Adresa di pi Internet: www. banaarmaneasca.tk E-mail ......marli scriitorù Nicolae Batzaria,...

Alânceashti unâ oarâ tu trei meshiAnlu XI, nr. 1/2 (43/44) 2006,

Bucureshti-România32 di padzinji - 40.000 (4 RON) lei

REVISTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ

Adresa di pi Internet:www. banaarmaneasca.tkE-mail: [email protected]

Pareia:[email protected]

ISSN - 1582 - 7607

Editorù: Dumitru Piceava

ARMÂNEASCÂBANABANA

ARMÂNEASCÂ

Pareia “Lilici ditù Maiù” di Custantsa,cumândusitâ di Zoe Gicâ

Hãrgiurliti tipusirea a alushtorù numiri: 1/2

(43/44), 2006 (1.000 di cumãts), furâfapti di cãtrã tinjisitslji Sutir Bletsadi Athena shi Iota Trandu diBucureshti. Efhãristisimù a tutulorùatsilorù tsi nâ agiutarâ pânâ tora shiashtiptãmù shi di aoa shi nclo agiutorùti furnjia câ mash ashtsi sh-noi, tuaradha a noastâ, va s-putemù s-lji-agiutãmù Armânjlji.

Abonamentilis-facù la adresa a Redactsiiljei.

Pâhãlu a unui abonamentu ti unùanù easti: Ti yivâsitorlji diRomânia: 190.000 di lei. Tiyivâsitorlji di tu xeani: 20 $ SUA.

Revista“Bana Armâneascâ” fu

thimiljiusitâ tu anlu 1996 diDumitru PICEAVA

Editatâ di Fundatsia”Bana Armâneascâ”

2 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

Revista poati s-hibâ yivâsitâ shipi Internet la adresa:

www.banaarmaneasca.tkPoshta electromnicâ:

E-mail: [email protected] di muabeti:

[email protected] - 1582-7607

Tu aestu numirù: 4 (42) - 2005- Jubileulu a revistâljei Bana Armâneascâ

(T.Piceava)...........................2- Gala a Premiiloru Bana Armâneascâ -

2005, Festivalu Internatsional diFolclor Armanescu, Simpozionlu“Identitatea a Armanjloru” 3/7

- Câftarea cãtrã Prezidentsia aliRomânia ............................8/9

- Mirachea di pi sufliti A. Docu......10- Prota audientsâ ofitsialâ...............11- Câftarea shi Apandisli di la exusiili

axi ali România................12/13- Leghendili a armâneascâljei culturâ

Vanghea Mihanji Steryiu...14/15- Un alt punct de vedere asupra

aromânilor (D.Piceava).......16/17- Di la marea manifestatsii la pâyidha a

d-lui Perifan..............................18/19- Marea manifestatsii di tu 23-li di Mai (

H. Hristu; Eara doi..(V. Dzega)....20-Di la Mãri Românji la Mãri Armânji.....21-Armânjlji ditù Amirãriljea Habsburgicâ

(Eva Bozgan)..........................22/23 - Carti di la Kira, S.Fuchi, Y. Peshtera.. 24- Crushuva (L.Ghiorghieva)..........25 - Sutir Bletsa..........................26/27 - ULCA (Vasili Barba)..................28- Armânjlji ditu Arbinushii (A.Kaso).29- Nu moari nãdia (H. Hristu, A. Docu,

Nicu alu Cheaici)................30 - Emburlji Yioryi Vasili shi C. Rudu....31

Ti unâ revistâ armâneascâindependentâ, cari nu easti ligatâ cutsiva di vârâ icâ di tsiva, mea mash diatselù icâ di atselji cari u scotù trumigdani, 10 (dzatsi) anji di banâ, tuchirolu nâearcu tu cari bânãmù noi adzâaoa, România, ânji si pari câ easti unùchiro câtù unâ zâmani.

Easti ca baea ta s-nâ minduimùniheamâ la revistili armâneshtsâ tsiinshirâ tru migdani pânâ tora shi va s-videmù câ eali avurâ parti di unâ banâmultu shcurtâ. Revista „Deshtepta-rea”, scoasâ aoa sh-unâ sutâ di anji dimarli scriitorù Nicolae Batzaria, scrisâmash pi armâneashti, inshi mash tu 4numiri, tutù ashi cumù inshi aoa sh-dzatsi anji shi revista „Armânamea”,scoasâ Bucureshti di Marilena Bara shicusurinlu a ljei, Ionel Bara. Dupâsurparea a comunismolui, tu cafi cratùditù Balcanji iu bâneadzâ Armânji,nafoarâ di Gârtsia, fu scoasâ trumigdani nai psânù unâ revistâarmâneascâ, cari avu unâ banâ malungâ icâ ma shcurtâ. Revistiliarmâneshtsâ cari furâ scoasi cupâradzlji a editorlui, ashi cumù furârevistili „Lutseafirlu”, di Shtip,„Minduearea armâneascâ” shi„Giunamea” di Custantsa sh.a, avurâunâ banâ shcurtâ. Armasirâ tru banâ

mash revistili scoasi cu agiutorù di la

Adresa a redactsiiljei: Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,Bucuresti. Telefon: 021/6282786 shi

0723/609266.“Fundatia Bana Armâneascâ”

Cont IBAN:RO37RNCB5017000072800001

- BCR, Sucursala Stefan celMare, 32, sector 2, Bucureshti.

v â r âc r a t ù ,a s h ic u m ùs u n t urevistili:„Armânlu”d i t ùVâryârii,„Frãtsia”d i t ùArbinushii,„Grailuarmânescu” di Scopia,„Deshteptarea” di Bucureshti shi, dipsânù chiro revista Armânamea,variantâ nauâ, scoasâ cu agiutorù dila Ministerlu a Culturâljei shi Cultilorù.

Nu shtimù desi ma easi revista„Fenix” di Bituli. Di vârâ anù-doi, dicându nu mata easti agiutatâ di cratùsh-nitsi di vârâ emburù armânù, numata avemù nitsi unù semnu.

Armasi tru banâ di ma ghini di 10anji „Rivista di Literaturâ shi StudiiArmâni”, scoasâ di Tiberiu Cunia cupâradzlji a lui.

Pri ningâ tuti aesti revistiarmâneshtsâ armasi tru banâ, chirodi 10 anji, shi revista ”BanaArmâneascâ”, scoasâ unâoarâ trutriminii, cu hãrgiurli a editorlui icâ cuagiutorù di la Armânji cu vreari trâArmânami sh-cultura a ljei.

Unù populù, ta sâ-sh avutsascâcultura a lui ari totna mari ananghi direvisti, fimiridi icâ jurnali, nu madzâtsemù di cãrtsâ, pritù cari sâ-shspunâ punctulù di videari elitili a lui,avangarda a spiritlui, ca s-dzâtsemùashi.

Cu tuti câ adzâ Armânamea tutâtreatsi pritù unù chiro nâearcu ti ea,cu tutâ zorea moralâ shi finantsiarânu va s-ducâ la chirearea acãrtsâlorù, a revistilorù shi a jurnalilorùarmâneshtsâ, atseali cari u tsânù trubanâ shi u ducù nâinti culturaarmâneascâ iara pritù aesta, mileteaarmâneascâ.

Tacu PICEAVA

Jubileulu a revistâljei“Bana Armâneascâ”(1996-2006)

Spectacolu di duruseari a Premiilorù“Omlu a Anlui” shi a “Premiilorù diTinjii Bana Armâneascâ” fu dishcljisùdi Dumitru Picerava cari, namisa dialtili, di cara-lji ghinui oaspitslji, adusiamnti câ tricurâ 9 anji di anda s-ahurhidurusearea a Premiilorù Omlu a Anluidi cãtrã Fundatsia “BanaArmâneascâ”, premii cari tinjisescuahâtù gãiretsli sh-pidimadzlji aArmânjlorù - oaminji di shtiintsâ, diculturâ, ama shi ditù alti tsercljiuri - caris-alumtarâ shi s-alumtâ ti tsânearea trubanâ a areurlorù shi a adetslorùarmâneshtsâ, câtù shi a atsilorù inshicari nu tsânù di etnia armâneascâ, amacari “lji-agiutã Armânjlji cu zborlu sh-cu fapta”. Adusi aminti câ aesti premii,“Omlu a Anlui”, furâ durusiti, ti protaoarâ, tu anlu 1998 a cunuscutluialumtâtorù ti ndrepturli a Armânjlorù,Vasile Barba shi a portughezlui LuisMaria de Puiq, Prezidentul a AdunariljeiParlamentarâ a Consiliului ali Europâ,tu atselu chiro, cari ndruparâ

pricunushtearea a grailui armânescu calimbâ a Armânjlorù, lucru tsi dusi la

amintarea a Dimândariljei 1333 ditu 24-li di Cirishearù 1997.

Lâ si ma spusi a oaspitslorù câ anluaestu premiili “Omlu a Anlui”, shi“Premiili ti tinjii Bana Armâneascâ”,premii tsi s-da ti anlu 2005, va s-hibâdurusiti a niscântorù oaminji ti anamicari s-alumtarâ shi s-alumtâ cu marigiuneatsâ ti tsânearea tru banâ sh-tiavutsârea a limbâljei, a cânticlui, aistoriiljei shi a ntreagâljei culturâarmâneascâ - aesti hiindalui elementilidi timeljiù a identitatiljei a Armânjlorù-,cumù shi a niscântorù oaminji tsi s-alumtâ, cu mãri anichisiri, cu mãrisuccesi, va dzâcâ, tu câmpul ashtiintsâljei.

S-ma adusi aminti di agiutorlu dixitùditù partea a ma multorù oameni aplocum shi ditù partea a sutsãtslorùarmâneshtsâ: “Sutsata CulturalâArmâneascâ” di Bucureshti, prezidentuIonel Bara, Fundatsia “Moscopole” diBucureshti, prezidentu Dima Grasu,“Organizatsia a Tinirlorù Armânji diRomânia”, prezidentâ Mariana Budesh,pareia “Lilici ditù Maiù”, prezidentâZoe Gica, cumù shi agiutorlu finantsiarditù partea a BCR (Banca ComercialãRomânã).

Tu soni, di cara lâ efhãristusi a tutulorùatselji tsi agiutarâ cu zborlu, cu fapta

sh-cu pâradzlji tiorganizarea a alushtuispectacol, efhãristusi aoaspitslor ti tinjia tsi lâ ufeatsirâ a organizatorlorùta s-yinâ shi s-ljea parti

la aestu spectacol.

Durusearea a Premiilorù di TinjiiBana Armâneascâ-2005, tsi s-featsidi cãtrã Dumitru Piceava shi CristinaGushitsâ, ahurhi cu FranciscBozgan a curi-lji si durusi Premiulùti Tinjii “Bana Armâneasacâ”-2005 - ti nvitsâturâ”.

Di elù, profesoara Crisitna Gushitsâaspusi câ easti hiljlu a profesoarâljeidi istorii Evantia Bozgan, tsi s-tradziditù unâ fumealji di Fârshirots diPipera. Cu tuti câ shi nicuchirlu a ljeieasti profesorù di istorii easti zori sâs-achicâsescâ câtse hiljlu a lorùFrancisc sh-aleapsi matematica. Vahimatematica l-u alepasi naslu.Dzâtsemù aestu lucru ti furnjia câ laFrancisc s-ampilteashti multu ghinimirachea cu shtearea. Di la protili clasianvitsa multu ghini ama nai ma bunilirezultati li avu la matematicâ. Ditùanlu 2001 shi pânâ tora FranciscBozgan adunã multi premii ditù cariva s-adutsemù aminti: premiul ntânjùla Concursul Internatsional dimatematica Cangurul dit Frântsii tu

Sala ARCUB

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 3

Gala a Premiilorù Bana Armâneascâ - 2005,editsia a 9-a - Sâmbâtâ 25-li di Martsu 2006

PREMIILI“BANA ARMÂNEASCÂ“ –

2005Shi estanù spectacolu ti

durusearea a Premiilorù BanaArmâneasacâ 2005, editsia a 9-a,s-tsânu la sala ARCUB iu s-adunarâ vârâ 400 di Armânji.

Pãrãstisearea a spectacolului dipremieri fu faptâ di CristinaGushitsâ shi Dumitru Piceava.

Premiantsâlji di estanù furâtinjisitslji Armânji:

1. Francisk Bozgan, premiu tinvitsâturâ. Tu anlu 2005 amintã

Premiulù I (unu) laBalcaniada di Matematicâ.

2. Nicolae Beli, Premiu tishtiintsâ

3 RRI4 Premiulù a sponsorlorù

BCR5. Premiul Omlu a Anlui 2005

- Gicâ Godi

PREMIILI DI TINJII“BANA

ARMÂNEASCÂ–2005”


anlu 2001; protlu loc la concursulù dimatematicâ “Grigorie Gheba” cudiploma di merit 3 anj arada; medaliadi bâcâri la a 55-a OlimpiadâNatsionalâdi Matema-ticâ diDeva tuanlu 2004shi la idyeaOlimpiadâditù anlu2 0 0 5 .B i s t r i t s aa m i n t amedalia diasimi; la apatra editsiia concur-sului “JoseMarti”lo premiul ntânjù; idyiulù anù lodiploma ti excelentsâ ti rezultatili tianami di la Olipiadili internatsionali dimatematicâ. Unlu di nai ma mãrlisuccesi alù Francisc Bozgan pânâtora fu premiulù amintatù laBalcaniada di Matematica ditù 2005tu Gârtsii. Aclo, Veria, iu bâneadzâahântsâ Armânji, aestu tinirù armânùreprezentã România cu mari namuzi.

Estanù amintã Olimpiada dimatematica faza pi municipiu shi vas-reprezintâ Bucureshtiulù lantritsearea di Iasi. Ca unâpricunushteari ti tuti succesili di pânâtora Francisc Bozgan fu aprucheatùtu Lotlu Olimpicu di Seniori ali Romaniila Matematica. Cu unâ mintianyiliciaosa, multu itru shi studios,Francisc calca vârtos pi torlu ali AnaCaraiani shi al Nicu Beli,tiniri armanj a curi numas-avdzâ la nai ma analtiforuri shtiintsifitsiinternatsionali.

Noi âlji urãmù tihi pi caleatsi anchisi shi avemùumutea ca va s-alinâ tucipitù. Nâ mârimù shi noicâ avemù ahatari tinirù, s-lâ bâneadzâ a pârintsâlorùshi s-nu-shi agârsheascâvârâ oara isnafea shi lamultili diplomi tsi li amintãpânâ tora adâvgãmù sh-noiPremiulù di tinjii BanaArmâneasca-2005.

Constantin Nicolae Beli fu pãrãstisitùdi Tacu Piceava cari aspusi câpremiantulù bitisi Facultatea diMatematicâ a Universitatiljei diBucuresti tu anlu 1993, anù cându fuarugatù, angajat la IMAR (Institutlu diMatematicâ ali Academia Românâ) caasistentu di xitãxiri, di cercetare, vadzâcâ, stagiar. Tu anlu 2001 sh-tsânuteza di doctorat la Universitatea di Ohio(Ohio State University) cu titlululù di“Integral spinor norm groups overdyadic local fields andrepresentations of quadric lattices”.Nica ditù liceu Beli deadi seamni di

mãri hãri di cercetãtorù, furnjii ti carifu loatù tu lotlu olimpic ti concursulùOIM (Olimpiada Internatsionalâ diMatematicâ) shi OBM (OlimpiadaBalcanicâ di Matematicâ). Tu teza alui di doctorat Beli ndreapsi unâproblemâ ditù teoria a “formelorùpãtratice”. Aestâ problemâ fu bâgatâdi Kneser tu anlu 1956. Pisupra a ljeilucrarâ ma multsâ matematicieanjicunuscuts ditù ma multi vâsilii cari undreapsirâ problema tu ma multi cazuriparticulare.Tu teza a lui di doctorat Beliu ndreapsi problema tu cazlu generalufilisindalui unâ mithodâ noauâ, sufsitâ(inventatâ) di elù. Aestu lucru fu unùrezultatù di anami a matematicâljeiromâneascâ. Partea senzationalã,niashtiptatâ, easti atsea câ aestâmithodâ sufsitâ di Beli da cali ti ndri-dzearea shi a altorù problemi di idyea

soi luyursitima di multuchiro fârânãdii, nâspuni C.N.P o p e s c uM e m b r ucorespon-dentu aliAcademiaR o m â n â .

Ca stu-dentu fu di 3 ori olimpic internationaldi Matematicâ. Doctorat sh-tuRomânia, la Academia Românâ.Cercetãtor principal la Institutlu diMatematicâ ali Academia Românâ.

Tu anlu 2005 Academia Românã âljiduruseashti alù Nicushor Beli PremiulSimion Stoilov ti lucrarea: Integralspinor norm goups over dyadicfields. (23 XII 2005).

Ti tuti aesti anichisiri tu câmpul ashtiintsâljei Fundatsia Bana Armânea-scâ shi Federatsia “Liga a Armânjlorùditù România âlji durusescu alùNicushor Beli Premiulù di Tinjii BanaArmâneascâ pi anlu 2005.

Redactsia armâneascâ di la RRI fupãrãstisitâ cu zboarâ uidisiti shi multumusheati di Vanghea Mihanji Steryiu.Tutù nâsâ durusi premiulu BanaArmâneascâ di Tinnjii-2005 ali IrinaParis, atsea cari u cunânduseashtiaestâ parei di Armânji di la RRI.

*Ma nghiosu dãmu minduirli alu

Vanghiu Dzega, unù vecljiuascultâtorù a alushtorù emisii.

Gioi, 23-li di Martsu, SectsiaArmâneascâ di la RRI umplu 15 dianji di anda intrã pi lucru. 15 di anjsuntu putsânj. Avui tihi s-li avduemisiunili di protslji anji shi adzâ uascultu a câ tricurâ ahântsâ anji. Nicadi prota emisiunea fu adratâ cu cvalitetcari adzâ cumù treatsi cafi anù luanalteadzâ. Amù scriatâ nâinti câ aoavedù unù profesionalizmu di marinivel. Unâ limbâ curatâ shi chischinâpoati s-dzâcù unâ limbâ armâneascâliterarâ. Atselji jurnalishtsâ di la RRI

F.Bozgan shi C. Gushitsâ

N. Beli, T. Piceava shi Cristina Gushitsâ

RRI - Sectsia armâneascâ- Premiulù di Tinjii Bana

Armâneascâ – 2005 -

Nicushor BeliPremiul di Tinjii “Bana Armâ-neascâ - 2005 - ti shtiintsâ”


Estanù s-umplurâ 15 di anj di cândus-avdzâ ti prota oarâ tu dunjeaua diaua shi di iutsido limba armâneasâa piradio. La initsiativa a prof. VasiliBarba, cu agiutorlu a directorlui a

radioului public dit 1991anchisi s-emitâredactsia armaneasca. Atselji tsianchisirâ atumtsea s-facâ lucurlu dijurnalishtsâ armânj avea cathi unù altâzânati ama avea tu idyiul chiro unâmari mirachi ti curltura shi ti grailupârintescu. Vahi aestâ mirachi lj-agiutãca pritù cursurli tsi li featsirâ dapoaiacu prof. Nicolae Saramandu shi pritatseali ti ufiliseari a tehnâljei ti zburarila microfon tu schurtu chiro aeshtsâoaminj agiumsirâ s-adarâ aestâ zânaticu mari profesionalismu .Cu hashti, cupidimo shi multâ alâgari aeshtsâjurnalishtsâ furâ tu mesea a tutlorùevenimentilorù culturali di aua shi ditxeani. Materialili adunati furâ lucrati,bâgati tu unâ limbâ armâneascâchischinâ tsi prit botsli a lorù aleaptiagiundzea tu casa a Armânjlorù ditùBalcanji, ditù Europa Chentrala shi tuahurhitâ shi tu Romanii, iu s-acâtsaaestâ emisiuni. Tu giumitati di sihatiunâ ntreagâ lumi armâneascâ earaadunatâ tu unù locù pi calea a undilorùradio. Tu niheamâ di oarâ hâbãrliurdina unâ shi unâ anamisa di Armânjljiditù Românii, Vâryârii, Machidunii,Iugoslavii, Arbinishii, Gârtsii ama shima largu pi internet tu Americhii,Frântsii, Ghirmânii.

Sectisa armâneascâ fu ashi unâ

apunti di ligâturâanamisa di tutsArmânjlji. Nu mashahâtù ama ligâturli

tsi li adrarâ aeshtsâ jurnalishtsâ cupersonalitatsili armâneshtsâ, cuArmânji cu hari tsi nu s-cunushtea unùcu alantu, agiutrolu profesionistu tsi-lùdeadirâ ti scutearea di fimiridz,

simpozioani, spectacoli, festivaluri fuca baea. Shi ti cathi unù di elji amalucurlu tu aestâ sectsii fu unâ sculii;ashi s-fatsi câ shi atumtsea cândunâscântsâ di fudzirâ tu xeani, elji dusirâma largu lucurlu ti armânami.

U aducù aminti aoa Marilena Baratsi deadunù cu Thede Khal scoasi unâmonografii ti hoara Turia ditù Gârtsii,ti Mariana Caragicu-Coanda tsi adrãgruplu Armânamea pi inernet, atselùlocù iu s-facù moabets anamisa di noiArmânjlji di iutsido. Atselji tsi armasirâscoasirâ ma largu cd-uri cu cântitsi, cucolindi, poemati, pirmithi armâneshtsâ.

Ma multuù, sectsia armâneascâ sumùreghia alù Toma Enache adrã protapiesâ di teatru armâneascâ tsi fu spusâla Teatrulù di Scopje, Velingrad,Bucureshti, Arad shi tsi fu aprucheatâcu entuziamu di Armânji. Di doi anjitricu arada di elj tu tesea di colaboratorshi cunuscutlu scriitor HristuCandrveanu. Ti amartii câ tu chiroluditù soni nu mata putemù s-avdzâmùbotsli radiofonitsi ali Aurica Piha, TomaEnache, Hristu Steryiu icâ Tascu Lala.Ti multsa anj sectsia armaneasca di laRRI la iurtia di 15 di anj.

RRI, Sectsia armâneascâ

JUBILEULU 15 DI ANJ DIEMISIUNI ARMANEASCA LA RRI

cari-lji cânâscui nji-alâsarâ unâcâldurâ tu inimâ. Unâ harauâ câ vedzshi avdzâ persoani ashi ca cumùlipseashti s-hibâ - ArmâneshtsâArmânji. Ma, ari unâ lugurii cari-njiarmasi tu minduerli. Tsicara câredactsia-i organizatâ di la unù statùcari nica nu nâ pricânoscu ca populùahorghea. Tsicara câ au cheaditsi dila tuti pãrtsâli: nji si pari câ aflarâfortsâ ta s-armânâ pi calea armanea-scâ. Ashi câ tutù cu tutù aestâredactsii armâni ca un tsentru diculturâ armâneascâ di iu s-lunjineadzâBalkanlu shi Lumea tutâ cu zborluarmânescu. A alushtorù jurnalishtsâ lâorù sânâtati shi lucru bunù cu suctsespi calea profesionalâ shi personalâ.

Haristo ti haraua cari nâ u da cafidzuà - s-u avdzâmù limba a noastâhrisusitâ la radio shi barem ti putsânchiro s-nâ minduimù câ himù tu unâaltâ dimenziuni a chirolui - tu un statùarmânescu...

Nãdia-nji easti câ aestâ redactsii vas-continueadzâ s-li ducâ ashiemisiunjlji, câ armânamea ari ananghidi ea. Ari ananghi ca Loclu di Apa ashi ca Apa di Loclu câ cu ea shi lucurlua ljei criscurâ bârni di tinirì armânji cuideia armâneascâ.

Vanghiu Dzega

Premiul a Sponsorlui BanaArmâneascâ-2005 fu durusitù ali BCR

Premiulù a sponsorluiBana Armâneascâ -2005

BCR

6 Nr. 1 (43), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

Premiulù “Omlu aAnlui – 2005

Gica Godi

(Banca Comercialâ Românâ) tiagiutorlu datù tu anlu 2004 shi 2005,fârâ di cari nu pistipsimù câ puteamùs-andridzemù Gala a Premiilorù BanaArmâneascâ shi Festivalu FolcloricArmânescu, editsia a treia. Lâhãristusimù ditù tutù suflitlu sh-lâurãmù multâ ambâreatsâ tu lucrulu aloru shi, cara s-poatâ, s-nâ agiutâ sh-tu yinitorù.

Cu aestâ apuhii vremù s-hãristusimùshi a durutlui Armânù di Custantsa,Mita Rida, cari nâ agiutã cupâradz ta s-putemù sâ scutemù trumigdani atselù ditù soni numirù arevistâljei “Bana Armâneasacâ”.

Âlji urãmù s-aibâ parti sh-tu yinitorùdi multi anichisiri tu lucrulu tsi-lù fatsi,ca emburù, cumù shi tu lucrulu

armânescu tu cari intrã cu giuneatsâ.Premiulù “Omlu a Anlui – 2005 fu

durusitù a poetlui GICA GODI ti tutùlucrulu tsi-lù featsi ti armanami pitcântitsli sh-poeziili a lui.

Elù fu pãrãstisitù di Aurica Piha cari,namisa di altili, adusi aminti shi zboarâlispusi di Mihali Prefti: Gica Godi - unùPavaroti a Armânjlorù? ma multu di-ahântu. Dauâ sculii di cântari tsi nupotu s-hibâ bâgati aradha.

Gica Godi nu easti mash poetù sh-cântatorù; elù easti unâ sculii acânticlui armânescu icâ Armân-Machidoneanù. Ama sculia acântariljei armâneascâ, tsi cu ciudiidânâseashti pân tu chirolu di adzâ, arizârtsinji tsi fugu nâpoi tu chiro, nu suti,

ama njilji di anji.Sculia alù Godi ljea anji multsâ di

nvetsu - 20, 30 di anji di-ascultari sh-cântari. Sh-ma s-hibâ mash aesta nu-itsiva. Lipseashti atsea nicurmari di sutish-njilji di anji adusâ, nicurmatâ, tuchirolu di adzâ. Aestâ niacumtinariputsâni milets u au. Cu tutâ nitihea anoastâ easti nâ mari tihiseari ti noi GicaGodi. Sh-ma s-cilâstâsescu s-plâsedzutru mintea a mea ficiuriclu Gica, âluvedu tu unâ cohi pi unâ crivati, fronimù,ama cu mintea sh-duchearea tâljioasâ,pitrundzâtoari, ascultânda-lji, la vârnâaradhâ - numâ, isuseari, numtâ,pâtigiuni, atselji cântâtori, dhascalji a luitsi bash dipunea ditù Machidonii,aducândalui cu elji multimilinara mithicâsculii a cânticlui armânescu. Shi-acloiu Gica lji-asculta lâlânjlji sh-huryeatsljia lui di Beidaut cântândalui la harei,cânta sh-elu, sh-cu boatsea sh-cumintea, sh-tutù cânta… Fârâ di unâ câsculia a noastâ câdea tu-unù suflitù sh-minti iu fisea sh-Dumnidzã aveasiminatâ nâ dhoarâ fârâ aradhâ, tsi s-cljeamâ adzâ mudernu - dzeniu.

Cu-aestâ ncârcâturâ di la lâlânji sh-huryeats, sh-dhoarâ di la Dumnidzã,Gica fudzea tu câsâbã ta s-anveatsâcarti la universitati. Aoa elù andâmâ-seashti unâ altâ turlii di sculii a cântarillei- cântarea mudernâ, opereticâ, clasicâ,ama didindi di ethnicu. Ahtari cântarimash botsli vârtoasi putea s-u aproachi.Gica avea boatsea aestâ, iara sculia acântariljei mudernâ sh-didindi di ethnicu,elu u-anvitsa imnandalui; ahâtu dilishoarâ eara ti elu. Dhascalji, sots sh-altâ lumi, anda lu-asculta Gicacântândalui, armânea apurisits. Vârnânu-acâchisea di-iu yini, ditù tsi chiro sh-ditù tsi lumi, di-u ascoati aestu iho.

Gica Godi fu diunâcali aprucheatù dituti corurli ndreapti tu-atselù chiro.Cânta sh-tu coruri di prufisiunishtsâ.Cânta tu theatri di spictaculi mãri. Sh-cu tutu, casa di theatru tsi-lu mâyipsea,tsi-lji dâdea nai ma mari harauâ earacasa di theatru armâneascâ - Theatrulua Numtâllei.

Unù savantu Armânu (nicunuscutùshi-avinatù) Tachi Galavu, cari ndridzeaunù ansamblu di cânticù sh-giocù, tuanjlji 60 aspunea: "Easti unùGrâmusteanù di-avostu, Gica Godi, acuri boatsi sh-turlii di cântaricutreamburâ muntsâlli".

Sculia multimilinarâ ethnicâarmânmachidoneanâ di-adunù cusculia mudernâ amintarâ pritù GicaGodi opera Armâneascâ.

Unù mari amintaticù - tehnuluyia -intra tu casili a tutâlorù. Sh-libirtatea.Di-aclo di iu nu puteamù s-avem nitsiunâ mashinâ ti anyrâpseari, tucumunizmu, adzâ cathi unù ari tipuyrafiin-casâ, iara bâgarea a cântitslorù pi-unâ cumatâ di plasticù - CD-lu, agiumsiunâ mari efculii. Istoricâ efculii. Aestân-ascâpa di moarti sculia tsi Gica u-adutsi ditù chiro mithicù, tu casili sh-aftuchinili a tutâlorù. Ascultâ sh-cântâshi-anveatsâ cânticlu Armâneascu.Ama avrapa, pânâ nu hii asimilatù dialti culturi sh-di culturli priduminanti. Câitsi tihisiri yini cu-unâ nitihisiri; nu-iefcula s-tsânemù duchearea sh-vrearea tu eta nauâ. CD-lu 2, "Torainshii la coru" ahurheashti cu cânticlutsi-lji da sh-numa.

Cânticu multu cunuscutù tu-Armânami ama tsi-i daima unù "hit".Cu tihea a CD-lui ahtari cântitsi va s-armânâ munumenti tu cultura a noastâ,sh-paradhiymi di cântari safi sh-ti-anvitsari. Ama pri ningâ boatsea-lji dimalmâ, trâ tihea a noastâ, Gica Godieasti unù axiosu poetù. Tu cântitsli diadzâ nu-amù avdzâtâ mitafori matihiroasi, ma mushati ca tu stihurli alùGica. Unâ multu mushatâ sh-uidisitâmitaforâ cari aspuni mâreatsa sh-

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (43), 2006 7pirifanjea a Armânlui tu giocù eastitu

cânticlu 4, CD-lu 2, "Ho o o opa!/Cumù ansari topa/Sh-cu jgljioatilimisurati/Aspuni sâltânati." Mitafurlitu stihurli alù Godi suntu crehti. Laelù li avdzâ ti prota oarâ sh-ticiuduseshtsi ti-a lui puteari di plâsari.

Gica adutsi tu cultura a noastâmuzicalâ sh-cânticlu mudernurumanticù di mushuteatsâ fârâaradhâ. Anda elù cântâ rumantsi,boatsea sh-turlia a lui di cântari ljirumantidzeadzâ sh-pi nai ma sarchiljpicurari icâ biznismenji, cari di multiori alasâ corlu shi-acatsâ tangolu,purtats tu chirolu a protâljei giuneatsâ,anda tangolu nu eara nica faptu laArmânji. Ahtari cântâtorù cari cu-ahântâ efculii treatsi di la turlia dicântari opereticâ la rumantsâ

mudernâ sh-iara la cântarea greauâethnicâ easti mash unù - Gica Godi.Pi stsena ditù Sala mari ARCUB, iu

eara ndreaptâ shi unâ expozitsii ti lucriarmâneshtsâ adusi di Steryiu Ianush diBucureshti, spusirâ musheati poezii sh-cântarâ thâmâsiti cântitsi ficiuritslji ditùpareia “Lilici ditù Mai” cumândusitâ dicântâtoarea Zoe Gica.

Ditù Machidunii ti prota oara vinirâ tas-nâ cântâ doauâ oaspiti cu bots aleapti,easti zborlu di surorli Biljiana shi MariaTraikovska di Bitola, tsi li avemù ascultatâpi cd-lu Fântâna di malâmâ tsi s-tsâniScopia shi tsi easti luyursitù nai ma marli

shi profesionistu festival di muzicâarmâneascâ ma nauâ.

Delegatsia ditù Machidunii u adusitinjisita poetâ Vanghea Mihanj Steryiutsi cathi oarâ nâ cutreamburâ suflitli

cu poematili a ljei.Poetlu shi regizorlu Toma Enache

interpetã, cumù mash elù shtii cumùs-facâ, doauâ pârvulii di Batzaria.

Deapoaia vini arada sâ s-alinâ pistsenâ pareia “Iholu” di Custantsa,cumândusitâ di cântâtoarea ZaharicaPurichea.

Dupâ Iholu s-alinarâ pi stsenâCarmen shi Daniela Canciu cariaspusirâ doauâ musheati poezii.

Tu soni cântâtorlji Gica Coada,George Pistireanu shi pareiaMakedonia Grup nâ mâyipsirâspectatorlji pritù cântitsli a lorù.

Tu bitisita a spectacolului - tsi fucumândusitu di Cristina Gushitsâ shiagiutatâ di Aurica Piha -, s-cântã imnulnatsional a Armânjlorù, PârinteascâDimândari.

Dupâ Spectacol organizatorljindreapsirâ unâ musheatâ searâ armâ-neascâ la Restaurantul “Inter-Macedonia”, iu nicuchjiru eastiConstantin Rudu. Oaspitslji furâmâyipsits di cântitsli a pareiljei“Makedonya Group” (Mihai Parishcu,Costel Ciota shi Gigi Ciobãnicã) sh-ditù cari adutsemù aminti: “Noi himùArmânji di unù chiro”, Rufelji câdzurânjilji di ori, Samnjiotisa, Loaiù cârliglush-cu tâmbarea, Veara sh-Primuvearaetc. Va s-ma adutsemù aminti câpareia Makedoya Group” s-amintãaoa sh-vârâ 25 di anji sumù numa di“Aynodekam”, ti furnjia câ, tu atseluchiro, nu aveamu izini ta s-adutsemùaminti numa di Machidunia ohi s-aspunemù câ noi, Armânjlji, nâtrâdzemù ditu atselù locù.

Trâ Fundatsia "BANAARMÂNESCÂ"

Di-aua, di-alargu iu escu avdu câ-nj featsitu tinjia s-mi durusits cumshata pishchesi “Omlu a Anlui”ca unâ hâbârseari ti duchimâserli ameali s-agiutù cu tsi potù la aestâNauâ Hâryii a Armânamiljei.

Va hãristusescu a tutuloru cari vâminduitù la mini shi prota a atsiluitsi fu caplu a lucurlui tu ahtari arada,yeaturlu Tacu Piceava.

Dealihea câ tinjisearea u adarâborgea nica ma mari, ti-atsea voiùs-hiu sh-di aua shi ninti ninga voituts atselji cari cilâstâsits s-adratstsiva ti isnafea a noastâ tirnisitâ,mâchilipsitâ di unâ isturii strâmbâ.

Cu vreari, cu tinjii, G. Godi

CÂFTAREA AARMÂNJLORU

Tu soni, di cara s-bitisi duruseareaa Premiilorù “Bana Armâneascâ”-2005, D.Piceava shi Cristina Gushitsâyivâsirâ, pi armâneashti sh-piromâneashti, “Câftarea a Armânj-loru” icâ “Cererea aromânilor” cãtrãexusiili axi ali România shi maxus:Chivernisea, Parlamentulu shiPreshedintsia, pritù cari s-câftã pricu-nushtearea a Armânjlorù ditùRomânia ca minoritati natsionalâicâ etnicâ. Câftarea fu aprucheatâdi spectatori din salâ cu mirachi shimulti aplauzi. (vedz padz. 8 shi 9)

S i m p o z i o n l u“Identitatea a Armanjlor”Di aestâ oarâ Simpozionlu

“Identitatea a Armânjloru”, cumându-sitù di T. Piceava, s-tsânu tu sala njicâARCUB, di la sihatea 11.

Tsânurâ comunicari: - prof. EvaBozgan, “Armânjlji tu AmirãriljeaHabsburgicâ”, poeta Vanghea MihanjiSteryiu tsânu lucrarea “Leghendili aArmâneascaljei culturâ ica avdzâtsljiarmânji”, Adriana Mitrevska,prezidenta a Sutsataljei a MuljerloruArmani di Bitola, “Fratslji Manakea”,Anitsa Steryiu Ciociu, “Moscopolea capuljlu Foenix”, lucrari pãrãstisitâ diVanghea Mihani Steryiu.

Ditù aesti lucrãri publicãmù tu aestinumiri di revistâ lucrãrli a tinjisitilorùEvantia Bozgan shi Vanghea MihanjiSteryiu.

Festivalu Internatsionaldi Folclorù Armanescu “-

editsia a 3-a - 2006

Aurica Pihashi doauâ armânici di

Pipera

Biljiana shi Maria Traikovska


Federatia “LIGA AROMÂNILOR DIN ROMÂNIA”,str. Vasile Lascãr nr. 26-28, sector 2, Bucuresti, tel.6282786/0723609266, Cont BCR, filiala sector 2:ROXX_RNCB_5045_0000_0002_0001

CÂFTARICãtre Prezidentsia ali România

A Domnului Traian BãsescuPrezidentulù ali România

Noi, reprezentantsâlji ali Federatsia “Liga a Armânjilorù ditù România” - scriatâ tu registrulù aTribunalului Bucuresti, Sectsia a II-a tsivilâ, numirlu 11 ditù Martsu 2004, certificat nr.3 ditù Martsu 2004,adratâ ditù ma multi Sutsãts shi Fundatsii culturali armâneshtsâ ditù România, tu harea di reprezentantâautorizatâ a comunitatiljei armâneascâ ditù România, ashi cumù s-aspuni tu articolu 25 ditù Statutù -,adunats Bucuresti, adzâ 25- li di Martsu 2006 tu Adunarea Generalã di cafi anù -,

luyursindalui câ tu catandisea di adzâ, comunitatea armâneascâ ditù România - a curi membri vinirâ icâsuntu clir (clirunomlji) a atsilorù vinits România dupâ anul 1925, tu unù numirù di vârâ 32.000 - 40.000 shiditù cari adzâ ma suntu vârâ 26.500, ashi cumù s-aspuni tu catagrafia ( recensãmântul) ditù anlu 2002 -,

easti tu piricljiu s-chearâ tu yinitorlji 50 di ani ca identitati ahoryea aoa România (ashi cumù s-poati sâ s-veadâ tu catagrafiili ditù soni) ti furnjia câ membrilji a ljei nu s-hârsescu di nitsi unù ndreptu spetsific a etniiljeia lorù;

nu au sculii iu ficiorlji armânji s-poatâ s-anveatsâ carti pri limba maternâ;nu suntu biserits iu slujba religioasâ sâ s-facâ pri limba armâneascâ;

apufusimù câ easti mari ananghi s-aspunemù dinintea a exusiilorù axi a statlui român paravrearea acomunitatiljei armâneascâ ditù România ta sâ scoatâ tru migdani identitatea etnicã shi culturalâ a Armânjlorùditù România, ca parti a popului armânescu ditù Balcanji,

apufusimù tutnâoarâ sâ fâtsemù tuti câftãrli di cari easti ananghi cãtrã exusiili axi a statlui român ta s-hibâpricunuscutâ shi scriatâ comunitatea armâneascâ ca minoritati natsionalâ tu România.

Câftarea a noastâ yini s-andrupascâ câftarea a Sutsatâljei “Comunitatea Armâneascâ ditù România”, ditùdzua di 16-li di Apriirù 2005, pritù cari câfta „scriarea a Armânjlorù ca minoritati natsionalâ tu România”.

Pritù aestâ câftari comunitatea armâneascâ ditù România va ta sâ-sh axeascâ ndrepturli tsi-lji si cadù ditùstatutlu di minoritati natsionalâ shi ditù ndrepturli di thimeljù a omlui shi a tsitãtseanlui:

a. nvetsù pri limba maternâ;b. lituryisirea, serviciile religioase s-hibâ fapti pri limba armâneascâ tu bisertsâli a lorù;c. jurnali, revisti, emisiunji di radio shi di televizii pri limba armâneascâ;d. ndruparea a sutsatilorù culturali a Armânjlorù.

Fârâ aestu ndreptu, di pricunushteari ca minoritati natsionalâ, Armânjlji di România nu pot sâ-shi tsânâ trubanâ limba a lorù maternâ, veaclji di 2000 di anji, cu tuti apofasli ditù Dimândarea 1333/97 a Consiliului aliEuropâ, cari câfta ascâparea a limbâljei armâneascâ - shi nitsi nu va s-poatâ s-bâneadzâ multu chiro ca unâpopulatsii ahoryea namisa di populatsia majoritarâ româneascâ.

Iavea ti tsi easti ashi di mari ananghi ca exusiili a statlui român s-pricunoascâ comunitatea armâneascâ diRomânia ca minoritati natsionalâ, ca sh-ea sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli di cari s-hârsescu alanti minoritãtsnatsionali ditù România shi di pisti tutù. Mash ashitsi potù ta s-hibâ asacâpats Armânjlji ca mileti shi pi locluromânescu.

Dr. Dumitru PiceavaPresedintele Federatiei“Liga Aromânilor din România”


Federatia “LIGA AROMÂNILOR DIN ROMÂNIA”,str. Vasile Lascãr nr. 26-28, sector 2, Bucuresti, tel.6282786/0723609266, Cont BCR, filiala sector 2:ROXX_RNCB_5045_0000_0002_0001

CERERECãtre Presedintia României

Domnului Traian BãsescuPresedintele Romaniei

Reprezentantii Federatiei “Liga Aromânilor din România” - înscrisã în registrul Tribunalului Bucuresti,Sectsia a II-a civilã, la pozitia nr.11/ martie 2004, certificat nr.3/ martie 2004, formatã din mai multe Asociatii si Fundatiiculturale aromâne din România, în calitate de reprezentant autorizat al comunitãtii aromâne din România,conform Art. 25 din Statut -, întruniti la Bucuresti, astãzi 25 martie 2006 în Adunarea Generalã anualã -,

considerând câ în conditiile actuale, comunitatea aromânã din România - ai cãrei membri au venit sausunt urmasii celor veniti în România dupa anul 1925, în numãr de cca. 32.000 - 40.000 si din care în prezentmai sunt cca. 26.500, conform recensãmântului din anul 2002 -,

este în pericol sã disparã în urmãtorii 50 de ani ca identitate aparte pe pãmântul românesc (conform ultimilorrecensãmânturi) datoritã faptului cã membrii ei nu se bucurã de nici un drept specific etniei lor;

nu au scoli unde copii aromâni sã poatâ învãta carte în limba maternã;nu existã biserici unde slujba religioasã sã se facâ în limba aromânâ;

am hotãrât cã este absolut necesar sã exprimãm în fata autoritãtilor competente ale statului român dorintacomunitãtii aromâne din România de a afirma identitatea etnicã si culturalã a aromânilor din România, ca partea poporului aromân din Balcani,

am hotãrât totodatã sã facem toate demersurile necesare cãtre autoritãtile competente ale statului în vederearecunoasterii si înregistrãrii comunitãtii aromâne ca minoritate nationalã în România.

Cererea noastrã vine sã sprijine demersul Asociatiei “Comunitatea Aromnã din România”, din data de 16aprilie 2005, prin care solicita “înregistrarea aromânilor ca minoritate nationalã în România”.

Prin aceastã revendicare comunitatea aromânã din România doreste sã-si exercite drepturile ce decurg dinstatutul de minoritate nationalã si din drepturile fundamentale ale omului si cetãteanului:

a. învãtãmântul în limba maternã;b. serviciile religioase sã fie fãcute în limba aromânã în bisericile lor;c. ziare, reviste, emisiuni de radio si de televiziune în aromânã;d. sprijinirea societãtilor culturale ale aromânilor.

Fãrã acest drept, de recunoastere ca minoritate nationalã, aromânii din România nu pot sã-si tinã în viatãlimba lor maternã, veche de 2000 de ani, cu toate hotãrârile din Recomandarea 1333/97 a Consiliului Europei,care solicitã cultivarea si salvarea limbii aromâne - si nici nu vor putea sã trãiascã mult timp ca o populatieaparte în mijlocul populatiei majoritare românesti.

Iatã de ce este asa de mare nevoie ca autoritãtile statului român sã recunoascâ comunitatea aromânã dinRomânia ca minoritate nationalã, pentru ca si ea sã se bucure de toate drepturile de care se bucurã celelalteminoritãts nationale din România shi de peste tot. Numai astfel pot fi salvati aromânii ca neam si pe pãmântulromânesc.

Dr. Dumitru PiceavaPresedintele Federatiei“Liga Aromânilor din România”


Di anda Armânjlji vinirâ România shifurâ colonizats Cadrilater, ahurhindaluicu anlu 1925, easti ti prota oarâ cânduunù Departamentu icâ unâ Comisii aChivernisiljei românâ câliseashti ofitsialla muabeti unâ delegatii a comunitatiljeiarmâneascâ ditù România.

Ea nâ fu pitricutâ dupâ tsi noi,reprezentantsâlji ali Federatsia “Liga aArmânjlorù ditù România”, aveamùpitricutâ Câftarea a noastâ cãtrãChivernisea (Guvernul) ali România tu13-li di Apriirù 2006.

Scupolu a delegatsiiljei a noastâ earata s-lu informãm Ministrulù dicatandisea a Armânjlorù ditù Româniashi s-lu cândâsimù ta s-nâ ndrupascâtu shedintsa di Guvernu Câftarea anoastâ ca Armânjlji s-hibâ pricunuscutsca minoritati natsionalâ.

Ditù ahurhitâ avumù parti di unâ protâciudisiri: Audientsa s-avea mutatâ di lasihatea 10 la sihatea 9. Aflaiù aestulucru tamam atumtsea anda neshù, lasihatea 9, la secretara a Ministrului tas-lji-aspunù cari escu sh-ti tsi vinjù.

Secretara, niheamâ njiratâ, nji-aspusicâ audientsa nu easti la sihatea 10 meala sihatea 9, ashi cumù nâ avea data dihâbari pritù telefon la sediul a nostu cundoauâ dzâli ma nâinti. Nji-aspusi câavea zburâtâ cu nâ doamnâ shi s-njirãcâ nu shteamù aestu lucru.

Di cara intrã la Ministru sh-lji-aspusicari escu mi ursi s-intru.

Ministrulù Attila Marko, di cara miapruche cu tinjii sh-multâ pulitichii, nji-

GUVERNUL ROMÂNIEIDEPARTAMENTUL PENTRU

RELATII INTERETNICESECRETAR DE STAT

Stimate domn,Referitor la adresa dumneavoastrã

prin care solicitati o audientã a uneidelegatii a federatiei „LigaAromânilor din România”, vã aducla cunostintã cã întrevederea vaavea loc pe data de 25 mai 2006orele 10.

Cu deosebitã consideratieSecretar de statAttila MARKODomnului Dumitru PICEAVAPresedinteFederatia „Liga Aromânilor din

România”10.05.2006

A d z â ,25.03.2006,unâ dzuâmushatâ dip r i m v e r â ,dzua cândtânisitul sha v d z ã t l ua r m â nD u m i t r u

(Tacu ) Piceava tsânu Festivalu difolclor Internatsional Armânescu shiGala a Premiilor „ Bana Armaneascâ”.

Armânjlji s-adunarâ s-lu tânjiseascâdi câlisearea tsi lâ u featsi.

Cu aistâ ocazii furâ premiats sh atseljitiniri ti curbanea tsi u featsirâ shianichisirli tsi li adusirâ câti unù tudomeniul a lui, ashe cum eastiFrancisc, ficiorlu a profesoarâljei diistorie Evantia Bozgan, tsi ari loatâmedalia di malâmâ la Balcaniada dimatematicâ, sh-cari, cu aistâ ocaziincljinã aistu premiu di tânjia a pap-suiConstantin Docu, cai numai easti ninganoi, shi reprezentâ tu aistã calitateRomânia; cumù shi tinirlumatematician, profesorlu dimatematicâ Nicushor Beli, di a curinumâ ar avdzãtâ ma multu Americadi armânjlji a noci.

Tu soni fu un spectacol mushat, puteas-hibâ sh-ma mushat ama nu-lji si deadiagiutorlu di cai avea ananghi, câ tuaistâ situatsii nu putem s-dzâtsem câfu un spectacol di folclor internatsional,câ reprezentarea nu fu dit tuti statili iubâneadzã Armânji.

Ma, ashe cum easti la Armâni cândun lucru mushat easti fapt di altsâ sh-nu di noi, nu nâ adunãm cu tuts sâ-ljidãmù curagiu a atsilui omù shi s-himùningâ nâs.

Easti amârtii câ pânâ tora Armânjljinu nvitsarâ tsi easti achicâsearea(tolerantsa) sh-tânjia ti alantsâ Armânjicai nu minduiesc ca nâshlji, ninga himunâ dunjiauâ di capitanji ashe cum lji-arâseshti a soatsâljei a mea, DanielaCaratash ta s-dzâcâ.

Easti di dzâtseari efortul al T.Piceava ti lucrulu tsi-lù adarâ diahãntsâ anji ti Armânami, nu pots sâzburâshtsâ di Armânji fârã s-adutsaminti sh-di T. Piceava, câ-i di ghini i

câ-i di arãu.Când easti unâ

manifestare culturalâ indiferent(adyeafurù) cai u organizeadzâ eastimushat s-lu tânjisim atselù tsi u adarâ,tutù atselji Armânji him, nu avem altsâ,sh-lipseashti sâ scutem tu migdani câshtim s-nâ tânisim un pi alant,indiferent di alidzerea tsi u fâtsem cavideari social-politicâ .

Cu aistâ ocazii, T. Piceava declarâcâ ndrupashti câftarea ali asociatsiaC. A. R. shi ndreapsi cãrtsâ trâautoritãts ca Armânjlji di România s-hibâ apruchiats ca minoritate, easti unlucru di alâvdari, câ aistâ idei eastiapruchiatâ cu multâ vreari diArmânami sh-mash deadun putem s-fâtsem lucri buni shi musheati.

Tora când him aproapi ta s-trâtsemun prag istoric ti armânami, un pragmultu greu, ma tsi lipseshti di noi, eastighini ca tuts Armânjlji s-hibâ deadun.

Aist chiro nâ da cali ca unoarâ tubana a noastrâ s-putem s-apufusim(decidem) singuri cum s-nâ si dzâcâsh-cum s-him tânisits (tratatsi), sh-vârnu poati s-dzâcâ câ nu avem aistndrept, ndreptul la identitate (caminoritate lingvisticâ, culturalã, etnicã,etc.) easti garantat di tuti documentiliinterni shi internatsionale.

Ndreptul la identitate nu easti mashun termen juridic, easti .... ashe cumdzãtsii shi profesorul Neagu Djuvaratu cartea a lui „ Aromânii – Istorie.Limba. Destin”: “nici un stat balcanicn-a recunoscut pânã acum în modoficial drepturile natsionale alearomânilor ca minoritate lingvisticã,etnicã, nationalã (aici nu e vorba determeni juridici, ci de drepturile simpleale omului )”.

Tora când România va s-aderâ laUE, easti ghini s-avem pi ninga actuldi identitate (cetãtseni ai statului) shicertificatul di nashtere (amintari) tsinâ lipseashti (di origine aromânã).

Am nâdia câ Armânjlji nu va s-alasâs-treacâ shi aist chiro fârâ ca nashljisâ-sh dzâcâ pleaga tsi u au pi suflit.

Adriana DocuPleaga = durereAman, nu agrâsha cã mini hiu

Fârshiroatâ sh-nu cunosc zboarâ di avoastri, dzâc câ tora easti ghini...

MIRACHEA DI PI SUFLITÙ...


PROTA AUDIENTSÂ OFITSIALÂaspusi furnjia ti cari u mutãandamusea cu unâ sihati ma nâinti sh-deapoaia nji-aspusi câ li yivâsiCâftarea a noastâ cumù shi unâ partidi materialili tsi-lji li aveamù pitricutâ.Ti furnjia câ nica avea multi seamnidi ntribari tu tsi mâtreashti Armânjljiânji bâgã ma multi ntribãri ligati diproblema a noastâ armâneascâ.

Di cara-lji dedù a Ministrului ma multimateriali ligati di istoria shi limbaarmâneascâ, namisa di cari s-afla“Documentarlu” cumù shi articolu cuArmânjlji publicatù tu ziarlu Românialiberã, ahurhii s-apândâsescu lantribãrli tsi-nji furâ bâgati.

Nu acâtsai sâ zburãscu ma multu diunù cirecù di sihati câ avuiù parti diunâ a doaua ciudisiri: secretara intrâshi lji-aspusi a Ministrului câ vini unâdoamnâ di la “Comunitatea aromânã”(!?!?).

Ministrulù, pulitipsitù, sâ sculâmprostu shi u câlisi doamna ta s-intrâshi s-sheadâ pi unù scamnu, ningâmini…

Anda mutrii ta s-u vedù carieasti…armashù, ca dealithea,ciudisitù! Eara Chirana Darlaiani,atsea tinirâ avucatâ, mushuticâ itrâ shica baea di mintimenâ, tsi u aveamùcunuscutâ cu unù mesù ma nâinti…

Atumtsea lji-aveamù câftatâ sâ-njida vârâ ndoauâ urnimii, ditù punctu divideari juridic, ligati di Câftarea anoastâ ca Armânjlji s-hibâpricunuscuts ca minoritati natsionalâ.Nu-nji deadi nitsi unâ. Tsi s-caftâ nâsâtora tu audientsâ cu noi? Cara s-vreaelji, atselji di la sutsata CAR, ta s-intrâtu audientsâ la Ministru câtse nucâftarâ aestu lucru mea vinirâ pistinoi? Mari ciudii!?!

Nu-i tsiva, ânji dzâshù, tutù arãlu trâghini! Chirana, ca avucatâ mintimenâsh-cari apârâ cauza armâneascâ, vas-azburascâ di ndreptulù tsi-lu avemùnoi, Armânjlji di România, ta s-câftãmù s-himù pricunuscuts caminoritati natsionalâ. Va sâ spunâ cânomurli internatsionali da cali ca itsiomù s-poatâ sâ s-aspunâ câ easti ashicumù luyurseashti elù, iara statlu ariborgea ta s-lu aproachi ashitsi. Altâturlii statlu român ncalcâ ndreptulù di

timeljù a omlui tsi easti asiyuripsitù dinomurli internatsionali.Ti amârtii ama tinjisita avucatâ Chirana

Darlaeani nu spusi aesti lucri mea-lji câftaa Ministrului ta s-lji-aspunâ ti cari furnjii nupitricu pânâ tora unâ apandisi scrisâ laCâftarea tsi u featsi cu niscântsâ meshi manâinti sutsata tsi u reprezintâ nâsâ,Comunitatea aromânã.

Ministrulù lji-apândâsi câ nu putu ta s-lâpitreacâ unâ ahtari apandisi ti furnjia câ alorù câftari fu blocatâ, fu curmatâ shi ncljisâ,va dzâcâ, di unâ altâ Sutsatâ armâneascâ(nu lji-aspusi numa), cari ari unâ altâmindueari andicra di a lorù. Ama, dzâsiMinistrulù ma largu, va s-vidermù adzâ tsiva s-fâtsemù…

Tu aestu chiro intrã tu udã profesorlu IonCardula. Nu acâtsai ghini ta s-lu prezintucari easti câ nâslu sh-ahurhi cuvenda shinu s-dânâsi pânâ cându nu vini profesorluCorneliu Zeana. Fu una di nai ma musheatilicuvendzâ tsi putu s-li tsânâ pânâ toraprofesorlu Ion Cardula. Pritù zborlu tsi-lùtsânu shi pritù multili documenti tsi li adusi(vârâ 10 cãrtsâ di istorii shi literaturâarmâneascâ, tsi-lji li alâsã a Misnistrului),profesorlu Ion Cardula fu nai macândisitorlu di noi shi avu unâ mari putearita s-lu limbidzascâ Ministrul tu multi diproblemili a noasti.

Nu ma psânù musheatâ shi cândisitoari fushcurta ama vârtoasa cuvenda a profesorluiCorneliu Zeanâ, cari azburâ di rolu aminoritãtslor etnitsi tu yinitorlu a Europâljeitu cari sh-aflâ loclu shi minoritatea aArmânjlorù.

Tu soni, Ministrulù Attila Marko, di caranâ ascultã, nâ hãristusi ti tuti informatsiilishi documentili ligati di Armânji tsi-lji lideadimù shi nâ taxi câ tu alantâ stâmânâva s-andreagâ unù Raportu di informari cariva-lji lu da alù Cãtãlin Popescu-Tãriceanu,Prim-Ministru a Chivernisiljei ali România,va u prezintâ shi va u ndrupascâ Câftareaa noastâ tu unâ shedintsâ yinitoari aGuvernului. Aesta easti putearea a mea, nâspusi nâslu tu soni.

Aesta eara shi vrearea a noastâ, vreareaca unâ Câftari a comunitatiljei armâneascâditù România s-hibâ zburâtâ tu unâshedintsâ di Guvernulù ali România shi sâs-ljea unâ apofasi.

Ashtiptãmù cu mari nãdii apofasea tsi vau ljea Chivernisea ali România tu tsi

mâtreashti Câftarea acomunitatiljei armâneascâ ditùRomânia ta s-hibâm pricunuscutâsh-ea ca minoritati natsionalâ,singura cali pritù cari etniaarmâneascâ va s-armânâ tru banâshi tu locurli româneshtsâ.

Tacu PICEAVA

P.s.: Cumândusearea a sutsatâljeiCAR, cara vrea s-avea ashi dimari mirachi ca Armânjlji s-hibâpricunuscuts ca minoritatinatsionalâ, dupâ cumu câftã ea cuunu anu ma nâinti, vrea s-dutseabarim unâ oarâ tu aestu chiro laChivernisi ta s-veadâ tsi s-fatsi cucâftarea a loru, ama elji nu featsirâaestu lucru - vahi shtea câ a lorucâftari eara nchidicatâ di Sutsatadi Culturâ Macedo-Românã - sh-nu vrea s-câfta ta s-nâ ncheadicânoi.

Voi mash nica sâ spun:Nu-adrarâ ghini-atselji di la

CAR câ li mintirâ lucrili shi-alâxirâ oauli tu cuibairi.

Ghini ma, shi-aestâ videari cuun ministru dit Guvernul aRumâniiljei nu easti prota tuisturiea câ shtim multu ghini câninti di II polim din lumi ahtarivideri avea multi. Una sâ spunicu Batzaria shi-Antonescu tsi-uda Papanace.

Cu tinjii,Dina Cuvata

Apandisea a noastâ

Dealithea easti câ sh-pânâ toraavurâ shi alti andamusi namisadi parei di Armânji shi vârâministru român icâ vârâ vâsiljeromân, ashi cumu fu atsea apareiljei cumândusitâ diConstantin Belimace shi Carol I- apuhii cu cari vâsiljelu lâ dzâtseaMacedoneni shi nu Aromânji -,ama la canâ di aesti andamusi dipânâ tora nu s-câftã ca Armânjljis-hibâ pricunuscuts caminoritati natsionalâ icâetnicâ aoa, România, ashi cumus-câftã la andamusea a noastâ.


Parlamentul României Camera Deputatilor

Comisia pentru drepturile omului, cultesi problemele minoritãtilor nationale Nr. 25/366/3 mai2006

CãtreFederatia “Liga Aromânilor din România”

Domnului dr. Dumitru Piceava - Presedinte

Domnule Presedinte,

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritãtilornationale au luat act de solicitarea organizatiei pe care o conduceti.

Dupã cum cunoasteti, proiectul Legii privind statutul minoritãtilornationale din România se aflã, în prezent, în dezbaterea Comisiei noastre,a Comisiei juridice, de disciplinã si imunitãti si a Comisiei pentru învãtãmânt,stiintã, tineret si sport. Singura posibilitate de satisfacere a solicitãrilororganizatiei dvs este amendarea în consecintã a proiectului de lege amintitde cãtre membrii celor trei comisii sesizate în fond.

De aceea, pentru a sprijini solutionarea solicitãrilor dvs., în limita atributiilorunei comisii parlamentare, vã rugãm sã înaintati Comisiei noastre prpunerileconcrete de amendare a proiectului de lege amintit, în sensul dorit, pentrua fi transmise membrilor celor trei comisii amintite în timp util. Numai înmãsura în care acestea vor fi însusite si sustinute în cadrul dezbaterilor deunul dintre parlamentari si amendamentele respective vor fi adoptate deplenul celor trei comisii reunite, solicitãrile dvs. vor putea fi prinse în viitorulcadru legal privind minoritãtile nationale din România.

Cu deosebitã consideratie,

Presedinte,Deputat Nicolae Pãun

Parlamentul României Camera Deputatilor

Comisia pentru drepturile omului, cultesi problemele minoritãtilor nationale Nr.25/488/24mai 2006

CãtreFederatia “Liga Aromânilor din România”

Domnului dr. Dumitru Piceava - Presedinte

Domnule Presedinte,Urmare a memoriului dvs. adresat Presedentiei, care a fost anterior trimis

în facsimil si Parlamentului, vã atasãm alãturat copia rãspunsului la solicitareadvs. ca aromânii sã fie recunoscuti ca minoritate nationalã trimis dvs., împreunãcu adresa nr.25/366/3.05.2006.

Cu deosebitã consideratie,Presedinte,Deputat Nicolae Pãun

GUVERNUL ROMÂNIEI

Directia Relatii cu Publicul

Nr. 16/26247/A 10.04.2006

FEDERATIA LIGAAROMÂNILOR DIN

ROMÂNIA

din: str. Vasile Lascãr, nr. 26-28,sector 2, Bucuresti

Referitor la memoriuldumneavoastrã, vã facem cunoscutfasptul cã a fost trimis, sprecompetentã solutionare,DEPARTAMENTULUI PENTRURELATII INTERETNICE,solicitând luarea mãsurilor legale cese impun.

Urmeazã ca, în termenul legal,institutia sesizatã sã comuniceCancelariei Primului - Ministru sidumneavoastrã solutia adoptatã.

Cu stimã,Director,

Oana Maria ISTRATE

PRESEDINTELE ROMÂNIEIPROBLEME CETÃTENESTI

DP02/12466/13.04.2006

Domnule Dumitru Piceava,

Am luat cunostiintã din petitiaadresatã Presedintelui României,Domnul Traian Bãsescu, despresolicitarea dumneavoastrã.

În vederea analizãrii problemelorsemnalate, petitia dumneavoastrã afost trimisã la Camera Deputatilor.

Urmeazã ca, în termenul legal,institutia sesizatã sã comunice,Administratiei Prezidentiale sidumneavoastrã, solutia adoptatã.

Consilier de StatGabriel- Cristian Piscociu

Cod unic: 443e197628f07Palatul Cotroceni - Bdul Geniului

nr. 1-3 - Bucuresti


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATCOMISIA PENTRUDREPTURILE OMULUI,CULTE SI MINORITÃTIXXVI/ 243/29.05.2006

Cãtre

FEDERATIA “LIGA AROMÂNILOR DIN ROMÂNIA”

Ca urmare a memoriului înaintat Comisiei pentru drepturileomului, culte si minoritãti din Senatul României, vã aducen lacunostintã cã Proiectul de lege privin statutul minoritãtilor nationalea fost respins de Senat la data de 24.10.2005 si a fost trimis spredezbatere la Camera Deputatilor. Vã anexãm alãturat fisaproiectului de lege, care este disponibil pe site-ul Senatuluiwww.senat.ro

Prin urmare, vã recomandãm sã trimiteti amendamenteledumneavoastrã la Camera Deputatilor.

PRESEDINTE,

Semnãturã indescifrabilã si stamipla Comisiei Pentru Drepturilemunlui, Culte si Minoritãti

Câftarea a noastâ cãtrãexusiili axi ali România upitricumù dupâ ndoauâstâmânji di la yivâsirea a ljeidinintea a sutilorù dispectatori tsi loarâ parti laSpectacolu di durusiri aPremiilor Bana Armâneascâ-2005 sh-tsi fu aprucheatâ cu marimirachi shi nãdii.

Pritù aestâ Câftari noi scoasimù

tru migdani di iu vinirâ ArmânjljiRomânia, numirlu a lorù cumù shigreaua catandisi tu cari s-aflâ eljitora. Tutnâoarâ aspusimù sh-di

piricljiulù tu cari s-afâArmânjlji di România shiapofasli tsi lipsescu loati caelji s-nu s-chearâ tu yinitorlji50 di ani ca identitatiahoryea (ashi cumù poati sâs-veadâ tu catagrafiili ditùsoni) ti furnjia câ membriljia ljei nu s-hârsescu di nitsiunù ndreptu spetsific aetniiljei a lorù; nu au sculiiiu ficiorlji a lorù s-poatâ s-anveatsâ carti pri limbamaternâ; nu suntu biserits iuslujba religioasâ sâ s-facâpri limba armâneascâ.

Pritù aestâ Câftari noi nâ

spusimù apofasea a noastâ ta s-fâtsemù tuticâftãrli di cari easti ananghi cãtrã exusiili axia statlui român ca Armânjlji s-hibâpricunuscuts aoa, România, ca minoritatinatsionalâ. Pri ninga Câftarea a noastâpitricumù shi ndoauâ amendamenti laProiectulù di nomù a minoritãtslorù natsionaleditù România, ashi cumù nâ câftarâ, shi ditùcari, di nai ma mari simasii ti noi fu pripunireaca la Articolu 74 s-hibâ tricutâ, namisa dialanti minoritãts natsionale, shi minoritateanatsionalâ armâneascâ.

Pânâ s-u pitritsemù Câftarea a noastâ cãtrãexusiili axi a statlui român avumù parti mashdi ndoauâ cheaditsi di la ndoi Armânjipatriotardzâ, a curi numâ nu axidzashti s-lâ uadutsemù aminti.

Tu tsi mâtreshti exusiili a Statlui român, acuri lâ pitricumù Câftarea a comunitatiljei anoastâ, eali nâ deadirâ di mânear, nâ loarâ tuluyurseari shi nâ pitricurâ apandisli cari lividets tu aesti padzinji di revistâ.

Mutrindalui apandisli tsi li apruchemù, pi diunâ parti putemù sâ spunemù câ eali suntumultu tinjisiti ama, ditù punctulù di videari asinferlui a nostu, putemù s-aspunemù câexusiili axi a statlui român s-aspilarâ pi mânjidi noi, ca Pilat di Pont unù chiro, sh-nâpitricurâ s-nâ ndreagâ lucrulu unâ Comisii.

Aestâ comisii cari poati s-nâ ljea noiArmânjlji tu luyurseari shi s-nâpricunoascâ ca minoritati natsionalâeasti Comisia pentru drepturileomului, culte si problemeleminoritãtilor nationale, aclo iu s-aflâtu lucru “Proiectul Legii privind

statutul minoritãtilor nationale dinRomânia”. Ea ari 15 di membri shi atumtseacându va s-agiungâ ta sâ s-voteadzâ Articolu74 a Proiectului di nomù timisitù ma nsusù,va s-hibâ ananghi ca 8 (optu) di elji s-nâpricunoascâ noi, Armânjlji, ca minoritatinatsionalâ. Tu a doaua parti, atumtsea cânduva s-adunâ cu idyea Comisii ditù partea aSenatlui, cari ari 11 di membri, easti ananghica 6 (shasi) di elji s-voteadzâ trâ noi shiatumtsea va s-himù tricuts tu arada aminoritãtslorù natsionali. Di aoatsi Proiectulùva s-hibâ pitricutù a Parlamentului aliRomânia shi, atumtsea cându va s-hibâ votatshi di majoritatea a Parlamentarlorù românji,va s-putemù s-dzâtsemù câ anichisimù.

Pânâ atumtsea nâ armâni mash nãdia.....Ashi s-nâ agiutâ Dumnidzã!

DSPDelegatsia a noastâ: Prof. Ion Cardula, Ec. DimaGrasu, Dr. Dumitru Piceava shi Santa alù Todi.

CÂFTAREAali

Comunitatea armâneascâditù România


Cultura easti nai ma marlifundamentu ti bânarea shi tsâneareaa adetslorù, a limbâljei shi a identitatiljeia unui populù. Cultura easti libertateaa suflitlui, câldura a inimâljei, lunjina aocljilorù, dishcljisâ poartâ cãtrã tunâintarea, dishcljisâ firidâ tsi mutreashticãtrã tu lumi. Tuti aesti printsipii titsânearea shivigljearea aidentitatiljei suntuatseali cu cari s-n â i n t e a d z âmushutetsli alimbâljei, aculturâljei, aliteraturâljei sh-tutâatsea pit protseslu tusculiurli, deadunù cudascalji, profesorlji,l i n g v i s h t s â l j i ,istoriciarlji, scriitorljishi afirmarea aoaminjlorù ditù atsea sferâ.Cunushtearea a lumiljei cu oaminjlji dishtiintsâ, cu artishtsâlji tuts atselji tsialichescu shi suntu hlambura a unâljeidunjeai.

Cu atsea, zârtsina a cafi un ui populùs-lundzeashti sh-creashti, cându tutiatseali averuri, s-mutrescu shi s-cunoscu dupu a lui purtâtori ahlamburâljei a culturâljei, cari uangrâpsescu, u prezenteadzâ shi uafirmeadzâ: limba, portulù, adetsli,cântitsli, gioclu, puiziea, pictura shialanti culturi tsi suntu shi semnulù dupucari s-cunoscu miletsli, ca cumù shiArmânamea.

Aeshtsâ oaminji, prezentatorlji shitsânâtorlji a aveariljei culturalâ a unâljeidunjeai, nu mash adzâ, ma di totâna uavea marea rolji tu isturia diaprindearea a miletslorù, ta s-lucreadzâpi atsea ta s-u spunâ dealihea shifitrusirea, aprindearea, ardirea shitsânearea a culturâljei a miletslorù.

Sigura câ cu atsea avea shi mariinfluentsâ ti miletsli ta sh-u cunoascâidentitatea shi cultura a lorù ma shi s-li lârdzeascâ shi s-li avutsascâ shiminduierli vârtoasi pisti tinirlji. Tsi câ,ca clasâ dominantâ, aeshtsâ oaminji diculturâ eara di totâna giudicats,

niachicâsits, avinats, pidipsits shi tuniscânti momenti tu singureatsâ, ma eljinu fudzea di ideili shi printsipiili a lorù titsânearea a identitatiljei, a limbâljei shia culturâljei a lorù.Ashi ca cumù tu alantili culturi eara:

Socrate, Kafca, Gheote, Goya, Sartershi nica multsâ altsâ, pleadâ di oaminji

di culturâ, di shtiintsâ, scriitori,pictori shi filozohi, cariarmasirâ ca leghendi ti eta aetilorù, dupu cari adzâ tutsalantsâ tsi vinirâ dupâ elji,atseali printsipii li au ninti alorù ca unâ Biblii.

Ahtãri leghendi avu shi arishi Armânamea, leghendi cucari putemù s-nâ alâvdãmù shis-himù pirifanji ti furnjia câ ealifoclu shi dorlu ti limba shicultura armâneascâ li poartâahânda tu suflitli a lorù shi nush-u alasâ avearea culturalâ

ta s-nu s-alumtâ ti ea.Ashi cându easti zborlu ti Armânamea

shi Armânjlji ditù tuti sferilia banâljei, nica ditùaprindirea shi fitrusirea aArmânamiljei, dipriunâ earatu strâmtâ ligaturâ cu tihisirliditù Evropa ditù Ascâpitatâshi di totâna eara purtâtorljia atsilorù imnatitsi aBalcanlui shi atsea nu masha shtiintsâljei, ma shi anâintâtoarilorù idei di etatricutâ.

Armânjlji eara cunuscutsshi dupu alumtarea ca heroi ti libertatica cumù eara Pitu Guli shi altsâ, ma shialumtâtori ca mãri persoani, Armânji caris-alumta ti dizvâlirea a aveariljeiculturalâ, lucrarea pi câmpulù dishtiintsâ, ti limba, ti nintarea tutsivilizarea a tutulorù sferilorù aculturâljei armâneascâ. Ashitsi tutsatselji tsi s-alumtarâ ti Armânameaarmasirâ shi leghendi tu Armânamea, acuri suntu adzâ a noastâ mãrimi shihzarauâ, câ nu suntu psânji atselji, maavemù pritù lumea tutâ cari armasirâcu numili shi paranumili armâneshtsâ.

Lji-aducù aminti cunuscutslji Armânji:Mihai Mocioni muri ca pritù anlu 1789

eta XVIII, XIX shi Armânji adzâamintats tu Machidunii:

1.Nicola Martinovschi, pictor,amintatù 18.08.1903, Crushuva. Muritu anlu 1973.

2.Tachi Hrisich, muzicieanù, amintatùCrushuva. 1022-1984.

3.Gheorghe Constantin Roja, lectorshi filolog, Bituli 1786-1874

4.Theodor Capidan, lingvistu. Pârleap1879-1853.

5.Constantin Belimace, scriitorù,Mulovishti, 1849-1934

6.Constantin Cosmescu, scriitor,Gopesh, 1866-1914,

7.Petru Vulcan, scriitor shi jurnalistu,Târnova, 1869-1932.

8.Nicolae Batzaria, scriitor, Crushuva1874-1952.

9.Nicola Velo, scriitor, Mulovishti(Monastir) 1882-1924.

10.Leonida Boga, scriitor, Veles tuMachidunii, 1886-1974.

11.Dimitri Atanasescu, dascal shiscriitor, Târnova, 1859-1900,

12.Fanula Papazoglu, nvitsâtoarâ –academicâ, Bituli, 1917-

13.Mihail Nicolescu, poetù, Târnuva,1835-1965.

14.Tashcu Iliescu,dascal, scriea psãltsâ tibâsearicâ, Crushuva1845-1908

15.Hristofor Jefarovici,eromonah, tipograf,gravcer,heradidist shieditor ti cãrtsâ, s-amintãDoiran tu Machidunii,1700-1754,

16.Ianachi Manachi,dascal tu armâneasca

sculii di Bituli, s-amintã Avdela tuGârtsii tu anlu 1878-?

17.Milton Manachi, protlu camerman,s-featsi Avdela, 1882-?

18.Victor Tolo, icunumistu, prof. dichimii shi fizicâ. S-featsi Pârleap. Aveaa lui farmatsii cu numa “La spirantsâ”,1872-?

19.Pitu Guli, revolutsionar, s-featsiCrushuva- 1865-1903,

20.Telman Cialmani, icunumistu s-amintã Târnuva 1903-1981

21.Nico Ogiacli, scriitor. S-amintãCrushuva ?- 2002.

22.Cola Tefa, scriitor, s-amintã 1923tu hoara Grela tu Machidunii shi altsâ.

LEGHENDILI A ARMÂNEASCÂLJEI CULTURÂ- AVDZÂTS ARMÂNJI


OAMINJI DI CULTURÂ DIADZÂ DITU MACHIDUNII

1. Mita alù Sima, poetù, amintatù tuhoara Dubrâshana, 1927,

2 Nico Popnicola, scriitor, Bituli, 1927.3. Ianco Ianachiev, profesorù shi

lingvistu,4.Todor Traianov, dascal, istoriciar,

tradutsitorù,5.Vanghea Mihanji-Steryiu, scriitoarâ,

poetâ shi pictoritsâ, s-amintã tu hoaraDolean tu anlu 1950, pârintsâlji: Dimitarshi Polihria Mihanj,

6. Anitsa Steryu-Dragovich,scriitoarâ, Scopia, anlu 1979 (hiljea aliVanghi),

7. Sultana Mihanj-Yovanovsca,cântâtoarâ, Dolean, anlu 1957,

8. Blaga Mihanj-Gogici, poetâ,Dolean, anlu 1959,

9. Victoria Mihanj-Mihailova, Scopia,anlu 1988,

10. Branislav Stefanovschi, scriitor,Tetovo, anlu 1954,

11. Dina Cuvata, scriitor,hoara Dubâshana, anlu1953,

12. Santa Gica, poet,13. Afrodita Totsili,

poetesâ, Crushuva,14. Cleanti Liacu,

etnoºogistâ, Crushuva,15. Gordana Cotsevsca,

poetesâ, Scopia,16. Itsa Nicolova, poetesâ,

tu hoara Ciardaclia,17. Dionisie Papatsafa,

dascal,18. Ghena Nacovsca,

poetesâ, Bituli,19. Violeta Nicolova, poetesâ, Scopia20. Stuian Gioga-Gheorghiev, Scopia,21. Alexandru Gioga, amintatù Sidney-

Australii, di pârintsâ di Scopia,22. Chiriacula Shtefanovsca, picturitsâ,

Crushuva, bânã sh-lucrã Titotova,23. Violeta Gheorghiesca-Cocu,

picturitsâ, amintatâ Scopia,24. Atanas Yioryitsa, cântâtorù,

amintatù tu hoara Ubuva,25. Maria Zicova-Yioryitsa,

cântâtoarâ, amintatâ Ubuva, anlu 1952(hiljea alù Nasi Yiuryitsa),

26. Pero Tsatsa, cântâtorù, amintatùShtip, anlu 1965,

27. Maria Nicolova, cântâtoarâ,Cumanovo,

28. Maria Costova, cântâtoarâ,Scopia,

29. Maya Pirifan,cântâtoarâ, Scopia,

30. Oliver Nicolovschi,cântâtorù, Scopia,

31. Costa Naumov,cântâtorù, amintatù tuhoara Lipipeltsi,

32. Momo Nicolovschi,cântâtorù, Struga,

33. Petar Necevschi,cântâtorù Struga,

34. Dimo Botev,cântâtorù, Ghevghelia,

35.Caliopi Bucle, cântâtoarâ,Crushuca,

36. Toshe Proeschi, cântâtorù,Crushuva,

37. Shterio Shteriov-Tugiarlu,cântâtorù, hoara Dubrâshana,

38. Yioryi Bagia, cântâtorù, amintatùtu hoara Tsârvulevo, 1948-2001,

39. Yanco Constantinov, arhitectu shipictor, amintatù Crushuva,

40. Nicola Nicolovschi, caricaturistu,pictor, Shtip,

41. Marian Steryu, muziciar (sculiidi muzicâ, instrumentul violinâ shipictor-grsaficâ, Scopia 1972 (hiljlu aliVanghea Mihanj Steryu),

42. Vanghel Dunovschi, pot, pictor,Struga,

43. Pero Pare, cântâtorù, Crushuva,44. Ana Gatseva, pianistâ shi

profesoarâ la Academia di MuzicâScopia,

45. Suzana Yovanovsca, poetesâ,pictoritsâ, Scopia 1970,

46. Vanghiu Zega-Costov, poet,Coceani,

47. Arapci, cântâtorù, Veles,48. Maria Costova,

prota dascalâ pi limbaarmâneascâ Scopia,

49. Biljana Shteriova,dascalâ pi limbaarmâneascâ Scopia

50. Coli shi Maria Boda,cântâtori, Scopia,

51. Pepi shi RenataNicolovschi, cântâtori,Bituli,

52. Hristo Hristovschi -Mular, muziciar,

Crushuva,53. Maria Brova, cântâtoarâ, Scopia54. Eloida Caramandi, revolutsionarâ,

amintatâ tu câsâbãlu Hlerim (Florina -Gârtsia) tu anlu 1920, di dadâ Maritsashi tatâ Stavre, vinirâ s-bâneadzâ Bituli,iu tu polematlu ti Yugoslavia, caalumtâtoarâ ti libertatea chiru pi 3 maiù,anlu 1942, pi muntili Piristera.

Vanghea Mihanj-Steryu

ARMÂNJI GRÂMUSTEANJI

Nâ dzâsirâ câ himù vinitsNâ dzâsirâ câ himù xinits,Ma, frats shi surãri Armânji,Ea tsi dzâsirâ pâpânjlji:

Refren:-Nâ cljimarâ Fârshirots shi

Grãmusteanji,Armânji aoa cu njilji di anji,Râzgâ nâ-easti di la soariZârtsina di Grãmusti mari.

Dzâsirâ câ armasimù ptsânji,Dzâsirâ câ cherù Armânjlji,Ma, frats shi surãri videts!Noi himù ca Tserlu cu steali,

Dzâsirâ câ fara nâ cheari,Dzâsirâ câ limba moari,Ea cumù dimândâ pâpânjlji;Noi himù,Malâma tsi nu cheari shi nu

moari

Vanghea Mihanj-Steryu


În legãturã cu interviul luat de cãtreAlexandru Mihalcea lui Stoica Lascusi publicat in "România liberã" din datade 15 aprilie 2006 cu titlul "In România,aromânii nu sunt minoritari “au fost,sunt si vor rãmâne români", am dorisã facem anumite precizari.

Aromânii se considerã urmasii luiFilip al II-lea si Alexandru Macedon,si cã ei fac parte din strãmosii lor, totasa cum Burebista si Decebal suntconsiderati strãmosii românilor.

Macedonia - o tarã care s-a formatca regat, încã din secolul VIII î.Hr.,apoi ca imperiu, fiind considerat celdintâi imperiu din Europa si totodatãcea mai înaltã expresie politicã aspatiului balcanic si european pânã laîncadrarea sa în hotarele ImperiuluiRoman în secolul II i.Hr. - este situatãîn partea central-esticã a PeninsuleiBalcanice si a fost locuitã din vechitimpuri de triburi macedonene.

Prin expansiunea Romei dupãmoartea lui Alexandru Macedon (323i.Hr.), suveranitatea imperiuluimacedonean avea sã decadã si sã sedestrame, iar Macedonia însãsi sã fiedesfiintatã ca regat si transformatã înprovincie romanã (148 i.Hr.).

Anul 148 î.Hr. reprezintã data decând începe lungul proces deromanizare a populatiei macedonenesi nasterea unui popor nou, ca urmarea simbiozei dintre bãstinasiimacedoneni si nou-veniti, ce va purtamai tarziu numele de vlah, armânu,aromân etc.

Limba latinã, acest instrument deunificare etnicã, a fost impusã nunumai populatiei macedonene, cituturor popoarelor autohtone cuceritede romani.

Cauza pentru care romanismul aprins rãdãcini atât de puternice si atâtde durabile în Macedonia - precum s-a întâmplat si în Dacia mai tarziu - sedatoreazã faptului cã romanii erauposesorii unei civilizatii superioarebãstinasilor.

Aceasta se poate deduce si din faptulcã, dacã populatia macedoneanã, prinasezarea multor colonisti romani, asuferit un proces de romanizare,populatia blocului elenic însã a rãmas

Un alt punct de vedere asupra aromânilor

neatinsã de un astfel de fenomen.Dacã baza etnicã la români este

formatã de cãtre daci în schimb laaromâni baza etnicã este formatã decãtre macedoneni.

Limba latinã a fost cea care s-a impussi a dus în final la îndepãrtarea definitivãa limbii macedonene, cea care nu eraînteleasã nici de greci si nici de cãtreiliri.

Începând de la aceastã datã (148î.Hr.), timp de mai mult de douã milenii,Macedonia si populatia ei (este vorbaacum de aromâni) au reusit sã rezistesub Imperiul Roman timp de aproapeopt secole, sub Imperiul Bizantin, maimult de opt secole si sub ImperiulOtoman, aproape 5 secole (circa 460de ani).

Dupã o existentã de mii de ani, în anul1913, prin Pacea de la Bucuresti din 10august, încheiatã dupã razboaielebalcanice, pãmânturile Macedoniei (însuprafatã de circa 87.500 kmp) sipopulatia ei au fost împãrtite celor patrustate vecine: Grecia (51%), Albania(11%), Serbia (29%) si Bulgaria (9%).

De la aceasta data, 10 august 1913,aromanii au intrat intr-un procesnecrutator si neintrerupt de deznationa-lizare si asimilare de cãtre populatiilemajoritare în mijlocul cãrora au ajunssã trãiascã.

Limba aromânãSe sustine cã limba aromânã ar fi un

dialect al limbii române si care a apãrutdupã anul 1848 - dupã ce revolutionariiromâni pasoptisti (Cristian Tell, NicolaeBalcescu etc.) au luat contact cuaromânii din Macedonia - are aceeasivechime cu o teorie greceascã asemã-nãtoare cu ea, dar care însã sustine cãaromâna este un idiom al limbii eline,iar aromânii sunt greci latinizati.

Oamenii de stiintã însã spun cã limbaaromânã este o limbã romanicã cãreia,din vechea limbã latinã vulgarã, i-aurãmas în lexicul de bazã circa 1600 decuvinte. De-a lungul celor douã mileniide existentã, limbii aromâne i s-au maiadãugat circa 2600 de cuvinte grecesti,560 de cuvinte slave, 350 de cuvintealbaneze, 1600 de cuvinte turcesti etc.Cu toate cã în lexicul de bazã s-aadãugat un numãr mult mai mare de

cuvinte din alte limbi balcanice (slave,grecesti, turcesti), structura,morfologia si sintaxa limbii aromânenu s-au schimbat si au rãmas asa cumau fost si în limba latinã.

De asemenea, elementelefundamentale ale lexicului, cele deîntrebuintare permanentã, decirculatie internã, sunt tot de originelatinã. Ele revin tot mereu, suntnecontenit întrebuintate în graiul zilnicsi au familii de cuvinte foarte bogate.

Argumente lingvistice

A. Xenopol, în cartea sa "Teoria luiRoesler", studii asupra stãruinteiromânilor în Dacia Traianã, Ed.Albatros, Bucuresti, 1998, criticã unistoric cu numele de Hunfalvy caresustinea cã "Românii din nordulDunãrii înteleg usor limba macedo-românã".

Xenopol a raspuns astfel: "Estecunoscut cã un român de la nord deDunãre nu poate fãrã un studiu saufãrã a învãta de înainte sã înteleagãdialectul vorbit la sudul Balcanilor siinvers". De acest lucru poate sã fieconvins fiecare când va comparadoua texte luate din aceste doualimbi.

In final A.D. Xenopol, trãgeaconcluzia: "Aceste douã dialecte suntcu totul diferite, nu sunt la fel". Maideparte marele istoric aduce si alteargumente în legãturã cu aceste douãlimbi între care este o mare diferentã."Limba aromânã nu poate sã fiesocotitã ca un dialect al limbii daco-române. Ca sã fie socotitã ca dialecttrebuie sã îndeplineascã cel putindouã conditii: dialectul aromân si celdaco-român trebuie sã fie produsulunui singur popor si sã trãiascã înacelasi loc; sã aibe aceeasi istorie".

In realitate, între aromânã si daco-românã este departe de a fi vorba deidentitate, ci doar de concordantestructurale si materiale importante.

Majoritatea acestor trãsãturicomune au fost dobândite înainte desecolul al VII-lea (Mihaescu 1978:320-327), cu toate acestea dezvolta-rea paralelã, dar independentã acontinuat chiar si dupã aceastã datã,în virtutea tendintelor comunemostenite.

Pentru a explica concordanta dintrecele doua idiomuri (aromâna si


româna) nu este deloc necesar sã-iasezãm pe toti (aromâni si români) învreun district riguros închis, pentrudouã-trei secole. Nu trebuie sã uitãmcã aria macedoneanã a fostromanizatã cu mai mult de douasecole înaintea Daciei (148 i.Hr.), cãea a continuat sã facã parte dinimperiu si dupã pãrãsirea Daciei, si cãînaintea sosirii slavilor exista - de laAdriatica la nordul Carpatilor - un con-tinuum Romanicum, presãrat deneromani, dintre care unii, ca albanezii,n-au fost niciodatã romanizati.

Recomandarea 1333 aAP a CE

Dupã cãderea puterii comuniste dedupã 1990, mai multe state din Europa(Franta, Italia, San Marino, Spania,România) au luat initiativa pentruredactarea unei rezolutii numiteFerarini, prin care se cerearecunoasterea aromânilor caminoritate nationalã, astfel încât ei sãbeneficieze de toate drepturile de carese bucurã toate minoritãtile dinEuropa. Raportul este semnat deurmãtorii deputati: Ferrarini, Visibeli,Caldoro, Foschi, Adrian Severin,Rãdulescu Boticã, Roseta, De Puiq,P. Garcia, Bernardini, Maserat si afost prezentat Adunãrii Parlamentarea Consiliului Europei de catre LluisMaria de Puiq, la 17 ianuarie 1997,fiind cunoscut sub denumirea deRecomandarea 1333/1997. Ea sereferea la populatia aromânã si în spe-cial la cultura si la graiul ei. Prinaceastã Recomandare 1333, graiularomân a fost recunoscut de cãtreAdunarea Parlamentarã a ConsiliuluiEuropei, la data de 24 iunie 1997, calimba aromânilor.

Noi trebuie sã adãugãm cãRecomandarea 1333/1997 prezintãmodificãri fatã de proiectul Ferrarini,în sensul cã lipseste formularea"recunoasterea aromânilor caminoritate nationalã". Aceastãomisiune afecteazã situatia aromânilorîn statele unde sunt minoritari (înGrecia, Albania, Bulgaria si,bineînteles, în România.

Din nefericire Recomandarea 1333nu a fost pusã în practicã nici înRomânia si în nici o altã tarã dinBalcani unde trãiesc aromâni.

Ziua Nationala aaromanilor

Intr-adevãr, ziua de 1 septembrie1813 este o zi importantã pentru noiaromânii, cum spun unii (data când MihaiG. Boiagi tipãrea la Viena cunoscutaGramaticã macedo-vlahã, Stoica Lascu),însa exista o altã zi din istoria lor careeste consideratã mult mai importantãsi care a fost aleasã pentru a se serbaZiua lor Nationalã si anume data de 9/22 (10/23) mai 1905. Atunci, sultanulAbdul Hamid al II-lea, printr-un decret(iradea), i-a recunoscut pe aromâni capopor aparte de populatiile musulmanesi nemusulmane din Imperiul Otomansi le-a dat toate drepturile pe care leaveau populatiile nemusulmane supuse.

Drepturile pe care le-au obtinutaromânii atunci au fost pierdute imediatdupã semnarea Tratatului de Pace dela Bucuresti din data de 10 mai 1913,dupã încheierea rãzboaielor balcanice,când a avut loc împãrtirea Macedoniei.

Aceastã împãrtire a Macedoniei esteconsideratã cea mai mare nenorocirede care au fost loviti aromânii în toatãistoria lor de mai bine de 2000 de anide când s-au format ca popor. Deacest lucru, C. Braileanu, care a fostun timp consul al României la Bitolia,scria: "Din nenorocire, cei careconduceau statul român în acel timp(1913) nu cunosteau problema sipentru aceasta politica ne-a dus lapacea de la Bucuresti, din anul1913, care a fost o loviturã de moar-te datã problemei macedonene".

A fost cu adevãrat o loviturã demoarte datã aromânilor, a cãror viatãde atunci s-a schimbat radical. Ei si-aupierdut cu acea ocazie toate drepturilepe care le aveau si, din nefericire, nule-au mai câstigat nici in zilele noastre.

Colonizarea aromânilorîn Cadrilater

Imediat dupã încheierea tratatului depace dintre greci si turci a urmat unschimb de populatie între cele douã tãri.Din Grecia au trecut în Turcia circa300.000 de turci, iar din Turcia autrecut in Grecia circa 1.500.000 degreci. Toata aceastã masã de oamenia fost repartizatã de catre statul grecîn teritoriul macedonean. Astfel,populatia aromânã, în scurt timp, apierdut pãmânturile si aproape toatedrepturile pe care le avea pânã atunci.Drept urmare, a avut loc emigrarea unui

mare numãr de aromâni în alte tãri,printre care si România.

Dacã pentru România venireaaromânilor a fost beneficã, pentruaromânii rãmasi în Macedonia a avuturmãri nefavorabile. In satele aromânedin Macedonia s-a schimbat structurapopulatiei, pe de o parte prin plecareaaromânilor, iar pe de altâ parte princolonizarea grecilor veniti din Anatolia.Astfel aromanii au devenit minoritariîn locurile lor de bastinã. Totalulpopulatiei aromâne stabilite între 1925-1941 in Dobrogea se ridica la circa40.000 de persoane.

De la venirea lor în România si pânãîn zilele noastre, timp de opt decenii,aromânii nu au obtinut nici un dreptspecific etniei lor. Nu au avut scoalãunde copii lor sã poatã învãta carte înlimba maternã, nu au avut biserici undeslujba sã se facã în limba aromânã.Nu au putut sã-si foloseascã limbamaternã nici în mass-media. Acesteelemente, la care s-au adãugatrãspândirea lor în orase si numãrulmare de cãsãtorii mixte, au dus ladeznationalizarea si asimilarea unuimare procent din numãrul lor.

Ei, aromânii din România si de pestetot, nu vor altceva decât sã-si pãstrezelimba, cântecul, portul, obiceiurile sitraditiile lor, tocmai elementele carescot în relief cel mai pregnantidentitatea lor etnicã aparte, pe carele-au mostenit în urmã cu 2000 de anisi le-au pãstrat în tot acest timp. Vorca ei sã-si învete si sã-si cultive limbalor în scoala, iar în bisericã sã se roageDomnului pe limba lor, asa cum i-alãsat Dumnezeu si asa cumrecomandã si Consiliul Europei.

Pentru a putea mentine aceste avericulturale europene, este nevoie depãstrarea a însãsi populatiei respec-tive, cea aromânã. Pentru ca aceapopulatie sã poatã sã rãmânã ca atareîn aceastã perioadã de globalizare,este nevoie de recunoastereaaromânilor ca minoritate nationalã.Numai astfel pot fi salvati aromânii caneam si pe pãmânt românesc.

Un articol deDr. Dumitru Piceava

Presedintele Federatiei "LigaAromânilor din România"

(Articol publicat în ziarul “Românialiberã”- Aldine, sâmbãtã 6 mai 2006)


Prota parti

Eara seara di Martsâ, 23-li di Maiù2006 shi mi-aflamù la ziafeteandreaptâ di cumândusearea asutsatâljei CAR. Aveamù agiumtâaclo amânatù, ca la sihatea 9, di caranji-aveamù bitisitâ lucrulu. Oaminjlji,adunats la restaurantul COSH (Casaa oamninjlorù di shtiintsâ), shideamproshtsâ la muabeti sh-pisti tutùeara mash unâ sinfunii sh-unâharauâ. Aproapea tuts zbura dimanifestatsia tsi s-featsi pisti dzuâ.Atselji cu cari mi-andâmuseamù mintriba di pârearea tsi u amù di aestâmanifestatsii. Lâ apândâseamù cânji-avu hari lucrulu tsi s-featsi tuaestâ dzuâ.

Important easti, lâ spuneamù laniscântsâ, câ Armânjlji agiumsirâ tuchirolu cându nu lâ ma easti fricâshi au curagilu ta s-easâ tu sucachish-pi bulevardi ta sâ-sh caftândrepturli tsi lâ si cadù.

U alâvdai manifestatsia shi dininteaali una di câpiili tsi hârgiui multsâpâradz ta sâ s-facâ aestu lucru (sh-a curi numâ nu para s-avdzâ!). Lji-aspushù câ elji ndreapsirâ, dupâmini, una di nai ma mãrlimanifestatsii armâneshtsâ ditù isturiaa noastâ modernâ. S-adunji ahântsâArmânji deadunù nu easti lucrulishorù. Io, tu cafi anù, lamanifestatsia tsi u ndregu cu apuhiaa Premiilorù “Omlu a Anlui”, adunùca vârâ 300-400 di oaminji shi tutùahântsa tiniri seara, la serataarmâneascâ.Mash Mariana Budesh, aoa sh-

niscântsâ anji, tu chirolu a ljei digiuneatsâ, putea di aduna ca vârâ800-900 di Armânji la unù spectacoltsi lu-andridzea Custantsa. Cu apuhiaa manifestatsiiljei di adzâ s-vidzumultu ghini câ atselji multsâljiArmânji, oaminji di arada, u vorùmultu pricunushtearea a lorù capopulù ahoryea, câ sh-u vorù multumiletea a lorù ta s-armânâ tru banâsh-tu aesti locuri româneshtsâ. Nji-

apândâsi câ cu pâradz tuti lucrili s-facù.Âlji dedù ndriptati shi adâvgai câpricunushtearea a noastâ ca minoritatinatsionalâ s-amintâ, tu aestu chiro di maribahti, dealithea, cu pâradz ama sh-cumari curbani di cilâstâseari, di itsrâlji, diminitiminilji sh-di giuneatsâ.

Manifestatsia ndreaptâ di voi fu mari,fiyuratâ (impresionantâ), cumù nu fu unâalta pânâ tora, ama nu va s-eara arãucara va s-aveats vreari bunâ ta s-aprucheatrs s-ljea parti, deadunù cu voi,sh-vârâ unâ altâ sutsatâ armâneascâ.Una barimù, ditù atseali vârâ 34 câtisuntu eali aoa, România. Eara DzuaNatsionalâ a tutulorù Armânjlorù sh-numash a Armânjlorù di la sutsata a voastâ,CAR…! Nji-apândâsi câ nu easticâbatea a lui.

Deftira parti

Tu atselù chiro tricu pi ninga minicunuscutlu domnu Iancu Perifan sh-nji-aspusi câ va ta sâ sta di zborù cu mini.Lji-apândâsii câ putemù sâ stãmù dizborù shi aclo, cara s-va. Nu vru.

Intrai deapoia tu muabeti cu unù altuArmânù, tsi atumtsea lu aveamùcunuscutâ sh-cari nji-azbura cu tinjii diarticolu cu Armânjlji tsi-lù publicaiù iotu România liberã. Nji-aspunea câ atselùarticolù lu limbidzâ tu multi lucri tu tsimâtreashti Armânamea sh-ti aestâfurnjii lu trapsi la xerox sh-lu deadi latuts sotslji a lui din hoarâ. Nu putumù s-bitisimù muabetea câ domnul Perifaniara vini la mini sh-mi ntribâ, di aestâoarâ, desi va negù tu audientsâ laGuvernu. Mini, unâ sh-unâ, ahurhii ta sâ-lji zburãscu di aestu lucru. Nu vru s-miascultâ sh-nji-aspusi s-nidzemù tu unùaltu locù.

- Cara s-vrei putemù s-nidzemù sh-nafoarâ! âlji dzâshù mini.

- Yina aoa! ânji dzâsi nâslu, apufâsitù…

Unâ muabeti cu domnulù Perifan,ligatâ di audientsa tsi va u avemù dupâdauâ dzâli la Chivernisi, noi, atselji di laLigâ, nu va nji-aspargâ, mindueamùmini. Nâslu easti cunuscutù ca unlu di

Armânjlji cari li avu ushili dishcljisi laGuvernu sh-la Preshedintsii tu tutuchirolu câtù furâ prezidentsâ IonIliescu shi Emil Constantinescu. Vahi,va-nji da tora vârâ urnimii ufilisitoaricu cari s-potù s-dishcljidù vârâ diushili atseali icâ vârâ cali…, di cariamù ahâtù di mari ananghi! sh-u loaiùdupâ nâs, minduitù.

Nâintea a lui imna unù omù tu laiù.Tricumù pritù ma multsâ inshi adunatstu atsea salâ sh-dinâoarâ omlu tu laiùdishcljisi unâ ushi sh-lu ursi domnulùPerifan ta s-intrâ nuntru.

Dupâ elù intraiù sh-mini. Omlu tu laiùarmasi tu praglu a ushiljei. Nuntru…eara ntunearicù chisâ shi anjiurdzeaca tsiva mistiryipsitù…

- Nu-ari lunjinâ aoa? ntribai mini.– Nu ari! Shedz mpadi! ânji dzâsi

nâslu.- Aoatsi, bre, domnu Perifan, sâ

stãmù noi di zborù, pi ntunearicù, caniscânti cucuveali?

- Aoatsi!…sh-bitisea unâoarâ cucucuvealili sh-cu nipârticushili atali!?! Sh-cu boatsi mutatâ, ca baeadi sertâ sh-nârâitâ (!?!) ânji bâgã mamulti ntribãri: Tsi caftsâ tini laGuvernu? Tu numa a curi nedz tini laGuvernu? Cari reprezintsâ tini aclo?Sh-cu cari nedz tini aclo?

Ânji si pârea a njia câ tsiva nu eastipi aradhâ tu aestu udã ntunicosù,mistiryipsitù, lunjinatù di unâ palâ dilunjinâ tsi yinea ditù alantu udâ dihârioasâ chefi sh-tsi cu zori sâ stricurapri ninga ghiganta aumbrâ a omlui laiùtsi shidea mprostu tu praglu a ushiljei,ama nu duchii dipù tsiva tsi va s-tihiseascâ ma nclo. Shi, ascultâtorù,ahurhii ta s-apândâsescu la multili shiciudioasili ntribãri.

Nu acâtsamù ta s-bitisescuapandisea la una di ntribãri câ nâsluânji tâljea zborlu shi-nji bâga unâ altântribari sh-tutù ashi pânâ cânduagiumshù la ntribarea: “cu cari nedztini la audientsâ”. Anda lji-aspushù câva s-yinâ cu mini shi NiculachiCaracota domnul Perifan, atselùfronimlu sh-mintimenlu, canda lo focù.

-Cumù s-lu ljeai tini Caracota laGuvernu sh-fârâ s-mi ntreghi mini?

- Mi ntribash mini cându-lù câlisishiCaracota? Cara va s-hibâ di va s-yinâcu tini Caracota, ânji dzâsi domnul

Di la marea manifestatsii lapâyidha a domnului Perifan


Perifan multu nârâitù, atumtsea io va-lù dau nafoarâ ditù sutsata AFA!?! Dicara lji-apândâsii câ io lu shteamù unùomù democrat sh-nu altu tsiva s-apreasish-ma multu shi ahurhi s-micâtiyurseascâ.

Namisa di altili domnul Perifan nji-adusi aminti di pâradzlji tsi-nji lji deadiaoa sh-trei anji sh-cu a curi agiutorùputuiù di ndrepshù protlu FestivaluFolcloric Armânescu shi sâ scotùrevista. “Revista atsea …tu cari scrii,fârâ arshini, mash lâvâshii… cucucuveali sh-cu nipârtits” (!?!).

– S-tsâ hibâ arshini! S-tsâ hibâarshini! Nji-aurla nâslu.

Anda vidzui tsi cali lo muabetea anoastâ atsea mplinâ di nãdii, lu ntribaiù:

- Câtse zburãshtsâ cu mini ashi domnuPerifan?

-Câ ashi meritsi (axizeshtsâ) tini s-tsâsi zburascâ. Tini, Piceava, mash ashitsilipseashti s-tsâ si zburascâ…câ noi tsâdãmù pâradz sh-tini scrii mash lâvâshiicu nipâtrticushi tu revista atsea a ta…Cari eshtsâ tini, Piceava, di scrii ahtãrichirâturi aclotsi di noi? Cari eshtsâ tini,Piceava, di aspardzâ lucrulu a njilji dioamini!?! …cari s-adunarâ aoa, adzâBucureshti?...sh-tora yinji tini sh-vreis-nedz sâ zburãshtsâ tu numa a lorù laGuvernu? S-tsâ hibâ arshini! Arshini s-tsâ hibâ! nji-aurla domnul Perifan shi anjia nu-nji yinea s-pistipsescu tsi nji-avdza urecljili. Ama nu fu ca baea.

-Tini, Piceava, nu ai tsi s-caftsâ laGuvernu câ eshtsâ bolnav (lândzitù) lacapù (!?!). Tini nu ai tsi s-caftsâ laGuvernu!..s-ti duts ma ghini…s-ti dutsla psihiatru, la psihiatru s-ti duts!?!

Tu aestu chiro oml tu laiù, tsi shideatu praglu a ushiljei, u ncljisi usha cunâ sânâtoasâ plâscâniri shi armasimùtu udã dipù tu chisâ.

Pi ntunearicù ama, mini, di cara miljunjaiù niheamâ sh-duchii câ, fârâ s-voiù, câdzuiù tu nâ pâyidâ, lji-apândasiia domnului Perifan ashitsi:

-Aoa sh-vârâ tsintsi anji, domnuPerifan, tsâ aduts aminti, nânchidicashi ta s-ma nidzemù laGuvernu shi s-câftãmù, tu numa aSutsatâljei Culturalâ Armâneascâ, caArmânjlji s-hibâ pricunuscuts caminoritati etnicâ, ashi cumù nâ aveadzâsâ de Puiq, ama tora nu ai cumùs-nâ ma dânâseshtsâ tini sh-nitsi cumù

s-nâ ma ncheadits. Pots s-aurlji câtùvrei shi s-dzâts tsi vrei! Noi va nâvidemù di lucrulu a nostu iara tini…Sh-dinâoarâ usha s-dishcljisi shi psâna

lunjinâ, tsi yinea ditù alantu udã, luacâtsã iara niheamâ udãlu.

Di aestâ oarâ ama omlu tu laiù numata armasi tu praglu a ushiljei meavini câtâ noi shi, ti nipistipseari, plâscâniunâ pliscutâ pisti measa la carishideamù noi doilji ashi di sânâtoasâcâ measa s-cutrimburâ, chelchea amea cu yinù ansâri nsusù sh-di aclocâdzu mpadi shi s-frâmsi iara io,niheamâ aspâreatù câ nu shteamù tsis-tihiseashti, mindueamù câ s-arcãvârâ petardâ tsi frânsi tuti geamili,ansârii nsusù di pi scamnu sh-vruiù tas-fugù irushi nafoarâ ditù udã!...

Ditù cushii dedù pisti omlu tu laiù cari,cu mânjli mutati ca unù portar dihanbal, imna cu pâltãrli câtâ ushi iaradinâpoia a lui eara domnul Perifan…

Di aclotsi, ditù praglu a ushiljei, multutinjisitlu shi paraalâvdatlu Armânù,domnulù Iancu Perifan, a curi, pânâtora, âlji purtaiù ahântâ tinjii, ca multsâaltsâ, nji-aurlã nica unâ oarâ diznjirdâ-toarâli zboarâ: nu la Guvernu s-ti dutsmea la psihiatru s-ti duts,…lapsihiatru…avdzâshi?...s-tsâ hibâarshini… cu nipârticushili a tali cu tutù,..arshini s-tsâ hibâ!?!...iara dupâ elùomlu tu laiù u plâscâni usha ashi divârtosù câ s-cutrimburarâ geamili nicaunâoarâ sh-tu udãlu mistiryipsitù s-ashtirnu mistiryipsitlu ntunearicù…

Sh-io, cu gura hâscatâ di unâ ahtariciuduseari fârâ uidii, minduindaluiahândosù…ânji dzâshù câ tsi-njicâftamù atsea nji-aflaiù: urnimiiufilisitoari… ta s-mi saturù! Sh-deapoia ânji dzâshù: naca tsiva digiocù vârâ rolù tu vârâ piesâ di teatruabsurdu?…icâ fu unâ pâyidhâ, di marivulpilji, teasâ di parashicâgiulu domnPerifan!?!?..... ama ti cari furnjii? Sh-cu aesti ntribãri fârâ apandisi tu mintiinshii ditù ntunicoslu udã sh-intraiù tualantu udâ iu dinâoarâ unâ tinirâ (C.G)mi ntribã:

- Ti tsi ti-ncâceashi cu domnuPerifan, domnu Piceava? Sh-cudomnulù atselù tsi shidea tu ushi tsiavushi?

– Nu mi ncâceai cu canâ! lji-apândâsii mini, ciudiosù di isihãsitù,giucaiù mash…tu unâ piesâ di theatruabsurdu tru unù actu sh-cu treipersonaji. Rolu di personajù principallu giucã domnul Perifan, atselù cariaproapea totna easi azvingâtorù.Aproapea totna...

Domnulù tu laiù, atselù domnu tsi-lùvidzushi tu ushi (domnulù NicolaeSdrula, pri numâ), giucã rolu di“personaj japonezù”.

-Tsi easti atselù personaju japonezù?mi ntribã C.G.

-Easti unù personajù ditù theatrulùjaponezù, lji-apândâsii mini, nviscutùtu laiù shi tsi alâxeashti decorlu pistsenâ. Spectatorlji-lù vedù ama nu-lù ljea tu luyurseari.

- Sh-tini tsi rolù giucashi? Mi ntribãC.G., ca ti shicai.

- Mini giucaiù rolu secundarù tuaestâ piesâ di theatru absurdu, atselùpersonajù tsi aparoapea totna eastiazvimtu…. Aproapea…, ama nutotna.. a câ tora câdzuiù tu nâpâyidâ…!

- Sh-tsi-i atsea pâyidâ?- …!?!

Cu tinjii armâneascâ,

Unù ornjiu alâxitù tu-anghidhâ,Pirifanù sh-cu mari elpidhâ,Tsi-intrã tu udã pritù firidhâSh-u arsi-alù Perifan pâyidhâ,Cu-nturyisita-a lui lipidhâ.

Chinlu ditu biserarica di Samarina


Eara doi:Nàslu shi Nàsa

Marea manifestatsiidi tu 23-li di Mai

di la sala a PãlatiluiLa aistâ yiurtii la sala a Pãlatiljei ditù

23-li di Maiù, Armânjlji sh-u spusirâvrearea di populù ahoryea, di limbaarmânâ shi câftarâ la Guvernulù aliRomânia ta s-nâ pricunoascâ caminoritari.

Tora când nâ apruchemù di yislu ditotâna a Armânjilorù shi aleapsimù caleaâmbarâ pi cai s-neagâ tuts Armânjlji ditùtuti statili iu bâneadzâ, va s-hibâ camazori shi s-nâ ashtiptãmù la cheadits mãrila câftãrli a noasti.

Cai sânt atselji tsi nu nâ va bunlu?: SântArmânji die-a noci cai dupâ tsi loarâ unâdiplomâ n România, agiumsirâ ân functsiipolitice cai ninga mâcâ unâ pâni albâ dila statlu român.

Sânt Armânji de-a noci cai lucrarâ tisecuritatea românã shi bâgarâ multsâAarmânji tu hapsi tsi avea malmâ ti unâpâni ma albâ.

Sânt Armânji de-a noci cai furâagiutats di securitati sâ si stabilescâ tuxeani ta s-facâ politica ali România.

Sânt Armânji cai featsirâ hapsi shi caidupâ tsi ishirâ furâ racolatsi shi facùpolitica ali România.

Sânt Armânji cai s-alâsarâ racolats disecuritatea românã ta s-poatâ s-neagâla universitati.

Niscântsâ di elji deadirâ mâna s-ducâarmânamea pi unâ cali kirutâ, câ noihimù Români, cai dutsi la kirearea anoastâ shi featsirâ ashi tu textulù di larecomandarea 1333, câftarea a noastâcâ himù populù ahoryea.

Mi minduiesc câ ninga nu eastiamânatù ca tuts aishtsâ s-tragâ mâna,lâ câdemù rigeai, macâ nu vorù s-lucreadzâ ti cauza armâneascâ, s-nâalasâ isihie shi ma sâ scoatâ capitili s-nâ bagâ chedits va s-lji scutemù trumigdani cu dzeadzitlu tu tutâ dunjiaua.

Yinji de-anvârliga Tu atseali scrisi di D-nu Gushu s-

anvârteshti pi ninga problema pi cai tutâsuflarea armâneascâ, câftareandrepturilor di minoritari, u luyursescusingura cali s-ascâpãm di la chireari. Ma

multu tu atseali scrisi minimalizeasâmeritlu (axita) a Armânjilor ditMacedonia di amintarea aishtorndrepturi, câ nu au nitsi un meritelji, meritlu-i a statlui multietnic.Nu pistipsescu câ nu shtie câ shiAlbania, România, Grecia, Bul-garia suntu stati multietnice, mas-nu cafts ndrepturli nu tsâ li davâr. Deapoia ansari la Armânjljicai nu s-declarâ Armânji dit Mac-edonia. Au tuti ndrepturli amintatishi maca nu s-declarâ Armânji nuaduc nitsi unâ znjii a cauzâljeiarmâneascâ. Multâ harauâ shiisihie va s-aducâ tu Armânami tutsArmânjlji cai s-luyursescu Mucanjis-nu s-declarâ Armânji shi s-nu maavem ahânti cheadits di la elji. Cât di ntrebarea câtse statul

Român dishcljisi sculii pi limbaRomânâ tu Macedonie? Aist fuintireslu ali România ta s-ducâ tuticrierli mãri trâ ea. Ti atseapreshedintele ali AcademiaRomânâ dzâsi di mareacontributsie a Armânjlor la culturaRomânã. Ti Armânji dishcljideareaa sculiilor pri limba românâ featsica gionjlji axi s-fugâ shi sâ s-ashtearnâ Romania iara laformarea a statilor natsionale nBalcanji nu avum oaminji nvitsatscai s-alumtâ ti un stat armân.

Tini la aistâ ntribari tsitedz ditpârintele a tãu spiritual câ Românianâ featsi profesori, doctori, filologi,ingineri shi nâ bâgã cash albupisuprâ. Nu pistipsescu aistâpropagandâ nitsi cilimeanjilj. Voi s-tsâ dau unu exemplu. AvocatulEmanuil Gojdu nvitsa VIENA shialâsã tutâ avearea ti bursi ti tinirljiromâni di Ardeal shi Ungaria, tuchirolu cându statlu român nitsi nuavea universitãts. Deapoiafumealjea armânâ Ghica cai deadivoievozi ali Tsara Romanescâ shiMoldova, academicieanji, premieriali România nu studiarâ ânRomânia.

Ca concluzie voi s-dzâc câ mas-nu ira România nu tutsarâmâneam la oi. Cu vreari armâneascâ,

Horea Hristu

Ma di cându s-cânâscurâ albâ dzuâca dunjaoa nu vidzurà Sh-earaandreptu Nàs crishtinlu, ma àndisimuljeari lai Dzàc aushlji cà nu-i ghinis-ljeai anveastà cu sivdai, Nu tsàneamàratlu aminti s-hibà doilji pi un zbor

Lji avea intratà ali Evà draclu atselcu un cicior Dzàtsea omlu - iasti albà,iasti lai Nàsa strigà, Ai muljeare

hearbi carnea Nàsa tràoarà da s-ufrigà Ma de Omlu tsi vrea s-facàtatsi, aravdà, hunipseashti, Nicuchiràcu càrunà, ni s-alasà ni s-làeashti.Sh-cum và dzàcù: Imna Doilji, S-dutsea vahi....Càtà la Evolutsia Shi

Ma ca cum Vini Emantsipatsia,Demokratia shi Globalizatsia...

Muljearea ca di totàna nu eara ditsiva evharistisità,

S-dusi la APUTSLU DIVRERLI... Shi

Ma dip tu SONI Noi bàrbatslji, himatselj glarlji. cà:Yini:

1. Anlu nàu - bàrbatlu ancupàràhari

2. Dzua di Amnitari a muljeariljei3. Dzua di isozmata icà numta4. Sàmtul Valentin (nauà sàbàtoari

adratà casten di muljerli)5. 8 Martsu6. S-amintà un ficiorù7. S-amintà nica un ficiorù8. ....................Shi ashi anclo....Ashi cà Tora Him

Noi atselj cari lipseashti s-nàalumtàm ti andrepturli a noastri...

Ti multsà anj 8 Martsu ti tuti Muljerìarmàni cu unà shicai - cari shi nu-ishicai...

Vanghiu Dzega


Di la Mãri Românjila Mãri Armânji

Prota partiTeleviziunea Românâ bâgã tupractichii, tu parteneriat cu jurnalu«Evenimentul zilei», nai ma marliproiectu natsional di scutearea trumigdani a axiilorù shi a personalitãtslorùcari, dealungul a chirolui, furnisirâ naima ghini vidzuta culturalâ shi natsionalâa Românjlorù.«Mãri Românji» easti ndreptu dupâ unâlicentsâ internatsionalâ a BBC, tsi avupânâ tora unâ mari azvindziri tu vâsâliilitsi-lù paraloarâ aestu proiectu: SUA,Franta, Germania, Finlanda, Canada,Olanda, Cehia shi Africa di Not (Sud).Americanjlji lu aleapsirâ RonaldReagan ca hiindalui « nai ma marli »,Inglejlji lu votarâ Churchill, iar Francezljilu votarâ Charles de Gaulle ca hiindaluisimbolu natsional.La Românji, pânâ tora, nai ma marliRomân easti luyursitù vâsiljelu Carol I,atselu cari organizã statlu românmodernu.Pri ningâ Vâsiljelu Carol I (10,9 %), tutoplu a atsilorù dzatsi «Mãri Românji»ma suntu tricuts: Mihai Eminescu 9,4%,Mihai Viteazul 5,6%, Ion Antonescu4,5%, Constantin Brancusi 3,8%,Stefan cel Mare, Nicolae Ceausescu,Alexandru Ioan Cuza, Gigi Becali shiMircea Eliade.Tu aestâ parei, pe site-ul www.evz.ro,easti tricutù shi marli fotbalistu armânùGica Hagi, a curi goluri la campionatlumondial di fotbal ditù Americhii lji-ascoasi Românjlji pi bulevardi.Canda easti ti nipistipseari câ numa alùGigi Becali s-aflâ namisa di numili a naima mãrlorù numi di Românji!Cu tuti aesti, dupâ cumù s-veadi, ea s-aflâ aclo, namisa di nai ma mãrli sh-cunuscutili numi di Românji.Shi aesta ti furnjia câ Gigi Becali, unùomù fârâ multâ sculii (tora fatsifacultatea di Drept) ama cari tu unùshcurtu chiro di dupâ câdearea acomunismolui agiumsi unlu di nai maavutslji oaminji ditù România. Easti unludi nai ma avutslji ama nu nai ma avutlu.Cu tuti aesti elù s-aleadzi di tuts alantsâavuts ditù România pritù atsea câ easti

unù omù cuvârdã. Agiutâ cupâradz oaminjlji oarfânji. Ca unùbunù crishtinù sh-mari cuvârdã elùdeadi multsâ pâradz ti mutarea amultorù biserits. Deadi pâradz(vârâ doauâ miliunji di dolari) ti

bisertsâli româneshtsâ di la MuntiliAthos. (Ti furnjia ca cãluyãrlji românjis-nu mata hibâ di aoa shi nclo

huzmicheari la cãluyãrlji grets, dzâtseanâs).Mutã sh-vârâ 200 (doauâ suti) di casiti niscântsâ oaminji a curi hoarâ fuaspartâ di api.Sigura, aoatsi lipseashti adâvgati shianichisirli tsi li avu cu pareia di fotbalSteaua Bucureshti, a curi patron easti. Aesti suntu furnjiili ti cari Românjljilu voteadzâ Gigi Becali ca hiindaluiunlu di mãrlji Românji.

Deftira parti« Amari Românji »

Pri ningâ aestâ parei di « MãriRomânji » s-ma adâvgã shi unâ altâparei shi maxus categoria de «AmariRomânji», anapuda a protâljei, cuRomânji cari u influentsarâ negativistoria a Româniiljei.Ca unâ ciudiseari Românjlji lualeapsirâ Gigi Becali shi tu aestâ parei,ashi dupâ cumù s-veadi tu lista votatâpi site-ul www.evz.roIon Iliescu 48,5%Nicolae Ceausescu 14,4%Gigi Becali 6,2%Adrian Nastase 2,5%Elena Ceausescu 1,9%

A treia parti« Mãri Armânji »

Ntribarea easti: Cara s-hibâ ca noi,

Armânjlji, va nâ minduimù ta s-adrãmùsh-noi unù ahtari clasamentu cu « MãriArmânji », cari u inflentsarâ shi uinfluentseadzâ pozitiv Armânamea tas-anichiseascâ sh-nu ta s-chearâ, va utritsemù sh-numa alù Gigi Becali ?

Cara va s-hibâ di va u tritsemù numaa lui atumtsea s-bagâ shi ntribarea: acuri numi di Armânji va li ma tritsemùtu aestâ parei di « Mãri Armânji ?

Voi, tinjisits Armânji, tsi mindueariavets?

Tacu Piceava

Tinjisite dr. Piceava,Bunâ antribari.

“Mãri Aromânji”, dupu mintuearea a-mea:

1.Costandin Belemace, AndreiShaguna2.Tache Papahagi3.Pericle Papahagi4.Pãrintele Llambru Belemace5.Nicolae Batzaria6.Thoedor Cavalioti, Rojia, Bojagi (dila Marea Muscopuli)7.George Murnu8.Theodor Capidan9.Nida Boga10.Tiberius Cunia11.Dina Vanghele12.George Perdici13.Lifteri Naum14.Stery Samara15.Gica Hagi16.Gigi Becal17.Matilda Caragiu18.Nicolae Velo19.Nushi Tulliu20.Costandin Colimitra21.Dhimitri Pasco (Mitrush Cutel)22.Vasile Barba23.Gica Godi24.Coci Jancu25.Toma Caragiu26.Jancu Perifan27.Vanghea Mihanj-Steriy28.Dina Cuvata29.Gogu Padioti30.Costa Guli31.Sutiri Bletsa32.Vanghel Shundi33.Toma Ciurchiu34.Hristu Candroveanu35.Dr.Mariana Bara36.Ilia Colonja37.Kira Mantsu........Cu tinjiseari,

Andon Hristo

Gigi Becali


Armânjlji (Macedonenii) cunuscuts tuizvurli ditù eta ditù mesi cu numa diVlahi, suntu atsea parti a populatsiiljeiromanizatâ ditù Notlu (sud) a Dunâljeicari ditù itia a emigratsiiljei a Slayilorùshi a Vâryarlorù tu naia (zona) di la Notdi Dunâ tu eta –VII- s-trapsirâ tu pãrtsâlidi la Not a Hanimusiljei Balcanicâ.

Elji ma purta numa shi di Armânji shiTsântsari ti speasa ufilisiri a asunitlui tse-tsi tu locù di ce-ci (cumù azburãscuRomânjlji) iara Gretslji lâ dzâtsea ti pezâCutsovlahi, demec Vlahi shclochi.

Tu a 2-a giumitati a etâljei XVIII, dicarafurâ asparti nai ma mãrli chentriarmâneshtsâ ditù Balcanji, numirlu aatsilorù cari va sh-caftâ apanghiu tuAmirãriljea Habsburgicâ va s-hibâ mamari. Ashitsi muagirlji (refugiatsii) numata vrurâ sâ s-ma ncljinâ a Otomanjlorùshi s-ashtirnurâ ti daima tu unù marinumirù di hori shi câsâbadz a curi lâdeadirâ unâ vârtoasâ nfluriri icunomicânicunuscutâ pânâ atumtsea.

Unù mari numirù di Armânji s-ashtirnurâtu Ungaria dupâ tsi tu anlu 1769 fuaspartâ Moscopolea ditù Arbinushia (ditora), nai ma marli chentru cultural shiicunomic a Armânjlorù shi alti locuriarmâneshtsâ. Namisa di anjlji 1687-1848, 248 di Armânji apruchearâtsitãtsenia tu Amirãriljea Habsburgicâ.

Elji s-tragù di Moscopole, diCastoria, Bitolia, Sipsca, Veria,Ianina, Clisura, Grabova, Seres,Metovo, Blate, Salonic.

Pritù “patenta di tolerantsâ”(ndreptu di achicâseari shi strâxeari)di la 1781, Iosif al II-lea âlji lo sumùapanghiulù a lui ca niscântsâlji cariadutsea mari amintaticù tu marlicomertsu a statlui. Coloniiliarmâneshtsâ furâ luyursiti coloniigârtseshtsâ iara a membrilorù a lorùlâ si dzâtsea Grets. Emburlji armânjishi grets fâtsea sutsâlji ta sâ-shapârâ sinferurli a lorù di emburlâchiama shi identitatea a lorù religioasâ. Nai ma multsâlji di Armânji earabilingvi, luyursindalui ca limbâmaternâ limba armâneascâ iaralimba greacã eara limba a lorùculturalâ, di slujbâ religioasâ shi diligâturâ tu emburlâchi icâ lucriofitsiali.

Unâ limbidzâri adutsi PericlePapahagi cari bagâ oarâ câ zborlu“grets” scutea tru migdani religiagreco-orientalâ iara pi di alta emburditù cari fâtsea parti nu mash Gretsmea tuts Armânjlji ditù Amirãrilji cariavea intratâ tu ashi dzâsili companiigârtseshtsâ. Aesti companii agium-sirâ tu unù shcurtu chiro unù factoricunomicu multu vârtosù, embur-lichea hiindalui monopolu a lorù.

Tu noaua a lorù patridâ, Armânjljiadutsea cu elji experientsâ shicapitaluri cari ayonjea li featsirâ tas-easâ tru migdani axia a lorù shiagiumsirâ aproapea pisti tutù unùfactor catalizator ti amintarea aliunâ burghezii finantsiarâ shi diemburlichi.

Armânjlji nu avurâ angâtanù mashti emburlichi mea agiutarâ latsânearea ali unâ bâsearicâortodoxâ.

Armânjlji ditù capitala Pesta vinirâca tu anlu 1690 iara dupâ Irinea dila Passarowitz numirlu a lorù criscumultu.Atmusfera spiritualâ ditù vâsiliahabsburgicâ, pulitica spiritualâ shi

religioasâ a iosefinismului agiutagãiretsli a atsilorù nvitsats armânji carieara ashtirnuts aoa shi cari avea bânatâmomentul a distiptariljei natsionalâ ama multorù milets.Emburlji shi nicuchirlji armânji di locuris-duchescu ahoryea di Grets a curilimbâ u ufilisea tu emburlichi ama cariluyursea ca limbâ maternâ tapina shinicunuscuta limbâ armâneascâ tuavdzarea a curi avea criscutâ alargutu horli di munti a Pindului.Unù semnu easti „Gramaticamacedovlahâ” alù Mihai Boiagialâncitâ Viena tu anlu 1813, cariapândâsea ali unâ ananghi spetsificâ,atsea ta s-timiljiuseascâ nvetslu tuidiomlu matern ti conatsionalji a lorùditù Balcanji shi ti nvitsatslji armânjicari bâna sh-lucra tu AmirãriljeaHabsburgicâ.Pri ninga multsâ Armânji cu numinicunuscuti cari cilâstisirâ tu banaicunomicâ shi religioasâ ditùAmirãriljea Habsburgicâ furâ shi numicunoscuti cari deadirâ mari agiutorù tiartâ shi shtiintsâ. Ditù arada aalushtorù s-mutâ ma multâ Armânjialeptsâ: Andrei Saguna, AtanasieGrabovschi, Emanoil Gojdu, tuts atselji

Mihai di Mocioni (hiljlu a preftuluiConstantin Mocioni, tsi vini Ungariatu anlu 1747 ditù Machidunii. S-ansurã tu anlu 1761 cu Eva diKefala (cari muri tu anlu 1808) cucari avu 16 di ficiori. Mihai Mocionimuri ca pritù anlu 1789, nâ spunisculptorlu Gh. Adoc.

Armânjlji ditù Amirãriljea Habsburgicâ

Mitropolitlu Andrei Shaguna


ditù fumeljli Mocioni, Dumba.Fumealjea Sina, di a loclui diMoscopole, namisa di anjlji 1788-1876cumândusirâ colonia armâneascâ diAustria. Di cara chindrui shi s-ashtirnuViena, Simion Sina adrâ unâ trapezâ(bancã) cari agiumsi a 2-a caimportantsâ dupâ atsea alù Rothschild.Ti Simion Sina marli amintaticù vinidicara Evropa fu anvârligatâ shi ncljisâdi Napoleon.S-avea acâtsatâ di cultivarea atutumiljei tsi u fâtsea dupâ mitodimoderni duchindalui câ tutumea earaunâ pârmâtii di cari eara mari ananghitu chirolu a polimlui a Turtsâlorù cuArushlji 1806-1812.Exporta tutumi shi pândzâ tu Frântsiish-tu Italii. Hiljlu a lui Gheorghe SimionSina fu adratù chibarù di amirãluFrancisc I dupâ tsi agiutã cu pâradzmutarea a apuntiljei cu sângiri diBudapesta. Avea 99 di dumenjii tuUngaria, Austria, Cehia si PrintsipatiliRomâni, agiungândalui nu mash unùmari bancher ama shi unù marilatifundiar ali Amirãriljea Habsburgicâ.Lipseashti adusù aminti câ ahâtùnicuchira a lui cumù shi nora a lui earatiniri armâni ditù colonia armâneascâditù Ungaria. Simion Gheorghe Sina(1810-1876) purta numa a pap-sui ashicumù eara aradha la Armânji. Fu tutùashi di cunuscutù cumù fu shi afendâ-su shi lu ntricu tu dumenjea aorganizariljei finantsiarâ shi a operilorùdi cuvârdlâchi. Ndrupã cu pâradzadrarea di canali ti apâ, mutarea shimodernizarea a agriculturâljei,promovarea a cãljiurlorù di herù,navigatsia cu aburi. Membru aAcademiiljei maghiare, portretlu a luis-aflâ tu sala mari aalishtei institutsii. S-poati sâ si spunâ câArmânlu Sinathimiljiusi cu agiutorlua Maghiarlorù statlumaghiar modernu.Sina avea ligâturi cuprincipile Cuza shibagâ multsâ pâradztu Printsipateli Uniti.Unù altu membru ac o l o n i i l j e iarmâneascâ di Vienaeara fumealjea

Dumba. Nai macunuscutlu, NicolaeDumba, di la a curiamintari s-axescu 175di anji, eara ditù hoaraBlate ditù Gârtsii shiagiumsi consilieraprucheatù a amirãluiFrancisc Iosif.Avândalui unâ marimirachi ti muzicâ,deadi multsâ pâradz tiSutsata di muzicã acuri prezidentu fualeptu.Adzâ tu murmintsâlji di chentrulù aliViena elù s-arihãtipseashtii ningaBeethoven, Mozart, Schubert.Atanasiu (Andrei) Shaguna. S-amintã Miskolc tu unâ fumealjimachiduneanâ tu anlu 1808. Earanipotlu ali unâ mari personalitati acoloniiljei armâneascâ di Pesta,Atanasiu Grabovschi, amintatù tu hoaraGrabova, a curi casâ apânghisi sutsata„Petru Maior” cari s-alumta tiemanciparea a bisearicâljeiromâneascâ.Axitili alù Shaguna tsânù diemanciparea shi nvârtushearea aBOR (Biserica Ortodoxã Românã) diArdeal. Tu tesea di mitropolit dishcljisitu hori ma multu di 800 di sculii.Gimnaziili di Brashov shi Brad shiseminarlu teologic di Sibiu. La moarteaa lui averea de 600.000 di coroani ualâsã a sculiilorù shi a bisertsâlorù.

Emanoil Gojdu featsi parti ditùaristocratsia a coloniiljei armâneascâdi Pesta ditù cari featsirâ parti shiatseali doauâ nicuchiri a lui. Fu unùmari avucatù. Casa a lui eara

dishcljisâ a tinirlorùstudentsâ armânji.Tu fumealjea a lui s-azbura masharmâneashti. Easitru migdani tu chirolua revolutsiiljei de la1848 cându tu casaa lui s-andreadziprogramlu politic aromânilor dinUngaria. Caprefectu a Lugojuluieasti senator shi vas-hibâ contra a

dualismului. Dupâ1870, cându Gojdumoari, chiro di unâgiumitati di etâ tu casilia lui easti dishcljisâFundatsia Gojdu tucasili shi tu pãlatili ditùPiatsa Vorosmarty,ditù strada Vati shidianvârliga a alishtei,ditù Lipotvaros. VictorBabesh va s-hibâbursierù a FundatsiiljeiGojdu tu 1875-1876.

Nai ma musheatapãlati a capitalâljei ungarâ fu pãlateaNako a curi nicuchirù eara HristuNako tsi eara ditù colonia armâneascâsh-tsi avea unâ mari aveari. Elù aveaunâ ciuflichi la Sânnicolaulu Mari iu,dupâ niscâti sâpâturi s-aflã unâyishteari cu unù mari numirù di piesish-cari Nako li durusi a AmirãluiFrancisc I shi poati s-hibâ vidzutâ laKunsthistorische Museum di Viena.Ti aestu lucru amirãlu âlji deadi tesea(rangul) di grof. Bana romantsioasâshi avutsâljea alù Nako lu fotisiscriitorul Jokai Mor.

Fumealjea Mocioni cumândusi banapuliticâ a Românjilorù di Banat chirodi 8 decenii. Alexandru Mocioniiagiumsi prezedentulù a PNR di Banattu anlu 1869, andrupã tineretlu românla sculiili ditù xeani. Mash tu anlu disculii 1865-1866 fumealjea Mocionidâdea bursi la 36 de studentsâ. Fumembru ali Academia Românâ,membru thimiljiusitorù ali ASTRA shiprezidentu a ljei namisa di anjlji 1901-1904.

Fumealjea Mocioni eara proprietarâa 4 thâmâsiti casteli la Vârshets, Foeni,Sãvârshin, vinduti ali vâsiloanjea Elenaali România, Cãpâlnash, idyealui cuatselù di Trianon. Hiljlu a lui Mihaiagiumsi baron di Tokay iu eara unâvârtoasâ colonii armâneascâ shi alantuhiljù, Andrei, agiumsi baron di Foeni.

Ti Armânji Amirãriljea Habsburgicâfu ahurhita a xanaamintariljei culturalâshi natsionalâ tsi sh-avea zârtsinjli tucâsâbãlu Moscopole, treilu chentruurban di Balcanji, dupâ Constantinopolshi Sârunâ.

Evantia BozganEmanuil Gojdu


Spiru Fuchi“Alchimia aDipirariljei”

P o e z i iRedactor:

Prof. Matilda CaragiuMarioteanu

Editura “CALC”Tirana 2006

Cu mari di tiñii ti DoamnaProfesor Matilda CaragiuMariotseanu cari, ashi cumù cusuflitlu lucreadzâ di tutâ bana a ljeiti limba shi cultura armâneascâ,ndreapsi shi aesti poezii a meali.

Autorlu

Ânji dzâsi unùRãmãnù

Ânji dzâsi unù Rãmãnù:”- Ghini fats di scrii, opoetù.Tsiva nu va-amintsâma numa va ts-armânâsh-tiñia va ts-creascâca unù munti analtu.”

A-ñia-ñi yini ghini…Ñji s-pâru canda-ñi griunâ aumbrâdi-tù câmplu a dipirariljei ameauâ,aclo-iu-aveamu-ngrupatâRãmãñi…

PashtiliPashtili-I nâ sârbâtoareTu anlu tut ia multu mareTuts creshinlji nâ adunâmUn-alantu-s-nâ ertâm

Hristolu anje-s nâ dzâtsemSh-a-tutulor-s-lâ aspunemCâ Hristolu anjie diznouS-nâ ciucutim tuts cu arosh ou

S-lu alâvdâm crishtinji HristoluCâ va-s agiutâ al tut laoluMârtiili va-nâ lâ ljiartâSh-mortsâlji ditù grochi va-s

dishteaptâ

Va-nâ anviatsâ-s-nu mintimA-curi-va-s-nu alutusimCu cântits daima ta-s bânâmSh-a tutulor ta-s-lâ yertâm

Adunats-vâ la misihorS-adrâm tuts un mare corTut laolu s-nâ hârsimSh-Hristolu sâ-l tinjisim

Peshtera Gramostean

Carti di la KiraTacu,Multu mi-arisi articolu a tãu ditù Ro-

mania Libera di la 06.05.06. Limbidù,fârâ “aguderi” di prima-nsusu,tinjisitù...Di multu nu-adyivâsiiu unùarticolù ahantu di limbidù trâ isturia anoastâ: tra s-poatâ s-hibâ acâchisitù dituts shi ma multu di-atselj tsi nu shtiutsiva trâ noi i tsi shtiu mash atseali tsi lâsi spusi di multsâ anji pritù propagandamucâneascâ.

Am nu potù s-tsâ dzâcù idyiulù lucruti-atseali tsi li-adyivâsiiù tu numirlu diBana Armâneascâ - atselù ditù soni...Haristo câ mi tinjisishi shi-nj bâgashi mamulti texti...Ama, tsi tsâ easti tora tulucru s-u câtâyurseshtsâ Mariana Bara!?

Tinjisite Tacu, unù omù mintimenù catini shi-unù Armânù durutù, cumù nupots s-aducheshtsâ câ aesti-nyrâpseriscadu rivista a ta, nâ “lomu di hari”dinintea a Armanjilorù? Nu suntuArmânjlji sâtulji di-ncâceri, niacâchiseri?Lipseashti s-li-adyivâseascâ sh-tu rivistatsi easti tipusita cu-ahântu copusù? Multumi-nvirinaiu shi ti-atsea nitsi nu voiù s-facu muabeti cu tini... Mini nu potu s-astrâxescu ahtãri lucri...

Minduescu câ intrarea ali Mariana Baratu lucurlu armânescu easti unù mariamintaticù: aveamù ananghi di unù omùcu numâ di referintsâ...Ea easticunuscutâ tu lumea a filologilorù/romanishtsâlorù shi lo cu tinjie loclu aliMatilda - cari nu mindui canâoarâ trâarmânami, ama mashi ti sinferlu-a ljei:s-intrâ tu Academia Românâ!

Tsi ti cârteashti tini câ Mariana s-dusiaoa shi-aclo?? Noi u câlisimù trâStrasburg: easti singura cu doctoratù tufilologie, shtii tuti limbili tsi s-caftâStrasburg shi potù s-tsâ spunù câ, pritùpurtaticlu a ljei, turlia di zburari, featsiligâturi la organismi di mari simasii...

Tu locu sâ-lj dãmù curagiù s-lucreadzâma ninti, noi u-agudimù!

Shtii câ nu ts-ascundu canâoarâ tsiminduescu shi ti-atsea tsâ li dzâcù daimadishcljisu... Nu-nj tinjisishi canâoarâzborlu... Tsâ dzâshù ahanti ori: rivistas-hibâ unâ cali di aprucheari, unitati aarmânamiljei! Ama tini hii editorlu shi vas-adari tutù cumù vrei, ama amù borgeas-tsâ dzâcù atsea tsi tsâ dzâshù daima:nu mata tipusea zboarâ di câtâyurseariti oaminjlji tsi suntu pi idyia minduearishi ducheari cu noi tuts! Kira


Martsâ, 30-li di Maiù anlu 2006, timultsã di oaminjlji fu unâ dzuâ ca cafidzuâ. Ma, ti Armânjlji fu unâ dzuâ caipistipsescu va s-hibâ scriatâ shi va s-u tsânâ minti bârnurli tsi va s-yinâ.

Prezentãm segmentulù di atsea tsilucrã Consiliulù a Comunâljei diCrushuva la a 10-a shedintsâ ordinarâ.Punctu 6 di programa ti lucru. Dimateriale ti aistu punctu prezentãm:“ Dupu articolu 28 punctu 2 di Statutlua Consiliului di la cumândusearealocalâ u da aistâ câftari ti intrari alimbâljei armâneascâ tu comunicatsiaofitsialâ di lucurlu a Consiliului aComunâljei di Crushuva. Pistipsescucâ va s-avets minduiare pozitivã shicâ va s-dats sustsânire cãtrã initsiativaa mea”. Ashitse scrie tu câftarea tsiu deade consultantulù tu Consiliulù aComunãljei di Crushuva NaumAshchiti, cai tu explicarea a luianamisa di alante dzãtse: “Cunuscutãeaste rolja a Armânjlorù tu alumtareaa popului ali Machedonie ti stat a luinica di tu chirolu a rãsculariljei diCresna, deapoia, rãscularea di AyiuIljao di la anlu 1903 cumù shi tualumtarea popularâ contra a fashizmo-lui”. Aistâ easte una di câftãrle, a areshi alte di bânâtorlji di Crushuva,sutsãts culturale armãneshci.

Cu achicãseare di partea aConsiliului dupu apropea un an di datileinitsiativi shi câftãri consultantsãlj tuConsiliulù a comunãljei di Crushuvavotarã ti shi u-adusirã detsizia ti limbaarmâneascâ s-intrã ca limbã ofitsialâtu comunicatsia.

Anamisa di alante tu aistã detsizie s-dzãtse: Cu aistã detsizie s-confirmea-dzã utilizarea a limbâljei shi abetsedaa bânâtorlor di Comuna Crushuva picai zburãscu ma niheam di 20% dibânâtorlji di tu comuna Crushuva. Tucomuna Crushuva limbâ ofitsialâ pininga limba machedoneascâ shiabetseda chirilã easte shi limbaarmâneascâ shi abetseda a ljei. Aistãdetsizie intrã tu puteare cu dzua diadutsearea a ljei a va s-hibã pubilcatãtu fimirida ofitsialã a ComunãljeiCrushuva.

“Di istoria sâ shcie câ protslji bânâtoritsi vinirâ s-bãneadzâ Crushuva earaArmânji, Armânjlji bâneadzâ shi adzâtu aistu câsâbã, sântu realitate...

Ndrepturle natsionale a Armânjlor lipricunuscu shi Sultanlu Abdul Hamiddoilu nica ninte 101 di anj. Armânjljinu-au stat a lorù shi limba armânea-scâ nu poate ofitsial sâ zburascâ. Titsi noi s-nu u dãmù aistã posibilitatecându nomlu nâ lu da atsel ndreptu shicându tu Europa trendu easte s-apârâma putsân zburâtile limbe”, actsentãcelniclu a comunãljei di Crushuva,doamna Lefchia Gajosca dupuadutsearea a detsiziiljei.A prezidentul a Consiliului tu comuna

di Crushuva, domnul BlagoiaBlagadusha spuse câ: “Ninte tut, eastezbor ti un ghestu cultural,multuculturalizmul easte un trendumodernu nu mash la noi, ma shi tuEuropa. A bânâtorlji di Crushuva autraditsie shi idei ti cosmopolitizmu vecljicama di 100 di anj. Initsiativa laconsiliulu eara vinitâ ninte apropea unan a ti implementarea aishcei detsizieva s-lipseascã s-aducã nica ndao acti,actsentã prezidentul a Consiliului di lacomuna di Crushuva.

“Crushuva sã zburashce limbaarmâneascâ, oaminjlji anamisa di nâshsh-zburãscu pi limba di dadã. La sculiaprimarâ are apropea 150 di fumelji cainveatsâ la nvitsarea factultativâ a laradiolu local di Crushuva are emisii pilimba armâneascâ. Avem mushaticântitsi armâneshci”, spuseconsultantul tu consiliulù a Comunãljeidi Crushuva, domnul Naum Ashchiti.

Cum itsi s-hibã aistã dzuã pisimã vas-hibâ scriatâ cu litere ahãrdzite tu manaoa istorie a Armânjlor di tuMachedonie. Tu aistu contextu, voi s-aduc aminte câ Crushuva easte uniclucâsâbã iu nica poate s-avdã n calezborlu armânescu, unicâ urbã iuoaminjlji tu comunicarea di cafi dzuãgrescu pi limba armâneascã. S-hibã cutihe ofitsializarea a limbâljei di parteaa consultantsâlor. Nica unâ oarâ s-confirmâ atsea tsi multsâ di oaminjljiminduescu câ Crushuva easte sinonimti Armãnjlji shi ti câsâbã armânescu.Martsâ amãnat dupu prãndzu,diunâoarã dupu adutsearea a detsiziiljeiechipa di la redactsia pi limbaarmâneascâ di la televiziamachedoneascã lu reghistrã aistuevenmentu importantu ti unica comunãcu limbã ofitsialã armâneascâ tuRepublica Machedonia shi tu lumeatutã.

Ljubitsa

CRUSHUVA Limba armâneascâ fu pricunuscutâca limbâ ofitsialâ tu comunicatsia di

lucru a Consiliului a Comunâljei

ComemorariAdzâ s-umplurâ 5 anj di la moartea

a avdzâtlui alumtâtoru anti-comunistu, poetlu, jurnalistuluarmânu ZAHU PANA.

Câ shi spusi totana durearea ticatandisea a isnafiljei, dau andauâstihuri ditu cartea “Aynanghipsiri”.

NIHO(Fragment)

………………………………….Lele, farâ armâneascâ,vârn nu poati s-ti-aducheascâ,dzuâ albâ nu-ai vidzutâ,cum bâneadzâ lumea tutâ…

Tuts ti-alagâ, tuts ti-avinâs-nu scots caplu tu lunjinâ!Tsi-l vrei lailu amintaticu,maca nu-ai vârn giunatic?tutu pit xenji, cu caplu apus,grailu cheari, zborlu-i dus!...

Agârshishi, corbe armâne,si di mumâ si di pâne,si di gioc si di cântari,agârshishi si zborlu ”vreari”,si tu casa a ta, urfane,cresc ca sherchi limbi xeane!

Pânâ când, o, Doamne Mare,va s-shidem ca tu cutar?Nu vâ ardi ca un jarPârinteasca Dimândare?

G.Godi

Fântâna di malâmâ.Vinirea tricutâ pi 12 di mai s-tsânu

festivalu Fântâna di malâmâ.Sh-aestâ aradâ avea 12 cântitsi di

folc shi 12 di pop. Tu folc programaprota eara Maria cu cânticlu Lãcârnjilia tali, dupu ea Costa Mina cu cânticluLali Steria, a loclu trei lu-amintãcânticlu “Canticlu armânescu” tsi-lucântã Chiriu Liacu. Tu pop programaprota eara Meri Misheva cu cânticlu“Singur va s-vedz”, Maria Galangi cucânticlu “Cum s-tsâ spun” iara adaoaua, a premia trei publica aleapsis-ducâ la Anghela Misheva cucânticlu “Mi nicam di vreari”. Oaspila festival tu show programa aestaneara Gica Coada di Rumanii.Lafestivalu avea oaspits di Rumanii,Gârtsii, Arbinishii.

Ljubitsa Ghiorghieva


Avândalui ca limbâ di dadâ, limba armâneascâ shihiindalui membru fondatorù nica ditù anlu 1988 a Sutsatâljeidi Culturâ Armâneascâ, loai parti la Andamusea a Vlahilorùditù Gârtsii, ditù anlu 1995, cari s-tsânu Neagushti (Naussa).La aestâ manifestari feciu "alatusea" s-ufilisescu dinâinteaa atsilorù tsi eara aclo unâ cârtica tu limba inglezâ a BirouluiEuropean Ti Limbi Ma Putsan Ufilisiti (EBLUL), carianyrâpsea ti problemili generali ditù arada a vâsiliiloreuropeani tu tsi mutreashti limbili ma putsânù arâspânditi.

Actiunea a mea cârti deputatlu dit Parlamentul gartsescuEvghenios Haitidis tsi eara aclo shi cari vini la io shi cu

idei pricontseputi zbura ca adarpropaganda a chentrilor ditù xeanitsi cafta s-adara problemiminoritari, tsi nu suntu alithea,cuumutea s-asparga unitatea acratlui gartsescu shi spiritualitateadeadunù a popului gartsescu.Aestu bâgã carti contra a mea, mideadi tu giudic ti arâspândirea dilucri mincinoasi, lucru tsi dusi lancljidirea a mea shi dutsearea lasectsia di politsii di aclo. Lucurlunu fu ici ghini aprucheatù di atseljitsi eara la andamusi, cari grirâ shiprotestarâ ti acâtsarea a mea fârâstepsu, lucru tsi dusi tu soni lasilighearea a mea ninti di vade.Ghini ma, fui ma largu atacatnitinjisitù pritù televiziuni shi jurnalidi ma multsâ jurnalishtsâ pâltits inu, ama nu mash di elji, cari mi

avinarâ cu pitritsearea di teorii fantezisti shi ti io shi anâscântorù imaghini asaparti ti io shi ti lucurlu a meu; ânjbâgarâ stepsu câ escu membru ali unâ organizatsii ditùxeani tsi va s-ancunji lucârli shi s-asapargâ cratlugârtsescu.

A, câ, actsionai tu unù cadru legalù, dupu printsipiilidemocratitsi pruvidzuti tu Contsitutsii shi Nomuri,tinjisindalui lucârli sensibili tsi mutrescu problemili lingvistitsiditù Gârtsii, fui pidispsitù di Tribunalu Penal di Atena la 15meshi ahapsi.

Ti tihea a mea, la culâsirea tsi-nj si deadi, reactsia ditùmarea parti a presâljei shi a organismilor internatsionali fumari. Zburâra ti avinarea penalâ fârâ dichi a mea shianyrâpsirâ ti znjia tsi u adutsi a cratlui a nostu aestu lucrupritù scâdearea tu scarâ a vâsiliilorù tsi nu tinjisescu axiilidemocratitsi shi libirtãtsli a omlui. Agiutorlu di cari mi hârsii

fu mari, nu mash di partea a Armânjlorù ama shi di parteaa Arvânitslorù turcofonji shi a Slavomachidonjlorù. Aestâprota apofasi alâtusitâ a Tribunalului Penal cari mâryi shimãrdzini libirtatea di exprimari fu shtsâta la Curtea di Apeliu sâ spusi câ nu amù câbati shi ashi pânâ tu soni anichisidemocratsia.

ÓùôÞñçò Ó. ÌðëÝôóáòÁñ÷éôÝêôùí Ìç÷áíéêüòÂáó. Çñáêëåßïõ áñ. 22 – ÁèÞíá…………………………………………………………………………………………

ÁÍÏÉ×ÔÇ ÅÐÉÓÔÏËÇ(ÐÑÏÓ Ã. ÐÁÐÁÍÄÑÅÏÕ)

ÁèÞíá, 07-09-2006 ÐÑÏÓÔïí ê. Ðñüåäñï ôïõ ÐáíåëëçíßïõÓïóéáëéóôéêïý ÊéíÞìáôïò (ÐÁ.ÓÏ.Ê.) ê.Ãéþñãï Á. ÐáðáíäñÝïõ.

Êïéíïðïéïýìåíç ðñïò1. Ôçí ê. ×ñýóá ÁñÜðïãëïõ, õðïøÞöéáÄÞìáñ÷ï Èåóóáëïíßêçò ìå ôï óõíäõáóìü«ÈÅÓÓÁËÏÍÉÊÇ ÐÑÙÔÁÃÙÍÉÓÔÑÉÁ».2. Ôïí ê. ÇñáêëÞ Äïýêá, õðïøÞöéï äçìïôéêüóýìâïõëï ôïõ ðáñáðÜíù óõíäõáóìïý.ÁãáðçôÝ Ðñüåäñå,Åßìáé Ðñüåäñïò êáé éäñõôéêü ìÝëïòôïõ áíáãíùñéóìÝíïõ Óùìáôåßïõ ìåôçí åðùíõìßá «Åôáéñåßá Áñùìáíéêïý(ÂëÜ÷éêïõ) Ðïëéôéóìïý», ôï ïðïßïóõóôÞèçêå ôï Ýôïò 1988 êáéëåéôïõñãåß Ýêôïôå, ìå óêïðü ôçíðñïÜóðéóç ôïõ ðïëéôéóìïý êáé ôçòðïëéôéóôéêÞò êëçñïíïìéÜò ôùíÂëÜ÷ùí. ÐáñÜëëçëá, åßìáéáíáðëçñùôÞò Áíôéðñüåäñïò ôïõ«Åõñùðáúêïý Ãñáöåßïõ ËéãüôåñïÄéáäåäïìÝíùí Ãëùóóþí» (EBLUL), ôïïðïßï áðïôåëåß öïñÝá ôùí áñ÷þíðïõ ðñåóâåýåé ç ÅõñùðáúêÞ ̧ íùóçüóïí áöïñÜ ôéò ãëùóóéêÝòìåéïíüôçôåò.ÄéáâÜæïíôáò ôç óõíÝíôåõîç ôïõê. ÇñáêëÞ Äïýêá, õðïøçößïõäçìïôéêïý óõìâïýëïõ Èåóóáëïíßêçòìå ôï óõíäõáóìü ôçò êáò ÁñÜðïãëïõ,õðïóôçñéæüìåíï áðü ôï ÐÁ.ÓÏ.Ê.,óôï ôåëåõôáßï ôåý÷ïò ôïõ ðåñéïäéêïý«Ôá÷õäñüìïò», åîåðëÜãçí äõóÜñåóôá.Åìâñüíôçôïò, äéáðßóôùóá ðùò ï áíùôÝñù êýñéïòåéóÝñ÷åôáé ùò õðïøÞöéïò óôéò åðåñ÷üìåíåòäçìïôéêÝò åêëïãÝò ìå âáóéêü óýíèçìá «Ýîùïé âëÜ÷ïé áðü ôç Èåóóáëïíßêç», ðñüôáóç çïðïßá ü÷é ìüíïí ôßèåôáé óå ðåñßïðôç èÝóçáëëÜ êáé áêñéâþò äßðëá óôç öùôïãñáößá ôïõêïõ Äïýêá óôç ó÷åôéêÞ óåëßäá ôïõ ðåñéïäéêïý.Åëðßæïíôáò üôé ßóùò åß÷å ãßíåé êÜðïéï ëÜèïò,îåêßíçóá íá áíáãéãíþóêù ôç óõíÝíôåõîç ôïõõðïøçößïõ, ïðüôå äéáðßóôùóá üôé çðñïåêëïãéêÞ èÝóç ôïõ ãéá ôçí áýîçóç ôïõåðéðÝäïõ æùÞò óôç óõìðñùôåýïõóá, åßíáé çåêäßùîç åêåßíùí «ðïõ èÝëïõí íá êÜíïõí ôçÈåóóáëïíßêç ÷ùñéü, íá ôç «âëá÷ïðïéÞóïõí».Êå ðñüåäñå,¼íôáò ï ßäéïò ÂëÜ÷ïò åßìáé éäéáßôåñáõðåñÞöáíïò ãéá ôçí êáôáãùãÞ ìïõ. Óáòõðåíèõìßæù, ðùò ôüóï ïé ÂëÜ÷ïé ôïõò ïðïßïõòäéáêáþò åðéæçôÜ ï õðïøÞöéïò íá åêäéþîåéáðü ôç Èåóóáëïíßêç, üóï êáé ç Ýííïéá ôïõ÷ùñéïý, áðïôÝëåóáí åðß äåêáåôßåò ôçñá÷ïêïêáëéÜ ôçò ðáôñßäáò ìáò, åíþ ðáñÜëëçëá

SUTIR BLETSA


ïé ÂëÜ÷ïé åßíáé áðü ôïõò ëßãïõò ðïõ áêüìáêáé óÞìåñá óÝâïíôáé ôá Þèç êáé ôá Ýèéìáôïõò, äéáôçñþíôáò æùíôáíÞ ôçí ðïëéôéóìéêÞôïõò êëçñïíïìéÜ.Óáò èõìßæù åðßóçò ðùò ó÷åôéêÜ ðñüóöáôá,âñÝèçêá êáé ßäéïò óôï åðßêåíôñï ìéáòáíÞèéêçò åðßèåóçò áðü ôïõò ðïëéôéêïýò ôçòóõíôÞñçóçò, ïé ïðïßïé, ïýôå ëßãï ïýôå ðïëý,ìå êáôçãüñçóáí ùò åèíéêü ìåéïäüôç üôáíðñïóðÜèçóá íá õðåñáóðßóù ôçí ðïëéôéóôéêÞäéáöïñåôéêüôçôá åìÝíá êáé ôùí ðñïãüíùí ìïõ.ÄéáâÜæïíôáò üìùò ôç óõíÝíôåõîç ôïõ ê. Äïýêá,áíáñùôÞèçêá ìÞðùò êáé åìåßò ùò ðáñÜôáîçâáäßæïõìå ðëÝïí óôá ßäéá ÷íÜñéá,ðéóùãõñßæïõìå óôï äñüìï ôçò óõíôÞñçóçò.Åý÷ïìáé íá äéáøåõóôþ.Óôç ìÝ÷ñé ôþñá ðïñåßá ìïõ óôïí ÷þñï ôçòðïëéôéêÞò èåùñïýóá ðùò ç ðáñÜôáîÞ ìáò,ðïñåýåôáé óôï ÷ñüíï ìå óçìáßá ôçí åëåõèåñßáôçò âïõëÞóåùò êáé ôï äéêáßùìá óôçäéáöïñåôéêüôçôá êáé ãéá ôïýôï, ôüóï åãþüóï êáé ôá õðüëïéðá ìÝëç ôïõ êéíÞìáôïò, ìåðñïóùðéêÝò ìáò èõóßåò, ðñïáóðßæáìå êáéðñïáóðßæïõìå ôçí åëåõèåñßá êáé ôçäçìïêñáôßá. ÐáñÜëëçëá èåùñïýóá êáé èåùñþüôé êáé åóåßò ï ßäéïò ðñïóùðéêÜ, åßóôå ÝíáòçãÝôçò ðïõ áãêáëéÜæåé ôïí êÜèå ðïëßôçáíåîáñôÞôùò êáôáãùãÞò, öýëëïõ, ÷ñþìáôïò ÞðïëéôéóôéêÞò åôåñüôçôáò.ÊáôÜ óõíÝðåéá, èåùñþ ðùò ç ðáñÜôáîÞ ìáòÄÅÍ Å×ÅÉ ÐÑÁÃÌÁÔÉÊÁ ÁÍÁÃÊÇ íá ðñïâÜëåéáíèñþðïõò ìå ôçí éäåïëïãßá ôïõ ê. Äïýêá,ïé áðüøåéò ôïõ ïðïßïõ åßíáé ôïõëÜ÷éóôïíáðáîéùôéêÝò êáé õâñéóôéêÝò ãéá Ýíá ðåñÞöáíïêáé æùíôáíü êïììÜôé ôçò êïéíùíßáò ìáò,äçëáäÞ ôïõò ÂëÜ÷ïõò.Ðáñüìïéá âÝâáéá áíôßäñáóç ìå ôç äéêÞ ìïõ,åß÷á êáé áðü Üëëåò ðçãÝò, ÂëÜ÷ïõò, áðëïýòðïëßôåò, âïõëåõôÝò, êáèçãçôÝò ðáíåðéóôçìßùíêëð, ïé ïðïßïé, áíåîáñôÞôùò ðáñÜôáîçò, ìåðëçóßáóáí êáé ìïõ ìåôÝöåñáí ôçí ðéêñßá ôïõò,êÜðïéïé ôçí áðïãïÞôåõóÞ ôïõò, êÜðïéïé ôçíïñãÞ ôïõò.Ç Ýëëåéøç ïðïéáóäÞðïôå áíôßäñáóçò óôï èÝìááðü ôçí ðáñÜôáîç êáé ç ðñïóðÜèåéá íáõðïâáèìéóôåß – «îå÷áóôåß» ôï èÝìá, óôáðëáßóéá åíüò áðëïý áðïëïãçôéêïýôçëåöùíÞìáôïò ðïõ Ýëáâá áðü ôçí êá ÁñÜðïãëïõèåùñþ üôé äåí èá ùöåëÞóåé äñáìáôéêÜ ïýôå èáäþóåé óôïõò ÂëÜ÷ïõò ôç äéêáßùóç ðïõåðéèõìïýí. ÅêöñÜæù ôçí Ýíôïíç áðïãïÞôåõóç êáéäõóáñÝóêåéá ìïõ ãéá ôç óôÞñéîç ðïõ äßäåé ôïÐÁ.ÓÏ.Ê óôïí áíùôÝñù õðïøÞöéï, ôïõ ïðïßïõïé éäÝåò èõìßæïõí öáíôÜóìáôá ôïõ ðáñåëèüíôïòêáé äýíáíôáé íá ïäçãÞóïõí óå óôåíùðïýò, ôéòïðïßåò åõôõ÷þò ç ðáñÜôáîÞ ìáò êáôüñèùóå íááìâëýíåé óôç äçìïêñáôéêÞ ôïýôç ÷þñá êáé óáòêáëþ íá åíåñãÞóåôå Üìåóá.Ìå ôéìÞÓùôÞñçò ÌðëÝôóáò

Ama a câ, tricurâ ma multu di 10 anj di la episodlu diNeagushti (Naussa) alumta contra a mea nu dânasi, lucrutsi mi nvirinâ shi mi cârteashti ama, s-mi abata vâra turlii dila pistusinea a mea. Ti amârtii, io pistipsii câ tu Gartsii, iuavea apatii shi fricâ ti limbili ma putsân zburâti i minoritari, dupu cumù eara numâsiti tu bibliografia internatsionalâ,aesti lucri furâ alâsati nanâparti shi câ multu preayaleasutsiitatea achicâseashti atsea tsi spuni shtiintsa shi culturaeuropeana.

Existentsa ali unâ minoritati (lingvisticâ, etnicâ, di pisti inatsionalâ) nu ansimneadzâ problemi macsus ti cratù amapoati s-aducâ hâiri a aishtui. Aestâ pistusini a mea s-uiduseashti cu evolutsiili polititsi di dupu 1990, tsi vor s-agiuta la alâxearea a minduitilorù ta s-nâ treacâ tu aradalegalâ europeanâ, adzâ putemù s-dzâtsemù câ aestu easti" unù datù europeanù".

Tu unâ turlii i alta, cathi unâ vâsâlii lipseashti s-caftâ s-apârâ diversitatea lingvisticâ cu scupolu ti ascâpari di lachireari shi promovari a limbilorù niufitsiali shi a dialectilorùtsi li zburãscu cetatsenjlji a atsilui cratù. Avui pistusinea câshi cratlu gârtsescu tsi cara eara aputrusitù di frixea alitheaama shi imaghinarâ ti alti limbi zburâti tu vasilii, preayalea,ayalea, vâsilia a noastâ va s-adarâ jgljioati ninti. Achicâsiiama zorea tsi u avurâ, tu chirolu di ma ninti, di partea afunctsionarilorù di stat shi a factorilor di apofasi localâ,tuts atselji tsi avurâ angâtanù ascâparea aiushtorù limbi.Duchii shi mini cât njc poati s-ducheascâ omlu cându eastiacâtsat tu ornjlji ali unâ avinari ufitsialâ cari, cându âlj vedzcându nu-lji vedz prosuplu. Duchii tsi ansimneadzâ alitheaghenochid cultural di partea a fortsâlorù ali vâsilii.

Cu tuti aesti, luyursescu câ njica a mea alumtâ nu fugeaba. Luyursescu ma largu shi am pisti tu aesti lucri, vas-caftu s-dau noima a ideilorù shi a axiilorù tsi li promovedz,dândalui ahtari soii, curayiu a gairetâljei colectivâ ti progresshi creatsii.

Sotiris BletsasAtena, 5 di apriir 2006


Di Freiburg, iu ari scamnulù ULCA,pritù cari, deadunù cu voi, cilãstãsimùshi amintãmù la 24 di Cirishearù aanlui 1997 – adzã, suntu 9 anji diatumtsea -, “Recomandarea 1333 tilimba shi cultura armãnjilorù” -, vremùs-adutsemù aminti cã, aestudocumentu easti unlu di treilievenimenti ditù suta di anji ditù soni,di atsea ma mari importantsã istoricãtrã armãnami:

Protlu evenimentu fu Iradeauapi cari sultanlu Abdul Hamid II fu

anãnghisitu s-u simneadzã la 9/22 diMaiu 1906 sh-pritu cari Armãnjilji furãpricunuscuts, cu numa oficialã “vlahi”,mileti/farã/natsiuni latinofonã, ahoryeadi alanti milets crishtini ditù AmirãriljaOtomanã.

Iradeaua aestã, arupsi, dispãrtsã,armãnamea, di miletea a gretslor, tucari Patriarhia din Poli cilãstãsea s-tucheascã tuti alanti milets crishtini dituAmirãrilje. Ea, Irdeaua, pricuniscu ti“vlahi”, idyili ndrepturi la limbâ shicultura a loru, ca ti tuti alanti miletsditù Amirãrilje.

Iradeaua di la 9/22 di Maiu 1906 fuamintatã di guvernul a “Romãniiljeinjicã”, di atumtsea, cari cilãstãsea catutã latinitatea ditù Balcanji s-aibãidyea limbã sh-numã cu alatinofonjiloru di-nsusu di Dunãri.

Doilu evenimentu fu Irinjia/Pacea di la 1913.

a. Ea fu catastrofalã ti armãnamicã, di atumtsea, ãshi chiru unitateashi putearea pritù ampãrtsãrea a ljeila 4-li stati nali ditù Balcani, tuti,apufusiti s-u chearã ca miletilatinofonã shi sã-shi mãreascã miletslia loru cu numirlu shi axia Armãnjiloru.

b. Pacea di la 1913, pricunuscu –pritu simnãturli a statilor ditù Balcani,cã Armãnjlji - latinofonji ditù mareafarã a romanitatiljei ditù apiritã -,suntu unã fãlcari ahoryea di atsea diandzeanã di Dunãri di cari, atselji tsisimnarã Tratatlu di Pace, lji aleapsi,

UNION FÜR AROMUNISCHE SPRACHE UND KULTUR. e.V.UNIUNEA TRÂ LIMBÂ SHI CULTURÂ ARMÂNÂ

ahoryea, cu numa: “Cutsovlahji”(“Vlahilji njits”, ma putsãnji ca numiru; cuciuc= njicu, pi limba turcã).

Treilu evenimentu, fu“Recomandarea 1333/1997

trã limba shi cultura armãnjloru”,apruchetã di Adunarea Paramentarãa CE. Recomandarea, fu cãftatã shiamintatã di armãnami, pritu UlCA, cuagiutorlu a parlametilorù ditù atseali 6stati europeani latinofoni sh-cu vreareaa tutãlorù parlamentilorù ditu statilimembre la CE.Pritù aestu documentu, Europa

pricunuscu, cã, Armãnjlji suntu unùpopulù latinofonù cu limbã shi culturãahoryea, sh-tuti statili ditù Europa diDeadunù, lipseashti s-lji agiutã tra sã-shi anveatsã limba a lorù la sculii, s-uavdã la bãsearicã, radio, tv. s-u aleagãdipriunã tu cãrtsã, dzuare, revisti shi sã-shi tsãnã mushatili a lorù arãdz, giocuri,cãntitsi, ta s-poatã s-armãnã sh-tu etiliyinitoari, tsi, Atselu di Analtu, vru tras-hibã: Armãnji.

Aestu ditu soni evenimentu va s-armãnã di atsea ma mari importantsã tiyinitorlu armãnamiljei ma s-achicãsimcã, va s-himù agiutats, cu exudili a cafiunui statù, ti tuti tsi dimãndã Europa,mashi ma s-li VREMU sh-ma s-liCAFTAMU. Cu zorea, vãrnã guvernu,nu ari borgi sh-nitsi andreptu, s-nã daagiutoari cari nu li vremu sh-nu licãftãmu.

Ulca, nu cãftã, vãrnã oarã, tu numaarmãnamiljei, agiutoru, Strasburg, cati dicunjari, cã, pãnã tora, nu s-arividzutã, iuva, vãrã Armãnu, cu mãnateasã la tricãtorlji ditu cãljiuri, ashicumù nu s-vidzu tu vãrnã ”casã ditolerantsã”, mljeari Armãnã (tr-atseashi zboarili “dicunjiaru” shi “putanã”,ufilisiti sh-di Armãnji, suntu ditu altilimbi, xeani). Armãnjljii, cu praxeacrishtineascã di acasã, avurã sh-auarãdz mushati, tinjisiti, shtiu tsi eastiarshinea, tinjisescu vrearea,achiãsearea, nu cunoscu leanea,lucreadzã. Cu axiea a lorù, umplu sh-elji punga chivirnisitã di guvernili a cafiunui statù. Trã atsea, vremù s-adutsemù aminti cã atselji tsicumãndusescu sutsatili armãneshti ditù

cafi statù, lipseashti s-CAFTA -dipriunã, cu curaju, ma, sh-cu vrearish-tinjisiri ti tuti alanti milets cu cariarmãnamea bãneadzã dedunù -, s-lãhibã asigurati di guvernili a cafi unuistatù, idyili andrepturi dimãndati sh-di Recomandarea 1333 cari uamintãmù deadunù, dzua di 24 amushatlui mesu Cirishearu.

Mi minduiamù s-aducù aminti, tuaestu mesaju di Freiburg, numiliatsãloru tsi deadirã ma mari agiutorùtu alumta dusã pãnã tora pritùULCA. Ma, numirlu a loru eastimultu mari sh-alidzearea a lorù nueasti lishoarã. Sh-nu lipseashi s-agãrshimù cã sh-Recomandarea1333 nu fu amintata lishorù. Atseljitsi cãndãsirã, tu soni, AdunareaParlametarã a CE, s-u aproachi, cuunanimitati, fu pareia di ficiurits -atselji ma bunji ambasadori a noshtri-, cari, alãxits tu mushati stranjiarmãneshti, cu arãslu pi budzã, cudjocù shi cãnticù armãnescu,CAFTARA shi AMINTARA,Strasburg, andreptul sã-shi anveatsãla sculii limba maternã. Cã nu s-hãrsescu, tuts, nitsi dupã 9 anji di aestuandreptu, cãbatea easti mashi asutsatiloru armãneshti ditu cafi statu.,cari, nu avurã curaju i nu furã axi s-batã la ushili atsãlor tsi au borgea s-discljidã punga a statlui sh-ti limba shicultura Armãnjiloru.

Di Freiburg, ULCA, va s-cilãstãseascã sh-di aoa nãinti,Strasburg, tra s-nu hibã agãrshitidimãndãrli trã limba shi cultutaArmãnjiloru. Ma, tra s-poatã, CE;s-andrupascã cãftãrli cari nu suntuagiutati di guverni, sutsatili armãneshtilipseashti s-CAFTA agiutorlu a CE;pritu ULCA icã NDREPTU:Strasburg..

Cu aesti mindueri, vã pitritsemu , diFreiburg, cu vreari sh-tinjisiri buniurãri: pãnã di vãrãoarã, cãndu va si s-umplã 10 anji di la amintarea aRecomandariljei di Strasburg,armãnamea di iutsido si s-hãrseascã dituti andrepturli dimãndati di ea.

Prof, Dr. Vasile G. Barba

Tu 15-li di Shcurtu, VasiliBarba axi 88 di anj.

Cu aestâ apuhii âlji urãmu sh-noi“Trâ multsâ anji”!, multâ sânâtati,banâ lungâ shi puteari di lucru trâArmânami.


Nu potù s-nu scriu sh-mini nâ-ndauâ zboarâ cu tuti câ cari nâavdi cumù nâ ancâcemù va s-arâdâ di noi. Ma nu avemù tsis-fâtsemù, aista nâ fu tihea - u shtimùmultu ghini câ unâ parti di atselji tsi tahalucreadzâ ti armânami (shi poati elji ashipistipsescu) nâ ari adusâ multu ma multâznjii 15 di anji ditù soni.

Tora tuts lu cunushtemù Dina Cuvata.Shtimù câ easti omlu cari ari nai ma multicãrtsâ, gazeti, revisti etc, pi limbaarmâneascâ shi ti armânami.

Multsâ di noi lu-angiurãmù. Shi nâslunâ angiurâ. Mini escu sigurù ti unù lucru:Inima a lui bati ti Armânami!

Nu potù s-dzâcù idhyiulù lucru ti unâparti di armanjlji ditù Shchiparii(Arbinushii). Shtimù multu ghini cumùdupâ anjlj ’90 s-adunarâ Tirana tutsArmânjlji shi ahurhirâ unù lucru tsi pâreaca va s-hibâ unâ renashteri.

Vidzumù cumù anù dupu anù s-featsirâdi unâ parti di la calea a Armânamljei.Multsâ tricurâ la Grecù. S-bâturâ shi s-batù cu bushlu tu cheptu câ Armânjljisuntu Elinji shi câ mash Elada eastisingura a noastâ ascâpari.

Aistâ parti di Armânji suntu atselji tsiagiutarâ shi agiutâ ta si s-disfacâ sculiipri limba gârtseascâ tu hoarili di Armânjishi nitsi unù zborù ti shcoli pi armâneashti.Tuts Armânjlji ditù sud (shi mini) au torapashapoarti gârtseshtsâ!

Vinimù la “Armanjlji” di Tirana. Anùtsi tricu s-featsi adunarea a Sutsatâljeiditù Tirana cu Preshedintili Dn. VangjelShundi. (Prof?!). Unâ cumatâ di cartialichitâ pi grendi dzâtsea: “Asambleja III-te e Shoqates Arumunet e Shqiperise”(pi limba shkipatariloru !!!??) shi tut tsisi gri tu aistâ adunari eara piarbinusheasca - nitsi unù zborù pi limbaarmâneascâ!?!Mini cu Spiru Fuchi stâteamù tu

mardzinâ, ninga firidhâ shi trimburamù.15 di anji di SutsataArmâneascâ shi mashcumândâserea aSutsatâljei nu greashti pilimba armâneascâ. Unùdi nâshi si sculã shiahurhi s-greascâ: “Noiortodocshi di-tuTirana.....” S-ti ascapaAia shi Afendu cumùdzâtsi Prof.Candroveanu. Aistâeasti arshini! Dupu tuti

aisti s-featsirâ shi alidzerli:Preshedinte Shundi, membri di “MaraCumandaseari” 50% oaminji tsi mini-lji cunoscu ghini shi shtiu câ suntuturtsâ tu minti shi tu sândzâ! Nugrescu nica unù zborù pi armâneashtishi scâpolu a lorù easti s-chearâArmânamea! Aistâ sutsatâ scoati shiunâ gazetâ shi multi cãrtsâ piarmâneashti. S-dzâtsemù câ tuti aistisuntu buni. Cari li canta?(adhyivâseashti). Cumândâserea asutsatâljei nu stie armâneashti!Shcoala di Diviaca, amù dzâsa shi altâoarâ, easti unù lucru bunù ca idei manu vedù s-easa vârâ tinirù di la aistashcoalâ ta s-grâiascâ shi sâ scrie piarmâneashti! Nu ari stepsuabecedarlu tsi-lu ufilisescu aclo.

Ari stepsu inima a loru tsi nu bati tiarmânami. Atsea shcoalâ esti unâbunâ justificari ti Sutsatâ, poati shi tiAmbasada ali Rumânii, cumù câ tuArbinushii s-lucredzâ multu.

S-nâ turnãmù la bursili tsi statluromânescu ari datâ ti cilimeanji aArmânjlorù ditù Arbinushii. Nu vedùunù di atselji 1000 tsi s-turnarâ tuArbinushii ta s-greascâ ti Armânami.Shi di atselji 1000, 700 suntu Arbineshi,multsâ di elji shi muslimanji cu“adeverintsâ” di la Sutsatâ câ sintuArmânji. Di câti ori aru vinitâ oaspitsdi la Ministerlu Român di Externe i diInvãtsãmânt, delegatsia fatsi shi unâadunari (andamusi) cu tinirlji Armânjitsi aru studiatâ tu Rumânii. Amùvidzutâ fotografiili tu “Frãtsia”. Nitsiunù di nâshi nu easti Armân. Ma multusintu Arbineshi natsionalishtsâ tsi nuvoru s-avdâ di Armânji shi diarmânami. Ti nâshi noi himù Ghiftsâ

shi Ciobanji.....Potu s-dzâcù shi multi alti lai

shi arshini ma nu vrau ta s-dzâcâ vâr câ trecù la muabetsshi sinferuri personali. Li

dzashù tuti aisti câ mi doari inima shisuflitlu cându vedù Armânameacumù cheari.România avu chiro 15 di anji s-nâ

agiutâ. Agiutorlu a loru nu s-veadi.Vai easti ndreptu unù zborù dzâsù diunù Armânù bunù ditù Elada, MiciuBacu, ljirtatù s-hibâ: “... acum nici Ro-mania nu mai este a romanilor...”.

Cu tuti aisti mini voiù s-pistipsescucâ va s-yinâ dzua cându shi Româniava s-toarnâ caplu câtâ armânami shiArmânji. Vai vrea Dumidza s-nu hibâcama amânatù!

S-u shtits câ tu Arbinushii bâneadzâninga Armânji-Armânji ! Nu suntututs ca atselji tsi cunushtets voi. Batininga Inima Armâneasca!

Dzâtsi unù zborù Dina: Armânjlisuntu ca cânjlji. Unù s-alatrâ shiarsarù tuts ca luchi! Lipseashti s-nâagiutãmù unù cu alantu. Shi agiutorlunu easti pâradz! Pâradzlji lipsescu macându suntu ufilisits ti Armânami!

Lipseashti vreari ti Armânami, tilimba, cultura a noasta furatâ di soidi soi di bastardzâ! Nu vremù stat,nu vremù sinuri di natsionalismulândzitù. Vremù libertatea (elefteria)a noastâ ta s-himù Armânji cumù nâaru alâsatâ pâpânjlji shi dadili anoasti! Dhinamii shi minti ti polimùshi tufechi nu avemù, shi nica poatinu lipseashi s-avemù ma lipseashtis-li adunãmù puterili a noasti ti unâ“Revolutsii” Renashteri ditù Soni.Armânjlji cari va s-yinâ dupu noi nuva s-aibâ aestâ ocazii!

Haidi s-nâ ngiurãmù unù cu alantu,s-nâ bitemù, ma s-u fâtsemù tiArmânami.

Altin Kaso“...a cari easti apandasea la

alãtrarea-al Iani Gusho! Aestaeasti situatsiea cu vindearea-a Armanjlor di Gusho sh-diShundi tu-aeshtsa 15 di-anji.

Aesti li dzac sh-mini maehtsarlji-ansar shi mashangiura ta s-nu si veada ca nus-fatsi tsiva shi cheariarmanamea ti njits shi pseftiinteresi-a lor!

Dina Cuvata

Catandisea a Armânjlorùditù Arbinushii

Protlu hotel di Moscopole mutatu di Vasili Capurani


Cu tuti cã tricurâ cama di 15 anji dicãnd câdzu comunismul, mash tu RMacedonia Armânjilji au tuti ndrepturilidi populù minoritar, tu alanti stati iubâneadzâ s-featsirâ ceapi njits.Sinferurli, pi niscãntsâlji di Armânji, âljiaduc s-nu aleagâ ghinili di arãu icâalbulù di laiù.

Noi, maca nu avumù tihi di unù statù,a noci acâtsarâ s-hibâ patriots ti statiliiu bâneadzâ. Agiumsirâ eroi natsionali,generali, mitropolits, minishtri,academicieani, oaminji di shtiintsã,scriitori, artishtsâ cu cai noi tuts nâalâvdãmù.

Ma s-nâ minduimù ghini, tuti aistipersonalitãtsi nu featsirâ cam ici tsivati Armânami i cã nu ira chirolu, i cãvrurâ sh-nu puturâ.

Armânjlji, mash Dumidzãlu lji-agiutãta sâ-shi tsânâ limba shi adetsli.Dumidzãlu lâ deadi unâ mari doarâ,natsionalismulù pritù amintari. Ashã cânoi nu putemù s-bânãmù unù fârâalantu, nâ câftãmù un pi-alant ta s-himùdeadunù shi la ghini shi la dzãli pisimicum ni sânt adetsli.Tu suflitlu aArmânjilor vloarâ nu moari nada shiscot tu padi giocuri shi cãntitsi, jurnalitu limba armâneascâ shi tu soni va s-amintãmù ndrepturili di populùminoritarù tu tuti statili iu bânãmù,

P.S. Azâ, 26 Shcurt 2006, s-tsânuatsea ditù soni slujbâ religioasâ tubisearica Sâmtulù Dimitrie diBridgeport - U.S.A., bisearicâanãltsatâ di Armânjlji ditù Macedoniavinits tu Americâ. Cai shi la cai u vindubisearica nu ma ari importantsã...,Importantu easti câ sinferurli âlji facùArmânjlji s-nu aleagâ albulù di laiù shis-nu veadâ cã pitù aistâ manevrâ s-ashteardzi torlu a Armânjlorù.

Shi mini cai ânyisamù s-avdu limbaarmânã tu bisearicã. S-avdzãmù mash di ghini,

Horea Hristu

S-lom urnechi shidi la altsâ

Mutafi di bombi ashtirnurâ Uvreiljipisti Palistinieanji shi Libanezi.Vâtâmarâ cilimanji, muljieri, aushi manu puturâ si-lji minâ ditù locurili di iusuntu di totâna cu tuti cã limba shireligia a lorù easti unâ cu alanti tsãriarabi.Mash la noi, la Armânji, cumù

vidzumù niheamâ zori tu locurili anoasti ditù Macedonia, nâ lomù lumean capù shi nâ arâspândimù iu vidzumùcu ocljilj.Armânjilji a noci vinirâ tu Românii di

ma ghini shi trapsirâ nitraptili tu chirolucomunistu. Fumù deportats, umplumùahãpsili cu Armânji ti unâ cauzâ cainu eara a noastâ.Nu nâ caftâ nitsiunù s-agiundzemù

martiri ti cauza armâneascâ, poati nitsinu avemù bâruti ti aistâ, ma câftareaa ndrepturlorù ti minoritari a Armânjilors-hibâ permanentâ (niacumtinatâ)pânâ tu bitisita a lucrului.S-avdzãm mash di ghini,

Horea Hristu

Apandisea aliAdriana Docu

Zboarâ mãri

Mãri zboari dzâts, ma totâna fumùninga alantsâ ta s-veadâ dunjeaua caihimù noi, shi agârshimù di noi, di isnafeaa noastrâ, di zboarâli a noastri sh-câtùdi pirifanji himù, sh-alantâ lumi s-alavdâcu oaminjlji a noci cai agârshirâ câ sântArmânji, vahi va s-yinâ sh-dzua atseauâcându nu va s-ma dzâtsemù câ himùGrets, Românji, Bbulgari, etc. sh-câtutù va s-pricunushtemù câ himùpopulù sh-câ avemù unâ limbâ tsi nuva s-chiarâ câ va unù sh-alantu dupâcumù âlji si uidiseashti.

Adriana Docu

Apandisea alùHorea Hristu

Sâ shtibâ tuts.

Ahântu chiro câtù avemù tiniri caAdriana Docu, cai cu tutù suflitlupistipsescu dealihea câ himù unùpopulù cu unâ limbâ ahoryea di alantimilets cu cai bânãmù, vloarâ nu vas-chearâ limba armânâ shi va s-amintãmù ayonjea ndrepturili diminoritati tu tuti craturili iu bânãmùtu Balcanji.

Pistipsescu câ va s-li amintãmù câavemù di partea a noastâ averlu cainâ si furnisi di la Dumidzã di umplurâarmânjilji Sala a Palatiljei di DzuaNatsionalâ a noastâ.

Nu dupunã harlu al Dumidzã pistiacademicieanjlji români shi grets tasâ-lji lunjineadzâ, ashâ câ s-batù capùân capù teoriili a lorù shi s-ashterguunâ pi alantâ. Armânji di a noci picai sinefururli di unâ pâni ma albââlji pimsirâ s-aleagâ identitatea diRomân i di Grec, easti tsiva normalshi s-tihiseashti la tuti miletsli. Ma piatselji Armânji cai imnâ cu cãrtsâ shimemorii la guverni nu va si-lji ljeartânitsi Dumidzã. Nitsi Ghiftsâlji, nitsiUvreilji pi cai sinefururli âlji featsirâs-aleagâ identitatea di Român nubâgarâ cheadits la comunitâtsili a lorùashâ cumù facù niscãntsâ Armânji.Mash Dumidzãlu poati si-lji abatâ dila calea tsi u loarâ shi s-nâ agiutâ s-himù pricunuscuts ca populùahoryea. Iuva tu lumi nu s-fatsi latihiseari tsi tuti s-facù cu vrearea alùDumidzâ.

Doamne, agiutâ-lji Armânjlji!

Cu tânjie, Horea Hristu

Apandisea alùNick alù Cheaici

Dl. Horea HristuPatriot Machidon-arman cu buniuraciunji.Ditù gura a-ta sh-tu urecljili aluDumidzã!!!Poati vârna oarâ va s-anchirdâsimùti sinferlu a nostu.

N. Cheaici

Tu suflit numoari nada


S.C.PHOENIXINTERNATIONAL

COEXIM LTDStr. Buzesti nr. 75 sector 1Bucuresti j40/10834/1994, CUI6791577 Atribut fiscal R.Închirierea si subînchiriereabunurilor imobiliare proprii sauînchiriate

Bloclu cu seamnili a firmiloru tsiau scamnu tu elu cumu shi blocludinâpoi, tsi tora s-mutã, suntu atinjisitlui Armânu Gheorghe Vasiledi Bucureshti.

Âlji hãristusimu a tinjisitlui YioryiVasile s-anichiseascâ di aoa shi nclosh-ma multu, s-agiungâ sh-ma avutshi s-nu s-agârsheascâ ca niscântiori s-lji agiutâ Armânjlji shiArmânamea, ca cumu u featsi cunoi aoa sh-unu anu, di scoasim ununumiru di revistâ.Restaurantul InterMacedonia

di Bucureshti easti loclu iu, dupâcâdearea a comunismolui sh-di caranicuchiru pisti elu agiumsi ArmânluConstantin Rudu, s-featsirâ nai mamultili di manifestatsii armâneshtsâ.

Aoa s-facu aproapea tu cafi Sâmbâtâshi Dumânicâ numtsâ armâneshtsâ,manifestatsii culturali armâneshtsâ, cacumu furâ durusearea a PremiilorBana Armâneascâ, cumu shi seriarmâneshtsâ ti tinirlji Armânji.

Di psânu chiro, domnul Rudu, tunastânga a restaurantului cu musheatanumâ, ma mutã unâ pãlati cu doauâpatomati, pãlati tsi easti mutatâ mamultu ti emburlâchea a lui cumu sh-tiatsea a niscântorù emburi arushi. Âljiurãmù ambâreatsâ multâ a domnuluiRudu, multu amintaticù shi, cara s-poatâ shi s-ma aibâ vreari, s-nu-ljiagârsheasacâ s-lji-agiutâ atselji cari s-alumtâ ti amintarea a Armânamiljei.

Spec

tato

rlji

tsi l

oarâ

par

ti la

Gal

a a

Prem

iilor

ù O

mlu

a A

nlui

- ed

itsia

a I

X-a

shi

la F

estiv

alu

di F

olcl

orù

Arm

ânes

cu -

edits

ia a

III

-a, d

i la

sala

AR

CU

B d

i Buc

ures

hti,

ditù

25-

li di

Mar

tsu

2006

.

Date post:	31-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

Adresa di pi Internet: www. banaarmaneasca.tk E-mail ......marli scriitorù Nicolae Batzaria,...

Documents