nerealizarea) cu un anu-mit procent a unei singure variabile(obiectiv de performanţă) îl are asupramărimii ratei rentabilităţii economice.Efectuând modificări individuale asupranivelului variabilelor independente se
pot face estimări, scenarii cu privire laevoluţia mărimii ratei rentabilităţii eco-nomice în contextul dat. În acest fel sepoate cuantifica/anticipa impactul deci-ziilor adoptate în optimizarea perfor-manţei economico-financiare a firmei.
Pentru exemplificare, considerăm douăscenarii ipotetice în cazul societăţiFABRICA SRL: o creştere (depăşire) cu3% a variabilei eficienţa capitalului propriuşi o scădere (nerealizare) cu 4% a varia-bilei profit înainte de impozit şi dobânzi.Impactul produs asupra ratei rentabili-tăţii economice - la nivelul societăţiieste cuantificat în Tabelul 2.
La nivelul societăţii FABRICA S.R.L.,în urma scenariilor ipotetice aplicate sepot constata:
è creşterea (depăşirea) cu 3% a varia-bilei eficienţa capitalului propriu (încondiţiile în care toate celelaltevariabile din model au rămas con-stante) a condus la un nivel al rateirentabilităţii economice de 0,27241(27,24%), cu aproximativ 19% maimult decât nivelul înregistrat însituaţia iniţială (Tabelul 1);
è scăderea (nerealizarea) cu 4% a avariabilei profit înainte de impozit şidobânzi a condus la un nivel al rateirentabilităţii economice de 0,12456(12,45%).
Transpus sub formă tabelară sauutilizat în forma sa de ecuaţiemultiplă de regresie, modelul nos-tru econometric permite efectua-rea unor analize pertinente cu pri-vire la performanţa economico-financiară a unei firme, consti-tuindu-se într-un veritabil instru-ment decizional.
Reproducând natura, sensul şi intensita-tea legăturilor ce se stabilesc între ele-mentele de performanţă considerate,această ecuaţie de regresie constituie otranspunere în plan teoretic a unei reali-tăţi economice. Prin surprinderea unuiindicator cheie de performanţă, ratarentabilităţii economice, în interacţiuneaconcretă a acestuia cu diverse alte ele-mente vitale de performanţă şi prezen-tarea interdependenţelor dintre toateaceste variabile practice, modelul nostrude regresie reprezintă un instrument
GANEA & FLOREA l
viabil de apreciere şi management alperformanţei, oferindu-le utilizatorilorsăi o imagine lărgită şi coerentă asupra„funcţionării” mecanismului real al per-formanţei, precum şi posibilitatea iden-tificării efectelor pe care deciziile şiacţiunile factorilor de decizie, urmăriteindividual în legătură cu fiecare variabilăindependentă în parte, le-au produsasupra mărimii rentabilităţii firmei.
Utilitatea acestui instrument în cadrulprocesului decizional şi prin aceasta înscopul îmbunătăţirii performanţei fir-mei capătă amploare odată cu admite-rea faptului că între decizia managerialăşi performanţa economico-financiarăexistă o relaţie de tip cauză-efect(Figura 1). Nivelul de performanţă atinsdepinde de calitatea deciziilor adoptatesau, într-o abordare şi mai exactă, nive-lul fiecărui indicator de performanţăreprezintă, în fapt, cuantificarea valoricăa efectului acţiunilor deja întreprinse, cuimpactul conjuncturii economice deansamblu.
ConcluziiOrice afacere, de dimensiuni mai marisau mai mici, reprezintă în sine un sis-tem de resurse materiale, umane şifinanciare, activat şi dirijat de către deci-ziile manageriale. Organizarea şi alinie-rea spre o direcţie strategică unitară atuturor acestor resurse, subordonarea şiancorarea obiectivelor operaţionale sauindividuale în slujba obiectivelor de per-formanţă globală sunt realizabile numaiîn condiţiile unui proces decizional efi-cient, prompt şi pertinent. Într-o ase-menea manieră de abordare a realităţiieconomice, importanţa informaţiiloroferite de modelarea econometrică aperformanţei este cu atât mai mare cucât, în afaceri, ca şi în viaţa de zi cu zi,mai important decât să nu greşeşti estesă nu comiţi aceeaşi greşeală de douăori. Monitorizarea indicatorilor cheie deperformanţă, ţinând cont şi de deciziilemajore adoptate într-un context macro -
economic deja cunoscut, permite iden-tificarea şi separarea deciziilor cu im -pact pozitiv de cele cu efect negativ, învederea nerepetării acestora din urmă.
Admitem faptul că utilizarea modelăriieconometrice în managementul perfor-manţei firmelor constituie la nivelulţării noastre o tendinţă „caldă”, existen-tă abia în teoria de specialitate, practicaaflându-se încă la stadiul de asimilare anoţiunilor şi principiilor induse deînsuşi conceptul de management al perfor-manţei. Cu toate acestea, întreprinderileromâneşti se confruntă cu bariere dince în ce mai dificil de depăşit. De laobstacole de natură concurenţială, com-petitivitate şi inovaţie, până la cele pri-vind accesul la sursele de finanţare,buna organizare, coordonare, antrenareşi control a activităţii firmelor necesită
în mod vital „updatarea” tradiţionaluluisistem de conducere şi decizie, bazat peintuiţia decidentului, prin introducereaşi utilizarea de noi practici şi tehnici degestiune optimă a performanţei econo-mico-financiare.
Pentru a supravieţui în „deschisaşi tehnologizata” economie mon-dială, orice întreprindere româ-nească, indiferent de mărimea sauobiectul acesteia de activitate, arenevoie de instrumente moderne şieficiente de măsurare, monitoriza-re, apreciere şi judecare a rezulta-telor ce caracterizează performan-ţa activităţii sale. Ecuaţia de re -gresie multiplă pe care am dezvol-tat-o constituie un astfel de instru-ment.
6111/2013
MODELARE ECONOMETRICĂ
Armstrong M., Performance management:Key strategies and practical guidelines,Kogan Page Limited, Londra, 2004;
*** De la maxime la profit maxim, Colecţiecoordonată de Banii Noştri, Ed.Nemira, Bucureşti, 2004
Bibliografie
62 Audit financiar, anul XI
Ziua Fiscalităţii, organizată deFederaţia Europeană a ContabililorLa 2 octombrie 2013, FederaţiaEuropeană a Contabililor (FEE) a orga-nizat la Bruxelles, Belgia, cea de-a treiaediţie a Zilei Fiscalităţii, un evenimentmajor dedicat fiscalităţii, care a aduslaolaltă reprezentanţi ai mediului de afa-ceri, ai administraţiilor fiscale, ai legisla-torilor şi ai factorilor de decizie dinEuropa.
Tema majoră a evenimentului fiind„Către o fiscalitate responsabilă. Rolulfactorilor de decizie, administraţiilor fis-cale, consilierilor fiscali şi contribuabili-lor”, conferinţa din acest an şi-a propussă dezbată noile progrese ale politicilorşi practicilor fiscale şi să identifice ele-mentele unui viitor sistem fiscal suste-nabil.
Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a fost reprezentată la aceastămanifestare de Carmen Mataragiu,prim-vicepreşedinte CAFR.
Printre oaspeţii de înalt nivel care aususţinut prezentări în cadrul acestuieveniment se numără André Kilesse -preşedinte FEE, Algirdas Semeta -Comisar UE pentru Fiscalitate, UniuneVamală, Statistici, Audit şi Politici Anti-Fraudă, Rolf Diemer - ComisiaEuropeană, Direcţia generală Fiscalitateşi Uniune Vamală, Cristina Hij - auditorfiscal, Direcţia generală a MarilorContribuabili, Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală România, RalphKorf - preşedinte al Grupei de lucruImpozite Indirecte a FEE, avocat şiconsilier fiscal din Germania, ManfredBergmann - Comisia Europeană,Director Impozite Indirecte şiAdministraţia Fiscală, Grace Perez-Navarro - Organizaţia de Cooperare şiDezvoltare Economică (OECD),Director adjunct al Centrului de Politicăşi Administrare Fiscală.
Conferinţa internaţională pe teme de educaţiecontabilă dinRepublica MoldovaO delegaţie a Camerei AuditorilorFinanciari din România, formată dinprof. univ. dr. Eugeniu Ţurlea, mem-bru al Consiliului de Excelenţă alCAFR şi Adriana Spiridon, şef birourelaţii publice internaţionale, a luatparte la Conferinţa organizată deCentrul pentru Reformă în domeniulRaportării Financiare al BănciiMondiale şi Academia de StudiiEconomice a Moldovei, la Chişinău, îndata de 26 septembrie 2013. Reunităsub tema „Dezvoltarea durabilă a pro-fesiei în domeniul contabilităţii şi audi-tului: aplicarea celor mai bune practiciîn modernizarea programelor universi-tare prin intermediul cooperării şi par-teneriatului cu ţările membre aleUniunii Europene”, această conferinţăs-a concentrat pe o abordare directăbazată pe soluţii pentru îmbunătăţireaeducaţiei universitare în domeniul con-tabilităţii şi auditului, evidenţiind carac-teristicile şi avantajele cooperării întreuniversităţile din Republica Moldova şiRomânia, ca un exemplu de cooperareîn abordarea provocărilor de dezvoltarea curriculum-ului.
În cadrul lucrărilor, prof. univ. dr.Eugeniu Ţurlea a susţinut o prezentarecu tema „Colaborarea CamereiAuditorilor Financiari din România cumediul universitar în vederea dezvoltăriiprofesiei de audit financiar”.
Conferinţa a reunit reprezentanţi aiCentrului pentru Reformă în domeniulRaportării Financiare al BănciiMondiale, ai biroului ACCA pentruEuropa de Sud-Est, ai celor două orga-nisme profesionale din România, CAFRşi CECCAR, precum şi ai Academiei de
Informaţii
Studii Economice din Bucureşti, aiAcademiei de Studii Economice aMoldovei şi ai Asociaţiei Contabililor şiAuditorilor Profesionişti din RepublicaMoldova.
Congresul al 17-lea alAsociaţiei Contabililorşi Auditorilor dinRepublica SrpskaProf. univ. dr. Ion Mihăilescu, preşe-dinte de onoare al Camerei AuditorilorFinanciari din România, a participat laBanja Vrucica, Bosnia şi Herţegovina,în perioada 19-21 septembrie 2013, lacel de-al 17-lea Congres al AsociaţieiContabililor şi Auditorilor din Repu -blica Srpska, cu tema „Contabilitatea,auditul şi finanţele afacerii în condiţiileunei conduite mai responsabile a parti-cipanţilor la piaţă”. Cu acest prilej, prof.univ. dr. Ion Mihăilescu a transmis par-ticipanţilor un mesaj din parteaConsiliului CAFR, în care a subliniatbunele relaţii de colaborare dintre celedouă organisme, materializate subforma unui Acord de cooperare.
În cadrul sesiunilor tehnice şi ştiinţificeau fost susţinute prezentări referitoarela politicile contabile, standardele inter-naţionale IAS şi IFRS, auditul intern şiextern, ca instrumente de prevenire ainfracţiunilor şi corupţiei, evaluarea ris-cului şi a siguranţei în afaceri.
Şedinţa grupei delucru „Audit” a FEELa 26 septembrie a.c., Ana Dincă,vicepreşedinte al Consiliului CamereiAuditorilor Financiari din România, aparticipat în calitate de membru la reu-niunea grupei de lucru „Audit” a Fe -deraţiei Europene a Contabililor (FEE),organizată la sediul său de la Bruxelles.
Discuţiile s-au referit la acţiunile în cursale Consiliului Uniunii Europene pemarginea pachetului de acte legislativereferitoare la reforma profesiei de auditşi la proiectele viitoare şi curente aleFEE (proiectul de expunere alConsiliului IFAC pentru StandardeInternaţionale de Audit şi Asigurare pri-vind raportarea auditorului, procesul deselecţie a auditorului, viitorul profesieide audit) şi ale grupei de lucru „Audit”.
Participarea CAFR la conferinţa interna-ţională Accounting andAudit Convergence dela Cluj-NapocaÎn perioada 11-12 septembrie 2013prof. univ. dr. Horia Neamţu, preşe-dintele Camerei Auditorilor Financiaridin România, a participat la lucrărileconferinţei internaţionale Accounting andAudit Convergence, organizată de
Facultatea de Ştiinţe Economice şiGestiunea Afacerilor din cadrulUniversităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.
La acest eveniment ştiinţific – la careCamera Auditorilor Financiari dinRomânia a avut calitatea de partenerprincipal – au participat cercetători şicadre didactice de prestigiu din maricentre universitare din lume: WaineLandsman - University of North CarolinaChapel Hill, Mary Barth - StandfordUniversity, Bengona Giner- University ofValencia, Alfred Wagenhofer - Universityof Graz, John Cristensen - University ofSoutherm(Denmark), David Alexander -University of Birmingham, RecepPakdemir - Instanbul University, dar şipracticieni din organizaţii şi societăţiprofesionale din România şi din cadrulBăncii Naţionale a României. Secţiunileacestei conferinţe au fost dedicateexclusiv profesiei contabile, temeleabordate referindu-se la raportări finan-ciare, contabilitate managerială, audit,analiză financiară, guvernanţă corporati-vă şi fiscalitate.
6311/2013
INFORMAŢII
64 Audit financiar, anul XI
Intervenţiile prof. univ. dr. HoriaNeamţu în cadrul Conferinţei au fostcentrate pe problematica implementăriiIFRS în România, dar şi pe aspecte deactualitate ale profesiei contabile şi deaudit la nivel naţional şi european, caresuscită vii discuţii şi controverse. Înacest context, preşedintele HoriaNeamţu a subliniat necesitatea interco-nectării mai strânse dintre învăţământuluniversitar de profil şi CAFR, în per-manentă legătură, prin membrii săi, cucerinţele existente pe piaţa muncii.
De asemenea, Camera AuditorilorFinanciari din România acordă o atenţiedeosebită deopotrivă, practicii şi cerce-tării în profesia contabilă şi de audit.
Colaborarea cu Facultatea de ŞtiinţeEconomice şi Gestiunea Afacerilor seînscrie pe un trend ascendent, consti-tuind un exemplu de sprijin reciproc înrelaţia dintre mediul universitar şi celprofesional.
Forumul CFO 2013În ziua de 26 septembrie 2013, laHotelul Intercontinental din Bucureşti,s-a desfăşurat Forumul CFO, organizatde către Medien Conferences cu spriji-nul ACCA şi Indaco Systems, obiectivulmanifestării fiind acela de a pune încontact directori financiari din Româniaşi specialişti din domeniile fiscalitate,contabilitate şi audit financiar pentru a
dezbate provocările oferite de mediultot mai dinamic al afacerilor dinRomânia.
În cadrul acestei manifestări prof. univ.dr. Ion Mihăilescu, preşedinte deonoare al CAFR, a susţinut o comuni-care cu tema: „Rolul şi importanţa CFOîn cadrul companiilor”. În prezentareasa, prof. univ. dr. Ion Mihăilescu a atinspuncte esenţiale din procesul de condu-cere al unei companii, precum funcţio-narea eficientă a departamentului finan-ciar-contabil, rolul comitetului de audit,performanţele auditului intern, contro-lul riscurilor afacerii şi a pus în evidenţămodalităţi de tratare a acestor riscuri.
INFORMAŢII l
În ziua de 19 septembrie 2013 la sediul CECCAR, în pre-zenţa reprezentanţilor unor organisme profesionale, a avutloc dezvelirea bustului prof. univ. dr. Marin Toma, fost pre-şedinte al Corpului Experţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi din România.
În alocuţiunea sa la acest eveniment, prof. univ. dr. HoriaNeamţu, preşedintele Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia, a apreciat:
„Participăm astăzi la un moment emoţionant prilejuit de dezvelireabustului celui care a fost prof. univ. dr. Marin Toma, preşedinteleCorpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi dinRomânia, fervent şi neobosit luptător pentru recunoaşterea şi afirma-rea profesiei contabile.
De numele său, de personalitatea sa se leagă reînfiinţarea organizaţieiprofesionale a contabililor, precum şi drumul ascendent al acestei pro-fesii, care şi-a căpătat cuvenitul statut de respect şi consideraţie înviaţa societăţii româneşti moderne şi se bucură de un binemeritat pres-tigiu în activitatea profesiei pe plan internaţional.
Factor dinamizator al organizării şi conducerii activităţii CECCAR,profesorul Marin Toma a fost, deopotrivă, un apreciat cadru didacticuniversitar şi un fervent cercetător pe tărâmul contabilităţii. Este loculsă amintim aici faptul că Marin Toma a fost, totodată, auditor finan-ciar, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, elabo-rând lucrări ştiinţifice şi didactice în acest domeniu.
Evenimentul de azi ne oferă posibilitatea de a aminti că între CameraAuditorilor Financiari şi Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi s-au creat şi consolidat în ultimii ani bune relaţii de cola-borare, un merit important pentru această evoluţie revenindu-i profeso-rului Marin Toma.
În acest sens, se cuvine să relevăm faptul că la nivelul consiliilor deconducere ale CAFR şi CECCAR s-a acţionat realist şi eficient însensul creării cadrului necesar spre o bună cooperare pentru activităţileaflate în sferele de operabilitate ale CAFR şi ale CECCAR.
Astfel, după semnarea unui protocol de colaborare şi reprezentare peplan internaţional a celor două organizaţii profesionale, au urmat altedouă programe de conlucrare şi anume Protocolul privindcooperarea în domeniul organizării şi monitorizăriistagiului de pregătire practică, document care are ca obiectrecunoaşterea de către CAFR a stagiului de pregătire practică a sta-giarilor CECCAR, respectiv recunoaşterea de către CECCAR astagiului de pregătire practică a stagiarilor CAFR, precum şiProtocolul privind recunoaşterea cursurilor de pregăti-re profesională, cu scopul de a contribui la îmbunătăţirea pregăti-rii profesionale a membrilor activi ai celor două organisme.
Sunt demersuri notabile, care demonstrează, deopotrivă, membrilor şimediului căruia i se adresează că organizaţiile noastre profesionale sepot sprijini reciproc în promovarea unor iniţiative utile profesiei.
Ne exprimăm speranţa că planta bunei înţelegeri şi colaborări întreorganizaţiile noastre profesionale pe care am sădit-o împreună cu pro-fesorul Marin Toma va rodi în continuare, cinstindu-i şi onorându-iastfel memoria, în beneficiul creşterii prestigiului profesiei noastre.”
articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, de cãtrecel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nu cunoscnumele evaluatorilor.
a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºiargumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.
Consiliului ªtiinþific al revistei sunt: acceptare;acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evaluãrilor suntcomunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articoleleacceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele se trimit redacþiei la
adresa de e-mail: , obligatoriu în format electroniccu extensia , cuprinzând urmãtoarele elemente: limba deredactare a articolului - , pentru autorii români sau
pentru autorii strãini; textul în limba românã seredacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice aleAcademiei Române; dimensiunea maximã a articolului 7-10pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/paginã; în articol seprecizeazã metodologia decercetare folositã, contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliograficeîn subsolul paginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã decirca o paginã , în care se prezintãobiectivul cercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .
pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".
of the articles is performed in parallel by at least twomembers of the Scientific Council of the „FinancialAudit" Journal,a double-blind-review, which means that those who perform thereviews do not know the names of the authors, and also theauthors do not know the names of the reviewers.
for articles: innovative input, actuality,importance and the relevance for the subject matter of the review;the quality of the research methodology; presentation andargumentation clarity and pertinence; the relevance of thebibliographic sources used; contribution made to the research inthe area.
The of the Scientific Council are: accepted,
accepted with reviewing, rejected. The results of theassessments are communicated to the authors and only thearticles approved by the Scientific Council are published. Thearticles are submitted to the editor by e-mail at: ,compulsory in Microsoft Word format containing the followingelements: the language the article is drafted is ; themaximum size of the article 7-10 pages/2000signs/page spacesincluded; the article mention the research methodology used,authors' contributions, footnote references from the bibliography;an abstract in English presenting the subject of the research andauthors' contributions; the abstract is accompanied by 4-5 keywords, in English .
on our website www.revista.cafr.ro, section: „Reviews"and „Manuscripts".
, and also by JELCla sifications
Semnal editorial
Finanţările nerambursabile se acordă de către diverse instituţii publice sauprivate pentru proiecte care au ca scop îmbunătăţirea şi dezvoltareaanumitor activităţi, concretizându-se în bunuri materiale sau nemateriale.Pentru a avea certitudinea că sumele alocate s-au cheltuit conform unuibuget aprobat, finanţatorii impun verificarea cheltuielilor prin proceduri deaudit.
şi a
şi un studiu de cazprivind particularităţile şi principalele etape ale
ără a avea pretenţia că este
Lucrarea „Auditul proiectelor cu finanţare nerambursabilă” – autor conf.univ. dr. Camelia-Daniela Haţegan, care are şi calitatea de auditorfinanciar – apărută recent la editura Eikon Cluj- Napoca, este elaboratăpornind de la reglementările naţionale şi internaţionale privind auditulfinanciar în general le proiectelor cu finanţare nerambursabilă înspecial.
Abordându-se aspectele teoretice şi legale specifice domeniuluiproiectelor cu finanţare nerambursabilă, se prezintă
misiunii de audit prinverificarea modului de cheltuire a sumelor primite de beneficiariiproiectelor ca finanţare nerambursabilă.
Cartea se adresează celor care studiază sau care doresc să se iniţieze înacest domeniu. F o lucrare completă şicomplexă, cartea poate reprezenta un ghid în înţelegerea operaţiunilorefectuate la implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă şi amodului de realizare a misiunii de audit specifică acestora.
