Capitolul III. NOŢIUNEA< NOMENCLATURA ŞI O2IECTUL AFACERILOR
Tema INOŢIUNEA DE AFACERE
Tema a II*aAFACERILE CALIFICATE NORMATIV * FAPTELE SAU ACTELE DECOMERŢSe!iu"ea #. Ta(loul atelo% $e ome%!Se!iu"ea '. Sem"i&ia!ia p%ati/ a ali&i/%ii u"o% ate )i ope%a!iu"i a &apte $eome%!
Tema a III*aO2IECTUL ŞI CBMPUL AFACERILOR Se!iu"ea #. Sem"i&ia!ia 6u%i$i/ a te%me"ului $e afacere
Tema IDESPRE COMERCIANŢI ÎN GENERAL. SEMNIFICAŢIILE 7URIDICE ALECALIT3ŢII DE COMERCIANTSe!iu"ea #. De4p%e ome%ia"!i -" ;e"e%alSe!iu"ea '. Capaitatea 6u%i$i/ $e a &ae a&ae%iSe!iu"ea 0 Re4t%i!iile< i"ompati(ilit/!ile )i $e/$e%ile $i" apaitatea
6u%i$i/ $e a &ae a&ae%iSe!iu"ea :. Sem"i&ia!iile 6u%i$ie ale alit/!ii $e ome%ia"t
Tema a II*aREGULILE COMUNE APLICA2ILE ORIC3REI FORME DE SOCIETATECOMERCIAL3Se!iu"ea #. Nome"latu%a 4oiet/!ilo% ome%ialeSe!iu"ea '. Fo%mali4mul )i %e;ula%itatea o"4titui%ii 4oiet/!ii ome%iale
Tema a III*aCARACTERI+AREA FORMELOR 7URIDICE DE SOCIET3ŢICOMERCIALESe!iu"ea #. Soietatea -" "ume oleti,Se!iu"ea '. Soietatea -" oma"$it/ 4impl/ )i -" oma"$it/ pe a!iu"iSe!iu"ea 0. Soietatea pe a!iu"i
Capitolul V. TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE
Tema ICARACTERI+AREA GENERAL3 A TITLURILOR COMERCIALE DE
Tema I. : Noţiunea şi utilitatea dreptului afacerilor în sistemele naţionale de drept
Tema a II*a. : Izvoarele normative ale dreptului afacerilor
Obiectiv general: Cunoaşterea evoluţiei şi a statutului dreptului afacerilor în cadrul
marilor sisteme de drept contemporane.
O(ieti,e ope%a!io"ale nsuşirea unor noţiuni de baz! privind normativitatea în
afaceri" în corelaţie cu izvoarele dreptului afacerilor.
Tema I
NOŢIUNEA ŞI UTILITATEA DREPTULUI AFACERILOR ÎN SISTEMELE
NAŢIONALE DE DREPT
Se!iu"ea #. No!iu"ea $%eptului a&ae%ilo%
#reptul afacerilor a dep!şit statutul de ramur! de drept e$perimental! şi nu
poate fi considerat ca fiind creat din simple raţiuni administrative.
%ormarea unei ramuri de drept este un proces comple$ şi complicat iar aceasta nu poate fi forţat! şi" deci" nu reuşeşte prin emisiuni sau sistematiz!ri normative care s!
ignoreze evoluţia proceselor social & economice interesate şi evoluţia sistemului de
drept în care are s! se petreac!.
Civilizaţia în curs este fondat! pe comerţ" pe producţia şi circulaţia m!rfurilor"
şi e$ploataţii de capital dedicat socialmente" şi cum nu se poate întrevede un substitut
pentru aceast! fondare" dreptul afacerilor nu&şi va rata instalarea definitiv! în
sistemele naţionale şi comunitare de drept.
'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 4/133
($ercitarea comerţului presupune a întreprinde pentru piaţ!" a asocia inteligent toate
mi)loacele şi toţi factorii necesari producţiei de bunuri şi servicii" cerute de piaţ!" în
regim de profit.
* întreprinde nu înseamn! numai a capta" a administra interese şi nevoi" cum
este în dreptul civil +dreptul persoanelor fizice şi )uridice neinteresate de vreo
specializare a condiţiei lor, ci" cum este în dreptul comercial" înseamn! a mobiliza
resurse" fonduri" mi)loace +capital," în forme şi modalit!ţi specifice" pentru a servi
piaţa şi a c-ştiga" a capitaliza" încontinuu" supun-ndu&te" îns!" distribuţiei acumul!rilor
ordonat! de lege în numele interesului public.
* întreprinde înseamn!" astfel" a face" a monta" a desf!şura faceri de factur!
comercial!. #e aceea" leg-nd afacerile de artizanul lor" dreptul afacerilor a început
prin a fi reclamat ca un drept al întreprinderii şi al întreprinz!torului.
ntr&o definiţie" apreciat! în doctrina francez!" dreptul afacerilor este definit ca o
te/nic! de gestionare şi de organizare în serviciul scopurilor economice" sociale"
politice şi culturale ale întreprinderii. *ceast! definiţie a fost considerat! nu numai ca
dep!şind cadrul dreptului comercial clasic ci şi ca dep!şind dreptul însuşi.
0aternitatea denumirii de drept al afacerilor în (uropa Continental! este
atribuit! coautorilor francezi . amel şi C. 3agarde" +în 4ratatul de drept comercial
din 1567," drept pe care l&au considerat aplicabil tuturor celor care se g!sesc
implicaţi în viaţa de afaceri" în m!sura în care prin activitatea lor" prin capitalurile lor"
sau prin procedeele lor de lucru" ei particip! la lumea muncii.
#in aceste scurte consideraţii" este" acum" clar c! dreptul afacerilor s&a
dezvoltat din dreptul comercial" tot aşa cum acesta din urm! s&a dezvoltat din dreptul
civil. *ceast! paternitate e$plic! de ce noţiunea şi statutul dreptului afacerilor sunt
elaborate" configurate" într&o relaţie obligatorie cu dreptul comercial.
n concepţia conservatoare" dreptul afacerilor este numai o denumire curent! adreptului comercial solicitat de noi realit!ţi economice şi noi instituţii )uridice. n
aceast! concepţie dreptul comercial nu a fost încorporat într&o nou! ramur! de drept"
care este dreptul afacerilor" şi în evoluţia sa a dat naştere la noi ramuri de drept" cum
ar fi dreptul transporturilor" şi dreptul propriet!ţii industriale.
dreptului comercial c! nu se poate imagina un drept care s! fie aplicabil afacerilor"
independent de profesia celui care le s!v-rşeşte.
7
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 5/133
0otrivit unei orient!ri" dreptul afacerilor este dreptul comercial evoluat"
inspirat de" şi întregit cu materii şi instituţii noi ori împrumutate din alte ramuri de
drept +drept civil" drept fiscal" dreptul muncii" drept administrativ,.
*cest drept al afacerilor nu mai este un drept privat al comerţului" el este
pluridisciplinar" atr!g-nd şi elemente de drept public. (l se aplic! nu numai
comercianţilor dar şi agricultorilor" artizanilor şi membrilor profesiilor liberale" nu
numai persoanelor şi bunurilor +ca dreptul civil, dar şi producţiei şi distribuţiei
acumul!rilor din afaceri +bog!ţiilor,.
*ceast! orientare tinde s! reamplaseze dreptul comercial într&o poziţie de
subansamblu" de component!" a dreptului afacerilor" ceea ce în urm! cu numai dou!
trei decenii ar fi fost ta$at drept neavenit.
n ultima ediţie a unei trat!ri reputate a c/estiunii statutului dreptului afacerilor" se
consider! c! substituirea denumirii drept comercial cu aceea de drept al afacerilor a
survenit ca efect al preocup!rii doctrinei de a ţine mai bine global! a vieţii )uridice.
*celaşi doctrinar apreciaz! c! apelativul de drept al afacerilor permite s! se
pun! în evidenţ! o materie e$pansiv!" deşi acest apelativ sufer! de o generalitate
precar!" tocmai pentru c! desemneaz! orice drept privat cu e$cepţia dreptului familiei.
*stfel c!" dreptul comercial poate atunci s! apar! ca un subansamblu al dreptului
afacerilor" rezum-ndu&se numai la regulile aplicabile comercianţilor.
n dreptul german se consider! c! dreptul afacerilor a debutat cu codul
comercial de la 1859 şi cu legile asupra diferitelor feluri de întreprinderi" a
concurenţei neloiale" în vigoare înc!" a falimentului +care a fost în vigoare p-n! în
1555," adoptate la cump!na dintre secolele I şi .
n doctrina german!" raportul dintre dreptul civil şi dreptul comercial nu a fost
socotit critic" astfel c! un drept civil al afacerilor este socotit ca av-nd baza
normativ! în codul civil şi legile din 159; asupra condiţiilor generale ale afacerilor.#reptul comercial clasic german" îşi revendic!" în principal" originalitatea în
raport cu sistemele naţionale formate sub radiaţia codurilor comerciale francez şi
italian" prin promovarea unei definiţii largi şi fle$ibile a comerciantului" actele
acestuia fiind reputate comerciale" f!r! ca în prealabil ele s! fi fost astfel calificate
prin voinţa legii şi prin absenţa unei teorii a fondului de comerţ.
4otuşi" apropierile între dreptul german al afacerilor şi dreptul francez al afacerilor nu
sunt puţine" iar procesul unific!rii europene" prin imperativele comune ale libert!ţii
6
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 6/133
comerţului" articulat! cu controlul concurenţei şi prote)area consumatorului le va l!rgi
şi accelera.
n cele dou! mari ţ!ri ale common&la<" area =ritanie şi >?*" distincţia
dintre dreptul civil şi dreptul comercial nu a fost susţinut! nici de dreptul scris nici de
organizarea unor )urisdicţii specializate pentru procesele comerciale.
*doptarea de c!tre >?*" în 1561" a Codul de Comerţ ?niform +?CC," care din 15;8
+cu e$cepţia statului 3ouisiana" r!mas fidel dreptului napoleonian, a devenit de
aplicaţie general!" nu a realizat o separaţie capital! între dreptul civil +privat, şi
dreptul comercial sau al afacerilor.
0reocupat mai mult de conduita în afaceri" în general" de statutul firmelor şi
oamenilor de afaceri" şi de rezolvarea conflictelor de legi" în special" dec-t de
calific!ri pretenţioase ale actelor de comerţ" comercianţilor şi fondului de comerţ"
sistemul de common&la< utilizeaz! denumirile de drept comercial şi de drept al
afacerilor f!r! nici o opţiune atent motivat!.
0ersonalitatea şi pragmatismul proceselor didactice ale universit!ţilor engleze
şi americane" au f!cut ca structura tratatelor şi manualelor universitare de drept
comercial sau de drept al afacerilor" s! nu fie ocupat! de trat!ri speciale relativ la
statutul şi principiile disciplinei şi ca în selecţia instituţiilor şi raporturilor studiate s!
e$iste o deplin! diversitate.
nscriindu&se în aceast! orientare dar f!r! a renunţa la actualitatea şi rigoarea
noţiunii de drept comercial" cel mai reputat tratat rom-n de drept comercial
înregistreaz! noţiunea de dreptul afacerilor ca una dintre tendinţele moderne ale
dreptului comercial" pe fondul eforturilor doctrinare de a autonomiza dreptul
economic" disciplin! reclamat! de constituirea unei normativit!ţi a intervenţiei statului
în economie.
ntr&o alt! orientare" deşi dreptului comercial i se recunoaşte contribuţiama)oritar! la alimentarea normativ! a dreptului afacerilor" acesta este considerat o
ramur! de drept clar conturat! şi caracterizat!" în raport cu dreptul comercial.
(ste o ramur! pluridisciplinar! care implic! şi unele reglement!ri de drept public
+drept administrativ" drept financiar" drept penal, şi unele reglement!ri de drept privat
+dreptul muncii" drept internaţional privat," de drept procesual.
onumentalul" foarte recent" #icţionar al culturii )uridice consider! c!
configurarea dreptului afacerilor în %ranţa a început din a doua )um!tate a secoluluiI" c-nd s&a declanşat un proces normativ e$terior codului comercial de la 18@9" pe
;
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 7/133
fondul unei industrializ!ri e$pansive care a provocat o evoluţia instituţional!
considerabil!.
*cest proces normativ s&a accelerat dup! cel de&al doilea r!zboi mondial şi a
fost criticat de doctrin! pentru mediocritatea formei şi pentru marca unei te/nocraţii
îndep!rtat! de realitate care" al!turi de marea dispersie a te$telor" sub riscurile
incoerenţei şi contradicţiilor" au f!cut ca dreptul s! nu mai )oace un rol protector şi s!
devin! o surs! de insecuritate în practica afacerilor.
Aeforma codului comercial" demarat! instituţional în 1579" nu a realizat
unitatea de codificare" într&un corpus legislativ de factura unui nou cod" astfel c!
#reptului comercial nu&i mai pot sc!pa azi contractele comerciale speciale"
inspirate de noi te/nici de valorificare a capitalurilor" a potenţialului de afaceri în
general şi de portofoliul acestora" în special" aflat într&o remarcabil!" permanent!renovare.
8
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 9/133
#reptul afacerilor trebuie" îns!" s! ofere celor care se preg!tesc în profilul
)uridic şi în profilul economic" pentru a consilia" a monta şi a instrumenta în afaceri"
viziunea şi perspectiva dreptului" ca normativitate )uridic!" asupra entit!ţilor"
instituţiilor )uridice şi a conduitelor reglementate" care sunt implicate în afaceri.
#reptul afacerilor trebuie s! articuleze noţiunile şi entit!ţile de factur! )uridic!
şi economic!" s! sesizeze comunicaţiile obligatorii şi funcţionale dintre acestea.
n studiul acestei noi ramuri de drept afacerea"/"afacerea comercială", trebuie
considerat! ca fiind orice întreprindere şi operaţiune care procur! pieţei comerciale
m!rfuri" produse şi servicii" care este un plasament o investiţie în regim de risc
+miz!profit," de speculaţie şi de concurenţ!competiţie.
#omeniul întreprinderii ca fapt de comerţ enunţat de art. ' din codul comercial
este ast!zi v!dit desuet iar portofoliul operaţiunilor cone$e şi accesorii din categoria
actelor obiective de comerţ" este at-t de dinamic" înc-t am putea spune c! este în
cotidian s! se conceap! noi asemenea operaţiuni.
(l trebuie s! fie o parte esenţial! din savoir&faire&ul" din Gno<&/o<&ul
afacerilor" astfel înc-t însuşirea lui s! ofere capacitatea profesional! pentru a consilia"
a monta şi a instrumenta în afaceri" astfel înc-t s!&şi )ustifice rolul de drept al
profesioniştilor în afaceri.
Comerciantul clasic" configurat de art. 9 din codul comercial" predominant la
1889 ca persoan! fizic!" este net dep!şit ast!zi" ca portofoliu de operaţiuni cu
calificare comercial!" de micul întreprinz!tor economic +desf!şurarea unor activit!ţi
economice de c!tre persoane fizice & 3egea nr. 6@92@@2, de practicanţii unor
profesii liberale şi de agenţi comerciali permanenţi +3egea nr. 6@52@@2,.
*ceşti întreprinz!tori" obligaţi s! observe şi s! respecte norme ale
raporturilor de afaceri comerciale" de concurenţ! comercial!" reclam! a fi trataţi în
dreptul afacerilor.Comerţul lor nu mai poate fi considerat c! nu iese din cercul unei
profesiuni manuale +art. '7," pentru a fi e$ceptaţi de la ţinerea registrelor comerciale
prev!zute de codul de la 1889" desuete ast!zi" şi de la aplicaţia dreptului afacerilor
comerciale.
Tema a II*a
I+VOARELE NORMATIVE ALE DREPTULUI AFACERILOR
5
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 10/133
Se!iu"ea #. No%mati,itatea -" a&ae%i
0rin normativitate se înţelege" o dat!" starea unui c-mp de relaţii sociale" a
unor statute sau condiţii personale" instituţionale" de a fi reglementate cu forţ! sau în
manier! )uridic!" astfel înc-t în caz de criz! sau conflict într&un raport dat" s! se poat!
da o soluţie sau rezolvare obligatorie acestora" ce poate fi impus!" la nevoie" cu
asistenţa şi intervenţia forţei publice.
n acest sens" se spune obligaţiile unui comerciant sau contractul de mandat
comercial beneficiaz! de o normativitate" sunt reglementate )uridic" sunt normate
)uridic. n acelaşi sens" se putea spune c!" în 1556" contractul de leasing nu era
reglementat" normat )uridic" deşi operaţiunile corespunz!toare lui erau invocate într&o
/ot!r-re de guvern care le crea un regim vamal favorabil.
* doua oar!" prin normativitate sau normare )uridic!" se înţelege ansamblul
însuşi de norme )uridice sau reglement!ri )uridice reprezentat prin diferite acte de
autoritate legislativ!" care sunt rezultatul unor emisiuni normative +legislative, ale
entit!ţilor publice creditate cu competenţa corespunz!toare" cum sunt" ca regul!" într&
un stat de drept" parlamentul" guvernul" anumite autorit!ţi publice naţionale +centrale,.
n acest sens" se spune c! normativitatea în comerţ este dat!" asigurat! de Constituţie"
de legile emise de 0arlament" de ordonanţele şi /ot!r-rile emise de Fuvern" de unele
acte ale unor autorit!ţi publice abilitate de lege în cadrul constituţional +cum este
cazul în afaceri cu =anca Naţional! a Aom-niei" cu Comisia Naţional! a Halorilor
obiliare" cu Consiliul Concurenţei ş.a., şi" c-nd legea dispune" uzurile sau uzanţele
comerciale.
0otrivit acestui înţeles al normativit!ţii" noţiunea de act normativ este cea mai
cuprinz!toare pentru a desemna o reglementare )uridic! sau de drept: o constituţie" o
lege" o ordonanţ! de guvern.Cu sensul de act normativ comun" deci lato sensu" legea este felul ve/iculat
şi în afaceri" astfel c!" uneori" şi c-nd se evoc! o ordonanţ! sau o /ot!r-re de guvern"
tot cuv-ntul lege este utilizat.
n sens restr-ns" stricto sensu" legea este actul normativ emis de c!tre
0arlament +se înţelege" nu şi /ot!r-rile sau declaraţiile comune ori individuale ale
celor dou! Camere,.
>e admite şi se practic! în toate civilizaţiile )uridice moderne" care serevendic! şi state de drept +în care legea este deasupra intereselor individuale" egal!
1@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 11/133
pentru toţi" iar puterea public!" politic!" supus! unui control social şi )urisdicţional,"
c! raporturile din sfera comerţului sau de afaceri sunt reglementate )uridic prin acte
normative" ca izvoare originare de drept comercial sau al afacerilor şi prin uzuri sau
uzanţe" ca izvoare de drept derivate" subsidiare" oper-nd acolo unde legea le declar!
eficiente ori acolo unde legea nu dispune şi unde ele s&au consacrat pentru a suplini
t!cerea legii.
>e poate spune c! uzurile sau uzanţele normative servesc unei normativit!ţi
complementare sau de substitut în raport cu normativitatea )uridic! de emisiune
statal! sau public!.
ntinderea şi conţinutul normativit!ţii în comerţ +în afaceri, sunt date în
principal de funcţionarea principiului libert!ţii în afaceri" fondat în bun! m!sur! pe
caracterul ma)oritar supletiv al normelor )uridice +de drept, dedicat afacerilor" de
tradiţii" de forma de stat" de situaţia ţ!rii respective faţ! de tendinţele şi practicile de
integrare şi mondializare şi de rolul )urisprudenţei.
*stfel" în >?*" normativitatea )uridic! asigurat! de actele legislative este slab
caracterizat!" adoptarea unui cod comercial +?niforme Comercial Code, fiind
reuşit! abia în 15;8" dup! 26 de ani de lucr!ri preg!titoare oficiale.
*poi" normativitatea în dreptul european al afacerilor" este esenţialmente dependent!
de deciziile autorit!ţilor şi )urisdicţiilor comunitare.
Se!iu"ea '. Ie%a%ia "o%mati,it/!ii -" a&ae%i.
?tilizarea nereuşit! sau neinspirat! a unor noţiuni precum cele de act normativ"
lege" reglementare obligatorie" confuzia relativ la forţa unor acte normative diferite"
creditul ne)ustificat acordat unor reglement!ri subordonate legii" în dauna acesteia"
reclam! realizarea unui tablou al ierar/iei actelor normative" în general" şi în afaceri"în special.
n v-rful oric!rei ierar/ii normative sau legislative se afl! Constituţia +a
noastr!" adoptat! la 8 decembrie 1551, supranumit! şi legea fundamental!" orice
dezacord al unei legi" numit! ordinar! în raport cu cea fundamental! sau al unei
ordonanţe de guvern" fiind sancţionabil pe calea controlului de constituţionalitate
e$ercitat de Curtea Constituţional!.
3egile adoptate de 0arlament" ordinare sau organice reprezint! izvorul de dreptsau normativ comun şi cel mai frecvent pentru orice materie legislativ! şi ele se
11
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 12/133
raporteaz! numai la Constituţie" iar" în materia drepturilor şi libert!ţilor fundamentale
ale omului" şi la convenţiile internaţionale.
?rmeaz! actele normative adoptate de Fuvern" numite ordonanţe" clasificate
de Constituţie ca ordonanţe simple" emise în temeiul unei legi a 0arlamentului de
abilitare a Fuvernului de a le emite +delegarea legislativ!, şi ca ordonanţe de
urgenţ!" emise în cazuri e$cepţionale +art. 117 +7, din Constituţie," f!r! condiţia
unei legi de abilitare.
n ce priveşte validitatea şi efectele acestora" este remarcabil c! ordonanţele
simple nu pot fi emise în domenii care fac obiectul unei legi organice +spre e$.:
regimul )uridic general al propriet!ţii" regimul general privind raporturile de munc!"
sindicatele şi protecţia social! modul de stabilire a zonei economice e$clusive, şi c!
ordonanţele de urgenţ! intr! în vigoare numai dup! depunerea lor spre aprobare la
0arlament.
ot!r-rile de guvern nu au în principiu putere de lege" întruc-t" pe de o parte"
ele nu pot norma +reglementa, în domeniul rezervat legii de c!tre Constituţie" şi" pe de
alt! parte" Constituţia le rezerv! organizarea e$ecut!rii legilor . #eci" aceste acte
normative nu pot interpreta legea sau ad!uga la aceasta" normele sau dispoziţiile lor
trebuind s! aib! un caracter te/nic" metodologic şi s! normeze direct numai în
c/estiunile pe care o anumit! lege li le repartizeaz! şi" bineînţeles" numai dac! acele
c/estiuni nu sunt de domeniul e$clusiv al legii.
4ot sub lege se situeaz! şi actele unor autorit!ţi publice centrale +ministere" de
regul!, sau ale unor autorit!ţi autonome +=anca Naţional! a Aom-niei" Comisia
Naţional! a Halorilor obiliar!" Consiliul Concurenţei" Oficiul Aom-n pentru
#repturile de *utor & OA#*" Oficiul pentru >upraveg/erea *sigur!rilor şi
Aeasigur!rilor & O>*A" ş.a.,.
Se!iu"ea 0. Ta(loul i1,oa%elo% "o%mati,e ale $%eptului a&ae%ilo%.
n privinţa acestei c/estiuni e$ist! abord!ri diverse şi unele diferenţe sensibile
de opţiune. 0entru dreptul comercial şi al afacerilor rom-n c/estiunea nu pare s! fie
critic! dec-t relativ la încercarea de infestare a c-mpului normativ cu drept
reglementar +pretorian," prin abuzul de emisiuni particulare din partea autorit!ţilor
administrative +circulare" avize" etc.,.
12
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 13/133
?zurile şi uzanţele comerciale" partea sensibil! a c/estiunii" au fie s! revin!
din timpuri aproape imemoriale ale afacerilor comerciale" fie s! fie consacrate de o
practic! a acestor afaceri" at-t de îndelungat! înc-t s! le fac!" deopotriv!" fireşti şi
indispensabile.
Cea mai sigur! prezentare a normativit!ţii în discuţie pare s! fie cea f!cut!
prin separaţia între izvoare scrise şi izvoare nescrise.
Izvoarele scrise sunt asigurate de dreptul scris & legea de emisiune statal!"
oficial!" izvor originar" cu autoritate incontestabil!" general! şi impersonal! & uzurile"
uzanţele şi cutumele codificate de instituţii cu autoritate în lumea afacerilor +cum sunt
regulile INCO4(A>" codificate" publicate şi reactualizate de c!tre Camera de
Comerţ şi Industrie Internaţional! de la 0aris," ca izvor derivat" cu autoritate
ocazional!" subordonat! dreptului scris şi reglement!rile internaţionale" unele
recepţionate în dreptul intern prin asocieri la adoptare" ratific!ri sau ader!ri" altele
funcţion-nd ca uzuri" uzanţe sau cutume codificate" în m!sura în care dreptul
rom-nesc nu are reglement!ri corespunz!toare.
#istincţia între izvoare formale +dreptul statal" originar, şi izvoare neformale
+uzuri" coduri profesionale" statute de asociaţii," ar putea fi satisf!c!toare dac!
elabor!ri recente în teoria general! a dreptului" nu ar enumera printre sursele dreptului
pozitiv +activ" care se aplic!" eficient, şi cutuma" )urisprudenţa" doctrina" dreptul
autonom şi actele norme +contractele colective şi contractele tip, şi principiile
generale ale dreptului.
4radiţional" prin formal" în drept" se înţelege: )uridic" normativ" oficial de
factur!" de e$tracţie public!" statal!.
Tem/
(ste dreptul afacerilor comerciale o ramur! de drept autonom! sau doar o denumiremodern! a dreptului comercial" sub care acesta se studiaz! la specializ!rile
economiceJ
Te4te
1. 0rezentaţi noţiunea de normativitate în afaceri.
2. Nu sunt izvoare ale dreptului comercial: a, Codul civil b, Codul comercial c,
Codul de procedur! civil! d, 3egea registrului comerţului.
'. ?n contract comercial poate fi reglementat de: a, Codul comercial b, o legeorganic! c, )urisprudenţ! d, o ordonanţ! de guvern
1'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 14/133
R/4pu"4u%i )i ome"ta%ii la te4te
1. 0rin normativitate se înţelege" o dat!" starea unui c-mp de relaţii sociale" a unor
statute sau condiţii personale" instituţionale" de a fi reglementate cu forţ! sau în
manier! )uridic!" astfel înc-t în caz de criz! sau conflict într&un raport dat" s! se poat!
da o soluţie sau rezolvare obligatorie acestora" ce poate fi impus!" la nevoie" cu
asistenţa şi intervenţia forţei publice.
n acest sens" se spune obligaţiile unui comerciant sau contractul de mandat
comercial beneficiaz! de o normativitate" sunt reglementate )uridic" sunt normate
)uridic.
n acelaşi sens" se putea spune c!" în 1556" contractul de leasing nu era
reglementat" normat )uridic" deşi operaţiunile corespunz!toare lui erau invocate într&o
/ot!r-re de guvern care le crea un regim vamal favorabil.
* doua oar!" prin normativitate sau normare )uridic!" se înţelege ansamblul
însuşi de norme )uridice sau reglement!ri )uridice reprezentat prin diferite acte de
autoritate legislativ!" care sunt rezultatul unor emisiuni normative +legislative, ale
entit!ţilor publice creditate cu competenţa corespunz!toare" cum sunt" ca regul!" într&
un stat de drept" parlamentul" guvernul" anumite autorit!ţi publice naţionale +centrale,.
n acest sens" se spune c! normativitatea în comerţ este dat!" asigurat! de Constituţie"
de legile emise de 0arlament" de ordonanţele şi /ot!r-rile emise de Fuvern" de unele
acte ale unor autorit!ţi publice abilitate de lege în cadrul constituţional +cum este
cazul în afaceri cu =anca Naţional! a Aom-niei" cu Comisia Naţional! a Halorilor
obiliare" cu Consiliul Concurenţei ş.a., şi" c-nd legea dispune" uzurile sau uzanţele
comerciale.
0otrivit acestui înţeles al normativit!ţii" noţiunea de act normativ este cea mai
cuprinz!toare pentru a desemna o reglementare )uridic! sau de drept: o constituţie" olege" o ordonanţ! de guvern.
2. Nici o variant! corect!" deoarece toate cele patru acte normative sunt izvoare de
drept al afacerilor.
'. A!spuns corect: a"b"d. ?n contract de drept al afacerilor poate fi reglementat in
Codul comercial" lege organic! sau ordonanţ! de guvern" dar niciodat! prin
)urisprudenţ! +soluţiile date de instanţe,.
Capitolul II
17
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 15/133
PRINCIPIILE DREPTULUI AFACERILOR
Tema I 0rincipiul libert!ţii în comerţ
Tema a II*a 0rincipiul aparenţei în afacerile şi contractele comerciale
Tema a III*a 0rincipiul caracterului oneros al actelor şi operaţiunilor )uridice de
natur! comercial!
Tema a IV*a 0rincipiul concurenţei loiale +oneste, şi normale în afaceri
Tema a V*a 0rincipiul promov!rii şi protecţiei drepturilor consumatorului
3ibertatea în comerţ înseamn! şi guvernarea de c!tre stat a )ocului
concurenţial s!n!tos" normal.
Se!iu"ea 0. Li(e%tatea $e e5p%e4ie 6u%i$i/
3ibertatea de e$presie )uridic! este libertatea de e$presie a oric!rei persoane"în limitele unei capacit!ţi )uridice" libertate potrivit c!reia subiectul de drept"
purt!torul ei" decide nesting/erit" neconstr-ns" dac! s! se anga)eze" s! compar! sau nu
într&un anumit raport )uridic: s! fac! un contract sau nu" s! se c!s!toreasc! sau nu" s!
anga)eze sau nu un raport de munc! şi alt! infinitate de acte care presupun manifestare
de voinţ! )uridic!.
Hoinţa )uridic! este aceea care creeaz! o leg!tur! special! între dou! sau mai
multe persoane" acoperit! sau controlat! de norme )uridice" norme de conduit! a c!ror realizare este asistat! şi garantat! de forţa public!.
19
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 18/133
3ibertatea de e$presie )uridic! în afaceri se e$prim! prin disponibilitatea
recunoscut! participanţilor la raporturile de afaceri de a +se, anga)a" de a monta sau nu
o afacere" de a o face într&o form! sau alta" cu un instrument sau altul" de a da un
conţinut de concepţie e$clusiv personal afacerii: o libertate de concepţie a afacerii" de
alegere a partenerului" o libertate de form! )uridic!" de instrument )uridic" o libertate
de stipulaţie a elementelor şi condiţiilor afacerii.
a, 3ibertatea de form!.
>pre deosebire de dreptul civil" unde anumite acte şi operaţiuni )uridice trebuie
s! îmbrace o form! solemn!" autentic!" pentru a fi valide" în dreptul comercial şi în
dreptul afacerilor nu e$ist!" în principiu" condiţionarea validit!ţii de o anumit! form!
a contractului. Nici în dreptul civil aceast! condiţionare nu reprezint! regula. Aegula
este consensualismul +ceea ce funcţioneaz! este consensul" f!r! form! special!,"
numai c! în dreptul civil e$cepţiile au o frecvenţ! care afecteaz! serios principiul. ($.:
orice ipotec! trebuie s! aib! forma autentic!" notarial!" ca şi înstr!in!rile de terenuri"
testamentul" subrogaţia în drepturile creditorului pl!tit consimţit! de debitor. n
dreptul afacerilor" nici contractul de societate care p-n! anul acesta trebuia s! fie
autentificat de notar" nu mai trebuie s! aib! aceast! form! dec-t în cazul societ!ţilor
de persoane.
>unt anumite operaţiuni eminamente civile: înstr!in!rile de terenuri" de care
un om sau firm! de afaceri nu se poate dispensa. *ceste operaţiuni trebuie f!cute în
forma autentic!" c/iar dac! ele servesc monta)ului unei afaceri" pentru amplasarea
unei fabrici sau dezmembr!m-nt al societ!ţii.
*ceast! libertate de form! nu este contrazis! de proliferarea contractelor&tip" a
contractelor&cadru şi a contractelor de adeziune.
Contractul&tip este un contract ale c!rui clauze sunt în ma)oritatea lor
prefabricate de c!tre ofertantul contractului şi al afacerii" ele av-nd drept menire s!faciliteze perfectarea operaţiilor" s! evite lacune de stipulaţie şi s! ofere afacerii un
instrument )uridic elaborat. Contractul are şi Kspaţii libereL în care p!rţile introduc
stipulaţii particulare" pentru o anumit! afacere. *ceste contracte sunt )ustificate" dar
pot reprezenta un abuz" un e$ces de poziţie dominant!" dar sunt )ustificate de
te/nicitatea sau comple$itatea deosebit! a unei anumite afaceri" de uniformitatea şi
frecvenţa anumitor afaceri şi" în general" ele se )ustific! prin dorinţa de a facilita
realizarea afacerii şi de a&i da o arm!tur! )uridic! mai coerent!" mai sigur!. ($.:
18
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 19/133
contractul de asigurare obligatorie pentru r!spunderea civil! auto" contractul de credit
bancar.
Reguli pentru utilizarea acestor contracte-tip:
1, O clauz! prefabricat! nu se socoteşte modificat! dac! modificarea nu este perfect
identic! în toate e$emplarele
2, 0revaleaz! clauza ad!ugat!" din spaţiile libere" care contrazice clauza prefabricat!.
Contractele&cadru sunt un gen de contracte&tip" dar de e$tracţie legal!" cu
recomand!ri de form! rezultate din convenţii internaţionale. >unt aprobate prin
diferite acte normative" fiind contracte pentru servicii" prestaţii care sunt de interes
general" e$ecutate în anumite condiţii care reclam! uniformitate. ($.: contractul de
asigur!ri sociale" contractul medicilor de familie" contractele de şcolarizare"
contractele de arend!" contractele pentru furnituri comple$e" industriale. Contractele&
cadru au fost )ustificate de comple$itatea şi te/nicitatea deosebit! a operaţiunilor.
Contractele de adeziune" spre deosebire de primele" nu numai c! sunt
prefabricate" sunt e$presia unei voinţe predominante a agenţilor economici care ofer!
serviciul" furnitura" prestaţia datorat! în esenţ! monopolului" deopotriv! te/nicit!ţii
deosebite" condiţiilor speciale în care se poate realiza prestaţia în general. ($.:
contractul de furnizare a energiei electrice" a gazelor naturale" a apei" contractul de
transport pe calea ferat!.
Contractele pentru operaţiuni comple$e sunt contractele concepute de
comunit!ţile de afaceri pentru a securiza operaţiunile comerciale .
b, 3ibertatea de alegere a instrumentului )uridic" de concepţie a acestuia. 0artenerii în
afaceri sunt liberi s! utilizeze un contract reglementat +numit, sau s! conceap! ei un
contract nereglementat +nenumit,. 0ot s! realizeze un /ibrid" un contract compozit"
pot s! deroge de la reglementarea legal! a unui anumit contract. *ceast! reglementare
este numai o ofert! de conţinut. #ac! partenerii identific! corect contractul" te$tele delege" care reglementeaz! drepturile şi obligaţiile p!rţilor nu trebuie reproduse în
contract: Kce este în lege nu se scrieL" dar p!rţile pot s! stipuleze altfel dec-t spun
te$tele de lege. ($.: ele pot s! renunţe la r!spunderea pentru vicii ascunse în cazul
unui contract de v-nzare&cump!rare" la garanţia pentru evicţiune.
n afaceri e$ist! o adev!rat! libertate de creaţie te/nico&)uridic!. (ste suficient
s! amintim c! operaţiunile de leasing au fost practicate" deşi reglementarea a fost dat!
pentru prima dat! în 1559. n aceeaşi situaţie se afl! operaţiunile de franciz!
15
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 20/133
+franc/ising," contractul de factoring +cesiunea de facturi" o Kv-nzareL de documente
asupra m!rfii sau a preţului acesteia,.
c, 3ibertatea de alegere a legii aplicabile în contractele comerciale internaţionale.
3e$ causae +legea aplicabil!, este o le$ voluntatis" legea care rezult! din
voinţa p!rţilor. *ceast! libertate de alegere se traduce prin posibilitatea ca într&o
operaţiune internaţional! partenerii s! stipuleze c! legea aplicabil! este c/iar o lege
terţ!" care nu este a statului de sediu sau de naţionalitate a nici unuia dintre ei.
0rincipiul libert!ţii în afaceri este m!rginit de respingerea a dou! feluri de
clauze:
1, Clauzele leonine M una dintre p!rţi îşi rezerv! tot sau cea mai mare parte din
beneficiu f!r! a participa la pierderi.
2, Clauzele uzuruarii M clauzele prin care una dintre p!rţi se dispenseaz! de orice
responsabilitate pentru nee$ecutarea contractului" deci îşi creeaz! o imunitate
contractual!" adic! o poziţie discreţionar!.
(ste un principiu cu suport constituţional : art. 1'7 lit. a din Constituţie
oblig-nd statul Kde a asigura libertatea în comerţ şi egalitatea de şans! în afaceriL.
Conform acestui principiu libertatea de iniţiativ! economic! trebuie s! fie
garantat! de stat" de autorit!ţile publice.
*cestea au obligaţia de a stimula toţi factorii de iniţiativ! şi de a le asigura un
mediu propice unor afaceri licite.
Tema a II*a
PRINCIPIUL APARENŢEI ÎN AFACERILE ŞI CONTRACTELE
COMERCIALE
Se!iu"ea #. Co"!i"utul p%i"ipiului
0otrivit acestui principiu" omul" firma de afaceri" este îndrept!ţit s! se încread!
în aparenţa profesional!" s! reacţioneze în consideraţia acesteia. (ste o asigurare de
securitate a tranzacţiilor contra intervenţiei autorit!ţilor de control" de investigaţii. n
dreptul civil tradiţional" el se e$prim! prin regula error comunis facit ius.
#ac! p!rţile unui act au fost în eroare cu bun!&credinţ!" actul f!cut în aceast!
stare este valid" îns! ele pot s! îl revoce. 0rincipiul nu poate s! funcţioneze la o serie
2@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 21/133
de acte )uridice tradiţionale" care sunt supuse unor condiţii speciale de formare" dar
are o raz! de acţiune cu adev!rat semnificativ! în afacerile comerciale.
*cest principiu are o constituţie mai comple$!. 0otrivit lui" comerciantul trebuie s! se
orienteze dup! aparenţa profesional!" el nu este îndatorat s! fac! investigaţii pentru a
stabili provenienţa real! a m!rfii" respectarea legii în circulaţia acesteia p-n! la el"
stabilirea reputaţiei partenerului" realitatea calit!ţii de subiect de drept a acestuia.
#ac! ar fi îndatorat la aceste verific!ri" de bun!&seam! c! costurile ar fi contra&
productive" afect-ndu&se celeritatea care trebuie s! e$iste în afaceri. Nu i se poate
reproşa unui comerciant care cump!r! de la un t-rg internaţional o furnitur! c! aceasta
a f!cut obiectul unei evaziuni vamale" iar operaţiunea nu poate fi anulat!. *ceeaşi este
situaţia el face o ac/iziţie de la un comple$ comercial sau un loc anume preg!tit
pentru tranzacţiile respective. #ac! firma partener are o aparenţ! suficient!" se
legitimeaz! ca atare" nu este obligat nici s! cear! certificatul de înmatriculare de la
Aegistrul Comerţului.
*şa cum s&a remarcat şi în doctrina european! de cea mai înalt! autoritate"
operaţiunile comerciale se deruleaz! rapid. Cei care le efectueaz! sunt dispensaţi de a
proceda la verific!ri minuţioase şi pot s! se încread! numai în aparenţe
#e aceea" anularea unei societ!ţi care a funcţionat într&un mod nesuspect" nu afecteaz!
contractele f!cute c-t timp anularea nu a fost dat! publicit!ţii formale. *ceast!
publicitate +legal!, cur!ţ! deci viciile eventuale ale desemn!rii reprezentanţilor
societ!ţii comerciale" pe care nici societatea" nici terţii nu le pot invoca pentru a se
sustrage îndeplinirii obligaţiilor contractate.
n consecinţ! & cum spune acelaşi autor & operaţiunile comerciale pot s! se
înc/eie mai repede dec-t contractele civile: timpul este" în fond" bani.
Se!iu"ea '. Fu"$ame"ta%ea "o%mati,/
4e$tele art. 71 +9, şi +8, din Constituţie ar trebui socotite izvorul normativ
e$pres al principiului aparenţei.
0otrivit primului te$t" averea dob-ndit! licit nu poate fi confiscat!. Caracterul
licit al dob-ndirii se prezum!.
0otrivit celui de al doilea te$t" pot fi confiscate" în condiţiile legii" numai
bunurile destinate" folosite la s!v-rşirea de sau rezultate din infracţiuni oricontravenţii.
21
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 22/133
0rincipiul aparenţei este interesat în mod frecvent în practic!" de aplicarea
sancţiunilor contravenţionale prev!zute în 3egea nr. 12155@ privind prote)area
populaţiei împotriva unor activit!ţi comerciale ilicite.
*ceast! reglementare incrimineaz! drept contravenţie" efectuarea de acte sau
fapte de comerţ" f!r! îndeplinirea condiţiilor stabilite de lege sau cu bunuri a c!ror
provenienţ! nu poate fi dovedit! în condiţiile legii.
>ituaţia frecvent! este aceea c-nd se reproşeaz! comerciantului fie c! şi&a dep!şit
obiectul de activitate" fie c! nu a observat o interdicţie sau o împre)urare de care era
legat! regularitate şi liceitatea operaţiunii +ac/iziţie" prestaţiei etc.," fie c! a
ac/iziţionat de la sau a prestat c!tre un comerciant care nu funcţiona potrivit unui
statut legal ori ac/iziţionase marfa în mod clandestin" ilicit +de regul!" în condiţii de
evaziune fiscal! sau în scopul acesteia,.
4e$tul constituţional al art. 71 alin. 9" puţin observat în prezent" r!stoarn! în
mod clar sarcina probei caracterului ilicit al dob-ndirii averii +ceea ce înseamn! şi
bunurile afectate comerţului sau rezultate din e$ercitarea acestuia,.
*stfel" spre deosebire de defuncta şi nefericita reglementare a 3egii nr.
1815;8 privind controlul provenienţei unor bunuri dob-ndite în mod ilicit" care
impunea celui cercetat s! fac! el dovada provenienţei licite a averii sale +c-nd ap!rea
un dezec/ilibru v!dit între venituri şi c/eltuieliac/iziţii," Constituţia cere autorit!ţii
interesate de dob-ndirea averii cercetate" s! fac! ea dovada caracterului ilicit al
dob-ndirii.
#eci" dac! comerciantul are m!rfurile însoţite +pe timpul transportului" al
depozit!rii" al comercializ!rii, de factura fiscal!" factura simpl!" avizul de e$pediţie"
documentele vamale" factura e$tern! ori de alte documente cerute de lege" dup! caz
+aşa cum cer dispoziţiile art. 1 lit. e" fraza a doua din 3egea nr. 12155@" citat!,
posesia sau dob-ndirea trebuie considerate regulate şi licite" c/iar dac! v-nz!torul+furnizorul, nu le&a dob-ndit şi pus în circulaţie în mod legal.
=ineînţeles c! dovedirea inform!rii acelui comerciant asupra provenienţei
ilicite sau complicitatea la introducerea pe piaţ! a m!rfurilor respective" v!dind reaua&
credinţ!" fac s! nu mai funcţioneze imunitatea dat! de aparenţ!.
n ce priveşte dep!şirea propriei capacit!ţi de folosinţ!" legat! de obiectul
statutar de activitate" sau de implicarea în acte de comerţ +în afaceri, cu comercianţi
care îşi dep!şesc aceast! capacitate" trebuie observate profundele modific!ri alecadrului economic" încep-nd cu te$tele constituţionale care declar! economia
22
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 23/133
Aom-niei ca economie de piaţ!" bazat! pe libera iniţiativ! şi pe concurenţ! & art. 1'7
alin.1 & care oblig! statul s! asigure libertatea comerţului +şi," protecţia concurenţei
loiale & art. 1'7 alin. 1 lit. a & şi care instituie libertatea economic! +libertatea de
întreprindere, ca o libertate fundamental! & art. 711.
%aţ! de aceste te$te & şi raţiuni" în acelaşi timp & constituţionale" trebuie
considerat c!zut în desuetudine te$tul art. '7 alin. 2 din #ecretul nr. '11567 privitor
la persoana fizic! şi la persoana )uridic!" potrivit c!ruia este nul orice act )uridic f!cut
de persoan! )uridic! +ceea ce înseamn! şi o societate comercial! şi o regie autonom!,
cu dep!şirea obiectului de activitate +a ceea ce s&a numit specialitatea capacit!ţii de
folosinţ! a persoanei )uridice,.
*bdicarea formal! de la principiul specialit!ţii capacit!ţii de folosinţ! a
persoanei )uridice şi de la consecinţele înc!lc!rii acestuia" s&a realizat prin 3egea
societ!ţilor comerciale +3>C," dup! modific!rile f!cute prin O.?.F. nr. '21559
+aprobat! prin 3egea nr. 1@61559,.
*stfel" articolul 66 alin. 1 dispune c! societ!ţile pe acţiuni" în comandit! pe
acţiuni şi cu r!spundere limitat!" sunt anga)ate prin actele organelor sale" c/iar dac!
aceste acte dep!şesc obiectul de activitate E +în afar! de cazurile c! se dovedeşte c!
terţii cunoşteau sau trebuiau s! cunoasc! dep!şirea acestuia,.
0rudent" legiuitorul a ad!ugat c! dovada acestei cunoaşteri nu poate fi considerat!
f!cut! numai cu publicarea actului constitutiv.
Aezult! c! ast!zi bunurile" serviciile dob-ndite de la comerciantul care&şi
dep!şeşte obiectul de activitate nu mai pot face obiectul contravenţiei prev!zute de
art.1 lit. a din 3egea nr. 12155@" şi" deci" nu mai pot fi confiscate nici bunurile
implicate" nici fondurile întrebuinţate sau profitul obţinut din operaţiunile respective.
Neenumerarea societ!ţilor în nume colectiv şi în comandit! simpl! se
datoreaz! modului de reprezentare a acestora şi r!spunderii nelimitate şi solidare aasociaţilor.
*ceeaşi reglementare precitat!" prin funcţionarea principiului aparenţei"
declar! ineficient! între partenerii de afaceri invocarea neregularit!ţilor în numirea
4erţilor nu le pot fi opuse nici numirile în organele societ!ţii sau încetarea
funcţiilor corespunz!toare" dac! acestea nu au fost" de asemenea" legal publicate & art.
67 alin. 2.
2'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 24/133
0ublicitatea legal! este şi condiţia de opozabilitate general! pentru toate actele
sau faptele societ!ţii" atunci c-nd aceast! publicitate este cerut!" cu e$cepţia fireasc! a
dovedirii cunoaşterii lor de c!tre terţi.
n fine" nulitatea societ!ţii nu poate fi opus! terţilor nici de c!tre societate" nici
de c!tre asociaţi" iar declararea acestei nulit!ţi nu afecteaz! actele f!cute în numele
societ!ţii.
Tema a III*a
PRINCIPIUL CARACTERULUI ONEROS AL ACTELOR ŞI
OPERAŢIUNILOR 7URIDICE DE NATUR3 COMERCIAL3
0otrivit acestui principiu" afacerile beneficiaz! de o prezumţie de caracter
oneros. n afaceri nu se poate susţine c!" spre e$emplu" furnitura a fost f!cut! ca o
liberalitate. #ac! contractul este dubios" confuz" )udec!torul sau arbitrul este
îndrept!ţit s! stabileasc! el valoarea pl!ţii sau a contraprestaţiei. 0entru unele
contracte" Codul comercial face c/iar menţiune e$pres! c!" spre deosebire de cele din
dreptul civil" în dreptul comercial sunt oneroase. ($.: în cazul contractului de mandat"
dac! nu s&a stipulat remuneraţia mandatarului" )udec!torul este îndrept!ţit s! o
stabileasc! prin te$tul din Codul comercial.
Tema a IV*a
PRINCIPIUL CONCURENŢEI LOIALE 8ONESTE9 ŞI NORMALE ÎN
AFACERI
Se!iu"ea #. Me$iul 6u%i$i o"u%e"!ial
Cu tot caracterul oneros" speculativ" competitiv" al afacerilor" acestea trebuie"
din raţiuni de prezervare a unui spirit social&economic s!n!tos şi a ordinii publice" s!
se realizeze într&o manier! onest! şi de cultivare a egalit!ţii de şans!.
?n deziderat astfel e$primat pentru timpul modern al afacerilor" a reclamat
crearea unui adev!rat edificiu legislativ care s! susţin! un mediu concurenţial s!n!tos
şi s! configureze un adev!rat cod deontologic pentru firmele şi oamenii de afaceri.
ediul )uridic concurenţial a fost edificat pe dou! laturi comportamentale:
27
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 25/133
& concurenţa loial!" ale c!rei înc!lc!ri sunt reprimate legislativ prin 3egea privind
combaterea concurenţei neloiale +nr.111551," care intereseaz! în principal raporturile
particulare dintre comercianţi +firme şi oameni de afaceri," reglementarea fiind" ca
atare de domeniul dreptului privat" c/iar dac! incrimineaz! şi infracţiuni şi
contravenţii
& concurenţa comercial!" normal!" de piaţ!" care are opus! concurenţa anormal!"
patologic!" aceasta din urm! calificat! şi sancţionat! prin 3egea nr. 21155; a
concurenţei" reglementare care intereseaz! conduita de piaţ! relevant! şi care aparţine
domeniul dreptului public +privind raporturile dintre comercianţi şi autorit!ţile publice
ori raportarea conduitei acestora la imperativele normative ale concurenţei normale"
s!n!toase,.
0otrivit art. 1 din 3egea privind combaterea concurenţei neloiale"
comercianţii sunt obligaţi s! îşi e$ercite activitatea cu bun! credinţ!" potrivit
uzanţelor cinstite" cu respectarea intereselor consumatorilor şi a cerinţelor concurenţei
loiale.
=una&credinţ!" invocat! şi în alte reglement!ri ale dreptului afacerilor" în
principiu" se prezum!" şi ea rezid! în conduita orientat!" determinat!" de convingerea
serioas!" substanţial! privind constituţia realit!ţii" realitatea împre)ur!rilor şi
circumstanţelor" care erau obligatorii de luat în calcul pentru liceitatea ei.
(ste" deci" de bun!&credinţ! cel care a acţionat convins c! o face în mod licit"
conform cu anga)amentele asumate" încrez-ndu&se într&o realitate pe care a perceput&o
în mod serios şi responsabil +neput-ndu&i&se reproba eventuala eroare în care s&a
aflat,.
Consecinţele bunei&credinţe consist!" în principal" în e$onerarea de
consecinţele pre)udiciabile ale conduitei reputate ca fiind de domeniul bunei&credinţe"
sau în limitarea r!spunderii pentru acele consecinţe.%aţ! de reglementarea original!" legea citat! d! o ilustrare a uzanţelor
comerciale cinstite" ar!t-nd ceea ce ea consider! contrar unor asemenea uzanţe.
>unt astfel uzanţe comerciale cinstite: neutilizarea în mod neloial a secretelor
comerciale ale unui comerciant" cu efectul deciderii nee$ecut!rii unilaterale a
contractului" prin abuz de încredere" prin incitarea la delict" prin ac/iziţionarea de
secrete comerciale de c!tre terţii care cunoşteau c! transmiterea acestora este o
practic! neloial!" cu influenţ! asupra poziţiei de piaţ! a comercianţilor concurenţi.
26
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 26/133
#in incrimin!rile unor fapte ale comerciantului" ca infracţiuni şi contravenţii"
apar contrare e$igenţelor de concurenţ! loial!:
& acceptarea de c!tre un comerciant a serviciilor salariatului e$clusiv al unui
comerciant concurent
& condiţionarea înc/eierii sau e$ecut!rii avanta)oase a unui contract" de aducere de
c!tre client a altor cump!r!tori pentru contracte asem!n!toare
& def!imarea concurentului" a întreprinderii sale sau a produselor ori a serviciilor
acestuia
& captarea sau recrutarea prin remunerare a prepuşilor concurentului" pentru a deturna
clientela sau pentru alte avanta)e
& înfiinţarea de societ!ţi concurente cu utilizarea personalului altui comerciant" spre a&
i capta acestuia clientela sau pentru a&l dezorganiza
& abuzul de folosinţ! a firmei sau a propriet!ţii intelectuale ale concurentului" cu
consecinţa producerii de confuzii în leg!tur! cu cele folosite în mod legitim
& punerea în circulaţie de m!rfuri contraf!cute care pre)udiciaz! marca şi induce în
eroare pe consumator asupra calit!ţii produsului +serviciului,
& e$ploatarea oneroas! a rezultatelor unor e$periment!ri costisitoare" a altor informaţii
secrete despre acestea care au fost finisate pentru autorizarea comercializ!rii
produselor farmaceutice sau c/imice destinate agriculturii conţin-nd compuşi c/imic
noi
& divulgarea" f!r! luarea precauţilor cerute de lege" a unor informaţii despre amintitele
e$periment!ri
& divulgarea" ac/iziţionarea sau utilizarea secretelor comerciale obţinute prin spiona)
comercial sau industrial
& producerea sau comercializarea de produse contraf!cute.
Se!iu"ea '. Co"u%e"!a ome%ial/
Concurenţa comercial!" normal!" s!n!toas!" este o problem! c/eie a dreptului
european al afacerilor iar integrarea economic! a Aom-niei în comunitatea
european!" face critic! propagarea şi cultivarea acesteia.
3egislaţia rom-neasc! a concurenţei comerciale +3egea nr. 21155;," în plin! evoluţie
consacreaz! şi trateaz! patru fenomene de concurenţ! patologic! +anormal!," care auca efect restr-ngerea" împiedicarea sau denaturarea concurenţei +art. 2 alin.1,:
2;
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 27/133
1. 0rimul fenomen de concurenţ! patologic! îl reprezint! înţelegerile +antantele"
conform legislaţiei şi practicii europene, pentru practici concertate anti&concurenţiale
pe piaţa rom-neasc! sau pe o parte a acesteia" de la care sunt prev!zute e$cept!ri
individuale ce se acord! prin dispense de c!tre Consiliul Concurenţei +pentru
prevalenţa efectelor pozitive în general şi a unora particulare enumerate de lege,.
>unt enunţate ca practici anticoncurenţiale cele care au ca rezultat sau urm!resc:
& fi$area preţului de piaţ! şi a unor condiţii comerciale inec/itabile
& limitarea sau controlul producţiei" distribuţiei" dezvolt!rii te/nologice sau a
investiţiilor
& împ!rţirea pieţelor pe diferite criterii
& discrimin!ri faţ! de partenerii de afaceri
& condiţionarea înc/eierii contractelor de acceptarea unor clauze str!ine de natura
contractului sau neconforme cu uzanţele comerciale
& trucarea de licitaţii
& eliminarea de pe piaţ! a unor concurenţi sau limitarea accesului lor pe piaţ!.
2. ($cesul de poziţie dominant!" ceea ce corespunde unui monopol de facto" prin
practici abuzive care afecteaz! comerţul ori pre)udiciaz! pe consumator" faptele
anticoncurenţiale corespunz!toare fiind enumerate de lege.
%aptele anticoncurenţiale în e$cesul de poziţie dominant! +practicile abuzive, sunt
enumerate" enunţiativ +ilustrativ" nelimitativ, de c!tre 3egea Concurenţei Comerciale
+3CC,.
*cestea pot consta" în principal" în:
& dictarea de preţuri" de clauze contractuale inec/itabile şi refuzul de a trata cu anumiţi
comercianţi
& limitarea producţiei" distribuţiei" sau a dezvolt!rii te/nologice în dezavanta)ul
utilizatorilor& discrimin!ri între parteneri" cu provocarea de dezavanta)e concurenţiale.
& poziţii discreţionare în negocierea contractelor
& importuri necompetitive de produse şi servicii care determin! nivelul general al
preţurilor în economie
& preţuri e$cesive sau subcosturi" preţuri de dumping" la e$port acoperite din preţuri
ma)orate la intern
& e$ploatarea st!rii de dependenţ! a unor anumiţi parteneri" inclusiv ruperea relaţiilor contractuale pentru neacceptarea unor condiţii comerciale ne)ustificate.
29
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 28/133
'. Concentrarea economic!" care" prin orice act )uridic" are ca obiect sau permite
unui agent economic ori unei grup!ri de agenţi economici" s! e$ercite" direct sau
indirect" o influenţ! determinant! asupra unui alt agent economic sau mai multor
agenţi economici & art. 11 alin. 1. ($ist! şi aici e$cept!ri.
>unt reputate de lege ca acte de concentrare economic!" cu consecinţa
posibilit!ţii de a se e$ercita o influenţ! determinant! asupra unor agenţi economici"
fuziunea" ac/iziţiile de participaţii sau de active" asocieri cu efectul cre!rii unei
entit!ţi economice autonome ca persoan! )uridic!" care nu realizeaz! o coordonare a
comportamentului concurenţial dob-ndirea prin contracte de drepturi care permit
influenţarea decisiv! a constituirii şi deciziilor organelor unui agent economic.
Cenzurarea de c!tre lege a concentr!rilor economice este mi)locul politicii
economice guvernamentale antimonopoliste" politic! a c!rei istorie a devenit activ!
prin adoptarea primelor legi antitrust în *merica începutului de secol .
>unt e$ceptate de reputarea drept concentr!ri economice" controlul e$ercitat de
lic/idatorul )udiciar şi de alte persoane care lucreaz! într&o procedur! de urm!rire sau
e$ecutare patrimonial! dob-ndirea temporar! +un an, de participaţii neutre
concurenţial" de care institutorii de credit" societ!ţile de investiţii sau de servicii de
investiţii financiare" ori de asigurare.
Concentr!rile economice trebuie notificate Consiliului Concurenţei care se va
pronunţa pe baza unor criterii de compatibilitate a lor cu mediul concurenţial normal
şi cu verificarea unor condiţii de admisibilitate. >&a stabilit şi un criteriu valoric"
actualizabil" în raport de care notificarea este obligatorie. *cesta este valoarea cifrei
de afaceri realizat! de agenţii economici implicaţi +prev!zut! în te$tul originar la 1@
miliarde,
7. *)utorul de stat" subvenţiile +public sau guvernamental, pentru susţinerea anumitor
agenţi economici sau ramuri ori domenii de activitate +industrii" servicii etc.,.%ormele acestor a)utoare sunt inventariate de Oficiul Concurenţei care este
organ central de specialitate în subordinea în subordinea Fuvernului. *ceast!
instituţie are şi atribuţiile de a monitoriza şi raporta în condiţii de transparenţ!
a)utoarele acordate +art. '9 lit. g din 3CC,.
*cest fenomen de concurenţ! este cel mai controversat în ?niunea (uropean!"
c-nd tensiuni şi relaţii dintre cele mai diverse" inclusiv acuzaţii de nesinceritate la
adresa unor state" proteste de strad!" atacuri asupra furniturilor.
28
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 29/133
*)utoarele de stat sunt )ustificate de acoperirea pierderilor unor activit!ţi
strategice" care intereseaz! securitatea alimentar!" acoperirea pierderilor la e$port"
menţinerea compatibilit!ţii unor produse şi servicii etc.
#ac! nu se verific! situaţiile de dispens! +în cazul antantelor," dac! nu s&a
notificat concentrarea economic!" dac! nu se d!" de c!tre Consiliul Concurenţei
decizia de admitere" de autorizare sau de corectare a concentr!rii economice" ori de
neobiecţiuni la concentrarea economic!" iar agenţii economici implicaţi ignoreaz!
decizia de refuzare a concentr!rii" Consiliul Concurenţei" instanţa )udec!toreasc! şi
agenţii publici anume autorizaţi pot aplica o serie de sancţiuni penale"
contravenţionale" civile +patrimoniale şi nepatrimoniale," dup! cum urmeaz!.
Consiliul Concurenţei poate s! dispun! m!suri de suspendare sau de
interzicere a practicilor anticoncurenţiale şi s! dea in)oncţiuni agenţilor economici
implicaţi +s! le cear! o anumit! atitudine" reacţie" intervenţie etc., pentru a reveni la
situaţia anterioar!.
#ac! prin m!surile luate şi sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei nu se
obţine încetarea practicilor anticoncurenţiale datorate abuzului de poziţie dominant! şi
revenirea la situaţia anterioar!" motivat de afectarea grav! a unui interes public
ma)or " aceast! autoritate poate cere curţii de apel de la sediul agentului economic
implicat s! adopte m!suri e$treme pentru lic/idarea poziţiei dominante" cum sunt:
& invalidarea contractelor sau a clauzelor vinovate
& invalidarea actelor de realizare a unei concentr!ri creatoare de poziţie dominant!
& limitarea accesului la piaţ! sau interzicerea acestuia
& v-nzarea de active& divizarea agentului economic.
*plicarea acestor m!suri sancţionatorii este condiţionat! de evitarea creşterii
preţurilor şi de neafectarea e$ecut!rii obligaţiilor asumate faţ! de terţi.
>unt declarate nule de drept anga)amentele" antantele" contractele şi clauzele"
e$prese ori tacite" publice sau oculte" care promoveaz! sau permit practici concertate
anticoncurenţiale şi abuzuri de poziţie dominant!.
>unt sancţionate drept contravenţii: omisiunea notific!rii unei concentr!ri careatinge pragul de cenzur! la Consiliul Concurenţei" antantele anticoncurenţiale ilustrate
25
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 30/133
de lege abuzurile de poziţie dominant! ilustrate de lege şi concentr!rile economice
care creeaz! sau consolideaz! o poziţie dominant! cu efecte semnificative
anticoncurenţiale începerea sau înc/eierea unei operaţiuni de concentrare economic!
cu ignorarea pro/ibiţiilor legale şi ale Consiliului Concurenţei neîndeplinirea unei
obligaţii sau condiţii impuse în condiţiile 3CC.
*u fost instituite amenzi cominatorii +aplicabile pe fiecare zi de înt-rziere" de
p-n! la 96@.@@@ leizi, pentru neîncetarea practicilor anticoncurenţiale şi neaplicarea
m!surilor dispuse printr&o decizie a Consiliului Concurenţei.
>unt supuse confisc!rii profiturile suplimentare realizate de agenţii economici
din înc!lcarea 3CC.
* fost incriminat! ca infracţiune pedepsibil! cu înc/isoare de la ; luni la 7 ani
sau cu amend!" participarea cu intenţie frauduloas! şi în mod determinat la
conceperea" organizarea sau realizarea practicilor interzise & de antante şi de abuz de
poziţie dominant!. ot!r-rea definitiv! de condamnare poate fi publicat! în pres!" pe
>unt e$ceptate de la aplicarea 3CC: piaţa muncii şi a relaţiilor de munc! piaţa
monetar! piaţa titlurilor de valoare" în m!sura în care concurenţa ei are reglementare
special!.
>e derog! de la regimul legal al concurenţei normale" pentru preţurile şi
tarifele practicate de regiile autonome ori în cadrul activit!ţilor cu caracter de
monopol natural sau care au un regim legal special.
*ceste preţuri şi tarife se stabilesc cu avizul Consiliului Concurenţei.Cu avizul Consiliului Concurenţei" Fuvernul poate:
& s! instituie " pentru o perioad! de cel mult ' ani +ce se poate prelungi motivat"
succesiv" pentru cel mult c-te un an," un control al preţurilor în sectoarele economice
sau pe pieţele unde concurenţa este e$clus! sau substanţial restr-ns! prin lege ori
datorit! e$istenţei unei poziţii de monopol
& s! dispun! m!suri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii e$cesive a
preţurilor sau blocarea acestora" pe timp de ; luni +cu prelungiri succesive" motivate"de c-te cel mult ' luni," în sectoare economice determinate şi în împre)ur!ri
'@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 31/133
e$cepţionale" precum: situaţii de criz!" dezec/ilibrul ma)or între cerere şi ofert!"
disfuncţionalitate evident! a pieţei.
Tema a V*a
PRINCIPIUL PROMOV3RII ŞI PROTECŢIEI DREPTURILOR
CONSUMATORULUI
Se!iu"ea #. No!iu"e )i 6u4ti&ia%e
#repturile consumatorilor" asemenea drepturilor omului pentru societ!ţile
politice democratice " reprezint! pentru dreptul afacerilor religia sf-rşitului de secol
şi a începutului de secol I. nainte de a începe partitura cea mare a reformei
post&decembriste" dezetatizarea" Aom-nia a adoptat OF nr. 211552 privind protecţia
consumatorilor prin care a reglementat raporturi )uridice de care legislaţia economiei
centralizate fusese prea puţin interesat! +ea reglementa numai garanţia care trebuia
asigurat! pentru bunurile de folosinţ! îndelungat!,.
*ceast! reglementare a aşteptat opt ani pac/etul de legi care trebuia s!&i
asigure acoperirea fenomenelor şi faptelor care dezec/ilibreaz! raportul dintre
produc!tor şi consumator în favoarea celui dint-i.
n acest interval" reglementarea concurenţei comerciale date prin 3egea nr. 21155;
şi&a asumat protecţia consumatorului" prin amena)area concurenţei în interesul
acestuia.
0rintre scopurile ei" legea citat! a indicat şi Kpromovarea intereselor
consumatorilorL. *ceast! reglementare a pro/ibit antantele anticoncurenţiale care au
ca efect şi Kpre)udicierea consumatorilorL +art. ; alin. 1, a stabilit drept criteriu de
apreciere asupra compatibilit!ţii operaţiunilor de concentrare economic! cu un mediu
concurenţial normal" Km!sura în care sunt afectate interesele E consumatorilorL +art.17 +1, lit. e, e$ceptarea antantelor care influenţeaz! concurenţa" a fost prev!zut!
printre altele" sub condiţia asigur!rii unui avanta) consumatorilor corespunz!tor celui
al agenţilor economici participanţi la antant!.
3a '@ septembrie 1555" intr! în vigoare OF nr. 1@;1555 privind contractele
înc/eiate în afara spaţiilor comerciale" care instituie dreptul consumatorului la
denunţarea unilateral! a unui asemenea contract" ceea ce era e$cepţional în legislaţia
noastr!.
'1
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 32/133
*celaşi drept avea s! fie consfinţit şi privitor la Kcontractele la distanţ!L"
reglementate de OF nr. 1'@2@@@.
3a 1 noiembrie 2@@@ a intrat în vigoare 3egea nr. 1782@@@ privind
publicitatea" care aduce pro/ibiţii şi limit!ri pentru publicitatea care manipuleaz!
e$cesiv gustul consumatorului şi care priveşte produsele d!un!toare.
3a 1@ decembrie 2@@@ intr! în vigoare" 3egea nr. 15'2@@@" care d!
reglementarea cea mai complet! şi substanţial! relativ la protecţia consumatorilor prin
conţinutul contractelor comerciale.
3egea nr. ';62@@2 privind comerţul electronic recepţioneaz! în mod e$pres
+art. 2 +6,, pentru acest gen de comerţ" prevederile legale Kcare au ca scop protecţia
consumatorilorL.
n dreptul comunitar european se relev! c! în tratatele fondatoare
consumatorul are o prezenţ! redus! ca obiect de protecţie" prin drepturile sale"
agravarea intereselor sale fiind evocat! de )ustificarea anumitor antante şi de restricţii
l libera circulaţie a m!rfurilor.
urisprudenţei Curţii (uropene a #repturilor Omului +C(#O, a forţat
legislaţia comunitar! şi politicile economice ale statelor" ast!zi membre ale ?niunii
(uropene +?(," s! reglementeze concurenţa în ap!rarea consumatorilor.
>ummit&ul comunitar de la 0aris din 9&8 octombrie 1592 d! un impuls decisiv
programelor şi planurilor de acţiune propuse de comisia de specialitate şi adoptate de
Comitetul de iniştri dup! 1596" pe fondul unor directive corespunz!toare ale
Comunit!ţii (uropene +C(,.
4ratatul asupra ?niunii (uropene" adoptat la aastric/t +Olanda, în 1551 a
consacrat protecţia consumatorilor la rang de politic! comunitar!.
*tenţia legiuitorului european occidental pentru promovarea şi conservarea dreptului
consumatorului la o protecţie special!" a cobor-t p-n! la contractele de împrumut deconsumaţie" care nu mai sunt demult reputate ca fiind c!m!t!reşti.
n dreptul comunitar" protecţia intereselor consumatorilor a fost direcţionat!
legislativ şi administrativ pe urm!toarele direcţii:
& informarea consumatorilor +etic/etarea şi publicitatea,
& te/nicile particulare de contractare +contractele la distanţ!" contractele înc/eiate în
afara spaţiilor comerciale" comerţul electronic şi pro/ibiţia clauzelor abuzive,
& s!n!tatea şi securitatea consumatorului +accesul pe piaţ! numai al produselor f!r!defecte" sigure şi nenocive,.
'2
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 33/133
n dreptul nostru" principiul discutat consist! în condiţionarea regularit!ţii"
liceit!ţii" validit!ţii şi a eficienţei conduitei în afaceri" de observarea şi respectarea
regulilor sistemului legal de protecţie a consumatorului.
*cest sistem legal diri)eaz! şi repartizeaz! normele afectate lui în urm!toarele
laturi complementare:
& accesul neîngr!dit" neconstr-ns în vreun fel la produse şi servicii
& informarea complet! şi corect! a consumatorilor asupra caracteristicilor esenţiale
ale produselor şi serviciilor oferite pieţei" astfel înc-t decizia privind ac/iziţia s! fie
rezultatul determin!rii c-t mai e$acte a compatibilit!ţii produsului sau a serviciului cu
nevoile" afinitatea şi disponibilit!ţile consumatorului
& ani/ilarea practicilor abuzive la înc/eierea" conceperea şi e$ecutarea contractului"
care e$pun pe consumator la discreţia agentului economic
& recunoaşterea dreptului consumatorului la denunţarea unilateral! a unor contracte
f!cute în împre)ur!ri şi condiţii considerate provizorii sau improprii pentru o apreciere
matur! asupra ac/iziţiei
& recunoaşterea dreptului la reparaţia pagubelor încercate de c!tre consumator datorit!
neconformit!ţii produsului cu caracteristicile enunţate de produc!tori şi de
distribuitori" defectelor de calitate şi periculozit!ţii produselor sau serviciilor pentru
viaţa" s!n!tatea şi securitatea consumatorului
& asigurarea particip!rii consumatorilor la fundamentarea şi luarea deciziilor care
intereseaz! aceast! calitate a lor.
*ceast! preocupare obsesiv! a legiuitorului contemporan pentru a crea
consumatorului un statut al discrimin!rilor pozitive în raport cu agentul economic"
produc!tor sau nu" este rezultatul asum!rii de c!tre guvernanţi a misiunii de temperare
şi de amendare a puterii şi a mi)loacelor de dominaţie la care este e$pus consumatorul
din partea agentului economic.Capitalismul modern a realizat c! piaţa trebuie s! serveasc! at-t agenţilor
economici c-t şi consumatorului" c! un consumator respectat prin calitatea produselor
şi a serviciilor accesibile în mod agreabil şi c-t mai satisf!c!tor lui este c/eia
stabilit!ţii economice şi sociale şi c! un astfel de consumator este un element decisiv
şi preţios pentru cel mai bun rol al pieţei.
O e$perienţ! de necuprins" îndelungat! şi pilduitoare" a ar!tat c! de decenii
bune consumatorul este o prad! uşoar! pentru agentul economic" c! fragilitatea lui )uridic!" datorat! nu neap!rat lipsei de instrucţie )uridice" nu trece într&o edificare
''
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 34/133
responsabil! nici cu a)utorul unei publicit!ţi savante şi c! perfecţionarea mi)loacelor
de captare a consumatorului a atins rafinamente care permit plasarea" nesperat! în
absenţa lor" a unor produse şi servicii" nu întotdeauna utile" inofensive sau
1. Consumatorul prote)at" este o persoan! fizic!" o asociaţie de persoane fizice care
ac/iziţioneaz!" utilizeaz! şi consum! produse sau servicii în afara activit!ţii sale
profesionale +art. 2 din OF nr. 211552,.
(ste demn de reţinut c! numai persoana fizic! sau asociaţia de persoane fizice
sunt subiectele pasive ale protecţiei" deci nu şi persoana )uridic! +subiectul colectiv de
drept, sau asociaţia de persoane )uridice şi c! de calitatea de consumator nu
beneficiaz! persoanele fizice sau asociaţiile de persoane fizice care dob-ndesc"
utilizeaz! sau consum! produsele ori serviciile în cadrul activit!ţii lor profesionale"
ceea ce înseamn! o profesie liberal!" activit!ţile statutare sau calificarea de acte de
comerţ ale societ!ţilor comerciale" regiilor autonome" ale organizaţiilor cooperatiste"
respectiv ale persoanelor fizice şi ale asociaţiilor familiale.
($cept!rile mai&sus precizate se e$plic! prin avizarea şi instrucţia în afaceri" în
general" în administrarea întreprinderii" într&o anume specialitate de comerţ. n cazul
persoanei )uridice s&a luat în calcul abilitatea şi responsabilitatea cu care este creditat
organul prin care aceasta îşi promoveaz! şi îşi ap!r! drepturile şi interesele.
2. *gentul economic este comerciantul care fabric!" import!" transport! sau
comercializeaz! produse ori presteaz! servicii în cadrul comerţului s!u +activit!ţiisale profesionale,.
#eci" agentul economic care înstr!ineaz! un bun care nu&i mai este necesar fondului
s!u de comerţ" nu are aceast! calitate ca subiect activ al protecţiei consumatorului.
'. 0roduc!torul este:
& fabricantul unui produs finit" al componentei unui produs şi al materiei prime
& agentul economic care recondiţioneaz! produsul sau agentul economic şi
distribuitorul care aduc o modificare a caracteristicilor produsului
'7
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 35/133
& importatorul produsului destinat v-nz!rii" leasingului şi unor forme de distribuţie
specific!
& distribuitorul produselor importate" al c!ror importator nu se cunoaşte.
7. #istribuitorul" este agentul economic din lanţul de distribuţie.
6. H-nz!torul" este distribuitorul care ofer! produsul consumatorului.
;. 0restatorul" este agentul economic care furnizeaz! servicii.
2. O(ietul p%ote!iei" îl reprezint! produsele noi" folosite sau recondiţionate şi
serviciile comercializate pentru consumator.
>unt e$ceptate de la protecţie produsele comercializate ca antic/it!ţi şi cele
reparate sau recondiţionate pentru a fi utilizabile" sub condiţia inform!rii
consumatorului asupra acestor intervenţii.
C. Eleme"tele p%ote!iei.
1. Calitatea produsului sau a serviciului este reprezentat! de un ansamblu de
propriet!ţi şi caracteristici care îl fac apt de a&şi realiza destinaţia" prin satisfacerea
necesit!ţilor e$plicite sau implicite ale consumatorului.
2. 0rodus sigur" este acela care" folosit în condiţii normale sau previzibile" potrivit
destinaţiei sale" nu prezint! riscuri sau prezint! riscuri acceptabile şi compatibile cu
un înalt grad de protecţie a consumatorului" în funcţie de unele aspecte ale produsului
definite de lege +caracteristici" ambalare" etic/etare" instrucţiuni de folosire etc.,.
'. #eclaraţia de conformitate" este aceea f!cut! de c!tre produc!tor sau prestator prin
care se atest!" pe proprie r!spundere" conformitatea produsului sau a serviciului cu un
document te/nic normativ.
7. 4ermenul de garanţie" este limita de timp" socotit! de la data ac/iziţiei produsului
sau a serviciului" p-n! la care produc!torul sau prestatorul îşi asum! remedierea sau
înlocuirea ac/iziţiei" pe c/eltuiala sa" pentru deficienţe neimputabile consumatorului.
6. 4ermenul de valabilitate" este limita de timp" stabilit! de produc!tor" p-n! la care un produs perisabil" în condiţii normale de transport" manipulare" depozitare şi p!strare"
0entru produsele alimentare" finalul acestui termen reprezint! data limit! de
consum.
Observ!m c! acest termen este impus de lege numai pentru produsele
perisabile şi c! el implic! şi condiţiile în care starea corespunz!toare a produsului
poate fi p!strat! f!r! a periclita s!n!tatea consumatorului.
'6
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 36/133
;. #ata durabilit!ţii minimale" prev!zut! numai pentru produsele alimentare" este data"
stabilit! de produc!tor" p-n! la care" în condiţii de depozitare corespunz!toare"
produsele îşi p!streaz! caracteristicile specifice" şi dup! care produsele nu devin
periculoase +e$: unele b!uturi alcoolice" unele alimente rezultate din fermentaţie sau
culturi de bacterii,.
9. #urata medie de utilizare prev!zut! pentru produsele de folosinţ! îndelungat! este
intervalul de timp stabilit în documentele te/nice normative +standarde" norme te/nice
de calitate" certific!ri ale unor instituţii specializate autorizate," declarat de c!tre
produc!tor ori convenit cu acesta cu consumatorul" în cadrul c!ruia produsul trebuie
s!&şi menţin! caracteristicile funcţionale" dac! au fost respectate condiţiile de
transport" manipulare" depozitare şi de e$ploatare.
8. Hiciul ascuns este deficienţa calitativ! a unui produs sau serviciu care nu a fost şi
nu putea fi cunoscut! de c!tre consumator prin mi)loacele obişnuite de verificare.
#eşi legea nu defineşte viciul aparent" acesta nu este lipsit de semnificaţie în
materia noastr!" c!ci" în termenul de garanţie" produc!torul sau prestatorul r!spunde şi
pentru acesta.
Hiciul aparent este acea deficienţ! de calitate sesizabil! la preluare sau în
cursul e$ploat!rii" cu o percepţie de nivel comun.
Se!iu"ea 0. Mo$alit/!ile )i mi6loaele 6u%i$ie $e p%ote!ie a o"4umato%ului
1. #reptul la informare figureaz! între cele trei drepturi principale ale consumatorilor"
şi el" ca drept comple$" şi const! într&o informare" din partea produc!torului sau a
prestatorului" complet!" corect! şi precis!" asupra caracteristicilor esenţiale ale
produselor şi serviciilor oferite" spre a putea adopta o decizie asupra ofertei c-t mai
corespunz!toare nevoilor lor" spre a realiza o educaţie în îns!şi calitatea lor deconsumatori şi spre a da acestora posibilitatea utiliz!rii complete şi în deplin!
siguranţ!.
#ob-ndirea unei educaţii ca şi consumator" ca una dintre cele dou! finalit!ţi
ale îndeplinirii obligaţiei de informare sau beneficiile trase din dreptul corespunz!tor
acesteia" nu este o preţiozitate a legii" întruc-t consumatorul serveşte piaţa" provoc-nd
oferte de calitate" şi îşi serveşte propriile interese" prin dezvoltarea şi rafinarea
gusturilor sale" prin e$igenţe de substanţ!" valide" în raport cu oferta pieţei" oblig-ndastfel concurenţa s!&şi reevalueze continuu" în manier! progresist!" calitatea ofertei.
';
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 37/133
#reptul consumatorului la informare se realizeaz! prin etic/etare" prin
predarea produsului însoţit de cartea te/nic!" instrucţiunile de folosire şi de alte
asemenea documente" cu te$tul obligatoriu şi în limba rom-n!" prin afişarea preţurilor
şi tarifelor şi prin demonstraţii de utilizare.
Conţinutul inform!rii din documentele amintite este riguros prezentat de lege"
care enunţ! elementele obligatorii ale acesteia +art. 2@,.
n rezumat" elementele inform!rii consist! în prezentarea datelor de identificare a
produsului şi a produc!torului" a elementelor privitoare la cantitate" calitate şi la
termenele de garanţie" a principalelor caracteristici" inclusiv cele ale compoziţiei" a
modurilor de utilizare" manipulare" p!strare a contraindicaţiilor a ţ!rii produc!toare.
0rodusele de folosinţ! îndelungat! +comple$e şi utilizabile pe o durat! medie şi
reparabile sau compatibile cu activit!ţi de întreţinere," trebuie însoţite şi de certificatul
de garanţie şi" eventual" de declaraţia de conformitate.
*celeaşi informaţii şi documente" adaptate specificului lor" trebuie furnizate şi
pentru servicii.
#emonstraţiile de utilizare" se fac la cerere" cu ocazia cump!r!rii şi poart!
asupra modului de utilizare" cu evidenţierea funcţionalit!ţii produsului.
*ceste demonstraţii sunt obligatorii la lansarea produsului pe piaţ!.
*fişarea preţurilor şi tarifelor" trebuie s! se fac! în mod vizibil" într&o form!
neec/ivoc!" uşor de citit.
2. #reptul la o publicitate decent!" corect! şi edificatoare.
3egea nr. 1782@@@ privind publicitatea cere oric!rei prezent!ri a unei
activit!ţi" f!cut! în scopul promov!rii v-nz!rii de bunuri şi servicii" s! fie decent!"
corect! şi s! fie elaborat! în spiritul responsabilit!ţii sociale.
>unt contrare cerinţelor legii" publicitatea de orice fel pentru anumite produse"
publicitatea înşel!toare" publicitatea subliminal!" publicitatea care atenteaz! lademnitatea uman! şi morala public!" la convingeri politice sau religioase şi la
imaginea" onoarea" demnitatea şi viaţa particular!" publicitatea care induce
discrimin!ri şi care e$ploateaz! superstiţiile şi credulitatea" publicitatea care
pre)udiciaz! securitatea persoanelor" incit! la violenţ! sau care încura)eaz! un
comportament pre)udiciabil pentru mediul încon)ur!tor şi publicitatea f!cut! bunurilor
sau serviciilor produse sau distribuite în mod ilicit.
0ublicitatea de orice fel" este interzis! pentru:a, 0rodusele stupefiante şi psi/otrope
'9
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 38/133
b, edicamentele care se elibereaz! numai pe baz! de prescripţii medicale
c, =!uturile alcoolice şi produse de tutun" în publicaţii şi la spectacole destinate
minorilor" c-nd se adreseaz! direct minorilor" c-nd se înf!ţişeaz! minori consum-nd
aceste produse sau care prezint! efectele benefice ale consumului lor" care d! o
imagine negativ! abstinenţei
0entru b!uturile alcoolice mai este interzis! publicitatea prin care evidenţierea
conţinutului în alcool urm!reşte stimularea consumului şi care face leg!tura între
alcool şi conducerea unui ve/icul.
0entru tutun mai este interzis! publicitatea care nu conţine inscripţiile &
avertisment cu te$tul şi în formatul oficiale.
d, *rme" muniţii" e$plozivi" metode şi procedee pirote/nice" în alte locuri dec-t cele
de comercializare
e, 0rodusele şi serviciile destinate minorilor" c-nd conţine elemente d!un!toare fizic"
moral" intelectual sau psi/ic" speculeaz! lipsa de e$perienţ! şi credulitatea minorilor"
afecteaz! relaţiile acestora cu p!rinţii şi cadrele didactice ori c-nd îi prezint! pe
aceştia" în mod ne)ustificat" în situaţii periculoase.
#intre practicile de publicitate repudiate de lege" consumatorul este interesat
de publicitatea înşel!toare" publicitatea subliminal!" publicitatea comparativ! şi de
publicitatea e$plicit! ori de unele modalit!ţi ale publicit!ţii pentru tutun" b!uturi
alcoolice" substanţe stupefiante şi psi/otrope" arme" muniţii" e$plozivi" metode şi
mi)loace pirote/nice şi pentru produsele şi serviciile destinate minorilor.
0ublicitatea înşel!toare sau mincinoas!" este aceea prin care se plaseaz! în
eroare cel c!ruia îi este destinat! sau care o recepţioneaz!" cu consecinţa lez!rii
interesului consumatorului sau a interesului unui concurent.
*ceast! publicitate poart!" în concepţia legii" asupra caracteristicilor bunurilor
sau serviciilor" dintre care se remarc! rezultatele testelor şi încerc!rilor şi efecteleutiliz!rii lor preţului şi a condiţiilor de distribuţie sau de prestare serviciilor post&
ac/iziţie potenţialului şi palmaresului ofertantului omisiunilor interesate relativ la
identificarea şi caracterizarea bunurilor sau a serviciilor.
0ublicitatea subliminal! este aceea realizat! prin stimuli de o intensitate
insuficient! pentru a conştientiza percepţia ei" care" îns!" poate influenţa
comportamentul economic. (ste o publicitate rafinat!" astfel conceput! şi dozat!"
înc-t comportamentul economic dorit de autorul ei s! fie obţinut pe nesimţite" f!r! omotivaţie propriu&zis!" e$plicit!.
'8
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 39/133
>pre e$emplu" în timpul desf!şur!rii unui test colectiv profesional" un anume
fel de ciocolat! sau de vestimentaţie se asociaz! cu numele c-ştig!torului care în
timpul testului consum! acea ciocolat! şi pare foarte destins şi în form! datorit!
le)erit!ţii vestimentare.
0ublicitatea comparativ! este aceea f!cut! prin identificarea e$plicit! sau
implicit! a unui concurent sau a produselor ori a serviciilor acestuia.
(a este interzis! c-nd: este şi înşel!toare comparaţia priveşte bunuri sau servicii cu
destinaţii diferite nu este obiectiv! se creeaz! confuzii între concurenţi" m!rci de
comerţ" denumiri comerciale sau alte semne distinctive" bunuri ori servicii ale unui
concurent este def!im!toare pentru concurenţi speculeaz! indicaţiile geografice
marca de comerţ sau denumirea comercial! prote)at! şi c-nd se încalc! prevederi ale
3egii Concurenţei Comerciale.
0entru publicitatea comparativ! a unei oferte speciale" se cer indicaţii clare
privind durata ofertei" stocul disponibil sau alte condiţii specifice.
0ublicitatea e$plicit! este interzis! în anumite condiţii pentru tutun" b!uturile
alcoolice" arme muniţii" e$plozivi" metode şi mi)loace pirote/nice şi pentru produsele
şi serviciile destinate minorilor.
0entru produsele din tutun" se interzice publicitatea e$plicit! difuzat! prin
radio şi televiziune" cea plasat! pe prima şi pe ultima copert! sau pagin! a tip!riturilor
presei scrise şi cea plasat! pe bilete de c!l!torie pentru transportul public.
0entru b!uturile alcoolice" se interzice publicitatea e$plicit! ca şi în ultimele dou!
ipoteze de la produsele din tutun.
'. #reptul la un contract util" ec/itabil şi eficient.
0otrivit reglement!rii de drept comun în materie +OF nr. 211552,"
consumatorul trebuie s! aib! libertatea deplin! de a decide o ac/iziţie de bunuri sau
servicii" f!r! constr-ngeri prin clauze contractuale sau practici comerciale abuzive" prin obţinerea unui contract de ac/iziţie util" eficient" ec/itabil şi e$ecutabil în mod
*. Constituţia contractului dintre comerciant şi consumator & at-t cea agreat! de lege
c-t şi cea dezagreat! de lege" este dat! de 3egea nr. 15'2@@@ privind clauzele abuzivedin asemenea contracte.
'5
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 40/133
*ceste constituţie şi funcţionare sunt guvernate de urm!toarele reguli:
a, Contractul dintre comerciant şi consumator trebuie s! fie rezultatul unei negocieri
directe" f!r! clauze prestabilite" intratabile pentru consumator.
b, Claritatea clauzelor contractuale şi un mod de e$primare comun al acestora" astfel
înc-t" spre a fi înţelese" s! nu fie necesare cunoştinţe de specialitate.
(ste remarcabil c!" deşi în dreptul comercial clauzele dubioase se interpreteaz!
în contra celui care le&a stipulat +in dubio contra stipulanteam, şi în favoarea
circulaţiei +valide pentru afaceri" în general & in favorem negotii, iar în dreptul civil"
în favoarea celui aflat în dificultate" în debit +in dubio pro reo," în cazul
consumatorului asemenea clauze se interpreteaz! în favoarea lui.
Clauzele nenegociate direct" cum sunt cele din contractele standard sau cum
sunt condiţiile generale de v-nzare" ambele practicate pe pieţele anumitor produse sau
servicii" sunt considerate abuzive dac! singure sau asociate cu altele dezec/ilibreaz!
semnificativ raportul drepturilor şi obligaţiilor" în favoarea consumatorului şi în
dispreţul bunei&credinţe.
C-nd contractul cuprinde at-t clauze negociate direct" c-t şi clauze nenegociate
direct" clauzele abuzive nu pot fi salvate iar proba negocierii directe a unei clauze
reputate ca fiind standard revine comerciantului.
Comerciantul are obligaţia de a&i remite consumatorului" la cerere" un
e$emplar al contractului standard propus
c, >unt asimilate contractului dintre comerciant şi consumator" şi bonurile de
comand!" bonurile de livrare" biletele" tic/etele şi alte asemenea care conţin stipulaţii
sau referiri la condiţiile generale prestabilite ale ac/iziţiei.
d, Clauzele contractuale autorizate de alte acte normative" nu pot fi reputate ca
abuzive.
e, Clauzele abuzive nu sunt enumerate de lege în mod e$/austiv" ceea ce înseamn! c!orice clauz! poate fi declarat! abuziv! în urma unei )udec!ţi.
=. %uncţionarea contractelor care conţin clauze abuzive este guvernat! de urm!toarele
reguli:
a, Clauzele reclamate sau constatate ca fiind abuzive" nu au nici o eficienţ! asupra
consumatorului
b, ?n asemenea contract poate continua dac! e$ist! acordul consumatorului şi dac!
eliminarea clauzelor abuzive nu l&a f!cut inoperant +nefuncţional,
7@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 41/133
c, Consumatorul va putea cere rezilierea contractului şi daune&interese" c-nd" dup!
eliminarea clauzelor abuzive" contractul devine nefuncţional.
>unt reputate de lege +cuprinse într&o list! ane$!, ca fiind abuzive" un num!r
de 15 clauze" care" printr&o necesar! sistematizare şi rezumare" pot fi prezentate în
urm!torul tablou:
Clauze care rezerv! în mod discreţionar comerciantului dreptul la denunţarea"
modificarea şi interpretarea contractului.
>unt clauze prin care comerciantul dispune în mod suveran de durata contractului" de
conţinutul unor cauze ale acestuia şi de vigoarea contractului.
0e temeiul unor asemenea clauze" comerciantul:
a, Obţine prelungirea automat! a unui contract înc/eiat pentru o perioad! determinat!"
prin efectul unui acord stipulat ca fiind tacit" dar pentru a c!rui contrazicere s&a
rezervat un timp insuficient" sau îl denunţ! printr&o simpl! declaraţie" necenzurat!"
c-nd este stipulat un termen de fiinţare pe durat! determinat!" ori îl denunţ! f!r!
preavizul convenit pentru o motivare conving!toare" c-nd contractul este pe durat!
nedeterminat!.
4e$tul +lit. s din *ne$a la 3egea nr. 15'2@@@, care enunţ! clauza denunţ!rii
unilaterale a contractului pe durat! determinat!" are o formulare ine$act!" vorbind
despre anularea contractului. Or" este elementar c! anularea este o sancţiune pentru
invaliditatea contractului din concepţia sa" în timp ce încetarea contractului prin
voinţa p!rţilor se realizeaz! printr&o denunţare" revocare sau printr&un pact comisoriu"
în termenii contractului. *ceast! din urm! modalitate" ca şi posibilitatea denunţ!rii
unilaterale pentru fiecare dintre p!rţi sunt perfect agreabile pentru protecţia
consumatorului.
b, 0oate modifica unilateral contractul în afara unor cazuri convenite în contract sau
privitor la caracteristicile produsului şi serviciului" la scadenţa livr!rii şi a prestaţiei" latitularul obligaţiilor +transfer-ndu&le pe acestea unui terţ & agent" mandatar ş. a." în
dauna garanţiilor şi a obligaţiei de desp!gubire a consumatorului,.
c, Interpreteaz! în mod suveran clauzele contractului" pentru aceast! operaţiune sunt
prev!zute reguli e$plicite sau implicite at-t în Codul Civil +care se aplic! şi la
contractele comerciale" în m!sura în care sunt compatibile cu acestea," în Codul
comercial şi în legi speciale. 0!rţile contractante pot s! stipuleze ele" ceea ce este
uzual" înţelesul unor termeni" calificarea unor situaţii şi împre)ur!ri intervenite înfuncţionarea contractului.
71
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 42/133
Clauze prin care comerciantul dob-ndeşte drepturi şi îşi asum! obligaţii de
favoare:
n temeiul unor asemenea clauze" comerciantul:
a, Impune consumatorului condiţii contractuale pe care acesta nu le&a putut cunoaşte
în mod real la data însuşirii +semn!rii, contractului.
#eci" consumatorul suport! un adev!rat /azard +alea & aleatoriu, din modul
de concepere a contractului de c!tre comerciant" ceea ce este permis şi rezonabil
pentru contractele aleatorii" cum este" prin e$celenţ!" contractul de asigurare sau
contractul f!cut sub condiţie rezolutorie +la împlinirea c!reia" el se desfiinţeaz!,.
b, Obţine e$ecutarea contractului din partea consumatorului" c/iar dac! el nu şi&a
e$ecutat propriile obligaţii corelative.
(ste astfel" ani/ilat! una dintre consecinţele reciprocit!ţii şi interdependenţei
obligaţiilor în contractele sinalagmatice +din care se nasc drepturi şi obligaţii
corelative pentru toate p!rţile contractante," anume aceea a e$cepţiei de nee$ecutare
+celelalte consecinţe sunt riscul contractului şi rezoluţiunearezilierea,.
*ceast! e$cepţie permite p!rţii contractante acuzate de nee$ecutarea obligaţiei
sale s! se apere în mod eficient prin invocarea nee$ecut!rii obligaţiei corelative de
c!tre partea care acuz!.
*ceast! e$cepţie de nee$ecutare" trebuie raportat! la disponibilitatea p!rţilor
de a&şi e$ecuta simultan obligaţiile" desigur" în m!sura în care" natura şi specificul
acestora" permit o e$ecutare simultan!.
Aeputarea clauzei în discuţie ca abuziv!" trebuie apreciat! prin observarea unei
clauze comune în contractele comerciale şi a unei reguli cutumiare" totodat!" potrivit
c!rora destinatarul unei m!rfi" al unui serviciu" în m!sura în care conformitatea lor cu
contractul este satisf!c!toare sau neconformitatea nu fac produsul sau serviciul
nefolositoareinutilizabile iar cauza neconformit!ţii este neclar!" trebuie s! pl!teasc!marfa sau serviciul" urm-nd a recupera ulterior ceea ce nu datora din preţ.
(ste clauza solve et repete & pl!teşte mai înt-i şi apoi recupereaz!obţine
repetiţia pentru ceea ce nu datorai. O clauz! compatibil! cu celeritatea" mobilitatea
permanent!" benefic!" în afaceri.
c, Constat! unilateral conformitatea produsului sau a serviciului cu contractul. *stfel"
obiecţiile consumatorului oric-t de dovedite şi întemeiate" nu mai au nici o eficienţ!.
72
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 43/133
Aegula rezonabil! este aceea care permite consumatorului s! fac! o recepţie
personal! sau prin specialişti a produsului sau a serviciului" s! reclame defectele
constatate şi s! primeasc! o reparaţie pentru acestea.
d, Obţine avanta)e" c-ştiguri" evit! pierderi şi desp!gubiri de factura unor clauze
leonine +partea leului, sau uzuruarii +e$onerarea de desp!gubiri," precum:
& e$clude dreptul consumatorului de a acţiona legal pentru o satisfacţie sau un
remediu cuvenit" în sc/imbul apelului la un arbitra) prin calificarea clauzei
corespunz!toare ca abuzive" legea respinge restr-ngerea mi)loacelor consumatorului
de acţiune reparatorie sau de regularizare" la un arbitra) specializat" pentru care
comerciantul este instruit
& restricţioneaz! ne)ustificat posibilit!ţile consumatorului de a proba relativ la
e$ecutarea contractului +descalificarea unor probe evidente" solicitarea unor probe
care sunt în sarcina unei alte p!rţi contractante,
& restr-nge sau e$clude dreptul consumatorului de a fi dezd!unat pentru nee$ecutarea
contractului" pentru v!t!marea sau decesul consumatorului" datorate indicaţiilor
greşite sau a neinform!rii şi neinstruirii relativ la utilizarea produsului sau a
serviciului
& îl oblig! pe consumator la o dezd!unare a sa e$orbitant! +disproporţionat de mari"
spune te$tul & lit. i, faţ! de pre)udiciul încercat de el
& poate refuza o compensaţie a unei creanţe pe care consumatorul o are asupra sa" cu o
datorie pe care consumatorul o are faţ! de el" at-t din contract c-t şi din afara
contractului" prin clauza corespunz!toare calificat! abuziv!" comerciantul ani/ileaz!
regula compensaţiei de drept între creanţele şi datoriile reciproce" consacrat! de art. 1
Cod civ.
& poate stabili preţul contractual de livrare sau creşteri ale acestuia" f!r! a da
posibilitatea consumatorului de a obţine rezilierea pentru neconformitatea preţului cucontractul.
Clauza de restr-ngere sau de e$cludere a dreptului consumatorului de a obţine
rezilierea contractului" motivat de modificarea unilateral! a contractului din partea
comerciantului şi de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de c!tre acesta.
(ste remarcabil c!" spre deosebire de dreptul comun" unde" partea c!reia i se
ofer! modificarea ori denunţarea contractului" poate +dac! nu le accept!" desigur, "
numai" s! le resping! şi s! cear! e$ecutarea conform! a contractului" originar" în
7'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 44/133
materia protecţiei consumatorului" c-nd acea parte este consumatorul" ea poate obţine
c/iar rezilierea +desfacerea, contractului.
(ste o sancţiune" aplicat! într&un mod original" pentru pierderea încrederii
consumatorului într&un comerciant dovedit astfel inconsecvent sau versatil.
*ceast! protecţie priveşte recunoaşterea unor drepturi ale consumatorului în
leg!tur! cu calitatea şi condiţiile ofertei" cu condiţiile ac/iziţiei şi ale
utiliz!riiconsum!rii acesteia.
0rincipiul este corespunz!tor obligaţiilor şi interdicţiilor prev!zute pentru
agenţii economici:
& de a pune pe piaţ! numai produse şi servicii care prezint! caracteristicile prescrise
sau declarate
& interdicţia comercializ!rii de produse sau prestarea de servicii care" utilizate în
condiţii normale" pot pune în pericol viaţa" s!n!tatea sau securitatea consumatorilor
& asigurare a service&ul" piesele de sc/imb" pe toat! durat medie de utilizare a
produsului
& interdicţia producerii" importului şi a comercializ!rii de produse falsificate sau
contraf!cute
& m!surarea produselor şi serviciilor cu mi)loace de m!surare de control adecvate şi
verificate metodologic.
0rotecţia vieţii" s!n!t!ţii şi securit!ţii consumatorilor" se bucur!" firesc" de o
atenţie special! din partea legii" fiind asigurat! de obligaţii specifice" repartizate
produc!torilor" distribuitorilor şi prestatorilor de servicii şi de norme şi reglement!rispecifice anumitor categorii de produse şi servicii.
Interdicţia comercializ!rii produselor în afara termenului de valabilitate sau
datei durabilit!ţii minimale şi a modific!rii inscripţiilor privindu&le pe acestea
cuprinse în te$tele de informare şi în documentele de însoţire. 0rin comercializare se
înţeleg toate operaţiunile de circulaţie )uridic! pe care le înregistreaz! produsul de la
produc!tor la consumator +cump!rare în vederea rev-nz!rii sau a înc/irierii"
concesiune de v-nz!ri" franciz!" depozitare" distribuţie etc.,.
77
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 45/133
#eci" oricare dintre autorii unei operaţiuni de comercializare" este obligat s!
întrerup! circuitul )uridic al produsului" c-nd constat! c! a e$pirat termenul şi durata
amintite" şi s!&l scoat! din uz.
#e asemenea" ceea ce din p!cate nu lipseşte realit!ţii cotidiene" intervenţia în
te$tele de prezentare a produsului şi de informare a consumatorului şi în documentele
însoţitoare" nu este permis! pentru a modifica aceste elemente.
Intervenţia modificatoare este condamnabil!" indiferent c! este sau nu
sesizabil!" c! scurteaz! sau prelungeşte timpul implicat ori c! este motivat! de
rezultatele unor cercet!ri ştiinţifice.
O conduit! de piaţ! caracterizat preventiv! a produc!torilor" distribuitorilor şi
a prestatorilor de servicii:
0roduc!torii sunt obligaţi s! pun! pe piaţ! numai produse sigure" eventual
testatecertificate" şi care sunt conforme condiţiilor prescrise sau declarate.
4ot ei sunt interesaţi de lege pentru o fabricaţie în regimul igienico&sanitar normat.
Obligaţia cea mai radical! şi în leg!tur! cu care" în m!sura în care reticenţa este
frecvent!" în aceeaşi m!sur!" prin îndeplinirea ei se ilustreaz! respectul pentru propria
firm!" este aceea de oprire a livr!rilor" de retragere de pe piaţ! şi de la consumatori a
produselor neconforme" cu defecte şi care pun în pericol viaţa" s!n!tatea ori
securitatea consumatorilor.
!surile e$treme implicate pot fi evitate dac! e$ist! alte mi)loace de eliminare
a neconformit!ţilor respective.
#istribuitorii sunt îndatoraţi s! nu comercializeze produse neconforme sau
nesigure" în sensul discutat" av-nd s! se asigure şi s! ţin! cont de informaţii" în mod
corespunz!tor.
Di lor le revine obligaţia de retragere de la comercializare.
n plus" ei au obligaţiile de a semnala imediat autorit!ţilor în domeniu şi produc!torului e$istenţa pe piaţ! a produselor periculoase şi de a asigura condiţiile
te/nice ale produc!torului şi pe cele igienico&sanitare" pe timpul operaţiunilor pe care
le întreprind în profesia lor +transport" manipulare" depozitare" desfacere,.
0restatorii de servicii" sunt îndatoraţi s! foloseasc! numai produse şi
procedurii sigure" eventual testatecertificate" s! nu utilizeze produse periculoase" s!
asigure conformitatea serviciilor lor şi condiţiile amintite în prestarea acestora şi s!
fac! aceleaşi semnal!ri ca şi distribuitorii.
76
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 46/133
Obligaţia guvernului şi a organismelor sale specializate de a reglementa
producţia şi comercializarea unor produse. Normele )uridice şi te/nice
corespunz!toare trebuie s! priveasc! fabricarea" importul" conservarea" ambalarea"
etic/etarea" manipularea" transportul" depozitarea" preg!tirea pentru v-nzare şi
v-nzarea produselor furnizarea şi utilizarea produselor prestarea serviciilor.
*ceste norme se elaboreaz! pentru grupe de produse şi servicii nominalizate"
în principiu" anual de c!tre Fuvern şi ele sunt" în principiu" actualizabile tot anual .
Se!iu"ea >. D%eptul la $e"u"!a%ea o"t%atelo% -"eiate -" a"umite o"$i!ii
n acord cu reglement!rile ?niunii (uropene +unele directive foarte recente,"
legiuitorul nostru a reglementat regimul unor contracte înc/eiate în condiţii în care
dreptul al informare nu poate fi e$ercitat plenar" decizia lor de ac/iziţie fiind marcat!
de precarit!ţile de informare.
*u fost selectate pentru aceste precarit!ţi contractele înc/eiate în afara
spaţiilor comerciale şi contractele la distanţ!.
Contractele înc/eiate în afara spaţiilor comerciale +în afara centrelor
comerciale" în reglement!rile ?.(., sunt reglementate de 3egea nr. 1@;1555 ca fiind
acelea înc/eiate în afara spaţiilor legal autorizate în care comerciantul funcţioneaz! în
mod regulat +conform autoriz!rii," plasament determinat de o deplasare organizat! de
comerciant" c/iar la locuinţa" locul de munc! ale consumatorului" sau în locuri publice
în care el prezint! o ofert! pentru consumatori.
Hizita la locuinţa consumatorului realizeaz! plasamentul la distanţ! al
înc/eierii contractului" şi dac! a fost provocat! de c!tre consumator" cu condiţia ca
acesta s! nu fi cunoscut profesia comercial! a comerciantului.
>unt e$ceptate contractele de o valoare mai mic! de '@ (?AO" cele privindimobile" furnizarea de produse alimentare sau de uz casnic curent din specialitatea
comerciantului" contractele de asigur!ri" contractele privind valori mobiliare şi
contractele de furnizare înc/eiate pe baz! de catalog şi cele înc/eiate pe termen lung.
*cestor contracte li se cere forma scris! şi s! fie înc/eiate cel mai t-rziu în momentul
livr!rii.
($erciţiul dreptului de denunţare unilateral!. *cest drept se e$ercit! de c!tre
consumator în mod suveran în conţinutul lui" eficienţa denunţ!rii fiind condiţionat!numai de form! şi de un termen calendaristic.
7;
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 47/133
*cest drept este prev!zut sub sancţiunea nulit!ţii oric!rei clauze sau convenţii
care l&ar înl!tura" inclusiv a celor care ar limita rambursarea sumelor pl!tite de
consumator.
0entru a asigura eficacitatea acestui drept" legea îl oblig! pe comerciant s!&l
informeze în scris pe consumator despre posibilitatea e$ercit!rii lui" despre termenul
în care şi persoana faţ! de care poate fi f!cut!.
#ac! informarea se face c/iar în te$tul contractului" clauza corespunz!toare
trebuie s! fie editat! cu caractere mari şi plasat! l-ng! locul semn!turii
consumatorului.
%orma e$ercit!rii" este în scris" prin scrisoare recomandat! cu confirmare de
primire.
4ermenul de denunţare este de 9 zile şi începe s! curg! de la data înc/eierii
contractului sau de la data livr!rii produsului" ulterioar! celei dint-i. Contractul poate
stipula un termen mai lung.
4ermenul este considerat respectat" dac! data depunerii la poşt! a anunţului de
denunţare este ultima zi a sa. ntruc-t funcţioneaz! ca un termen de prescripţie
e$tinctiv!" el începe s! curg! în ziua urm!toare înc/eierii sau a livr!rii" dup! caz.
*cest termen este prelungit de lege cu ;@ de zile lucr!toare" dac! comerciantul a omis
s! înştiinţeze pe consumator sau l&a informat incomplet ori greşit despre dreptul în
discuţie.
(fectele acestei denunţ!ri unilaterale consist! în:
a, #esfiinţarea contractului de la data înc/eierii lui
b, Obligaţia consumatorului de a returna produsul în starea în care l&a primit.
>unt admise modific!rile rezultate dintr&o e$aminare normal! şi gradul de
uzur! corespunz!tor folosirii conform instrucţiunilor comunicate.
4ermenul de returnare este acelaşi" de 9 zile calendaristice plus ;@ de zilelucr!toare" prev!zute pentru denunţare.
Obligaţia de returnare se consider! îndeplinit! dac! produsul a fost predat
pentru returnare poştei sau altui e$peditor" ori direct comerciantului" în ultima zi a
termenului amintit.
C/eltuielile de e$pediere sunt în sarcina comerciantului.
c, Obligaţia comerciantului de a rambursa consumatorului toate sumele ce i s&au pl!tit
în contul ac/iziţiei denunţate.
79
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 48/133
4ermenul de rambursare este de 16 zile de la primirea comunic!rii de
denunţare" obligaţia corespunz!toare socotindu&se la data pred!rii" e$pedierii sau a
ordon!rii pl!ţii" dup! caz.
Contractele la distanţ!" reglementate de OF nr. 1'@2@@@" sunt acelea înc/eiate
într&un sistem organizat de v-nz!ri prin te/nici de comunicaţie la distanţ!.
*ceste te/nici de comunicaţie la distanţ!" prev!zute într&o ane$! la ordonanţ!
+între care unele ce nu pot fi utilizate dec-t cu acordul prealabil al consumatorului,"
permit formarea contractului f!r! prezenţa fizic! simultan! a p!rţilor contractante.
0realabil comunicaţiei cu consumatorul" care poate realiza formarea
contractului" comerciantul este dator s! fac! celui dint-i în timp util o informare
corect! şi complet!" într&o e$primare accesibil! pentru consumator" asupra termenilor
şi condiţiilor e$ecut!rii livr!rii produsului" a prest!rii serviciului.
#up! înc/eierea contractului" comerciantul este obligat s! transmit!
consumatorului o comunicare privind dreptul acestuia de a renunţa la cump!rare şi
condiţiile acestei renunţ!ri" editate într&o formul! şi într&un format legale şi date
asupra service&ului" garanţiile şi dreptul de denunţare.
Aegula momentului înc/eierii contractului" în lipsa unei convenţii" este c!
acest moment s! fie considerat momentul primirii comenzii.
>unt e$ceptate de la regimul acestor contracte" acele contracte care se înc/eie
f!r! prezenţa fizic! simultan! a partenerilor pentru sau în urm!toarele condiţii:
& servicii de investiţii" operaţiuni de asigurare şi reasigurare" servicii bancare"
operaţiuni privind fondul de pensii şi operaţiuni de burs!
& prin intermediul unor anumite mi)loace care nu presupun o comunicaţie la distanţ!
+distribuitoare automate" în localurile comerciale automatizate" prin telefoanele
publice" în cadrul v-nz!rilor la licitaţie,
& pentru construirea şi v-nzarea de imobile şi pentru drepturi asupra acestora.($ecutarea acestor contracte se remarc! în concepţia legii prin termenul scurt
de e$ecutare +'@ de zile de la data transmiterii comenzii" dac! nu s&a convenit altfel,"
prin anularea şi restituirea pl!ţilor f!cute prin utilizarea frauduloas! a c!rţii de credit
a consumatorului şi prin interzicerea livr!rilor sau a prest!rilor f!r! o comand!
prealabil!.
($erciţiul dreptului de denunţare unilateral!. #eosebirile între denunţarea
contractelor înc/eiate în afara spaţiilor comerciale şi contractele la distanţ! rezid! înîntinderea termenelor de denunţare şi de rambursare a sumelor încasate de c!tre
78
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 49/133
comerciant" care sunt mai mari la contractele analizate aici şi în e$cept!rile de la
denunţare.
#enunţarea poate fi f!cut! nemotivat şi necondiţionat" în termen de 1@ zile
lucr!toare sau de 5@ de zile calendaristice" care începe s! curg! de la data primirii
produselor sau de la data înc/eierii contractului pentru servicii" dup! cum s&a
îndeplinit sau nu obligaţia de informare.
C-nd informaţiile sunt transmise în cadrul termenului de 5@ de zile" se revine
la termenul de 1@ zile" care începe s! curg! de la data transmiterii.
>unt e$ceptate de la denunţarea unilateral!" dac! nu s&a convenit altfel"
urm!toarele contracte:
& contractele de furnizare de servicii a c!ror e$ecutare a început" cu acordul
consumatorului" înainte de e$pirarea termenului de denunţare
& unele contracte privind produse sau servicii a c!ror valoarea depinde de /azard sau
care privesc produse perisabile +produsele şi serviciile al c!ror preţ este influenţat de
fluctuaţiile necontrolabile ale pieţei financiare produsele personalizate" nereturnabile
sau perisabile prin natura lor ziare" periodice" )urnale&magazin" servicii de pariuri sau
loterii,
& contracte pentru înregistr!ri audio&video sau servicii informatice dac! au fost
desigilate de c!tre consumator.
(fectele denunţ!rii consist! în: desfiinţarea contractului de la data înc/eierii
lui" desfiinţarea contractului accesoriu de credit" obligaţia de restituire a sumelor
pl!tite de consumator şi în obligaţia de returnare a produsului.
#esfiinţarea contractului accesoriu de credit intervine c-nd ac/iziţia
produsului sau a serviciului a fost creditat! de c!tre comerciant" direct sau printr&un
finanţator.
ncetarea contractului de credit este prev!zut! f!r! penalizareaconsumatorului.
Obligaţia de restituire a sumelor încasate trebuie e$ecutat! de c!tre comerciant
în termen de '@ de zile de la data denunţ!rii. Ca şi în cazul denunţ!rii contractelor
înc/eiate în afara centrelor comerciale" c/eltuielile restituite sunt în sarcina
comerciantului.
Obligaţia de returnare a produsului nu este prev!zut! distinct dar nu e$ist! nici
o raţiune ca produsul s! fie ad)udecat de c!tre consumator. *bsenţa ei ar ec/ivala cu o
75
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 50/133
adev!rat! pedeaps! pentru comerciant iar aceasta nu se poate admite" întruc-t
comerciantului nu are ce s! i se reproşeze.
*ceast! obligaţie este" îns!" evocat! de repartizarea în sarcina consumatorului
a c/eltuielilor directe de returnare" dac!" desigur s&a stipulat aceasta în contract.
(ste o deosebire net! faţ! de regimul contractelor f!cute în afara centrelor
comerciale" unde legea repartizeaz! aceste c/eltuieli în sarcina comerciantului.
Se!iu"ea ?. D%eptul la %epa%a!ie pe"t%u "eo"&o%mitatea )i lip4a $e 4i;u%a"!/ ale
p%o$u4ului 4au ale 4e%,iiului )i pe"t%u p%e6u$iiile oa1io"ate $e ae4ta
(ste un drept cu un conţinut comple$ şi al c!rui e$erciţiu este supus unor
condiţii de fond şi de form! care trebuie observate cu rigoare" sub riscul de a fi ratat.
*. (lementele reparaţiei +termen pe care îl folosim nu pentru intervenţiile de
remediere" ci pentru o restitutio in integrum sau pentru o restabilire a situaţiei
anterioare v!t!m!riipre)udicierii consumatorului, sunt ve/iculate de te$te din OF nr.
*rt. ' lit. d enunţ!" printre drepturile principale ale consumatorilor" pe acela la
desp!gubire pentru pagubele generate de calitatea necorespunz!toare a produselor şi
serviciilor.
*rt. 1@ lit. d prevede dreptul consumatorului de a obţine o clauz! contractual!
privind dreptul acestuia de a fi desp!gubit pentru neconformitate produsului sau a
serviciului cu contractul.
*rt. 72+1, instituie r!spunderea agenţilor economici pentru orice pagub!
datorat! unor deficienţe privind calitatea produselor sau a serviciilor" ap!rut! în cadrul
termenului de garanţie sau de valabilitate a acestora şi care nu este imputabil!consumatorului" precum şi unor eventuale vicii ascunse constatate pe durata medie de
utilizare" care nu permit folosirea de c!tre consumator a produsului sau serviciului
potrivit scopului pentru care acesta a fost realizat şi ac/iziţionat sau care pot afecta
viaţa" s!n!tatea ori securitatea consumatorilor.
*rt. 9 lit. a sub&alin. 1 şi lit. c sub&alin. ultim instituie obligaţia produc!torilor
şi a prestatorilor de servicii de a r!spunde pentru pre)udiciul actual şi cel viitor cauzat
de produsul cu defect sau de serviciul defectuos prestat.
6@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 51/133
0roduc!torul este ţinut r!spunz!tor şi pentru pre)udiciul rezultat din defectul
produsului şi cumulat cu o acţiune sau o omisiune a unei terţe persoane.
n fine" art. 2 lit. d" d-nd înţelesul termenului de pagub!" stabileşte întinderea
pre)udiciului reparabil.
=. %undamentarea )uridic! a dreptului consumatorului la reparaţie şi natura )uridic! a
r!spunderii agentului economic.
A!spunderea agentului economic pentru pre)udiciile generatedaunele
provocate de produsele sau serviciile defectuoaseneconforme cu contractul are o
dubl! natur! şi fundamentare )uridic!: legal! şi contractual!.
(ste o r!spundere legal! pentru c! ea funcţioneaz! at-t în prezenţa contractului
c-t şi în absenţa contractului iar acesta nici nu poate deroga de la lege nici nu poate s!
o limiteze sau s! o e$clud!.
*poi" datorit! caracterului imperativ al normelor legale în materie" acestea
sunt considerate recepţionate în contract" în m!sura în care acesta omite s! stipuleze în
domeniul lor.
(ste o r!spundere contractual!" întruc-t contractul este" pentru unele produse şi
servicii" în concurs cu legea sau cu dispoziţiile reglementare" autorul caracteristicilor
produsului ori ale serviciului.
Contractul poate stipula acolo unde legea nu dispune.
4emeiul contractual al acestei r!spunderi subzist! şi atunci c-nd ac/iziţia nu a fost
comandat! ori negociat!" întruc-t nota de plat! sau factura reprezint! dovada
e$ecut!rii contractului.
#reptul consumatorului la reparaţie" ca şi obligaţia de dezd!unare ce revine
agentului comercial" se realizeaz! în cadrul r!spunderii civile" deosebit de alte feluri
de r!spundere" care pot" dup! caz" s! fie antrenate în concurs cu cea dint-i" cum sunt
r!spunderea administrativ! +în principal" contravenţional!," r!spunderea profesional!+care limiteaz! sau e$clude e$erciţiul calit!ţii de comerciant sau al unui anumit
comerţ, şi r!spunderea penal!.
#eci" c/iar dac! reglementarea sa este alimentat! ma)oritar de norme ale
dreptului comercial sau al afacerilor" r!spunderea consumatorului este de factur!
civil!" dreptul comun al acesteia fiind dat de reglementarea Codului civil la care OF
nr. 211552 trimite în mod corespunz!tor +art. 6;1,.
#esigur c! în dreptul afacerilor e$ist! particularit!ţi ale r!spunderii patrimoniale de factur! civil! şi modalit!ţi şi forme de r!spundere proprii" de factur!
61
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 52/133
profesional!" dar acestea nu sunt suficiente pentru a se putea da o calificare de
r!spundere comercial!.
A!spunderea profesional! nu se poate consacra în tabloul general al
r!spunderii )uridice +civile" disciplinare şi materiale în dreptul muncii" administrative
şi penale," întruc-t libertatea muncii" consacrat! constituţional" nu se conciliaz! cu un
statut disciplinar&profesional uniform.
*poi" ma)oritatea sancţiunilor legale care afecteaz! e$erciţiul profesiei de
comerciantfirm! sau om de afaceri" au o calificare administrativ! evident! +spre e$."
suspendarea temporar! a activit!ţii" interzicerea unor operaţiuni sau restr-ngerea
portofoliului acestora,.
Caracterul r!spunderii agenţilor economici legaţi faţ! de un consumator este
solidar & art. 72 +', din Ordonanţ!.
*cest caracter al r!spunderii plurale" nu este rezultatul unei transcripţii
mecanice a prezumţiei de solidaritate instituite de art. 72 Cod com." potrivit c!ruia în
obligaţiile comerciale codebitorii sunt ţinuţi solidar" afar! de stipulaţie contrarie.
Odat!" pentru c! r!spunderea analizat! a agentului economic nu este e$clusiv
contractual!.
nc! odat!" pentru c! solidaritatea acestei r!spunderi nu poate fi înl!turat!
stipulaţie contrarie în contract.
C. Condiţiile r!spunderii. *t-t în r!spunderea delictual! +în afar! de un contract" care
nu este în leg!tur! cu o obligaţie contractual!, c-t şi în r!spunderea contractual!" trei
condiţii sunt obligatorii pentru anga)area fiec!reia: faptul pre)udiciabil" un pre)udiciu
reparabil şi leg!tura de cauzalitate dintre acestea dou!.
n r!spunderea delictual!" vinov!ţia este a patra condiţie" aceasta const-nd în
diri)area conduitei spre faptul pre)udiciabil +intenţia, sau în necontrolarea acesteia în
m!sura necesar! evit!rii faptului pre)udiciabil +culpa,.n r!spunderea contractual! vinov!ţia este considerat! ca fiind e$primat! prin
îns!şi nee$ecutarea sau e$ecutarea necorespunz!toare +neconform!, a obligaţiilor
contractuale" forma vinov!ţiei +intenţie sau culp!, influenţ-nd" eventual" întinderea
r!spunderii sau valoarea pre)udiciului reparabil.
4e$tul art. 721 din Ordonanţa nr. 211552 enunţ! cele trei condiţii ale
r!spunderii agentului economic ca fiind paguba" defectul şi raportul de cauzalitate
dintre defect şi pagub!.($primarea te$tului sufer! de ine$actit!ţi.
62
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 53/133
n primul r-nd c! nu numai prezenţa unui defect în constituţia produsului
anga)eaz! r!spunderea agentului economic pentru paguba +pre)udiciul, încercat! de
consumator ci şi" spre e$emplu" neinformarea corespunz!toare" instrucţiunile greşite
de utilizare" nocivitatea sau periculozitatea produsului.
n al doilea r-nd" raportul de cauzalitate dintre defect şi pagub! nu trebuie
dovedit" aşa cum cere te$tul" întruc-t este un raport obiectiv" de la cauz! la efect iar în
speţ! opereaz! legi ale fizicii" c/imiei şi matematicii şi reguli de determinare" relaţii"
verificabile ştiinţific.
*pare mai riguros s! analiz!m drept condiţii ale r!spunderii în speţ!" faptul
pre)udiciabil" const-nd în conduita deliberat! sau nedeliberat! ori negli)ent! a
comerciantului în oferta şi furnizarea de produse sau servicii" cu consecinţa
neconformit!ţii acestora cu oferta sau contractul pre)udiciul +paguba, încercat de
consumator şi leg!tura de cauzalitate dintre faptul pre)udiciabil şi pre)udiciu.
%aptul pre)udiciabil consist!" în cazul r!spunderii agentului economic faţ! de
consumator" în punerea pe piaţ! sau în comercializarea de produse ori servicii cu
defecte de calitate" nesigure" care le fac inapte sau le scad aptitudinea în raport cu
destinaţia lor" şi de produse periculoasenocive.
Calificarea conduitei agentului economic ca pre)udiciabil! pentru consumator"
rezult! din obligaţiile instituite de lege în sarcina acestuia" şi anume:
& comercializarea numai de produse sau servicii nepericuloase pentru viaţa" s!n!tatea
sau securitatea consumatorilor" produse certificate ori testate" în condiţiile legii
& producerea" importul şi comercializarea numai de produse originale" necontraf!cute
& comercializarea numai de produse aflate în termenul de valabilitate sau înaintea
datei durabilit!ţii minimale stabilite de produc!tor
& punerea pe piaţ! şi comercializarea numai de produse conforme cu condiţiile
prescrise" declarate şi cu stipulaţiile contractuale& informarea consumatorilor în mod complet" corect şi precis" asupra caracteristicilor
esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite şi asupra utiliz!rii acestora potrivit
destinaţiei lor şi în deplin! siguranţ!
& retragerea de la comercializare a produselor declarate formal şi irevocabil
neconforme.
#eci" orice fapt contrar acestor adev!rate norme de conduit! preventiv!"
edictate în interesul consumatorilor" este un fapt pre)udiciabil" apt de a anga)ar!spunderea agentului economic faţ! de consumator.
6'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 54/133
0re)udiciul reparabil. >ub titlul de pagub!" Ordonanţa îl defineşte ca fiind
pre)udiciul creat consumatorului prin utilizarea unui produs periculos sau a unui
produs cu defecte" precum şi cel creat de servicii necorespunz!toare furnizate de
prestator +art. 2 alin. 12,.
(ste remarcabil c! obligaţia de reparaţie a fost prev!zut! şi în leg!tur! cu
produsele sau serviciile livrate respectiv prestate în mod gratuit ori cu preţ redus" ori
care se comercializeaz! sub alte forme dec-t constituţia lor originar! +piese de
sc/imb" spre e$.,.
*celaşi te$t" asociat cu te$tele art. 9 lit. a alin. 1 +dedicat produc!torului, şi art.
9 lit. c alin. ultim +dedicat prestatorului de servicii, d! o caracterizare pre)udiciului
reparabil relativ la constituţia" actualitatea şi întinderea acestuia.
0otrivit acestor te$te constituţia pre)udiciului poate fi identificat! în:
a, aterialitate" adic! un pre)udiciu care ec/ivaleaz! cu o pierdere perceptibil!"
sesizabil! şi comensurabil! încercat! de consumator.
*ceast! constituţie vrea s! e$clud! pre)udiciul moral" care nu poate fi astfel
separat şi evaluat" acesta consist-nd în afectarea personalit!ţii consumatorului.
($cluderea de la reparaţie a pre)udiciului moral +nematerial" nepatrimonial"
incomensurabil pecuniar dup! etaloanele uzuale, nu este nici raţional!" nici
rezonabil!.
(ste notoriu c! v!t!marea integrit!ţii corporale" a s!n!t!ţii consumatorului" ori
decesul acestuia produc suferinţe care nu pot fi etalonate pecuniar" aceste suferinţe
instal-nd frustr!ri sociale şi de personalitate" sc!deri dramatice de tonus social şi
profesional" ec/ivalente cu o adev!rat! condamnare la izolare" cu o recluziune
voluntar!.
*semenea pierderi trebuie s! primeasc! o compensaţie pecuniar!" o
ec/ivalenţ! de satisfacţie" c/iar dac! aceasta este uneori iluzorie.Di în regimul )uridic defunct" care practica o opoziţie intransigent! la reparaţia
pecuniar! a daunelor morale" s&a admis reparaţia unor asemenea pre)udicii numite de
agrement.
b, H!t!marea integrit!ţii corporale sau a s!n!t!ţii şi pierderea vieţii.
c, #eteriorarea sau distrugerea" datorit! utiliz!rii unui produs cu defecte" a unui bun
destinat folosinţei sau consumului privat şi folosit de consumator pentru uz sau
consum personal & ceea ce poate fi numit pre)udiciu prin ricoşeu.
67
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 55/133
d, 0re)udiciul rezultat din acţiunea sau inacţiunea unei alte persoane dec-t
consumatorul" care intereseaz! produsul cu defecte +art. 9 lit. a alin. 1, & ceea ce poate
fi numit pre)udiciul recepţionat" întruc-t consumatorul nu l&ar fi încercat dac! o alt!
persoan! nu ar fi acţionat sau nu ar fi avut o abstenţiune care s! activeze potenţialul
pre)udiciabil al produsului cu defecte.
*cest pre)udiciu nu este corespondentul unei r!spunderi pentru fapta altuia
+indirecte," aşa cum sunt acelea repartizate de codul civil comitenţilor" p!rinţilor şi
institutorilor sau meşteşugarilor.
#ac! acţiunea sau inacţiunea acelei alte persoane" dec-t consumatorul" este
culpabil! +calificabil! ca s!v-rşit! cu vinov!ţie," nepermis! sau e$cesiv!" r!spunderea
trebuie repartizat! între agentul economic şi acea alt! persoan!" dup! ponderea
contribuţiei fiec!ruia la pre)udiciul astfel reparabil.
*ctualitatea pre)udiciului este subliniat! at-t pentru produc!tor c-t şi pentru
prestatorul de servicii" dar complementar cu pre)udiciul viitor.
#eci" este reparabil la data rezoluţiei raportului de desp!gubire între agentul
economic şi consumator +compromis" tranzacţie" /ot!r-re )udec!toreasc! sau
arbitral!," at-t pre)udiciul de)a încercat de c!tre consumator c-t şi cel pe cale s! se
produc! drept o consecinţ! inevitabil! a faptului pre)udiciabil s!v-rşit de c!tre
comerciant" determinabil! pecuniar.
*ceste dou! atribute ale pre)udiciului" actual şi viitor" enunţ! în realitate o
singur! caracterizare" anume certitudinea.
%aţ! de aceast! caracterizare" este nereparabil pre)udiciul eventual ori previzibil dar
nedeterminabil.
ntinderea pre)udiciului reparabil" nu este dimensionat! dec-t pentru ipoteza
pre)udiciului prin ricoşeu reprezentat de deteriorarea sau distrugerea unui alt bun de
uz personal al consumatorului a c!rui folosinţ! este cuplat! la produsul cu defecte.*cest pre)udiciu este reparabil numai dac! valoarea este de 2 milioane lei sau mai
mare . Aaţiuni de oportunitate şi rezonabilitate normativ!" e$plic! aceast! limitare. n
rest" se înţelege c! pre)udiciul reparabil nu este nici limitat" nici inde$at pecuniar.
Identitatea debitorului reparaţiei st! sub semnul unei confuzii în concepţia
Ordonanţei" datorit! unor inconsecvenţe terminologice" imprecizii şi omisiuni v!dite
de e$primare.
*stfel" din te$tul art. 9 ar rezulta c! numai produc!torul şi prestatorul deservicii r!spund faţ! de consumator pentru pre)udiciile ocazionate de produsele şi
66
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 56/133
serviciile cu defecte" deşi interzicerea comercializ!rii de astfel de produse şi servicii
ca şi a produselor falsificate sau contra&f!cute îi priveşte pe toţi agenţii economici.
*poi" deşi potrivit definiţiei legale +art. 2 alin. 7, produc!tor este şi fabricantul
şi concedentul de marc!" şi importatorul şi distribuitorul" obligaţiile agenţilor
economici privind protecţia vieţii" s!n!t!ţii şi securit!ţii consumatorilor" sunt
repartizate distinct produc!torilor" distribuitorilor şi prestatorilor de servicii.
*r rezulta de aici c! pentru reparaţia pre)udiciului direct şi recepţionat" consumatorul
ar avea s! se îndrepte împotriva produc!torului +fabricantului, ceea ce ar fi" pentru el"
în ma)oritatea cazurilor" dac! nu e$orbitant" m!car costisitor.
>oluţia fidel! spiritului reglement!rii Ordonanţei" o dau" parţial" prevederile
art. 12 potrivit c!rora consumatorul va pretinde v-nz!torului m!surile reparatorii"
acesta din urm! av-nd regresul contra produc!torului pentru tot ceea ce a pl!tit
consumatorului " ceea ce îi va permite s! e$ercite c/emarea în garanţie" care" prin
repetiţie succesiv!" poate a)unge la produc!tor.
#eci consumatorul se va adresa v-nz!torului" indiferent c! acesta este sau nu
şi produc!torul&fabricant sau un distribuitor sau un agent al produc!torului ori al
distribuitorului" etc.
(ste soluţia consacrat! şi de Codul civil şi de Codul comercial în r!spunderea
pentru viciile lucrului.
#. ($onerarea produc!torului şi limitarea r!spunderii acestuia.
Ordonanţa prevede cinci cauze generale de e$onerare +absolvire de
r!spundere, a produc!torului pentru pagubele ocazionate de produsele cu defecte şi o
cauz! special! de e$onerare a produc!torului de componente.
(ste esenţial de reţinut c! dintre toate aceste cauze de e$onerare a
produc!torului numai una lipseşte pe consumator de dreptul la reparaţie discutat"
anume datorarea pagubei unor condiţii obligatorii impuse de dispoziţiile reglementare+dispoziţiile normative ale unor autorit!ţi de reglementare" administrative special
abilitate s! le emit!,.
O alt! cauz! care ar putea fi reputat! c! are acelaşi efect & nivelul cunoştinţelor
ştiinţifice şi te/nice insuficient pentru depistarea defectului la punerea în circulaţie &
nu trebuie s!&l intereseze pe consumator" întruc-t distribuitorului i s&a transferat riscul
corespunz!tor prin ac/iziţionarea produsului spre a fi pus pe piaţ!.
n rest" v-nz!torul va r!spunde faţ! de consumator c/iar dac! el nu are regresulcontra produc!torului.
6;
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 57/133
Cauzele de e$onerare sunt at-t obiective c-t şi subiective. >unt cauze
obiective:
a, *pariţia" naşterea defectului ulterior punerii în circulaţie a produsului" din cauze
neimputabile produc!torului.
*cestea se pot datora perfecţion!rii produsului" unor transform!ri şi prelucr!ri
necesare.
b, Nepedepsirea defectului" la data punerii în circulaţie" datorit! nivelului
cunoştinţelor te/nice şi ştiinţifice de atunci.
c, 0re)udiciul este urmarea respect!rii unor condiţii impuse prin dispoziţii
reglementare.
>unt cauze subiective:
a, 0unerea în circulaţie a produselor de c!tre un alt agent economic dec-t
produc!torul" f!r! acordul acestuia.
>unt situaţiile în care produc!torul este surprins de intervenţia unor agenţi
economici interesaţi de punerea pe piaţ! a produsului" deşi produc!torul nu a
considerat înc! produsul valabil sau utilizabil.
b, 0unerea în circulaţie a unui produs care nu era destinat comercializ!rii" în general"
sau unei forme de distribuţie sub raţiune economic!.
0ot fi în aceast! ipotez! produse aflate în test!ri" prototipuri" produse
e$perimentale sau unicat.
#esigur c! punerea în circulaţie nu trebuie s! fie autorizat! de c!tre
produc!tor.
Ordonanţa +art. 722+2,, prevede şi o e$onerare a produc!torului de
componente" pentru ipoteza c! defectul este datorat proiect!rii greşite de c!tre
fabricantul produsului finit a ansamblului în care a fost montat produsul component
sau instrucţiunilor date de c!tre acest fabricant.3a rigoare" nu ne afl!m în prezenţa unei veritabile cauze legale de e$onerare"
întruc-t ceea ce e$onereaz! pe produc!torul de componente" este o împre)urare care"
oricum" în dreptul comun" avea eficienţa dat! de te$tul amintit.
(. 3imitarea r!spunderii produc!torului. (a poate fi decis! de instanţa )udec!toreasc!
în cazul de concurenţ! la pre)udiciul încercat de consumator" at-t a defectului
produsului c-t şi a faptei culpabile a consumatorului sau a altei persoane pentru care
acesta este ţinut s! r!spund!.
69
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 58/133
(ste lesne s! observ!m c! nu ne afl! în prezenţa unei veritabile ipoteze legale
de limitare a r!spunderii.
(fectul limitativ de r!spundere este datorat consecinţelor conduitei culpoase a
consumatorului sau a persoanei pentru care acesta este ţinut s! r!spund!.
*ltfel spus" este repartizarea pre)udiciului pentru culpe concurente" cu consecinţa
numai a unei r!spunderi parţiale a produc!torului.
Concursul tranzitoriu de urm!ri. *rt. 727 din Ordonanţ! permite
consumatorului ca s! utilizeze alte temeiuri" contractuale sau e$tracontractuale sau un
alt regim special de r!spundere e$istente p-n! la data intr!rii în vigoare a legii de
aprobare a Ordonanţei.
*ceast! liberate de opţiune trebuie înţeleas! sub trei rezerve:
& opţiunea este irevocabil! +electa una via" recursus ad alteram" non datur,
& nu este posibil cumulul aritmetic al acestor temeiuri
& opţiunea funcţioneaz! pentru acţiunile" cererile" demersurile" de reparaţie declanşate
p-n! la data intr!rii în vigoare a legii de aprobare a Ordonanţei.
Se!iu"ea @. Mo$alit/!ile %epa%a!iei
*cestea sunt concepute de lege în raport cu natura defectului" cu felul
produsului şi cu timpul la care se constat! defectul.
*ceste modalit!ţi nu cuprind numai desp!gubirea propriu&zis!" pentru o
pierdere net! înregistrat! de c!tre consumator.
Aeparaţia conceput! de Ordonanţ! încearc! s! satisfac!" în primul r-nd" ideea
de repetiţie a e$ecuţiei conforme calitativ cu standardele" caracteristicile garantate ale
produsului şi cu clauzele contractului dintre distribuitorv-nz!tor şi consumator.
n aceast! concepţie" reparaţia se realizeaz! în trepte" f!r! s! fie e$clus!cumularea modalit!ţilor ei" acestea urm-ndu&se astfel: remedierea produsului sau a
serviciului" înlocuirea produsului sau a serviciului" restituirea pl!ţilor f!cute de
consumator şi plata desp!gubirii pentru celelalte pierderi încercate de consumator şi
datorate defectelor produsului sau ale serviciului.
O regul! comun! a reparaţiei este independenţa e$erciţiului modalit!ţilor ei"
at-t pentru produsul sau serviciul iniţial" c-t şi pentru produsul sau serviciul rezultat
din remediere sau care a fost furnizat consumatorului prin înlocuire.
68
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 59/133
?n efect direct" prev!zut de Ordonanţ!" al reclamaţiei de neconformitatede
calitate" sub rezerva fireasc! de a nu se putea imputa consumatorului apariţia
deficienţelor" este prelungirea termenului de garanţie cu timpul scurs între data
înregistr!riifacerii reclamaţiei şi data pred!rii produsului sau a serviciului remediat
c!tre consumator.
4e$tul art. 17 alin. 2 & vorbeşte de momentul aducerii produsului în stare de
utilizare normal!" ca al doilea moment al perioadei de prelungire a termenului de
garanţie" ceea ce d! o imprecizie inadmisibil!" astfel c! am optat pentru ca acest
moment s! fie data pred!rii produsului sau a serviciului remediat c!tre consumator.
1. Aemedierea este reparaţia pentru orice deficienţe constatate în termenul de garanţie
sau de valabilitate.
0este aceste termene" remedierea poate fi cerut! numai pentru deficienţele
const-nd în vicii ascunse ap!rute pe durata medie de utilizare.
4ermenul de remediere este l!sat pe seama unor dispoziţii reglementare şi a
contractului dintre v-nz!tor şi consumator.
0entru viciile ascunse" termenul ma$im de remediere" curge de la data
producerii raportului e$pertizei te/nice" care este repartizat! unui organism te/nic
neutru.
n legislaţia noastr! pentru ma)oritatea produselor şi serviciilor nu e$ist! astfel
de organism.
($pertiza te/nic! )udiciar! sau e$tra)udiciar! nu poate fi încredinţat! dec-t
specialiştilor care au dob-ndit calitatea de e$pert dup! o procedur! legal! şi care se
afl! înregistraţi pe liste editate de inisterul ustiţiei" depozitate de acesta şi de c!tre
tribunale +unde funcţioneaz! un birou special,.
($pertul poate fi desemnat prin acordul v-nz!torului şi al consumatorului sau
de c!tre instanţa investit! cu o cerere de asigurare a dovezilor sau cu cererea dedesp!gubiri.
0entru remedierea altor deficienţe dec-t viciile ascunse" Ordonanţa nu
stabileşte momentul de la care curge termenul de remediere" dar acesta nu poate fi
altul ca regul!" dec-t acela al înregistr!rii reclamaţiei de neconformitate de c!tre
v-nz!tor.
2. nlocuirea produsului sau a serviciului ori restituirea pl!ţilor f!cute de c!tre
consumator" pot fi cerute dup! ce se constat! eşecul remedierii" c-nd timpul de
65
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 60/133
nefuncţionare datorat deficienţelor dep!şeşte 1@ din termenul de garanţie şi c-nd se
constat! imposibilitatea folosirii produsului sau a serviciului.
0entru produsele alimentare" farmaceutice şi cosmetice" de bun înţeles" este
prev!zut! numai modalitatea înlocuirii sau a restituirii pl!ţilor c!tre consumator.
Ordonanţa nu ofer! un criteriu pentru opţiunea între înlocuire şi restituirea
pl!ţilor pentru consumator" dar spiritul reglement!rii ne îndeamn! s! recunoaştem
opţiunea e$clusiv consumatorului.
4ermenul restituirii pl!ţilor sau al înlocuirii produsului ori a serviciului nu este
prev!zut în Ordonanţ! care e$prim! obligaţia corespunz!toare prin e$presia
imperativ! se face imediat dup! constatarea imposibilit!ţii folosirii. Aestituirea
contravalorii produsului sau a serviciului nu este e$presia cea mai e$act! pentru ceea
ce urm!reşte Ordonanţa şi care semnific! restabilirea situaţiei anterioare.
Ca şi în cazul denunţ!rii contractelor la distanţ! sau a celor f!cute în afara
centrelor comerciale" agentul economic trebuie considerat îndatorat la restituirea
tuturor pl!ţilor f!cute de consumator cu ac/iziţionarea produsului sau a serviciului"
între care" fireşte" contravaloarea unuia reprezint! ponderea" eventual c/iar singura
plat! f!cut! de consumator.
Ordonanţa inde$eaz! suma de bani restituibil! consumatorului cu indicele
inflaţiei stabilit de autoritatea naţional! de statistic! şi cu contravaloarea unui produs
sau serviciu identic la momentul restituirii" dac!" bineînţeles" la acest moment"
valoarea rezultat! din prima inde$are ar fi mai mic! dec-t aceasta din urm!.
Aeparaţia al!turat! sancţiunii contravenţionale. Ordonanţa a prev!zut" pentru
agentul constatator al unei contravenţii privitor la obligaţia agenţilor economici de a
pune pe piaţ! şi de a comercializa numai produse conforme" sigure şi nenocive sau
nepericuloase" posibilitatea stabilirii" prin procesul verbal de contravenţie" şi a
m!surilor de remediere" de înlocuire şi de restituire a pl!ţilor f!cute de consumator"dup! caz.
Cum" de regul!" agentul constat!rii şi sancţion!rii contravenţiei" este sesizat
c/iar de consumator" acesta va avea la dispoziţie şi un titlu e$ecutoriu uşor de
confecţionat" care este procesul&verbal amintit.
O regul! a reparaţiei prin remediere şi înlocuire" este suportarea de c!tre
agentul economic responsabil" reamintim" în principal v-nz!torul" a tuturor
c/eltuielilor cu operaţiunile necesare repunerii în funcţiune şi remedierii produsului
;@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 61/133
ori a serviciului reclamat" inclusiv a celor ocazionate de transportul" manipularea"
diagnosticarea" e$pertizarea" demontarea" montarea şi asamblarea acestora & art. 19.
'. #esp!gubirea pentru pre)udiciul încercat de consumator" prin ac/iziţionarea de
produse şi servicii cu deficienţe.
#up! cum este şi rezonabil" Ordonanţa admite c! remedierea" înlocuirea sau
restituirea pl!ţilor f!cute de consumator" nu lic/ideaz! pre)udiciul încercat de c!tre
acesta.
*ltfel spus" consumatorul poate fi p!gubit datorit! deficienţelor discutate" nu
numai prin lipsirea de folosinţa normal! a produsului sau a serviciului" potrivit
destinaţiei şi caracteristicilor care i&au decis ac/iziţia" ci şi prin alte consecinţe
negative" prin alte pierderi" cum sunt c/iar cele nominalizate de Ordonanţ!" interes-nd
integritatea s!n!t!ţii şi corporal!" viaţa şi nu numai.
Ordonanţa asociaz! remedierii şi înlocuirii şi plata unor desp!gubiri" potrivit
clauzelor contractuale sau dispoziţiilor legale +art. 1;,.
>olidaritatea r!spunderii mai multor agenţi economici implicaţi este o confirmare a
regulii r!spunderii civile delictuale de drept comun.
($erciţiul acţiunii în reparaţie. Ori c! agentul economic nu reacţioneaz!
pozitiv la reclamaţia de calitate şi la cererea de reparaţie" ori c! eventualul proces&
verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nu este util sau îndestul!tor pentru
e$ecutarea silit! a agentului economic responsabil" consumatorul va trebui s!&şi
asigure reparaţia printr&o acţiune în )ustiţie.
#reptul la aceast! acţiune este prescriptibil în ' ani de la data cunoaşterii
pagubei sau de la data prezumat!" dup! circumstanţe" a cunoaşterii pagubei" a
defectului şi a identit!ţii agentului economic responsabil.
#reptul la reparaţie este supus şi unui termen general de dec!dere de 1@ ani de
la data punerii în circulaţie a produsului" în!untrul c!ruia trebuie s! se fi produs paguba şi s! se fi e$ercitat acţiunea.
(ste remarcabil c! acest termen de dec!dere funcţioneaz! numai pentru
produse" întruc-t" natural" în cazul serviciilor" e$ecuţia şi efectele neconformit!ţii se
resimt instantaneu pe timpul în care se beneficiaz! de ele.
Competenţa teritorial! revine" în ordine" instanţei locului producerii pagubei" a
domiciliului consumatorului şi a sediului p-r-tului.
Competenţa material!" fiind o acţiune comercial!" va aparţine )udec!torieic-nd pretenţia este de o valoare de cel mult 1 miliard de lei.
& neasigurarea service&ului şi a pieselor de sc/imb
& m!surarea şi controlarea produselor şi serviciilor cu mi)loace inadecvate şi
neverificate metrologic
& neremedierea sau neînlocuirea produselor ori serviciilor în termenul legal sau
contractual şi neasigurarea c/eltuielilor pentru operaţiunile corespunz!toare
& nerestituirea contravalorii produselor neremediate sau neînlocuite
& neasigurarea dreptului la informare conform dispoziţiilor legale
& comercializarea de produse ori prestarea de servicii în locuri şi în spaţii neautorizate& neafişarea denumirii unit!ţii" autorizaţiei de funcţionare" a orarului de funcţionare şi
nerespectarea acestuia din urm!
#in acest tablou contravenţional apar unele calific!ri imprecise" care fac
dificile constarea şi probarea faptelor corespunz!toare.
ai este de remarcat c! se reg!sesc în incrimin!rile contravenţionale ignorarea
sau înc!lcarea aproape a tuturor obligaţiilor agenţilor economici corelative drepturile
drepturilor consumatorilor.
;'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 64/133
%acem şi precizarea c! în identificarea acestor contravenţii am procedat la
necesare sistematiz!ri şi asocieri" neurm-nd metoda greoaie şi" uneori" improprie a
reglement!rii const-nd în incriminarea prin declararea conduitei contrare unor
anumite te$te ale reglement!rii.
C. Sa"!iu"ile o"t%a,e"!io"ale la %e;imul p%ote!iei o"4umato%ului.
1. *menda" este sancţiunea comun!" cu un cuantum cuprins între 2 milioane şi 1
miliard lei" cuantum revizuibil potrivit reglement!rii comune a contravenţiilor.
>ingular" la contravenţia de împiedicare a organelor cu atribuţii în domeniul
protecţiei consumatorului de a acţiona preventiv şi punitiv" este prev!zut! alternativ şi
sancţiunea muncii în folosul comunit!ţii pe o durat! cuprins! între 16 zile şi 2 luni.
*menda poate fi aplicat! at-t persoanelor fizice c-t şi celor )uridice" în timp ce
munca în folosul comunit!ţii nu poate fi aplicat! dec-t persoanelor fizice.
2. !sura opririi activit!ţii sau operaţiunii şi retragerea produsului sau a serviciului
din circuitul consumului uman" este prev!zut! pentru limitarea pre)udicierii
consumatorilor +art. 6@1 din Ordonanţ!,.
(a poate avea caracter definitiv & în cazul produselor periculoase" falsificate"
contraf!cute" al celor cu termenul de valabilitate e$pirat sau cu data durabilit!ţii
minimale dep!şit! şi al celor interzise consumului uman & sau caracter temporar" p-n!
la remedierea deficienţelor" & în cazul produselor netestate şisau necertificate legal"
neconforme" cu privire la care informarea nu este complet! sau care nu sunt însoţite
de documentele cerute de lege" şi al serviciilor nocive şi nesigure.
Oprirea temporar! nu este determinat! calendaristic" ea fiind prev!zut! p-n!
la remedierea deficienţelor +art. 6@1 pct. 2,.
'. !sura înc/iderii unit!ţii" este prev!zut! şi ea ca temporar! sau definitiv!" în raport
cu gravitatea contravenţiei.
0rin aceast! m!sur! unitatea" adic! îns!şi societatea +firma," undezmembr!m-nt al acesteia +filial!" sucursal!," un alt sediu secundar +punct de
lucru," o structur! de producţieprestaţii +fabric!" uzin!" secţie" atelier" şantier"
e$ploataţie" etc.," este împiedicat! s! mai funcţioneze.
nc/iderea temporar! poate fi dispus! prin procesul verbal de contravenţie" pe dou!
tranşe de durat! & cel mult şase luni şi între ; şi 12 luni & diferenţiat de deficienţele şi
gravitatea acestora în realizarea activit!ţilor sau operaţiunile în unit!ţile sancţionate
+art. 6@2,.
;7
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 65/133
*stfel" lipsa condiţiilor igienico&sanitare sau sanitare&veterinare este pasibil!
de înc/iderea scurt!" pe c-nd" lipsa licenţei de fabricaţie a produselor alimentare" este
pasibil! de înc/iderea lung!.
nc/iderea definitiv!" ca sancţiune e$trem! este prev!zut! pentru
circumstanţierea contravenţiilor şi pentru conduite care relev! o recalcitranţ!"
reticenţ! din partea agentului economic" ce permit calificarea acestuia drept
incorigibil" cum ar fi importul cu bun!&ştiinţ! al produselor neconforme sau
periculoase" recondiţionarea prin procedee c/imice inadmisibile a unor produse
alimentare retrase de la consumul uman" comercializarea de produse interzise legalE
7. !sura suspend!rii sau retragerii definitive a avizului" acordului sau a autorizaţiei
de e$ercitare a activit!ţii" se aplic! de autorit!ţile publice anume competente" care vor
fi sesizate de c!tre agentul constatator.
*ceast! sancţiune complementar! amenzii" poate fi cumulat! cu înc/iderea
temporar! sau definitiv! a unit!ţii.
6. !sura distrugerii produselor periculoase" priveşte pe acelea oprite definitiv de la
comercializare şi este condiţionat! de absenţa oric!rui alt mi)loc de a face s! înceteze
pericolul.
;. Confiscarea priveşte at-t produsele periculoase" falsificate sau contraf!cute c-t şi
veniturile încasate ilicit de c!tre agenţii economici care au s!v-rşit contravenţiile
patrimoniale sau de rezultat individualizate de art. 67 alin. 2 din Ordonanţ!.
#up! caz" confiscarea produselor" poate fi urmat! de distrugere sau de
valorificare.
Tem/:
($istenţa contractelor&tip" a contractelor&cadru şi a contractelor de adeziune constituie
o practic! abuziv! şi astfel o înc!lcare a principiului protecţiei consumatoruluiJ
Capitolul al III*lea
NOŢIUNEA< NOMENCLATURA ŞI O2IECTUL AFACERILOR
Tema I. Noţiunea de afacere
Tema a II*a. *facerile calificate normativ & faptele sau actele de comerţ
Tema a III*a. Obiectul şi c-mpul afacerilor
;6
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 66/133
Obiectiv general: Cunoaşterea noţiunii de afacere" a obiectului şi domeniului
acesteia.
Obiective operaţionale: nsuşirea sensurilor noţiunii de afacere" a categoriilor de fapte
sau acte de comerţ şi a regimului )uridic specific acestora înţelegerea caracteristicilor
unei operaţiuni pentru a fi considerat! afacere.
Tema I
NOŢIUNEA DE AFACERE
>pre deosebire de contractul de mandat comercial" care are o definiţie"
afacerea nu beneficiaz! de o definiţie normativ!. 4ermenul de afacere apare în
diferite te$te normative cu sensuri diferite. ?nele dintre acestea nici nu sunt proprii
sau compatibile cu dreptul afacerilor.
*rt. '1 C. com." care se refer! la obligaţia de comunicare a registrelor
comerciale c!tre instanţ!" foloseşte e$presia afaceri de succesiuni. *ici" sensul este
acela de afacere )udiciar!" de proces care are de obiect o succesiune.
n Codul civil" în cazul administr!rii sau gestion!rii ocazionale" accidentale" a
intereselor altuia & gestiunea de afaceri & se utilizeaz! noţiunea de afaceri pentru
operaţiuni" prestaţii efectuate în mod accidental" în afara unei convenţii +de aceea"
Codul civil include gestiunea de afaceri în categoria Buasicontractelor,. ($emplul
clasic este acela al intervenţiei pentru înl!turarea unor pericole" incomodit!ţi" care
provin de la un fond al vecinului.
C/iar şi pentru contractul de mandat" Codul civil foloseşte impropriu noţiunea
de afaceri" întruc-t el are de obiect reprezentarea în acte )uridice civile sau în faţa
autorit!ţilor.
n Codul comercial" noţiunea de afacere apare în trei sensuri" care sunt proprii. 0rimul sens de la contratul de mandat comercial" cu deosebire de la contractul
de comision" este acela de acte )uridice de natur! comercial!. andatul comercial are
de obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama şi socoteala mandantului.
Comisionul are de obiect tratarea de afaceri comerciale de c!tre comisionar" în
socoteala comitentului.
?n alt sens este acela de operaţiuni )uridice sau materiale şi )uridice de natura
actelor sau faptelor de comerţ. *stfel" apar fapte obiective de comerţ" art. 2' C. com. prev!z-nd: orice comerciant este dator ca în registrul )urnal s! înscrie pe fiecare zi ce
;;
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 67/133
are s! ia şi ce are s! dea" operaţiunile comerţului s!u. *rt. 6@ +1, se refer! la fapte şi
c/estiuni de comerţ cu privire la care registrele comerciale fac prob! în )ustiţie între
comercianţi. *rt. '59 +1, se refer! la operaţiuni şi negoţuri. (ste acoperit aici şi
sensul de întreprindere ca fapt de comerţ.
Noţiunea de afaceri evoc! o sum! de acţiuni care ies din cadrul obişnuit"
cotidian" al subzistenţei personale sau al funcţion!rii unei firme. 3a noţiunea şi
termenul de afacere se reg!seşte ideea de amena)are special! a energiei"
disponibilit!ţilor" fondurilor implicate" o amena)are care tinde s! realizeze un rezultat
bine determinat" o ţint!" un scop dimensionat potrivit unor valori care capteaz!
interesul iniţiatorului.
n raport de aceste e$presii normative" cu portofoliul iniţiativei particulare şi
cu tabloul operaţiunilor de pieţe economice" putem spune c! afacerile sunt actele şi
operaţiunile care sunt montate" întreprinse" conduse" administrate de c!tre
comercianţi" de c!tre profesionişti +manageri, pentru a oferi pieţelor comerciale
produse şi servicii în regim de profit. n acest sens" afacere este şi v-nzarea unor
m!rfuri în circuit de piaţ!" organizarea unei producţii de diverse bunuri pentru piaţ!"
de servicii" de furnituri pentru piaţ!" anga)area unor activit!ţi de publicitate"
promoţionale" preg!tirea personalului ataşat unei francize.
Tema a II*a
AFACERILE CALIFICATE NORMATIV * FAPTELE SAU ACTELE DE
COMERŢ
Codul nostru a optat pentru noţiunea de fapt de comerţ" spre deosebire de
Codul italian din care a fost inspirat şi care utilizeaz! noţiunea de act de comerţ.
Aeglement!ri post&decembriste +3egea nr. 129155@ privind unele reguli în activitateacomercial!, le utilizeaz! ec/ivalente & acte şi fapte de comerţ. Opţiunea Codului
nostru este e$plicat! de luarea în calcul a caracterului pronunţat de operaţiuni
materiale" te/nice" a unora dintre ele +spre e$.: întreprinderea de furnituri" de fabric!
sau de manufactur!,.
#eşi d! definiţia comerciantului prin referire la faptele de comerţ" Codul
comercial rom-n nu d! o definiţie general!" comun!" a faptului de comerţ. (a ar fi fost
foarte util!" pentru c! enumerarea din Cod" din cauza evoluţiei civilizaţiei materiale"te/nice" este dep!şit!. ?nele formul!ri sunt anacronice +spre e$.: întreprinderi de
;9
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 68/133
manufactur!," altele sunt de un ar/aism contraproductiv +operaţiuni de mi)locire sau
sams!rie în afaceri,. (ste dep!şit! activitatea de asigur!ri terestre în contra daunelor
şi asupra vieţii +art. '" pct. 19,. O serie de activit!ţi nu puteau fi concepute la 1889:
transportul aerian" televiziunea.
(ste" în general" fapt sau act de comerţ" orice operaţiune" act )uridic"
întreprindere organizat! pentru a realiza bunuri şi servicii pentru piaţ! în regim de
profit.
Se!iu"ea #. Ta(loul atelo% $e ome%!
Codul comercial face" în te$tele art. ' şi 7" o enumerare a unor operaţiuni şi
acte pe care le consider!" în mod e$pres" ca fapte de comerţ. #octrina şi )urisprudenţa"
lu-nd în prelucrare şi art. 6; C. com." au separat trei feluri de acte de comerţ:
#. Ate $e ome%! o(ieti,e. >unt denumite astfel" nu pentru c! nu ar fi rezultatul
subiectivit!ţii )uridice" ci pentru c! ele au primit o calificare legal!" în afar! de
atitudinea" consideraţia pe care le&o d! cel care le s!v-rşeşte. n puterea legii" ele sunt
acte de comerţ. C-nd sunt s!v-rşite în mod curent" ca o profesiune obişnuit! şi în
nume propriu" atunci îl fac comerciant pe autorul lor.
>unt împ!rţite în trei grupe:
1. Operaţiuni de interpunere în sc/imb şi circulaţie a m!rfurilor:
a, Cump!rarea&v-nzarea comercial!
b, Operaţiunile de banc! şi de sc/imb
2. ntreprinderea
'. Operaţiunile cone$e sau accesorii.
1. Cump!rarea&v-nzarea şi interpunerea în circulaţie.
>unt cuprinse aici:
a, cump!rarea în scop de rev-nzare" c/iar dup! prelucrare" ori în scop de înc/iriere.
n aceste operaţiuni pot figura şi obligaţiuni ale statului sau alte titluri comerciale de
valoare
;8
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 69/133
b, v-nzarea de producte" v-nz!rile şi înc/irierile de m!rfuri" prelucrate sau
neprelucrate" de titluri de valoare care au fost cump!rate în scop de rev-nzare sau de
înc/iriere.
Ceea ce este relevant este sursa bunurilor rev-ndute sau înc/iriate şi anume s!
fi fost cump!rate cu intenţia rev-nz!rii.
Operaţiunile de banc! şi sc/imb.
Operaţiunile de banc! sunt şi ele ast!zi rezervate e$clusiv b!ncilor" pentru care
e$ist! reglement!ri separate de Codul comercial M legea 681558. (ste o activitate
licenţiat!" operaţiunile de banc! nu pot fi efectuate dec-t prin b!nci.
Operaţiunile de sc/imb sunt cele de sc/imb valutar şi se efectueaz! prin
intermediul b!ncilor sau caselor de sc/imb valutar.
2. ntreprinderea
K>ocietatea comercial! este un mod )uridic de a organiza întreprindereaL.
ntreprinderea este o activitate organizat!" conceput!" realizat! de c!tre una sau mai
multe persoane" c!reia îi sunt afectate mi)loacele şi fondurile necesare: bunuri"
logistic!" resurse umane" materiale" materii prime. ($.. fabricaţia de materiale de
construcţii se poate realiza într&o întreprindere de c!tre o persoan! sau mai multe
persoane.
ntreprinderea nu are obligatoriu personalitate )uridic!" deci nu este subiect de
drept. (a este activitatea organizat! pentru piaţ!.
Ceea ce este caracteristic întreprinderii este elementul de organizare" de management"
de resurse afectate şi de rezultate în produse" prestaţii" servicii pentru piaţ!.
a, întreprinderea de furnituri este acea întreprindere care lucreaz! pentru realizarea
unor contracte privind produse ce urmeaz! a fi fabricate. Contractul specific este
contractul de furnitur!.%urnitura este realizarea unui produs la comand!. %urnitura este în aceast!
întreprindere anga)amentul de a preda contra unui preţ dinainte stabilit" la un anumit
termen" o cantitate de bunuri pe care urmeaz! s! le produc!. *ceasta presupune o
distanţ! între contractare şi finalitate. Noţiunea mai este folosit! şi pentru prestaţia de
livrare" pentru comenzile statului interes-nd întreţinerea anumitor servicii" activit!ţi
cum ar fi armata" s!n!tatea. Di aceste furnituri pot fi rezultatul unei comenzi.
b, întreprinderile de spectacole publice. 0riveşte orice fel de spectacole: sportive"cinematografice" teatrale" circ. >unt plasate în aceast! categorie de întreprindere şi
;5
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 70/133
contractele de procurare a mi)loacelor pentru funcţionarea lor" pentru anga)area
artiştilor precum şi contractele de publicitate.
c, întreprinderile de comisioane" agenţii şi oficii de afaceri inclusiv agenţiile
matrimoniale reprezint! activit!ţi sistematice" de intermediere" de mandatare" de
agenturare comercial!" de consultanţ!" de reprezentare. Comisionul este un mandat
comercial numit mandat f!r! reprezentare.
d, întreprinderile de construcţii cuprinde antreprizele de construcţii" inclusiv cele de
reparaţii" de întreţinere.
e, întreprinderile de fabrici" manufactur! şi imprimerie.
f, întreprinderile de editur!" de libr!rie şi obiecte de art!. (diturile sunt întreprinderi
care se anga)eaz! s! dea forma accesibil! şi pentru piaţ! unor elabor!ri" creaţii
intelectuale. (le nu trebuiesc confundate cu tipografiile. ntreprinderile de libr!rii sunt
magazinele de v-nzare de carte. ntreprinderile de obiecte de art! sunt magazinele de
v-nzare de obiecte de art!.
g, întreprinderile de transporturi de persoane sau bunuri" pe ap! sau pe uscat
/, întreprinderile de asigur!ri. >unt organizate ca societ!ţi comerciale prin legea
17;155; +din 15'' contractul de asigurare a c!p!tat o reglementare separat! de
Codul comercial,.
i, întreprinderile de depozite în docuri şi antrepozite" inclusiv operaţiunile asupra
recipiselor de depozit şi asupra înscrisurilor de ga) eliberate de acestea
'. Operaţiunile cone$e şi accesorii.
>unt necesare pentru realizarea celorlalte categorii de fapte obiective de comerţ.
a, contractul de report şi cont curent.
Contractul de report este conform art.97 Cod comercial cump!rarea pe bani
gata a unor titluri de credit circul-nd în comerţ şi în rev-nzarea simultan! cu termen şi
pe un preţ determinat c!tre aceea i persoan! a unor titluri din aceeaşi specie. *ltfelș
spus" reportul este contractul de v-nzare cu clauza r!scump!r!rii de titluri de credit şi
alte titluri comerciale de valoare.
Contractul de cont curent este contractul prin care doi comercianţi care au
relaţii de mai lung! durat! încredinţeaz! unei alte persoane +care poate s! nu fie
banc!, evidenţa creanţelor şi debitelor lor reciproce pentru o anumit! perioad! de
timp. #in contul curent nu se fac pl!ţi dec-t la limita soldului la finele perioadei de
evidenţ!.
9@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 71/133
b, mi)locirea în afacerile comerciale +sams!rie,. #eosebirea între mi)locitor şi
mandatar este neanga)area mi)locitorului în operaţiuni" el nu face dec-t s! aproprie
partenerii pentru a se face negocierea şi înc/eierea contractului. *cesta poate participa
dar nu se anga)eaz! în raportul )uridic.
c, cambiile" cecurile şi biletele la ordin. 4ragerea unei cambii" a unui cec sau a unui
bilet la ordin înseamn! fapt obiectiv de comerţ.
d, operaţiunile de navigaţie. *cestea privesc construirea" cump!rarea" rev-nzarea de
vase pentru navigaţie" operaţiuni de aprovizionare a navei" anga)are a ec/ipa)ului"
armarea.
e, contractele de e$pediţii maritime" înc/irieri de vase" împrumuturi maritime
f, depozitele pentru cauz! de comerţ
g, depozitele în docuri şi antrepozite.
/, operaţiunile asupra recipiselor de depozit +<arante, şi asupra înscrisurilor de ga)
eliberate de acestea.
i, contractele de comision" mandat şi e$pediţie.
), operaţiuni de ga) şi fide)usiune.
G, cump!rarea sau v-nzarea de p!rţi socialeacţiuni. *ceste operaţiuni trebuiesc
apreciate în raport de regulile de circulaţie a valorilor mobiliare. Operaţiunea este
valabila la >A3 şi >* care sunt de concepţie e$clusiv particular! şi care nu sunt cotate
la burs!.
andatul este operaţiunea de reprezentare a unei persoane care are o anumit!
indisponibilitate. (l este tradiţional civil. andatul f!r! reprezentare se numeşte
comision. n acest mandat" mandatarul nu îşi declin! calitatea" el face mandatul în
temeiul unui contract care nu este cunoscut de c!tre partenerul s!u.
Contractul de e$pediţie este contractul prin care o persoan! numit!
e$pediţionar se oblig! s! asigure posibilitatea de e$ecutare a unui contract detransport. (l pune bunul de transportat la dispoziţia transportatorului.
'. Ate $e ome%! 4u(ieti,e. Nu cuprind acte concrete" din cele enumerate de art. '"
ci cuprind alte feluri de contracte şi obligaţii care sunt considerate fapte de comerţ
pentru c! sunt s!v-rşite de un comerciant. (le sunt reputate ca atare printr&o prezumţie
relativ! & prezumţia de comercialitate. *cestea ar putea salva te$tul art. '" anacronic
azi" dar numai pentru situaţia în care operaţiuni necunoscute la 1889 sunt efectuate
ast!zi de o persoan! care este comerciant în consideraţia efectu!rii de acte obiective.
91
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 72/133
O întreprindere care face direct acte neenunţate în art. ' nu ar fi comerciant potrivit
Codului comercial.
4e$tul e$clude dintre actele subiective de comerţ" pe cele care sunt de natur!
civil! sau din al c!ror conţinut rezult! contrariul. *stfel" un contract de donaţie nu
poate fi dec-t civil. Contractul de sponsorizare este comercial în m!sura în care
gratificarea beneficiarului are o contraprestaţie.
0. Ate $e ome%! u"ilate%ale 4au mi5te. Nu sunt nici ele operaţiuni concrete" numite
de Cod. (le sunt fie acte obiective" fie acte subiective de comerţ" dar numai pentru
una din p!rţile contractului" îns! atrag aplicarea legii comerciale şi pentru cel care nu
este comerciant.
*ctele de comerţ unilaterale sau mi$te sunt actele înc/eiate între comerciant şi
necomerciant şi al c!ror regim )uridic este dat integral de c!tre legea comercial!.
Necomerciantul nu poate cere s! i se aplice legea civil! pentru c! acel act nu este
comercial pentru el. ($.: cump!rarea unui autoturism de la o întreprindere care are
franciza pentru comercializarea acestor bunuri. 0entru cump!r!tor" actul este civil"
pentru v-nz!tor" este comercial
Se!iu"ea '. Sem"i&ia!ia p%ati/ a ali&i/%ii u"o% ate )i ope%a!iu"i a &apte $e
ome%!
(nunţ-nd faptele de comerţ" ca acte şi operaţiuni care scap! reglement!rii de
drept comun din Codul civil" Codul comercial le&a creat şi un regimtratament )uridic
special" fie prin instituirea unor reguli particulare pentru ele" fie printr&o reglementare
particular! a unor contracte bivalente +civile şi comerciale & cum sunt v-nzarea&
cump!rarea" mandatul cu reprezentare," fie printr&o reglementare proprie" autonom! şi
unitar! a unor contracte şi operaţiuni care n&au corespondent în legislaţia civil! +cumsunt contractul de cont curent" contractul de report" contractul de transport" contractul
de comision" care este un mandat f!r! reprezentare,.
C/iar dac! 0roiectul de Cod Civil" pus în circulaţie de inisterul ustiţiei în
luna septembrie 2@@'" va fi adoptat în concepţia reglement!rii unitare" într&un singur
corpus )uridic" a raporturilor civile şi comerciale" totuşi comercialitatea unor
contracte şi operaţiuni va r!m-ne relevant!" întruc-t sistemul normativ al oric!rei
economii de piaţ! nu poate ignora particularit!ţile definitorii ale acestora.
92
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 73/133
*ctele şi operaţiunile care sunt acte sau fapte de comerţ" c/iar c-nd implic!
numai un comerciant şi un beneficiarclient" sunt s!v-rşiteanga)ate ca elemente al
unui portofoliu deferit pieţei în mod profesional de c!tre un comerciant" care are o
patenţ! profesional! prin care poate surprinde pe consumator" capteaz! o clientel!"
formeaz! un vad +acestea dou! fiind elemente incorporale dar decisive ale fondului de
comerţ, şi" deci" ating o dimensiune de factur! public!.
*stfel" rezonanţa social! a faptelor sau actelor de comerţ este incomparabil
mai mare dec-t aceea a celor civile şi aceasta e$plic! supunerea acestora la un regim
profilactic în general" unei cenzuri necesare şi rezonabile" şi la un regim protecţionist
pentru fiecare consumator" în particular.
#eşi nu toate regulile generale interes-nd circulaţia m!rfurilor şi a serviciilor"
enunţate direct sau indirect de 3egea nr. 12155@ +privind sancţionarea înc!lc!rii unor
norme ale activit!ţii comerciale," privesc activitatea statutar! a comerciantului ci şi
activitatea personalului anga)at ala cestuia" ele se aplic! şi pentru:
& efectuarea de acte sau fapte de comerţ de natura celor prev!zute în Codul comercial
sau în alte legi +subl.ns.," f!r! îndeplinirea condiţiilor stabilite de lege +art. 1 lit. a,,
& efectuarea de acte sau fapte de comerţ cu bunuri a c!ror provenienţ! nu este
dovedit!" în condiţiile legii +art. 1 lit. e, & te$tul enunţ! şi cerinţa însoţirii m!rfurilor
de c!tre aceste documente" indiferent de locul unde acestea se afl! şi le nominalizeaz!
ca fiind" dup! caz" factura fiscal!" factura simpl!" avizul de însoţire a m!rfii"
documentele vamale" factura e$tern! sau orice alte documente stabilite prin lege.
Cum sancţiunile +amenda" munc! în folosul comunit!ţii" confiscarea m!rfii şi a
sumelor dob-ndite, sunt copleşitoare" de bun! seam! c! reuşita calific!rii pe care o
discut!m este esenţial! pentru rezultatele operaţiunii.
*stfel" spre e$emplu" se va vedea c! alimentarea ocazional! a propriei
societ!ţi cu capital b!nesc de lucru" nu este o operaţiune de banc!" în sensul art. ' pct.11 Cod. com. şi al 3egii bancare nr. 681555" pentru care asociatul respectiv nefiind
autorizat" ar ap!rea autor al contravenţiei de la art. 1 lit. a citat.
=ivalenţa & civil şi comercial & al unor contracte şi operaţiuni" )ustific! reguli şi
consecinţe )uridice diferite în raport de rezultatul calific!rii care ne intereseaz!.
Interesul calific!rii este suficient relevat" spre e$emplu" de r!spunderea în
v-nzarea comercial! şi pentru viciile aparente" spre deosebire de v-nzarea civil! unde
nu se r!spunde dec-t pentru viciile ascunse" de caracterul esenţialmente onerosmandatului comercial" în consideraţia c!ruia Codul îi permite )udec!torului s!&i
9'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 74/133
stabileasc! mandatarului remuneraţia ce s&a omis a se stipula în contract" spre
deosebire de mandatul civil" care este esenţialmente gratuit.
O serie de reguli proprii particularizeaz! obligaţiile comerciale care se nasc
din contractarea unor fapte sau acte de comerţ" unele dintre acestea afl-ndu&se într&o
opoziţie perfect! cu regulile aplicabile obligaţiilor civile.
n obligaţiile comerciale cu pluralitate pasiv! +mai mulţi debitori, se prezum!
solidaritatea dac! în înscrisul care constat! obligaţia nu s&a stipulat contrariul +art. 72
C. com.," astfel c! oricare dintre debitori poate fi urm!rit" pentru întreaga datorie"
debitorul pl!titor +solvens, av-nd s! recupereze de la codebitori ceea ce a pl!tit în plus
de ceea ce datora.
*ceeaşi solidaritate este prezumat! şi pentru pluralitatea pasiv! format! de
debitorul principal +garantat, şi debitorul secundar & garant care nu este comerciant"
numit fide)usor sau cauţionator personal +garantul obişnuit pentru altul" în limita unei
sume de bani" numit impropriu girant în limba)ul b!ncilor" c!ci girantul este cel care
transmite prin gir un titlu de credit,.
4e$tul art. 72 +', a ţinut s! precizeze c! solidaritatea nu se prezum! la
necomercianţii obligaţi prin operaţiuni care nu sunt pentru ei fapte de comerţ.
n obligaţiile civile" solidaritatea nu se prezum!" ea trebuie s! fie stipulat! e$pres
+art. 1@71 C. civ.,.
Farantul personal pentru o obligaţie civil! +fide)usorul" cauţionatorul personal,
are" în lips! de stipulaţie a solidarit!ţii" dreptul s!&i cear! creditorului s!&şi epuizeze
urm!rirea mai înt-i împotriva debitorului principal +beneficiul de discuţiune, şi s!&i
urm!reasc! pe toţi garanţii +debitorii secundari, pentru c-t datoreaz! fiecare
+beneficiul de diviziune,.
n obligaţiile comerciale nu este permis )udec!torului s! dea un termen de
graţie +s! fi$eze o scadenţ! mai îndep!rtat!" în raport cu starea debitorului," ceea ceeste permis în obligaţiile civile" cu consecinţa c! se poate evita desfiinţarea
contractului +rezoluţiunea sau rezilierea,.
>umele de bani datorate din obligaţiile comerciale sunt produc!toare de
dob-nzi" de drept" de la data scadenţei" pe c-nd" în obligaţiile civile" dob-nda se
calculeaz!" în principiu" de la data înregistr!rii cererii de c/emare în )udecat!.
C-nd un drept litigios a fost cedat" cel care a beneficiat de cesiune & cesionarul
& nu va fio obligat" aşa cum este posibil în cazul cesiunii unui drept litigios deriv-nd
litigante" dreptul litigios astfel obţinut" dac! acesta deriv! dintr&o obligaţie comercial!.
n limba)ul dreptului comercial" retractul litigios +dreptul p!rţii litigante de a
obţine cesiunea unui drept asupra c!ruia poart! litigiul" de la cel care l&a dob-ndit
printr&o prim! cesiune" cu consecinţa c! stinge litigiul," nu poate fi e$ercitat dac!
dreptul litigios deriv! dintr&un fapt sau act de comerţ.
i)loacele de prob! sunt mai largi şi mai specializate privitor la obligaţiile
comerciale" dec-t privitor la cele civile.
(ste suficient s! ar!t!m c! obligaţiile comerciale pot fi probate şi cu martori"
dac! )udec!torul apreciaz! c! este )ust şi ec/itabil +obligaţiile civile nu pot fi probate
cu martori dac! dep!şesc o anumit! valoare & 6@@ (?AO" în 0roiectul Codului Civil,
şi c! registrele comercianţilor au o putere probatorie special! +mai ales contra
acestora,
Tema a III*a
O2IECTUL ŞI CBMPUL AFACERILOR
Se!iu"ea #. Sem"i&ia!ia 6u%i$i/ a te%me"ului $e afacere
*cest termen era înt-lnit p-n! în urm! cu c-ţiva ani cu o semnificaţie str!in!
de disciplina dreptului afacerilor. >unt dou! e$plicaţii:
a, 4ermenul este" sub raport istorico&filologic" polisemantic" şi a fost utilizat cu
sensuri opuse.
*stfel" sub o nuanţ! ironic!" se vorbeşte c/iar de afaceri sentimentale" c/iar
despre un fapt" o convenţie minor!" calificat! îns! ca fiind o afacere. ($ist! utilizarea
pentru afaceri )udiciare" politice şi în general anumite evenimente rezonante social"
mediatic" sunt calificate ca afaceri. 4ermenul mai este folosit şi pentru a desemna şi oanumit! oportunitate economic!" de plasament" de investiţie.
b, Inconsecvenţa normativ!.
Codul civil foloseşte termenul de afacere în mod frecvent în afara raporturilor
comerciale" care sunt proprii dreptului afacerilor. Festiunea ocazional! a intereselor
altuia este numita gestiunea de afaceri" deşi raporturile pe care le implic! sunt pur
civile. 0entru mandatul civil" foloseşte termenul de afacere cu sensul de operaţiune"
act )uridic pentru care s&a dat împuternicirea.
96
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 76/133
C/iar Codul comercial este inconsecvent cu utilizarea acestui termen. 4otuşi"
utilizeaz! termenul de afacere şi cu sensul pe care îl vom subînţelege: mandatul
comercial are de obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama şi socoteala
mandantului.
Codul comercial utilizeaz! şi urm!torii termeni ec/ivalenţi: operaţiuni
comerciale" fapte şi c/estiuni de comerţ" fapte de comerţ şi comerţ ca activitate"
specialitate" profesie.
Se!iu"ea '. Ca%ate%i4tiile u"ei ope%a!iu"i< ati,it/!i< pe"t%u a &i o"4i$e%ate o
a&ae%e
1. *ceste operaţiuni trebuie s! aib! miza profitului.
#e aceea" afacere poate s! fie orice c-ştig" nu numai cel pecuniar sau b!nesc.
0rofitul înseamn! un avanta) de piaţ!. Consolidarea poziţiei de piaţ! printr&o antant!
neinterzis! este un avanta) mai mare dec-t o anumit! sum! de bani rezultat! în mod
curent din afacerile acelui comerciant. *facerile comerciale au o miz! mai mult sau
mai puţin e$plicit!" fiind uneori c/iar un test pentru piaţ!.
2. Investiţia" plasamentul.
*facerea se caracterizeaz! prin valorificarea unor disponibilit!ţi materiale"
financiare" personale" atrase. (a presupune un consum de capital plasat pentru o mai
bun! e$ploataţie şi pentru o creştere net! c-t mai substanţial!.
'. *facerea comercial! este caracterizat! de speculaţie.
>e observ! atent şi se identific! oportunit!ţi de întreprindere" de plasament"
sunt e$ploatate toate împre)ur!rile" toţi factorii care fac plasamentul c-t mai reuşit"
inclusiv abilitatea mai redus!" mai modest! a partenerilor.
7. *facerea este caracterizat! de asumarea riscului investiţiei.>unt afaceri care sunt decise într&un timp at-t de scurt înc-t se e$clud
deliber!rile" calculele minuţioase.
6. *mplitudinea.
*facerea iese din sfera plasamentelor comune" intereseaz! piaţa" competiţia"
concurenţa şi o anumit! specie de comerţ.
Tem/
9;
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 77/133
(numerarea legal! a faptelor de comerţ cuprins! în art. ' C. com. este limitativ! sau
are un caracter e$emplificativJ +se pot ad!uga şi alte acte )uridice şi operaţiuni care au
caracteristicile faptelor de comerţ reglementate de legeJ,
Te4te
1. Comercializarea de c!tre produc!torul agricol a produselor p!m-ntului cultivat de
el reprezint!: a, act obiectiv de comerţ b, act subiectiv de comerţ c, act mi$t de
comerţ d, act civil.
2. (ste afacere comercial!: a, întreprinderea de fabrici b, un actfapt subiectiv de
comerţ c, organizarea în regim lucrativ a unor meciuri de fotbal d, înc/eierea unui
contract de asigurare de s!n!tate sau de viaţ! de c!tre o întreprindere specializat!.
'. %aptele +actele, unilaterale de comerţ.
A!spunsuri şi comentarii la teste:
1. A!spuns corect: d" deoarece nu sunt fapte de comerţ actele de v-nzare a produselor
pe care cultivatorul le realizeaz! de pe p!m-ntul s!u sau cultivat de el. >coaterea
acestor acte de sub incidenţa legilor comerciale este conceput! ca un mi)loc de
protecţie pentru agricultori.
2. A!spuns corect: a"b"c"d. 4oate cele patru operaţiuni îndeplinesc caracteristicile
necesare pentru a fi considerate afacere.
'. *cte de comerţ unilaterale sau mi$te nu sunt operaţiuni concrete" numite de Cod.
(le sunt fie acte obiective" fie acte subiective de comerţ" dar numai pentru una din
p!rţile contractului" îns! atrag aplicarea legii comerciale şi pentru cel care nu este
comerciant.
*ctele de comerţ unilaterale sau mi$te sunt actele înc/eiate între comerciant şi
necomerciant şi al c!ror regim )uridic este dat integral de c!tre legea comercial!. Necomerciantul nu poate cere s! i se aplice legea civil! pentru c! acel act nu
este comercial pentru el. ($.: cump!rarea unui autoturism de la o întreprindere care
are franciza pentru comercializarea acestor bunuri. 0entru cump!r!tor" actul este civil"
pentru v-nz!tor" este comercial.
Capitolul IV
SU2IECTELE DREPTULUI AFACERILOR
99
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 78/133
Tema I. #espre comercianţi în general. >emnificaţiile )uridice ale calit!ţii de
comerciant
Tema a II*a. Aegulile comune aplicabile oric!rei forme de societate comercial!
Tema a III*a. Caracterizarea formelor )uridice de societ!ţi comerciale
Obiectiv general: Cunoaşterea categoriilor de comercianţi şi a regimului )uridic
aplicabil
Obiective operaţionale: nsuşirea regulilor comune şi specifice" a avanta)elor şi
dezavanta)elor fiec!rei forme de societate comercial! înţelegerea rolului şi a
funcţion!rii organelor societ!ţii.
Tema I
DESPRE COMERCIANŢI ÎN GENERAL. SEMNIFICAŢIILE 7URIDICE ALE
CALIT3ŢII DE COMERCIANT
Se!iu"ea #. De4p%e ome%ia"!i -" ;e"e%al
#eşi nu concepe un adev!rat cod profesional al comercianţilor iar dispoziţiile
sale dedicate acestora sunt" ast!zi" în bun! m!sur!" anacronice" Codul comercial
implic! în calitatea de comerciant ideea de profesiune prin comerţ.
0otrivit art. 9 din Codul comercial: sunt comercianţi aceia care fac fapte de
comerţ" av-nd comerţul ca o profesiune obişnuit!" şi societ!ţile comerciale. *cest
te$t autorizeaz! o clasificare a comercianţilor în persoane fizice şi societ!ţi
comerciale.
3a epoca adopt!rii codului nostru comercial şi ani buni în continuare
comerciantul persoan! fizic! a fost dominant.
3egea Aegistrului comerţului +nr. 2;155@, inventariaz! persoana fizic! încalitate de comerciant dar" ca şi în perioada antebelic!" înregistr!rile în evoluţia
acestui comerciant nu comport! regularitate sau sunt dificil de realizat +cum ar fi cele
privind fondul de comerţ şi reorganizarea )udiciar! şi falimentul,.
>unt comercianţi şi regiile autonome +întreprinderile statului şi ale unit!ţilor
administrativ&teritoriale, şi organizaţiile cooperatiste.
#eşi Codul dispune c! statul )udeţul şi comuna nu pot avea calitatea de
comercianţi" o asemenea calitate este e$ercitat! ast!zi prin dezmembr!minte: statul prin regii autonome )udeţul şi comuna +comuna rural!" oraşul" municipiul, prin regii
98
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 79/133
autonome şi aporturi" îng!duite de legea administraţiei publice locale" la constituirea
unor societ!ţi comerciale.
n afar! de persoana fizic!" ilustrat! ast!zi şi de asociaţiile sau uniunile
familiale" de societatea comercial! şi de regia autonom!" mai sunt supuşi legii şi
)urisdicţiei comerciale" aşa&zişii colaboratori şi au$iliari ai comercianţilor:
comisionarul" reprezentantulreprezentanţele unor comercianţi +case de comerţ"
agenţii comerciale şi de afaceri" intermediari" comisionarii" prepuşii" comişii,.
>unt implicaţi )uridic personal ca şi un comerciant şi asociatul unic şi
administrator al unei >.A.3. în lic/idare" cump!r!torul pac/etului ma)oritar de acţiuni
al unei societ!ţi dezetatizate" pe perioada c-t are obligaţii din contractul de v-nzare a
acţiunilor statului.
Noţiunile de oameni şi firme de afaceri nu au suport normativ +reglementare
)uridic!formal,. Om de afaceri +bussines&man, este acela care concepe" organizeaz!"
instituţionalizeaz! şi guverneaz! afaceri comerciale.
%irma de afaceri este de regul! societatea comercial! sau regia autonom!. Nu
este e$clus e$erciţiul acestei calit!ţi printr&o entitate integrativ! +economic! şi
)uridic!, de genul francez al grupului de interese economice +FI(, sau nord&
american +/olding" trust" concern,.
0otrivit art. 6 Cod com. nu se consider! fapt de comerţ: KCump!rarea de
producte sau de m!rfuri ce s&ar face pentru uzul sau consumul cump!r!torului ori al
familiei sale de asemenea" rev-nzarea acestor lucruri şi nici v-nzarea productelor pe
care proprietarul sau cultivatorul le are dup! p!m-ntul s!u" sau cel cultivat de d-nsulL.
>ituaţia micilor comercianţi tinde s! primeasc! o alt! calificare )uridic! dec-t aceea
rezervat! de Codul comercial.
*rt. '7 dispenseaz! de obligaţia ţinerii registrelor obligatorii pentru orice
comerciant" pe negustorii ambulanţi" pe comercianţii care fac micul trafic ambulant" pe c!r!uşi şi pe cei Kal c!ror comerţ nu iese din cercul unei profesiuni manualeL.
#in aceste dispoziţii s&a considerat p-n! ast!zi c! Kmicii comercianţiL meseriaşii"
persoanele care e$ercit! profesiuni liberale" agricultorii" nu acced la calitatea de
comerciant.
($erciţiul acestor profesiuni în condiţiile în care ele s&au îndep!rtat decisiv de
manualitatea operaţiunilor" atrag pe agricultori" pe micii meseriaşi şi profesiunile
liberale în sfera întreprinderii şi deci îi plaseaz! în e$erciţiul calit!ţii de comerciant" însensul prevederilor art. ' M 1@" 1' Cod com." care enumer! întreprinderile de la epoca
95
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 80/133
redact!rii codului +un agricultor a devenit fermier" are maşini&unelte pe care lucreaz!
şi persoane str!ine de familia sa" îşi prelucreaz! cu înalt! te/nologie fructele culturilor
sale" îşi desface produsele în magazine de ferm! un stomatolog lucreaz! în asociere"
face şi operaţiuni de analiz! de laborator" îşi confecţioneaz! materialele cu care
lucreaz!" îşi patenteaz! metodele şi te/nologiile de lucru şi îşi vinde materialele care&i
poart! marca" etc.,
Comerciantul poate fi definit ca acea persoan! fizic! sau )uridic! ce are în
portofoliul s!u de activitate fapte sau acte de comerţ şi care&şi rezerv! pentru acestea"
în mod curent şi sistematic" disponibilit!ţile sale intelectuale şi materiale.
Se!iu"ea '. Capaitatea 6u%i$i/ $e a &ae a&ae%i
0entru afaceri" înţelese ca acte sau fapte de comerţ" sistemul nostru de drept
cere deplina capacitate de e$erciţiu. Capacitatea de e$erciţiu este o component!" dar şi
o reflecţie a capacit!ţii )uridice.
Capacitatea )uridic! este aptitudinea unei persoane fizice sau )uridice de a fi
subiect de drept" adic! parte într&un raport )uridic. >ubiectivitatea )uridic! presupune
ca persoana s! se poat! manifesta în manier! )uridic!" s! dob-ndeasc! drepturi
subiective" s! îşi asume obligaţii" s! aib! o condiţie" un statut )uridic" s! fie cet!ţean al
unui stat" s! poat! e$ercita cet!ţenia" drepturile şi libert!ţile fundamentale recunoscute
prin Constituţie. ?n astfel de drept este libertatea de întreprindere" de a face comerţ.
Capacitatea )uridic! prezint! deosebiri de conţinut" de funcţionare între
persoanele fizice şi )uridice :
& relativ la conţinut:
0ersoana fizic! & omul social" integrat într&o comunitate politico&statal! are o
capacitate )uridic! scindat! datorit! nevoii de a parcurge biologic şi social un procesde maturizare. *cţiunea social!" pentru a avea deplin! consideraţie )uridic!" trebuie s!
corespund! unei anumite maturit!ţi.
Comportamentul )uridic are o anumit! gravitate. Nu se pot da consecinţe
)uridice manifest!rii unei persoane de 1@ ani. n mod convenţional" legea a stabilit c!
deplina capacitate pentru afaceri se dob-ndeşte la împlinirea v-rstei de 18 ani. 0-n! la
aceast! v-rst!" e$ist! capacitatea de folosinţ! & aptitudinea de a dob-ndi drepturi" un
anumit statut" o anumit! condiţie )uridic!.
8@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 81/133
ncep-nd cu v-rsta de 17 ani se dob-ndeşte o capacitate de e$erciţiu restr-ns!.
(a permite actele de administrare" de conservare" actele m!runte de dispoziţie.
0entru dreptul afacerilor" împlinirea v-rstei de 1; ani are semnificaţie relativ la
capacitatea de anga)are" de a înc/eia un contract de munc!.
n ce priveşte persoana )uridic!" fiind un subiect colectiv de drept şi fiind
constituit! de persoane )uridice sau persoane fizice ma)ore" este reputat! cu capacitate
)uridic! deplin! de la momentul la care are dreptul s! funcţioneze" s! se manifeste ca
atare.
0ersonalitatea )uridic!.
0entru persoana fizic!" aceast! e$presie nu are semnificaţie. (a este
considerat! subiect de drept şi" ca atare" are subiectivitate )uridic! proprie din
momentul naşterii.
n cazul persoanei )uridice" personalitatea )uridic! este legat! de aptitudinea
unei comunit!ţi" unei asociaţii de a se manifesta ca subiect de drept distinct. #ac!
e$ist! aceast! aptitudine" înseamn! a spune c! ele au personalitate )uridic!.
0ersonalitatea )uridic! +calitatea de persoan! )uridic!, ec/ivaleaz! cu
aptitudinea unui subiect colectiv de drept de a se manifesta cu o capacitate )uridic!
deplin!. >ocietatea comercial! & mam! poate s! aib! sedii secundare
+dezmembr!minte,: filiale" sucursale" agenţii. 0otrivit legii" numai filiala are
personalitate )uridic!. (ste obligatoriu ca societatea M mam! s!&i conceap! statut.
>ucursala" agenţiile nu au personalitate )uridic!.
& relativ la concurenţa capacit!ţii )uridice cu e$istenţa persoanei :
*parent" şi persoana fizic! are o personalitate )uridic! anticipat! +mica
personalitate, şi una rezidual!. 0otrivit reglement!rii persoanei )uridice M #ecretul
'1 1567" în favoarea copilului conceput se pot crea drepturi care devin eficiente dac!
copilul se naşte viu.0otrivit altor reglement!ri" voinţa persoanei fizice produce efecte şi dup!
încetarea ei din viaţ! +testament,. n cazul capacit!ţii anticipate" nu se poate vorbi de
voinţa persoanei fizice. n ce priveşte testamentul" ceea ce produce efecte este voinţa
din timpul vieţii.
n cazul persoanei )uridice" e$ist! în mod real şi capacitate anticipat! şi
capacitate rezidual!. *ctele )uridice f!cute de asociaţi în vederea constituirii regulate a
societ!ţii comerciale sunt considerate actele societ!ţii comerciale n!scute +e$.: în
81
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 82/133
cazul constituirii unei societ!ţi pe acţiuni prin subscripţie public!" p-n! la constituire"
se fac obligatoriu acte de o gravitate deosebit!,.
Capacitatea rezidual! se refer! la actele f!cute în vederea lic/id!rii : pot fi
contractate c/iar credite" lic/idatorii pot credita societatea pentru operaţiunile de
n cazul omului de afaceri persoan! fizic!" e$ist! incapacit!ţi cu privire la
anumite acte )uridice. 4oate aceste restricţii" incompatibilit!ţi şi dec!deri au caracter
e$cepţional" sunt de strict! interpretare.
($.: & mandatarul nu poate cump!ra bunurile deţinute în temeiul mandatului
pentru a fi v-ndute
& administratorul patrimoniului public" custodele" administratorul ocazional +cel din
procedura falimentului, nu poate dob-ndi bunurile din patrimoniul pe care îl
administreaz!
& prepuşii comerciantului" comişii pentru negoţ sunt socotiţi necapabili pentru
anumite acte care intereseaz! e$erciţiul acestor calit!ţi.
Incapacit!ţile )udec!toreşti sunt în leg!tur! cu indisponibilitatea intelectual! a
persoanei ma)ore sau indisponibilitatea fizic!. n cazul indisponibilit!ţii intelectuale
+debilii mintali," persoana ma)or! poate fi pus! sub interdicţie prin /ot!r-re
)udec!toreasc!. (a dob-ndeşte condiţia de interzis )udec!toreşte sau incapabil. n
cazul acesta persoanei fizice i se desemneaz! un curator" care îi va administra
interesele pe perioada c-t dureaz! punerea sub interdicţie.
0otrivit 3egii '1155@" punerea sub interdicţie are ca efect dizolvarea societ!ţiicomerciale cu r!spundere limitat! cu unic asociat sau a societ!ţii comerciale în
comandit! cu unic comanditat.
n cazul comerciantului persoan! fizic!" punerea sub interdicţie produce
încetarea calit!ţii de comerciant. n cazul unei simple indisponibilit!ţi fizice" curatorul
va putea s! continue afacerile. (l are c/iar poziţia mandatarului" r!spunderea va fi a
comerciantului.
n ce priveşte comerciantul persoan! )uridic!" legea prevede anumiteincapacit!ţi relativ la calitatea de asociat deriv-nd din provocarea de falimente. 0entru
82
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 83/133
societ!ţile comerciale ca atare" incapacit!ţile pot proveni din regimul de autorizare a
activit!ţilor ei +societ!ţile bancare şi cele de asigurare şi reasigurare au nevoie de
autorizarea portofoliului de operaţiuni ,. *utorizaţia poate s! nu prevad! anumite
operaţiuni sau poate s! le interzic! e$pres.
3a declanşarea procedurii de faliment şi lic/idare )udiciar!" întinderea
restricţion!rilor este diferit! dup! cum )udec!torul sindic sau 4ribunalul de faliment
aprob! sau nu reorganizarea" ridic! sau nu dreptul societ!ţii de a&şi conduce în
continuare afacerile.
Capacitatea societ!ţii comerciale mai este restricţionat! şi de principiul
specializ!rii capacit!ţii de folosinţ!. 0otrivit #ecretului '11567" persoana )uridic! nu
se poate anga)a valabil dec-t în operaţiuni care fac obiectul activit!ţii sale statutare.
*ctele )uridice f!cute cu dep!şirea obiectului statutar sunt nule absolut. *ceast!
nulitate îns! nu poate )uca ast!zi dec-t în favoarea partenerului societ!ţii e$cesive şi a
terţilor interesaţi.
Se!iu"ea :. Sem"i&ia!iile 6u%i$ie ale alit/!ii $e ome%ia"t
%ie persoan! fizic!" fie societate comercial!" comerciantul face o figur! aparte
în tabloul subiectelor de drept" legea contur-ndu&i un regim de conduit!" de
funcţionare deosebit de al celorlalte subiecte de drept iar pentru unele dintre acestea"
c/iar inconceptibil sau contraproductiv.
($ist! un interes practic incontestabil al atribuirii calit!ţii de comerciant:
*stfel" comerciantul are obligaţii profesionale speciale" particulare" cum sunt
cele de înmatriculare în registrul comerţului" de evidenţiere în acesta a unor
modific!ri în e$erciţiul calit!ţii sale" inclusiv menţiuni privind încetarea activit!ţii şi
radierea înmatricul!rii.
*poi" el are obligaţia de a ţine anumite registre" unele servind unei contabilit!ţiminuţios reglementate printr&o lege special! +nr. 821552,.
(l mai este îndatorat de o loialitate în concurenţ! şi de manifestare pe piaţ! în
condiţii de concurenţ! normal!.
Comerciantul beneficiaz! de un regim de fiscalitate aparte dar şi de un regim
de protecţie social!" în care e$celeaz! mutualitatea asigur!rilor profesionale" asocierea
pentru ocrotirea unor interese de breasl!.
Comerciantul mai beneficiaz! de facilit!ţi de probaţiune şi de un regim particular al prescripţiei e$tinctive.
8'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 84/133
0entru comerciant" a fost creat! o procedur! special! de e$ecutare silit! în caz
de insolvenţ!" o procedur! )udiciar!" concursual! şi egalitar! M reorganizarea )udiciar!
şi falimentul.
n fine" comercianţii beneficiaz! de )urisdicţii speciale" îndeosebi cele
organizate ca tribunale arbitrale.
Tema a II*a
REGULILE COMUNE APLICA2ILE ORIC3REI FORME DE SOCIETATE
COMERCIAL3
Se!iu"ea #. Nome"latu%a 4oiet/!ilo% ome%iale
#eşi adoptat! la un timp la care iniţiativa privat! în economia noastr! avea o
frecvenţ! nesemnificativ! în raport cu economia etatizat!" 3egea nr. '1155@ a
societ!ţilor comerciale +3>C, a preluat integral formele de societ!ţi comerciale
reglementate în economia (uropei Occidentale" fiind în bun! m!sur! inspirat! de
legea francez! din 15;; dar prelu-nd şi dispoziţii din reglementarea dat! de Codul
Comercial.
#etaşarea de reglementarea dat! în Cod s&a realizat şi prin reglementarea
pentru prima dat! +e$ nuovo, a societ!ţii cu r!spundere limitat!.
nsuşirea reglement!rii noastre asigur! posibilit!ţi de orientare şi de operare şi în
raporturile cu societ!ţi str!ine" întruc-t aceleaşi forme de societ!ţi se reg!sesc şi în
reglement!rile occidentale" cu reguli cadru comune" dar şi cu diferenţieri care
intereseaz! în general constituirea" administrarea şi fiscalitatea aplicabil!.
n dreptul >?* se reg!sesc societatea în nume colectiv +general partners/ip"
)oint venture," societatea în comandit! +limited partners/ip," societatea pe acţiuni+business corporation," cu o varietate de societate înc/is! +supus! subcapitolului >
din Codul Feneral de Impozite din >?*,. (ste particular! acestui drept întreprinderea
individual! sau a proprietarului unic +sole proprietors/ip," care poate fi asimilat! cu
o societate în nume colectiv cu unic asociat.
3egea noastr! a optat pentru cinci forme )uridice de societ!ţi comerciale pe
care le defineşte şi le d! regulile generale de funcţionare într&o ordine istoric!:
& societatea în nume colectiv& societatea în comandit! simpl!
87
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 85/133
& societatea pe acţiuni
& societatea în comandit! pe acţiuni
& societatea cu r!spundere limitat!.
>ocietatea pe acţiuni a suportat c-teva renov!ri legislative interesante şi
necesare" ultimele prin 3egea nr. 551555 privind unele m!suri pentru accelerarea
reformei economice.
3>C a optat în final pentru identificarea formei )uridice în raport cu:
& num!rul asociaţilor
& identitatea legal! a acestora
& fracţionarea legal! a capitalului social
& r!spunderea personal! a asociaţilor pentru obligaţiile societ!ţii +sociale," care nu
pot fi pl!tite din patrimoniul societ!ţii +social,.
(nunţurile formelor )uridice de societate comercial!:
>ocietatea în nume colectiv este aceea constituit! de dou! sau mai multe persoane" al
c!rui capital social nu este fracţionat legal" asociaţii r!spunz-nd nelimitat şi solidar
pentru obligaţiile sociale.
>ocietatea în comandit! simpl! este aceea constituit! de dou! sau mai multe
persoane" dintre care cel puţin una este asociat comanditat şi cel puţin una este asociat
comanditar" al c!rei capital social nu este fracţionat legal" asociatul comanditat"
r!spunz-nd nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale" iar asociatul comanditar
r!spunz-nd pentru obligaţiile sociale numai p-n! la concurenţa capitalului social
subscris.
>ocietatea pe acţiuni este aceea constituit! de minimum doua persoane" ai
c!ror asociaţi se numesc acţionari" al c!rei capital social este fracţionat legal în acţiuni
ca valori mobiliare" acţionarii r!spunz-nd pentru obligaţiile sociale numai p-n! la
concurenţa capitalului social subscris.>ocietatea în comandit! pe acţiuni este aceea constituit! ca şi societatea în
comandit! simpl!" dar care are capitalul social fracţionat legal în acţiuni"
reprezentabile ca instrumente financiare negociabile" şi care funcţioneaz!" în
principiu" dup! regulile societ!ţii pe acţiuni.
>ocietatea cu r!spundere limitat! este aceea constituit! de una sau mai multe
persoane" al c!rei num!r de asociaţi este limitat la 6@" al c!rei capital social este
fracţionat legal în p!rţi sociale nereprezentabile prin instrumente financiare
86
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 86/133
negociabile şi ai c!ror asociaţi r!spund pentru obligaţiile sociale numai p-n! la
concurenţa capitalului social subscris.
*sociaţiunea +societatea, în participaţiune.
*şa cum se e$prim! şi art. 262 Cod com.: asociaţiunea în participaţiune nu
constituie" în privinţa celor de&al treilea" o fiinţ! )uridic! distinct! de persoana
interesaţilor +asociaţilor & n. ns.,. Cei de al treilea nu au nici un drept şi nu se oblig!
dec-t c!tre acela cu care a contractat.
#eci" asociaţii în participaţiune nu constituie o societate comercial!"
asocierea lor fiind un contract prin care se monteaz! şi se administreaz! sau
instrumenteaz! o afacere . (ste o asociere" de regul!" pe obiect" pe operaţiuni" pe o
durat! determinat!. Capitalul rezultat din aporturile necesare realiz!rii afacerii
proiectate sau captate nu este urm!ribil +sesizabil, dec-t ca patrimoniu personal al
asociaţilor.
*sociaţii nu dob-ndesc nici un drept asupra aporturilor. *cestea se restituie la
încetarea asocierii" în natur! sau prin ec/ivalent" dup! caz. Aegulile privind
participarea la pierderi şi la beneficii sunt date de stipulaţiile actului de asociere.
#e regul!" unul dintre asociaţi este desemnat lider al asociaţiei şi el ţine
gestiunea şi contabilitatea operaţiunilor asumate de asociaţi.
>ocietatea comercial! este o entitate )uridic!" o persoan! )uridic!" drept
consecinţ! este şi un subiect colectiv de drept" pentru c! este rezultatul unui acord de
mai multe voinţe )uridice" un concert )uridic.
Cu e$cepţia societ!ţii cu r!spundere limitat!" care poate fi înfiinţat! şi de o
singur! persoan! fizic! sau )uridic!" toate celelalte societ!ţi trebuie s! fie formate dedou! sau mai multe persoane. 0entru unele dintre ele" legea stabileşte un plafon
minim +societatea pe acţiuni, sau ma$im +societatea cu r!spundere limitat!,. *cest
acord de voinţe )uridice poart! denumirea de pact societar" acesta fiind o convenţie şi
un contract în acelaşi timp.
nscrisul care materializeaz! acest pact societar se numeşte act constitutiv. (ste
o denumire generic!. 3egea prevede" pentru societatea în nume colectiv şi societatea
în comandit! simpl!" c! este necesar numai contractul de societate" iar pentrusocietatea pe acţiuni" societatea în comandit! pe acţiuni şi societatea cu r!spundere
8;
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 87/133
limitat!" prevede c! se întocmesc şi contract de societate şi statut +o ane$! dedicat!
organiz!rii societ!ţii,. >e admite c! aceste acte pot fi denumite acte constitutive" c!
pot fi compuse +statutul şi contractul s! se g!seasc! într&un singur corpus de clauze,.
*. Aedactarea şi înregistrarea actului constitutiv
*ceast! redactare poate fi rezultatul unor îndelungi şi anevoioase negocieri.
ndeosebi repartizarea participaţiei" c/estiunile de organizare a societ!ţii" de
reprezentare" cele privind controlul asociaţilor asupra gestiunii societ!ţii" comport!
negocieri" pentru c! terţilor nu le pot fi opuse" ei nu pot fi victime ale inabilit!ţilor de
redactare a actului constitutiv.
*sociaţii nu mai pot modifica actul constitutiv" dec-t în aceeaşi manier!
riguroas! şi formal! ca la constituirea societ!ţii.
(tapele redact!rii actului constitutiv:
I. Identificarea reciproc! de c!tre viitorii asociaţi a disponibilit!ţii pentru
constituirea societ!ţii în vederea anumitor operaţiuni" activit!ţi
II. *legerea formei societ!ţii şi stabilirea principalelor elemente. %orma
societ!ţii este esenţial!" pentru c! fiecare atrage un anumit regim legal de funcţionare.
(lementele principale sunt repartizarea participaţiei la capitalul social" administraţia
societ!ţii" puterea de reprezentare
III. Aedactarea actului constitutiv. Hiitorii asociaţi trebuie s! enunţe ei reguli
de funcţionare" acolo unde legea le permite. >unt multe te$te din 3>C care defer! în
mod e$pres" asociaţilor sau actului constitutiv" reglementarea unei anumite c/estiuni.
%orma actului constitutiv
%orma scris! este cerut! sub pedeapsa nulit!ţii. odific!rile recente la legea
Aegistrului Comerţului au simplificat condiţiile de validitate ale înscrisului numit act
constitutiv. *stfel" autentificarea la un notar public a actului constitutiv reprezint! azi
e$cepţia" anterior era o regul! imperativ!" f!r! derog!ri. (ste obligatorie autentificareaatunci c-nd:
1. 0rintre aporturile în natur!" figureaz! un teren. >e respect! şi aici principiul
simetriei" în general" în legislaţia noastr!" înstr!inarea de terenuri este prev!zut! în
form! autentic!
2. >ociet!ţile care au asociaţi cu r!spundere nelimitat! +societatea în nume
colectiv şi societ!ţile în comandit!,
'. Constituirea societ!ţii pe acţiuni prin subscripţie public!.Conţinutul actului constitutiv:
89
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 88/133
I. Ca regul! general!" potrivit legii" unele elemente sunt obligatorii. *bsenţa lor este
sancţionat! de regul! cu declararea nulit!ţii societ!ţii
II. n redactarea actului constitutiv" nu trebuie repetate te$tele de lege interes-nd o
anumit! c/estiune" un anumit element. 3egea reprezint! o ofert! de reglementare şi
este ca şi recepţionat! în actul constitutiv. #ac! normele sunt imperative" actul
constitutiv nici nu poate s! stipuleze contra lor. #ac! normele sunt supletive" c/iar
f!r! trimitere" se consider! recepţionate în contract
III. *colo unde legea le cere asociaţilor s! reglementeze" s! normeze" ei trebuie s! o
fac!" altfel lacunele respective pot complica e$istenţa societ!ţii.
(lementele principale" comune oric!rei forme de societate:
1. Identitatea complet! a asociaţilor" cu menţionarea calit!ţilor diferite la societ!ţile în
comandit!
2. %orma" denumirea" sediul
'. Obiectul de activitate" cu precizarea domeniului şi activit!ţii principale
7. Capitalul social subscris şi v!rsat" aporturile" evaluarea lor şi stabilirea participaţiei
fiec!rui asociat la capitalul social.
3a societatea cu r!spundere limitat! şi la societatea pe acţiuni trebuie
menţionate felul fracţiunilor de capital social" drepturile conferite" participarea la
rezultate
6. Identitatea complet! a administratorilor" puterile conferite" modul de lucru"
repartizarea puterii de reprezentare" a semn!turii sociale.
3a societatea pe acţiuni trebuie redactate clauze speciale privind conducerea"
administrarea" funcţionarea şi controlul gestiunii societ!ţii" inclusiv din partea
acţionarilor
;. Identitatea complet! a cenzorilor" unde este cazul
9. >ediile secundare înfiinţate o dat! cu societatea sau condiţiile de înfiinţareulterioar! a acestora
8. odul de dizolvare şi de lic/idare ale societ!ţii.
3a societatea pe acţiuni şi societatea în comandit! pe acţiuni" mai trebuie
menţionate avanta)ele rezervate fondatorilor şi operaţiunile înc/eiate de asociaţi pe
contul societ!ţii în perioada de constituire" preluate de societate" precum şi pl!ţile
pentru acestea.
>ocietatea pe acţiuni constituit! prin subscripţie public!
88
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 89/133
>ocietatea pe acţiuni se constituie în modul comun" numit simultan" ca şi la
celelalte societ!ţi" dar are şi un mod particular de constituire" numit subscripţie
public! sau constituire continuat!.
n acest mod" fondatorii stabilesc elemente societ!ţii" redacteaz! actul
constitutiv şi ofer! publicului posibilitatea subscrierii acţiunilor r!mase disponibile în
condiţiile prev!zute într&un act care )oac! şi rolul de ofert! de subscriere" numit
prospect de emisiune.
3a finalul termenului l!sat pentru aceast! subscripţie public!" care nu poate fi
mai mare de un an de la publicarea prospectului" fondatorii vor evalua subscripţia şi
vor convoca adunarea constitutiv!.
=. *utorizarea şi înmatricularea societ!ţii comerciale
*ceste operaţiuni se realizeaz! la Aegistrul Comerţului" unde tribunalul din
circumscripţia societ!ţii deleg! unul sau mai mulţi )udec!tori care au în principal
atribuţiile de a controla legalitatea constituirii societ!ţii" de a autoriza constituirea" de
a dispune înmatricularea acesteia şi facerea" în Aegistrul Comerţului" a menţiunilor
privind cele mai importante modific!ri ale actului constitutiv şi ale societ!ţii.
0entru autorizarea" în termen de 16 zile de la semnarea sau autentificarea
actului constitutiv" fondatorii" administratorii sau alte persoane împuternicite trebuie
s! solicite autorizarea constituirii şi înmatricularea societ!ţii.
*vizele necesare pentru autorizarea constituirii se solicit! de c!tre Aegistrul
Comerţului.
udec!torul delegat trebuie s! se pronunţe în termen de 6 zile de la împlinirea
cerinţelor legale. 0entru a verifica îndeplinirea acestora" el poate solicita e$perţi" poate
cere dovezile pe care le apreciaz! necesare. udec!torul va autoriza constituirea şi va
dispune înmatricularea printr&o înc/eiere. *ceast! înc/eiere se public! în onitorul
Oficial. #e la data înmatricul!rii" societatea are personalitate )uridic!. Aegimulsociet!ţii nelegal constituite
%aţ! de o societate care nu îndeplineşte cerinţele legale pentru autorizare sau
care nu îndeplineşte anumite formalit!ţi indispensabile pentru autorizare" legea
instituie anumite tratamente sancţionatorii.
I. Neregularit!ţi înainte de înmatriculare
0entru absenţa menţiunilor legale din actul constitutiv" pentru clauze ale
acestuia care contravin dispoziţiilor legale imperative şi pentru neîndeplinirea uneianumite cerinţe legale de constituire +e$.: lipseşte dovada efectu!rii v!rs!mintelor
85
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 90/133
conform actului constitutiv," )udec!torul delegat va da o înc/eiere prin care respinge
înmatricularea.
3egea admite regularizarea societ!ţii şi a cererii de autorizare sub
supraveg/erea )udec!torului delegat.
Nesolicitarea înmatricul!rii în termenul legal.
3egea autorizeaz! pe oricare dintre asociaţi s! cear! înmatricularea dup! ce i&a
pus în înt-rziere pe ceilalţi asociaţi.
Caducitatea actului constitutiv.
Caducitatea este lipsirea de efecte a unui act )uridic civil datorit! intervenirii
unor situaţii" fapte care" potrivit legii" las! actul f!r! efecte.
n speţ!" caducitatea este determinat! de o înt-rziere mai mare de ' luni în
solicitarea înmatricul!rii de la data autentific!rii sau semn!rii. Caducitatea este
e$primat! de lege prin încetarea obligaţiei de v!rs!minte.
II. Neregularit!ţile dup! înmatriculare
3egea este preocupat! de a salva societatea" de aceea ea prevede c!" în termen
de 8 zile de la constatarea neregularit!ţilor" societatea" prin organele ei reprezentative"
trebuie s! ia m!suri pentru înl!turarea acestor neregularit!ţi. n caz de neconformare"
orice persoan! interesat! +e$.: un creditor social" un partener de afaceri" un asociat" un
deţin!tor de obligaţiuni, poate cere tribunalului s! oblige organul reprezentativ al
societ!ţii s! fac! regulariz!rile necesare.
4ribunalul poate institui aceast! obligaţie sub sancţiunea unor amenzi pe zi de
înt-rziere" numite amenzi cominatorii.
4ermenul pentru acţiunea de regularizare.
3egea stabileşte un termen de prescripţie e$tinctiv! pentru aceast! acţiune de
un an de la înmatriculare.
A!spunderea pentru neregularizare.3egea instituie o r!spundere solidar! şi nelimitat! pentru pre)udiciile
ocazionate de neregularizare" pe care o pune în sarcina fondatorilor" reprezentanţilor
societ!ţii" primilor membri ai organelor de conducere şi de control.
III. *bsenţa publicit!ţii legale
*bsenţa publicit!ţii nu poate fi opus! terţilor. *ctele şi faptele pentru care nu
s&a f!cut publicitatea legal! sunt inopozabile acestora. >e prevede o e$cepţie pentru
situaţia c-nd le&au cunoscut.
5@
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 91/133
O alt! consecinţ! este inopozabilitatea faţ! de terţii care fac dovada
imposibilit!ţi cunoaşterii lor" a operaţiunilor efectuate înainte de a 1;&a zi de la
publicarea în onitorul Oficial a înc/eierii )udec!torului delegat.
*ctele şi faptele cu privire la care omisiunea publicit!ţii nu le lipseşte de
efecte pot fi invocate de terţi.
IH. Neconcordanţa între te$tele depuse la Aegistrul Comerţului şi te$tele publicate în
onitorul Oficial.
3egea ofer! terţilor beneficiul opţiunii în privinţa opozabilit!ţii. 3e este
*ceast! nulitate se declar! de c!tre tribunal pentru urm!toarele cazuri:
1. 3ipsa actului constitutiv sau a formei lui autentice
2. 4oţi fondatorii sunt incapabili
'. Obiectul de activitate este ilicit sau contravine ordinii publice
7. 3ipsa înc/eierii de înmatriculare
6. 3ipsa autorizaţiei administrative de constituire" unde este cazul
;. Nemenţionarea" în actul constitutiv" a numelui societ!ţii" a obiectului s!u" a
aporturilor şi a capitalului social subscris
9. Nu s&a subscris sau v!rsat capitalul social minim
8. Nu s&a asigurat num!rul minim de asociaţi.
Tema a III*a
CARACTERI+AREA FORMELOR 7URIDICE DE SOCIET3ŢI
COMERCIALE
Se!iu"ea #. Soietatea -" "ume oleti,
>ocietatea în nume colectiv este prima form! de societate comercial! .
(ste considerat! o societate înc/is!" de familie" în care consideraţia între asociaţi"
affectio societatis" devotamentul" sunt capitale. (ste practicat! pentru operaţiuni în
care aporturile în munc!" înzestr!rile" abilit!ţile te/nice" manuale" ale asociaţilor au
o contribuţie decisiv! la realizarea obiectului de activitate.
51
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 92/133
#enumirea ei evoc! tocmai caracteristica ei definitorie: r!spunderea nelimitat!
şi solidar! a asociaţilor cu patrimoniul propriu pentru obligaţiile sociale nepl!tite de
societate" în termen de 16 zile de la punerea în înt-rziere +notificarea pl!ţii datoriei
printr&un e$ecutor )udec!toresc,.
*ceeaşi r!spundere este instituit! +art. 86 din 3>C, pentru operaţiunile
îndeplinite în numele societ!ţii de persoanele care o reprezint!. #rept urmare"
/ot!r-rea )udec!toreasc! +şi cea arbitral!" desigur, pronunţat! contra societ!ţii" poate
fi e$ecutat! contra oric!ruia dintre asociaţi.
#ac! actul constitutiv nu permite altfel" administratorii nu pot fi dec-t dintre
asociaţi. %iecare dintre administratori este reputat c! are puterea de reprezentare.
*dministratorii nu sunt obligaţi s! lucreze împreun! +s! delibereze" ca la
societatea pe acţiuni" într&un organ colegial" cum este Consiliul de administraţie la
aceast! societate," dac! actul constitutiv nu le&o impune" în ipoteza din urm! ei
trebuind s! decid! cu unanimitate +ma)oritatea capitalului social va decide dac! nu se
poate realiza unanimitatea,.
*dunarea asociaţilor nu este instituţionalizat!" ca la societ!ţile pe acţiuni şi cu
r!spundere limitat!" 3>C oper-nd pentru ea cu entit!ţi desemnate ca ma)oritatea
absolut! a capitalului social sau votul asociaţilor reprezent-nd ma)oritatea
capitalului social & art. 8;.
*sociaţii sunt îndatoraţi la abţinere de la deliber!ri sau decizii privind
operaţiuni în care" pe cont propriu sau pe contul altuia" cere interese contrare
societ!ţii. n caz contrar" dac! votul s!u a asigurat ma)oritatea decident!" sunt
r!spunz!tori de daunele ocazionate societ!ţii prin acele operaţiuni.
C/iar neadministratori" asociaţii pot lua din fondurile societ!ţii c-t este fi$at
pentru c/eltuieli în interesul societ!ţii. *ctul constitutiv poate stipula c! asociaţii pot
lua din casa societ!ţii anumite sume pentru c/eltuielile lor particulare +art. 81 +',,"fapt neconceput la o >.*. sau >.A.3. dar e$plicabil aici prin Buasi&confuzia pe care
legea o promoveaz! între patrimoniile societ!ţii şi patrimoniile asociaţilor relativ la
r!spunderea pentru obligaţiile sociale.
*sociaţii mai sunt îndatoraţi şi la neconcurenţ!. *stfel" ei nu mai pot fi asociaţi
cu r!spundere nelimitat! în societ!ţi concurente sau av-nd acelaşi obiect.
3e mai este interzis s! fac! acelaşi comerţ f!r! consimţ!m-ntul tuturor.
*sociatul în culp! poate fi e$clus. Ceilalţi asociaţi pot" îns!" decide ca societatea s!&şi
52
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 93/133
însuşeasc! rezultatele acelor operaţiuni" decizia fiind supus! unui termen de dec!dere
de ' luni de la data cunoaşterii operaţiunilor de c!tre societate.
Cesiunea p!rţilor de interese +aportului de capital social & art. 89+1,, este
posibil! numai dac! a fost îng!duit! de actul constitutiv.
*vanta)e şi dezavanta)e ale societ!ţii în nume colectiv.
*vanta)e:
& se constituie doar prin contractul de societate
& legea nu cere un capital social minim" )udec!torul delegat îns! poate aprecia dac!"
pentru obiectivul propus" capitalul este suficient
& are un mod de funcţionare foarte simplu
& funcţia de administrator poate avea orice asociat se prezum! puterea de
reprezentare
& nu sunt obligatorii adun!rile asociaţilor" dup! o anumit! procedur!
& asociaţii pot lua sume din casa societ!ţii pentru c/eltuielile personale" în limitele
actului constitutiv.
#ezavanta)e:
& r!spunderea nelimitat! şi solidar! a asociaţilor pentru datoriile societ!ţii
& sunt societ!ţi înc/ise nu sunt pretabile la o dinamic! a capitalului" la infuzii de
capital calitatea de asociat" participaţia nu se pot transmite în afara societ!ţii" dac! nu
e$ist! stipulaţia corespunz!toare în actul constitutiv
& fracţionarea capitalului nu este obligatorie
& nu emit instrumente financiare negociabile nu pot lansa împrumuturi publice
& nu sunt compatibile cu anvergura unor afaceri con)uncturale cu prezenţa dinamic! pe
>unt dou! forme )uridice de societate n!scute din practica de a masca
investiţiile" plasamentele f!cute de persoane care erau restricţionate datorit!
apartenenţei lor la anumite profesiuni sau ocup!rii unor anumite demnit!ţi. *ceste
persoane" denumite în cadrul celor dou! forme de societate" comanditari" puneau la
dispoziţia unor persoane care nu dispunea de capital social" dar care erau dispuse s!
rişte în afaceri" denumite comanditaţi" sume de bani sau alte fonduri. *şa s&a n!scutcontractul de commenda.
5'
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 94/133
Aelativ la caracteristici" aceste tipuri de societate au specific faptul c!
anga)eaz! dou! categorii de asociaţi: & comanditarii" care au r!spundere limitat! la
valoarea aportului lor" pentru datoriile societ!ţii şi comanditaţii" care r!spund
nelimitat şi solidar. #incolo de aceste aspecte" este particular şi faptul c! doar
comanditaţii pot fi administratori. Ca atare" efectuarea de c!tre comanditari a unor
acte de administraţie" f!r! o procur! special!" înscris! la A.C." anga)eaz! r!spunderea
acestora faţ! de terţi" nelimitat şi solidar.
C-t priveşte >.C.* " aceasta se deosebeşte de >.C.>. datorit! fracţion!rii
capitalului social în acţiuni şi" privitor la acţiuni" i se aplic! regulile de la >.*.
*dministratori nu pot fi dec-t asociaţii comanditaţi" care nu dispun de fonduri pentru
aporturi şi" deci nu contribuie la capitalul social" ei culeg-nd profitul societ!ţii în
limita actului constitutiv" dar îşi declar! disponibilitatea de a c-ştiga din afaceri în
acest mod şi îşi asum! r!spunderea nelimitat! şi solidar! cu patrimoniul propriu
pentru datoriile sociale.
Comanditarii sunt asociaţii din umbr!" care au avut capital şi care nu au voie
sau nu vor s! rişte o asemenea r!spundere în afacerile proiectate în obiectul de
activitate al unei >C>. Numele societ!ţii şi al asociaţilor vine de la contractul de
comenda prin care se plasa capitalul în afaceri" la început" riscante şi prin
elementele lor particulare +e$pediţii geografice" e$plor!ri geologice" plasamente ale
unor demnitari c!rora le era interzis comerţul,.
?n comanditar nu poate contracta operaţiuni în contul societ!ţii dec-t pe baza
unei procuri speciale şi pentru operaţiuni determinate de c!tre comanditaţii&
administratori" procur! ce trebuie menţionat! în Aegistrul Comerţului.
*ltfel" ei sunt ţinuţi r!spunz!tori nelimitat şi solidar faţ! de terţii cocontractanţi.
Comanditarul" fiind autorul economic al societ!ţii" are" de bun! seam!" dreptul
de a supraveg/ea mersul societ!ţii" de a participa la numirea şi revocareaadministratorilor" s! autorizeze operaţiuni pentru care aceştia nu au depline puteri şi
dreptul de a se informa şi documenta asupra activit!ţii societ!ţii.
are parte din regulile de la societatea în nume colectiv se aplic! şi >C>
relativ la administrator" la abţinerea de la vot şi la neconcurenţ!.
*vanta)e şi dezavanta)e ale >C>.
>e reg!sesc" în general" acelea de la >NC.
*vanta)e:& se constituie doar prin contractul de societate
57
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 95/133
& nu se cere un minim de capital la constituire
& se permit toate formele de aport
& administrarea" puterea de reprezentare sunt clar atribuite.
#ezavanta)e:
& nu produc titluri negociabile
& sunt societ!ţi înc/ise" nu pot mobiliza capital" nu se pot împrumuta de pe piaţa
capitalurilor financiare
& n&au o frecvenţ! semnificativ!
& pactul societar" precedat de identificarea afinit!ţilor dintre furnizorii de capital
pentru formarea societ!ţii & comanditarii & şi utilizatorii acestui capital" care&şi
anga)eaz! o r!spundere sever! pentru rezultatele societ!ţii & comanditaţii & se
realizeaz! cu dificultate" dup! negocieri presupuse anevoioase.
Se!iu"ea 0. Soietatea pe a!iu"i
*. #imensiuni şi aptitudini.
(ste forma modern! de societate" compatibil! cu o prezenţ! complet! pe piaţ!"
av-nd acces la întreaga gam! de produse şi servicii cerute de piaţ! şi la toate
emisiunile care alimenteaz! piaţa financiar!.
(ste societatea care a )ustificat formarea bursei de valori mobiliare şi a permis
e$pansiunea internaţional! a întreprinderii. *re o aptitudine aparte de a mobiliza
resurse financiare" capitaluri" în general" f!r! garanţii şi dob-nzi. (misiunile
suplimentare de acţiuni şi emisiunile de obligaţiuni au limit!ri nesemnificative.
#atorit! capacit!ţii ei e$traordinare de a mobiliza capitaluri şi de a le e$ploata
în modul cel mai profitabil" într&un scenariu în care" de regul!" asociaţii numiţi
acţionari se ignoreaz!" fiind interesaţi numai de rezultatele societ!ţii" reflectate îndividendul pl!tit pentru fiecare acţiune şi în cotaţia de piaţ! a acţiunilor" celebrul
ziarist Palter 3ipmman a numit&o a opta minune a lumii.
>ocietate anonim!. >ub aceast! denumire" uzual! în legislaţia european!
occidental!" era reglementat! şi în codul nostru comercial p-n! la adoptarea 3egii nr.
'1155@" care a dat materiei societ!ţilor comerciale o reglementare separat!.
*nonimitatea societ!ţii pe acţiuni este o figur! de stil literar&)uridic. n
realitate" societ!ţile pe acţiuni au dob-ndit o reputaţie a c!rei evidenţiere este un faptinutil.
56
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 96/133
Caracterul anonim al societ!ţii pe acţiuni este dat de dou! realit!ţi" una social&
economic! şi una )uridic!:
0otrivit celei dint-i" cu e$cepţia fond!rii unei societ!ţi înc/ise şi a unei
inocenţe penale sau profesionale a fondatorilor +în cazul constituirii societ!ţii prin
subscripţie public!" în cazul societ!ţilor bancare" spre e$.," asociaţii nu sunt reputaţi
cu ceea ce" la societ!ţile de persoane +societatea în nume colectiv şi societ!ţile în
comandit!," se numeşte affectio societatis şi nu acced la aceast! calitate în
consideraţia persoanei celorlalţi.
%iind o societate de capitaluri" la fondarea şi" mai ales" la dob-ndirea calit!ţii
de asociat prin ac/iziţionarea de acţiuni de pe piaţ!" funcţioneaz! numai criteriul
economic: capitalul +banii, deţinut de investitor +ac/izitor, şi rezultatele pe care
conteaz! investitorul prin plasamentul respectiv.
0otrivit celei de&a doua" circulaţia )uridic! de o mobilitate e$cepţional! +în
bun! m!sur!" informatizat! ast!zi, a acţiunilor" face ca participaţiile la capitalul social
s! se transfere rapid" în timpi calendaristici din ce în ce mai comprimaţi şi mai scurţi"
astfel c! identitatea asociaţilor comport! şi ea o mişcare ce pare imperceptibil! )uridic
de la o or! la alta" c/iar.
>e poate vorbi" astfel" de o anonimitate instantanee sau ad&/oc a asociaţilor
unei societ!ţi pe acţiuni.
*ceast! anonimitate e$plic! de ce 3>C îi oblig! pe acţionarii deţin!tori de
acţiuni la purt!tor s! le depun! într&un anumit loc stabilit prin actul constitutiv sau
prin convocare" cu cel puţin 6 zile înainte de adunarea lor general!.
4ot ea" e$plic! de ce aceeaşi lege oblig! pe administratori s! stabileasc! o dat!
de referinţ! +cu cel mult ;@ de zile înainte de data primei convoc!ri a adun!rii
generale a acţionarilor, pentru acţionarii îndrept!ţiţi s! fie convocaţi şi s! voteze la
aceste adun!ri.%uncţionarea organelor societ!ţii pe acţiuni constituie drept comun pentru
celelalte forme de societ!ţi. >ocietatea pe acţiuni este cea mai instituţionalizat! în
funcţionarea sa. (a are organe complete" cu un statut minuţios reglementat.
#e lege lata" unele dispoziţii privind funcţionarea adun!rilor generale ale
acţionarilor" sunt f!cute comune +aplicabile, şi pentru alte forme de societ!ţi. (ste
cazul societ!ţii cu r!spundere limitat! +art. 151 din 3>C," societ!ţii în comandit! pe
acţiuni +art. 182 +1, din legea citat!,.
5;
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 97/133
#e facto" aşa cum opineaz! şi doctrina" regimul )uridic de funcţionare a
organelor societ!ţii pe acţiuni" reprezint! dreptul comun" aplicabil şi celorlalte forme
de societ!ţi comerciale" desigur" în m!sura în care sunt utilizate şi organele facultative
pentru unele +cum ar fi cenzorul pentru >NC şi >C* şi pentru >A3 care are cel mult
16 asociaţi, şi în m!sura în care legea nu dispune altfel" ori dispoziţia care intereseaz!
nu este contrar! specificului societ!ţii.
=. Aegimul )uridic al acţiunilor.
>ensul noţiunii de acţiune. 4rei sensuri sunt uzuale.
0rimul" este acela de fracţiune de capital social" obligatorie" de o valoare
nominal! de cel puţin @"1 lei" num!rul de acţiuni înmulţit cu valoarea nominal! d-nd
valoarea capitalului social subscris şi ponderea în participaţia la acest capital.
*l doilea" este acela de titlu" format printr&un înscris" constatator al fracţiunii
de capital social" av-nd cuprinsul dat de lege +art. 5'+2,, & prin care se legitimeaz!
calitatea de acţionar. n acest sens" acţiunea apare ca un bun mobil necorporal.
*l treilea" este acela de valoare mobiliar!" în categoria titlurilor comerciale de
valoare. *cţiunea este valoarea mobiliar! cea mai prezent! pe pieţele de capitaluri"
oscilaţiile valorilor acţiunilor tranzacţionate pe pieţele organizate red-nd" de regul!"
fidel starea financiar! a societ!ţilor emitente şi pulsul economiei în care opereaz!
aceste societ!ţi.
%elul acţiunilor. 3>C" cu modific!rile date de 3egea nr. 551555" a creat dou!
clasific!ri ale acţiunilor.
0rima" opera actului constitutiv" intereseaz!" în principal" modul de circulaţie şi
împarte acţiunile în nominative şi la purt!tor.
Omisiunea actului constitutiv de a face calificarea acţiunilor are drept
consecinţ! calificarea lor legal! & art. 51 +2, & ca acţiuni la purt!tor. *cţiunile nepl!titesunt reputate de lege ca nominative.
*cţiunile nominative sunt acelea care în cuprinsul titlului lor menţioneaz!
identitatea acţionarului prin nume sau domiciliu sediu.
*cţiunile la purt!tor sunt acelea care nu cuprind aceast! menţiune av-nd" îns!"
menţiunea felului lor prin e$presia la purt!tor.
Cea de&a doua" opera adun!rii generale a acţionarilor" interes-nd drepturile
conferite de ele" împarte acţiunile în ordinare şi preferenţiale.*cţiunile ordinare sunt cele care confer! drepturi egale posesorilor.
59
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 98/133
*cţiunile preferenţiale sunt cele care confer! un drept prioritar la dividend
const-nd în prelevarea dividendului" repartizat lor" asupra beneficiului distribuibil"
înaintea oric!rei alte prelev!ri. *ceste acţiuni sunt" îns!" lipsite de dreptul de
participare şi de vot în adun!rile generale ale acţionarilor. 0utem spune c!
preferenţialitatea lor este ec/ilibrat! de atenuarea rolului lor în e$erciţiul puterii în
societate.
Aegimul lor special mai este configurat şi de limitarea pac/etului lor la o
p!trime din capitalul social şi de interdicţia deţinerii lor de c!tre reprezentanţii"
administratorii şi cenzorii societ!ţii.
%orma acţiunilor. 3>C p!streaz! sistemul tradiţional al emiterii acţiunilor pe
suport de /-rtie" aceste acţiuni numindu&se astfel materializate.
Odat! cu marea privatizare" declanşat! prin 3egea nr. 661556" care a creat
societ!ţi cu sute şi mii de acţionari şi cu informatizarea pieţelor de capital" s&a adoptat
şi sistemul acţiunilor dematerializate" c/iar şi pentru acţiunile nominative.
*cţiunile dematerializate nu au un titlu reprezentativ al lor" ci se evidenţiaz!
prin înscrieri în cont. Nu este vorba despre un cont contabil. Contul are aici sensul de
registru informatizat al acţiunilor constituit şi administrat +ţinut, de o societate
particular! specializat! în astfel de acţiuni. (l mai are şi sensul de partid! a unui
anumit acţionar în registrul informatizat.
*stfel" registrul tradiţional al acţionarilor" instituit de art. 192 +1, lit. a" este
înlocuit" pentru acţiunile emise în form! dematerializat! şi tranzacţionate pe o piaţ!
organizat!" cu registrul independent privat ţinut conform reglement!rii pieţelor de
valori mobiliare.
Aeguli privind funcţionarea acţiunilor ca fracţiuni de capital social.
0rima regul! este convertibilitatea acţiunilor dintr&un fel în altul" operaţiune asupra
c!reia se poate pronunţa numai adunarea general! e$traordinar! a acţionarilor.* doua regul!" este condiţionarea noilor emisiuni de plata acţiunilor din emisiunea
precedent!.
* treia regul!" este valoarea nominal! egal! şi conferirea de drepturi egale" cu
e$cepţia" desigur" a acţiunilor preferenţiale.
n ce priveşte dreptul de vot" trebuie reţinut c! mai e$ist! trei restricţii. #ou! legale &
art. 1@1 +', & privind suspendarea pentru acţionarii care nu sunt la curent cu
v!rs!mintele a)unse la scadenţ! şi al acţiunilor dob-ndite de societatea emitent! şi
58
7/23/2019 DR. AF AN I
http://slidepdf.com/reader/full/dr-af-an-i 99/133
alta" facultativ!" privind limitarea prin actul constitutiv a num!rului voturilor celor
care posed! mai mult de o acţiune.
n ce priveşte dreptul la dividend" acesta lipseşte în cazul dob-ndirii de c!tre
societate a propriilor acţiuni.
* patra regul!" este indivizibilitatea" potrivit c!reia o acţiune trebuie s! aib! un
singur titular sau un reprezentant unic ori comun.
4ransmiterea acţiunilor. 4rebuie s! distingem între latura )uridic! şi latura
te/nic! a acestei transmiteri.
>ub latura )uridic! intereseaz! clasificarea în acţiuni nominative şi acţiuni la
purt!tor.
Cele nominative se transmit prin înscrierea declaraţiei de cesiune în registrul
acţionarilor" subscris! +semnat!, de cedent şi cesionar şi prin menţiunea despre
cesiune f!cut! pe acţiune. 3egea îi defer! actului constitutiv posibilitatea de a
reglementa şi un alt mod de transmitere al acestor acţiuni.
0roprietatea asupra acţiunilor la purt!tor se transmite prin simpla deplasare
fizic! a posesiei" dintr&o m-n! în alta" acest mod de transmitere numindu&se
tradiţiune. Cedentul şi cesionarul nu trebuie s! fac! mişc!ri mecanice pentru
înm-nare. #eplasarea posesiei poate fi realizat! şi printr&un terţ" şi prin l!sarea
acţiunilor într&un depozit de valori" cu stipularea dreptului cesionarului de a le ridica"
şi în alte moduri neec/ivoce.
#ob-ndirea de c!tre societatea emitent! a propriilor acţiuni. (ste o situaţie de
e$cepţie" pe care legea o admite în anumite circumstanţe şi sub anumite condiţii şi
numai în temeiul unei /ot!r-ri a adun!rii generale a acţionarilor" cuprinz-nd
modalit!ţile de dob-ndire" m!rimea pac/etului de acţiuni" valoarea de ac/iziţie"
perioada operaţiunii +ma$im 18 luni de la publicarea /ot!r-rii în onitorul Oficial,.
0ac/etul ac/iziţionat nu poate dep!şi 1@ din capitalul social subscris.0ot fi dob-ndite numai acţiunile societ!ţii care are capitalul integral v!rsat
#ob-ndirea nu mai este în vreun fel condiţionat!" c-nd acţiunile au fost
dob-ndite motivat de reducerea capitalului social prin anulare de acţiuni" de
cesionarea c!tre personalul societ!ţii" regularizarea cursului de piaţ! +dar numai cu
avizul Comisiei Naţionale a Halorilor obiliare, ori au fost dob-ndite cu titlu gratuit.
Fa)area acţiunilor. *cţiunile pot fi date în garanţie pentru obligaţii civile ori
comerciale. Fa)area se realizeaz! prin declaraţia dat! în scris de c!tre debitorul ga)ist"certificat! de funcţionarul societ!ţii" dac! înscrisul este sub semn!tur! privat!"
generale ale acţionarilor" administratorii şi cenzorii & şi organe facultative & directoriie$ecutivi+ aceste organe facultative pot devenii organe obligatorii cum este cazul
prev!zut de art. 17' pct.' din 3>C,.
n privinţa adun!rilor generale" competenţele sunt foarte riguros determinate"
admiţ-ndu&se" îns!" un parţial transfer c!tre administratori.
*dministratorii au competenţa determinat! prin e$prim!ri mai generale şi se
înţelege c! sunt în sfera lor de decizie toate operaţiunile care nu sunt în competenţa
adun!rilor generale şi care implic! e$primarea voinţei sociale în raporturile cu terţii şicu autorit!ţile publice.
Condiţiile de cvorum sunt" dup! cum s&a înţeles" mai severe" pentru a doua
convocare fiind cerute o prezenţ! de 16 din num!rul total al drepturilor de vot.
Iniţiativa convoc!rii revine administratorilor care" în condiţiile actului
constitutiv" o pot lua dup! aprecierea lor sau la cererea acţionarilor care reprezint! cel
puţin 6 din capitalul social +ori procentul mai mic prev!zut în actul constitutiv,.
Aefuzul convoc!rii la cererea acţionarilor poate fi suplinit de tribunalul de la sediul
societ!ţii" care" la cerere" va putea convoca el adunarea şi s! desemneze pe acţionarul
care o va prezida.
#esf!şurarea şedinţei cuprinde ca timpi şi acte procedurale principale:
desc/iderea şedinţei de c!tre preşedintele consiliului de administraţie +sau înlocuitorul
s!u, alegerea a 1&' secretari dintre acţionari" care vor verifica prezenţa întocmirea de
c!tre cenzori" şi prezentarea de c!tre secretari" a procesului&verbal privind legitimarea
acţionarilor prezenţi şi îndeplinirea formalit!ţilor cerute de lege şi de actul constitutiv
pentru regularitatea adun!rii dezbaterile asupra problemelor aflate pe ordinea de zi
votul pentru /ot!r-rile în problemele respective +care este desc/is" e$cepţie f!c-nd
acela pentru alegerea şi revocarea administratorilor şi a cenzorilor şi acela privind
r!spunderea administratorilor, declaraţii f!cute de c!tre acţionari în şedinţ!" la
cererea lor întocmirea unui proces&verbal" care va fi semnat de preşedintele şi
secretarul adun!rii şi care va consemna constat!rile privind regularitatea convoc!rii"
data şi locul adun!rii" prezenţa" dezbaterile în rezumat" /ot!r-rile adoptate şi
declaraţiile acţionarilor.
ot!r-rile adun!rilor se public! în onitorul Oficial. (le pot fi atacate la
tribunal" pentru necorespondenţ! cu legea sau cu actul constitutiv" de c!tre acţionarii
care au absentat de la adunare sau care au votat contra şi au cerut menţionarea acestui
vot în procesul&verbal al şedinţei.
4ribunalul poate suspenda e$ecutarea /ot!r-rii atacate.*dministratorii reprezint! organul de conducere curent! a societ!ţii pe acţiuni.
(i au concepţia şi conducerea operaţiunilor societ!ţii ei au responsabilitatea
gestion!rii fondurilor şi intereselor societ!ţii. Numai ei" în limitele actului constitutiv"
au aptitudinile de a forma şi reprezenta voinţa societ!ţii +social!," de a anga)a
societatea în raporturile cu terţii şi cu autorit!ţile publice.
n puţine cuvinte" ei asigur! guvernarea societ!ţii pe acţiuni.
>unt temporari & primii cu un mandat de cel mult 2 ani" dat de actul constitutiv"sau de 7 ani & reeligibili" revocabili" pentru urm!torii administratori.
0ot fi persoane fizice sau )uridice" c!rora li se cere o inocenţ! penal! pentru
unele infracţiuni +contra patrimoniului" interes-nd onestitatea profesional!,. 3ucreaz!
pe baza unui contract de administrare" în care sunt anga)ate disponibilit!ţile lor
manageriale. (i pot fi consideraţi managerii societ!ţii în sensul cel mai deplin al
termenului.
>unt îndatoraţi la constituirea unei anumite garanţii pentru gestionarea
fondurilor şi intereselor societ!ţii.
>emn!turile lor" care sunt e$presia e$erciţiului voinţei sociale" trebuie depuse
la registrul comerţului.
odul de lucru" atent reglementat de 3>C" este unul colegial şi deliberativ.
#ac! sunt cel puţin doi administratori" ei constituie un consiliu de administraţie &
art. 1'7 +2, din 3>C. *cest organ colegial şi deliberativ" poate delega conducerea
societarii unuia sau mai multor directori. & art. 17' +1, din 3>C.
#irectorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii
societarii.
Caracterul colegial şi deliberativ al acestor organe rezid! în obligativitatea e$erciţiului
competenţelor lor în şedinţe periodice" sub condiţii de convocare" de cvorum şi de vot"
cu dezbateri şi deliber!ri asupra unor probleme înscrise formal de o ordine de zi şi cu
adoptarea unor /ot!r-ri sau decizii prin vot direct" e$plicit şi ma)oritar.
Condiţia de cvorum" e$plicit! la consiliul de administraţie" este de )um!tate
din num!rul membrilor +actul constitutiv put-nd prevedea un num!r mai mare,.
Condiţia de vot" la consiliul de administraţie" este ma)oritatea membrilor
prezenţi.
%recvenţa şedinţelor" este de cel puţin una la ' luni pentru consiliul de
administraţie. n aceste şedinţe se realizeaz! şi desf!şurarea unei subordon!ri
ierar/ice. *poi" directorii vor prezenta consiliului de administraţie rapoarte scrisedespre operaţiunile pe care le&au e$ecutat & art. 17' indice 1 pct.'.
%!r! a evoca un raport ierar/ic" legea prevede convocarea cenzorilor la
şedinţele consiliului de administraţie" fapt e$plicabil prin supraveg/erea" la care sunt
îndatoraţi cenzorii" în privinţa operaţiunilor anga)ate de administratori.
*tribuţiile administratorilor nu sunt enumerate sistematic de 3>C dar din
dispoziţiile privind regimul )uridic +dreptul comun, aplicabil funcţiei lor" din
formul!ri de competenţ! general! şi din formul!ri particulare" se poate constitui untablou al acestor atribuţii.
evidente" care trebuie observate cu o atenţie special!" pentru a face funcţia de
administrator" în aceeaşi m!sur!" atractiv! şi substanţial responsabil!.
n orice fel de r!spundere patrimonial! +civil! & delictual! sau contractual! a
anga)atului în munc! a managerului," trebuie realizate patru condiţii" a c!ror
formulare" ca un numitor comun" ar putea fi urm!toarea:
& o conduit! contrar! legii sau contrar! ori în dispreţul unui anga)ament )uridic"
enunţat! în r!spunderea civil! delictual! +ce reprezint! dreptul comun al r!spunderii
patrimoniale, ca fapta ilicit!
& caracterul culpabil" imputabil & subiectiv" al acestei conduite & vinov!ţia
& un pre)udiciu încercat de cel care&l acuz! sau ocazionat acestuia & pre)udiciul & de
natur! patrimonial!" direct şi actual
& leg!tura de cauzalitate" direct!" nemediat!" necesar!" inec/ivoc!" între fapta
ilicit! şi pre)udiciu.
#intre aceste patru condiţii" una este invariabil!" anume" leg!tura de
cauzalitate dintre fapta ilicit! şi pre)udiciu & şi altele dou! comport! un tratament
special & anume" fapta ilicit! şi vinov!ţia. n doctrin! şi" mai ales" în )urisprudenţ!"
aceste din urm! dou! condiţii sunt reunite în sintagma faptul ilicit culpabil.
3a o prim! lectur! a 3>C" faptul ilicit culpabil în e$erciţiul funcţiei de
administrator" are o individualizare legal! iar r!spunderea pentru faptele
corespunz!toare" este solidar!. >unt faptele enunţate de art. 9'+1," 91+'," 177 indice+2,
şi +7,. 0entru daunele ocazionate societ!ţii prin nedenunţarea şi neabţinerea de la
votul privind o operaţiune în care este interesat +art. 177 indice'," administratorul va
avea o r!spundere individual!.
Condiţia compozit! a faptului ilicit culpabil reclam! o analiz! deosebit de
atent! în cazul pre)udiciilor ocazionate de e$ecutarea anga)amentului managerial propriu&zis" identificat în dou! fapte: e$acta îndeplinire a /ot!r-rilor adun!rilor
generale & art. 9'+1, lit. d & şi stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea" actul
constitutiv" le impun.
*ceste fapte şi cazuri de responsabilitate se circumscriu competenţei
determinate" printr&o e$primare larg!" de art. 9@+1," potrivit c!ruia administratorii pot
face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate
al societ!ţii" afar! de restricţiile ar!tate în actul constitutiv.
Nu avem în vedere aici r!spunderea civil! în cadrul procesului penal privind
infracţiuni de pre)udiciu" precum sunt cele de speculaţii cu acţiuni p!gubitoare pentru
societate" abuz de fonduri sociale" împrumuturi personale p!gubitoare pentru
societate" def!imarea societ!ţii în profit propriu din specularea acţiunilor acesteia"
încas!ri sau pl!ţi din dividende nereale sau de bancrut! frauduloas! incriminate de
art.29@ indice'& 282 din 3>C +incriminate de art. 29;,.
Ne intereseaz! aici pentru a realiza configuraţia faptului ilicit culpabil" dac!:
& administratorul r!spunde ca în dreptul civil pentru culpa cea mai uşoar!
+laevissima,
& riscul normal al serviciului" care în dreptul muncii este un caz de
e$onerare" are aceeaşi întindere ca în aceast! ramur! de drept
& e$ist! criterii normative +legale, de performanţ!" generale sau particulare"
pentru funcţia de administrator" în raport de care s! se aprecieze imputarea pierderilor
înregistrate de societate.
3a prima întrebare" r!spunsul este negativ" întruc-t administratorul îşi asum! o
obligaţie general! de diligenţ!" implic-nd e$ercitarea unei profesii" este adev!rat" de o
licenţiere normativ! foarte înalt! +cu e$cepţia unei condiţii de titluri de studii,.
#eci" culpa administratorului va fi raportat! at-t la comple$itatea" la
dificult!ţile situaţiei" problemei" în care a luat o decizie managerial! care a înregistrat
rezultate negative pentru societate" c-t şi opţiunile pe care le avea" previziunea cu care
trebuia şi putea s! opereze şi la întinderea" intensitatea efectelor negative în raport cu
un mod prudent" ec/ilibrat" de a cump!ni asupra deciziei manageriale incriminate.
*stfel" culpa administratorului trebuie tratat! ca fiind una profesional!.
3a a doua întrebare" r!spunsul este" de asemenea" negativ" întruc-t nu se pot
compara determin!rile şi incidenţa actelor sau operaţiunilor pe care le e$ecut! un
salariat" un funcţionar obişnuit" aflat sub o comand!" de regul!" cvasimilitar!" cu aceeaa actelor sau operaţiunilor" decise" anga)ate şi conduse de c!tre administrator.
*ctele şi operaţiunile administratorului sunt determinate" de multe ori" de o
adev!rat! con)unctur! economic!" social!" politic!" de configuraţia pieţei" care nu
este" îndeobşte" uşor de surprins. #e aceea" riscul normal al serviciului funcţiei de
administrator poate s! se reg!seasc! şi într&o inegalitate de şans! în comerţ" evident"
neimputabil! administratorului.
3a a treia întrebare" r!spunsul este parţial afirmativ.
4e$tele din 3>C îi cer administratorului s! se preocupe de" s! se fac! forte
pentru: e$acta îndeplinire +subl. ns., a /ot!r-rilor adun!rilor generale & art. 9'+1, lit.
d stricta îndeplinire +subl. ns., a îndatoririlor pe care legea" actul constitutiv le
impun & art. 9'+1, lit. e. (le îi mai cer: s! îşi asume obligaţiile şi r!spunderea
repartizate mandatarului & art. 92+1, s! fac! toate operaţiunile cerute pentru aducerea
la îndeplinire a obiectului de activitate al societ!ţii & art. 9@+1, s! nu transmit!
dreptul de reprezentare a societ!ţii" dac! aceast! facultate nu li s&a acordat în mod
e$pres & art. 91+1, s! e$ercite supraveg/erea impus! de îndatoririle funcţiei lor
asupra actelor îndeplinite de directori sau de personalul încadrat s! denunţe
cenzorilor neregulile s!v-rşite de predecesorii lor imediaţi despre care au cunoştinţ! &
art. 177+indice', s! se abţin! de la deliber!rile privind operaţiunile în care este
interesat şi s! înştiinţeze pe ceilalţi administratori şi pe cenzori despre conflictul de
interese.
#eosebit de aceste criterii normative" mai mult sau mai puţin e$plicit enunţate"
domeniile de afaceri" +spre e$." industria automobilelor" a te$tilelor" domeniul bancar
sau al asigur!rilor, şi pieţele specializate au elaborate" cristalizate" c/iar dac! nu
codificate" reguli de conduit! în managementul firmei. Culpabilitatea responsabil! a
administratorului va trebui determinat! !i gradat! în raport cu standardul profesional
ce rezult! din aceste reguli.
*dministratorului i se cere performanţ!" s! aib! mentalitatea înving!torului" s!
surprind! competitorii prin inventivitate şi oferte" soluţii captivante" dar el nu poate s!
fie întotdeauna un înving!tor" s! fie un magician neobosit.
odalitatea anga)!rii r!spunderii administratorului este acţiunea )udiciar!"
care poate fi /ot!r-t! de *F* ordinar!" c/iar dac! problema acestei r!spunderi nu a
fost pe ordinea de zi.
*doptarea /ot!r-rii privind pornirea acţiunii în r!spundere" are dreptconsecinţ! şi încetarea de drept a mandatului administratorului .
#irectorii e$ecutivi. (i corespund unui organ facultativ care in cazul anumitor tipuri
de societate poate îmbr!ca forma unui organ obligatoriu.
3or le poate fi încredinţat! e$ecutarea operaţiunilor societ!ţii. Competenţa
lor este pur e$ecutiv!" manifest-ndu&se numai în interiorul societ!ţii" spre deosebire
de administratori care pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la
îndeplinire a obiectului de activitate al societ!ţii" afar! de restricţiile ar!tate în actulconstitutiv & art. 9@+1, & şi care au dreptul de a reprezenta societatea & art. 91+1,.
#eci" directorii e$ecutivi au numai o putere de decizie intern!" prin care pot
gestiona e$ecutarea operaţiunilor anga)ate de administratori. (i por fi socotiţi" ca şi
administratorii" manageri" întruc-t dispun asupra fondurilor societ!ţii afectate
operaţiunilor ce li s&au încredinţat.
In cazul sistemului dualist prev!zut de art.16'&16' indice12 conducerea
societarii revine in e$clusivitate directoratului.
Aaporturile lor cu administratorii sunt caracterizate de subordonare şi de
supunerea la o supraveg/ere şi la un control periodic din partea acestora.
>upraveg/erea va fi e$ercitat! în funcţie de repartizarea" prin actul constitutiv"
a competenţelor între administratori. Nee$ercitarea obligaţiei de supraveg/ere" atrage
o r!spundere special! a administratorilor pentru actele p!gubitoare ale directorilor"
care puteau fi prevenite în prezenţa unei supraveg/eri corespunz!toare.
>ubordonarea este ilustrat! conving!tor de obligaţia directorilor de a prezenta
la fiecare şedinţ! a consiliului de administraţie a unor rapoarte scrise despre
operaţiunile pe care le&au e$ecutat & art. 17' indice1 alin.'.
Aegimul responsabilit!ţii lor" at-t faţ! de societate c-t şi faţ! de terţi este
asimilat cu acela al administratorilor.
ntruc-t directorii e$ecutivi lucreaz! în temeiul unui contract de munc! ce
scap! reglement!rii 3>C în bun! m!sur!" art. 179+', a ţinut s! pro/ibe o convenţie
contrar! ce ar înl!tura acest regim de responsabilitate.
(ste particular îns! directorilor e$ecutivi" c! dac! se porneşte acţiunea în
r!spundere contra lor" ei sunt" numai" suspendaţi de drept din funcţie p-n! la
soluţionarea irevocabil! a acestei acţiuni" pe c-nd" în aceeaşi situaţie" mandatul
administratorilor înceteaz! de drept iar *F* care a /ot!r-t pornirea acţiunii îi va
înlocui.
3>C creeaz! o incompatibilitate între funcţiile de director e$ecutiv şi deadministrator" e$plicabil! prin separaţia dorit!" raţional!" între puterile din societate"
în speţ! aceea de reprezentare" de anga)are )uridic! a societ!ţii repartizat!
administratorilor şi aceea de e$ecuţie a operaţiunilor decise şi anga)ate de
administratori" de gestionare a fondurilor afectate acestora" repartizat! directorilor
e$ecutivi .
#e bun înţeles" c! directorii e$ecutivi nu sunt incompatibili cu calitatea de
substitut al administratorului care" pentru operaţiuni determinate" le poate transmite puterea de reprezentare.
n.ns., şi alţi conduc!tori îns!rcinaţi s! pun! în aplicare aceste opţiuni sau alte m!suri
generale. *ceşti conduc!tori administrativi sau alţi conduc!tori +care corespund
directorilor din dreptul european & n.ns., sunt de asemenea îns!rcinaţi cu gestiunea
afacerilor curente ale societ!ţii sub controlul şi impulsul consiliului de direcţie
+subl.ns.,.
n dreptul englez" în care opereaz! o lege mai recent! a societ!ţilor pe acţiuni
+companies sau registered companies & tipul comun" frecvent," din 1585"
Companies *ct" preocuparea ma)or! pentru supraveg/erea managementului şi
transparenţa remuneraţiei acestuia" a f!cut ca raporturile dintre consiliul director+consiliul directorilor, şi directorii de management s! fie reglate cu şi mai mare
atenţie.
Aaportul CadburQ +comisie constituit! la iniţiativa =ursei şi a asociaţiei
contabililor prezidat! de sir *drian CadburQ & care şi&a publicat raportul în decembrie
1552," aliindu&se orient!rilor din doctrina şi legislaţiile >?*" a conc/is c!" consiliul
directorilor trebuie s! e$ercite un control plenar şi efectiv al mersului societ!ţii şi s!
supraveg/eze managementul e$ecutiv. #e aceea" consider! acelaşi raport" în v-rfulsociet!ţii trebuie s! e$iste o clar! diviziune a responsabilit!ţilor.
n concepţia anglo&american!" conducerea e$ecutiv! trebuie s! fie coordonat! de un
şef al e$ecutivului +c/ief e$ecutive officer & C(O, spri)init de o ec/ip!
managerial!.
ai este demn de reţinut" c! legea german! instituie pentru societ!ţile mari un
consiliu de supraveg/ere +consiliu de supervizare & *ufsic/tsrat, care
delibereaz! asupra iniţiativelor şi propunerilor consiliului director. *cest consiliu
director este compus numai din persoane care e$ercit! funcţii e$ecutive" dar atribuţiile
membrilor s!i sunt mai largi dec-t acelea ale unor directori e$ecutivi din sistemul
dublu eta)at tradiţional.
Cenzorii constituie cel de&al treilea organ obligatoriu al societ!ţii pe acţiuni" un
organ conceput pentru a supraveg/ea" at-t în interesul acţionarilor c-t şi al Kcelor
str!ini de societateL" gestionarea fondurilor societ!ţii.
Obligativitatea acestui organ" competenţele sale" arat! consideraţia pe care
3>C o d! societ!ţii pe acţiuni" aceasta fiind v!zut! ca un actor principal în teatrul
afacerilor" cu disponibilit!ţi" mi)loace şi manifest!ri care antreneaz! şi articuleaz!
interese particulare de o deosebit! rezonanţ! social!.
Num!rul lor a fost stabilit" astfel înc-t s! se poat! forma oric-nd o ma)oritate
de opinie. (ste cel puţin ' şi obligatoriu impar. (ste obligatorie alegerea a tot at-ţia
KsupleanţiL.
Aelativ la calitatea persoanei lor" 3>C este atent! sub urm!toarele aspecte:
& cel puţin unul dintre ei trebuie s! fie contabil legal autorizat sau e$pert contabil
& unul dintre ei va fi recomandat de inisterul %inanţelor" dac! statul are o participaţie
de cel puţin 2@
& ma)oritatea vor fi cet!ţeni rom-ni +nu se admite" deci" cum este cazul cu
administratorii" ca actul constitutiv s! admit! o ma)oritate de cet!ţenie rom-n!,
& în cazul societ!ţilor desc/ise" este obligatorie numirea sau alegerea unui cenzor e$tern independent +persoan! fizic! sau )uridic!," statutul acestuia şi e$erciţiul
funcţiei lui fiind reglementate de legea privind valorile mobiliare şi bursele de valori
& calitatea de acţionar nu mai este obligatorie +aşa cum era în formularea originar! a
3>C" p-n! la modificarea f!cut! prin 3egea nr. 1292@@@,
& e$ist! incompatibilitate cu funcţia de cenzor pentru rudenie sau afinitate" p-n! la
gradul IH inclusiv" cu administratorii pentru cei care sunt remuneraţi de societate sau
de administratori" au raporturi de prestaţii sau se afl! în concurenţ! cu aceştia pentru
odul şi regulile de lucru" pot fi rezumate astfel:
& cenzorii" spre deosebire de administratori" nu sunt obligaţi de 3>C s! delibereze
împreun! dec-t pentru elaborarea raportului asupra bilanţului şi contului de profit şi
pierderi în caz de neînţelegere" ei vor face rapoarte separate
& deliber!rile şi constat!rile lor vor fi trecute într&un registru special prev!zut de 3>C
M art. 1;6 indice' M printre cele obligatorii
& au dreptul s! obţin! de la administratori" lunar" Ko situaţie despre mersul
operaţiunilorL" aceast! prerogativ! av-nd" desigur" eficienţ! în m!sura în care
administratorii lucreaz! şi ei în procedura legal!" înregistr-ndu&şi deliber!rile şi
deciziile
& sunt obligaţi la confidenţialitate asupra datelor interes-nd operaţiunile societ!ţii" pe
care le&au constatat în e$erciţiul funcţiei lor faţ! de administratori confidenţialitatea
priveşte informarea în particular a acestora" altfel ei au dreptul de a fi informaţi în
mod egal şi direct faţ! de cei str!ini de societate" confidenţialitatea este
necircumstanţiat! cu e$cepţia" fireşte" a documentelor care ies din ar/iva societ!ţii în
mod regulat" cum ar fi raportul care însoţeşte bilanţul şi contul de profit şi pierderi sau
informarea unei *F* despre unele nereguli în administraţie şi care poate a)unge la
dosarul )udiciar al acţiunii în r!spunderea administratorilor.
Aesponsabilitatea profesional! a cenzorilor" ca şi în cazul administratorilor
este inspirat! legal de Kregulile mandatuluiL.
>pre deosebire de administratori" cenzorii nu pot fi revocaţi dec-t cu un vot
special" anume acela prev!zut pentru *F* e$traordinar!" dar" se înţelege" de c!tre o
*F* ordinar!.
Caracterul r!spunderii lor este solidar" ca şi la administratori" pentru cazurile
ar!tate la art. 19'" dar norma de trimitere de la art. 1;1+', este susceptibil! de a crea
confuzii" întruc-t nu toate cazurile amintite corespund unor obligaţii ale cenzorilor M cum este" atestarea realit!ţii v!rs!mintelor efectuate de asociaţi +art. 9'+1, lit. a, şi
întruc-t" ei nu sunt obligaţi s! lucreze împreun!.
n privinţa acţiunii în r!spundere" se aplic! regimul stabilit pentru
administratori.
#. Obligaţiunile societ!ţii pe acţiuni
*l!turi de acţiuni" care sunt fracţiuni obligatorii ale capitalului social"
societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni" care" al!turi de primele" constituie celemai prezente valori mobiliare şi instrumente financiare negociabile.
>pre deosebire de acţiuni" obligaţiunile nu ţin de un element constitutiv al societ!ţii M
care este capitalul social M ele put-nd fi constituite numai în perioada de funcţionare
regulat! a societ!ţii.
>ub raport noţional" în dreptul privat" trebuie s! distingem între KobligaţiunileL
dreptului comercial sau al afacerilor" de care ne ocup!m aici" şi KobligaţiileL dreptului
civil" acesta privit ca principala ramur! de drept privat. *cestea din urm! sunt obiectul
creanţelor n!scute din anga)amentele )uridice civile înţelese ca fapte )uridice" în
special contractele" produc!toare de obligaţii. Cum dreptul comercial şi dreptul
afacerilor sunt ramuri de drept privat" g!sim între instituţiile" noţiunile şi entit!ţile
sale" at-t KobligaţiunileL c-t şi KobligaţiileL.
KObligaţiunileL sunt titlurile financiare +comerciale de valoare, cu care sunt
înzestraţi cei ce furnizeaz! +pl!tesc" vars!, societ!ţii pe acţiuni emitente valoarea
b!neasc! nominal! menţionat! în cuprinsul lor şi pe care societatea emitent! este
obligat! s! le r!scumpere la scadenţa fi$at!" pl!tind valoarea nominal! plus dob-nda
stipulat! în acelaşi cuprins.
KObligaţiileL din raporturile de drept privat sunt prestaţiile la care se
îndatoreaz! debitorul faţ! de creditor" deci" ceea ce este îndrept!ţit creditorul s! obţin!
de la debitor M obiectul creanţei.
n dreptul comercial şi în dreptul afacerilor" KobligaţiileL sunt de origine
e$clusiv contractual!" pe c-nd" în celelalte ramuri de drept privat" ele pot izvorî şi din
alte fapte )uridice" cum este Kfapta ilicit!L +delictul,.
ntruc-t f!r! KobligaţieL nu e$ist! creanţ!" partea dreptului civil care trateaz!
instituţia obligaţiilor +Kdreptul obligaţionalL" Kteoria general! a obligaţiilorL, se mai
numeşte şi Kteoria general! a drepturilor de creanţ!L. n dreptul comercial vom înt-lni
materia Kobligaţiilor comercialeL.
Aaţiunea emiterii de obligaţiuni consist! în obţinerea de c!tre societateaemitent!" în mod mai facil" mai convenabil şi f!r! garanţii" de împrumuturi b!neşti M
asupra utiliz!rii c!rora împrumut!torii +ac/izitorii de obligaţiuni, nu au nici un
control. >tatistici profesionale arat! c! în anii 8@ procentul ma)oritar +cca 9@, din
capitalul b!nesc +de lucru" pentru investiţii, mobilizat în economia occidental! de
societ!ţile comerciale" era asigurat din lansarea de emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni
+din aşa&zisele KîmprumuturiL de pe pieţele de capital,.
%elul şi forma obligaţiunilor corespunde cu cel al acţiunilor ele put-nd fi la purt!tor sau nominative" respectiv emise în form! material!" pe suport de /-rtie" sau în
form! dematerializat!" prin înscriere în cont. Oricare dintre acestea" pot fi convertibile
sau neconvertibile în acţiuni" posibilitatea şi condiţiile convertirii trebuind a fi
stipulate în prospectul de ofert! şi în titlul lor. 3>C admite şi convertibilitatea între
obligaţiunile la purt!tor şi cele nominative" care" de asemeni" trebuie stipulat! în
documentele amintite.
Condiţiile emisiunii pot fi rezumate potrivit celor ce urmeaz!:
& valoarea emisiunii este limitat! la trei p!trimi din capitalul v!rsat şi e$istent"
conform ultimului bilanţ aprobat
& valoarea obligaţiunilor şi drepturile acordate posesorilor" trebuie s! fie egale"
valoarea nominal! neput-nd s! fie mai mic! de 2"6 lei
& oferta public! va fi însoţit! de un prospect de emisiune cu conţinutul dat de 3>C
+art. 1;'," pe care se face subscripţia" datele acestuia urm-nd a fi preluate în titlul
obligaţiunii.
#repturile deţin!torilor de obligaţiuni consist! în încasarea la scadenţ! a
capitalului şi a dob-nzii stipulate în titlul obligaţiunilor şi în constituirea în adun!ri
speciale Kpentru a delibera asupra intereselor lorL M art. 19;.
K*dunarea deţin!torilor de obligaţiuniL funcţioneaz! pe c/eltuiala societ!ţii şi"
cu unele e$cepţii" +privind convocarea" cvorumul" votul," dup! regulile de la *F*.
*tribuţiile ei rezid!" în principal" în desemnarea unui reprezentant +remunerat,
pentru raporturile cu societatea şi pentru litigiile )udiciare" care vor putea asista la
*F* constituirea" din dob-nzi" a unui fond pentru c/eltuielile f!cute cu promovarea
şi ap!rarea intereselor şi drepturilor deţin!torilor de obligaţiuni enunţarea opoziţiei la
modific!rile actului constitutiv " ale condiţiilor împrumutului pronunţarea asupra
emiterii de noi obligaţiuni.
ot!r-rile adun!rii trebuie comunicate societ!ţii" în termen de ' zile de la
adoptarea lor" sunt atacabile în )ustiţie în condiţiile şi cu efectele prev!zute pentru/ot!r-rile *F*.
Aambursarea +stingerea, obligaţiunilor se poate face în dou! moduri" unul
comun" prin plata la scadenţ! c!tre deţin!tori ai capitalului +valorii nominale, şi a
dob-nzii rezultate +cumulate, şi" altul special" prin tragere la sorţi. *cest al doilea
mod" numit şi tragere de amortizare" înseamn! o rambursare anticipat!" la o valoare
superioar! valorii nominale" care" deci" nu mai cuprinde dob-nda.
Haloarea de rambursare se stabileşte de c!tre societatea emitent! şi trebuieanunţat! public cu cel puţin 16 zile înaintea datei fi$ate pentru tragerea la sorţi. #eşi
te$tul M art. 19;+2, M nu o spune" valoarea de rambursare pentru acest mod nu poate fi
mai mic! dec-t cea rezultat! din cumularea capitalului cu dob-nda înregistrat! p-n! la
data tragerii la sorţi. * admite contrariul" înseamn! o nerespectare a stipulaţiilor din
prospectul de ofert! şi din titlu. %iind de domeniul oportunit!ţii şi al calculelor
necenzurabile ale societ!ţii emitente" acest mod de rambursare +stingere, nu poate
e$pune pe deţin!tori la arbitrariu.
(. Aegistrele şi bilanţul contabil
3>C confirm! şi accentueaz! preocuparea special! pentru funcţionarea
societ!ţii pe acţiuni" reglement-nd minuţios regimul registrelor societ!ţii"
determinarea şi repartizarea rezultatelor acestei societ!ţi.
#eosebit de registrele comercianţilor" prev!zute în reglement!rile desuete din
codul comercial" de registrele contabile prev!zute în 3egea nr. 821551 a
contabilit!ţii" 3>C prevede şi urm!toarele registre obligatorii:
& registrul acţionarilor" cu menţiunea c! în cazul societ!ţilor care au emis acţiuni în
form! dematerializat! şi care sunt tranzacţionate pe o piaţ! reglementat!" evidenţa
acţiunilor va fi ţinut! de un Kregistru independent privatL +o societate pe acţiuni care
are în obiectul statutar activitatea corespunz!toare,
& registrul şedinţelor şi deliber!rilor adun!rilor generale ale acţionarilor
+*F*,
& registrul şedinţelor şi deliber!rilor consiliului de administraţie
& registrul deliber!rilor şi constat!rilor f!cute de cenzori
& registrul obligaţiunilor +dac! societatea a emis asemenea valori mobiliare," cu
aceleaşi menţiuni ca la registrul acţionarilor.
Rinerea registrelor este în sarcina consiliului de administraţie" a comitetului de
direcţie sau a cenzorilor" dup! caz.
C/iar dac! nu&şi tranzacţioneaz! acţiunile sau obligaţiunile pe o piaţ!reglementat!" ţinerea registrelor corespunz!toare poate fi încredinţat!" în regim
contractual" unei societ!ţi comerciale care funcţioneaz! ca registru independent privat.
*ccesul la registrul acţionarilor şi la registrul şedinţelor şi deliber!rilor *F*
este permis acţionarilor" care au şi dreptul s! obţin!" pe c/eltuiala lor" e$trase de pe
ele. n aceleaşi condiţii este permis accesul la registrul obligaţiunilor al deţin!torilor
Aelativ la repartizarea beneficiilor" 3>C mai prevede şi constituirea unui fond
de rezerv!" de minimum 16 din capitalul social" prin prelevarea din acestea a cel
puţin 6 anual. *cest fond de rezerv! va fi completat prin aceeaşi modalitate de
prelevare. (l va mai include" c/iar peste cota legal!" Ke$cedentul obţinut prin
v-nzarea acţiunilor la un curs mai mare dec-t valoarea lor nominal!L M art. 198+',
+este situaţia ofertei pe o piaţ! bursier!,. *ceast! includere nu este obligatorie dac!
e$cedentul respectiv este întrebuinţat pentru plata c/eltuielilor de emisiune sau pentru
amortiz!ri.
0articiparea la beneficii le greveaz! pe acestea în favoarea fondatorilor"
administratorilor şi a personalului societ!ţii" sub condiţia prevederii ei în actul
constitutiv sau a aprob!rii de c!tre *F* e$traordinar!.
3>C defer! *F* competenţa de a stabili pentru fiecare e$erciţiu financiar
condiţiile concrete ale particip!rii. *ceast! participare la beneficii este instituit!
pentru fondatorii" administratorii şi anga)aţii salariaţi ai societ!ţii" care nu au calitatea
de acţionari.
3>C nu a înţeles ca prin participarea la beneficii s! suplimenteze veniturile din
dividende ale acţionarilor care au şi una din calit!ţile amintite. *cest venit din
participarea la beneficii este un stimulent şi o remuneraţie viz-nd devoţiunea pentru
societate" o motivaţie mai serioas! pentru ridicarea performanţelor personale şi o
recunoaştere a aportului direct" la rezultatele pozitive ale activit!ţii societ!ţii. *r fi un
e$ces de favoare din partea legii ca" spre e$emplu" un salariat acţionar s! aib!" în
comparaţie cu un acţionar obişnuit" trei remuneraţii de la societate.
>ituaţia fondatorilor trebuie observat! cu atenţie" întruc-t 3>C opereaz! cu
dou! categorii ale acestei calit!ţi" una comun! şi una special!.
0otrivit art. ;" în categoria comun! a fondatorilor se cuprind Ksemnatarii
actului constitutiv precum şi persoanele care au avut un rol determinant în constituireasociet!ţii ...L" ad!ug!m noi" indiferent de forma de societate.
K>emnatarii actului constitutivL sunt asociaţii care au realizat pactul societar"
cei care au subscris corespunz!tor" deci" primii asociaţi. (vident c! este posibil ca ei
s!&şi piard! calitatea de asociaţi" menţin-ndu&şi" îns!" calitatea de fondatori.
K0ersoanele care au avut un rol determinant în constituirea societ!ţiiL trebuie
considerate altele dec-t asociaţii constituenţi. *cestea ar putea fi cele care au f!cut
convingerea asociaţilor constituenţi asupra oportunit!ţii constituirii societ!ţii" care aucondus negocierile de constituire şi au configurat şi redactat pactul societar ori care au
4e$tul în discuţie sufer!" îns!" şi de o debilitate a constituţiei sale" fiind un te$t
nereuşit" tarat" şi contraproductiv" în aceeaşi m!sur!" demobilizator pentru investitorii
pe piaţa de capital.
n formularea originar! te$tul art. 2 lit. d definea societatea pe acţiuni ca fiind
aceea Kale c!rei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul socialL şi ai c!rei
asociaţi Ksunt obligaţi numai la plata acţiunilor lorL. n aceast! formulare ap!rea c!
acţionarii puteau fi urm!riţi personal" pentru obligaţiile sociale neîndestulate din
patrimoniul social" numai pentru valoarea nepl!tit! a acţiunilor +altfel spus" în limita
valorii v!rs!mintelor neefectuate, M ceea ce era raţional şi rezonabil" av-nd în vedere
calitatea de valori mobiliare a acţiunilor.
%ormularea originar! a te$tului în discuţie a fost sever criticat! în doctrin! "
fiind calificat! drept inadecvat!. *ceast! tratare critic! a considerat c! legiuitorul
din 155@ nu a voit s! inoveze faţ! de reglementarea dat! de codul comercial +din care
noua lege a absorbit materia societ!ţilor comerciale, şi a interpretat te$tul criticat"
întrev!z-nd actuala redactare" în sensul c! instituie o r!spundere personal!" subsidiar!"
a acţionarilor pentru obligaţiile sociale Kîn limita aportului lor la capitalul socialL.
Aedactarea actual! este un regres faţ! de redactarea codului comercial de la
1889" potrivit c!ruia Kfiecare asociat nu r!spunde dec-t numai cu sumele ce s&a
obligat a pune în societate sau cu valoarea acţiunilor saleL. n aceast! formulare este
clar c! r!spunderea personal! subsidiar! a acţionarilor pe care o analiz!m" intervine
numai pentru sau şi în m!sura neefectu!rii v!rs!mintelor.
*ceeaşi concluzie trebuie tras! şi în raport cu formularea actual!" altfel
aplicaţia te$tului art. ' +', ar avea efecte nedorite" provoc-nd c/iar o in/ibiţie pentru
spiritul de întreprindere" în general" şi pentru disponibilit!ţile de investiţii pe piaţa de
capital în special.
(ste" m!car" e$orbitant" ca" investitorul care ac/iziţioneaz! într&o şedinţ! bursier! un pac/et important de acţiuni +ceea ce poate s! însemne multe miliarde de
lei sau sute de mii de S," s! constate în ziua urm!toare c! este urm!rit personal pentru
valoarea nominal! a pac/etului respectiv. O asemenea responsabilitate apare absurd!
indiferent dac! s&a cump!rat peste sau sub valoarea nominal!. n termeni reali" ar
rezulta" spre e$emplu" c! investitorul a pl!tit un miliard pentru un pac/et cu valoarea
nominal! de 6 miliarde şi va fi urm!rit pentru aceasta din urm! ori c! a pl!tit 6
miliarde pentru un pac/et cu valoarea nominal! de 1 miliard şi" iar" va fi urm!rit pentru aceasta din urm!.
>alv-nd te$tul art. ' +', din 3>C cu concluzia c! acţionarii r!spund cu
patrimoniul propriu pentru datoriile societ!ţii" în limita valorii acţiunilor nepl!tite"
putem afirma c! aceast! r!spundere este mai limitat! dec-t cea a asociaţilor din
societatea cu r!spundere limitat!. n privinţa acesteia din urm!" cum ea a fost
reglementat! pentru prima dat! în ţara noastr! prin 3egea nr. '1155@ +3>C," opţiunea
te$tului actual al art. ' +', din aceast! lege este valid!.
*poi" societatea cu r!spundere limitat!" prin modul şi condiţiile de constituire"
prin regulile de funcţionare" apare" mai degrab!" ca o Kafacere personal!L în raport cu
situaţia investitorului în acţiuni" care poate s! fie" pur şi simplu" un asociat ocazional.
c, *re aptitudinea" capacitatea şi cadrul instituţional pentru a mobiliza fonduri
financiare considerabile prin emisiuni de valori mobiliare" cu costuri şi un serviciu al
datoriei" de regul!" preferabile celor ale creditului bancar în cazul emisiunilor
suplimentare de acţiuni" procurarea de lic/idit!ţi este" c/iar" neremunerat!.
d, 4ranzacţionarea valorilor mobiliare emise pe pieţe reglementate" deşi"
datorit! unor speculaţii sofisticate" la limita uzanţelor cinstite" valoarea real! a acelor
valori poate fi alterat!" ofer! îns!şi societ!ţii o linie de barometru în privinţa
viabilit!ţii şi valorii sale.
e, *cţionarii sunt puţin îndatoraţi faţ! de societate şi îi sunt" în bun! m!sur!"
indiferenţi acesteia M ea este Kanonim!L.
*dministraţia societ!ţii este încredinţat!" de regul!" unor profesionişti ai
managementului" controlaţi" îns!" de un organ specializat M cenzorii. *cţionarii
nu sunt ţinuţi de o obligaţie de neconcurenţ!. (i sunt numai obligaţi s! se abţin! de la
vot privitor la operaţiunile în care" pentru ei sau pentru altul" au un interes contrar
societ!ţii. A!spunderea pentru daunele încercate de societate dintr&o asemenea
operaţiune" nu intervine dec-t dac! votul acelui acţionar ar fi adus ma)oritatea cerut!.
*poi" anumite eşecuri ale acţionarului în profesia de comerciant +falimentul,"fraudele în dauna societ!ţii" amestecul f!r! drept în administraţia societ!ţii"
neefectuarea v!rs!mintelor +sancţionat! cu anularea acţiunilor," nu se sancţioneaz! cu
e$cluderea" ca în cazul asociaţilor în nume colectiv" în comandit! simpl! sau cu
r!spundere limitat!.
n fine" retragerea din societate" nu este o c/estiune care s! comporte acordul
celorlalţi asociaţi sau apelul la instanţa )udec!toreasc!" ea realiz-ndu&se le)er şi
discret" prin cesionarea acţiunilor.#ezavanta)ele formei de societate pe acţiuni
n tabloul bunurilor" ca entit!ţi )uridice" titlurile comerciale de valoare sunt
bunuri mobile necorporale +incorporale,.
=unurile mobile corporale sunt acelea care au un relief fizic" sunt reprezentate
şi identificabile material.
=unurile mobile necorporale" în absenţa corporalit!ţii de care se leag! valoareade întrebuinţare" ca la cele corporale" îşi declar!" atribuie" constituie prin îns!şi titlul
lor reprezentativ" o valoare )uridic!" de regul!" const-nd într&o sum! de bani" o
cantitate de bunuri menţionat! ca atare" o valoare nominal! ori drepturi asupra
emitentului.
0entru cele care sunt negociabile" de regul!" valoarea nominal! nu coincide cu
valoarea de piaţ!" de circulaţie.
#eosebit de valoarea economic! cuprins! în el" valoarea )uridic! depinde şi de
regularitatea form!rii" constituirii ca atare a titlului" pentru c!" av-nd caracter formal"
titlul trebuie s! corespund! în redactarea lui" în e$presia lui literar!" unui standard
legal.
Aegularitatea constituirii şi a form!rii" în cazul titlurilor dematerializate" este
dat! de respectarea formalit!ţilor de emitere şi de publicitate. (miterea înseamn! o
atestare a inscripţiei în cont la entitatea sau instituţia de registru. Certificarea de
aceast! entitate c! au fost înscrise în cont" coincide cu formarea lor.
Constituţia de bun mobil incorporal" are şi avanta)e şi dezavanta)e.
?n prim avanta) const! în aceea c! asemenea bunuri nu reclam! c/eltuieli de
întreţinere şi de conservare.
?n alt avanta) îl reprezint! faptul c! aceste bunuri au o lic/iditate ridicat!"
permit o capitalizare facil!" rapid!.
Cel mai evident dezavanta) al titlurilor comerciale de valoare" ca bunuri
mobile incorporale" îl constituie fragilitatea )uridic!. (le pot fi lesne puse în dificultate
)uridic!" îns!şi e$istenţa lor poate fi efemer!.
#e asemenea" aceste bunuri sunt susceptibile de precaritate economic!" sunt
e$trem de sensibile la evoluţii" fenomene economice" sociale" politice +de e$emplu" o
ofert! masiv! descura)eaz! sau diversiunile" speculaţiile ori campaniile rafinate de
imagine sau contra&imagine" le afecteaz! din punct de vedere economic,.
4itlurile comerciale de valoare +mai ales cele care confer! drepturi asupra unor entit!ţi" precum: acţiunile" obligaţiunile" titlurile de plasament colectiv, depind de
modul cum este administrat! entitatea. O administrare negli)ent! sau frauduloas!"
înseamn! o precaritate economic!" le e$pun +e$emplu: acţiunile unei societ!ţi în
faliment" în funcţie de stadiul acestei proceduri" au şanse reduse de a fi tranzacţionate
ori sunt oprite de la tranzacţionare,.
4ot relativ la constituţia lor" titlurile comerciale de valoare sunt" de regul!"
produc!toare de venituri. *ceste venituri evoc! fructele" f!r! a fi" îns!" fructele date de bunurile frugifere.
#repturile conferite de titlurile comerciale de valoare sunt" de regul!"
negociabile sau ele însele" titlurile" sunt cotate pentru negociabilitatea lor. *ceast!
negociabilitate le face pe ele însele s!&şi dea un preţ" pentru c! circul! şi nu se
consum!.
Se!iu"ea 0. T%/4/tu%ile a%ate%i4tie ale titlu%ilo% ome%iale $e ,aloa%e.
Fu"!io"alitatea lo% 6u%i$i/.
4itlurile comerciale de valoare au un caracter formal" ceea ce presupune c!
îns!şi forma lor este o condiţie de validitate.
3a constituire poate fi ratat! valoarea lor )uridic! dac! nu se observ! şi nu se
urmeaz! riguros regulile de formare" de editare.
*bsenţa unor menţiuni le invalideaz!" le ia valoarea )uridic!.
* doua tr!s!tur! a titlurilor comerciale de valoare este caracterul constitutiv.
Haloarea lor apare prin îns!şi emiterea lor. C/iar dac! ele reprezint! o consecinţ! a
unui raport )uridic ori sunt inspirate" reclamate de acestea" totuşi ele sunt independente
de acele raporturi )uridice +de e$. o cambie,. Haloarea lor nu este dependent! şi nu
este dat! de acel raport )uridic.
4itlul este redactat" alc!tuit de emitent şi de regul! nu este standardizat" nu are
un regim special. %ormularele care e$ist! în circulaţie sunt editate pentru a servi piaţa"
dar nimic nu se opune ca ele s! fie editate de cel care&l emite" îl trage.
O alt! tr!s!tur! a titlurilor comerciale de valoare este literalitatea sau
caracterul literal. *ceast! tr!s!tur! presupune c! ele nu pot e$prima şi nu pot primi
valoare dec-t potrivit a ceea ce rezult! din menţiunile pe care le cuprind.
O convenţie f!cut! peste titlu +care vrea s! adauge" s! contrazic! ori s! revoce
titlul," nu are nici o valoare )uridic! şi nu&l afecteaz! pe acesta. (ste permis!" îns!"alon)a. #ac! de fac mai multe giruri" de e$emplu" se procedeaz! la redactarea unei
alon)e" a unei prelungiri a te$tului pe o /-rtie separat!.
4itlurile comerciale de valoare confer! un drept autonom" pentru c! deşi
provin dintr&un raport )uridic" aşa M zis Kraport fundamentalL" nu sunt condiţionate de
e$primarea acestora în cuprinsul lor iar cel care le dob-ndeşte" obţine un drept
originar. *ceasta este cea mai mare şi interesant! virtute a titlurilor comerciale de
e"tit/!ilo%< o(li;a!iilo% a%e 4e "a4 -" $%eptul a&ae%ilo%
I. >tandardizarea legal! şi administrativ! a circulaţiei titlurilor comerciale de valoare.
#eşi dreptul afacerilor beneficiaz! de libertatea de e$presie )uridic! în afaceri"
şi el este compatibil cu imaginaţia te/nic!" )uridic! în afaceri" totuşi" datorit! celorlalte
însuşiri ale titlurilor comerciale de valoare" legiuitorul şi anumite autorit!ţi de
reglementare s&au preocupat de standardizarea circulaţiei lor.
*stfel" au ap!rut contracte de o concepţie legal! foarte ferm!" cu stipulaţii
normative imperative" contracte care sunt înregistrate formal" sunt urm!rite"
supraveg/eate de autorit!ţi ale pieţei.
*celeaşi raţiuni e$plic! alocarea pentru circulaţia )uridic! a acestor titluri" a
unor pieţe speciale" numite pieţe reglementate" acestea" la r-ndul lor" av-nd derivate.?n titlu comercial de valoare nu poate fi pus în circulaţie dec-t dac! şi dup!
înregistrarea la o piaţ! supus! dispoziţiilor legale ale autorit!ţii speciale" cum este
Comisia Naţional! a Halorilor obiliare +CNH,.
II. Internaţionalitatea titlurilor comerciale de valoare.
C/iar dac! nu e$ist! pentru toate titlurile comerciale de valoare convenţii
internaţionale de rezonanţ!" de autoritate" la care au concurat sau au aderat multe
state" reglement!rile sunt" în bun! m!sur!" pentru mai multe dintre ele" sincronizate"comunic! între ele de asemenea" institutele de reglementare" asociaţiile profesionale"
n legislaţia noastr!" aceste efecte de comerţ sunt cambia" biletul la ordin şi
cecul.
n legislaţia şi practica internaţional! mai sunt considerate efecte de comerţ: biletul la
purt!tor +o variant! a biletului la ordin," trata +o specie de cambie," <arantul şi
facturile şi borderourile protestabile.
n doctrina occidental! efectele de comerţ sunt considerate titluri negociabile"
adic! instrumente financiare" ca şi valorile mobiliare" ca şi instrumentele financiare
derivate" ca şi titlurile de plasament.
*stfel" doctrina francez! de cea mai înalt! autoritate" consider! efectul de
comerţ un titlu negociabil care constat! e$istenţa în profitul deţin!torului sau la
ordinul s!u" a unei creanţe pe termen scurt şi serveşte la plata sa.
(le sunt numite efecte de comerţ pentru c! reprezint! importante elemente ale
fondului de comerţ" adic! o parte din acele mi)loace" acele fonduri pe care
comerciantul le afecteaz! operaţiunilor sale. (le sunt" totodat!" evident" şi rezultate ale
raporturilor )uridice" ale afacerilor în care se anga)eaz! comerciantul.
>e numesc şi titluri de credit pentru c!" îndeosebi prin cambie şi bilet la ordin"
comerciantul care le trage" le emite" le constituire ori cel care le deţine" ve/iculeaz! un
credit" obţine prestaţii contra lor" deşi ele vor fi lic/idate" transformate în bani" la un
termen ulterior accept!rii ori dob-ndirii lor.
Cele dou! noţiuni au" înc!" o prezenţ! concurent!" deşi unele deosebiri între
ele au fost accentuate de evoluţia reglement!rilor şi practicilor interes-nd pieţe
occidentale. n mod tradiţional s&a pus semnul egalit!ţii între efecte de comerţ şi titluri
de credit" dup! cum în categoria titlurilor de credit a fost socotit şi cecul care" strict
formal" este un instrument de plat!.
(fectele de comerţ mai sunt considerate şi titluri negociabile" al!turi decelelalte instrumente financiare cum ar fi valorile mobiliare" titlurile de participaţie"
instrumentele financiare derivate.
*similarea" îns!" a efectelor de comerţ cu titlurile negociabile este riscant! în
dreptul nostru" pentru c! primele reglement!ri specifice economiei de piaţ!" încep-nd
cu aceea a societ!ţilor comerciale" au optat +pentru ceea ce" ast!zi" se numesc
instrumente financiare, s! utilizeze noţiunea de titluri negociabile.
*ceast! opţiune s&a datorat încerc!rii de asimilare a legislaţiei anglo M americane" în care noţiunea de instrumente financiare este desemnat! prin aceea de
instrumente financiare este desemnat! prin aceea de instrumente negociabile. #e
aceea" 3egea societ!ţilor comerciale nr. '1155@ a prev!zut & art. 11+2, & pentru
societ!ţile cu r!spundere limitat! c! p!rţile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri
negociabile.
(ste clar c! 3egea societ!ţilor comerciale s&a g-ndit nu la efecte de comerţ sau
la titluri de credit +cambie" bilet la ordin" cec," ci s&a g-ndit la valori mobiliare" care au
fost reglementate pentru prima oar! în anul 1557. (ste de neconceput ca o societatea
comercial! s! nu poat! emite cambii" bilete la ordin sau cecuri. 4e$tul a vrut s!
precizeze c! aceste p!rţi sociale" fracţiuni de capital social" nu pot funcţiona ca valori
mobiliare" deci nu pot avea regimul acţiunilor şi nu pot beneficia de o piaţ!
reglementat!.
#e aceea" în sistemul nostru legislativ" efectele de comerţ nu trebuie
desemnate" asimilate ori introduse în categoria de instrumente financiare.
Ca o prim! determinare" efectele de comerţ sunt titluri comerciale de valoare"
sunt active financiare" sunt active suport şi" în bun! m!sur!" sunt şi titluri de credit.
n definiţia cea mai scurt! efectele de comerţ sunt titlurile comerciale de valoare care
încorporeaz! şi confer! o creanţ! pe termen scurt în temeiul c!reia posesorul poate
obţine plata unei sume de bani. #eci" aptitudinea )uridic! a efectului de comerţ este
aceea de a conferi" a constitui o creanţ! asupra unei sume de bani care este menţionat!
în cuprinsul s!u.
*stfel" cambia îndrept!ţeşte pe posesor s! cear! şi s! obţin! plata sumei de
bani menţionate în ea de la oricare dintre persoanele care au subscris&o" au ve/iculat&
o" au manipulat&o )uridic.
=iletul la ordin este" de asemenea" un titlu care&l oblig! în primul r-nd pe
emitent +tr!g!tor, şi pe toţi cei care l&au manipulat şi ve/iculat.
Cecul este un titlu care" spre deosebire de cambie şi bilet la ordin" estecondiţionat de un provizion şi este tras asupra unei b!nci" de regul!" dar naşte şi el
aceiaşi obligaţie solidar! pentru subscriitori +ve/iculanţii" manipulanţii )uridici,.
Ceea ce caracterizeaz! efectele de comerţ este acea aptitudine" înzestrare
)uridic! de a crea" a conferi o creanţ! asupra unei sume de bani. Ca instrumente de
credit" şi aceast! calitate o satisfac deplin cambia şi biletul la ordin" efectele de comerţ
evidenţiaz! aptitudinea titlului lor de a crea o capacitate de plat! aparent!
