PROIECT ADER 7.3.4.

"Introducerea şi extinderea în cultură a speciei de sturion nord-american Polyodon spathula,

recent aclimatizat în România pentru diversificarea şi creşterea cantitativă, calitativă şi ecologică a producţiei din

acvacultură“

ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE„GHEORGHE IONESCU ŞIŞEŞTI”

STAŢIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTAREPENTRU PISCICULTURĂ NUCET

OBIECTIV GENERAL: 7 DDZ Dezvoltarea durabilă a zootehniei, creşterea calitativă a populaţiilor din speciile de

fermă şi eficientizarea producţiei zootehnice

Obiectiv specific 7.3.: Tehnologii performante de creştere şi exploatare a animalelor cu impact negativ minim asupra

mediului ambiant

Durata de realizare a proiectului : 36 luni Buget alocat: 750.000 lei

2011

ETAPA DE EXECUŢIE NR. IV / 2013

„Experimentarea sistemelor şi tehnologiilor de obţinere a materialului de populare de diferite vârste”.

Activitatea 4.1. Experimentarea sistemelor şi a modelelor tehnologice experimentale de reproducere artificială; determinarea parametrilor tehnologici realizaţi în procesul tehnologic de reproducere artificială.

Activitatea 4.2. Experimentarea tehnicilor şi metodelor de crioconservare a spermei, în vederea gestionării şi utilizării genofondului şi a menţinerii biodiversităţii.

Activitatea 4.3. Experimentrea sistemelor şi a modelelor tehnologice experimentale de creştere până la vârsta de 6 luni; determinarea parametrilor tehnologici realizaţi în procesul tehnologic de creştere.

ETAPA DE EXECUŢIE NR. V / 2013

Experimentarea modelelor tehnologice de creştere în diferite sisteme pentru producerea de sturioni din specia Polyodon spathula pentru consum, în fermele piscicole”.

Activitatea 5.1. Experimentarea modelelor tehnologice de creştere în vara a II–a în diferite sisteme.

Activitatea 5.2. Experimentarea modelelor tehnologice de creştere în vara a III–a în diferite sisteme.

Activitatea 5.3. Testarea sistemului de creştere şi a potenţialului de producţie al speciei.

Activitatea 5.4. Evaluarea variaţiei multianuale a indicilor de risc de mediu la extinderea în cultură.

Activitatea 5.5. Diseminarea rezultatelor partiale.

Polyodon spathula este un sturion dinOrd. Acipenseriformes, Fam.Polyodontidaeoriginar din America deNord, bazinul hidrografic al fluviuluiMississippi

Este un peşte de talie mare, la maturitateajungând la 1,5-2,0 m lungime şi cca.50-70 kg greutate.

Morfologic se aseamană cu ceilalţisturioni, cu excepţia rostrului multalungit, care reprezintă aprox. 1/3 dinlungimea corpului.

Este un peşte filtrator, consumând cupredilecţie zooplancton şi insecte acvatice

PREZENTAREA SPECIEI POLYODON SAPTHULA ; IMPORTANTA EI PENTRU ACVACULTURA

IMPORTANŢA SPECIEI PENTRU ACVACULTURĂ

talie mare – la maturitate atinge greutatea de 50-70 kg si lungimea de 1,5-2,0m

Regim de hranire economic- este zooplanctonofag, nu consumă furaje concentrate;

Prezinta adaptabilitate la cresterea in helestee si lacuri de acumulare, fiindcrescut in policultura, cu ciprinide si o specie de rapitori.

Ritm rapid de crestere, in conditii optime atinge 1kg la varsta de 1an, 2-3 la 2 anisi pana la 4 - 5 kg la 3 ani.

Carne fara oase, icre negre asemanatoare cu ale celorlalte specii de sturioni.

Aceste argumente, cat si interzicerea totala a pescuitului sturionilor, creeazapremiza deosebit de favorabile pentru introducerea, dezvoltarea şi extindereacreşterii speciei P. spathula, în acvacultura românească

Specia raspunde obiectivului strategic de diversificare si crestere cantitativa,calitativa si ecologica a productiei din acvacultura.

Situaţia polyodonului în alte ţări Datorita caracteristicilor de exceptie, specia a intrat in atentia acvacultorilor din intreaga lume :

În fosta URSS, începând cu 1974, unde a fost studiată biologia speciei, realizând în 1985reproducerea artificială a reproducatorilor crescuti in captivitate.

In Romania , in anul 1992 , a fost initiata actiunea de aclimatizare. În perioada 1992 – 2013, s-aurealizat cercetări privind creşterea speciei la diferite vârste, în condiţii de heleşteu, urmărind etologia,hrănirea, ritmul de creştere al speciei în diferite variante tehnologice şi dezvoltarea gonadelor studiice au demonstrat faptul că, specia poate fi crescută în fermele piscicole din România, în policulturăcu crapul şi alte ciprinide, înlocuind parţial în producţie speciile planctonofage. Se pot obţine, aplicândtehnologiile de creştere actuale fără cheltuieli suplimentare, producţii de Polyodon spathula de pânăla 500 k.g/ ha.

În China, în 1988 au fost importate icre embrionate din USA, pentru cresterea lor in helestee.Importurile au fost repetate, dar polyodonul incă nu a fost crescut până la vârsta de adult.

In Moldova: P. spathula a fost introdus pentru a studia reproducerea si cresterea in captivitateîmpreună cu alţi sturioni (A.stelatus).

Romania dentine cea mai numeroasă populaţie de polyodon din Europa. Pe baza materialului depopulare obtinut prin reproducere artificiala la Nucet, se poate preconiza pentru urmatorii 2-3 ani,obtinerea unor productii importante la nivel de tara, carne de sturion produsa in acvacultura, avandin vedere capacitatile de productie existente, la care se adauga potentialul reprezentat de lacurile deacumulare

SCOPUL ŞI IMPORŢANTA LUCRĂRII

Specia P. spathula răspunde obiectivului strategic de diversificare sicrestere cantitativa, calitativa si ecologica a productiei dinacvacultura (poliodonul fiind o specie non-energofagă) conducand lautilizarea eficientă a sistemelor de exploatare deja existente,(respectiv al lacurilor de acumulare si altor capacitati piscicole).

Polyodon spathula răspunde perfect cerinţelor pieţei, deoarece din2006 este interzis pescuitul si comercializarea sturionilor din apelenaturale.

Obiectivul principal al cercetărilor, în vederea introducerii speciei incultura din România, l-a constituit studiile şi cercetările pt.perfectionarea unei tehnologii de creştere în policultură cu altespecii de peşti, orientată în principal pe producerea de carne desturion în ciclu de III veri, care sa ofere fermierilor ,,un pachettehnologic complet” (tehnologie optimizată, - material de populare– asistentă tehnică).

PREZENTAREA SPECIEI POLYODON SPATHULA(Walb., 1792),

Încadrare sistematică :

Domeniul : Eukariota ( Wittaker et Margulis, 1978); Regnul : Animalia (Linnaeus, 1758); Încrengătura : Protostomia ( Grobben, 1908); Tipul : Chordata Clasa : Osteichthyes; Subclasa : Actinopterygii ( Grube, 1850); Supraordinul : Chondrostei ; Ordinul : Acipenseriformes; Suprafamilia : Aphroditoidea; Familia : Polyodontidae ; Genul : Polyodon ; Specia : Paddlefish - Polyodon spathula .

MATERIAL ŞI METODE

Asigurarea materialului biologic

Organizarea experimentelor de obţinere a puilor de polyodon spathula, prinreproducere artificială – bază biologică în studiul de optimizare a tehnologieide creştere

Pregătirea bazei materilale în vederea creşterii sturionului nord-americanpolyodon spathula în condiţii dirijate.

Pregătirea staţiilor de reproducere Pregătirea culturilor de organisme zooplanctonice (realizarea culturilor

intensive de cladocere) Producerea de nauplii de Artemia salina

Se realizeaza pregatirea bazinulor, în functie de specificul metodei de crestere: extensiv – creşterea puilor în heleştee; intensiv - creşterea puilor în bazine de beton; intensiv combinat - creşterea puilor în căzi 10 zile şi transvazare în bazine de beton

până la 30 – 40 zile.

Pregatirea heleşteelor de crestere a puilor de 30- 40 zile şi a heleşteelordestinate varstelor mai mari, se pregatesc la fel ca cele pentru ciprinide.

Este necesar a se mentine un optim al calitatilor fizico-chimice ale apei,avand in vedere ca sunt fertilizate suplimentar.

În vara I , este necesară protejarea heleşteelor de crestere, cu reţea de sforideasupra şi împrejmuire cu plasă pentru a evita patrunderea pradătorilorihtiofagi.

Începand cu vara a II -a , popularea se poate face direct in bazinele decreştere, fara a mai fi nevoie de aceste masuri de protectie.

ORGANIZAREA EXPERIMENTELOR DE CREŞTERE A STURIONULUI NORD-

AMERICAN POLYODON SPATHULA ÎN CONDIŢII DIRIJATE

Pentru optimizarea şi omologarea unei tehnologii de creştere a sturionului nord-american Polyodon spathula pentru producţia de carne, cel mai dificil pentru creşterea luiîntr-un sistem dirijat este primul an , deoarece biologia şi particularităţile lui de hrăniresunt puţin diferite de cele ale ciprinidelor şi ale altor peşti de cultură.

POPULAREA CU PUI DE POLYODON

bazinele de pământ, au fost realizate trei variante experimentale : - varianta I - densitatea de populare de 20.000, larve/ha.; - varianta II - densitatea de populare de 40.000 larve/ha. ; - varianta III - densitatea de populare de 60.000 larve/ha.

Pentru bazinele de beton, care au fost clorinate, umplute cu apă şi însămânţate cuzooplancton din culturile exterioare, densitatea de populare a fost de 500 şi 1.000ex./m³.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Indicii tehnologici pe faze de creştere sunt:

VARSTA TL(mm) W(mg) Sv % Larve / litru

ECLOZARE 10 - 13 0,0010 – 0,0014 15-20

RESORBTIE SAC

VITELIN

18 - 22 0,0030 – 0,050 32 - 95 5-18

Poliodonul în varianta de creştere extensiva la varsta de30 -40 de zile, poate realiza W= 3 – 9 grame; TL=7,5 - 12,2 cm.

Varianta I - populat cu 20.000, larve/ha.,Sv = 7 - 19 %;TL = 98 -122cm; W=4 – 8,6 g.

Varianta II- populat cu 40.000 larve/ha. ; Sv = 8 - 21 %;TL = 105 - 118 cm; W= 6,5 – 8,2 g.

varianta III - populat cu 60.000 larve/ha; Sv = 2 - 11 %;TL = 75 - 117 cm; W= 3,2 – 8,2 g.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

REZULTATE DE CREŞTERE A PUILOR Polyodon spathula (Walb., 1792), PÂNĂ LA VÂRSTA DE 30 – 40 DE ZILE

EXPERIENŢE DE CREŞTERE A PUILOR DE POLYODON SPATHULA ÎN SISTEM INTENSIV, PÂNĂ LA VÂRSTA DE 30 – 40 DE ZILE, ÎN BAZINE DE BETON

variante de densitate de populare, în sistem intensiv: 500 ex./m³; recoltat (205 – 255ex/mc.; Sv = 41 – 51%; W = 6,9 – 9,7 mg TL

=85 – 142 mm.)1 000 ex./m3; (rec. = 100-200mc; W = 4,2 – 7,3 mg TL =6 3 -103 mm.) 250 ex./m3, variantă combinată (de intensivitate redusă ); Sv – 77 – 87% 157 – 171ex./mc; TL =7,4 – 7,7cm .

În condiţiile de abundenţă a hranei: puii de polyodon la dimensiuni ale corpuluicuprinse între 116 – 138 mm. (TL) şi 6,76 – 10,47 g. (W), ingerează o masă decladocere ce reprezintă 20 – 22,5% din greutatea corpului, i.u. (indice de umplereal stomacului) < 1900. Conţinutul stomacului şi al valvulei spirale este reprezentatexclusiv din cladocere (Daphnia spp.) şi insecte (Notonecta glauca).

ANUL POPULARE LARVE DE 10 ZILE PESCUIT LA 20 DE ZILE

Ex./m³ Total ex. Ex./m³ Total ex. W. (g/ex.) / TL(mm)

Supravieţuire(%)

B1 2013 250 30 000 218 26 160 7,4/119 87,2

B1 2013 250 30 000 197 23 640 7,7/123 78,8

ANUL POPULARE LARVE DE 10 ZILE PESCUIT LA 30 DE ZILE

Ex/m³ Total ex. Ex./m³ Total ex. W. (g/ex.) / TL(mm)

Supravieţuire (%)

B2 2013 250 30 000 171 20 520 3,9/98 68,4

B2 2013 250 30 000 157 18 840 5,4/108 62,8

Varianta de crestere intensiva combinata a aparut ca o necesitate deteminara deinsuficienta hranei naturale in cantitatile necesare.

Popularea cazilor tip Evos se realizeaza cu 8 larve/litru şi a bazinelor cu 250 larve/mc.

TRANSPORTUL LARVELOR ŞI PUILOR DE POLYODON SPATHULA

Transportul se realizeaza in sistem: inchis – saci de polietilena (capacitate utila 40 litri), cu rezervă de oxigen. deschis (pe distante scurte) – galeti, bidoane, targi, hidrobioane prevazute cu dispozitiv de oxigenare.

Densitatea larvelor in greutate de : 10-15 mg, la transportul pe o durata de max. 24 ore, este de 5000 ex/sac.; 100 – 150 mg. la transportul pe o durata de 24 ore , este de 400 – 500 ex./sac; 1 – 2 g. este de 100 – 200 ex./sac.

Momente critice in cresterea poliodonului pana la 40 de zile

în prima etapă de creştere (primele 10 zile după resorbţia saculuivitelin), Daphnia longispina, D. pulex şi juvenili de D. magna , insecte;

la populare – prima zi şi până la a 3-a zi (momentul de trecere la hrănireaexogenă);

de la a 16-a zi şi până la a 23-a zi de la populare (faza de trecere lahrănirea alternativă – prin filtrare);

de la a 28 –a, la a 33-a zi de la populare, când biomasa zooplanctonică dinculturi scade, pe fondul unor cererinţe tot mai crescute a ingerării de hranănaturală de către puii de polyodon, ce se asociază cu declinul biomaseizooplanctonice din culturi ;

EXPERIENŢE DE CREŞTERE ÎN VARA I, A SPECIEI Polyodon spathula ÎN SISTEM DIRIJAT, LA C.C.D.P. NUCET – DAMBOVIŢA

Polyodon spathula provenit din U.S.A., crescut în vara I, în sistem dirijat la Nucet în heleştee de0,5ha, au avut W = 80 – 696 g./ex. ; Sv= 39 – 95%;

Rezultatele la descendenţii speciei Polyodon spathula ,în anii 2004 şi 2009 :-Sv =18,9% la densităţi de populare de 15.000ex./ha,- Sv = 87,0% la densităţi de populare de 2.000ex./ha;- Sv = 60 – 76% la densităţi de populare de 4.000 – 5.000 ex./ha, se obtine o producţie netăde 550 – 740 kg./ha şi o greutate medie a puilor de 195 – 250g./ex., cu o rată a multiplicăriide 29,0 – 37,3 ori.

Cresterea poliodonului in vara I, s-a experimentat în:monocultură ;policultura cu A. stellatus, crap 2+ sau Ct. idella R.

Vara a II-a provenienta USA

Poliodonul in vara a II-a, a fost crescut in policultura cu ciprinide de varste diferite, in densitati :

Ex./ha Greutatea medie finală Rata de multipl.SV%Producţia netăKg./ha.

Sv % Producţia netă

Kg./ha.

100 1000 - 2685 2,7 – 11,3 47 - 95 59 - 191193 1345 3,7 80,9 154256 2017 5,7 86 365300 668 - 1392 3,4 – 9,3 84 - 95 132 - 400

Vara a II-a provenienta Nucet

Ex./ha Greutatea medie finală Rata de multipl.SV%Producţia netăKg./ha.

Sv % Producţia netă

Kg./ha.

500 901 3,5 95 300400 652 – 2032 2,5 – 9,9 84 – 98 127 – 516300 1890 – 2100 8,5 – 9,5 82 – 85 70 – 397250 527 – 917 3 – 5,2 85 - 89 112 - 188

In conditiile cresterii cu reproducatori prod. de sturion 132 – 161 kg./ha. În condiţiile excluderii speciei filtratoare planctonofage H.molitrix din formula de populare,

producţia de sturion creşte prste 500kg./ha., faţă de cca 200kg./ha

Cresterea in vara a III-a

Ex./ha Greutatea medie finală

Rata de multipl.SV%Producţia netăKg./ha.

Sv % Producţia netă

Kg./ha.

70 2844 - 3845 2,0 – 3,0 72 - 90 94 – 105100 2535 2,6 91 246150 1989 2,3 85 122200 2216 - 3321 1,7 – 2,8 94 – 99 238 – 297300 1411 1,7 94 153

etapă de crestere (primele 10 - 40 zile) – consuma cu predilectie: cladocere, insecte, larve de chironomidae

(i.u.= 1900) – reprezinta 20 – 22% din greutatea corpului consuma: cladocere, copepode, a ostracodelor, urmate de izopode şi insecte (adulţi şi

larvele acestora). În timpul verii, i.u. este de 690 – 842, polyodonii se hrăninesc şi noaptea

Toamna, apar predominante resturile vegetale, seminţele de plante şi insectele, iar i.u scade mult (65,8 – 132).

STUDIUL HRANEI ŞI AL COMPORTAMENTULUI DE HRĂNIRE AL PUILOR DE P. SPATHULA ÎN HELESTEE ÎN VARA I

STUDIUL HRANEI ŞI AL COMPORTAMENTULUI DE HRĂNIRE AL PUILOR DE P. SPATHULA ÎN HELESTEE ÎN VARA A II-A

Preferinta pt. Cladocere E = 0,67 ;

ciclopidele, plasate aproximativ la acelasi nivel (E = 0,66), insectele (E =1,0).

rotiferi, se înregistrează tot electivitate negativă (E = -1), deşi acestea aufost predominante în toate probele de plancton.

În august, apar glochidii în stomac şi pe branhii la Polyodon spathula vara II -a .

STUDIUL HRANEI ŞI AL COMPORTAMENTULUI DE HRĂNIRE AL PUILOR DE P. SPATHULA ÎN HELESTEE ÎN VARA A III-A

La pestii de dimensiuni mai mari (peste 90 – 100cm.), indicii de electivitate au valori apropiate, ceea ce confirmă scăderea gradului de selectivitate al hranei

IE au valori apropiate: insecte (0,7);

cladocere (0,4);

ciclopide (0,3), ceea ce confirmă scăderea gradului de selectivitate al hranei.

Rotiferii, cu toate că rămân tot în zona de electivitate negativă, au început să fie semnalaţi în tubul digestiv,

S-au realizat studii morfologice si biochimice preliminarii ale sangelui si muschiului pentru stabilirea profilul metabolic sanguin, la P. spathula in curs de adaptare la conditiile noului habitat, la 2 ani de la primul import.

IERNAREA, SI COMPORTAMENTUL SPECIEI Polyodon spathula ÎN SEZONUL RECE

Iernarea se face in aceleasi conditii ca pentru crap si alte ciprinidae.

Polyodonul, în iernile blânde, ( ToC medii 3,0 - 4,5 oC), nu înregistrează pierderiponderale ci cresteri ale greutăţii corpului.

Observaţiile realizate in timpul iernii la C.C.D.P. Nucet, asupracomportamentului, confirmă datele din literatură (Graham, 1986; Rosen & Hales1981), privind continuarea deplasării active şi a hrănirii la temperaturi peste 4oC,aratand că, polyodonul se deplasează în scopul căutării hranei şi la 2,5oC.

Icre embrionate

Poliodonul la 10 zile de la eclozare

Poliodonul în vârstă de 35 de zile

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE CREŞTERE A POLIODONULUI PÂNĂ LA VÂRSTA DE 3 ANI, ÎN IMAGINI

Poliodonul 0+ ( vara I)

Poliodonul 1+ (două veri)

Poliodonul 2+ (vara a III-a)

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A POLIODONULUI DE CONSUM

Performanţele de creştere ale sturionului nord-american P. spathula crescut în sistem dirijat (heleştee), respectand tehnologia propusă, de obţinere a peştelui de consum.

Vârsta

Populatdensitat

eEx./ha.

Durata cresterii

(zile)

Wi(g/ex.

)

Wf(g/ex.

)

Sv%

Ratamultipl

icării

Spor creştere

kg./ha

vara I 5 000 120 6.5 200 75 30.5 700

vara II-a 200 150 200 2 000

90 10.0 300

vara II-a 300 150 200 1 800

85 9.0 400

vara III-a 100 150 2 000

5 000

90 2.5 250

vara III-a 200 150 2 000

4 000

88 2.0 304

Formulele de populare propuse sunt următoarele:

vara II. -a – P. spathula1 –1+ = 200 - 300 ex./ha ;C. carpio1 –1+ = 2.000 ex./ha ;H.molitrix1-1+ = 400 ex./ha ;Ct. idella2-2+ = 100 ex./ha.

sau, P. spathula1 –1+ = 200 - 300 ex./ha ;C. carpio2 –2+ = 1.000 ex./ha ;H.molitrix2-2+ = 200 ex./ha ;Ct. idella2-2+ = 200 ex./ha.

vara a III -a P. spathula2 –2+ = 100 - 200 ex./ha ;C. carpio2 –2+ = 1000 ex./ha ;H.molitrix2-2+ = 200 ex./ha ;Ct. idella2-2+ = 200 ex./ha.

În tabel sunt prezentate rezultatele creşterii polyodonului la diferite vârste şi variante de densitate, unde se observă, că la creşterea în vara II -a se obţin suplimentar 300 – 400 kg carne de poliodon/ha, cu greutăţi medii de 1,8 – 2,0 kg/ex. şi o rată a supravieţuirii de peste 85%.

La creşterea în vara a III -a producţia suplimentară de carne de poliodon estede 250 – 300 kg/ha. La densităţi de populare de 100 - 200 ex./ha, greutăţilemedii individuale ajung la 4,0 – 5,0 kg/ex.,la o rată a supravieţuirii în jur de90%.

Aceste producţii sunt obţinute în condiţiile în care biomasele planctonicedeterminate nu scad sub 3,0 – 5,0 mg/l pe toată perioada ciclului de creştere .

Creşterea poliodonului în heleştee, împreună cu ciprinide conduce laobţinerea unei producţii de 250 – 400 kg de peşte de calitate superioară, fărăconsum de furaje sau alte cheltuieli suplimentare.