ACTA CENTRILUCUSIENSIS

nr 7A2019

Centrul de studii DacoRomanistice LUCUSTimişoara

ISSN 2343-8266ISSN-L 2343-8266

httpwwwlaurlucusro

Colegiul ştiinţificcoordonator profunivdrDanNegrescu(Timișoara)secretar profunivdrSergiuDrincu(Timișoara)membri profunivdrŞtefanBuzărnescu(Timişoara) profunivdrLaszloMarianucz(SzegedUngaria) confunivdrValy-GetaCeia(Timişoara) confunivdrLauraMesina(București) muzeografprincdrCălinTimoc(Timişoara)membri de onoare drAgnieskaTomas(VarşoviaPolonia) cercştdrLeonardVelcescu(PerpignanFranţa)

Colegiul de redacţie

director LaurenţiuNistorescusecretar de redacţie DanielHaiducredactori CătălinBorangic AntuzaGenescu DanielaDamian

Responsabilitateaasupraconţinutuluiarticoleloraparţineicircnmodexclusivautorilor

4

Cuprins

ArgumentLaurențiu Nistorescu Romulus Popovici _7

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

Studii şi icircnsemnăriBogdan Muscalu Mihaela Muscalu 14

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Claudia S Popescu 27O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

Carmen Timoc 30De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

ConvergenţeDan Negrescu 33

Similitudini vaticinare

Daniel Haiduc 38Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Remus Mihai Feraru 43Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul Euxin

5

EvocăriConstantin Elen 55

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

Lecturi criticeV D Călărășanu 61

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Sorin Damian 62Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Constantin Elen 64Tradiția discursivă greco-latină

Andreea Petcu 66Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

Sorin Damian 68Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dosar ACL Demografieistorică

Laurențiu Nistorescu 70Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

V D Călărășanu 82Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

6

Argument

7

Laurențiu Nistorescu Romulus Popovici

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

The identity of the Ulichians and some methodological marginalia

Abstract A frequent error in historiographical research is the treatment as different entities of a population that is designated with different names in different literary sources The present intervention addresses the issue of the identity of the Ulichians attested in the 9th-10th centuries by many well-known documents such as Descriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii and The Tale of Bygone Years this name is derived from the Turk-Mongolian term ulaq which translates the Byzantine term vlah

Keywords UlichiansVlachs TivertiansTyragetes Kievan Rus Pechenegs ethnic identity

Cuvinte-cheie ulichivlahi tiverțityrageți Rusia kieveană pecenegi identitate etnică

Icircn anul940 trupele comandantuluimilitarSveneld al cnezatuluideKiev careseaflaudemaimultăvremeicircnstarederăzboicudaco-romacircniivlahiidinzonaNistruluiMijlociureușescdupăasediereauneiimportantefortărețevlahedinvecinătateafluviuluisăforțezeopartealocuitorilorromanicidinzoneledelaestdeNistrusăsestrămuteicircnteritoriimaiaproapedeprotectoratulImperiuluideConstantinopol1Relațiileconflictualedintrevlahișikievenidataucelpuțindingenerațiaanterioarădovadăfiindfaptulcăicircnanul885icircntreceledouăpărțiavuseserălocmaimulteconfruntăriarmateicircncarevlahiibeneficiaserăde sprijinulneamuluivecin și icircnrudit al tyragețilorndash astfel că atunci șivlahiișityragețiiaureușitsă-șipăstrezeindependențafațădestatulkieveanalcneazului

1 Postică 2007 pg 237Raev 2007 pg 339Merită reținută posibilitatea cu un foarte ridicat grad deprobabilitatecaacestnouconflictdintrevlahi șikieveni săaibă legăturădirectăcupregătireadecătrecneazulOlegacampanieimaritimeicircmpotrivaConstantinopoluluidinvaraanuluiurmător(veziBrezeanu1981pg95)kieveniidorindastfelsă-șiasigurespatelefrontuluiicircnperspectivaconfruntăriicuImperiulndashceeaceimplicășifaptulplindesemnificațiicăvlahiiaveauicircn acel moment (dacă nu chiar pe termen lung) unstatutdealiațivasaliaiImperiului

8

Olegspredeosebiredepolianiderevlianiseverianișiradimichianicareintraserăsubautoritateanoiiputeri răsăritene2Tyragețiivorcădea (doarvremelnicpacircnă laaparițiaicircn regiune a pecenegilor) subhegemoniaKievului cacircndva la cumpănadintre secoleleIXșiXfiindobligațisăiapartelacampaniapecarecneazulOlegovaduceicircmpotrivaImperiuluideConstantinopolicircntreanii904și9073darvlahiivorcontinuasărezisteicircnfațaexpansiuniikievenechiarcuprețulunorcedăriteritorialeicircnspațiuldintreNistrușiBugpacircnăcacircndinstalareaicircnregiuneapecenegilorvaschimbaradicalbalanțadeforțe4

Deșireflectateicircnsursedeprimămărimendashșidemarenotorietatendashprecumașa-numitacronicăaluiNestoricircntacircmplăriledelasfacircrșitulsecoluluiIXșiprimajumătateaceluiurmătoraufostaproapecutotulignorateicircnistoriografianoastrăchiaricircncondițiileicircn care aceasta estemarcată de o doar parțial justificată lamentație despre bdquotăcerea

documentelorrdquo de-a lungul mileniuluimigrațiilor și mai cu seamă al veacurilorVII-XLipsadeinteresfațădeinformațiilereferitoare la spațiul și societatea dinbazinul carpato-danubian ndash din vecheaDacieMagnasauicircnabordareretrospectivădin arealul de sinteză (de bdquoetnogenezărdquo5)daco-romacircnăndashpe care le conțin izvoarelede notorietate ale acestei epoci ar puteafi de icircnțeles icircntr-o anumită măsură dacă

acesteaarrelevaaspectemarginalesaudetaliiinsignifiantedesprestareadelucruridinarealulnostruNuesteicircnsăcazulicircnexempluldatdateledemaisusfiinddimpotrivădenaturăsăreconstituieostaredelucruricurelevanțămajorăeleatestăcăicircnepocadată(secoleleIX-X)icircnspațiuldintreCarpațiinord-esticișicursulmijlociualNistruluiculargădesfășurareșilarăsăritdeacestafuncționaoformațiunepoliticăcustabilitatemultigeneraționalăcuunconținutetno-demograficdecertăproveniențădaco-romanăbine organizat (icircn termenii epocii și ai contextului regional desigur) icircn particulardispunacircndde suficiente resursemilitarepentrua face fațăuneiputeri emergentecareputeaprovocafrecventașezămacircntulimperialalConstantinopoluluișicaredeveniseunfactordepolarizarepoliticăregională

Că nu recurgem la nici o supralicitare interpretativă ne asigură deopotrivăinformațiile din cacircteva izvoare anterioare și imediat ulterioare icircntacircmplărilor relatateAstfelGeografiaAnonimuluiBavarez(icircntitulaturasaconsacratăDescriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii o sursă de mare notorietate pentruicircnțelegerearealitățiloreuropenedinveaculalIX-leașieaicircndeobșteignoratăicircnistoriografia

2Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg613Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg644Pecenegiisuntatrașiicircnconflicteledinregiuneadunăreanăicircncepacircndcuanul916icircnurmapropuneriidealianțăantibizantinăpecarele-ofaceambasadațaruluibulgarSimeon(Hupchick2017pg174)darsevorinstaladurabilicircnspațiuldintreVolgașigurileDunăriiabiaicircnaniidesfacircrșitaiprimeijumătățiasecolului5 Fărăafiicircnsineeronatpentruacestcontexttermenul(șiconceptulasociat)deetnogenezătrebuieclarificatșinuanțatcorespunzătordemerscaredepășeșteobiectiveleprezenteiintervenții

9

noastră)redactatăpelaanul8706icircimenționeazășieapevlahiidelanordulDunăriideJosdinbazinulSiretuluișiNistruluiconsemnacircndndashdetaliucenufacedecacirctsăconfirmeșiexplicitezecapacitateaformațiuniipoliticeaacestoradearezistaicircnfațapresiuniikievenendashcăeraformatădinnumaipuținde418comunitățicivitatesveciniityragețisuntșieiatestațidesus-amintitaGeografiedeasemeneacuprecizareacăaveauicircncomponență516comunitățicivitatesDeasemeneaicircnsuccesiuneaicircntacircmplărilordelacumpănasecolelorIXșiXcare-icontrapunpevlahikievenilorformațiuneapoliticăavlahilordelaNistrulmijlociu este explicit atestată ca parte a nou-constituitei confederații pecenege fiindicircnregistratăicircntratatulDe Aministrando Imperio alicircmpăratuluiConstantinPorfirogenetul7 sub titulatura de despărțămacircntul8 IrtimIabdiertim9 dacă apartenența la confederațiapecenegă se exprima fatalmente printr-un regim politic care dădea clanurilor acesteipopulațiiimigrateprincipalelepozițiiicircnelitapolitico-militară(icircncepacircndcuconducătorulformațiuniipenumeBaitzasladataredactăriitratatuluiicircmpăratuluibizantin)nupoateexistaniciundubiucămajoritateasemnificativăapopulațieiarămasceavlahădevremeceaceastaesteconsistentatestatăatacircticircnaintedesosireapecenegilorcacirctșidupăplecareaacestoraUndetaliudintratatulluiConstantinPorfirogenetulnedășisugestiaunuistatutprivilegiatpecareacestducatalvlahilorajunșisubhegemoniepecenegăicirclprezervaserăicircnnouaconfederațienord-ponticădoartreidintreceleoptdespărțămintealeconfederațieiducatulIrtimnumăracircndu-seprintreacesteatreiauconducătoribeneficiariairanguluidekangarrdquopentrucăsuntceimainobilișivitejidintretoțipecenegiirdquo10

Prezentulnostrudemersnuesteicircnsăfocalizatpereconstituireaistoricăicircncheieprocesual-evenimențială obiectiv căruia i-am alocat alte studii ci pe o problematicăcircumscrisă teoriei șimetodologiei istorice icircnțelegerea cauzelor care au favorizat unatare dezinteres cvasigeneralizat față de acest set de date esențiale pentru cunoaștereaevoluțiilor istorice din spațiul de sinteză daco-romacircnă - și generalizacircnd față de alteinformații explicit furnizate ori deductibile cu cvasicertitudine din izvoarele literareși sursele asociate acestora Desigur nu ne putem nici măcar apropia de o abordareexhaustivăaproblematiciidarputeminițiaacestdemers-șiovomfaceaducacircndicircnatențiepreocuparendashsaumaibinezislipsapreocupăriindashpentrucorectaechivalareaeticheteloridentitareatribuiteicircnmoddiferiticircnfuncțiedecontextulspațio-temporalșicultural-politicrespectivicircnfuncțiedesursăunuiașiaceluiașipersonajcolectivalistorieifieelorganic(macrocomunitate societate individualizabilă ansambluetno-cultural) sau instituțional(formațiuneetno-politicăstatprotostatșamd)

Icircnexemplulreferențialpecarel-amselectatavemafaceobservațiacăizvorul-bazăndashicircnspețăPovestea Vremurilor de DemultPovest Vremennyk LetorimaiexactacelordouăversiunitacircrziiaacesteiaCodexulLetopisețulLaurentianșirespectivCodexulHypatianndashnuopereazăicircnrelatareaevenimentelorcitatecutermenuldevlahi(pecarealtminteriicirclfoloseștecaatareicircnaltecontexte)cicuunulformaldiferitulichi11Oetichetă6 Koncha2012pg17șiurmMadgearu2015pg17 Moravcsik-Jenkins1967pg62-638 Termenulcancelarieiimperialeicircnoriginaldiareitai9 OdezvoltareaacestuisubiectlaNistorescu201710 Moravcsik-Jenkins1985pg170-17111 УличиrespectivУличіicircnceledouăversiunisupraviețuitoarealeizvorului

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

Colegiul ştiinţificcoordonator profunivdrDanNegrescu(Timișoara)secretar profunivdrSergiuDrincu(Timișoara)membri profunivdrŞtefanBuzărnescu(Timişoara) profunivdrLaszloMarianucz(SzegedUngaria) confunivdrValy-GetaCeia(Timişoara) confunivdrLauraMesina(București) muzeografprincdrCălinTimoc(Timişoara)membri de onoare drAgnieskaTomas(VarşoviaPolonia) cercştdrLeonardVelcescu(PerpignanFranţa)

Colegiul de redacţie

director LaurenţiuNistorescusecretar de redacţie DanielHaiducredactori CătălinBorangic AntuzaGenescu DanielaDamian

Responsabilitateaasupraconţinutuluiarticoleloraparţineicircnmodexclusivautorilor

4

Cuprins

ArgumentLaurențiu Nistorescu Romulus Popovici _7

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

Studii şi icircnsemnăriBogdan Muscalu Mihaela Muscalu 14

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Claudia S Popescu 27O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

Carmen Timoc 30De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

ConvergenţeDan Negrescu 33

Similitudini vaticinare

Daniel Haiduc 38Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Remus Mihai Feraru 43Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul Euxin

5

EvocăriConstantin Elen 55

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

Lecturi criticeV D Călărășanu 61

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Sorin Damian 62Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Constantin Elen 64Tradiția discursivă greco-latină

Andreea Petcu 66Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

Sorin Damian 68Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dosar ACL Demografieistorică

Laurențiu Nistorescu 70Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

V D Călărășanu 82Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

6

Argument

7

Laurențiu Nistorescu Romulus Popovici

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

The identity of the Ulichians and some methodological marginalia

Abstract A frequent error in historiographical research is the treatment as different entities of a population that is designated with different names in different literary sources The present intervention addresses the issue of the identity of the Ulichians attested in the 9th-10th centuries by many well-known documents such as Descriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii and The Tale of Bygone Years this name is derived from the Turk-Mongolian term ulaq which translates the Byzantine term vlah

Keywords UlichiansVlachs TivertiansTyragetes Kievan Rus Pechenegs ethnic identity

Cuvinte-cheie ulichivlahi tiverțityrageți Rusia kieveană pecenegi identitate etnică

Icircn anul940 trupele comandantuluimilitarSveneld al cnezatuluideKiev careseaflaudemaimultăvremeicircnstarederăzboicudaco-romacircniivlahiidinzonaNistruluiMijlociureușescdupăasediereauneiimportantefortărețevlahedinvecinătateafluviuluisăforțezeopartealocuitorilorromanicidinzoneledelaestdeNistrusăsestrămuteicircnteritoriimaiaproapedeprotectoratulImperiuluideConstantinopol1Relațiileconflictualedintrevlahișikievenidataucelpuțindingenerațiaanterioarădovadăfiindfaptulcăicircnanul885icircntreceledouăpărțiavuseserălocmaimulteconfruntăriarmateicircncarevlahiibeneficiaserăde sprijinulneamuluivecin și icircnrudit al tyragețilorndash astfel că atunci șivlahiișityragețiiaureușitsă-șipăstrezeindependențafațădestatulkieveanalcneazului

1 Postică 2007 pg 237Raev 2007 pg 339Merită reținută posibilitatea cu un foarte ridicat grad deprobabilitatecaacestnouconflictdintrevlahi șikieveni săaibă legăturădirectăcupregătireadecătrecneazulOlegacampanieimaritimeicircmpotrivaConstantinopoluluidinvaraanuluiurmător(veziBrezeanu1981pg95)kieveniidorindastfelsă-șiasigurespatelefrontuluiicircnperspectivaconfruntăriicuImperiulndashceeaceimplicășifaptulplindesemnificațiicăvlahiiaveauicircn acel moment (dacă nu chiar pe termen lung) unstatutdealiațivasaliaiImperiului

8

Olegspredeosebiredepolianiderevlianiseverianișiradimichianicareintraserăsubautoritateanoiiputeri răsăritene2Tyragețiivorcădea (doarvremelnicpacircnă laaparițiaicircn regiune a pecenegilor) subhegemoniaKievului cacircndva la cumpănadintre secoleleIXșiXfiindobligațisăiapartelacampaniapecarecneazulOlegovaduceicircmpotrivaImperiuluideConstantinopolicircntreanii904și9073darvlahiivorcontinuasărezisteicircnfațaexpansiuniikievenechiarcuprețulunorcedăriteritorialeicircnspațiuldintreNistrușiBugpacircnăcacircndinstalareaicircnregiuneapecenegilorvaschimbaradicalbalanțadeforțe4

Deșireflectateicircnsursedeprimămărimendashșidemarenotorietatendashprecumașa-numitacronicăaluiNestoricircntacircmplăriledelasfacircrșitulsecoluluiIXșiprimajumătateaceluiurmătoraufostaproapecutotulignorateicircnistoriografianoastrăchiaricircncondițiileicircn care aceasta estemarcată de o doar parțial justificată lamentație despre bdquotăcerea

documentelorrdquo de-a lungul mileniuluimigrațiilor și mai cu seamă al veacurilorVII-XLipsadeinteresfațădeinformațiilereferitoare la spațiul și societatea dinbazinul carpato-danubian ndash din vecheaDacieMagnasauicircnabordareretrospectivădin arealul de sinteză (de bdquoetnogenezărdquo5)daco-romacircnăndashpe care le conțin izvoarelede notorietate ale acestei epoci ar puteafi de icircnțeles icircntr-o anumită măsură dacă

acesteaarrelevaaspectemarginalesaudetaliiinsignifiantedesprestareadelucruridinarealulnostruNuesteicircnsăcazulicircnexempluldatdateledemaisusfiinddimpotrivădenaturăsăreconstituieostaredelucruricurelevanțămajorăeleatestăcăicircnepocadată(secoleleIX-X)icircnspațiuldintreCarpațiinord-esticișicursulmijlociualNistruluiculargădesfășurareșilarăsăritdeacestafuncționaoformațiunepoliticăcustabilitatemultigeneraționalăcuunconținutetno-demograficdecertăproveniențădaco-romanăbine organizat (icircn termenii epocii și ai contextului regional desigur) icircn particulardispunacircndde suficiente resursemilitarepentrua face fațăuneiputeri emergentecareputeaprovocafrecventașezămacircntulimperialalConstantinopoluluișicaredeveniseunfactordepolarizarepoliticăregională

Că nu recurgem la nici o supralicitare interpretativă ne asigură deopotrivăinformațiile din cacircteva izvoare anterioare și imediat ulterioare icircntacircmplărilor relatateAstfelGeografiaAnonimuluiBavarez(icircntitulaturasaconsacratăDescriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii o sursă de mare notorietate pentruicircnțelegerearealitățiloreuropenedinveaculalIX-leașieaicircndeobșteignoratăicircnistoriografia

2Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg613Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg644Pecenegiisuntatrașiicircnconflicteledinregiuneadunăreanăicircncepacircndcuanul916icircnurmapropuneriidealianțăantibizantinăpecarele-ofaceambasadațaruluibulgarSimeon(Hupchick2017pg174)darsevorinstaladurabilicircnspațiuldintreVolgașigurileDunăriiabiaicircnaniidesfacircrșitaiprimeijumătățiasecolului5 Fărăafiicircnsineeronatpentruacestcontexttermenul(șiconceptulasociat)deetnogenezătrebuieclarificatșinuanțatcorespunzătordemerscaredepășeșteobiectiveleprezenteiintervenții

9

noastră)redactatăpelaanul8706icircimenționeazășieapevlahiidelanordulDunăriideJosdinbazinulSiretuluișiNistruluiconsemnacircndndashdetaliucenufacedecacirctsăconfirmeșiexplicitezecapacitateaformațiuniipoliticeaacestoradearezistaicircnfațapresiuniikievenendashcăeraformatădinnumaipuținde418comunitățicivitatesveciniityragețisuntșieiatestațidesus-amintitaGeografiedeasemeneacuprecizareacăaveauicircncomponență516comunitățicivitatesDeasemeneaicircnsuccesiuneaicircntacircmplărilordelacumpănasecolelorIXșiXcare-icontrapunpevlahikievenilorformațiuneapoliticăavlahilordelaNistrulmijlociu este explicit atestată ca parte a nou-constituitei confederații pecenege fiindicircnregistratăicircntratatulDe Aministrando Imperio alicircmpăratuluiConstantinPorfirogenetul7 sub titulatura de despărțămacircntul8 IrtimIabdiertim9 dacă apartenența la confederațiapecenegă se exprima fatalmente printr-un regim politic care dădea clanurilor acesteipopulațiiimigrateprincipalelepozițiiicircnelitapolitico-militară(icircncepacircndcuconducătorulformațiuniipenumeBaitzasladataredactăriitratatuluiicircmpăratuluibizantin)nupoateexistaniciundubiucămajoritateasemnificativăapopulațieiarămasceavlahădevremeceaceastaesteconsistentatestatăatacircticircnaintedesosireapecenegilorcacirctșidupăplecareaacestoraUndetaliudintratatulluiConstantinPorfirogenetulnedășisugestiaunuistatutprivilegiatpecareacestducatalvlahilorajunșisubhegemoniepecenegăicirclprezervaserăicircnnouaconfederațienord-ponticădoartreidintreceleoptdespărțămintealeconfederațieiducatulIrtimnumăracircndu-seprintreacesteatreiauconducătoribeneficiariairanguluidekangarrdquopentrucăsuntceimainobilișivitejidintretoțipecenegiirdquo10

Prezentulnostrudemersnuesteicircnsăfocalizatpereconstituireaistoricăicircncheieprocesual-evenimențială obiectiv căruia i-am alocat alte studii ci pe o problematicăcircumscrisă teoriei șimetodologiei istorice icircnțelegerea cauzelor care au favorizat unatare dezinteres cvasigeneralizat față de acest set de date esențiale pentru cunoaștereaevoluțiilor istorice din spațiul de sinteză daco-romacircnă - și generalizacircnd față de alteinformații explicit furnizate ori deductibile cu cvasicertitudine din izvoarele literareși sursele asociate acestora Desigur nu ne putem nici măcar apropia de o abordareexhaustivăaproblematiciidarputeminițiaacestdemers-șiovomfaceaducacircndicircnatențiepreocuparendashsaumaibinezislipsapreocupăriindashpentrucorectaechivalareaeticheteloridentitareatribuiteicircnmoddiferiticircnfuncțiedecontextulspațio-temporalșicultural-politicrespectivicircnfuncțiedesursăunuiașiaceluiașipersonajcolectivalistorieifieelorganic(macrocomunitate societate individualizabilă ansambluetno-cultural) sau instituțional(formațiuneetno-politicăstatprotostatșamd)

Icircnexemplulreferențialpecarel-amselectatavemafaceobservațiacăizvorul-bazăndashicircnspețăPovestea Vremurilor de DemultPovest Vremennyk LetorimaiexactacelordouăversiunitacircrziiaacesteiaCodexulLetopisețulLaurentianșirespectivCodexulHypatianndashnuopereazăicircnrelatareaevenimentelorcitatecutermenuldevlahi(pecarealtminteriicirclfoloseștecaatareicircnaltecontexte)cicuunulformaldiferitulichi11Oetichetă6 Koncha2012pg17șiurmMadgearu2015pg17 Moravcsik-Jenkins1967pg62-638 Termenulcancelarieiimperialeicircnoriginaldiareitai9 OdezvoltareaacestuisubiectlaNistorescu201710 Moravcsik-Jenkins1985pg170-17111 УличиrespectivУличіicircnceledouăversiunisupraviețuitoarealeizvorului

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

4

Cuprins

ArgumentLaurențiu Nistorescu Romulus Popovici _7

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

Studii şi icircnsemnăriBogdan Muscalu Mihaela Muscalu 14

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Claudia S Popescu 27O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

Carmen Timoc 30De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

ConvergenţeDan Negrescu 33

Similitudini vaticinare

Daniel Haiduc 38Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Remus Mihai Feraru 43Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul Euxin

5

EvocăriConstantin Elen 55

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

Lecturi criticeV D Călărășanu 61

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Sorin Damian 62Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Constantin Elen 64Tradiția discursivă greco-latină

Andreea Petcu 66Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

Sorin Damian 68Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dosar ACL Demografieistorică

Laurențiu Nistorescu 70Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

V D Călărășanu 82Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

6

Argument

7

Laurențiu Nistorescu Romulus Popovici

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

The identity of the Ulichians and some methodological marginalia

Abstract A frequent error in historiographical research is the treatment as different entities of a population that is designated with different names in different literary sources The present intervention addresses the issue of the identity of the Ulichians attested in the 9th-10th centuries by many well-known documents such as Descriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii and The Tale of Bygone Years this name is derived from the Turk-Mongolian term ulaq which translates the Byzantine term vlah

Keywords UlichiansVlachs TivertiansTyragetes Kievan Rus Pechenegs ethnic identity

Cuvinte-cheie ulichivlahi tiverțityrageți Rusia kieveană pecenegi identitate etnică

Icircn anul940 trupele comandantuluimilitarSveneld al cnezatuluideKiev careseaflaudemaimultăvremeicircnstarederăzboicudaco-romacircniivlahiidinzonaNistruluiMijlociureușescdupăasediereauneiimportantefortărețevlahedinvecinătateafluviuluisăforțezeopartealocuitorilorromanicidinzoneledelaestdeNistrusăsestrămuteicircnteritoriimaiaproapedeprotectoratulImperiuluideConstantinopol1Relațiileconflictualedintrevlahișikievenidataucelpuțindingenerațiaanterioarădovadăfiindfaptulcăicircnanul885icircntreceledouăpărțiavuseserălocmaimulteconfruntăriarmateicircncarevlahiibeneficiaserăde sprijinulneamuluivecin și icircnrudit al tyragețilorndash astfel că atunci șivlahiișityragețiiaureușitsă-șipăstrezeindependențafațădestatulkieveanalcneazului

1 Postică 2007 pg 237Raev 2007 pg 339Merită reținută posibilitatea cu un foarte ridicat grad deprobabilitatecaacestnouconflictdintrevlahi șikieveni săaibă legăturădirectăcupregătireadecătrecneazulOlegacampanieimaritimeicircmpotrivaConstantinopoluluidinvaraanuluiurmător(veziBrezeanu1981pg95)kieveniidorindastfelsă-șiasigurespatelefrontuluiicircnperspectivaconfruntăriicuImperiulndashceeaceimplicășifaptulplindesemnificațiicăvlahiiaveauicircn acel moment (dacă nu chiar pe termen lung) unstatutdealiațivasaliaiImperiului

8

Olegspredeosebiredepolianiderevlianiseverianișiradimichianicareintraserăsubautoritateanoiiputeri răsăritene2Tyragețiivorcădea (doarvremelnicpacircnă laaparițiaicircn regiune a pecenegilor) subhegemoniaKievului cacircndva la cumpănadintre secoleleIXșiXfiindobligațisăiapartelacampaniapecarecneazulOlegovaduceicircmpotrivaImperiuluideConstantinopolicircntreanii904și9073darvlahiivorcontinuasărezisteicircnfațaexpansiuniikievenechiarcuprețulunorcedăriteritorialeicircnspațiuldintreNistrușiBugpacircnăcacircndinstalareaicircnregiuneapecenegilorvaschimbaradicalbalanțadeforțe4

Deșireflectateicircnsursedeprimămărimendashșidemarenotorietatendashprecumașa-numitacronicăaluiNestoricircntacircmplăriledelasfacircrșitulsecoluluiIXșiprimajumătateaceluiurmătoraufostaproapecutotulignorateicircnistoriografianoastrăchiaricircncondițiileicircn care aceasta estemarcată de o doar parțial justificată lamentație despre bdquotăcerea

documentelorrdquo de-a lungul mileniuluimigrațiilor și mai cu seamă al veacurilorVII-XLipsadeinteresfațădeinformațiilereferitoare la spațiul și societatea dinbazinul carpato-danubian ndash din vecheaDacieMagnasauicircnabordareretrospectivădin arealul de sinteză (de bdquoetnogenezărdquo5)daco-romacircnăndashpe care le conțin izvoarelede notorietate ale acestei epoci ar puteafi de icircnțeles icircntr-o anumită măsură dacă

acesteaarrelevaaspectemarginalesaudetaliiinsignifiantedesprestareadelucruridinarealulnostruNuesteicircnsăcazulicircnexempluldatdateledemaisusfiinddimpotrivădenaturăsăreconstituieostaredelucruricurelevanțămajorăeleatestăcăicircnepocadată(secoleleIX-X)icircnspațiuldintreCarpațiinord-esticișicursulmijlociualNistruluiculargădesfășurareșilarăsăritdeacestafuncționaoformațiunepoliticăcustabilitatemultigeneraționalăcuunconținutetno-demograficdecertăproveniențădaco-romanăbine organizat (icircn termenii epocii și ai contextului regional desigur) icircn particulardispunacircndde suficiente resursemilitarepentrua face fațăuneiputeri emergentecareputeaprovocafrecventașezămacircntulimperialalConstantinopoluluișicaredeveniseunfactordepolarizarepoliticăregională

Că nu recurgem la nici o supralicitare interpretativă ne asigură deopotrivăinformațiile din cacircteva izvoare anterioare și imediat ulterioare icircntacircmplărilor relatateAstfelGeografiaAnonimuluiBavarez(icircntitulaturasaconsacratăDescriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii o sursă de mare notorietate pentruicircnțelegerearealitățiloreuropenedinveaculalIX-leașieaicircndeobșteignoratăicircnistoriografia

2Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg613Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg644Pecenegiisuntatrașiicircnconflicteledinregiuneadunăreanăicircncepacircndcuanul916icircnurmapropuneriidealianțăantibizantinăpecarele-ofaceambasadațaruluibulgarSimeon(Hupchick2017pg174)darsevorinstaladurabilicircnspațiuldintreVolgașigurileDunăriiabiaicircnaniidesfacircrșitaiprimeijumătățiasecolului5 Fărăafiicircnsineeronatpentruacestcontexttermenul(șiconceptulasociat)deetnogenezătrebuieclarificatșinuanțatcorespunzătordemerscaredepășeșteobiectiveleprezenteiintervenții

9

noastră)redactatăpelaanul8706icircimenționeazășieapevlahiidelanordulDunăriideJosdinbazinulSiretuluișiNistruluiconsemnacircndndashdetaliucenufacedecacirctsăconfirmeșiexplicitezecapacitateaformațiuniipoliticeaacestoradearezistaicircnfațapresiuniikievenendashcăeraformatădinnumaipuținde418comunitățicivitatesveciniityragețisuntșieiatestațidesus-amintitaGeografiedeasemeneacuprecizareacăaveauicircncomponență516comunitățicivitatesDeasemeneaicircnsuccesiuneaicircntacircmplărilordelacumpănasecolelorIXșiXcare-icontrapunpevlahikievenilorformațiuneapoliticăavlahilordelaNistrulmijlociu este explicit atestată ca parte a nou-constituitei confederații pecenege fiindicircnregistratăicircntratatulDe Aministrando Imperio alicircmpăratuluiConstantinPorfirogenetul7 sub titulatura de despărțămacircntul8 IrtimIabdiertim9 dacă apartenența la confederațiapecenegă se exprima fatalmente printr-un regim politic care dădea clanurilor acesteipopulațiiimigrateprincipalelepozițiiicircnelitapolitico-militară(icircncepacircndcuconducătorulformațiuniipenumeBaitzasladataredactăriitratatuluiicircmpăratuluibizantin)nupoateexistaniciundubiucămajoritateasemnificativăapopulațieiarămasceavlahădevremeceaceastaesteconsistentatestatăatacircticircnaintedesosireapecenegilorcacirctșidupăplecareaacestoraUndetaliudintratatulluiConstantinPorfirogenetulnedășisugestiaunuistatutprivilegiatpecareacestducatalvlahilorajunșisubhegemoniepecenegăicirclprezervaserăicircnnouaconfederațienord-ponticădoartreidintreceleoptdespărțămintealeconfederațieiducatulIrtimnumăracircndu-seprintreacesteatreiauconducătoribeneficiariairanguluidekangarrdquopentrucăsuntceimainobilișivitejidintretoțipecenegiirdquo10

Prezentulnostrudemersnuesteicircnsăfocalizatpereconstituireaistoricăicircncheieprocesual-evenimențială obiectiv căruia i-am alocat alte studii ci pe o problematicăcircumscrisă teoriei șimetodologiei istorice icircnțelegerea cauzelor care au favorizat unatare dezinteres cvasigeneralizat față de acest set de date esențiale pentru cunoaștereaevoluțiilor istorice din spațiul de sinteză daco-romacircnă - și generalizacircnd față de alteinformații explicit furnizate ori deductibile cu cvasicertitudine din izvoarele literareși sursele asociate acestora Desigur nu ne putem nici măcar apropia de o abordareexhaustivăaproblematiciidarputeminițiaacestdemers-șiovomfaceaducacircndicircnatențiepreocuparendashsaumaibinezislipsapreocupăriindashpentrucorectaechivalareaeticheteloridentitareatribuiteicircnmoddiferiticircnfuncțiedecontextulspațio-temporalșicultural-politicrespectivicircnfuncțiedesursăunuiașiaceluiașipersonajcolectivalistorieifieelorganic(macrocomunitate societate individualizabilă ansambluetno-cultural) sau instituțional(formațiuneetno-politicăstatprotostatșamd)

Icircnexemplulreferențialpecarel-amselectatavemafaceobservațiacăizvorul-bazăndashicircnspețăPovestea Vremurilor de DemultPovest Vremennyk LetorimaiexactacelordouăversiunitacircrziiaacesteiaCodexulLetopisețulLaurentianșirespectivCodexulHypatianndashnuopereazăicircnrelatareaevenimentelorcitatecutermenuldevlahi(pecarealtminteriicirclfoloseștecaatareicircnaltecontexte)cicuunulformaldiferitulichi11Oetichetă6 Koncha2012pg17șiurmMadgearu2015pg17 Moravcsik-Jenkins1967pg62-638 Termenulcancelarieiimperialeicircnoriginaldiareitai9 OdezvoltareaacestuisubiectlaNistorescu201710 Moravcsik-Jenkins1985pg170-17111 УличиrespectivУличіicircnceledouăversiunisupraviețuitoarealeizvorului

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

5

EvocăriConstantin Elen 55

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

Lecturi criticeV D Călărășanu 61

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Sorin Damian 62Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Constantin Elen 64Tradiția discursivă greco-latină

Andreea Petcu 66Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

Sorin Damian 68Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dosar ACL Demografieistorică

Laurențiu Nistorescu 70Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

V D Călărășanu 82Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

6

Argument

7

Laurențiu Nistorescu Romulus Popovici

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

The identity of the Ulichians and some methodological marginalia

Abstract A frequent error in historiographical research is the treatment as different entities of a population that is designated with different names in different literary sources The present intervention addresses the issue of the identity of the Ulichians attested in the 9th-10th centuries by many well-known documents such as Descriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii and The Tale of Bygone Years this name is derived from the Turk-Mongolian term ulaq which translates the Byzantine term vlah

Keywords UlichiansVlachs TivertiansTyragetes Kievan Rus Pechenegs ethnic identity

Cuvinte-cheie ulichivlahi tiverțityrageți Rusia kieveană pecenegi identitate etnică

Icircn anul940 trupele comandantuluimilitarSveneld al cnezatuluideKiev careseaflaudemaimultăvremeicircnstarederăzboicudaco-romacircniivlahiidinzonaNistruluiMijlociureușescdupăasediereauneiimportantefortărețevlahedinvecinătateafluviuluisăforțezeopartealocuitorilorromanicidinzoneledelaestdeNistrusăsestrămuteicircnteritoriimaiaproapedeprotectoratulImperiuluideConstantinopol1Relațiileconflictualedintrevlahișikievenidataucelpuțindingenerațiaanterioarădovadăfiindfaptulcăicircnanul885icircntreceledouăpărțiavuseserălocmaimulteconfruntăriarmateicircncarevlahiibeneficiaserăde sprijinulneamuluivecin și icircnrudit al tyragețilorndash astfel că atunci șivlahiișityragețiiaureușitsă-șipăstrezeindependențafațădestatulkieveanalcneazului

1 Postică 2007 pg 237Raev 2007 pg 339Merită reținută posibilitatea cu un foarte ridicat grad deprobabilitatecaacestnouconflictdintrevlahi șikieveni săaibă legăturădirectăcupregătireadecătrecneazulOlegacampanieimaritimeicircmpotrivaConstantinopoluluidinvaraanuluiurmător(veziBrezeanu1981pg95)kieveniidorindastfelsă-șiasigurespatelefrontuluiicircnperspectivaconfruntăriicuImperiulndashceeaceimplicășifaptulplindesemnificațiicăvlahiiaveauicircn acel moment (dacă nu chiar pe termen lung) unstatutdealiațivasaliaiImperiului

8

Olegspredeosebiredepolianiderevlianiseverianișiradimichianicareintraserăsubautoritateanoiiputeri răsăritene2Tyragețiivorcădea (doarvremelnicpacircnă laaparițiaicircn regiune a pecenegilor) subhegemoniaKievului cacircndva la cumpănadintre secoleleIXșiXfiindobligațisăiapartelacampaniapecarecneazulOlegovaduceicircmpotrivaImperiuluideConstantinopolicircntreanii904și9073darvlahiivorcontinuasărezisteicircnfațaexpansiuniikievenechiarcuprețulunorcedăriteritorialeicircnspațiuldintreNistrușiBugpacircnăcacircndinstalareaicircnregiuneapecenegilorvaschimbaradicalbalanțadeforțe4

Deșireflectateicircnsursedeprimămărimendashșidemarenotorietatendashprecumașa-numitacronicăaluiNestoricircntacircmplăriledelasfacircrșitulsecoluluiIXșiprimajumătateaceluiurmătoraufostaproapecutotulignorateicircnistoriografianoastrăchiaricircncondițiileicircn care aceasta estemarcată de o doar parțial justificată lamentație despre bdquotăcerea

documentelorrdquo de-a lungul mileniuluimigrațiilor și mai cu seamă al veacurilorVII-XLipsadeinteresfațădeinformațiilereferitoare la spațiul și societatea dinbazinul carpato-danubian ndash din vecheaDacieMagnasauicircnabordareretrospectivădin arealul de sinteză (de bdquoetnogenezărdquo5)daco-romacircnăndashpe care le conțin izvoarelede notorietate ale acestei epoci ar puteafi de icircnțeles icircntr-o anumită măsură dacă

acesteaarrelevaaspectemarginalesaudetaliiinsignifiantedesprestareadelucruridinarealulnostruNuesteicircnsăcazulicircnexempluldatdateledemaisusfiinddimpotrivădenaturăsăreconstituieostaredelucruricurelevanțămajorăeleatestăcăicircnepocadată(secoleleIX-X)icircnspațiuldintreCarpațiinord-esticișicursulmijlociualNistruluiculargădesfășurareșilarăsăritdeacestafuncționaoformațiunepoliticăcustabilitatemultigeneraționalăcuunconținutetno-demograficdecertăproveniențădaco-romanăbine organizat (icircn termenii epocii și ai contextului regional desigur) icircn particulardispunacircndde suficiente resursemilitarepentrua face fațăuneiputeri emergentecareputeaprovocafrecventașezămacircntulimperialalConstantinopoluluișicaredeveniseunfactordepolarizarepoliticăregională

Că nu recurgem la nici o supralicitare interpretativă ne asigură deopotrivăinformațiile din cacircteva izvoare anterioare și imediat ulterioare icircntacircmplărilor relatateAstfelGeografiaAnonimuluiBavarez(icircntitulaturasaconsacratăDescriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii o sursă de mare notorietate pentruicircnțelegerearealitățiloreuropenedinveaculalIX-leașieaicircndeobșteignoratăicircnistoriografia

2Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg613Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg644Pecenegiisuntatrașiicircnconflicteledinregiuneadunăreanăicircncepacircndcuanul916icircnurmapropuneriidealianțăantibizantinăpecarele-ofaceambasadațaruluibulgarSimeon(Hupchick2017pg174)darsevorinstaladurabilicircnspațiuldintreVolgașigurileDunăriiabiaicircnaniidesfacircrșitaiprimeijumătățiasecolului5 Fărăafiicircnsineeronatpentruacestcontexttermenul(șiconceptulasociat)deetnogenezătrebuieclarificatșinuanțatcorespunzătordemerscaredepășeșteobiectiveleprezenteiintervenții

9

noastră)redactatăpelaanul8706icircimenționeazășieapevlahiidelanordulDunăriideJosdinbazinulSiretuluișiNistruluiconsemnacircndndashdetaliucenufacedecacirctsăconfirmeșiexplicitezecapacitateaformațiuniipoliticeaacestoradearezistaicircnfațapresiuniikievenendashcăeraformatădinnumaipuținde418comunitățicivitatesveciniityragețisuntșieiatestațidesus-amintitaGeografiedeasemeneacuprecizareacăaveauicircncomponență516comunitățicivitatesDeasemeneaicircnsuccesiuneaicircntacircmplărilordelacumpănasecolelorIXșiXcare-icontrapunpevlahikievenilorformațiuneapoliticăavlahilordelaNistrulmijlociu este explicit atestată ca parte a nou-constituitei confederații pecenege fiindicircnregistratăicircntratatulDe Aministrando Imperio alicircmpăratuluiConstantinPorfirogenetul7 sub titulatura de despărțămacircntul8 IrtimIabdiertim9 dacă apartenența la confederațiapecenegă se exprima fatalmente printr-un regim politic care dădea clanurilor acesteipopulațiiimigrateprincipalelepozițiiicircnelitapolitico-militară(icircncepacircndcuconducătorulformațiuniipenumeBaitzasladataredactăriitratatuluiicircmpăratuluibizantin)nupoateexistaniciundubiucămajoritateasemnificativăapopulațieiarămasceavlahădevremeceaceastaesteconsistentatestatăatacircticircnaintedesosireapecenegilorcacirctșidupăplecareaacestoraUndetaliudintratatulluiConstantinPorfirogenetulnedășisugestiaunuistatutprivilegiatpecareacestducatalvlahilorajunșisubhegemoniepecenegăicirclprezervaserăicircnnouaconfederațienord-ponticădoartreidintreceleoptdespărțămintealeconfederațieiducatulIrtimnumăracircndu-seprintreacesteatreiauconducătoribeneficiariairanguluidekangarrdquopentrucăsuntceimainobilișivitejidintretoțipecenegiirdquo10

Prezentulnostrudemersnuesteicircnsăfocalizatpereconstituireaistoricăicircncheieprocesual-evenimențială obiectiv căruia i-am alocat alte studii ci pe o problematicăcircumscrisă teoriei șimetodologiei istorice icircnțelegerea cauzelor care au favorizat unatare dezinteres cvasigeneralizat față de acest set de date esențiale pentru cunoaștereaevoluțiilor istorice din spațiul de sinteză daco-romacircnă - și generalizacircnd față de alteinformații explicit furnizate ori deductibile cu cvasicertitudine din izvoarele literareși sursele asociate acestora Desigur nu ne putem nici măcar apropia de o abordareexhaustivăaproblematiciidarputeminițiaacestdemers-șiovomfaceaducacircndicircnatențiepreocuparendashsaumaibinezislipsapreocupăriindashpentrucorectaechivalareaeticheteloridentitareatribuiteicircnmoddiferiticircnfuncțiedecontextulspațio-temporalșicultural-politicrespectivicircnfuncțiedesursăunuiașiaceluiașipersonajcolectivalistorieifieelorganic(macrocomunitate societate individualizabilă ansambluetno-cultural) sau instituțional(formațiuneetno-politicăstatprotostatșamd)

Icircnexemplulreferențialpecarel-amselectatavemafaceobservațiacăizvorul-bazăndashicircnspețăPovestea Vremurilor de DemultPovest Vremennyk LetorimaiexactacelordouăversiunitacircrziiaacesteiaCodexulLetopisețulLaurentianșirespectivCodexulHypatianndashnuopereazăicircnrelatareaevenimentelorcitatecutermenuldevlahi(pecarealtminteriicirclfoloseștecaatareicircnaltecontexte)cicuunulformaldiferitulichi11Oetichetă6 Koncha2012pg17șiurmMadgearu2015pg17 Moravcsik-Jenkins1967pg62-638 Termenulcancelarieiimperialeicircnoriginaldiareitai9 OdezvoltareaacestuisubiectlaNistorescu201710 Moravcsik-Jenkins1985pg170-17111 УличиrespectivУличіicircnceledouăversiunisupraviețuitoarealeizvorului

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

6

Argument

7

Laurențiu Nistorescu Romulus Popovici

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

The identity of the Ulichians and some methodological marginalia

Abstract A frequent error in historiographical research is the treatment as different entities of a population that is designated with different names in different literary sources The present intervention addresses the issue of the identity of the Ulichians attested in the 9th-10th centuries by many well-known documents such as Descriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii and The Tale of Bygone Years this name is derived from the Turk-Mongolian term ulaq which translates the Byzantine term vlah

Keywords UlichiansVlachs TivertiansTyragetes Kievan Rus Pechenegs ethnic identity

Cuvinte-cheie ulichivlahi tiverțityrageți Rusia kieveană pecenegi identitate etnică

Icircn anul940 trupele comandantuluimilitarSveneld al cnezatuluideKiev careseaflaudemaimultăvremeicircnstarederăzboicudaco-romacircniivlahiidinzonaNistruluiMijlociureușescdupăasediereauneiimportantefortărețevlahedinvecinătateafluviuluisăforțezeopartealocuitorilorromanicidinzoneledelaestdeNistrusăsestrămuteicircnteritoriimaiaproapedeprotectoratulImperiuluideConstantinopol1Relațiileconflictualedintrevlahișikievenidataucelpuțindingenerațiaanterioarădovadăfiindfaptulcăicircnanul885icircntreceledouăpărțiavuseserălocmaimulteconfruntăriarmateicircncarevlahiibeneficiaserăde sprijinulneamuluivecin și icircnrudit al tyragețilorndash astfel că atunci șivlahiișityragețiiaureușitsă-șipăstrezeindependențafațădestatulkieveanalcneazului

1 Postică 2007 pg 237Raev 2007 pg 339Merită reținută posibilitatea cu un foarte ridicat grad deprobabilitatecaacestnouconflictdintrevlahi șikieveni săaibă legăturădirectăcupregătireadecătrecneazulOlegacampanieimaritimeicircmpotrivaConstantinopoluluidinvaraanuluiurmător(veziBrezeanu1981pg95)kieveniidorindastfelsă-șiasigurespatelefrontuluiicircnperspectivaconfruntăriicuImperiulndashceeaceimplicășifaptulplindesemnificațiicăvlahiiaveauicircn acel moment (dacă nu chiar pe termen lung) unstatutdealiațivasaliaiImperiului

8

Olegspredeosebiredepolianiderevlianiseverianișiradimichianicareintraserăsubautoritateanoiiputeri răsăritene2Tyragețiivorcădea (doarvremelnicpacircnă laaparițiaicircn regiune a pecenegilor) subhegemoniaKievului cacircndva la cumpănadintre secoleleIXșiXfiindobligațisăiapartelacampaniapecarecneazulOlegovaduceicircmpotrivaImperiuluideConstantinopolicircntreanii904și9073darvlahiivorcontinuasărezisteicircnfațaexpansiuniikievenechiarcuprețulunorcedăriteritorialeicircnspațiuldintreNistrușiBugpacircnăcacircndinstalareaicircnregiuneapecenegilorvaschimbaradicalbalanțadeforțe4

Deșireflectateicircnsursedeprimămărimendashșidemarenotorietatendashprecumașa-numitacronicăaluiNestoricircntacircmplăriledelasfacircrșitulsecoluluiIXșiprimajumătateaceluiurmătoraufostaproapecutotulignorateicircnistoriografianoastrăchiaricircncondițiileicircn care aceasta estemarcată de o doar parțial justificată lamentație despre bdquotăcerea

documentelorrdquo de-a lungul mileniuluimigrațiilor și mai cu seamă al veacurilorVII-XLipsadeinteresfațădeinformațiilereferitoare la spațiul și societatea dinbazinul carpato-danubian ndash din vecheaDacieMagnasauicircnabordareretrospectivădin arealul de sinteză (de bdquoetnogenezărdquo5)daco-romacircnăndashpe care le conțin izvoarelede notorietate ale acestei epoci ar puteafi de icircnțeles icircntr-o anumită măsură dacă

acesteaarrelevaaspectemarginalesaudetaliiinsignifiantedesprestareadelucruridinarealulnostruNuesteicircnsăcazulicircnexempluldatdateledemaisusfiinddimpotrivădenaturăsăreconstituieostaredelucruricurelevanțămajorăeleatestăcăicircnepocadată(secoleleIX-X)icircnspațiuldintreCarpațiinord-esticișicursulmijlociualNistruluiculargădesfășurareșilarăsăritdeacestafuncționaoformațiunepoliticăcustabilitatemultigeneraționalăcuunconținutetno-demograficdecertăproveniențădaco-romanăbine organizat (icircn termenii epocii și ai contextului regional desigur) icircn particulardispunacircndde suficiente resursemilitarepentrua face fațăuneiputeri emergentecareputeaprovocafrecventașezămacircntulimperialalConstantinopoluluișicaredeveniseunfactordepolarizarepoliticăregională

Că nu recurgem la nici o supralicitare interpretativă ne asigură deopotrivăinformațiile din cacircteva izvoare anterioare și imediat ulterioare icircntacircmplărilor relatateAstfelGeografiaAnonimuluiBavarez(icircntitulaturasaconsacratăDescriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii o sursă de mare notorietate pentruicircnțelegerearealitățiloreuropenedinveaculalIX-leașieaicircndeobșteignoratăicircnistoriografia

2Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg613Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg644Pecenegiisuntatrașiicircnconflicteledinregiuneadunăreanăicircncepacircndcuanul916icircnurmapropuneriidealianțăantibizantinăpecarele-ofaceambasadațaruluibulgarSimeon(Hupchick2017pg174)darsevorinstaladurabilicircnspațiuldintreVolgașigurileDunăriiabiaicircnaniidesfacircrșitaiprimeijumătățiasecolului5 Fărăafiicircnsineeronatpentruacestcontexttermenul(șiconceptulasociat)deetnogenezătrebuieclarificatșinuanțatcorespunzătordemerscaredepășeșteobiectiveleprezenteiintervenții

9

noastră)redactatăpelaanul8706icircimenționeazășieapevlahiidelanordulDunăriideJosdinbazinulSiretuluișiNistruluiconsemnacircndndashdetaliucenufacedecacirctsăconfirmeșiexplicitezecapacitateaformațiuniipoliticeaacestoradearezistaicircnfațapresiuniikievenendashcăeraformatădinnumaipuținde418comunitățicivitatesveciniityragețisuntșieiatestațidesus-amintitaGeografiedeasemeneacuprecizareacăaveauicircncomponență516comunitățicivitatesDeasemeneaicircnsuccesiuneaicircntacircmplărilordelacumpănasecolelorIXșiXcare-icontrapunpevlahikievenilorformațiuneapoliticăavlahilordelaNistrulmijlociu este explicit atestată ca parte a nou-constituitei confederații pecenege fiindicircnregistratăicircntratatulDe Aministrando Imperio alicircmpăratuluiConstantinPorfirogenetul7 sub titulatura de despărțămacircntul8 IrtimIabdiertim9 dacă apartenența la confederațiapecenegă se exprima fatalmente printr-un regim politic care dădea clanurilor acesteipopulațiiimigrateprincipalelepozițiiicircnelitapolitico-militară(icircncepacircndcuconducătorulformațiuniipenumeBaitzasladataredactăriitratatuluiicircmpăratuluibizantin)nupoateexistaniciundubiucămajoritateasemnificativăapopulațieiarămasceavlahădevremeceaceastaesteconsistentatestatăatacircticircnaintedesosireapecenegilorcacirctșidupăplecareaacestoraUndetaliudintratatulluiConstantinPorfirogenetulnedășisugestiaunuistatutprivilegiatpecareacestducatalvlahilorajunșisubhegemoniepecenegăicirclprezervaserăicircnnouaconfederațienord-ponticădoartreidintreceleoptdespărțămintealeconfederațieiducatulIrtimnumăracircndu-seprintreacesteatreiauconducătoribeneficiariairanguluidekangarrdquopentrucăsuntceimainobilișivitejidintretoțipecenegiirdquo10

Prezentulnostrudemersnuesteicircnsăfocalizatpereconstituireaistoricăicircncheieprocesual-evenimențială obiectiv căruia i-am alocat alte studii ci pe o problematicăcircumscrisă teoriei șimetodologiei istorice icircnțelegerea cauzelor care au favorizat unatare dezinteres cvasigeneralizat față de acest set de date esențiale pentru cunoaștereaevoluțiilor istorice din spațiul de sinteză daco-romacircnă - și generalizacircnd față de alteinformații explicit furnizate ori deductibile cu cvasicertitudine din izvoarele literareși sursele asociate acestora Desigur nu ne putem nici măcar apropia de o abordareexhaustivăaproblematiciidarputeminițiaacestdemers-șiovomfaceaducacircndicircnatențiepreocuparendashsaumaibinezislipsapreocupăriindashpentrucorectaechivalareaeticheteloridentitareatribuiteicircnmoddiferiticircnfuncțiedecontextulspațio-temporalșicultural-politicrespectivicircnfuncțiedesursăunuiașiaceluiașipersonajcolectivalistorieifieelorganic(macrocomunitate societate individualizabilă ansambluetno-cultural) sau instituțional(formațiuneetno-politicăstatprotostatșamd)

Icircnexemplulreferențialpecarel-amselectatavemafaceobservațiacăizvorul-bazăndashicircnspețăPovestea Vremurilor de DemultPovest Vremennyk LetorimaiexactacelordouăversiunitacircrziiaacesteiaCodexulLetopisețulLaurentianșirespectivCodexulHypatianndashnuopereazăicircnrelatareaevenimentelorcitatecutermenuldevlahi(pecarealtminteriicirclfoloseștecaatareicircnaltecontexte)cicuunulformaldiferitulichi11Oetichetă6 Koncha2012pg17șiurmMadgearu2015pg17 Moravcsik-Jenkins1967pg62-638 Termenulcancelarieiimperialeicircnoriginaldiareitai9 OdezvoltareaacestuisubiectlaNistorescu201710 Moravcsik-Jenkins1985pg170-17111 УличиrespectivУличіicircnceledouăversiunisupraviețuitoarealeizvorului

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

7

Laurențiu Nistorescu Romulus Popovici

Identitatea ulichilor și cacircteva marginalii metodologice (I)

The identity of the Ulichians and some methodological marginalia

Abstract A frequent error in historiographical research is the treatment as different entities of a population that is designated with different names in different literary sources The present intervention addresses the issue of the identity of the Ulichians attested in the 9th-10th centuries by many well-known documents such as Descriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii and The Tale of Bygone Years this name is derived from the Turk-Mongolian term ulaq which translates the Byzantine term vlah

Keywords UlichiansVlachs TivertiansTyragetes Kievan Rus Pechenegs ethnic identity

Cuvinte-cheie ulichivlahi tiverțityrageți Rusia kieveană pecenegi identitate etnică

Icircn anul940 trupele comandantuluimilitarSveneld al cnezatuluideKiev careseaflaudemaimultăvremeicircnstarederăzboicudaco-romacircniivlahiidinzonaNistruluiMijlociureușescdupăasediereauneiimportantefortărețevlahedinvecinătateafluviuluisăforțezeopartealocuitorilorromanicidinzoneledelaestdeNistrusăsestrămuteicircnteritoriimaiaproapedeprotectoratulImperiuluideConstantinopol1Relațiileconflictualedintrevlahișikievenidataucelpuțindingenerațiaanterioarădovadăfiindfaptulcăicircnanul885icircntreceledouăpărțiavuseserălocmaimulteconfruntăriarmateicircncarevlahiibeneficiaserăde sprijinulneamuluivecin și icircnrudit al tyragețilorndash astfel că atunci șivlahiișityragețiiaureușitsă-șipăstrezeindependențafațădestatulkieveanalcneazului

1 Postică 2007 pg 237Raev 2007 pg 339Merită reținută posibilitatea cu un foarte ridicat grad deprobabilitatecaacestnouconflictdintrevlahi șikieveni săaibă legăturădirectăcupregătireadecătrecneazulOlegacampanieimaritimeicircmpotrivaConstantinopoluluidinvaraanuluiurmător(veziBrezeanu1981pg95)kieveniidorindastfelsă-șiasigurespatelefrontuluiicircnperspectivaconfruntăriicuImperiulndashceeaceimplicășifaptulplindesemnificațiicăvlahiiaveauicircn acel moment (dacă nu chiar pe termen lung) unstatutdealiațivasaliaiImperiului

8

Olegspredeosebiredepolianiderevlianiseverianișiradimichianicareintraserăsubautoritateanoiiputeri răsăritene2Tyragețiivorcădea (doarvremelnicpacircnă laaparițiaicircn regiune a pecenegilor) subhegemoniaKievului cacircndva la cumpănadintre secoleleIXșiXfiindobligațisăiapartelacampaniapecarecneazulOlegovaduceicircmpotrivaImperiuluideConstantinopolicircntreanii904și9073darvlahiivorcontinuasărezisteicircnfațaexpansiuniikievenechiarcuprețulunorcedăriteritorialeicircnspațiuldintreNistrușiBugpacircnăcacircndinstalareaicircnregiuneapecenegilorvaschimbaradicalbalanțadeforțe4

Deșireflectateicircnsursedeprimămărimendashșidemarenotorietatendashprecumașa-numitacronicăaluiNestoricircntacircmplăriledelasfacircrșitulsecoluluiIXșiprimajumătateaceluiurmătoraufostaproapecutotulignorateicircnistoriografianoastrăchiaricircncondițiileicircn care aceasta estemarcată de o doar parțial justificată lamentație despre bdquotăcerea

documentelorrdquo de-a lungul mileniuluimigrațiilor și mai cu seamă al veacurilorVII-XLipsadeinteresfațădeinformațiilereferitoare la spațiul și societatea dinbazinul carpato-danubian ndash din vecheaDacieMagnasauicircnabordareretrospectivădin arealul de sinteză (de bdquoetnogenezărdquo5)daco-romacircnăndashpe care le conțin izvoarelede notorietate ale acestei epoci ar puteafi de icircnțeles icircntr-o anumită măsură dacă

acesteaarrelevaaspectemarginalesaudetaliiinsignifiantedesprestareadelucruridinarealulnostruNuesteicircnsăcazulicircnexempluldatdateledemaisusfiinddimpotrivădenaturăsăreconstituieostaredelucruricurelevanțămajorăeleatestăcăicircnepocadată(secoleleIX-X)icircnspațiuldintreCarpațiinord-esticișicursulmijlociualNistruluiculargădesfășurareșilarăsăritdeacestafuncționaoformațiunepoliticăcustabilitatemultigeneraționalăcuunconținutetno-demograficdecertăproveniențădaco-romanăbine organizat (icircn termenii epocii și ai contextului regional desigur) icircn particulardispunacircndde suficiente resursemilitarepentrua face fațăuneiputeri emergentecareputeaprovocafrecventașezămacircntulimperialalConstantinopoluluișicaredeveniseunfactordepolarizarepoliticăregională

Că nu recurgem la nici o supralicitare interpretativă ne asigură deopotrivăinformațiile din cacircteva izvoare anterioare și imediat ulterioare icircntacircmplărilor relatateAstfelGeografiaAnonimuluiBavarez(icircntitulaturasaconsacratăDescriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii o sursă de mare notorietate pentruicircnțelegerearealitățiloreuropenedinveaculalIX-leașieaicircndeobșteignoratăicircnistoriografia

2Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg613Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg644Pecenegiisuntatrașiicircnconflicteledinregiuneadunăreanăicircncepacircndcuanul916icircnurmapropuneriidealianțăantibizantinăpecarele-ofaceambasadațaruluibulgarSimeon(Hupchick2017pg174)darsevorinstaladurabilicircnspațiuldintreVolgașigurileDunăriiabiaicircnaniidesfacircrșitaiprimeijumătățiasecolului5 Fărăafiicircnsineeronatpentruacestcontexttermenul(șiconceptulasociat)deetnogenezătrebuieclarificatșinuanțatcorespunzătordemerscaredepășeșteobiectiveleprezenteiintervenții

9

noastră)redactatăpelaanul8706icircimenționeazășieapevlahiidelanordulDunăriideJosdinbazinulSiretuluișiNistruluiconsemnacircndndashdetaliucenufacedecacirctsăconfirmeșiexplicitezecapacitateaformațiuniipoliticeaacestoradearezistaicircnfațapresiuniikievenendashcăeraformatădinnumaipuținde418comunitățicivitatesveciniityragețisuntșieiatestațidesus-amintitaGeografiedeasemeneacuprecizareacăaveauicircncomponență516comunitățicivitatesDeasemeneaicircnsuccesiuneaicircntacircmplărilordelacumpănasecolelorIXșiXcare-icontrapunpevlahikievenilorformațiuneapoliticăavlahilordelaNistrulmijlociu este explicit atestată ca parte a nou-constituitei confederații pecenege fiindicircnregistratăicircntratatulDe Aministrando Imperio alicircmpăratuluiConstantinPorfirogenetul7 sub titulatura de despărțămacircntul8 IrtimIabdiertim9 dacă apartenența la confederațiapecenegă se exprima fatalmente printr-un regim politic care dădea clanurilor acesteipopulațiiimigrateprincipalelepozițiiicircnelitapolitico-militară(icircncepacircndcuconducătorulformațiuniipenumeBaitzasladataredactăriitratatuluiicircmpăratuluibizantin)nupoateexistaniciundubiucămajoritateasemnificativăapopulațieiarămasceavlahădevremeceaceastaesteconsistentatestatăatacircticircnaintedesosireapecenegilorcacirctșidupăplecareaacestoraUndetaliudintratatulluiConstantinPorfirogenetulnedășisugestiaunuistatutprivilegiatpecareacestducatalvlahilorajunșisubhegemoniepecenegăicirclprezervaserăicircnnouaconfederațienord-ponticădoartreidintreceleoptdespărțămintealeconfederațieiducatulIrtimnumăracircndu-seprintreacesteatreiauconducătoribeneficiariairanguluidekangarrdquopentrucăsuntceimainobilișivitejidintretoțipecenegiirdquo10

Prezentulnostrudemersnuesteicircnsăfocalizatpereconstituireaistoricăicircncheieprocesual-evenimențială obiectiv căruia i-am alocat alte studii ci pe o problematicăcircumscrisă teoriei șimetodologiei istorice icircnțelegerea cauzelor care au favorizat unatare dezinteres cvasigeneralizat față de acest set de date esențiale pentru cunoaștereaevoluțiilor istorice din spațiul de sinteză daco-romacircnă - și generalizacircnd față de alteinformații explicit furnizate ori deductibile cu cvasicertitudine din izvoarele literareși sursele asociate acestora Desigur nu ne putem nici măcar apropia de o abordareexhaustivăaproblematiciidarputeminițiaacestdemers-șiovomfaceaducacircndicircnatențiepreocuparendashsaumaibinezislipsapreocupăriindashpentrucorectaechivalareaeticheteloridentitareatribuiteicircnmoddiferiticircnfuncțiedecontextulspațio-temporalșicultural-politicrespectivicircnfuncțiedesursăunuiașiaceluiașipersonajcolectivalistorieifieelorganic(macrocomunitate societate individualizabilă ansambluetno-cultural) sau instituțional(formațiuneetno-politicăstatprotostatșamd)

Icircnexemplulreferențialpecarel-amselectatavemafaceobservațiacăizvorul-bazăndashicircnspețăPovestea Vremurilor de DemultPovest Vremennyk LetorimaiexactacelordouăversiunitacircrziiaacesteiaCodexulLetopisețulLaurentianșirespectivCodexulHypatianndashnuopereazăicircnrelatareaevenimentelorcitatecutermenuldevlahi(pecarealtminteriicirclfoloseștecaatareicircnaltecontexte)cicuunulformaldiferitulichi11Oetichetă6 Koncha2012pg17șiurmMadgearu2015pg17 Moravcsik-Jenkins1967pg62-638 Termenulcancelarieiimperialeicircnoriginaldiareitai9 OdezvoltareaacestuisubiectlaNistorescu201710 Moravcsik-Jenkins1985pg170-17111 УличиrespectivУличіicircnceledouăversiunisupraviețuitoarealeizvorului

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

8

Olegspredeosebiredepolianiderevlianiseverianișiradimichianicareintraserăsubautoritateanoiiputeri răsăritene2Tyragețiivorcădea (doarvremelnicpacircnă laaparițiaicircn regiune a pecenegilor) subhegemoniaKievului cacircndva la cumpănadintre secoleleIXșiXfiindobligațisăiapartelacampaniapecarecneazulOlegovaduceicircmpotrivaImperiuluideConstantinopolicircntreanii904și9073darvlahiivorcontinuasărezisteicircnfațaexpansiuniikievenechiarcuprețulunorcedăriteritorialeicircnspațiuldintreNistrușiBugpacircnăcacircndinstalareaicircnregiuneapecenegilorvaschimbaradicalbalanțadeforțe4

Deșireflectateicircnsursedeprimămărimendashșidemarenotorietatendashprecumașa-numitacronicăaluiNestoricircntacircmplăriledelasfacircrșitulsecoluluiIXșiprimajumătateaceluiurmătoraufostaproapecutotulignorateicircnistoriografianoastrăchiaricircncondițiileicircn care aceasta estemarcată de o doar parțial justificată lamentație despre bdquotăcerea

documentelorrdquo de-a lungul mileniuluimigrațiilor și mai cu seamă al veacurilorVII-XLipsadeinteresfațădeinformațiilereferitoare la spațiul și societatea dinbazinul carpato-danubian ndash din vecheaDacieMagnasauicircnabordareretrospectivădin arealul de sinteză (de bdquoetnogenezărdquo5)daco-romacircnăndashpe care le conțin izvoarelede notorietate ale acestei epoci ar puteafi de icircnțeles icircntr-o anumită măsură dacă

acesteaarrelevaaspectemarginalesaudetaliiinsignifiantedesprestareadelucruridinarealulnostruNuesteicircnsăcazulicircnexempluldatdateledemaisusfiinddimpotrivădenaturăsăreconstituieostaredelucruricurelevanțămajorăeleatestăcăicircnepocadată(secoleleIX-X)icircnspațiuldintreCarpațiinord-esticișicursulmijlociualNistruluiculargădesfășurareșilarăsăritdeacestafuncționaoformațiunepoliticăcustabilitatemultigeneraționalăcuunconținutetno-demograficdecertăproveniențădaco-romanăbine organizat (icircn termenii epocii și ai contextului regional desigur) icircn particulardispunacircndde suficiente resursemilitarepentrua face fațăuneiputeri emergentecareputeaprovocafrecventașezămacircntulimperialalConstantinopoluluișicaredeveniseunfactordepolarizarepoliticăregională

Că nu recurgem la nici o supralicitare interpretativă ne asigură deopotrivăinformațiile din cacircteva izvoare anterioare și imediat ulterioare icircntacircmplărilor relatateAstfelGeografiaAnonimuluiBavarez(icircntitulaturasaconsacratăDescriptio civitatum et regionum ad septentrionalem plagam Danubii o sursă de mare notorietate pentruicircnțelegerearealitățiloreuropenedinveaculalIX-leașieaicircndeobșteignoratăicircnistoriografia

2Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg613Postică2007pg236Cross-Sherbowitz-Wetzor1953pg644Pecenegiisuntatrașiicircnconflicteledinregiuneadunăreanăicircncepacircndcuanul916icircnurmapropuneriidealianțăantibizantinăpecarele-ofaceambasadațaruluibulgarSimeon(Hupchick2017pg174)darsevorinstaladurabilicircnspațiuldintreVolgașigurileDunăriiabiaicircnaniidesfacircrșitaiprimeijumătățiasecolului5 Fărăafiicircnsineeronatpentruacestcontexttermenul(șiconceptulasociat)deetnogenezătrebuieclarificatșinuanțatcorespunzătordemerscaredepășeșteobiectiveleprezenteiintervenții

9

noastră)redactatăpelaanul8706icircimenționeazășieapevlahiidelanordulDunăriideJosdinbazinulSiretuluișiNistruluiconsemnacircndndashdetaliucenufacedecacirctsăconfirmeșiexplicitezecapacitateaformațiuniipoliticeaacestoradearezistaicircnfațapresiuniikievenendashcăeraformatădinnumaipuținde418comunitățicivitatesveciniityragețisuntșieiatestațidesus-amintitaGeografiedeasemeneacuprecizareacăaveauicircncomponență516comunitățicivitatesDeasemeneaicircnsuccesiuneaicircntacircmplărilordelacumpănasecolelorIXșiXcare-icontrapunpevlahikievenilorformațiuneapoliticăavlahilordelaNistrulmijlociu este explicit atestată ca parte a nou-constituitei confederații pecenege fiindicircnregistratăicircntratatulDe Aministrando Imperio alicircmpăratuluiConstantinPorfirogenetul7 sub titulatura de despărțămacircntul8 IrtimIabdiertim9 dacă apartenența la confederațiapecenegă se exprima fatalmente printr-un regim politic care dădea clanurilor acesteipopulațiiimigrateprincipalelepozițiiicircnelitapolitico-militară(icircncepacircndcuconducătorulformațiuniipenumeBaitzasladataredactăriitratatuluiicircmpăratuluibizantin)nupoateexistaniciundubiucămajoritateasemnificativăapopulațieiarămasceavlahădevremeceaceastaesteconsistentatestatăatacircticircnaintedesosireapecenegilorcacirctșidupăplecareaacestoraUndetaliudintratatulluiConstantinPorfirogenetulnedășisugestiaunuistatutprivilegiatpecareacestducatalvlahilorajunșisubhegemoniepecenegăicirclprezervaserăicircnnouaconfederațienord-ponticădoartreidintreceleoptdespărțămintealeconfederațieiducatulIrtimnumăracircndu-seprintreacesteatreiauconducătoribeneficiariairanguluidekangarrdquopentrucăsuntceimainobilișivitejidintretoțipecenegiirdquo10

Prezentulnostrudemersnuesteicircnsăfocalizatpereconstituireaistoricăicircncheieprocesual-evenimențială obiectiv căruia i-am alocat alte studii ci pe o problematicăcircumscrisă teoriei șimetodologiei istorice icircnțelegerea cauzelor care au favorizat unatare dezinteres cvasigeneralizat față de acest set de date esențiale pentru cunoaștereaevoluțiilor istorice din spațiul de sinteză daco-romacircnă - și generalizacircnd față de alteinformații explicit furnizate ori deductibile cu cvasicertitudine din izvoarele literareși sursele asociate acestora Desigur nu ne putem nici măcar apropia de o abordareexhaustivăaproblematiciidarputeminițiaacestdemers-șiovomfaceaducacircndicircnatențiepreocuparendashsaumaibinezislipsapreocupăriindashpentrucorectaechivalareaeticheteloridentitareatribuiteicircnmoddiferiticircnfuncțiedecontextulspațio-temporalșicultural-politicrespectivicircnfuncțiedesursăunuiașiaceluiașipersonajcolectivalistorieifieelorganic(macrocomunitate societate individualizabilă ansambluetno-cultural) sau instituțional(formațiuneetno-politicăstatprotostatșamd)

Icircnexemplulreferențialpecarel-amselectatavemafaceobservațiacăizvorul-bazăndashicircnspețăPovestea Vremurilor de DemultPovest Vremennyk LetorimaiexactacelordouăversiunitacircrziiaacesteiaCodexulLetopisețulLaurentianșirespectivCodexulHypatianndashnuopereazăicircnrelatareaevenimentelorcitatecutermenuldevlahi(pecarealtminteriicirclfoloseștecaatareicircnaltecontexte)cicuunulformaldiferitulichi11Oetichetă6 Koncha2012pg17șiurmMadgearu2015pg17 Moravcsik-Jenkins1967pg62-638 Termenulcancelarieiimperialeicircnoriginaldiareitai9 OdezvoltareaacestuisubiectlaNistorescu201710 Moravcsik-Jenkins1985pg170-17111 УличиrespectivУличіicircnceledouăversiunisupraviețuitoarealeizvorului

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

9

noastră)redactatăpelaanul8706icircimenționeazășieapevlahiidelanordulDunăriideJosdinbazinulSiretuluișiNistruluiconsemnacircndndashdetaliucenufacedecacirctsăconfirmeșiexplicitezecapacitateaformațiuniipoliticeaacestoradearezistaicircnfațapresiuniikievenendashcăeraformatădinnumaipuținde418comunitățicivitatesveciniityragețisuntșieiatestațidesus-amintitaGeografiedeasemeneacuprecizareacăaveauicircncomponență516comunitățicivitatesDeasemeneaicircnsuccesiuneaicircntacircmplărilordelacumpănasecolelorIXșiXcare-icontrapunpevlahikievenilorformațiuneapoliticăavlahilordelaNistrulmijlociu este explicit atestată ca parte a nou-constituitei confederații pecenege fiindicircnregistratăicircntratatulDe Aministrando Imperio alicircmpăratuluiConstantinPorfirogenetul7 sub titulatura de despărțămacircntul8 IrtimIabdiertim9 dacă apartenența la confederațiapecenegă se exprima fatalmente printr-un regim politic care dădea clanurilor acesteipopulațiiimigrateprincipalelepozițiiicircnelitapolitico-militară(icircncepacircndcuconducătorulformațiuniipenumeBaitzasladataredactăriitratatuluiicircmpăratuluibizantin)nupoateexistaniciundubiucămajoritateasemnificativăapopulațieiarămasceavlahădevremeceaceastaesteconsistentatestatăatacircticircnaintedesosireapecenegilorcacirctșidupăplecareaacestoraUndetaliudintratatulluiConstantinPorfirogenetulnedășisugestiaunuistatutprivilegiatpecareacestducatalvlahilorajunșisubhegemoniepecenegăicirclprezervaserăicircnnouaconfederațienord-ponticădoartreidintreceleoptdespărțămintealeconfederațieiducatulIrtimnumăracircndu-seprintreacesteatreiauconducătoribeneficiariairanguluidekangarrdquopentrucăsuntceimainobilișivitejidintretoțipecenegiirdquo10

Prezentulnostrudemersnuesteicircnsăfocalizatpereconstituireaistoricăicircncheieprocesual-evenimențială obiectiv căruia i-am alocat alte studii ci pe o problematicăcircumscrisă teoriei șimetodologiei istorice icircnțelegerea cauzelor care au favorizat unatare dezinteres cvasigeneralizat față de acest set de date esențiale pentru cunoaștereaevoluțiilor istorice din spațiul de sinteză daco-romacircnă - și generalizacircnd față de alteinformații explicit furnizate ori deductibile cu cvasicertitudine din izvoarele literareși sursele asociate acestora Desigur nu ne putem nici măcar apropia de o abordareexhaustivăaproblematiciidarputeminițiaacestdemers-șiovomfaceaducacircndicircnatențiepreocuparendashsaumaibinezislipsapreocupăriindashpentrucorectaechivalareaeticheteloridentitareatribuiteicircnmoddiferiticircnfuncțiedecontextulspațio-temporalșicultural-politicrespectivicircnfuncțiedesursăunuiașiaceluiașipersonajcolectivalistorieifieelorganic(macrocomunitate societate individualizabilă ansambluetno-cultural) sau instituțional(formațiuneetno-politicăstatprotostatșamd)

Icircnexemplulreferențialpecarel-amselectatavemafaceobservațiacăizvorul-bazăndashicircnspețăPovestea Vremurilor de DemultPovest Vremennyk LetorimaiexactacelordouăversiunitacircrziiaacesteiaCodexulLetopisețulLaurentianșirespectivCodexulHypatianndashnuopereazăicircnrelatareaevenimentelorcitatecutermenuldevlahi(pecarealtminteriicirclfoloseștecaatareicircnaltecontexte)cicuunulformaldiferitulichi11Oetichetă6 Koncha2012pg17șiurmMadgearu2015pg17 Moravcsik-Jenkins1967pg62-638 Termenulcancelarieiimperialeicircnoriginaldiareitai9 OdezvoltareaacestuisubiectlaNistorescu201710 Moravcsik-Jenkins1985pg170-17111 УличиrespectivУличіicircnceledouăversiunisupraviețuitoarealeizvorului

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

10

identitarăfoarteapropiatădartotușisuficientdediferităicircncacirct trebuiesădeducemi-apututderutapepuținiicercetătoricares-auaplecatcriticasupraizvoruluiicircnansamblulsăușicareastfeltributarișiuneilecturigrăbiten-aumaisesizatcăestevorbadeunulșiacelașipersonajcolectiv

Cenegaranteazăicircnsăcăulichiisuntcuadevăratnimicaltcevadecacirctvlahii(daco-romacircnii)dinvecinătateaNistruluiPrimulindiciucarearfitrebuitsădeadegacircnditestelocalizarealorgeograficăsursafiindexplicită icircna-i raportapedelocmisterioșiiulichi(precumșipeveciniișiasociațiilortiverți)lamalurilefluviuluiNistruAsociereanuesteunaaccidentalăcaresălaseeventuallocuneiprezumțiicăpopulațiaicircncauzăseaflaicircnmigrațiesaucăamaveade-afacedoarcuoprezențăpurmilitarădecoloanăicircndeplasareciicircntermeniifermiaiapropieriiteritoriilordinvecinătateaNistruluiulichiivlahiideținpemalurileacestuifluviucelpuținofortificațieimportantăiarconflictullorcukieveniiare ca miză principală (chiar dacă probabil nu singura) tocmai controlul teritoriilordelaestdecursulracirculuiFaptulcăexacticircnacelașiarealgeograficvorfimenționațiicircngenerațiileșisecoleleurmătoaredinabundențăvlahiiconstituiedejaargumentulnecesarșisuficientpentruaadmitecompletaidentitatedintreulichișivlahiInvocatăuneoridecacircțivadintrecercetătorii străinicares-auaplecat (maimultdecacirctceide lanoidarcuaceeași lipsă de rezultate științificopozabile)mențiunea luiConstantinPorfirogenetulpotrivit căreiardquorușii (kievenii ndash nn) locuiescde-a lungulNistruluirdquo12nunumaicănuse constituie icircntr-un contraargument ci dimpotrivă icircntărește atacirct izvorul de referințăcacirct și cheia noastră de lectură Și iată dece tratatul De Administrando Imperio alluiConstantin Porfirogenetul este redactatla circa un deceniu după icircntacircmplările dinanul940an icircncarendashdupăcumamvăzutndash trupelekieveneale luiSveneldaureușitsă-ialungepeulichivlahidepemalulstacircngal Nistrului pe celălalt Așadar kieveniisunt nou-veniții icircn timpce autohtonii vlahi deși obligați să se replieze icircșimențin icircncontinuareprezențaicircnregiuneinclusivprinacceptareasuzeranitățiipecenegeicircnformuladucatuluiIrtimșidupărăzboiulcuarmatacneazuluiIgorșialuiSveneld

Ca un argument suplimentar subliniem că spre același rezultat ne conduce șianaliza etnonimului Termenul ulichi nu apare din senin el icircși găsește corespondenticircntr-unpachet amplude izvoaredeemergențăpreponderent turco-mongolăunde cuconsecvențăvlahiisuntnumițicutermenululaqndashicircnmodvăditoadaptarelafoneticaproprie acestei familii de populații a etnonimului de care iau act prin contactul curomanitateabizantină13FaptulcăizvorulPovestea Vremurilor de Demultutilizeazăatacirctvariantaulichicacirctșipeceadevlahi(darnotabeneicircncontextediferite)icircșiareexplicația

12 Moravcsik-Jenkins1985pg184-18513 Atragemșiaiciatenția(amfăcut-opelargicircnstudiulEtnonimele alternative ale romacircnilor Observații de sociologie terminologicăpublicaticircnrdquoPhilologicaBanaticardquonr22016EdMirtonampSocietateadeȘtiințeFilologicendashFilialaTimișoarapg70-82)căicircnpofidaunoropiniipurspeculativeetnonimulalternativvlah esteocreațieterminologicăalumiibizantine

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

11

sacacirctsepoatedesimplăCronicaslavănuesteunizvorliterarpropriu-zisadicăuntextomogenșiconsecventsieșiorimăcarocompilațierezumareaicăreiepitomatorisăfifostpreocupațideadaptareașiechivalareasurseloricircncorporateciunagregatneunitardeizvoareopunerelaolaltăcuunefortminimaldeprelucrareaunortextepreluatedinsursediferite14IcircncazulvlahiloravemaconstatacăicircnpofidaunorcontactedirectealekievenilorcuvlahiidelaNistruicircncădinperioadadeindividualizareetno-politicăacelordintacirci(delaorizontulsecolelorVIII-IX)vlahiinudobacircndescnicioetichetăidentitarăicircndocumentelescrisealeputeriiemergentedepeNiprulMijlociudinsimplumotivcăicircnacestorizontdetimprușiikieveninusuntgeneratoridedocumentescriseCacircndpestemultesecolevoricircncepesă-șiconstituiepropriilearhiveacesteavorpreluainformațiileconsemnateicircnscrisdindouăsurseprivilegiatesingureleaccesibileceadeorigineturco-mongolă(familiecăreia icirciaparținchiar icircncepacircndcuorizontulevenimentelor relatatepecenegiiinstalațiicircnvecinătateșiparțialinterpușiicircntrekievenișivlahidarcarefuseseprecedată icircn regiune de o largă suită de populații tardeno-hunice precum kutriguriiutiguriibulgarii turanicișamd)și icircnprimelefazefărăuncontactdirectnemediatadministrațiaimperialădelaConstantinopol

AșaseexplicădealtfelșifaptulcăGeografiaAnonimuluiBavarez15 icircireținelaracircndulsăuchiaricircnainteasurseloricircncorporatedecronicaslavo-kieveanăpeaceiașiulichivlahicuun termenndashunlizindashcarenuestedecacirctecoul lipsitdeacuratețeal termenuluiaflaticircncirculațieicircnariaturco-mongolăcucaresurseledocumentuluibavarezintraserăicircncontactpe traseeledemigrație șicomerțaleEuropeicontinentaledinveacul IX icircnvremeceariadecirculațieavarianteioriginalevlahiceabizantinăerapeatunciocultatăpentruspațiulgermanicicircnprincipaldeinterpunereaavarilorșiaslaviloroccidentaliSămaiadăugămaicică lecturanoastră singuracarenunecesităartificii interpretativedenaturăsădistorsionezeelementedintr-unulsaualtuldintreizvoarelecorpusuluiincidentseverificășiicircncazulneamuluivecinasociatșiicircnruditcuvlahiiulichianumetyragețiiPeaceștiacronicakieveanăicircimenționeazăsubetichetadetiverțiosimplătransliterarea termenuluiarhaicperpetuat icircnșidinsprespațiulromanitățiibizantinespredeosebiredeulichivlahiicircnsăeinuvormaiapăreaicircnaltecontexteșicudenumirealororiginalăantică icircntrucacirctndash aflați icircntr-opozițiegeografică expusă tuturormișcărilordepopulațiedinbazinulnord-pontic icircșivorpierde icircnceledinurmă identitatea icircnaintedesfacircrșitulprimuluimileniu creștin16Dimpotrivăulichiivlahii nistreni icircși vor continuaexistențade sine stătătoare cu vădită autonomie politico-teritorială și stabilitate etno-culturalăsubetichetelederivatedevolohoveni șiblakumenipacircnă la icircncorporarea lor icircnnucleulgeneratordestatalPrincipatuluiMoldovei

14VezișiChadwick1966pg1-16(capThe Early Records)15Vezinota616 La instituirea confederației pecenege ei vor fi icircncorporați icircn noul rdquoimperiul de stepărdquo sub formaconsemnată de tratatul De Administrando Imperio despărțămacircntului Charaboi condus de principeleKaidoum (Moravcsik-Jenkins 1967 pg 166-169)Aceasta va fi practic ultima atestare a tyrageților caentitatepolitico-teritorială

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92

12

Bibliografie selectivăBrezeanu1981

BrezeanuStelianO istorie a Imperiului BizantinEdAlbatrosBucureștiChadwick1966

ChadwickNoraKThe Beginnings of Russian History An Enquiry Into SourcesEdCambridgeUniversityPressCambridge

Cross-Sherbowitz-Wetzor1953Cross Samuel Hazzard Sherbowitz-Wetzor Olgerd P (trad ed) The Russian Primary Chronicle Laurentian TextEdTheMediaevalAcademyofAmericaCambridgeMassachussets

Hupchick2017HupchickDenisPThe Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan HegemonyEdPalgraveMacmillanCham

Koncha2012KonchaSBavarian Geographer on Slavic Tribes from UkraineicircnrdquoBulletinTarasShevchenkoNationalUniversityofKyivndashUkrainianStudiesrdquonr162012EdTarasShevchenkoNationalUniversityKievpg16-21

Madgearu2015MadgearuAlexandruVlach military Units in the Byzantine ArmyicircnPanovMitkoB(ed)rdquoSamuelStateandByzantiumHistoryLegendTraditionHeritagendashProceedingsoftheInternationalSymposiumDaysofIustinianISkopje18-18oct2014rdquoEdEuro-BalkanUniversitySkopjepg47-55

Moravcsik-Jenkins1967MoravcsikGy(ed)JenkinsRJH(trad)EdDumbartonOaksCenterforByzantineStudiesTrusteesforHarvardUniversityWashingtonDC

Nistorescu2017NistorescuLaurențiuInstituții protostatale daco-romacircne din epoca migrațiilor (II) Ducatul rdquoIrtimrdquoicircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrVedUniversitateadeVestTimișoaraampUniversitateaSzegededJatePressSzegedpg672-678

Postică2007Postică Gheorghe Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII) EdAcademieiRomacircneBucurești

Raev2007Raev Mikhail The Russian-Byzantine treaty of 971 Theopholos and Sveneld icircn rdquoRevue des EtudesByzantinesrdquonr64-652006-2007EdDeBoccardParispg329-340

13

Studii şi icircnsemnări

14

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Pandantive ndash Cypraea din mediul sarmatic vest-dacic

Cypraea pendants from Sarmatian environment

Abstract The use of shells by Iazyges Sarmatians in the Danube-Tisa-Mures area is related to the accessory of the costume but also to the spiritual life of this Iranian people Analyse of gastropods from the Sarmatian discoveries conducted by Hungarian and Russian scientists indicated they are obtained by trade given the remote even exotic spaces of origin

Keywords Cypraea pendants Cowri spiritual beliefs magic

Cuvinte-cheie Pandantivele ndash Cypraea Kauri credinţe spirituale magie

PandantivelendashCypraeaasemenicelorcumelciKaurisuntprezenteicircndescoperirilesarmatice din arealulDunăre ndashTisa ndashMureşAceste gastropodemarine fac parte dinfamiliaCypraeidaenumiteşiKauridinmareaspecieCypraeoideaCypraeasuntungendemelcicucochiliamareovalăcuaspectdeporţelancaretrăiescicircnmărilecalde1

Icircncădinpreistorieutilizarealorafostlegatădecostumulsarmaţilorcapodoabedar li s-a atribuit şi o conotaţie magică Speciile folosite icircn mod frecvent pentrupandantivele sarmatice au fost analizate detaliat de LKovaacutecs şi au ca habitat locaţiidiverseconformtabelului

Pandantivele ndash Cypraea se regăsesc icircn aşezările din sudul Rusiei din zonaponticărăspacircndindu-seicircnspaţiuldacicgermanicşivest-sarmaticPătrundereaacestuitip exotic de podoabă icircnmediul sarmatic cuprins icircntreDunăre şiTisa poate reflectacontactepoliticeşieconomicedarşiodovadăaunorgrupuridepopulaţieLafelcaşialtebunuridistinctescoicileCypraeaarfipututpătrundeprincomerţulcuImperiulRomanpetreidirecţiidinvestşisud-vestdinsprePannoniadinsuddinspreMoesiaşidinestdinspreDaciaAHVadayestedepărerecădacăarfiprovenitdepeurmacomerţuluicuromaniiprinnegustoriicarevinicircnBarbaricumatunciicircnprovinciileicircnvecinateiazygilors-arfipăstraturmebdquointermediarerdquosolidede-alunguldrumuluispreiazygiScoicilesuntprezentesporadicicircnmediulpannonicşimoesicromanIcircnPannoniaoplacăturnantăa

1 Cowrie Genetic Database Projectcfhttpwwwflmnhufleducowriesgoalshtml(22052019)

15

comerţuluicubarbariiscoicileaufostdescoperitealăturidealtepiesedatabileicircntimpulconflictelormilitarecuiazygiiceeacesugereazăcădescopeririledescoicindashCypraeaşiCowry suntlegatedeistoriamilitarăromanondashiazygă2PebazainformaţiilorluiCassiusDiolegatedecomerţuliazygilorşiroxolanilorprinDacia3provenienţalordinspreDacianuseconfirmămaialescăpentruperioadadesfacircrşitdesecolIIşiicircnceputulsecoluluiIIIicircndescoperirile roxolanilor scoiciledemaridimensiuniaproapecă lipsescReapariţiapandantivelorndashCypraea icircnperioada tacircrzieexcludecele treiposibilităţi4Prinurmarecercetătoareamaghiarăicircnclinăsăsusţinăipotezamigrăriiicircnzonaiazygăaunorgrupurisarmate(iazygiroxolanialani)5

Gastropodele terestre şi scoicile de racircu bivalve sunt prezente icircn descoperirilearheologiceuneleavacircndperforări intenţionatepe suprafaţa lor (pandantive) iar altelespartesaumărunţitefolositedrepthranăsauicircnateliereleceramiceCercetătoriimaghiarinuexcludposibilitateacascoicilelocalesălefiicircnlocuitpeceleexoticedinpandantivelaunmomentdatUnfenomensimilarestesesizat lavaselerectangularecareapar icircnCacircmpia Pannonică icircn două faze icircn faza timpurie a prezenţei iazygilor şi icircn perioadasarmaticătacircrziepre-hunică6

DinscoicileCypraeasculptatesefăceaumărgeleşipandantive-toporaşicircncădinpreistorieIcircnspaţiulbănăţeansudulUngarieişizonaBačkas-augăsitunnumărmaredemărgeledingastropodeşiscoicibivalveicircnzonacentralăşinordicăabdquoPungiiIazygerdquofiindgăsiteocazionalUnsingurexempludemărgelerealizatedinscoicisaugastropodenemodificate sepăstrează icircnMuzeulBanatului dindescoperirea adouă şiraguri de laBiledOscoicăgăuritădinspeciaCardiidaeeraataşatăicircmpreunăcu31descaphopode DentaliumşidouăPhasianella (Tricolia) pullaDescoperireanupoatefiatribuităcertromanilor sau sarmaţilor din lipsa altor materiale Cele trei specii provin din zonaOceanuluiIndo-Pacific7

AcesttipdepodoabăbarbarăesteicircnmajoritateacazurilorlegatăcuuninelavacircndcapeteleicircnfăşuratespreinteriorPandantiveleeraupurtatelacolierebrăţărisaucureleIcircngeneralicircnmorminteesteprezentunsingurexemplaricircntr-unmormacircntdelaEacutersekcsanaacutedpeunşiragdemărgeledecalciuaufostagăţatedouăpandantive8CacirctetreipandantiveaufostdescoperiteicircnmormacircntulM11932delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta9 şimormacircntulM54delaToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten Ujtelep10

ScoicibivalveincizateşifinisateaufostdescoperitelaUjszilvaacutesicircntr-unmormacircntdebărbatdatatlasfacircrşitulsecoluluiIpChrDisculperforatcudecoraţiegravatărealizatădinscoicăbivalvătrebuiesăfifostunpandantivndashsabie11DisculuneiscoicidinmormacircntulM21delaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldekeraperforatcentralşipurtatcaşiamuletă2 KovaacutecsndashVaday1999248-2493 CassiusDio71191-24 Vaday1999117-1185 KovaacutecsndashVaday1999249-2506 VadayndashMedgyesi199385-887 MBTnrInv536238 Paacuterducz1950plC9 Paacuterducz19502410 Vaday1989286kat415pl14013-411 Tari1994259-260

16

Piesele dinConus spondylus sunt cunoscute pentru funcţia lor de pandantiveGastropodele din speciaCerithium sp trebuiemenţionate deşi unele nu au semne desuspendare ScoicileCardium sunt rare icircn perioada romanăEle trăiesc icircn zonaMăriiNegrăMediteraneiMareaBaltică şiMareaCaspică Cele descoperirile germanice şisarmateaufostadusedinestcusiguranţădinzonaMăriiNegreOpiesărătăcităprovinedelaAlsoacuteneacutemedindashKenderfoumlldek12DelaTaacutepeacuteMalajdokAmormacircntulM29provineomărgeasculptatădintr-ogastropodăsauscoicăbivalvăcareimitaCardium-ul13

Murex trunculuscarearehabitatulicircnMareaNeagrăşiMareaMediteranăesterarprintrepandantivelecuscoicisarmaticeElseicircntacirclneşteicircndescopeririledatatelasfacircrşitulsecoluluiIşiicircnsecolulIIdinarealuldintreDunăreşiTisaElafostadusdealdoileavaliazygdinzonadenord-nord-vestaMăriiNegre

Pandantivele de tip Cypraea tigris şi Cypraea pantherina sunt frecvente icircndescoperirilesarmaticedinCacircmpiaPannonicăalăturidecelededimensiunimediidinfamiliaCypraea spurcaşicelemiciCypraea monetaAcesteaaufostdejadescrisedejadecătreMPaacuterduczcafiindpiesetipicepentruiazygi14

Micile scoici erau perforate şi purtate alături demărgele sau pe brățări ca şitalismaneasemenipandantivelorndashtoporaşşipandantivelorndashtobă15ScoicileCypraea de micidimensiunisuntmairareicircnmediulsarmaticdinvestulDacieimairăspacircnditefiindcelededimensiunimaripurtatepecoliereşilanţuriLaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashGorzsa tanyaafostdescoperităoCypraea monetaperforatăicircnparteadesus16IcircnmormacircntuldefemeieM34delaSzeged-Taacutepeacute Malajdok BaufostdescoperitetreiCypraea monetaalăturideunineldebronzpentrudegetunineldecenturădinbronzşimărgele17 Trei scoicidetipmonetaprinseicircntr-unşiragdemărgeleaufostrecuperatedintr-unmormacircntidentificaticircnanul1933delaPolgaacuterndashBarta puszta18MormacircntulafostdataticircnsecolulIV pe baza unei brăţări din bronzmărgelelor din carneol calcedon şi sticlă o cutiedinbronzşiofibulăcupiciorulicircnformădediamantToticircnadouajumătateasecoluluial IV-lea se datează şiCypraea moneta descoperită icircntr-unmormacircnt din cimitirul delaHoacutedmezővaacutesaacuterhelyndashErzebeacutet uacutejkoumlzseacuteg19PandantiveledinCypraea monetasaualtescoicidemicidimensiuniauanalogiiicircnspaţiulesticicircnMoldova(ŞtefăneştişiOnceşti)zonaBrăilei(RacircmnicelundashM3şiM6LişcoteancandashMovila OraluluindashM3)şisudulRusiei(PodgornojeCerniakhovDanchenyndashM239M375-pandantivcowryicircmpreunăununuldeos)20

PandantiveledetipulCypraea tigrisşiCypraea pantherinasuntprinsepeverigisauinelecucapeteleicircntoarseşisuntrăspacircnditedepecoasteleponticeicircnteritoriiledacicesarmaticeşigermanePandantivecuscoicidemaridimensiunisuntatestatelaBudapesta

12 Korek19803913 ParduczndashKorek194829430614 Paacuterducz19443715 Vaday1989317pl263716 Paacuterducz19443717 PaacuterduczndashKorek194829718 Paacuterducz195015119 KovaacutecsndashVaday199925520 Bichir1977pl16KovaacutecsndashVaday1999255-256

17

ndash staţia Rakos Slaacutedkovičovo (Slovacia) icircn necropolele aparţinacircnd culturii Sacircntana ndashČerniakhovdinregiuneaNipruluişiMunteniaicircnMoldova(LeţcaniLuncaDoina)21

Icircnspaţiulvest-sarmaticscoicilemarilipsescpentrusecolulIelefiindprezenteabiacuultimulsfertalsecoluluiIIşipacircnălamijloculsecoluluialIII-leaElevorreapăreaicircnultimaparteasecoluluiIVDupărăzboaielemarcomanicepandantiveledeacesttipsuntprezenteicircnzonadinstacircngaTiseişidelaguraracirculuiZagyvapacircnăicircnBanatpeofacircşiede30dekmlaestdeTisaConcentrareaacestoraicircnzonelemenţionatemarcheazărutadrumuluibarbarde-alungulTisei22PentrusecoleleII-IIIpenetraţiapandantivelorCypraea icircnBanatşiBačkaesteredusăfiind legatădepătrunderea treptatăa triburilorsarmaticespresudulbdquoPungiiIazygerdquo

Diviziunea pe specii a pandantivelor cu gastropode (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 1)

PentrusecolulIIIoCypraea PantherinaafostrecuperatădelaBeacutekeacutesndashVizesfaacutes avacircnd alături piese icircncadrate cronologic icircn acelaşi secol23 Un fragment de scoică dedimensiuni mari a fost descoperită la Kiskunfeacutelegyhaacuteza ndashPakapuszta provenind dinmormacircntulM47 jefuit icircn totalitate24 LaKlaacuterafalva ndashGară icircnmormacircntulM7 suntprezentedouăCypraea tigrisprinsepeuninelcucapeteicircntoarsedinargint25Treigastropodesimilare provin din mormacircntul deranjat de femeie (M54) de la Toumlroumlkszentmikloacutes ndashSurjaacuten Ujtelep26dinmormacircntul uneifetedeToumlroumlkszentmikloacutesndashSurjaacuten-Barta Pusta27şidinmormacircntulM41alnecropoleidelaEndrődndashKocsor-hegy2821 KovaacutecsndashVaday1999257-25822 KovaacutecsndashVaday199925923 Paacuterducz1944p253724 KovaacutecsndashVaday1999p26125 Paacuterducz1950p15926 Vaday1974-1975p8527 Paacuterducz1950p2428 Juhasz1978p97-100

18

MelciikaurisuntfolosiţimaimultcamărgeaşimaipuţindreptpandantivşiapardestulderarUnMurex trunculusalăturidedouăCypraea tigrismontatepeosacircrmăprinineleprovinedelaBudapestandashStaţia Rakos29

Orientarea mormintelor cu pandantive - Cypraea (apud Kovaacutecs ndash Vaday 1999 p 709 graficul 2)

StatisticdintotalulpandantivelorndashCypraea38folosescCypraea pantherina8Cypraea tigris33scoicidemaridimensiunifărăaputeaprecizatipul14Cypraea annulusrestultipurilorreprezentacircnd1-2La55dintredescopeririledepandantivendashCypraeanusecunoaşteorientarefiinddistrusesaujefuiteanalizareaorientăriisefacepeprocentele rămaseAstfelorientareadominantăamormintelorcuaceastăcategoriedepieseesteS-Ncumicidevieri30AHVadayaplasatpehărţidescopeririledescoiciCowry şi Cypraea acestea fiind icircmpărţite pe perioade31(pl I-IV - Pandantive de tipCypraeaşirăspacircndirealoricircnmediulsarmaticapudKovacsndashVaday1999)

PandantivelendashCypraea aumaimultefuncţiiicircncredinţelereligioasealesarmaţiloriazygi din spaţiul dintre Dunăre şi Tisa Scoicile purtate pe curele de către femei şiadolescenteauroldetalismanAcesteaCypraea Venereaşiconcha VenereasereferălaconţinutulsemanticfiindlegatededragostefertilitateşicultulLuniiScoicilendashamuletesugerează posibila prezenţă a cultului luiVenus icircn urma unei interpretatio graeca et romana icircn privinţa trecerii tinerei fete la statutul de femeie adultă32 Descoperirea pandantivelordetipCypraea doaricircnmormintedefemeişiadolescentedemonstreazărolul important jucat icircnviaţa femeilorşia tinerelorsarmatecareauajuns lavacircrsta lacareputeausăsecăsătoreascăşiprinurmaretrebuiesăfifostlegateşidefertilitate33 La

29 KovaacutecsndashVaday199926330 KovaacutecsndashVaday1999265-26631 KovaacutecsndashVaday1999705-708fig12-1532KovaacutecsndashVaday199926433KovaacutecsndashVaday1999264

19

NovijicircnmormacircntulM5dinkurganul70icircnregiuneaDonuluiaufostdescoperitedouăscheletedebărbaţicuvacircrstede18-20deaniLaunuldintreeleafostdescoperităocureacucenturadinaurdecoratăcugrifonPeaceastaerauprinseicircndouăşiruri54descoiciCypraea detipulErosaria Turdus34Deşipurtatedeunbărbatrolullorpareindicatdeicircnsuşiconţinutulsemanticalpieseibineicircnţelescuunsensdiferitcalafemei

ScoiciledetipCypraeaaufostfolositedreptghiocuripentrughicireaviitorului(icircnlatinăcochlea)Fiindlegatedeapăşiprezenteicircnportulbărbătescputempresupuneo conexiune cu zeul Batraz şi ridicarea sa la cer din mare35AmmianusMarcellinusmenţioneazăfaptulcăalaniibdquoprevestescviitorulicircntr-unchipcuriosfacunmănunchidenuieledreptederăchităşidupăuntimpprestabilitcuincantaţiisecretedesfacmănunchiulşidescifreazăicircnnuielecearesăseicircntacircmplerdquo36

BibliografieAmmianusMarcellinus

Ammianus Marcellinus Istorie romană (Studiu introductiv traducere note şi indice de Prof DavidPopescu)Cluj-Napoca1982

Bichir1977BichirGh Les sarmates au Bas DanubeicircnDacia21p167-195

CassiusDioCassiusDioIstoria RomanăvolII(studiuintroductivGhŞtefantraducereAPiatkowski)Bucureşti1977

Cirlot1993CirlotJEAdictionary of symbolsPatsdowndashCornwall

Hardy2009E Hardy Hardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropods icircn httpwwwgastropodscomindexshtml (22052019)

IlrsquojukovndashVlaskin1992IlrsquojukovLSVlaskinMVSarmaty mezhdutechya Sala i Manycha(Rostov-na-Donu1992)

Juhasz1978JuhaacuteszISarmata temető EndrődoumlnicircnBMMKp87-114

Korek1980KorekJAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutenek reacutegeacuteszeti forraacutesai a honfoglalaacutes koraacuteig icircnAlsoacuteneacutemedi toumlrteacuteneteacutene eacutes neacuteprajzaAlsoacuteneacutemedip9-47

KovaacutecsndashVaday1999KulcsaacuterVVadayAHК вопросу о так называемых сарматских пряжкахicircnActa Archaeologica 36p239ndash261

Muscalu2009Muscalu B Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Roman ndashTezădedoctoratTimişoaranoiembrie2009(manuscris)

Muscalu2015MuscaluB Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygiActaCentriLucusiensisnr3B2015p37-6234IlrsquojukovndashVlaskin199282fig20735Cirlot1993svscoică36 AmmianusMarcellinusXXXI223-24Muscalu2009216-224295Muscalu201550-51

20

ParduczndashKorek1948PaacuterduczMKorek JGerman Befolyas a Maros-Tisza-Koros-szog keso szarmata emlekanyagaban icircnArchEacutertseriaIIIvol7-9Budapestap291-312

Paacuterducz19441950PaacuterduczMDenkmaumller der Sarmatenzeit UngarnsArchaeologia HungaricaI(1941)II(1944)III(1950)Budapest

Tari1994TariEEarly Sarmatian grave from UjszilvaacutesTanulmaacutenyokTrogmayerOttoacute60Szegedp259-261

VadayndashMedgyesi1993VadayAHMedgyesiPRectangular vessels in the Sarmatian Barbaricum in the Carpathian BasinicircnCommArchHungp63-89

Vaday1974-1975VadayAHEin bdquobarbarischesrdquo Skelettgrab von ZagyvareacutekasicircnMittArchInst5p81ndash88

Vaday1989VadayAH Die sarmatischen Denkmaumller des Komitats SzolnokicircnAnteus17-18(1988-1989)Budapesta

Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian Plain icircnAnteus24(1997-1998)p547-562

21

Tabelul speciilor de gastropode Specia Habitat Planşa37

Cypraea pantherinaDicircntre55şi8cm

MareaRoşie

Cypraea tigrisDicircntre7şi10cm

OceanulIndondashPacificlaestdeGolfulAden

Cypraea annulusDicircntre25şi4cm

OceanulIndondashPacificşiMareaRoşie

Cypraea monetaDicircntre3şi37cm

OceanulIndondashPacific

37 ImaginipreluatedinEHardyHardyrsquos Internet Guide to Marine Gastropodsicircn httpwwwgastropodscomindexshtml(22052019)

22

Cypraea spurcaDicircntre2şi34cm

MareaMediterană

Conusspondylus(după alţi cercetători ar fi vorba de Conus mediterraneus)D31x16mm

OceanulIndondashPacific(EstulOceanuluiAtlanticşiMareaMediterană)

Glycymerissp

Cerithiumsp

Murextrunculus MareaMediterană

23

Planşa I

24

Planşa II

25

Planşa III

26

Planşa IV

Pandantive de tip Cypraea şi răspacircndirea lor icircn mediul sarmatic (Kovacs ndash Vaday 1999)

27

Claudia S Popescu

O consecință juridică a retragerii aureliene statutul limiganților

A legal consequence of Aurelianrsquos withdrawal the status of the Limigantes

Abstract The institution of the Limigantes is certified exclusively in the Dacian sector of the Danube limes and is in our opinion a legal consequence of the situation created in the province of Dacia through the so-called Aurelian withdrawal

Keywords Limigantes Dacians Aurelian withdrawal legal consequence

Cuvinte-cheie limiganți daci retragere aureliană consecință juridică

PrezentaintervențiearecapunctdeplecarearticolulrdquoRaporturiledintrepopulațiilede frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquo al colegului nostruLaurențiu Nistorescu1 și mod deosebit soluția identificată cu privire la semnificațiapolitico-juridicăastatutuluilimiganțiloraceladegradmaximaldeasocierelaImperiualuneipopulațiisituatălafrontierelesuprastatuluicreaticircnjurulRomeiimplicitdeinstituțieextrateritorială construită icircn oglindă cu o altă instituție specifică a perioadei tetrarho-constantinienedeaceastădatăintrateritorialăceaalimitaneilorConsiderămcăautorula identificat cacirct se poate de corect originea acestei inovații politico-juridice integralsubsumatădomeniului jus gentium (și anume ca rafinare a instituției foedus-ului largutilizatădearhitecțiiinstituționaliromaniicircncădinepocarepublicană)precumșicaracterulsăulimitaticircntimp(eaaparedupăicircncheiereaașa-numiteicrizemilitareasecoluluiIIIșidevineinoperantăicircncontextulapogeuluiconfruntăriidintreImperiulRomanșicoalițiaBarbaricum-ului polarizată de huni) dar că o altă limitare a aplicabilității inovațieiinstituționaleanumeceaspațialănuafostsuficientpusăicircnvaloare

ObservațianoastrăestecădintretoateregiuniledecontactdintreImperiulRomanșiBarbaricumsinguraicircncareesteatestatăinstituțialimiganțilorndashinstituțialimes gentesneamurilefrontiereindashesteceaasectoruluidaco-romanalfrontiereidunăreneOrșiopinămcă aici poate fi identificată o relație de cauzalitate nemijlocită acesta este și singurulsectordefrontierăalImperiuluiRomanicircncareaceststataprocedatlasoluțiaabandonării

1 Nistorescu2014

28

voluntare(esteadevărat icircntr-uncontextspecialdinperspectivasecurității teritoriale)aunei provincii2Maimult decacirct atacirct pacircnă la revendicarea formulată de sarmații libericătreicircmpăratulConstantiusalII-lea(pecareacestale-osatisfacepentruscurtăvreme3)deadobacircndișieistatutuldelimiganțidoardouăpopulațiipicensiișiamicensiiaumaibeneficiatdeaceststatutșiambeleauavutanteriorstatutuldesupușiintrateritorialiaiImperiului4Așastacircndlucrurileaparecalegitimăprezumțiacăinovația politico-juridică limes gentesaapărutexclusivicircnrelație cu abandonarea Daciei(aceleimaimaripărțiaacesteiprovincii)cauninstrumentdecompensareapierderiiprotecțieiimperialedecătrelocuitoriinord-dunărenipacircnăatuncicetățenidepliniaisuprastatuluiRomeiAltfelspusprinasigurareaacestuistatutdaco-romaniidepemalulnordicalDunăriirămacircneaucetățeni ai Imperiului cudrepturile și obligațiile specifice ajustate icircnsă la condițiadeextrateritorialitate icircncaresegăseau Icircnparticularaceștiacontinuausăseadministrezedupă legile romane și prin instituțiile aferente acestora iar icircn schimbulobligațiilordecontributivitate fiscală practic imposibil de operat după externalizarea provinciei săfurnizeze Imperiului anumite contingentemilitare și săpreiape seama loropartedinobligațiile pe care Imperiul și le asuma la racircndul lor față de acei foederați cărora leicircncredințacastrategiepoliticăoricaficțiunejuridicămandatulimperialdeadministrareateritoriilorcontingentefrontierei

Faptulcăinstituțialimes gentesafostoconsecințăjuridicăaabandonăriiprovincieiDaciaAugustindashaceastafiindsinguraconcluziesprecareneicircndreaptădatelecunoscutepacircnăicircnprezentndashestedenaturăsănefurnizezeșiun terminus pro quemalacesteiinovațiipolitico-juridiceEanuarfipututsăaparămaidevremededeciziapoliticăaexternalizăriiprovincieidecinuicircnaintedejumătateadomnieiicircmpăratuluiAurelian(saumairigurosdelichidareadecătreacestaainsurecțieicondusededemnitarulmonetarFelicissimusicircnprovincianord-dunăreană5)darnicimaitacircrziudemomentulicircncareicircmpăratulDioclețianși-a finalizat reforma administrativămomentmarcat de altfel prin lunga inspecție alimes-uluidunărean6

2 ImperiulRoman(suprastatulRomei)amaiabandonatprovinciiicircncorporateicircntr-unmomentsaualtulalexistențeisalendashGermaniadupăefemeracuceriredinperioadaaugustanăArmeniaicircnmaimulteracircndurișamdndashdarnumaicaurmareaunoricircnfracircngerimilitaremajoreAbandonareaDacieiconstituieoexcepțiefieșinumaidacăluămicircnconsiderarefaptulcă icircnpreludiulși icircnimediatasuccesiuneadecizieipecareo desemnăm cu eticheta de rdquoretragere aurelianărdquo (și care icircnmod efectiv a vizat exclusiv strămutareacomandamentelorcelordouălegiunicareasiguraserăpacircnăatunciosaturaedificiuluimilitaralprovincieiDaciaAugustiXIII GeminadelaApulumlaRatiariașirespectivV MacedonicadelaPotaissalaOescus)trupeleromaneauobținutvictoriimajoreșicuconsecințedesecuritatedurabileicircnacestsectordefrontieră3 Sarmațiiliberisolicitășiprimescaceststatutdoaricircnprimăvaraanului358icircnurmacampanieivictorioasepe care icircmpăratulConstantius al II-lea o icircntreprinde icircmpotriva lor și a quazilor și icircn condițiile icircn carecelelaltedouăgrupărilimigantepicensiișiamicensiidăduserădovezidenesupunerefațădeautoritățileimperialecentraleStatutulesteicircnsăpierdutdecătresarmațiipropriu-zișichiaricircnanulurmătorcacircndceamaimareparteagrupărilorpuseinițialsubautoritateaprincipeluiZizaisserăscoalăicircmpotrivaImperiuluișisunticircnfracircnți4 Subscriemicircntrutotullaidentificareaacestoracudaco-romaniivechiiprovincii- icircncazulpicensilorșirespectiv dacii mărginași icircncorporați icircn aceeași provincie de către guvernatorul Vetus Sabinianus (icircnvremealuiCommodus)-icircncazulamicensilorSubiectulafosttrataticircndetaliulaNistorescu20155 Aceastapoatefidadatăicircnanul272prezumțieicircntăritădefaptulcăicircnacelașianicircmpăratulAurelianicircșiasumătitlulDacicus Maximus(Bărbulescu2010pg97)6 Inspecțiasedesfășoarăicircnperioada8septembriendash25octombrie294(Panaite-Alexandrescu2009pg443)

29

Bibliografie selectivăAmmianus-Popescu1982

AmmianusMarcellinusIstorie romanăPopescuDavid(ed)EdŞtiinţificăşiEnciclopedicăBucureştiBărbulescu2010

BărbulescuMihaiIstoria politicăicircnProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIIrdquoDaco-romaniromanicialogenirdquoedițiaaII-aEdEnciclopedicăBucureștipg73-98

Nistorescu2014NistorescuLaurențiuRaporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțiloricircnrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2edUniversitateadeVestTimişoaraampUniversitateaSzeged-JatePresspg839-847

Nistorescu2015NistorescuLaurențiu Contribuții la identificarea etnopolitică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnrdquoActaCentriLucusiensisrdquonr3AedCSDRLucusTimișoarapg14-31

Panaite-Alexandrescu2009PanaiteAdrianaAlexandrescuCristina-GeorgetaA rdquorediscoveredrdquo inscription from Dobrudja Roads and milestones in Scytia (3rd-4th centuries AD)icircnrdquoPonticardquonr422009EdMuzeuldeIstorieNaționalășiArheologieConstanțapg429-455

Watson1999WatsonAlaricAurelian and the Third CenturyEdRoutledgeNewYork

30

Carmen Timoc

De la zeii păgacircni la creștinism Interferențe spirituale

Expoziția tematică De la zeii păgacircni la creștinism a fost organizată cu ocazia colocviului internațional bdquoAfrica romană și provinciile dunărenerdquo care a avut loc icircn perioada 29-30 iunie 2019 httpswwwacademiaedu35612854Africa_and_the_Danubian_Provinces_of_the_Roman_Empire și pentru a satisface segmentul de public care este interesat de arheologie istorie a religiilor și nu icircn ultimul racircnd magie și misticism Piesele au fost alese de cei 2 curatori care au gacircndit proiectul hibrid expoziție tematică și conferință icircn așa fel icircncacirct ele să fie cacirct mai reprezentative și mai ușor de icircnțeles mesajul lor sacru Bineicircnțeles că pentru o asemenea abordare tematică de nișă s-a căutat pe lacircngă expunerea unor piese valoroase din patrimoniul propriu și aducerea unor obiecte celebre de la cacircteva muzee din țară care au fost deschise la cooperare Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva Muzeul Regiunii Porțile de Fier Drobeta Turnu-Severin Muzeul județean de Istorie Buzău și Muzeul de Istorie și Artă Zalău

Icircncă din prima sală a expoziției s-a pus accentul pe corelarea obiectelor de cult sau a celor utilizate icircn cadrul cultelor private sau publice pe sacralitatea spațiului pe care

icircl deserveau Importanța luminii a fumului dat de tămacircie sau alte substanțe puternic mirositoare icircn cadrul ritualului religios a fost foarte important icircn antichitatea păgacircnă dar și icircn epoca creștină icircntre cele două lumi existacircnd multe paralele evolutive Fiind totuși perioada clasică romană o perioadă a prigoanei creștine simbolurile care pot fi puse icircn legătură cu primii creștini sunt mai puțin vizibile și adesea sunt ascunse neinițiaților Este totuși subliniată contribuția cultelor

egiptene la bazele dogmatice ale paleocreștinismului cultul lui Isis și Serapis fiind foarte răspacircndit pe tot cuprinsul Imperiului Roman și se menține pacircnă tacircrziu tocmai datorită aceleași idei religioase

Ca orice expoziție tematică care se respectă autorii au pregătit și un catalog explicit al exponatelor cu o foarte frumoase punere icircn temă realizată de conf dr Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca colaborator icircn cadrul acestui proiect

Catalogul vine și o surpriză specială pentru public oferind pentru cele mai reprezentative piese o imagine 3D care poate fi descărcată cu un cititor de cod QR

31

care icircnsoțește ilustrația Textul catalogului este lesne de urmărit și structural adaptat după standardele ce guvernează icircn acest domeniu sistemul de catalogare CSIR (Corpus Signorum Imperii Romani)

Ca și conținut se vede atacirct icircn cadrul expoziției cacirct și icircn cadrul catalogului că istoria trecerii de la zeii păgacircni la creștinism a fost marcată de cacircteva transformări esențiale date de legi și tradiții icircn domeniul religios al Imperiului Roman Aceste treceri sunt vizibile prin distribuția materialului icircn săli și icircn catalog pe capitole distincte I Zeii păgacircni II Zeii egiptene III Primele semne ale creștinismului IV Creștinismul triumfător

Un loc aparte icircl ocupă icircn cadrul expoziției problema simbolistică a crucii care și ea este marcată de transformările spirituale din viața Imperiului Roman dar și a cultelor și ritualurilor funerare credința icircn viața de dincolo vrăjitorie și magie

Expoziția icircn sine chiar dacă nu a avut icircn cuprinsul ei foarte multe piese toate icircnsă sunt niște rarități deosebite și ajută la mai buna icircnțelegere a frămacircntărilor spirituale prin care a trecut societatea omenească la un moment dat cacircnd statul roman și zeii păgacircni nu le mai oferea siguranța și speranța icircntr-un viitor mai bun Creștinismul vine și se impune ca o religie salvatoare care absoarbe tot ce este bun și util de la alte culte religioase ale vremii și oferă unitate și universalitate lumii greco-romane care este mult icircncercată moral și material icircn anii de sfacircrșit ai antichității de lupte interne și atacuri barbare externe

32

Convergenţe

33

Dan Negrescu

Similitudini vaticinare

IcircnceleceurmeazănupropununstudiucomparativnefiindteologeclogaaIV-aa luiVergilius este icircnsă un bdquomaterialrdquo care a generat icircn timp o icircntreagă bibliotecă petemaprofețieiaanunțăriiveniriiluiIisusChristosiaraceastanuicircntacircmplătorParcurgacircndversurile geniului roman nu poți să nu rămacirci surprind de posibila semnificație asimbolurilorpentrucăindiferentdecredințăaiciavant la lettre ideeacentralărămacircneceaamacircntuiriiomeniriiprinaparițiaunuiSalvator bdquodin-naltulcerrdquo

DejaAureliusAugustinus intuisevaloareacreațiilorvergiliene icircngeneraldarșipentruceeaceurmasăfieculturacreștinăafirmacircndcăbdquoepotrivitcatineriisăleciteascădeoarece autorul lor celmai ilustru șimai bundintre poeți odatămemorat de cei cuminteaicircncăfragedănuvamaifiuitatniciodatărdquo(De Civitate Dei I3)

Pe tema bucolicei eclogei vergiliene ca posibilă profeție antecreștină s-a scrismultși icircncultura teologicăromacircnească trebuindsăamintimaicicacirctevanumeprecumTeodorNaumșiDMurărașuicircneditareaGeorgicelorși BucolicelorIMihăilescu1IoanDavid2 sau N Neaga3IcircnperioadaulterioarăaparițiilordemaisusbdquoscaderdquointeresulpentrusubiectulicircndiscuțieOricumconvingereacăVergiliusaprofețitvenireaMacircntuitoruluieradejaatacirctdeicircnrădăcinatăicircnlumeacreștinăicircncacirctdejaicircnEvulmediutimpuriudarșimaitacircrziunumeleșichipulPoetuluierauincluseprintreicircnțelepțiișisibilelecareicircipriveaupecredincioșidepeperețiimarilorbisericiosemnalareinteresantăicircnacestsensafostfăcutăicircnrevistaTribunaicircncăicircn19594cureferirelaopicturădatacircnddin1564aflatăicircncatedralaBlagovescenskidinKremlinceeaceprobeazăfaptulprofetulVergiliusdepășiselimiteleschismeifiindalBisericiicaretrebuiasăfieUna

Celecacirctevaconsiderațiidemaisusconducindubitabil laceeacesublinia icircncăMacrobius icircnSaturnalia anumecăVergiliusnuesteunpoetmeșteșugaralcuvinteloradicăciVates icircnicircnțelesuloriginaraltermenuluicelcareinspiratdesacrupreziceviitorulunteologaltimpuluisăucareicircntoarcecuvintelelaicircnțelesullorprimaricircmbibatdeceeace vrea să ne transmită lumea de dincolo este șimotivul pentru care icircn acest caz nuvorbimdeprofețiedeșitermenuletotlatincideverbulvaticinari căruiaicirciestetributarvates prezicătorul icircnversuricelcare intră icircndeliruldatdivinsprea icircnțelegemesajul transformaticircnceeacemuritoriideracircndnumescpoezieiarpeautoruleiPoet

Icircn ciuda titlului descoperirea similitudinilor vaticinare dintre texteleveterotestamentareșicelvergilianolasicircnseamalectoruluipropunacircndicircnacestsensotraducerenouăatextuluilatiniconoclastăprobabilpentrulatiniștiibdquoortodocșirdquoicircnsensul

1 IMihăilescu Așteptarea Macircntuitorului icircn lumea păgacircnăicircnBORnr21921pp103-1062IoanDavid IcircncesensafostVergiliuunprecursoralcreștinismuluiicircnFoaiaDiecezanănr61932pp3-53NNeagaPoetul latin Vergiliu și Pruncul FecioareiicircnTelegrafulRomacircnnr46-521946p24Tribunanr23p12

34

că ritmul original (oricum discutabil icircn absența suportuluimuzical) l-am sacrificat icircnfavoareaversuluiliberșiaunorexplicațiinecesarepentruaicircnțelegeintențiacelorscrisepacircnăaici

Lui Pollio

Siciliene Muze(1) să cacircntăm cele ce-s mai icircnsemnateCopacii sau nevrednicele tamarine nu-i mulțumesc pe toți

Icircnsă pădurile de vom cacircnta pădurile să fie cuvenite unui consul (2)A și venit vacircrsta din urmă a profeției de la Cumae(3)

A veacurilor mare-nșiruire (4) prinde ființă acum din nouSe-ntoarce și Fecioara(5) acum așijderi stăpacircnirile saturniene (6)

Acum din-naltul cer noul urmaș este lăsat să se coboareCopilului ce stă acum să se nască celui dintacirci ce va-ncheia veacul de fier(7)

Ca astfel neamul aurit să se icircnalțe-n lumea-ntreagăAcestuia Lucină virtuoasă (9) să-i fii ocrotitoare căci stăpacircnește-al tău (10)

Apollo acumDe-acum Pollio fiind tu consul podoaba aceast-a veacului va-ncepe

Și lunile mărețe vor merge icircnainte fiind chiar tu conducătorDar dacă vor rămacircne urme-ale nelegiuirii noastre

Neputincioase vor slobozi pămacircntul de veșnica-ngrozireA zeilor viață acela va primi și icircmpletiți cu aceia icirci va vedea

Pe eroi le va părea acelora a fi icircnsuți de-al lor (11)Și lumea icircntreagă o va stăpacircni prin părintești virtuți

Ci ție mai icircntacirci copile pămacircntul netrudit ca daruri mărunte de-nceputȚie-ți va răspacircndi peste tot rătăcitoare iederi cu baccare

Și colocasii icircmpletite cu preaveselul acantChiar caprele se vor icircntoarce-acasă cu ugerul icircntins de lapteIar turmele nici teamă nu vor mai avea de leii cei mari (12)

Leagănul chiar el pentru tine blacircnde flori va răspacircndiȘi șarpele (13) va pieri pieri-va și vicleana iarbă

A otrăvii (14) ammomul din Asiria va crește pretutindeniȘi deicircndată ce slava eroilor și-a tatălui fapte vei citi

Și vei putea cunoaște ce-i virtutea (15)Cu-ncetul va icircngălbeni ogorul de spicul cel blacircndVa atacircrna și roșul strugur de pe sălbaticele tufe

Iar din stejarii aspri mierea va picura icircnrourată (16)Și urme totuși vor rămacircne ale mai vechii necredințe (17)

Prin socoteli s-o icircncerce pe Thetis orașe să icircnconjure cu ziduriSau șanțuri să se taie icircn pămacircnt vor poruncii unii și-atunci (18)

Va fi un Tiphys altul și-o Argo nouă care Pe-aleși eroi să-i poarte (19) vot fi chiar noi războaie

Și-n fața Troiei iarăși va sta un mare-Ahile (20)

35

Cacircnd trainica vacircrstă mai apoi bărbat te va face (21)De mare chiar călătorul se va icircndepărta nici marfă corabia

Nu va purta pămacircntul icircntreg pe toate le va naștePămacircntul sapa n-o va mai răbda precum nici via secera

Vacircnjosul plugar chiar taurii-i va slobozi din jugIar lacircna noi culori va ști să prindă fără icircnșelătorieCi icircn cacircmp berbecul singur cacircnd icircn roșul purpuriuCacircnd icircn galben de șofran blana lui icircși va schimbaRoșul doar prin a sa voie va-nveli mieii păscacircnd

bdquoAstfel de veacuri să toarcețirdquo le spuseră fuselor lorParcele ce cu neclintita vrere a sorții stau icircn bună icircmpăcare

Te du către marile cinstiri ndash e timpul ndash Scump vlăstar al zeilor măreț urmaș a lui Joe (22)Privește lumea frămacircntată icircn rotunda ei povară

Și pămacircntul și-ale mării mișcări și cerul nesfacircrșitPrivește cum toate se bucură de veacul viitor

O pacircn-atunci doar să aștepte alungii-mi vieți parte din urmăȘi-a mea suflare pentru a spune icircndestulător a tale fapteNici chiar tracicul Orfeu (23) nu mă va icircnvinge icircn cacircnturi

Nici Linus (24) chiar mama unuia sau tatăl celuilaltCaliope lui Orfeu sau Apollo lui Linus de le-ar sta alături

Chiar Pan cu mine icircn Arcadia de s-ar icircntreceChiar Pan s-ar recunoaște icircn Arcadia Biruit (25)

Icircncepe plăpacircnd copil prin zacircmbet mama să icircți recunoștiLungi suferințe mamei i-au adus cele zece luni (26)

Icircncepe copil plăpacircnd căci cel ce părinților nu le-a suracircsNu este demn de masa zeului și nici de al zeiței culcuș (27)

Note explicative 1 Invocarea Muzelor siciliene reprezintă o aluzie la Teocrit fără a icircnsemna o

subordonareliterarăcimaicuracircndunloccomun

2 ConsululesteAsiniusPolliocăruiaicirciestededicatăeclogaPersonajistorico-literarpecareVergiliusicirclaminteșteicircneclogaIIIcapoetautoralunorcarmina nova Consul icircn40a ChrPollioa fostprietencuHoratiusșiprotector sponsoramspuneazialluiVergilius

3 SibiladinCumaevestiseodinioarăicircntoarcereavacircrsteideaurcavacircrstădinurmă

4 Ordo saeculorum defineșteicircnșiruireaarmonicăechilibratălipsitădeaccidente

5 FecioaraesteJustiția

36

6 Saturnus esteicircnreligiaromanăvecheconsideratăautenticălipsitădeinfluențeexternepersonificareaprosperitățiibinefăcătorulomeniriipevremeacăruiatoțimuritoriioduceaubinerădăcinasat-sugereazătocmaiacestaspectsărbătoareaSaturnalia icircndecembriecorespundeacadatăcuCrăciunuldincalendarulcreștin

7 ConformcronologieicevinedelaHesiodvacircrstadefiereceaamaximeidecăderiaomeniriișiimplicitasupremeimanifestăriarăului

8 Neamulauritsecompunedincontemporaniivacircrsteideaurcareprimescatributedivine

9 LucinaoreprezintăaicipeDianacareasociatăcuLunaerainvocatălanașteripuritateaeiVirtuoasasereferălacastitateazeiței

10 ApolloestefrateleDianei(deundeșituus Apollo) icircncepedomnialuicăciperioadaimediatpremergătoareicircnceputuluivacircrsteideauricircieradedicatăzeuluiculira

11 De vreme ce noul născut coboară din cer el este divin cum se va vedeamaievidenticircnfinal

12 Armoniavacaracterizanudoarstrictlumeaumanuluiciicircntreaganaturăfiindoracircnduialăcosmicăuniversală

13 Aicisimbolalperfidieialrăului

14 Firescplantelerăuluicașiotrăvurilevordispareacesteafiindicircnsășialespirituluiurmeazădecioasanarespirituală

15 La romani Virtus forma icircmpreună cu Fides și Pietas triada fundamentală aspirituluiTreimeacareeracinstităicircntemple

16 Miereaestesimbolulprosperitățiialviețiiliniștitedeaurpicuracircndnuicircntacircmplătordinaspracoajăastejarului

17 SevamaipăstracevadinvecheareacredințătocmaipentruaseevidențiamaibinemacircntuireaSemnificativseremarcăverbulsolvere tocmaicuicircnțelesuldeamacircntuiaelibera

18 Existențaaceloravaevidențiamaibineprincontrastvirtuteaceluipredestinatprinoriginea sa

19 Dorințadecăutaredecercetareicircivafipropriemereuomului

20 Simbolalvitejieirăzboinicenecruțătoareacruzimiiicircnfapt

21 Icircnjurulvacircrsteidetreizecideani

22 DecinoulnăscutestemesageruldivinalsupremeidivinitățireprezentantuleipePămacircnt

37

23 FiulCaliopeiestesimbolulpoezieidesăvacircrșitelirasaoprimisedelaApollo

24 SimbolalmuziciidesăvacircrșiteDupăunelevarianteicircnsușiApollol-arfiucisdingelozieneicircngăduindcavreunmuritorsă-iicircntreacălira

25 Icircnmomentul inspirației divineVergilius acceptă on icircnfruntare cuPan chiar icircnArcadia

26 Dupăcalculeleanticilorsarcinalafemeidurazeceluni(zeceeracifraperfecțiunii)

27 AluzielaVulcancarefusesearuncatdinOlimpdecătreIuppiterpentrucănu-isuracircseselanaștere

38

Daniel Haiduc

Pompeius Magnus o excepție de la damnatio memoriae

Pompeius Magnus an exception to the damnation memoriae

Abstract In a society that valued the memory of the past social appearance and oral communication as the ancient Roman society was the damnatio memoriae ndash exclusion of a person from all official accounts ndash was seen perhaps as the severest punishment This article is aimed to open a debate about the idea that this practice was in fact more of a method employed by the state to distance itself from the negative actions of some of its citizens in order to preserve the continuity and legality of the institution itself with little consequences on the way the public image of that person was actually preserved in the collective imaginary of its citizens One example is the case of Iulius Caesar and Pompeius Magnus after the battle of Pharsallus

Keywords damnatio memoriae Caesar Pompeius public image civil wars

Cuvinte-cheie damnatio memoriae Caesar Pompeius imagine publică războaie civile

IstoriamilenarăImperiuluiRomans-aclăditicircnparteșipecapacitateaRomeide a rezolva icircnmod favorabil nesfacircrșitele conflictemilitare icircn care a fost implicatăAtuncicacircnderavorbadeconflicteexterne justificarearesurselorimplicatedepartearomană(șiimplicitapierderilorsuferite)erarelativușordefăcutdeoarecedușmaniisesituaudinstartlaperiferiaimaginaruluicolectiveraureprezentanțitemporariaiacelorforțeobscureexistentedintotdeaunacucareromaniiluptaudegenerațiiNulafeldesimplăestesituațiaicircncareinamiculseaflăbdquoicircninteriorrdquocacircndconflictularmatopunepărţi ale aceleiaşi societăți grupuri cu identitate distinctă dar care au conviețuit icircnpaceoanumităperioadădetimpIcircnmomenteledeslăbiciunealestatuluivechileurișiresentimenteieslaivealăalimentacircndpropagandistictentațianaturalăaautoguvernăriicamodalitatedeizolaredeostructurăstatalăperceputăcaslabăhaoticăgeneratoaredeproblemeșiincapabilăsăasigurepaceaUnexempluestesecesiuneasamnitănumită

39

șiRăzboiulSocial1careareadusicircnprim-planulpoliticiiromaneunconflictvechide200deani2

Multmaicomplexestecazulconflictelorpolitico-militaredelasfacircrșitulRepubliciiRomanedescriseaproapeunanimicircntexteleistoriceșiicircnrelatărilecontemporanilorcaevenimentetraumaticesoldatecunenumăratevictimeșioprăbușiregeneralăastandardelorpoliticeșimoralePoatecelmaiimportantdintreelerăzboiulcivildepatruanidintreIuliusCaesar și Pompeius este unul din acele evenimente istorice a cărui amploare acreaticircnmodinevitabilfracturilanivelulimaginaruluicolectivromanobligatsătreacăicircnperioadaimediaturmătoareprintr-unprocesdereevaluarealoculuișiroluluiliderilorgrupurilorsauvaloriloraparținacircndtabereiperdante

Icircntr-unasemeneacazdinpunctdevederemoralceiicircnvinșieraucondamnațichiardeicircnfracircngerilesuferitesemncacirctsepoatedeclaralvoințeizeilorIcircnmentalulcolectiveiseplasaserădinstarticircmpotrivamersuluifirescallumiiiarpedeapsadivinăeradinacestpunctdevederepedeplinmeritatăLanivelpoliticiirealeicircnsăacestlucrunueranicipedepartesuficientIcircnvingătorulunorastfeldeconflictepentrua-șiconsolidaputereaeraobligatsăiaimediatmăsurideprevenireaoricăroricircncercărialeceloricircnfracircnți(sauurmașilorlor)dea-șiluarevanșaDacămăsurileconcreteicircnplanulrealitățiideordinpoliticsauadministrativicircnsemnacircndcondamnărilamoarteexilsauconfiscareaaveriieraudestuldeeficientecontrolulimaginiipublicealiderilortabereicircnfracircnteafosticircntotdeaunaoproblemădelicatăCumpotfieitransformațibruscdinoamenipoliticirespectațidineroiaclamațiicircntriumfuriicircntrădătorișidușmaniaipoporului

Osoluțieposibilăimplicăconceptuldedamnatio memoriaeunansambludemăsuripunitive vizacircnd excluderea anumitor persoane din icircnregistrările oficiale (documenteinscripții)șidistrugereareprezentărilorvizualealeacestora icircnprimulracircndapicturilorșistatuilorEsteinteresantfaptulcătermenulicircnsineaparedoaricircnlatinamedievalăicircnsăexistănumeroaseconsemnărialeacesteipracticiicircnantichitatelaromanișilaaltepopoareEraupedepsiți icircnacestmod icircnprimul racircnd trădătorii cei acuzați căprinacțiunile lorsubversive discreditaseră sau puseseră icircn pericol statul icircnsușiObiectivul declarat eraștergerea oricărei urme a existenței acestora o pedeapsă foarte severă icircntr-un contextculturalcarepromovaonoareapatriotismulmacircndriadeaficetățeanromanșiicircncaredeimagineapublicăauneipersoaneputeadepindestatutulșibunăstareafamilieisale

Există o listă destul de lungă de icircmpărați romani ale căror nume portrete saustatui au fost eliminate prin decrete aleSenatului roman icircncepacircnd cuCaligulaNeroDomitian sau Commodus Ce se icircntacircmplă icircnsă atunci cacircnd cel vizat este nu doar unompoliticimportantcișiuneroucareși-adovediticircnmodrepetatatașamentulfațădevalorileRomeiExemplulluiPompeiusMagnusestegrăitordeoarecestaturasapublică

1 Războiul Social (91 ndash 88 icircHr) a opusRepublica romană unor pupare din centrul Italiei care doreaucetățenieromanăIcircncazulsamnițilorestevorbadeunconflictvechidesecoleacăruiepisodprecedent(290icircHr)s-afinalizatprinicircnfracircngerearezistențeiacestorașicucerireadecătreromaniaicircntregiiItalii2 Deși samnițiiauobținutceeace-șidoriserădupăo lungăperioadăde icircnfracircngeri șiumilințe șianumecetățeniaromanăsusținerealuiGaiusMariusicircnrăzboiulcivilcuLuciusCorneliusSullas-adoveditalefifatalăIcircnmomentulicircncares-aivitprilejulbătăliadelaPoartaCollina(82icircHr)Sullale-adecimatforțaarmată(inclusivprinomoracircreaacirca6000deprizonieripeoarenădinRoma)șiapoiaforțatrelocareasupraviețuitoriloricircndiverseprovincii

40

icircnmomentul icircnfracircngeriide laPharsalus făceaextremdedificilăo icircncercare rapidădeeliminareasadinmemoriacolectivă3NuicircnseamnăcănuauexistaticircncercăriicircnacestsensDupăcumrelateazăDioCassiuslasosireaveștiiicircnfracircngeriidefinitivealuiPompeiusunii susținătorizeloșiai lui IuliusCaesar s-augrăbit săaplicemetodadejacunoscutădistrugacircndopartedinstatuilefostuluiconsulspredezaprobareaceleilaltetabere4

Totuși laocercetaremaiatentăobservămcăceeaces-aicircntacircmplatcuimaginalui Pompeius după dispariția sa fizică are prea puțină legătură cu o simplă și brutalădamnatio memoriaeEa a fost icircn fapt subiectul unei campaniimultmai complexe șimaisubtiledeinfluențareaatitudiniiopinieipublicefațădefostulconducătorcampaniealecăreiliniidirectoareaufosttrasatedeicircnsușiIuliusCaesaratuncicacircndlaauzulveștiiucideriiadversaruluisăuicircnEgiptundeicircncercasesăserefugiezeadeplacircnspublic(icircnmodexageratșifățarnicdupăunelemărturiireluatedeacelașiDioCassius)soartaceluicareicircifusesealiatprietenșirudăprinalianțăEraunsemncăimagineapublicăaluiPompeiustrebuiatratatăcuatențieointuițieaomuluipoliticIuliusCaesarcareștiafoartebinecesusținereicircnsemnatăaveaicircncătabărapierzătoarelaRomașiicircnuneleprovinciieafiindsocotitădemulțiaficeabdquobunărdquoapărătoareavalorilorrepublicaneicircnopoziţiecuspuneaueiambițiilepersonalealeunomcareaicircncălcatlegea

Să ne amintim că pentru Caesar denigrarea adversarilor politici e o practicăcurentă(spredeosebiredemodulicircncareicircșiprezentaadversariidepecacircmpuldeluptă)Elși-afolositicircnmodrepetatscrierilepentruainfluențaimagineaadversarilorsăidinSenatminimizacircndvaloareaargumenteloracestorasauchiaromițacircndu-lecomplet icircn relatareabdquoobiectivărdquoadisputelorpoliticelacarealuatparteUnepisodgrăitoricircnacestsensestemodul icircncare icircnBello Civilidescrie icircnfruntareadinsalaSenatuluicuCatoLentulusșiScipioOpozițiaicircnverșunatăaluiCatolapropunerilesaleesteexplicatăexclusivcaexpresie a resentimentelor pe care acesta le avea ca urmare a icircnfracircngerii icircn alegerileconsularedin59icircHraluiLentuluscaoconsecințăanecesitățiideacacircștigabanipentrua-șiacoperidatoriileiaraluiScipioprindorințadeaprimiicircnadministrareoprovincie5

IcircnacelașitexticircnsăluiPompeiusMagnusicircifaceocaracterizaremultmainuanțatăsubliniind faptul că renunțarea acestuia la prietenia cu Caesar se datorează nu doarvanitățiidorințeideademonstracăestemaibuncișiinfluențeinegativeexercitatedecătre adversarii politici comuni (printre ei ceimenționațimai sus) care l-au convinspefostultriumvirsă-șirezolveproblemelepecaleaarmeloravacircndu-ipeeidreptaliațiIcircnmodsimilar icircndescriereabătălieide laPharsalusautorulevidențiazăatacirctdeciziilestrategicegreșitefăcutedePompeiuslainsistențelegeneralilorsăicacirctșiobsesiaacestuiapentruputeremotivpentrucarearfirefuzatcudisprețrepetateleofertealeluiCaesardea negocia pacea6Dacăadăugămaiciși imaginealuxuluișibogățiilorpretinseafifost

3IdeeacăimaginealuiPompeiusarfifosticircnmodinevitabilsupusăpedepseicapitaleparesăfifostpopularăicircnEvulMediuCucertitudineduceleAlessandrodeMediciocunoșteaatuncicacircndi-acerutluiGeorgioVasari să-i pictezeo anume scenădin viața lui IuliusCaesar cea icircn care acesta ordonă arderea tuturorscrierilorluiPompeiusProbabilicircnacestcazmotivațiacereriiadresatepictoruluiaveamaipuținde-afacecurealitateaistoricășimaimultcupropriilepracticialeconducătorilormedievali4CassiusDioHistoria RomanaXLII1825IuliusCaesarBello CiviliI346IuliusCaesarBello CiviliIII184EsteinteresantdeamintitfaptulcăShakespeareicircnpiesaAntoniu și

41

descoperiteicircncortulluiPompeiusdupăfugaacestuiadepecacircmpuldeluptăpharsalian7pusăicircnopozițiecusimplitateacazonăpecareCaesarpretindeacăoetalasede-alungulicircntregiisalecampaniiavemmodeluldupăcareafosticircncercatăredefinireaimaginiiceluiicircnfracircnticircnochiiopinieipubliceromanePrintr-ointeligentăcombinațiedefapterealeșiinterpretăriconvenabileslăbiciunileacestuiaaufostaccentuatepentruajustificaicircnmodbdquoobiectivrdquoinevitabilitateaicircnfracircngeriisaleconsecințafireascăaalegeriifăcutedezei

Trebuie spus icircnsă că imaginea icircnvingătorului nu era nici ea perfectă Icircn ciudaeforturilorluiIuliusCaesardea-șiconstruiunportretalomuluiromanprinexcelențăndashicircnțeleptcurajospatriotndashdupădisparițiasaaceleașiatributeaufostfolositeșideucigașiisăipentrua-șimotivaacțiuneacriminalăDinacestmotivpentrugenerațiileurmătoaredeșianvergurapersonajului istoric IuliusCaesarșicontribuțias-adecisivă la fondareaImperiuluiRomannuputeaufitrecutecuvedereaportretulomuluidinspateleimaginiiarămasmarcatdeluminișiumbrefiindfolositicircnaceeașimăsurăicircntexteleliteraresauistoricecareferințăpozitivășinegativă

CacirctevaexempleicircnprivințamoduluiicircncareafosttratatămemoriacelordoioamenipoliticimerităaduseicircndiscuțieUnexempluesteabordareainteresantăaluiHoratiuscarelaogenerațiedupăconfruntareadintreceidoititaniarefuzatsăadopteopozițiepartizanăfațădeunulsaucelălaltArfifostșigreudeoarecepedeoparteicircieraloialluiAugustusceeaceicircnseamnăcănu-lputeacriticapeIuliusCaesariarpedealtăparteelicircnsușiluptaseicircnrăzboideparteatabereirepublicanefaptatribuitndasheterneiscuzendashpăcatelortinerețiiIcircnacelașitimppoetulromanștiafoartebinecănuputeaocolisubiectulrăzboaielorcivileașacăsoluțiaaleasăafostsimplăIcircndeplinărezonanțăcucelcarei-ainfluențatformarecaomdeculturăilustrulompoliticșioratorCiceroaidentificatadevăratulvinovaticircnafaraRomeișianumeEgiptulacelregatbdquoinumanrdquoaicăruizeicucapetedeanimales-auopusbdquoumanitățiirdquoreprezentaredecivilizațiaRomei8

UnaltexemplupoatefigăsiticircnPharsalia9poemulepicalluiLucanicircncareacestadetaliazăconfruntăriledintrelegiunileluiIuliusCaesarșiforțelerepublicanecondusedePompeiusMagnusDeșiCaesaresteprezentatcaunlidermilitardesucces(lucrucarenuputeaficontestat)Lucansugereazăicircnmodrepetat(șiinteresatfărădoarșipoate)căacestaafostunpersonajdistructivpentruRomaUtilizareaicircnacestscopasimboluluifulgerului10icircnantitezăcuasociereadintrePompeiusșiunstejarbătracircn11icircncămărețdarpecaledeaseprăbușiareicircncontextuldatodublăsemnificațiefiindicircnacelașitimpoanticiparearezultatuluibătălieișiosubtilăpoziționaredeparteaceluiicircnvins

Sămaiamintimunsingur fapt relevantpoatechiarparadoxal icircnsușiOctavianAugustus icircnconfruntareasacuSextusPompeiusfiulluiPompeiusMagnusfoloseșteCleopatraicircncareapareșipersonajulPompeiusinverseazărolurileșiicirciatribuieacestuiaicircncercareaeșuatădeafacepacecufostulsăualiat7IbidemIII961-28HoratiusCarminaI379Poemulafosticircnceputicircnjurulanului61dHrșicacirctevadincărţilesaleeraudejaicircncirculaţieatuncicacircndrelaţiadintreLucanșiNeros-adeteriorateicircmpăratulromaninterzicacircndu-isămaipublicecevaSeparecăautorulacontinuattotuşisălucrezelapoemulsăușiafinalizatzececărţipacircnăicircnmomentulicircncareafostobligatlasinuciderecapedeapsăpentruparticiparelaconspirațialuiPisodinanul65dHr10LucanPharsaliaI151ndash711 IbidemI136-43

42

ca element de propagandă imaginea pozitivă a fostului adversar al lui Iulius Caesaracuzacircndu-lpetacircnărulPompeiuscănuecapabilsăseridicelaicircnălțimeanumeluipecaretatălsăul-aonoraticircntrecut

Dacă a existat totuși o pedeapsă de tip damnatio memoriae pentru PompeiusMagnusestedificildestabilitcucertitudinecareaufostefectelesalerealedincolodedeclarațiapublicăpropriu-zisăConceptulicircnsineparesăindicemaicuracircndomodalitateprincarestatulca instituțiesedistanțadeacțiunileunoradincetățeniisăipentrua-șiprezerva continuitatea și legalitatea Din perspectiva imaginarului echivalarea acesteipracticicuobdquoștergererdquoefectivăapersoanelorrespectivedinmemoriacolectivăasocietățiiestedificildedemonstratdeoareceoricememoriacolectivădeșipoatefimodelatăicircntr-oanumitămăsură(iarromaniiaudemonstratacestlucru)nupoatefirescrisăicircntotalitate

43

Remus Mihai Feraru

Sărbători consacrate lui Poseidon icircn coloniile milesiene de la Pontul

Euxin

Holidays dedicated to Poseidon in the Milesian colonies on the Pontus Euxinus

Abstract Our study is focused on the comparative research of the feasts dedicated to Poseidon at Miletus and its Pontic colonies The Left Pontus colonies (Sinope Tomis Istros but also Pantikapaion) inherited the cult of Poseidon Helikonios from their metropolis At Istros from the second century BC Poseidon was venerated in the hypostasis of Ταῦρος (Taurus) by a cultural association whose members were called Ταυρεασταί In the month of Ταυρεών in Miletus and in his Pontic colonies the Ταύρεα feast was celebrated in honor of Poseidon Ταῦρος The Taurea feast is attested in Istros and indirectly at Sinope

Keywords feast ritual sacrifice epiclesis Poseidon Miletus colonies Pontus Euxinus

Cuvinte cheie sărbătoare ritual sacrificiu epicleză Poseidon Milet colonii Pontul Euxin

Sărbătorile organizate icircn cetățile grecești se aflau icircn general icircntr-o stracircnsărelație cupracticareadiferitelor culte religioaseSărbătorilepubliceerauprilejurideacinstidivinitățilevenerate icircncetate Icircn religiagreacă funcția sărbătorii eraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologicSărbătorileconsacratedivinitățiloradorateicircncetățilegreceștireprezentaureperefundamentalepentruorganizareacalendarelor acestora Numele lunilor calendarului grec derivă cu cacircteva excepțiide ladenumirile sărbătorilor religioaseomonimeMomentul și loculdedesfășurarealritualurilorșiceremoniilorasociatediferitelorsărbătorieraufixateicircnprealabilprinlegișiregulamentesacre1

SărbătorileconsacrateluiPoseidonsuntrelativbineatestateatacirctlaMiletcacirctși

1 Ferrari2003p742(svsărbătoare)

44

icircncoloniilesaledelaPontulEuxin(SinopeApolloniaPonticaOdessosDionysopolisTomisHistriaTyrasOlbiaNymphaionPantikapaionGorgippiaHermonassaTanais)Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativă a sărbătorilor icircnchinate bdquozeuluimăriirdquolaMiletșiicircncetățileponticedeoriginemilesianăDemersulnostruseicircntemeiazăpepremisacăcoloniileponticemilesieneauadoptatculteleșicalendaruldinmetropolalorMilet

1 Metodologia cercetăriiIcircncădelaicircnceputulsecoluluialVIII-leaicircHrrelațiaicircntrenumelesărbătorilor

grecești și cele ale lunilor calendarului este evidentă La origine grecii denumeaulunilecalendaruluidupăsărbătorileprincipalefiecarelunăpurtaunnumederivatdelanumelesărbătoriiomonimesaudelaepiclezazeuluicinstitcuaceaocazie2RitualurileșiceremoniilefestiveerausăvacircrșiteicircnzileleluniiconsacratefiecăreidivinitățiimportantezilefixateprinlegișiregulamentesacreDeexemplulunaΘαργηλιώνsemnificăbdquolunasărbătorii Θαργηλίαrdquo consacrată lui Apollon Θαργήλιος Ταυρεών desemnează bdquolunasărbătoriiΤαύρεαrdquoicircnchinatăluiPoseidonΤαῦροςAșadarexistențadiferitelorsărbătorigreceștipoatefidedusăndashacoloundeacesteanusuntatestatedirectdecătredocumenteleepigraficendashpornindde lanumele luniloromonime icircn cazul icircn care acesteadinurmăsuntmenționateicircninscripțiiLaracircndullorepiclezeledivinitățilorndashformatepenumelesărbătorilor omonime ndash constituie un indiciu după care se poate deduce existențasărbătorilorcareleerauicircnchinaterespectivelorzeitățiDeexempluepiclezaΤαῦροςicircldesemneazăpePoseidoncinstitcuocaziasărbătoriiΤαύρεα

2 Cultul lui Poseidon la Milet și icircn ctitoriile sale ponticePoseidonesteunadintredivinitățileancestralealepanteonuluigrecCultul său

estebineatestaticircnspațiulionianundenumeroasecetățișiconfederațiis-auplasatsubprotecțiazeuluimăriiAstfelPoseidonἙλικώνιοςadevenitdivinitateatutelarăaionienilordinAsiaMicăaceștiacelebrauicircncinsteazeuluisărbătoareaPanioniaicircnprincipalulsăusanctuardelaPanionion situatpepromontoriulMycale3EpiclezaHelikoniospurtatădecătrePoseidonderivăfiedelanumelemunteluiHelikondinBeoția4fiemaiprobabilde lacelalcetățiiHelikesituată icircnAhaia5aceastădinurmăcetateestemenționatădecătreHomercarefacealuzietotodatășilacultulluiPoseidonHelikoniosdelaHelike6 2Casevitz1991p110-1123HerodotI148p269StrabonVIII72(httpwwwperseustuftseduhopper)4Nilsson1906pp74-75vezișiBilabelKolonisationp925Pausanias(VII245p81)ChiekovaCultesp211CetateaHelikeparticipaselacolonizareaIonieișiapoilaceaaGrecieiMariundeicircntemeiasecoloniaSybarisEaadevenitsediulConfederațieiaheeneIcircn373icircHrHelikeafostdistrusădeuncutremurșiafostinundatădeapelegolfuluiCorintveziPausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000pp214-2156Homer Iliada VIII v 203 pp 324-327 bdquoκαὶῥαΠοσειδάωναμέγανθεὸνἀντίονηὔδα ὢπόποιἐννοσίγαιrsquoεὐρυσθενέςοὐδένυσοίπερὀλλυμένωνΔαναῶνὀλοφύρεταιἐνφρεσὶθυμόςοἳδέτοιεἰςἙλίκηντεκαὶΑἰγὰςδῶρrsquoἀνάγουσι πολλάτεκαὶχαρίενταrdquo (bdquoZeuluimarePoseidonapoicuvacircnta icircndacircrjită laquoVaipreaputernicezeucutremurullumiicumoareInimanuțisefracircngecăpierpecacircmpieDanaiiEicaretoticircțiaducicircnorașulHelikeși-nEgheDarurifrumoaseșimulteraquohelliprdquo)ibidemXXvv403-405pp138-141bdquoἤρυγεν

45

InformațiilesalesuntconfirmatedecătrePausaniascareafirmăcăionieniiicirclveneraupePoseidonHelikonios icircn sanctuarul săude laHelike icircnAhaia7Dupăemigrarea icircnAsiaMicăionieniiaucontinuatsă-ladorepePoseidonHelikoniosșiicircnnoualorpatrie8AstfelPausanias nu face altcevadecacirct să justifice epicleza pe care o poartă zeul icircn Ionia laPanionioncadivinitateaConfederațieiioniene9reafirmacircndlegăturilecareicirciunescpeionienicuAhaiaținutullordebaștinăDealtfelesteposibilcalaoriginePoseidonsăfifostveneratcuepiclezaHelikoniosatacirctlaHelikecacirctșilaPanionion

Poseidon era venerat atacirct la Milet cacirct și icircn coloniile sale pontice Cultul luiPoseidonHelikonios esteatestatlaMileticircncădinepocaarhaicăPotrivitluiPausaniasmilesienii i-au consacrat un loc de cult lui PoseidonHelikonios bdquoȘimilesienii au pedrumulcareducelaizvorulBiblisicircnaintedeorașunaltaralluiPoseidonHeliκoniosrdquo10 Deasemeneazeulmăriiestemenționaticircntr-olegesacrădescoperitălaMiletcaredateazădinadouajumătateasecoluluialV-leaicircHr11

Coloniile pontice milesiene au moștenit cultul lui Poseidon Helikonios din metropolalorCeamaitimpurieatestareepigraficăacultuluisăuprovinedelaSinopeundecretdataticircnsecolulalIV-leaicircHricirclcinsteștepeunpreotalluiPoseidonHelikonios12CultulaceleașidivinitățiesteatestatlaTomisdeoinscripțievotivăcaredateazădinsecolulalII-leadHr13OinscripțiedinprimajumătateasecoluluialIII-leadHricircnregistreazăprezențaunuipreotalluiPoseidonHelikonioslaHistria14ExistențacultuluiluiPoseidonHelikonios poatefipresupusă laPantikapaion această ipoteză sebazeazăpe atestareaantroponimuluiἙλικωνιάςicircncetateanord-ponticănumederivatdelaepiclezaἙλικώνιος purtatădecătrePoseidon15

LaHistriaicircncădinsecolulalII-leaicircHrPoseidoneraveneraticircnipostazadeΤαῦρος

ἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακταrdquo7 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoἘνταῦθαᾤκητοἙλίκηπόλιςκαὶἼωσινἱερὸνἁγιώτατονΠοσειδῶνοςἦνἙλικωνίουrdquo (bdquoAcolo se aflacetateaHelike și ionienii aveauunpreasfacircnt sanctuar consacrat luiPoseidonHelikoniosrdquo)PausaniastransmitetradițiapotrivitcăreiaionieniiarfioriginaridinAhaiaregiunesituatăicircnnord-vestulPeloponesuluiDupăceaufostalungațidecătreaheenidinținutullordebaștinăionieniis-arfiicircndreptatcătreAtenadeundearfiemigratapoipețărmurileAsieiMici8PausaniasVII245p819CfHerodotI148p26910 Pausanias VII 24 5 p 81 bdquoκαὶΜιλησίοιςτεἰόντιἐπὶτὴνπηγὴντὴνΒιβλίδαΠοσειδῶνοςπρὸτῆςπόλεώςἐστιν ἙλικωνίουβωμὸςrdquodeasemeneacultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII245p81bdquoκαὶὡσαύτωςἐνΤέῳπερίβολόςτεκαὶβωμόςἐστιτῷ Ἑλικωνίῳθέαςἄξιοςrdquo)șilaSamosSyll3 1043=FSokolowskiLoissacreacutees des citeacutesgrecquesParis1969nr12211 EhrhardtMilet und seine KolonienIIp472n868bdquo[ἐντῶι] ἱερῶιτ[otilde]Πο[σε]ι[δέω]νος[τotilde Ἑλικ]ωνίοrdquor22-23bdquoπρὸςτὸνἱέρε[ωτotilde Ποσει]δέωνοςτὸν[τ]εἱέρ[εωτotilde-rdquo(datare437436icircHr)12IK64(Sinope)nr8p12r1-2bdquoἈγαθῆιΤύχηιἘπὶτοῖσ[δεσυνιστάναιτὸνἱερέα]Ποσειδῶνος Ἑλικωνίουὁσυν[σταθεὶςἱεράσεται]μεχρὶβίουrdquocfLSAMnr1pp9-11caredateazădecretulicircnsecolulalIII-leaicircHr13ISMII151(36)bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίωιΠοσειδώνιοςεὐχαριστήριονἀνέθηκενrdquo(bdquoPoseidoniosaconsacrat[dedicația]icircncinstealuiPoseidonHelikoniosicircnsemnderecunoștințărdquo)14 ISM I 143 r 2-5 bdquoΠοσειδῶνιἙλικωνίῳΤίτοςΑἴλιοςΜιν[ουκιανός] ποντάρχηςτῆςΠενταπόλεως ἀπὸ[πατρὸςκαὶ] ἱερεύςτοῦθεοῦδιὰβίουτὸντελαμῶν[ακαὶτὸ ἄγαλμα] τοῖςσυνμύσταις ἀνέθηκαrdquo (bdquoTitus AeliusMin[ucianus]pontarhalPentapoleiprinmoșteniredelatatălsăușipreotalzeuluipeviațăi-amconsacratluiPoseidonHelikoniosaceastăstelăși[statuia]icircmpreunăcuconfrațiimisticirdquo)15EhrhardtMilet und seine KolonienIp171IIp473n871BilabelKolonisationp114antroponimulἙλικωνιάςesteatestaticircntr-oseriedeinscripțiidescoperitelaPantikapaioncaredateazădinsecolulIdHrveziCIRB70r17425r3433r4

46

(Taurul)decătreoasociație cultualăai căreimembripurtaunumeledeΤαυρεασταί16adoratoriailuiPoseidonTaurosdenumireaacesteiasociațiireligioaseesteconstruităicircnmodevidentpeepitetulTauros

EpiclezaTauros este asociată icircndeosebi cunumele luiPoseidonpecareHesiod icirclinvocăcaΤαύρεος Ἐννοσίγαιος(bdquoCutremurătorulpămacircntuluicelcuchipdetaurrdquo)17Mitologiaevocă legăturadintrePoseidon și taur care icircșimaterializează prezența printre altele icircncunoscutalegendăaminotauruluidinCreta18uneletradițiiicirciatribuieluiPoseidonicircnsușicreareataurului19TaurulestedupăcalunuldintreanimalelefavoritealeluiPoseidonelreprezintăjertfaceamaiagreatădecătrezeulmăriiTaurulesteunsimbolalvigoriial forței vitale și al fertilității Icircn religia greacă acest animal a icircncarnat și simbolizatfecunditateaEpiclezaTauros exprimăfărăicircndoialăasocierealuiPoseidoncuprincipiulfertilitățiimasculineașadaresteevidentfaptulcăPoseidonTauroseraadoratlaHistriaicircnipostazadezeualfertilității20 16ISMI60r2bdquoδ[εδόχθαι][τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιrdquoISMI61r12bdquo[π]ᾶσιτοῖςΤαυρε[ασταῖς]rdquoISM I57r26-27asociațiaTaureastai-loresteatestatăicircntr-oinscripțiefragmentarădescoperitărecentlaHistriabdquo[Ἔδοξετ]οῖςΤαυρε[ασ][ταῖςἐπει]δὴ Ἀντι[]rdquo(secolulalII-leaicircHr)veziAlexandruAvramInscriptions drsquoIstrosicircnbdquoDaciardquoNSLVIII2014p273nr217HesiodScutul lui Heracles104pentruepiclezaTaurosvezișiHesychiossvΤαῦροςΤαύρειοςὁΠοσειδῶν18MitografiiaurelatatpasiuneafierbintepecarePoseidoni-o inspirase luiPasifaepentru taurulpecaresoțuleiMinosnuavrutsă-lsacrificeluiPoseidonDinicircmpreunareatauruluișiasoțieiluiMinoss-anăscutmonstruosulMinotaur Icircncă din epocamicenianăminotaurul fusese reprezentat pe vasele de ceramicăveziFerrariDMGR(svTaur)p805LilianeBodsonἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978pp146-14719LilianeBodsonop citp146n18020Ibidempp148-149

47

PotrivitcercetătoareiDobrinkaChiekovacultulluiPoseidonHelikonios eralegatde cel al luiPoseidonTaurosO scolie laHesiodpune icircn legătură epiclezaTauros cu sacrificiile de tauri dedicate lui Poseidon de laOnchestos de către cetățile beoțiene21alcăruicultdupătoateaparențeleeralegatdecelalluiPoseidonHelikonios22Pelacircngăaceasta Kristel Hanell a emis ipoteza că Poseidon adorat la Onchestos era identic cuPoseidonHelikoniosalionienilorveneratatacirctpemunteleMykalecacirctșilaMilet23HomerfacereferirelasacrificiulunuitauricircncinstealuiPoseidonHelikonios24carepotrivitscoliilorarfipututfisăvacircrșitfieicircnsanctuarulzeuluidepemunteleMycalefieicircnceldelaHelikeicircnAhaia25NuicircnultimulracircndunaltargumentcarepledeazăicircnfavoareaexistențeiuneistracircnserelațiiicircntreHelikoniosși TaurosceledouăepiclezealeluiPoseidonicirclconstituiefaptulcălaSinopesărbătoareaconsacratăluiPoseidonHelikonioseracelebratăicircnlunaTaureoncareicircșitragenumeledelaepiclezaTauros26

3 Sărbătoarea Taurea Icircn luna Ταυρεών la Milet și icircn coloniile sale pontice era celebrată sărbătoarea

Ταύρεαsau Ταύρεια consacrată lui Poseidon Ταῦρος27 Taurea este atestată la Histria șiindirectlaSinopeDealtfelatestarealuniiTaureonicircncalendareleMiletuluișialecoloniilorsaleponticenepermitesăpresupunemcăsărbătoareaTaureaeracelebratăfoarteprobabilicircntoatectitoriilemilesienedelaPontulEuxin28

NumelesărbătoriitrimitelaritualulsacrificăriitauruluisăvacircrșitcuaceastăocazieicircncinstealuiPoseidonTaurosScoliileanticemenționeazăsacrificiiledetauriicircnchinateluiPoseidonHelikonioscuprilejuluneisărbătoricelebrateicircncinsteazeuluiicircnsanctuarulsăudelaMilet29LaHistriaicircnlunaTaureonasociațiaadoratorilorluiPoseidonTauros celebraodatăpeansărbătoareaTaureabdquo[---]Taureaștii audecissălaudepentruacestemotivenicosalluiAnthesteriosșisăicirclicircncununeicircnfiecareancuocaziasărbătoriiTaurea eg icircnziuaapatrusprezecea()după[---]cuocunună[deaur]pentrucașialțiisădevină mai zeloși văzacircnd că binefacerile față de Taureaști [sunt recompensate]rdquo30 Cu21Separecăacestcultal luiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțianăs-apresupuschiarcăicircnsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureosFDurrbachsvbdquoNeptunusrdquoicircnDAGRIV1Paris(sa)pp62-6322ChiekovaCultesp213șin823KristelHannelMegarische StudienLund1934p67vezișiChiekovaCultesp21124HomerIliada XXvv403-405pp138-141bdquoαὐτὰρὃθυμὸνἄισθεκαὶἤρυγενὡςὅτεταῦροςἤρυγενἑλκόμενοςἙλικώνιονἀμφὶἄνακτακούρων ἑλκόντωνγάνυταιδέτετοῖςἐνοσίχθωνrdquo(bdquoDuhulicircșidă[Hipodamas]șigemegrozavcauntaurSilnicmacircnatdefecioricasăfiejertfitpealtarulStăpacircnuluiceldinHelikeși-iveseldeastaCutremură-lumerdquo)25ChiekovaCultesp213șin10icircnopiniacomentatorilormoderniversurileluiHomerfacreferirelasacrificiulicircncinstealuiPoseidonHelikonios săvacircrșiticircnsanctuaruldelaHelikemaidegrabădecacircticircnceldelaMykaleaceștiaconsiderăcădataicircnaltăainstaurăriicultuluiluiHelikonioslaMycaleșianumesfacircrșitulsecoluluialVIII-leaicircHrnuesteasiguratăibidemp21426Casevitz1991p11227HesychiossvΤαύρειαἑορτήτιςἀγομένηΠοσειδῶνοςapud KruseREIVA1932col2538-253928VeziTabelulI29ScholVenBIl404bdquoφάσινἐνΜιλήτῳἱερὸνΠοσειδῶνοςἙλικωνίουἱδρῦσθαισύνηθεςδὲτοῖςἐκεῖκαθ᾿ἕκαστονἔτοςἐγκυκλεῖντὰςθυσίαςτῷθεῷσημεῖαλαμβάνουσιν ἀπὸτῆςτῶνταύρων ἐρυγῆςβοώντωνγὰρτῶνταύρωνδοκοῦσινεὐμενῆτεεἶναιτὸνθεὸνκαὶτὴνθυσίανἀσπάζεσθαιrdquoapudNilssonGriechischeFestep78n430ISM I 60 [- - - - - - - - - -αδ[εδόχθαι] [τ]οῖςΤαυρεαστ[αῖςἐπαινέ]σαιμὲν ἐπὶτού[τοις - - - - - - ]

48

prilejulcelebrăriiTauria-eiicircnziuaapatrusprezeceaaluniiTaureonavealocșiicircncununareapublicăabinefăcătorilorcinstițidecătreasociațiaTaureaștilorDMPippidia restituitdatadedesfășurareaTauria-eilaHistria(r6-7τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ])prinanalogiecumomentulcelebrăriisărbătoriloricircncinstealuiPoseidonHelikonioslaSinopecareicircncepeauicircnziuaadouăsprezeceaalunilorTaureonșirespectivPoseideon31fărăicircndoialăcălaHistriala fel ca la Sinope sărbătoareaTauria era celebrată icircn luna Taureon care este atestatădirect icircn calendarul histrian32 De altfel existența luniiTaureon icircn calendarulMiletuluiindicăorigineamilesianăasărbătoriișiacultuluiluiPoseidonTauroslaHistria33Așadarinscripțiilehistrieneatestătriadasărbătoare (Taurea) ndash lună (Taureon) ndash asociație cultuală (Taureastai)atașatăcultuluiluiPoseidonTauros

UndecretdinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikoniosfacereferirelaosărbătoareicircncinsteazeuluicareavealocicircnlunaTaureonestevorbafoarteprobabilde sărbătoarea Taurea Cu această ocazie preotul lui Poseidon Helikonios urma săpoartecununasacerdotalăicircntimpuldesfășurăriiceremoniilorpubliceșianumeicircntre12și 20 ale luniiTaureon și icircntre 12 și 14 ale luniiPosideon bdquo () și va purta cununa[sacerdotală]din(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)douăzecialeluniiTaureoniaricircnlunaPosideonndashdin(datade)doisprezecepacircnăicircn(datade)paisprezecerdquo34DecretulnefurnizeazădovadaclarăcăsărbătoareaicircncinstealuiPoseidonndashfoarteprobabilTaurea ndash era celebrată la Sinope la fel ca laHistria icircn aceeași perioadă a luniiTaureon La SinopesărbătorileicircncinstealuiPoseidonicircncepeauicircnlunileTaureonși Posideonicircnziuaa douăsprezecea a lunii icircn aceeași zi erau săvacircrșite sacrificiile icircn cinstea zeuluimăriilaSmyrna35șiMykonos36Deasemeneaundecretdescoperit laSamosmenționeazăoreuniuneamembrilortriburilorsamienecareavealocicircnlunaTaureonlasanctuarulluiPoseidonHelikonios37cuacestprilejepimeniidesemnațidefiecaretribaveausarcinasăorganizezesărbătorileșisacrificiileconsacratezeului38AșadarziuaadouăsprezeceaaluniipoateficonsideratăozisfacircntăicircnchinatăluiPoseidon39IcircnafarădeastainscripțiadescoperitălaSinopeconfirmălegăturastracircnsăicircntrecultulluiPoseidonTaurosșicelalluiPoseidonHelikonioscăruiaicircieradedicatăsărbătoareadelaSinopeaceastadinurmă

νικον Ἀνθεστηρί[ουκαὶστε]φανοῦσθαιαὐτὸ[νκαθ᾿ἐνιαυτὸν]τοῖςΤαυρεοῖςτῆ[ιeg τεσσερεσκαι]δεκάτ[ῃ]μετὰα---------------ρανΘεόδωρο[ν-----------χρυσῶι--]στεφάνωιὅπ[ως ἂνκαὶοἱλοι]ποὶφιλοτιμ[ότεροιγίνωνταιεἰδότεςὅτι]τὰπρὸςτ[οὺςΤαυρεαστὰςεὐερ][γετήματακτλ]rdquo31ISMI60r6-7pp165-166cfIK64(Sinope)nr8p12r9-11bdquoἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἕω[ςεἰκοστῆς]κα[ὶ]ἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης]ἕωςτεσσερεσκαιδεκάτηςrdquo32ISMI26r233ChiekovaCultesp21334I Sinope8r8-11p12bdquo()καὶστ[εφανηφορήσει]ἀπὸδωδεκάτηςτοῦΤαυρεῶνοςἑω[ςεἰκοστῆς][κ]αὶἐντῶιΠοσειδεῶνιμηνὶἀπὸδω[δεκάτης][ἑως] τεσσερεσκαιδεκάτης∙rdquo35Aristides Rhetor23p446Dindapud Nilsson1906p79șinota3bdquoἦνμὲνγὰρΠοσειδῶνμήνδωδεκάτῃδὲτοῦμηνὸςἀλουσίανπροστάττειὁθεὸςκαὶτῇὑστεραίᾳτὸαὐτὸτοῦτοκαὶτῇμετrsquoἐκείνηνοἷαἑορτῶνοὐσῶν∙καὶγὰρἡτοῦθεοῦπαννυχὶςἐγκατειλήφειτὴνπροτέρανἑορτὴντὴντοῦΠοσειδῶνοςrdquo36Nilsson1906p79șinota337 Robert 1935 p 478 bdquoἘπὶΤίμωνος∙ Τ[αυρεῶνο]ςἐμβολίμουνουμηνίᾳ∙ ἐκκλη[σ]ίας συναχθείσης∙ἔδ[οξεντ]οῖςχιλιαστῆρσιἘπιδαυρίων[ἐπὶτῶι--]σῷτοῖς ἀναβαίνουσινεἰςἙλικώνιον∙()rdquo38 Sokolowski 1969 nr 122 r 1-3 p 217 bdquo[Τάδε] εἰσήνεγκανοἱαἱρεθέν[τεςνομο]γράφοιπερὶτῆςἐνἙλικωνίωι [θυσίας∙ τοὺ]ς ἀποδεικνυμένους ὑπὸτῶνχιλιαστήρων ἐπιμηνίουςτῆς θυσίαςκαὶτ]ῆςσυνόδουτῆςἐνἙλικωνίωιγινομένηςἐπιμηνιεύειν()rdquo39Nilsson1906p79

49

avealocicircnlunaTaureonalcăreinumeprovinedelaepiclezaTauros40 SacrificiilepubliceșiprivateoferiteluiPoseidonocupauunloccentralicircncadrul

ritualurilorpropițiatoriiconsacratezeuluiEleerauorganizateșiprezidatedecătrepreotulluiPoseidonHelikonioscăruiaicircireveneauanumitepărțidincorpulvictimelorșianumelimbașiopartedinspatelesaudinumărulanimalelorsacrificatebdquoAcestavapregătitoatecelenecesarepentrusacrificiilepubliceșivaprimidelavictimelesacrecarefacobiectulacestorsacrificiipublice[]opartedinspateșilimbașiicircncadrulsacrificiilorprivatevaprimiopartedinspatesauumărrdquo41DecretuldelaSinopenuprecizeazăceanimalicircierasacrificatluiPoseidonHelikonioscuocaziasărbătoriiTaureaIcircnsăsepoatepresupunecăestevorbadespresacrificiultaurilorjertfaceamaiagreatădecătrezeulmării42

DecretulsinopeeanmaiprevedecăpreotulluiPoseidonHelikoniosbdquoaredreptulsă poarte o cunună alb-violet cu ocazia tuturor concursurilor la fel ca timouchairdquo43 LouisRobertconsiderăbazacircndu-sepealteexempledincetățileAsieiMicicăicircntimpulsărbătorilorconsacrateluiPoseidonicircnlunaTaureonșiicircnlunaPosideonpreotulzeuluiurmasăpoartecununasacerdotalăbdquofără icircndoialăocununădeaurrdquobdquoIcircn schimbdupăopozițiacareestemarcatăicircntextprinparticulaδέcuocaziaconcursurilorcelebrateicircntimpulanuluielaveadreptullaocununădeflorilafelcamagistrațiirdquo44

Izvoarele literare ne furnizează informații prețioase referitoare la sărbătoareaTaurea care completează documentația epigrafică de altfel foarte lacunară Icircn epocaelenistică efesienii icircl cinsteaucumare fastpePoseidonTauros o asociație cultualăaadoratorilorzeului(Taureastai)similarăceleidelaHistriaexistalaEfescătremijloculsecoluluiIicircHr45AthenaiosevocăceremoniilededicateluiPoseidonlaEfescuocaziasărbătoriiTaurea Potrivitmărturiei sale copiii participau activ la ritualurile icircnchinatezeului aducacircndu-i libații ei erau numiți ταῦροι identificacircndu-se astfel cu animalulasociatzeuluișipoateicircnconcepțiaoriginalăcuzeulicircnsuși46

SărbătoareaTaureaafostfrecventapropiatădeταυροκαθάψιαmenționatăicircntr-oinscripțiedescoperitălaSinopecaredateazădinepocaromanăIcircninscripțieseprecizeazăcăunpontarhsinopeeanaorganizattaurokathapsia icircntr-unmodsomptuospecheltuialasa47Icircnacestcaztermenultaurokathapsiadesemneazăfoarteprobabilcurselecutaurimaiexacttaurokathapsiaeraunexercițiuatleticcareconstaicircnurmărireatauruluidecătreunconcurentcălare48Icircnepocaelenisticăacesttipdeicircntreceri(agones)erarăspacircnditicircn Thessaliași icircncetățileAsieiMiciArtemidorosmenționeazăalergărilecutauricareaveau40Casevitz1991p112Nilsson1906p7941I Sinope8r8-11p12bdquo(hellip)παρέξει[δὲἐντοῖςἱεροῖςτοῖς]δημοσίοιςπάντακαὶλήψ[εταιτῶνἱερείωντῶν] δημοσίαιθυομένωνδε[19]πρότμησιγγλῶσσαντῶνδὲ[ἰδιωτικῶνλήψεται]πρότμησινἢὠμοπλάτην()rdquo42Bodson1978p14543I Sinope 8 r 11-13 bdquo (hellip) ὑπά[ρξειδὲαὐτῶι] [λευ]κοινοςστέφανοςἐνἅπασ[ι] τοῖς ἀγῶσιν [καθό]τικαὶταῖςτιμουχίαι[ς]∙rdquo44Robert1935app435-436preotulluiPoseidonHelikoniosdelaPrienepoartăocununădeaurcuocaziatuturorconcursurilordeasemenealaPanionionelpoartăobentițădeaurvezișiDana2011p7645Dana2011p420nota14646Athenaeus10425Cbdquoπαρὰδὲ Ἐφεσίοιςοἱοἰνοχοοῦντες ᾔθεοιτῇτοῦΠοσειδῶνος ἑορτῇταῦροιἐκαλοῦντοὡς ἈμερίαςφησίrdquovezișiBodson1978p146Nilsson1906p80nota247CIG4157bdquoπο]ντάρχηνἐπιτελέσανταταυροκαθάψιακαὶμαχίανμ[εγ]αλο[π]ρε[π]ῶςrdquo48Ferrari2003p807(svTauromahie)

50

loclaEfes49EsteposibilcataurokathapsiileefesienesăfifostasociatecusărbătoareaTaureacelebratălaEfesavacircndicircnvedererelațiadintretaurșicultulluiPoseidonTauros Icircnsăacesteicircntrecerisportiveși-aupăstratcaracterullorprofancareerapregnanticircncădelaoriginealor50Așadaroeventualălegăturăicircntre taurokathapsia șicultulluiPoseidonnupoatefidecacirctsecundarăIcircnepocaimperialăromanătaurokathapsiaadevenitunsportpopularacesteexercițiiatleticesuntatestateepigraficlaSmyrnaAphrodisiasșiAnkyra51 PrinanalogiecucazulEfesuluineputemgacircndicălaSinopeexistaorelațiecelpuțindeprincipiuicircntretaurokathapsia șicultulluiPoseidonHelikonios

ConcluziiCetățileponticedeoriginemilesianăauadoptatciclulsărbătorilorfixatprintradiția

milesianăDocumenteleepigraficedovedescfaptulcăcultulluiPoseidonajucatunrolimportanticircnfixareacalendaruluiMiletuluișialcoloniilorsaleponticeSărbătoarea Taurea atestatălaHistriașiSinopeafurnizatnumeleluniiTaureon(apriliemai)Deasemenealuna Posideon(decembrieianuarie)seaflăicircnrelațiecusărbătorilecelebrateicircncinstealuiPoseidonvenerat icircn ipostazade taur doar icircncoloniileponticemilesieneExistențaluniiTaureon șiasărbătorii Taurea icircncalendarulcoloniilorponticemilesienedarmaialesasociațiacultualăaadoratorilorluiPoseidonTauros (Taureastai)indicăpopularitateași vechimeaacestuicult

Bibliografie

I Izvoare literareAthenaeus1930

Athenaeus The Deipnosophists IV with an english translation by Charles Burton Gulick WilliamHeinemannLtdGPPutnamrsquossonsLondonNewYork1930

Heacuterodote1993HeacuterodoteHistoiresTome ILivre I Clio texte eacutetabli et traduitparPh-ELegrandParisLesBellesLettres1993ISBN2-251-00141-7

Homer2009Homer IliadeTome IChants I-VITome IIChantsVII-XIITome IIIChantsXIII-XVIIITome IVChantsXIX-XXIVTexteeacutetabliettraduitparPaulMazonaveclacollaborationdePierreChantrainePaulCollartetReneLangumierParisLesBellesLettres2009

Pausanias2000PausaniasDescription de la GregraveceTomeVIILivreVIILrsquoAchaiumletexteeacutetabliparMichelCasevitztraduitetcommenteacuteparYvesLafondParisLesBellesLettres2000ISBN2-251-00488-0

49ArtemidorosOnirocritica I 8 bdquoταύροιςδ᾿ἔτικατὰπροαίρεσιν ἐν ἸωνίᾳπαῖδεςἘφεσίωνδιαγωνίζονταιrdquoapud Nilsson1906p80nota250Nilsson1906p80PaulyetaliiIVΑ1932col2539(LZiehensvΤαύρια)vezișiDaremberg-Saglio-PotiervolVp51(svTaurokathapsia)51Nilsson1906p81Daremberg-Saglio-PotiervolVp52(svTaurokathapsia)

51

II Culegeri de inscripții CIG

Corpus Inscriptionum GraecarumI-IVeacutedsBoeckhAFranzJCurtiusEKirchhoffARoehlHBeroliniexOfficinaAcademicaBerlin1828-1877

CIRBCorpus Inscriptionum Regni Bosporani (Korpus Bosporskikh nadpisej) eacuted V V Struve Moscova-Leningrad1965

SinopeThe Inscriptions of SinopePart I Inscriptions editedbyDavidDFrench In Inschriften griechischer Staumldte aus KleinasienBand64DrRudolphHabeltGMBHBonn2004

ISMInscriptiones Scythiae Minoris Graecae et LatinaeTomeIHistria şi icircmprejurimile (Istros et les alentours)eacutedDMPippidiEacutedsAcademieiRSRBucarest1983TomeIITomis şi teritoriul său(Tomis et son territoire)eacuteds IStoianASuceveanuEacutedsAcademieiRSRBucarest1987TomeIIICallatis et vicinia (Callatis et son territoire)eacutedAAvramBucureşti-Paris1999

LSAMLois sacreacutees de lrsquoAsie MineureeacutedFranciszekSokolowskiEdEdeBoccardParis1955215pg

LSCGLois sacreacutees des citeacutes grecqueseacutedFranciszekSokolowskiEdeBoccardParis1969368pg

Syll3Sylloge Inscriptionum Graecarum (3rd edition) eacuted G Dittenberger 1915-1924 (httpepigraphypackhumorgbook347location=11)

III Cărți articole și studiiAvram2014

AvramAlexandruInscriptions drsquoIstrosInDacia NouvelleSeacuterieLVIII2014pp271-284Bilabel1920

Bilabel Friedrich Die ionische Kolonisation Untersuchungen uumlber die Gruumlndungen der Ioner der enstaatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den MutterstaumldtenPhilologusSuppl141DieterichrsquoscheVerlagsbuchhandlungMBHLeipzig1920260pg

Bodson1978Bodson Liliane ἹΕΡΑΖΩΙΑContribution agrave lrsquoeacutetude de la place de lrsquoanimal dans la religion grecque ancienneBruxellesndashPalaisdesAcadeacutemies1978210pgISBN2-8031-0006-1

Casevitz1991CasevitzMichelLe vocabulaire agricole dans le calendrier grec InMarie-Claire Cauvin (eacuted)Rites et rythmes agraires (collection deTravaux de la Maison de lrsquoOrient ndeg 20)GDRMaison de lrsquoOrientMeacutediterraneacuteenLyon1991pp109-112ISSN0766-0510ISBN2-903264-X

Chiekova2008ChiekovaDobrinkaCultes et vie religieuse des citeacutes grecques du Pont GauchePeterLangBernFrankfurtamMainNewYork2008325pgISBN978-3-03911-448-1

Dana2011DanaMădălinaCulture et mobiliteacute dans le Pont-Euxin Approche reacutegionale de la vie culturelle des citeacutes grecquesScriptaAntiqua37AusoniusBordeaux2011ISBN978-2-35613-049-5608pg

Daremberg-Saglio-PoitierDarembergChSaglioEPottierE(coord)Dictionnaire des Antiquiteacutes grecques et romainesParis1877-1929

52

Ehrhardt1983EhrhardtNorbert Milet und seine Kolonien Vergleichende Unter suchung der kultischen und politischen EinrichtungenPeterLangFrankfurtamMainBernNew-York1983588pg

Hannel1934HannelKristelMegarische StudienLund1934

Ferrari2003FerrariAnnaDicţionar de mitologie greacă şi romanătraduceredeDragoşCojocaruEmanuelaStoleriuDanaZămosteanuEdPoliromIaşi2003ISBN973-681-148-4998pg

Nilsson1906NilssonMartinPGriechische Feste von religioumlser Bedeutung mit Ausschluss der attischenDruckundVerlagvonBGTeubnerLipsiae1906490pg

PaulyetaliiPaulyAWissowaGKrollWZieglerW(eacuted)Real-Encyclopaumldie der klassischen AltertumswissenschaftBerlin1894-1980

Robert1935RobertLouisInscriptions de Lesbos et de SamosInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp471-488

Robert1935aRobertLouisNotes drsquoeacutepigraphie helleacutenistique XLI-XLVInBulletin de correspondance helleacutenique591935pp421-437

CalendareleMiletuluișialecoloniilormilesienedelaPontulEuxin

Calendarulactual

1Ταυρεών apriliemai

2Θαργηλιών maiiunie

3Καλαμαιών iunieiulie

4Πάνημος iulieaugust

5Μεταγειτνιών augustseptembrie

6Βοηδρομιών septembrieoctombrie

7ΠυανεψιώνΚυανεψιών octombrienoiembrie

8Ἀπατουριών noiembriedecembrie

9Ποσιδεών decembrieianuarie

10Ληναιών ianuariefebruarie

11 Ἀνθεστηριών februariemartie

12Ἀρτεμισιών martieaprilie

Tabelul I Calendarele Miletului și ale coloniilor milesiene de la Pontul Euxinși calendarul actual

53

54

Evocări

55

Constantin Elen

O rocadă balcanică de acum 1400 de ani

A 1400 years old Balcanic rocade

Abstract A decision taken by the Imperial Court in Constantinople in 619 against the backdrop of a new avar offensive and a chronic war in the Orient will have lasting consequences on developments in the center of the Balkan Peninsula The same decision will contribute to the extension of the Romanization process on both sides of the Danube

Cuvinte-cheie avari onuguri aculturație romanizare

Keywords avars onugurs aculturation Romanization

Puțincercetat icircnprofunzimeasacelpuțin lanivelulpecare-l icircngăduieanalizaprimarăasurselorliteraredirecteanul619esteicircnevoluțiastărilordefaptdelaDunăreadeJosunuldintreacelefoartenumeroasemomentederăscrucecareaumodelatevoluțiaregiunii răsăritene a continentului nostru Contextul cronologic și macroregional icircncare se icircncadreazăanul619eradominat săneamintimdeconflictulmilitar romano-sassaniddeclanșaticircn6021șicarereluapracticconfruntareadintresuperputerilebazinuluimediterano-orientaldinperioada572-591Spredeosebiredeprimaconflagrațieicircncareregiuneadanubianăafostunuldintreprincipaleleteatredeoperațiuni2darn-agenerato modificare a raporturilor juridic-statale din regiune cel de-al doilea a debutat dinperspectivasocietățilortardeno-dacicecuoviolentăpunereicircndiscuțieabalanțeilocaledeputereinițialprininsurecțialuiFocascareși-aavutepicentrulchiarlaDunăreadeJos (dar care a reușit parțial subpresiuneaelitelorprovincialde laDunăre să amacircnepentruicircncăoptanipunereasubsemnulicircntrebăriiaordiniipolitico-teritorialedeaici)iarapoiprinsuccesiuneadeproceseșievenimentecareauslăbiticircnmodacceleratautoritateaImperiuluideConstantinopoldinregiuneșiaudecuplatireversibilromanitateadesubstrattraco-ilirdeceasuprapusăcomplexuluielenistic3Lascarălocalăfactorulofensivafost-

1 Noulconflictmanifestatcaosuccesiunedecampaniimilitareofensiveșicontraofensivesevadesfășurapacircnăicircnanul5282 Unteatruderăzboiicircncaresăprecizămputerearomano-bizantinăs-aconfruntatnucuprincipaluladversarcicuunaliatconjuncturalalacestuiaavarii3 AsevedeacuprivirelaraporturiledintreceledouăariideromanitateprimarăstudiulcoleguluiLaurențiu

56

șivacontinuasăfiecelpuținicircncădouăgenerațiindashcentruldeputereavarcareadislocatșiicircnlocuitdupăanul567fluidulregatgepiddelaDunăreaMijlocietotușichiaricircncepacircndcuanul619scenaicircncepesăfiepregătităpentruunnoufactordeputerecarevareușinudoarsăicircnlăturedefinitivputereaavarăcișiceldintacircidintrecelemanifesteicircnașa-numitulrdquoevalmigrațiilorrdquo săconstituieunnouansamblusocietal-statalconcurent lacelepreexistenteșitotodatădurabilbulgarii

Premiselenoiischimbăridestatusdinregiuneadanubianăseconfigurează icircncădinanulprecedent518esteadevăratcăprintr-unfactorcatalizatorextraregionalnouaescaladarepecareocunoașteicircnOrientconfruntareadintrebizantinișisassaniziAliațiefectiviaicelordinurmă4saudoarpoziționațisăvalorificenoulcontextdevulnerabilitatea Imperiului de Constantinopol avarii vor lansa o nouă campanie la sudul Dunăriiprincipalele operațiuni desfășuracircndu-se de altfel adacircnc icircn teritoriul bizantin la sudulMunțilorHaemusicircnTracia5DelocsurprinzătoricircmpăratulHerakliosdeConstantinopolicircncheieunnoutratatcuavariiprincarecreștestipendiilecătreaceștiala180000desolidi6 Daracestanuafostsinguramanevrăderăspunsacurțiiimperialebizantinecareaoptatsăaducăicircnecuațieunnouactoronuguriiogrupareetno-militarăcareocupaicircnacelmomentlitoralulMăriideAzov și care recunoșteamaimult saumaipuțin formalhegemoniaavarilorAstfelodelegațieaconduceriitribaleonugurecondusădeprincipeleOrhanașidincareamaifăcutpartenepotulacestuiaKubratsedeplaseazălaConstantinopolundevaacceptaoferta imperialădeadoptareacreștinismuluișide icircncadareformalăicircnelitaaristocraticăbizantinăOrhanaprimindtitluldepatricianiarKubratrămacircnacircnd(fireștecăicircnprimulracircndicircnlogicarețineriideostateci-garanți)laConstantinopol7undearepartedeoinstruiremenităsă-ltransformeicircnvectordeintervențieimperială

Undetaliu al icircntacircmplărilor din anul 619 este de asemenea de reținutPotrivitcunoscuteilucrăriapatriarhuluiNicephorosChronicon Pascaleicircntimpulcampanieipecareauefectuat-olasuddealiniamentulHaemusBalcaniavariiauicircnrobitșistrămutaticircnbazinulDunăriiopopulațiedecirca270demiideoameniAdăugatădislocărilorvoluntarealelocuitorilordinzonaTraciei(careserefugiaudinfațainvadatoriloricircnzoneconsideratemaisigure)aceastăstrămutareaavutunefectdramaticasupradensitățiidelocuiredinchiarzonadeinterferențăacelordouăromanitățiorientaleceadefondtraco-ilirșiceadefondelenistic(depeașa-numitalinieJiricek)faptcareafacilitaticircngenerațiileurmătoareicircn sincronism accelerarea procesului de aculturație și sedentarizarea unor comunitățimigratoareprecumproto-slaviișimaiapoigrupareaprotobulgarăaonugurilorSimilarinstalarea icircn vecinătatea Dunării a acestei icircnsemnate mase de locuitori icircn proporțiecovacircrșitoareromanici(șiavemadeducecăinstalareas-afăcutpeambelemaluriajunseicircnacelepisodsubautoritateafermăahanatuluiavar)acontribuitdecisivlacontinuarea

Nistorescudinnumărul6A2018alrevisteinoastreIcircnsemnări complementare privind romanizarea sinteze și contrasinteze icircn context globalist4 PrezumțiebazatăpefaptulcădoarcupatruanimaidevremeavariisecoordonaserăcuperșiipentruaatacaConstantinopolulasediuldin626vafideasemeneaefectuatnsincronismdeceledouăforțe(Louth2008pg295)5 Theophanes-Turtledove1982pg12Vida2009pg2376 Madgearu1997pg247 Fine1991pg44Kardaras2009pg107

57

și consolidarea procesului de romanizare din regiunea eminamente daco-romană NualtfelsevorpetrecelucrurilepestedouăsecolecacircndtrupelehanuluibulgarKrumvorstrămutaicircncadrulcampaniilordin812șimaiales813pestezecemiidelocuitori(oridefamiliidupăalteinterpretări)dinaceeașiregiuneaTracieicuacelașiefectdediluareaelementuluiromanicicircnvecinătateardquolinieiJiricekrdquoșideconsolidarearomanitățiidepemalulnordicalDunării

Bibliografie selectivăFine1991

FineJohnVAThe Early Medieval Balkans A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth CenturyEdUniversityofMichiganPressAnnArborDetroit

Kardaras2009KardarasGeorgiosThe Bulgarians and the Avar Chaganate 6th-9th c ADicircnrdquoBulgariatheBulgariansandEuropendashMythsHistoryModernityrdquovol312009EdUniversityStCyrilampStMethodiusVelikoTarnovopg105-118

Louth2008LouthAndrewThe Byzantine empire in the seventh century icircn Fouracre Paul rdquoTheNewCambridgeMedievalHistoryrdquovolIc500-c700EdCambridgeUniversityPressCambridge

Madgearu1997MadgearuAlexandruContinuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos icircn secolele VII-VIIIEdUniversitățiidinBucureștiBucurești

Theophanes-Turtledove1982TheophanesConfessorTurtledoveHarry(ed)The Chronicle of TheophanesUniversityofPennsylvaniaPressPhiladelphia

Vida2009VidaTivadarLocal or Foreign Romans The Problems of the Late Antique Population of the 6th-7th Centuries AD in PannoniaicircnQuastDieter(ed)rdquoForeignersinEarlyMedievalEuroperdquoEdRoumlmisch-GermanischenZentralmuseumsMainzpg233-260

58

Călin Timoc

Doina Benea și castrul roman de la Tibiscum

Acestarticolarfitrebuitsăfieorecenzielaultimacarteaceleicareafostprofuniv emerit Doina Beneacercetătorulneobositcareși-aidentificatviațașicarieracusăpăturilearheologicedelaTibiscumDinpăcatedisparițiadintreromaniștiaprofesoruluiDoina Benea la 16martie 2019mă face să nu respect tiparele unei astfel de lucrăriscrisecucaracterștiințificcisăsubliniezmaialesefortuldepusdebdquoDoamnaArheologieBănățenerdquoicircncercetareaacesteifortificațiicaresesitueazăprintrecelemaimaricastreauxiliaredinDacia

FiindspecializatăicircnproblematicaviețiimilitaredinDaciașiarheologiafortificațiilorromanecastruldelaTibiscumcutoateelementelesaleafostunuldinsubiecteleurmăriteconstantdeDoinaBeneaicircninvestigațiilesaleicircncădinnoiembrie1976cacircndisepropunesăpreiaresponsabilitateaștiințificăacercetăriiarheologiceasituluidelaJupaVolumulmonograficCastrul roman de la TibiscumsemnatdeDoinaBeneașiapărutlaedituraWaldpressTimișoara2018 reprezintăo sinteză a concluziilor la care a ajunsdistinsacercetătoaredarșioaducerelaziocompletareutilăabazeidedatearheologicecutoatesăpăturileicircntreprinseicircnarealulcastruluiroman

Așa cum ne prezintă Doina Benea evoluția cercetării pacircnă la ea săpături icircnzonacastruluiaumaifăcutșipărinteleIoanBoroșGGMateescușiIoachimMiloiaicircnperioadainterbelicășiDirectorulMuzeuluiBanatuluiTimișoaraprofesorulMariusMogalasfacircrșitulanilor60ndashicircnceputulanilor70aisecoluluiXXtoțilaimpulsulacademicianuluiConstantinDaicoviciuCercetările lor icircnsă nu au reușit decacirct să atragă atenția asupracomplexitățiișiextinderiifortificațieiromaneFărăaaveaopreaclarăbazădeplecareicircn cercetarea castrului tibiscens ndash majoritatea vechilor săpături rămăseseră inedite ndashDoinaBeneaestenevoităsăreiaaproapedelazerocercetareacastruluișisapăsistematicpuncteleesențialeporțilecetățiiclădireacomandamentuluișiclădiriledinpiatrăvizibileicircnterendincadrulplanimetrieifortificațiilorAufostanigreidemuncăcares-aubazatpefonduridebaniextremdemici(așacumaveasănisedestăinuiecuregretodataTibiscumafostsitularheologicdinBanatcareafostmereusubfinanțatșiaproapedelocpromovatfiindourmămaterialăaimperialismuluiroman)șiabiaicircnultimeletreideceniiprin transformarea lui icircn șantier școală al Universității deVest dinTimișoara situațiacercetăriiluis-aicircmbunătățit

Celemaispectaculoaseinformațiile-auoferitsăpăturiledinperioada1989-1993care aupermis identificarea fazelor anterioare castruluimareLavremea respectivă afostprimadatăcacircndprintr-ostratigrafieclarăs-apututdovedicălaTibiscumunpunctstrategic important pe harta Daciei au existat o succesiune de fortificări icircn perioada

59

secolelorII-IIIpChrpemalulstacircngalTimișuluișicarenuicircntotdeaunarespectăaceeașiplanimetrieșiorientare

Astfels-apututstabilicăprimafortificațieesteceadintimpulprimuluirăzboicudaciiaicircmpăratuluiTraianuscastrucareapareredatșipeColumnăiardezvoltareatotmaimultaacesteicentrumilitarsedatoreazăicircnprimulracircndmăririicontinueagarnizoanei

DoinaBeneaicircmpartepecapitoledistinctefiecareniveldefortificareșichiarmaimultdescrietehnicsăpăturilerelevanterealizateicircnarealulfiecăreifazeUnlucruextremde util deoarece viitoarele generații de cercetători vor putea continua săpăturile știinddinaintecareaufostzoneatinsedesondajearheologicemaivechi

Față de volumul publicat icircn anul 1994 icircmpreună cu Petru Bona la edituraMuseiondinBucureștinuexistăschimbăriesențialeProfesorulDoinaBeneaicircșimențineteoriilelegatedeconstrucțiilemilitaredelaTibiscumșidecronologiaacestoradarvinecucompletărisubstanțialemaialesdenaturăstratigraficăSuntadusedovezinumismaticeșiepigraficeicircnsusținereaevoluțieicronologiceacetățiișiagarnizoaneișichiarmaimultsuntrealizateconexiunicusituațiisimilaredinaltecastredinImperiulRoman

Carteachiardacăparedestuldetehnicăcastructurășidescriereainformațiiloresteextremdeutilăși reprezintămaialespentruceicareamsăpat laJupaocomoarăde dateDemnde lăudat este faptul căDoinaBenea a icircncercat să-și ilustreze cacirctmaibinediscursulștiințificutilizacircndchiarfotografiisatelitaredeicircnaltăpreciziefurnizatedeMichalPiszpartenerulpolonezcareicircnultimiianiarevoluționatcercetareaarheologicălaTibiscumprinprospecțiunilesalenon-invazivebinegacircndite

TibiscumareprezentaticircntotdeaunaobiectivulprincipalicircncercetareaDoineiBeneașiafostloculicircncaredomniasasesimțeaacasăAvizitatacestsitandeantimpdemaibinede40deanișiși-aaduscontribuțiaesențialălarepunereaicircndreptaRezervațieiarheologiceTibiscumdesființatăicircnepocastalinistăiarmuzeullocalcacirctșiceldinTimișoaraacoloundevinevorbadeexponatedelaTibiscumicircipoartăsemnăturăconcepțiamuzeografică

DoinaBeneaafostarheologulpasionatșiresponsabilcarerecunoșteamereucumodestiecacircndveneavorbaderealizăriledelaTibiscumcăbdquodoarși-afăcutdatoriardquoiarpentruceicarealăturideeaammuncitladezvelireaTibiscum-uluiafostloculicircncareamfuratmeserieșiamicircnvățatsăfimoameni

60

Lecturi critice

61

V D Călărășanu

Quaestiones Romanicae VII1-22019

Reflectacircnd lucrările ediției anterioare aColocviului internațional Comunicare și Cultură icircn Romania Europeană (CICCRE) manifestaredevenităicircntretimpunuldintrecelemaiimportanterepere ale cercetării academice europene și nunumaiasupramoșteniriiculturiișicivilizațieilatinecel de-al șaptelea număr al volumului de studiiQuaestiones RomanicaendashrecentapărutlaEdituraJate Press din Szeged sub egida Universitățiide Vest Timișoara și a Universității Szeged ndashse remarcă printr-o excepțională consistență șivarietatetematologicăicircnmaremăsurăcircumscrisăicircnsătemeigenericeaedițieireflectaterdquoCălătorișicălătoriiIncursiuniculturaleșilingvisticerdquoNumaipuținde106articolenoteșistudiiicircnsumacircndpeste1120depaginisuntreuniteicircnpaginileacestuidubluvolum icircnceleunsprezecesecțiunidejaconsacrate

alecolocviuluicomunicăriplenare limba latină limbaromacircnă limbafranceză limbaspaniolălimbaportughezălimbaitalianăistoriemuzică-teatruarteșirespectivvaria

FatalmenteatențianoastrăseicircndreaptăsprecontribuțiilecircumscrisesfereideinteresCSDRLucus dar ne simțimobligați să salutămnivelul general almai tuturorarticolelorindiferentdeproblematicaabordatăndashunmeritdeosebiticircnatingereaacestuistandard revenindu-i coordonatorului general al colocviului (implicit și volumului)confunivdrValyCeiaprecumșicelorlalțimembriaicomitetelorștiințificșieditorialReținem următoarele titluri icircn ordinea inserării lor icircn volumSurghiunul lui Ovidius Tristia ndash o călătorie prin mitologia greacă ndashTheodorGeorgescu(UniversitateaBucurești)Schiță pentru o geografie a imaginarului romanndashDanielHaiduc(UniversitateadeVestTimișoaraCSDRLucusndashsecretarderedacțiealvolumului)Călătoria icircn lumea de apoi ndash vehicul satiric icircn Dialogulmorțiloral lui Lucian de SamosatandashRoxanaMLazarescu(UniversitateaKonstanz)Satyricon ndash rătăcire spre marginalitatea ființeindashDanaLăpădat-Nicola(UniversitateadeVestTimișoara)Homo viator Schiță de istorie a unui concept Antichitatea ndashElenaSandu(UniversitateadeVestTimișoara)Traseul marin icircn epopeea vergilianăndashMariaSubi(UniversitateadeVestTimișoara)respectivCălători privilegiați și drumuri icircn Dacia postaurelianăndashLaurențiuNistorescu(CSDRLucus)

62

Sorin Damian

Tyragetia XII (XXVII)2018 Arheologie-Istorie antică

Tomulnr1dearheologieșiistorieanticăalnumăruluiXII (XXVII)2018al revisteiTyragetia a MuzeuluiNaționaldeIstorieaMoldoveidelaChișinăune atrage atenția prin două contribuții anume ceadintacirci aparținacircndu-i cercetătoruluiVasile Iarmulschi(Considerații privind cronologia și periodizarea așezărilor culturii Poienești-Lucașeucandashpg29-39)iar cea de-a doua colectivului format dinOctavianMunteanu Nicolae Batog și Valeriu Prohnițchi(Sistemul defensiv din perioada getică Butuceni-Vest precizări privind traiectoria liniei defensive Vest nr 2ndashpg237-248)

Primul articol ne propune icircntr-o binevenită formulă sintetică o abordarede ansamblu a problematicii enunțate prin titlu icircn condițiile icircn care numărul siturilorrepertoriate pacircnă icircn prezent (prezumtive așezări ale purtătorilor culturii Poienești-Lucașeuca)se ridicăsemnificativpestecota200Fărăa furnizaelementedenaturăsăsurprindăndashicircnraportcustadiulanterioralcunoașteriindashcuprivirelalocalizareaicircnspațiușitimpaamintiteiculturiautorulreușeștesăaducăunplusderigoareicircnpanoramarealocuiriidetipPoienești-Lucașeucașiodatăicircnplussalutarsăsemnalezecacirctevacorelațiidintre izvoarele scrise și informațiile rezultate din investigațiile arheologice Ca uncomentariumarginal icircn raportcuarticolulpropriu-zisneexprimămrezervacuprivirelainsistențacucareculturaPoienești-Lucașeucaesteasociatăicircnmodexclusivisticircnceamaimareparteaexegezeicupopulațiabastarnăicircnmigrațieicircnpofidafaptuluicăopartedintremarkeriispecificiacesteiculturiindicărelațiistracircnsecufondulautohtondelocuirecelcarpicndashcarpiifiindfărădubiulocalizațiicircnacestarealșiicircnaintedesosireabastarnilorșidupădramaticadiluareaprezențeiacestora(corectpusedeautorșidesigurnunumaideelicircnlegăturăcuevenimenteledinvremearegeluigetDicomesdinorizontulultimeijumătățiasecoluluiIicircHr)IcircnopinianoastrăculturaPoienești-Lucașeucatrebuiedefinitădreptculturacarpicădinperioadahegemonieibastarne

Icircnceeacepriveșteceade-adouacontribuțieeaseaxeazăproblematicaicircnsineesențialăasistemuluidefensivasociatsitului fortificatde laButucenidinvecinătateaOrheiuluisitintegratansambluluidefortificațiidelaliniadecontactdintrepopulațiilecarpică și propriu-zis getică (probabil și tyragetică) icircn etapa anterioară pătrunderiibastarne Cercetările sistematice pe care le reflectă articolul de față sunt indubitabil

63

de natură să contribuie semnificativ la precizări privind statutul cetății de laButuceni(fortificațiemajorăde frontierăsauchiarcentrul localdeputerecasăne referim laosingură dimensiune a acestui statut) etapele de funcționare și modul icircn care a fostabandonatădarșicuprivirelaprofilullocuiriiariileextinsedecontactoriamplitudinearesurseloreconomiceșidemograficemobilizatepentruedificareașiutilizareasistemuluifortificat

Altearticolede interesCSDRLucusdinacestnumăral revisteiTyragetiasuntMorminte de copii atribuite sarmaților din Muntenia și MoldovandashLianaOța(pg42-69)O monedă macedoneană de bronz de la Tudora (raionul Ștefan Vodă)ndashSergiuMatveevșiAnaBoldureanu(pg267-270)Bastarnii de la Roșiori Rezultatele campaniei arheologice din anul 2016 ndashGeorgeDanHacircnceanu (pg 271-292) Un mormacircnt de incinerație icircn recipient de metal (sec I-III pChr) descoperit la Iagorlacircc DubăsarindashIonTentiucșiValeriuBubulici (pg 293-302) și respectivNormă canonică şi orientarea practică a altarelor icircn bisericile paleocreştine Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul romacircnescndashVladDGhimpu(pg303-317)

64

Constantin Elen

Tradiția discursivă greco-latină

Reflectacircnd lucrările celei de-a zecea edițiianiversară a Colocviului internațional rdquoReceptareaAntichitățiigreco-latineicircnculturileeuropenerdquodin26mai2018volumulrdquoTradițiadiscursivăgreco-latinărdquo(denumit astfel după temagenerică a ediției) recentapărutlaEdituraUniversitariaCraiovasedovedeșteafiunremarcabilcorpusdestudiișiexegezeNumaipuțin de 25 de autori din centrele academiceAtena(Grecia) Konstanz (Germania) București GalațiOradeaTimișoara și firește Craiova ndash printre ei șidoi cercetători ai centrului nostru ndash au fost selectațipentruacestvolumcoordonatdeCeciliaMPopescuIlona Duță și Ioana Rucsandra Dascălu care a fostdedicatdistinseiprofunivdrDanaDinuDiversășiicircnacelașitimpcircumscrisăuneiunitățideabordareși perspectivă tabla de materii reflectă un orizont

metodologicsolidșiicircnbunămăsurăinovativdincarevomamintidoartitluriledeinteresCSDRLucusFour suitors for legendary Medeea Euripides and Apollonius of Rhodes Ovid and Seneca șiPlautus rdquoAululariardquo (200 BC) and Terentius rdquoHeauton Timorumenosrdquo (163 BC) a basic outline of the senile figurendashPanagiotosAsimopoulosLex Oppia din 215 aChr Efecte susținători și contestatari ndashAndreea R Barboș și Decebal NeduPolitica externă icircn discursul PS-Aelius Aristides icircn onoarea icircmpăratului (Keil 35) ndashDanBălteanuPrimele tratate de retorică la RomandashDanaDinuDe Amicitia ca discurs despre celălaltndash IlonaDuțăDiscursurile lui Thucydides și provocările lumii de azindashTheodorGeorgescuLrsquoart oratoire dans les Metamorphoses drsquoOvidendashMagdalenaIndrieșProiecții ale romanității prin discursuri oglindă-icircn-oglindă ndash Laurențiu NistorescuEpitaful Sf Grigorie de Nyssa rostit icircn cinstea Sf Meletie cel Mare avatar al elogiului funebru anticndashPaulOprea-CălinIdealurile din operele senecane icircn perioada Imperiului Roman Evului Mediu și Renașterii ndashAndreea Petcu respectivScurtă privire asupra marcatorilor discursivi cu valoare metatextuală icircn latina clasică Studiu de caz autem și enimndashCeciliaMPopescu

65

Claudia S Popescu

Bibliotheca Brukenthal LXXIII

Dedicat personalității istoricului prof univ dr SabinAdrian Luca și apărut laEdituraMuzeuluiNaționalBrukenthal din Sibiu sub genericul rdquoIstorie și destinrdquo celmairecentnumăralcolecțieiBibliothecaBrukenthalLXXIII(2019)nerețineatențiadinbogatulsumardepeste450depaginicumaimultetitlurideinteresCSDRLucusAstfel cercetătorul Gheorghe V Natea ne propune articolul rdquoMorminte de perioadăromanădescoperitepeautostradaSebeș-Turdalot1rdquo(pg271)obinevenităcontribuțielacompletareainformațiilordesprerealitățiledemograficealeprovincieicuceriteșiinstituitedeicircmpăratulTraianEpociidaco-romaneicircisuntconsacrateșicelelaltetreistudiicare-iurmeazărdquoUnfragmentdestelă funerarădescoperit laJibert județulBrașovșicacirctevaconsiderațiietnoarheologicecuprivirelahabitatuldeaicirdquodeWolframGTheilemannșiAlexandru Gh Sonoc rdquoCohors I Ituareorum sagittariorummilliaria la PorolissumPrecizări cronologicerdquo de Coriolan Horațiu Oprean (pg 301) și rdquoCeramică provenitădin așezarea romanăde laMicăsasa județul Sibiurdquo deAugustinUngureanu șiAdrianGeorgescu(pg307)

66

Andreea Petcu

Traduceri studențești icircnceputurile salutare ale unei colecții

OnouăcolecțieeditorialăafostinițiatăsubegidaMuzeului Național de Istorie a Banatului și a EdituriiUniversitățiideVestdinTimișoaradecătrelectunivdrAndreeaȘerbanșimuzprincdrCălinTimocIntitulatărdquoTraduceristudențeștirdquocolecțiaicircșipropunesăintroducăicircn circuitul didactic și științific dar și general-culturalmonografii realizate de cercetătorii tineri din centreacademiceeuropenecucarespațiuluniversitardelanoieste mai puțin familiarizat desigur fără să se icircnchidăfațădecircuitelecultural-științificedejaconsacrateUnconcursfericitdefactorifacecaprimeledouăaparițiidinaceastăcolecțiesăsecircumscriecutotularieideinteresaCSDRLucusPrimamonografieseintituleazăPirateria triburilor germanice icircn Britania Romană și are labazădizertațiasusținutăicircn2010laUniversitateadinOslode

peatuncimasterandulElverhoiYngveAndreasndashtraducereafiindasiguratădeuncolectivdemasteranziicircnteoriașipracticatraduceriidelaFacultateadeLitereIstorieșiTeologieaUniversitățiideVestTimișoaracoordonațideceidoiinițiatoriaicolecțieicaremerităamintiți aici Ioana C BostanAlexandra Bărboianu LarisaMotora Iulia BAnghelToaderaTăuDavidArnăutRobertBraunEdeSzaboșiRoxanaReich-AnaAstfel ca și icircn celălalt caz actuluide editare i-au fost adăugate icircnmod salutar alte douădimensiuniceade transfermetodologic interdisciplinarșiceadefamiliarizareaviitorilorcercetătoridelanoicupracticișimodeledecercetaredinaltecentre

Cacirctevacuvinteșidespretezapropriu-zisăTemalaprimavedereperifericăicircnraportcudirecțiiledecercetareistorică (dar și de analiză critică a izvoarelor șamd)merită atenția specialistului romacircn icircn formare atacirct caelementdecomparațiecuevoluțiileșiproceseleistoricedin spațiul Romanității Răsăritene ndash asaltul icircn aceeașiperioadă (secolele I-II dHr) a populațiilor din acelașispațiu pangermanic a provinciilor de frontieră Daciași Britania respectiv amprenta de civilizație romană

67

dezvoltatăicircnacesteprovinciiicircncontextuldatndashcacirctșicabazădeorientarebibliograficăsaumetodologică

Aceleașiobservațiigenericesepotformulașicuprivirelaceade-adouaaparițieacolecțieiintitulatăExplorarea Estului trecut și viitorșicarereuneșteoseriedeprelegerisusținute acumun secol la InstitutulRegal dinLondrade celebrul pentruorientaliștiSirWMFlinders-PetrieDeși formalnuneaflămicircnfațauneimonografiiștiințificevaloareadeicircntrebuințareicircnmuncadecercetareșivalorizareștiințificăadatelornuestemairedusăvolumulreușindsăoferecititoruluideazicacirctevarepereimportanteprivitoarelaevoluțiamodelelordecunoașteredinperspectivaeuropeanuluioccidentalaculturilorșicivilizațiilororientalepecares-augrefatulteriormetodeleparadigmelendashiaruneorișiclișeelendashcucareopereazăspecialistulvest-europeanIcircnacestcazcolectivuldetraducătoriafostformatdinNataliaFenichevaAlinaIgrețCristinaGolbanRoxanaSăracMariusLungu SoniaLaloOanaTudoseLigiaBogoșelAdrianaMateșAlexandraLupașcuPaulaGyebnarAndreeaMocuțașiAlexBagdi

68

Sorin Damian

Sub semnul CaesaruluiCaesarilor

Dedicat Centenarului Marii Uniri volumulrdquoSub semnul CaesaruluiCaesarilorrdquo recent apărut laEditura Pro Universitaria București sub coordonareacercetătoareicraiovenedrhabilMădălinaStrechieși-apropussăadauge la totmai icircnsemnataexegezăaplecatăasupra fenomenelor și proceselor specifice Antichitățiiclasice (și formatoare de clasicitate) un primmănunchidestudiiconsacrateimaginiipecareCaesarndashpersonajulistoricdelacumpănadintreRepublicașiImperiulRomandarșipersonajularhetipalconstruitpemoștenireaacestuiaca exponent al instituției imperiale ndash a generat-o icircncontemporaneitatea sa și icircnposteritățilenupuține carel-auvalorizatcaetalonInițiativas-abucuratdesprijinulunor nume relevante din cercetarea clasicistă romacircnă șieuropeanăPanagiotosAsimopoulos (AcademiaMilitarăaGreciei)NikolaPiperkov (UniversitateadinSorbona

Franța)FerranSisa-Martinez(UniversitateaGironaSpania)IoanaCosta(UniversitateaBucurești președinta Societății de StudiiClasice dinRomacircnia) SebastianDrăgulescu(InstitutulAlPhilippidedin Iași)DanaDinu șiElena-VeronicaNicola (Universitateadin Craiova) Salutăm apariția volumului și icirci icircndemnăm pe autori să persevereze icircnidentificareaunortemedecercetarebinețintiteabordateintegrativșiinterdisciplinarașacumicircnmodfericitsemnalizeazăacestdemers

69

Dosar ACLDemografie istorică

70

Laurențiu Nistorescu

Populația Daciei icircn momentul cuceririi romane Considerații

derivate din rdquorecensămacircntul Lydusrdquo

The population of Dacia at the time of the Roman conquest Considerations derived from the bdquoLydus censusrdquo

Abstract On August 11 106 AD after the end of the pacification campaign of Decebalrsquos kingdom Emperor Nerva Traian issued a Constitutio Provinciae the act of founding a new imperial province Dacia Augusti Usually such an act was accompanied by a census in fact a general assessment of the human resources available to the new territory We assume that the information the late Roman historian Ioannes Lydus retains about Dacia are derived from this census which leads us to the conclusion that the territory added to the Empire of Nerva Trajan was inhabited at this time by over two million people

Keywords Roman Empire Dacia conquest demography census

Cuvinte-cheie Imperiul Roman Dacia cucerire demografie recensămacircnt

Născut icircn jurul anului 490 icircn orașul Philadelphia din vecinătatea capitaleiimperialeConstantinopol(dinținutulLydieimaiprecisținutcareicircivadașinumelepentruposteritate) IoannesLaurentiusLydussevaafirma icircn timpulvieții saleactivecaunuldintreceimaiimportanțidemnitariaicurțiiRomanieirăsăriteneActivitateasalacurteaimperialădinConstantinopols-adesfășuratsubicircmpărațiiAnastasiusșiIustinianceldinurmă (căruiamagistratul icirci va supraviețui cel puțin cacircțiva ani) renunțacircnd la serviciilesaleabia icircnanul552Numult icircnaintedeaceastădată IoannesLydusși-a redactat icircnlimbagreacăaepociiprincipalasaoperătradusăuzualicircnlatinădreptDe Magistratibus rei publicae Romanae tratat care conține și pasajul II28ndash unul de notorietate pentruistoriografiaromacircnădealtfelndashasupracăruianevomopriicircnceleceurmează

Iustinian a instituit el cel dintacirci o prefectură a Sciției Căci fiind un om cu minte și aflacircnd din cărți că această țară este prosperă bogată icircn

71

averi și puternică icircn arme că este acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și aducacircnd la Roma după cum o afirmă Crito care a luat parte la război cinci milioane de libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de vase de un mare preț și turme și arme și mai mult de cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot ndash nevoind deci să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani toate regiunile de la nord care lepădaseră cacircndva jugul1

Caracterulspectaculoslalimitaneverosimilului2almențiuniidesprepradadeaurșiargintridicatădeicircmpăratulTraiandinDaciaapussubsemnulicircndoieliiicircntregulpasajicircnmodnemeritaticircnopinianoastrăicircntrucacircttoatecelelalteinformațiiicircncorporatesuntfiedejavalidatecaadevăratefie-șiaicinereferimexplicitlamențiuneadesprepopulațiamilitarăaDacieiicircnmomentulcuceririisalendashicircntrutotulverosimileUnmiccomentariupreliminarseimpune

Ceadintacirciobservațiepecareoavemdefăcutestecăatacirctavremecacirctacceptămcanormăaanalizeicriticeaizvoarelorprincipiulprezumțieideveridicitateaizvoruluipacircnălaprobacontrariuluideficituldeverosimilitatenueste icircnsăsuficientpentruacontestafărămăcarunaltargumentadjuvant informațiaicircncauzăFaptulcăestegreudecrezutcăregalitateadelaSarmizegetusaarfipututacumulafabuloasacantitatedeauranteriormomentuluipierderiiindependențeinutrebuienicipedeparteignoratdaracestaspectnutrebuienicisăneicircmpiedicesătrecemicircnrevistăargumenteleicircnfavoareaaserțiuniiizvoruluioricacirctdepuținprobabilăpareaceastaicircnactualulstadiualcercetăriiIatăcacirctevadinacesteargumentepacircnăicircnanul106regalitateadacicăaavutocontinuitateinstituționalădecelpuțin treisecole răstimpcare i-arfipermissă realizezeo tezaurizaresemnificativădemetaleprețioasetezaurizareaintensivăafostfavorizatădecontroluldirectalunoradintrecelemaiicircnsemnatezăcămintedeaurdepecontinentnutrebuieneglijatenicicelelaltesurse de completare a tezaurizării precum tributurile impuse polisurilor grecești dinPontulStacircng3șiexpedițiilederăzboiicircnregimdemercenariatsaudepradă4faptulcăicircn1 Popa-Lisseanu2007pg295(icircntraducereaautorului)RedămșitraducereaoperatăicircnFontes(FHDRII1970pg492-495)hellipmai icircntacirci a numit un prefect al Sciției Căci fiind un om icircnțelept și aflacircnd din cărți că această țară este bogată icircn averi și puternică icircn arme și acum și că a fost și mai icircnainte - țară pe care mai icircntacirci a cucerit-o marele Traian icircnvingacircnd pe Decebal regele geților și a adus romanilor cinci milioane libre de aur și de două ori pe atacirctea de argint afară de cupe și de obiecte care depășesc limita oricărui preț de turme și de arme și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot după cum a afirmat Criton care luase parte la război ndash nevoind să cedeze icircntru nimic lui Traian a hotăracirct să păstreze pentru romani regiunea de la nord care lepădase jugul cacircndva2 Convertită icircn unități demăsurămoderne valoareamenționată deLydus ar depăși 1650 de tone aurcantitatepecarechiarșiicircnzilelenoastreauputut-otezaurizadoarpuținestatealelumii(pentrucomparațieclasamentulmondialdelaicircnceputulanului20198133tone-SUA3370tone-Germania2450tonendashItalia2436ndashFranța2113toneRusia1853tonendashChinașamd)3 Oatare sursă de venit este explicit atestată de sursele epigrafice ale cetățiiHistria icircncă din epoca luiZalmodegikosșiRhemaxos4 Binedocumentatesteprețulsolicitatdegeto-daciiluiCoiliospentruparticipareadepartealuiPerseusalV-leaalMacedonieilaconfruntareadinanul168icircHricircmpotrivaromanilordacăregelemacedoneanși-arfionoratangajamentul(nefăcacircnd-oicircnaintedebătălieelapierdutsprijinulgeto-dacilor)tezauruldacics-arfiicircmbogățitcupeste150000dephillipideaur(Livius4426)

72

aceeașimacroregiunemaisuntatestatecazurideacumulăriexcepționaledeaurndashsuficientsăexemplificămcumitologicabogățiea luiCresusregeleLydieidepacircnălacucerireapersanăorichiarpeteritoriulgeto-dacicculegendaraicircndestulareicircnauraagatacircrșilor

Desigurniciunuldintreacesteargumentenu este la racircndul său suficient pentru avalida enunțul dat (nicimăcar toate celede mai sus laolaltă icircn opinia noastră)astfel că pacircnă la o analiză critică stricto sensu care icircncă nu a fost realizată icircnexegezade lanoineaflăm icircn situația icircncarenuputemnicieliminanici ridica larang de convingere disconfortul relativla credibilitateapasajului luiLydusFărăa mai intra icircn alte detalii cu privire laacestaspectparticularreținemopinialargrăspacircndită este că ne aflăm icircn fața uneierori de copiere5 comisă fie icircn procesul

decopiereamanuscriselorrămasedelaIoannesLydusfiechiardeautorlaconsultareasurselorsale6

Icircnacelașitimpatragematențiacădincolodeprezumareauneieroridetranscrierecarepareaoferiorezolvarecomodăproblemeiderezonabilitateainformațieibrutedarcarenecesitășieaoanalizădistinctăceexcedeobiectivelordemersuluidefațărămacircnenelămuritășisemnificațiacifreiavansatedecronicarul romanestevorbaașacums-aacceptattaciticircncvasitotalitateaabordărilordecantitateadeaur(șiargint)tezaurizatădeputereadelaSarmizegetusade-alungulexistențeisaleșicapturatădeTraianlacucerireaacesteițărisaudeproducțiademetaleprețioasedecareabeneficiatRomaprinicircnsușirearesurselor (zăcămintelor) din provincia de la nordulDunăriiFiecare dintre cele douăipotezedelucruicircșiarepunctelesaledesusținereniciunulicircnsăsuficientpentruatranșaicircnaceststadiualcercetăriichestiunea

Icircn schimbnicioproblemăderezonabilitatenupoatefiinvocatăcureferirelaceade-adouainformațievaloricăbrutăavansatădeLydusrespectivsumade500000(maiexactpeste500000)debărbațidacisubarmeadușideicircmpăratulTraianlacondițiadesupușiaiRomeindashastfelcănunerămacircnedecacirctfiesăacceptămaceastăcifrăcaatareicircntemeiulprezumțieideveridicitateaizvoruluiscrisfies-ocontestămcuoargumentațiecaresăneicircngăduieaceastăatitudineIcircnceeacenepriveșteoptămpentruprimavariantășineexpunemicircncontinuaremotiveleacesteialegeriAvempentruicircnceputaobservafaptulcăpasajulluiIoannesLydusicircncorporeazăicircnelnudoarinformațiafactualăbrutăcișindash

5 PentruConstantinPetolescu(Petolescu2001pg713nota2)neaflămicircnfațauneiexagerărirdquoevidenterdquoAutorulciteazăopinialuiJCarcopino(DaciaI1924pg28-34)careopineazăcăeroareaaconstaticircnamplificareacuunordindemărimecazicircncarecantitateareconstituibilăarfiicircncazulauruluide500000delibredecidecirca165detone6 Unadintreposibilitățiledeluaticircncalculestecaautorulndashsauvreunuldintrecopiștiiulteriori-săfifostderutatdeidentitateacelordouăvalori(numărullibrelordeaurșinumărulbărbațilorsubarmesupuși)șisăfiajustatprimavaloaresubimpulsulaceeaceestedesemnatuneoridreptcommon sense

Constitutio Provinciae 11 august 106

73

ceeaceconstituieunelementsuplimentardevalidareacalitățiiautorialendashmenționareadeopotrivăacontextuluifactual(Romaaintraticircnposesiamenționateloraverișianoilorsupușidaciicircnurmaunuirăzboipecarel-acacircștigat)almotivațieipreluăriiinformației(dorințadeaargumentacăorganizacircndoprefecturăaScițieiIustinianrestaurastareadefaptinstituitădeTraian)șidelocicircnultimulracircndasurseiacesteia(relatareaistoriculuigreco-romanCritoDioChrysostomos icircndeaproape familiarizatcu regiuneageto-daco-mysienilor7șiparticipantdirectlarăzboaieleluiTraiandecucerireaacestora)NuestepoateinutilsăamintimcăfiaredintreacesteelementesunticircnmoddetaliatconfirmatedinsuficientealtesurseastfelicircncacirctsăsebucuredecondițiacertitudiniiLaracircndulsăuIoannesLydusaavutnudoaroportunitateaaccesuluilaizvoruldirecticircncalitatedeicircnaltdemnitaralImperiuluideConstantinopolcuacceslaarhivelemajorealeacestuiacișicalificareadeaicircnțelegeșiprocesacorectdateleastfelobținute

Un al doilea argument care ne face să optămpentru corectitudinea informațieiavansate de Lydus cu privire la numărulbărbațilorapțiderăzboiadușideicircmpăratulTraianicircncondițiadesupușiaiRomeiestevaloarea numerică icircnsăși raportată laicircntindereateritoriuluicuceritdeTraianlanordul Dunării această valoare este maidegrabămodestă decacirct impresionantă eacorespunzacircnd grosier cu o prelevare decircadoilocuitorilakilometrupătratVomdetaliaintracircndastfelșiicircnanalizapropriu-zisăaproblematiciiacestuidemers

Cheia de boltă a analizei la carerecurgem o constituie dimensiuneateritorială a cuceririi nord-dunărene aicircmpăratuluiTraiandinanul106Esteunfaptbineștiutcăacestteritoriuafostrigurosdeterminat-șidelimitatadministrativndashchiardecătrecuceritor8icircnconsecințaedictăriiConstitutio Provinciaedin11august106actuldeicircntemeierealstatuluiprovincialDaciaAugustiperuineleinstituționalealefostuluiregatdacicindependentIcircnpofidaunoropiniilarg răspacircndite icircnexegezăpotrivit căroraTraian și-aadjudecatdoaropartea statuluicuceritndashdesemnaticircnizvoareleromanecutitulaturaderegnum Decebali regis Dacorum9 ndashicircnanul106aintratsubdirectastăpacircnireromanăicircntregulteritoriupecare-lcontrolaseanteriordinastia10deSarmizegetusaNudoar argumenteledenatură logico-istoricăne7 DioChrysostomosdealtminterioriginardinPrusa(BursaactualăicircnMareaMarmaradeciicircnhinterlandulChersonesuluiTracic)menționeazăelicircnsușiicircnDiscursuri1216-17faptulcăaefectuatolungăcălătorielaIstruDunăreprințaragețilorșimysienilor8 NervaTraianasupervizatpersonalprocesuldeicircntemeiereaprovincieireușindsăseicircntoarcălaRomaabiaicircnprimăvaraanului107(Protase2010pg38)9 DenumireatestatădeoinscripțiedescoperităicircnSyrialaHeliopolis(Protase2010pg36)10 Termenuldinastieestepedeplin justificatpentrusuccesiuneaScorillondashDurasndashDurpaneusDecebalultimiitreisuveraniaiDacieiindependentefiindsinguriidesprecareaveminformațiicertecăși-ausuccedatdupă reguli dinastice (Scorillo fiind tatăl luiDecebal iarDuras fratele primului și unchiul celui de-aldoilea)Nuexcludemposibilitateacaicircnistoriadepesteojumătatedemileniuastatalitățiigeto-dacicesă

74

icircncredințeazădeacestfaptcișimențiuneaepigraficădelaCorintcareprecizeazălimpedecăsecunda expeditione qua universa Dacia devicta est (sublns)11

CeteritoriistăpacircniserăregiidinastieidelaSarmizegetusaregicarereușiserăsărefacăcelpuținparțialunitateastatalădintregețișidaciRăspunsulicirclgăsimlaClaudiosPtolemaiosacăruiGeografieredactatăicircngenerațiadedupăcucerireaDacieiincludeicircnacestregatteritoriilelocuitede15uniunitribale(neamuri)anarțiipredavensiibiephiialbocensiisaldensiiteurisciiracatensiiburidavensiipotulatensiikeiagisiicostobociicaucoensii sensii piephigii și britogalii12 Icircn termenii geografiei moderne13 aceastaicircnseamnăcăDecebalstăpacircnisendashșiimplicitTraiancucerisendashtoateteritoriiledelanorddeDunăreșidelaestdeTisapacircnăicircnbazinulSiretuluimijlociușilagurilefluviului14 și mai explicit ceea ce aveau să devină provinciile istorice Banat Biharia ArdealMaramureș(cuextensiepacircnăsprecotulTisei)OlteniaMunteniași ținuturiledinsud-vestulMoldoveipacircnălalimitastăpacircniriicarpice(binepusăicircnevidențăatacirctdeicircntindereaașa-numiteiculturiiPoienești-Lukașeuca)ndashdarșiMaramureșulșiextensiilesalevesticecunoscuteicircnveacurilemedievalesubeticheteleBeregUgoceașiUng15

Trebuie să observăm (iar această observație are și funcție confirmativă) cămaifiexistatșialteliniidinasticedarnuavempacircnăicircnprezentnicioatestareexplicităaacestora11 Protase2010pg3812 Pacircrvan1982pg147șiurm13 PentruechivalareaicircntermeniigeografieimodernedispunemtotdinGeografia luiPtolemeușideoadouacheiedecontrolrespectivdelistaorașelorașezărilorsupraruraleaferentăDacieiRucconiumDocidavaPorolissumArcobadaraTriphulonPatridavaCarsidavaPetrodavaUlpianumNapocaPotaissaSalinaePraetoriaAugusta SargidavaAngustiaUtidavaMarcodava Ziridava SingidavaApulumGermizeraCumidavaRamidava PirumZusidava Polonda ZurobaraAizisisArgidavaTiriscon SarmizegetusaHydataAquaeNetindavaTiason ZeugmaAcmoniaDrubetis FrateriaArcinna PinumAmmutriumSornumZargidavaTamasidavașiPiroboridavandashultimeletreifiindexplicitlocalizatedeizvoricircnteritoriiledesprinse din regatul dacic și anexateMoesiei icircncă dinmomentul organizării provinciei nord-dunărene(Popa-Lisseanu2007pg262-263Pacircrvan1982pg151-156)Cuobservația (formulatădejadeVasilePacircrvanndashPacircrvan1982pg148)călocalitățileUlpianumSalinaeșiPraetoriaAugustaaudenumiriromaneceeacesepoateexplicafiecăaufostredenumitecaataredupăcucerirefiecăaufostchiaricircntemeiateabiaatuncivomsemnalacădispunereaicircnteritoriuaașezărilordinlistaptolemaicăsesuprapunecusuficientdemultăacuratețeechivalăriiteritorialepecareamconsemnat-o14 Cercetările arheologice au furnizat dovezi suplimentare icircn acest sens poate cea mai relevantă fiindconsemnareafaptuluicătoatecentrelesacerdotaledepeacestteritoriu-șinudoardinregiunileincluseicircnprovinciaDaciaAugustisauanexateMoesieindashaufăcutobiectulunordistrugerisistematicelafinalulconfruntăriiromano-dacice15 AcesteultimeteritoriicorespundregatuluicostobociccarendashdupăcacircteseparendasheraicircncorporaticircnregatulluiDecebalpacircnălamomentulcuceririiromane(fiecateritoriusupusfieicircntr-oformulădeasocierepoliticăapropiatăfederării)făcacircndșielobiectulcuceririiluiTraiandupăcumodovedescdistrugerileevidențiatearheologicpentruacestorizontdetimpdinzonacentruluipoliticdelaMalajaKopaniașinunumaiReținemla acest aspect și faptul că locuireadacică seextinde icircnnord-vestpacircnă icircnbazinulCarpațilorSlovaciei(teritoriu care a fost icircnglobat temporar icircn stăpacircnirea lui Burebista șiDeceneu și icircn care icircn secolul IIIdHrvacontinuasăstaționezeoimportantămasădevorbitoridelimbădacicădupăcumodemonstreazăexistențatălmacilordelaBrigetio)darporninddelaconstatareacăicircnacestarealn-afostidentificatănicioașezarecaresăficonstituitunpoldeorganizarepoliticăaacesteipopulațiioptămsăconsiderămndashpacircnălaeventualaprobăacontrariuluindashcăaceastălocuirearezultatdincombinareaadoifactorispeciali(unanumitprocesdedacizareapopulațiiloranartășiteuriscădesubstratcelticșirespectivoreconfigurarealocuiriidaciceorepliereprovocatădecucerirearomană)implicitsănuluămicircnanalizășiaceastăextensieteritorialăElementuldecertitudinecarenevalideazăopțiuneaestecăacestarealn-afăcutpartenicidinteritoriilecuceritedeicircmpăratulTraiannicidinceleaduseicircncomponențaImperiuluiRomandevreunuldinsuccesoriiacestuia

75

administrația romană a preluat icircn totalitate acest teritoriu și l-a administrat durabil icircnintegralitateasaicircncursulurmătoarelordouăsecoledupăcumodemonstreazădeopotrivăsistemuladministrativ-juridiccreaticircnacestscopșiicircnnemijlocităconexiunecuacestainfrastructuramajorădedelimitareAstfelsubicircmpăratulcuceritorTraianfostulregatdacafostintegralicircncorporaticircnImperiulRomanicircncadrulcircumferințeisaledeunmiliondepași16teritoriuldelavestdealiniamentulOltuluifiindorganizatcaprovinciedistinctă17iarceldelaest(urmacircnddealtfeldelimitareapolitico-administrativătradiționalădintredacișigeți)fiindanexatprovincieiMoesia18

UndeceniușicevamaitacircrziucacircndicircmpăratulHadrianadoptădeciziastrategicădestopareapoliticiiexpansionistea Imperiului șiderivatdinaceastade fortificareafrontierelor atinse19 optacircnd pe fondul unor ezitări cu privire lamenținerea stăpacircniriiromanelanordulDunării20șialuneicelpuținaparentepoliticidereconcilierecudacii21săexternalizezepărțiicircnsemnatedindomeniulteritorialmoștenitdelaTraianșisăconsolidezesub raport teritorial-administrativ provincia păstrată Externalizarea n-a icircnsemnaticircnsă renunțarea la controlul politico-militar al domeniilor teritoriale icircn cauză icircn vestteritoriiledelanorddeMureșdintreTisa(limes-ulvest-dacic)șiCarpațiiOccidentali

16 RufiusFestusBreviarum 8 cfFontes II970pg43-44Circumferințadeunmiliondepașindashcirca1500kilometrindashcorespundedelimităriipetraseulTisandashCarpațiiMaramureșuluindashCoridorulBistrița-Jijia-TighinandashGuraNistrului17 Considerămcăidentificareacafrontierepolitico-administrative(caextra fines provinciae)aaliniamentelordefortificațiidescriseicircntratatulacademicIstoriaRomacircnilorconstituieoeroaredeinterpretareicircntrucacirctpedeoparte aliniamentede fortificații erauamenajate și icircn interiorulprovinciilor imperiale iarpedealtaceledestinateicircnprincipalconsolidăriiapărăriifrontiereicuBarbaricumnuurmaudecacircticircnrarecazurilimitaefectivăastăpacircniriiromanerepliindu-seicircninteriororidecacircteoricondițiileterenuluioimpuneauAstfeldeșiautoritateaefectivăimperialăseicircntindeapacircnăpecrestelemunțiloraliniamenteledefortificațiierauamenajateicircnfațaacestorapecăideaccesmailesnicioasesituatechiarșilacacirctevazecidekilometriadacircncime iar acolounde cursul unuifluviufixat ca frontieră naturală nuputeafi administrat ușor (așacumestecazulTiseilaaceavreme-șiicircncăunmileniușijumătatemaitacircrziundashfiindde factounansambludemlaștinișide lunci inundabile)aliniamentul fortificateraretraspacircnăacolounde terenulopermiteachiarșilazecidekilometriicircnspateDealtfelautorulacestuicapitolaltratatului(Protase2010pg38-41)semnaleazălaracircndulsăufaptulcăinterpretărimaivechiprivindidentificareacafrontiereexterioareaunoratarialiniamente(icircnspețăBologandashGilăundashIarandashBurundashCacircmpeni)s-audovediteronatecercetărileulterioaredovedindcăadministrațiateritorialăefectivăromanăs-aextinsșidincolodeacesteaDezvoltări asubiectuluilaElen2015pg8șiurmrespectivPopescu2016pg7șiurm18 Protase2010pg4119 InsistămșiaiciasuprafaptuluicăDacianuaconstituitșinuaveacumsăconstituieuncazspecialicircncondițiileicircncaretoatecelelaltefrontiereaufostfortificatecusistemelimes(sistemecuprinzacircndvaluridepămacircntpalisadate turnuriși icircnmodexcepționalziduride lungparcurscastredesusținereșamddarmaialesdrumuridelegătură)decicăesteobligatoriusăacceptămcălimes-urileextra finesaleprovincieiDaciadateazădintimpuldomnieiacestuiaDealtfelcercetărilearheologicedinultimeledouădeceniiaudemonstrat icircnmodsistematiccăaliniamenteprecum limes-urilevest-daciceșiceledinsudulBasarabieidateazădinprimajumătateasecoluluiII20 EcoulacestorezităriconsemnatdeEutropiusBreviarum ab urbe condita861cfFHDRII1970pg36-3721 Printreelementelecaresusținoatareprezumțiesenumărăcreștereaicircncepacircndcuperioadahadrianicăamobilitățiisocialeadaciloricircnsocietateaimperialăpan-romanădarșifaptulcăprovinciaDaciaestesupusăacum unor reorganizări administrative interne care par să restaureze parțial formulele organizaționaleautohtoneanterioarecuceririiDaciaMalvensiscadomeniualpotulatensilorDaciaApulensiscadomeniualracatensiloriarDaciaPorolisensiscadomeniualpredavensilor

76

locuite de dacii biphi22 organizați subtutela imperială cel mai probabil subforma unei civitates de deditici23 și nudoarcaosimplăcomunitatefoederatădevreme ce prin teritoriul locuit de aceștiatrece un tronson important al limes-uluiimperial24lanorddomeniulcostobocilor(re)devine o formațiune etno-politică derangul unui regat vasal dacă admitemcăinstituțiaregalăatestatătreigenerațiimaitacircrziucureferirelaPieporusi-apreexistatacestuia angajată icircn protejarea frontierei

imperialedarcarevaicircncercalaunmomentdatfărăsuccesdatsăscapededependențafațădeImperiuicircnfineteritoriiledelarăsăritdeOltsuntdezmembrateolargăfacircșiedinvecinătateaOltului(inclusivaceluiintracarpatic)fiindanexateprovincieiDaciaAugustiicircnvremeceținuturiledinsudulbasarabeandintrelimes-urileamenajatepealiniamenteleVadul lui Isac-Sasacircc și Tighina-Leova funcționează după regulile territorium-urilormunicipaleicircnfolosulavanposturilorurbaneimperialedelaAliobrixșiTyrasșiimplicita flotei Classis FlaviaMoesica ndash fiind de bănuit că largul spațiu din sudulMoldoveicispruteneșiCacircmpiaDunăriiaflat incontestabilsubcontrolulautorităților romane(fieșidoarcahinterlandalsalbeidecentreurbanedepemaluldreptalDunăriideJos25)eraadministrattoticircnformuledetipconventusprobabilmaifrecventrenegociate26

Avemde-a faceașadarcuun teritoriude260-280demiidekilometripătrați

22 AceștiasuntrdquodaciimărginașirdquodinvremeaguvernatoruluiSabinianusdesprecareDioCassius7233povesteștecăaufostdeplin(re)integrațiicircnprovincieicircnanul180Eivorreapăreaulterioricircnizvoaresubetichetaidentitarădelimiganțiamicensi(veziNistorescu2015)relatarealuiAmmianusMarcellinusfiindcacirct sepoatedeexplicităcuprivire la faptulcăaceștiadețineaudevreme icircndelungatăanteriordomnieiicircmpăratuluiConstantiusstatutuldesupușiasociațiaiImpeiruluiRomanndashprecumșisugestiacărelațiilecuaceștiaerauadministrateprintr-unoficiuimperialsituatlaMicia23 CategorieevocatăicircnistoriografianoastrămaialesicircncontextulexceptăriilordeladobacircndireacetățenieiromaneprinConstitutioAntoninianadinanul212instituțiadediticiloresteaplicabilăuneicomunitățicareacapitulaticircnfațastatuluiromanșiadevenitsupusăacestuiafărăsăfieredusălasclaviedarșifărăsăaibăacceslamecanismeledemobilitatesocialălaicircndemacircnacelorlalțiprovincialiAsevedeaicircnacestsensreglementărilestatutuluidediticilordinInstituteleluiGaius(114)24 Insistămpeobservațiacăatacirctlimes-uldinCacircmpiabanato-crișană(dinvestulprovincieiDaciaAugusti)cacirctșiceldinnordulgurilorDunăriidepealiniamentulVadulluiIsaac-Sasacirck(șirespectivdubletulsăuavansatdepealiniamentulLeova-Tighinasuntcreațiialeinginerieimilitareromaneiarideeacăamenajarealors-arfipututfacepeunteritoriucarenuseaflaicircnmodcurentsubcontrolulmilitarșiadministrativalImperiuluiestedeneconceputAdăugămcuprivirelalimes-ulvest-dacicșiobservațiacănusepoateacceptaideeaicircncăacreditatădecanonulinterpretativalistoriografieinoastrecăfrontieraexternăaprovincieiDaciaarfitrecutladoarcacircțivakilometrideceamaiimportantăexploatareauriferădinbazinulDunăriipeuntraseucaren-arfipermisnicimăcarsupraveghereadeladistanțăamișcărilordinBarbaricum25 DeprisossămaiamintimcăfluviulDunăreaafosttratatdeautoritățileimperialepacircnătacircrziulaprăbușireadinsecolulVIIafrontiereidunărenecaoarterădenavigațieaflatăsubcontrolullorexclusiv26 Nuesteaici loculsădezvoltămdemonstrațiaacestoraserțiunidaramintimcăprintreargumentelecetrebuiereținutesenumărăfaptulcădupăreorganizareaadministrativăaImperiuluidinperioadaAurelian-Diocletianceamaimareparteaacestuiarealesteefectivicircncorporatăstatuluiimperialfiindsecurizatăprinamenajarealimes-uluitacircrziuValulluiTraian

77

dincareaproapeotreimefusesepreluatsubcontrolromanicircncăicircnaintedeconfruntăriledecisive din anii 101-106 cu armatele regeluiDecebal și ale aliaților acestuia27DacăraportămlaaceastăsuprafațăcifrafurnizatădeIoannesLydusdepeste500000debărbațiapțideluptăobținemodispersiedemaipuțindedoilocuitorimobilizabilipekilometrupătrat(rigurosicircntre17și19)cifrăcarenuarecumsăstacircrneascăneicircncrederemaialesdacănuignorămfaptulcăpentrurăzboiulfinalcuarmateleluiDecebalicircmpăratulTraianafostnevoitsămobilizezelaracircndulsăuoimpresionantăforțădeinvazieestimatăla150000 de militari28 ndash subliniem militari profesioniști cu icircnzestrarea asigurată de overitabilăindustriederăzboicareurmasăseconfruntecuunnumărnedefinitdintotalulcelor500000debărbațiapțideluptădecareputeadispuneDecebal

Pentrualuaicircncalculnudoarresurselemilitareciicircntreagapopulațiearegatuluidacicvomapelalamultiplicatorulconsacratde4(minimulprobabilistic)sau5(maximulprobabilistic)careneconducelaodimensiunedemograficătotalăde2-25milioanedeoamenirespectivicircntermenidedensitatelaunindicatorsituaticircnplaja71-96locuitoripe kilometru pătrat respectiv o valoaremediană ponderată de 8 lockmpChiar dacăpare(șiicircntr-oanumitămăsurăchiareste)impresionantăcifranuarenimicneverosimilpentru epoca și regiunea date de contextVom evoca icircn acest sens reconstituirile pecare ni le furnizează tratatul bdquoDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen Weltrdquo29 alistoriculuigermano-italianKarlJuliusBelochcareconstituieşiastăzireperulmetodologicalestimăriloroficialededemografiealumiiicircnparticularcucareopereazăOrganizaţiaNaţiunilorUnite30

Icircn subcapitolul consacrat regiunii noastre31 Beloch valorifică prin raportarela un exemplardecupaj geo-teritorial32 două seturi distinctededate celedeductibiledin menţiunea lui C Velleius Paterculus33 privitoare la capacitatea de mobilizare ainsurgenţilor pannoni34 şi respectiv cele derivacircnd din informaţiile consemnate de27 AcestdetaliuestedirectconfirmatdeDioCassiuscareconsemnează(DioCassius68122)căanteriordeclanșăriirăzboiuluidinanul101DecebalsolicitasecateritoriileanexatedeImperiulRomanlanordulDunării (pe o adacircncime ce atingea crestele Carpaților Meridionali și de Curbură) să-i fie retrocedatePrezențaunorgarnizoaneromaneicircnacestspațiuicircncădinanul99esteicircnplusatestatășidePapirusulHunt(Bejan1998pg19)28 Petolescu2001pg698-69929 Tratatul a fost elaborat icircn anul 1886metoda de estimarefiind ulterior rafinată şi expusă prin cursuluniversitarbdquoDieVolkszahlalsFaktorundGradmesserderhistrorischenEntwicklungrdquoicircn1913(Bengtson1970pg63)Autorul(1854-1929)esteconsideratunuldinfondatoriidisciplineidemografieiistorice30 Trebici1991pg55şiurm31 CapitolulXndashVestullatinsubcapitolul4ndashTeritoriiledunărene(Beloch1886pg462-465)IcircncadrareaprovinciilordunărenelabdquoVestullatinrdquopoatefiuşorderutantăesteicircnsădeprecizatcădelimitareaoperatădeautorareicircnvederestatus-quo-ulImperiuluiRomandinprimageneraţieaPrincipatuluicacircndbazinuldunăreanafostanexatorganismuluistatalicircnprelungireacoridoarelorcomercialealeItalieiicircnvremeceentităţileprovincial-stataledinOrientulelenisticaveauicircncălargigradedeautonomie32 Suprafaţa cumulată aDalmaţiei şi Pannoniei (ştiut fiind că cele douăprovincii au constituit iniţial osingurăunitate)esteestimatădeKJBelochlacca180000kmpiarceaaPannonieisingurelimitatăderacirculDravala140000kmpdensităţiledelocuirefiindcalculateicircnaceastăplajă33 Velleius2110116Potrivitacestuiagrupăriletribalerăsculate(practicicircntreagapopulaţieaspaţiuluidalmato-pannonic cu excepţia oraşelor romane de pe coasta adriatică şi a avanposturilor militare dininterior)icircnsumau800000deoamenidintrecare200000eraubărbaţiapţisăpoartearme34 Estevorbadeinsurecţiaantiromanăaformaţiuniloretno-politicedinnou-creataprovincieDalmaţiadinanii6-8dHrpentruicircnăbuşireacăreiaRomaamobilizat15legiuni

78

Plinius cu privire la numărul de decurioni de care dispuneau neamurile pannonicereprezentateicircnconciliileprovincialedelaSalonaeşiNovara35BelochpostuleazălogiccăinformaţiileconsemnatedeVelleius(altminteriparticipantdirectlaevenimente)nuputeau proveni decacirct din recensămacircntul de fondare a provinciei36 şi din actualizărileacestuiandashamintindicircncontextfaptulcăoriceicircntemeieredeprovincieeraimediaturmatădeefectuareaunuirecensămacircntalpopulaţieiicircncorporateacesteiaoperatdeopotrivăicircnscopurimilitareşifiscaleDateleastfelobţinute37ndashautoruloprecizeazăexplicit-suntreferenţialepentruprimageneraţieasecoluluiIdHrşidoarpentruansambluldalmato-pannonic icircnsăBeloch consideră icircndreptăţită extrapolarea acestorvalori (mai exact auneimediiponderatede5lockmp)pentruicircntregulbazindunăreanexplicitnominalizatefiindprovinciileRhaetiaşiMoesia

Ecartuldintrevaloarea reconstituitădeBelochpentruDalmato-PannoniașiceareconstituitădenoipentruDaciadecirca50lasută(respectivdintreplajade44-57lockmpșiceade71-96lockmp)nupoatefitrecutcuvedereaAiciavemicircnsădeintrodusun comentariu care include și rezervele noastre față de acest detaliu al reconstituiriioperatededemografulitalo-germanComentariulporneștedelafaptulcăicircntreceledouăestimăriexistăodiferențăcronologicădeaproapeunsecol(depatrugenerații)icircnacest răstimpprovinciadalmato-pannonicăafăcuttranzițiadelaunteritoriucuoconfigurareahabitatuluimarcatădeinstabilitate(multepopulațiimaialesdinjumătateapannonicăfărăantecedentesemnificativedeorganizarepolitico-statalăerausedentarizateicircnzonădemaipuțindetreigenerații)șiinsecuritate(răscoalapannonilordinanii6-9icircnfracircntăde romani a avut consecințe și icircnplanul scăderii densității de locuire) laoprovincieicircnzestratăcuunmecanismcarefurnizaosecuritatefavorizatoareauneiintensecolonizărișiauneicreșteridemograficenaturaleastfelicircncacirctestedeașteptatcaladataefectuăriirecensămacircntuluitraianicdinDaciadensitatedelocuiredinndashdeacumndashceledouăprovinciivest-dunărene crescuse semnificativ la valori susceptibil apropiate de cea constatatăpentruDaciaIcircnceeacepriveșteMoesiametodaextrapolăriilacarearecursBelochnusepoatesusțineicircntrucacirctpedeoparteprovinciasud-dunăreanăeraabiaicircnformarelaorizontuldetimpanalizatdeacestaiarpedealtadateleistoriceșipolitico-geograficeconfereauMoesiei un profil demografic radical diferit de cel dalmato-pannonic ndash daradăugămmultmaiapropiatdeceldacicȚinacircndcontde toateacesteaputemestimaprobabilisticdesigurdarcuungradridicatdefiabilitateaevaluăriicădensitateamediană35 Beloch1886pg463-464LaconciliuldelaSalonaeeraureprezentateurmătoareleneamuridalmaţiindash342decurionideuriindash25ditioniindash239maezaeiindash269şisardeaţiindash52icircnvremecelaconciliuldelaNovara erau reprezentaţi ceraunii ndash 24 daursii ndash 17 desitiaţii ndash 103 docleaţii ndash 33 deretinii ndash 14deraemestiindash30dindariindash33glinditioniindash44melcumaniindash24naresiindash102scirtariindash72siculoţiindash24şivardaeiindash20Belochobservăcănuexistădatepentrucelde-altreileaconciliuexistenticircnprovinciaIllyrieiicircnprimajumătateasecoluluiIdHrdarşicănumăruldedecurionidinparteafiecăruineamnuesteicircnmodobligatoriuproporţionalcumărimeademograficăaacestoraputacircndreprezentaşiraportuldeforţedintregrupărilereprezentate(oriadăugămnoistatutulobținutdefiecaredintreacesteaicircnraportcuautoritățileimperiale)36 Unpostulatcare-șipăstreazăaceeașivaloarelogico-metodologicășiicircncazuldatelorluiIoannesLydusprivitoarelaDacia37 44pacircnăla57lockmpdensitatecomparabilăcuceareconstituităpentruceletreiGalii(provinciecareprezentalaaceadatăunprofilalreliefuluiurbanizăriişimodeluluisocial-economicicircntrutotulcomparabile)faptconsideratdeautorunargumentsuplimentaralveridicitățiiestimării(Beloch1886pg463)

79

de8lockmpcarearezultatpentruspațiulDacieiicircnmomentulcuceririisesituastatisticicircnapropiereavaloriimediiabazinuluidunăreanSăamintimaicicutitluinformativșialtedensitățireconstruitedeBelochpentruuneleprovinciieuropenealeImperiuluiRomancuprecizareacăelecorespunddeasemeneamomentuluiAugustus(adicăImperiuluiicircnformarePrincipatului)decipotficomparatecusituațiadinDaciadepestepatrugenerațiidoardacăsuntcorespunzătorajustate38Gallia(celetreisubdiviziunialteledecacirctGalliaNarbonensis)ndash63lockmpHispaniandash10lockmpSardiniandash15lockmpCorsicandash15lockmpItalia(caracterizatădejadeunfenomenurbanintensiv)ndash24lockmp39

Raportacircndu-nelaaceastăvaloarendashunatareexercițiuavacircndmenireadeavalidaprinanalizălogico-factualăreconstituireapropusăndashputemicircnțelegemaiușorcuceproblemes-auconfruntatautoritățileimperialeromaneicircngestionareaunuiteritoriuacăruipopulațiedepășeanetdouămilioanede locuitoriApareastfelfiresc faptulcăde-a lungulcelorșase-șapte generații de vecinătate conflictuală dintreDacia și Roma care au precedatcucerireapropriu-zisămaialesdupăceepisodulBurebistandashDeceneudemonstrasecacirctdeprovocatoareputeafiaceastăvecinătateicircncondițiileuneiunificăripoliticestrategiiromaniaufostsistematicpreocupațideevitareaconsolidăriiacesteiunitățișidefragmentarecacirctmaiaccentuatăacorpuluipolitico-demograficdacic40MăsuraluiTraiandeanuorganizateritoriul cucerit icircntr-o singură provincie măsură care-și găsește de altfel analogii icircnmajoritateacazurilordeicircnglobareaunornoiprovinciiicircnStatulRomanindiferentdacăaufostsaunuorganizatepoliticlanivelstatalanteriorcuceririișideadislocaopartedinefectivelemilitarecapitulardedacice icircnzonedefrontierăaleImperiuluidelamaridistanțeicircnparalelcustimulareauneicolonizăriintenseaprovincieiorganizateicircnnordulDunăriis-adoveditutilădarinsuficientădupăcumovademonstraundeceniudupăcucerirerevoltadacilor41

38 Pentru secolul I dHr opinia că icircn bazinul euro-mediteranean s-a icircnregistrat o creștere demograficăsemnificativăestecvasiunanimicircmpărtășităicircnexegeză(parțialreflectatășilatraci1991pg53șiurm)estimărilecelemaiprudentemizacircndpeunspordecirca30iarcelemairadicaleurcacircndlaaproape50Plasacircndu-nepeopozițiemedianăartrebuiașadardacățintimlaocomparațiefuncționalăcuDaciaanului106săluămicircnconsiderareurmătoarelevaloriGalliandash88lockmpHispaniandash14lockmpSardiniandash21lockmpCorsicandash21lockmpItaliandash33lockmpAjustareanuiaicircncalculfaptulcăsporuldemograficn-afostomogenicircnteritoriușinicialteelementedaricircntrucacircttoateacesteaspecteexcedproblematiciinoastrenuvomintraicircnaltedetalii39 Causes et consequences de lrsquoevolution demographiqueopcitpg17cfTrebici1991pg5740 DacănuștimicircncemăsurășiicircnceformulăafostRomaimplicatăicircnicircnlăturarealuiBurebistașidesfacereaconfederațieipoliticepatronatedeacestaavemicircnschimbsuficienteinformațiiprivitoarelamodulicircncareregimulaugustans-apreocupatdeproblemageto-dacică(maialesicircncondițiileicircncaresănuuitămgețiișidaciiluaserăparteaadversarilorluiOctavianicircnconfruntareadelaPhilippiMacedoniadintoamnaanului42icircHr)printr-untratamentdiplomaticdiferențiatalGețieiluiDicomesșialDacieiluiCotisocaresă-ipermităicircnfracircngereaseparatăacelordoindashiarpeurmăprinstimulareaseparatismuluiluiRollesfațădeGețialuiDapyxAcestprogrambazatpeformuladivide et imperaafostcontinuatcuconsecvențădesuccesoriilatronulRomeicareaualternatetapeledeconfruntaredirectăcuceledecolaborarecondiționatăpacircnălaconfruntareafinalădinanii101-10641 Nuignorămfaptulcăacestevenimentasociatmomentuluidecesului icircmpăratuluicuceritorTraiannuesteatestatcaatarecisedesprindeicircnprimulracircnddreptceamaiprobabilăexplicațieauneiseriiamplededate arheologice și corolar camotivație suplimentarăpentru intenția luiHadrian (abandonată) de a părăsiDaciarespectivpentrumăsuraaceluiași(pusăicircnpractică)deexternalizareunorimportanteteritoriianteriorcuceriteicircnacestspațiuDacăestegreudepresupuscădaciidininteriorulprovincieisupușiunuicontrolpolitico-militarredutabilaupututaveaocontribuțielaaceastărevoltă(observațieformulatășide

80

Bibliografie

IzvoareFHDRII1970

Mihăescu Haralambie Ștefan Gheorghe Hicircncu Radu Iliescu Vladimir Popescu Virgil C Fontes Historiae DacoromanaeIzvoarele istoriei RomacircnieivolIIEdAcademieiRSRBucurești

DioCassius1973-1985Dio Cassius Cocceianus Istoria Romană vol 1 2 3 Piatkowski Adelina (trad) Ed Științifică șiEnciclopedicăBucurești

Livius1976LiviusTitusAb urbe condita vol1+2Popescu-GaleșanuPaul (trad)MarinescuNourA (ed)EdMinervaBucurești

Volume și sintezeBejan1998

BejanAdrianDacia Felix ndash Istoria Daciei RomaneEdEurobitTimișoaraBeloch1886

BelochKarlJuliusDie Bevoumllkerung der griechisch-roumlmischen WeltEdVonDunckerampHumblotLeipzig

Protase2010pg75)icircnceeace-ipriveștepedaciidinteritoriileexternalizatesaupeceirefugiațiicircnafaracontroluluiromanestemaidegrabăgreudecrezutcăs-arfireținutsăvalorificeconfruntărileromanilorcuiazygiiizbucnitelamoartealuiTraian

81

Pacircrvan1982PacircrvanVasileGetica o protoistorie a DacieiFlorescuRadu(ed)EdMeridianeBucurești

Popa-Lisseanu2007Popa-LisseanuGheorgheDacia icircn autori clasiciEdVestalaBucurești

Trebici1991TrebiciVladimirPopulaţia TerreiEdŞtiinţificăBucureşti

ArticoleElen2015

Elen ConstantinCare erau de fapt granițele nord-dunărene ale Imperiului Roman icircnActa CentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg8-12

Nistorescu2015NistorescuLaurențiuContribuții la identificarea etno-politică a limiganților lui Ammianus MarcellinusicircnActaCentriLucusiensisnr3A2015EdCSDRLucusTimișoarapg14-31

Petolescu2001Petolescu C Constantin Dacia icircn timpul regelui Decebal icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea VulpeAlexandru(coord)rdquoIstoriaromacircnilorrdquovolIMoștenireavremuriloricircndepărtateEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg672-724

Popescu2016PopescuClaudiaSTema limes-ului dacic icircn izvoare literareicircnActaCentriLucusiensisnr4A2016EdCSDRLucusTimișoarapg7-10

Protase2010Protase Dumitru Icircnceputurile stăpacircnirii romane icircn nordul Dunării icircn Protase Dumitru SuceveanuAlexndru (coord) rdquoIstoria romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ediția a II-a revăzută șiadăugităEdAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg35-44

WebografieDioChrysostomos

httppenelopeuchicagoeduThayerERomanTextsDio_ChrysostomDiscourses12html16 20062019

82

Valeriu D Călărășanu

Considerații cu privire la amplitudinea locuirii icircn municipiul

daco-roman Tibiscum și icircn territorium-ul acestuia

Considerations on the extent of habitation in the Dacian-Roman city of Tibiscum and its territorium

Abstract Although initial data are limited we can try to reconstruct the demographic dimension of some of the ancient Dacian-Roman towns and their administrative territories In the case of the administrative territory (territorium) of municipium Tibiscum the reconstruction we propose points to a population of 25-35000 inhabitants

Cuvinte-cheie Tibiscum demografie teritoriu locuire densitate

Keywords Tibiscum demography territory habitation density

AtuncicacircndabordeazăproblemadimensiuniidemograficeaașezărilordinDaciaRomanăchiarși (de faptaproapenumai)marginalexegezanoastrăpreferă formuleleevaziveSe apreciază că numărul total al populației se ridica la 15000-20000 locuitori după unii cercetători și la 20000-25000 locuitori ori chiar mai mult după alți autorireținetratatulIstoriaRomacircnilor1cureferirelacapitalaprovincialăaDacieiUlpiaTraianaSarmizegetusaAceastăstaredefaptconstituieoprovocaresuplimentarăpentruceeaceneintereseazăaicisăformulămchiarcurisculreluăriiunorargumente-suport(darpecarenevomstrăduisă ledetaliem)oestimarecacirctmaiverosimilăpentrudimensiuneademograficăamunicipiuluianticTibiscumndashaaglomerăriiurbanepropriu-zise(castrulgarnizoanavicus-ulmilitarșiorașulcivil2)darșiaterritorium-uluiacestuia

1 Protase2010pg57Pentruafiriguroși trebuiesăspunemcăexistășistudiichiardacăinsuficienteșineintegrate icircntr-odirecțiegeneralăde investigațiecarepun ladispozițiecelor interesați șieșafodajulargumentativorimăcaroparteaacestuia2 DumitruProtaserețineaicircn2001posibilitateacaașezareacivilădepemaluldreptalracirculuiTimișsănufifăcutpartedinmunicipiufărăasubscrieicircnsălaaceastăopinie(Protase2001)Icircnanalizanoastrăneraliemopinieidominantecășiaceastaafăcutpartedintr-unacelașiansambluurban

83

Modelul cu care vom opera include cacircteva prezumții bazate pe contextulevenimențialpecareprovinciașiicircnparticularcolțulsăusud-vesticle-acunoscutde-alungulsecolelorII-IVAstfelconsiderămcăacestcentruurbanaavutoevoluțierelativlentăicircnprimulsecoldeexistență(cacircnddealtfelparesăfifostaparținutterritorium-uluicapitaleiprovinciale3decares-aindividualizatabiaodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium)apogeuldezvoltăriisaledemograficefiindatinsicircnprimulsfertalsecoluluiIII(icircngenerațiaSeverilor)acestmomentafosturmatdeorelativăstagnarepentruaproapeojumătatedesecolșideunregreslentde-alungulurmătoareisutedeaniFirescanalizanoastrăținteșteicircnprimăetapăsăevaluezepotențialulvacircrfdedezvoltaredemograficăvacircrfcarelascarălocalăsesuprapunecudobacircndireastatutuluidemunicipiumiarlascarăprovincialăcumaximaexpansiuneaprocesuluideurbanizaredinDaciaRomană

Dispunemdinfericiredecacirctevadate-inputcaresănepermităacestexercițiuestevorbadelocsurprinzătordeinformațiileprivitoarelatrupelecareaustaționaticircnaceastăimportantă garnizoană esențială pentru apărarea nemijlocită a capitalei provinciale delaUlpiaTraiana Știm astfel că icircn primele decenii ale secolului III icircn castrul de laTibiscum4austaționatsimultantreiunitățimilitareCohors I Vindelicorum equitata civium Romanorum și respectivdetașamenteleauxiliareNumerus Palmyrenorum Tibiscensium șiNumerus (apoi Ala I)Maurorum Tibiscensium5Icircnceeacepriveșteefectivelecelortreiunitățiprimavaloarecertăoavemicircncazulcohorteidevindelicidesprecareștimcăerao cohors miliaria(cuototalgrosierdeomiedeluptători)spredeosebiredeCohors I Sagittariorumpecareo icircnlocuisecarenumăradoar500deoameni6Aceastăvaloare(careesteunarotunjită)poatefidetaliatăsuplimentareafiindcompusădincca800deinfanteriștișicelpuțin240decavaleriști7neintereseazăacestdetaliuicircntrucacirctcomponentaecvestrăprezumăexistențaunuicontingentproporționalcamărimedepopulațiecivilăasociatăcreșteriișiicircntrețineriicailor

Icircn ceea ce privește unitățile auxiliare de tip numerus pornim generic de lainformația că acestea icircnsumau efective de cel puțin 100 și celmult 1000 demilitarifiecare8 Icircn cazul particular al detașamentului demauri putem aprecia pornind de lafaptulcăaceastaa fost reorganizatăcaala icircnorizontulde timppecare-l analizămcăefectivelesalesecifrauicircnjurulvaloriide500demilitari9AvacircndicircnvederefaptulcășidetașamentuldearcașipalmyrenioperatotcălarerespectivcăceledouăunitățidenumeridelaTibiscusaveaudefăcutfațăunormisiunisuplimentareconsiderămcănuvomgreși

3 Dacă asupra acestui aspect există icircn exegeză un consens relativ larg (fără a se icircntemeia icircnsă pe oargumentație incontestabilă) icircn ceea ce privește territorium-ul tibiscan opiniile acoperă o paletă largăVomreveniasupraproblemei4 Avem icircn vedere castrulmare construit icircn anul 165 după sosirea cohortei de vindelici castru care aicircncorporatceledouăfortificațiianterioare(Timoc2007pg88)5 Timoc 2007 pg 88Tibiscumro (site de prezentare a rezervației arheologiceTibiscum elaborat subcoordonareaarhDorelMicleșicucolaborareaarhCălinTimoc)6 Tibiscumro7 Davison1989pg167Alțiautori(AKGoldsworthyDJBreezeșa)apreciazăcomponentaecvestrăauneicohortelacelpuțin256oameni8 Erdkamp2011pg195șiurm9 Dixon-Southern1992pg23care-levocăpeArrianguvernatoruldeCappadociapotrivitcăruiaoala eracompusădin512călăreți

84

dacăvomestimaefectiveleambelorunitățilaaceeașivaloare(carepedeasupraesteșiomediestatistică)consideracircndicircnacelașitimpdinrațiunideprudențăanaliticăcăaceastaesteovaloaremaximală10Firescvomadopta șiovaloareminimalăpentruefectivelecelordouăunitățidetip numerusopțiuneanoastrăfiindcăcifrade200esteacoperitoarepentrutoateipotezele11

Icircn concluzie vom estima efectivele reunite ale Numerus Palmyrenorum TibiscensiumșiNumerus Maurorum Tibiscensiumlaunminimde400șiunmaximdeomiedeluptătoriceeaceneconducelauntotalalgarnizoaneitibiscensepentruprimulsfertalsecoluluiIIIdeminim1400șimaxim2000deoamenidintrecareaproapedouătreimierauluptătoricălare

Icircn stracircnsă legătură cu garnizoana militară inclusiv sub aspect funcțional-demograficevoluașiceade-adouacomponentăaaglomerăriiurbanede laTibiscumdesemnatăgenericdreptvicus-ulmilitarAicilocuiauicircnprimulracircndfamiliilemilitarilordincastruuniiveterani(deasemeneacufamiliilelor)darșiopaletălargădecategoriisocio-profesionale dependente economic și instituțional de unitățilemilitare și administrațiaasociatăacestoracăroralefurnizaumărfurișiserviciimeșteșugaricomercianțișamdIcircnceeacepriveșteprimasubcategorieceaafamiliilordemilitarișiveteraniconsiderămcăoestimareprudentăși totodatărealistăestecăaceastafluctuaicircntreuncoeficientde12șiunulde15luacircndcabazăunitarăefectivulpopulațieimilitaredincastruAceastăestimareporneștedelaprezumțiacăceamaimareparteamilitarilorstaționațilaTibiscum

10 Reținem icircnsă și faptul că pentruDumitru Protase (Protase 2010-b pg 110) aceasta este o valoareminimală11 AceastaesteșivaloareagenericăreconstituitădeEugenSTeodor(Teodor2017)pentrucelemaimultedintreunitățiledenumeristaționateicircnaceeașiperioadăicircncastreledepeLimesTransalutanus

85

nuaveaufamiliiicircnvicusdarcăfamiliileaceloracareaveaunumărauicircnmedieicircnafaratitularului cel puțin alți doimembri (soția și un copil) de asemenea că numărul deveteranistabilițiicircnimediatavecinătateagarnizoaneivafifostdestuldeicircnsemnatavacircndicircnvederecăunitățiledeproveniențăndashceledincastruldelaTibiscum12ndashseaflaudejaicircnaceastălocațiedecelpuținogenerațiedarcălăsărilelavatrăeraurelativrecente

Pacircnă de curacircnd cercetările arheologice au pus icircn evidență icircn vicus-ul de laTibiscumcelpuțincinciatelieremeșteșugărești13deimportanțălocalădarcarecertificăexistența aici a unui deloc neglijabil segment de meșteșugari asociați garnizoanei șitotodatădistincțideaceastacelpuținuniidintreeifiindorganizațiicircncollegiaReținemșiinformațiacăacesteatelierecareasiguraumanufacturareaceramiciisticleișimărgelelorprecumșiprelucrareapietreișiametalelor(bronzaurșiargint)serveaucabazăpentruexportul produselor către sarmații iazygi ceea ce presupune o producție ceva maiicircnsemnatădeciunnumărmai ridicatdemeșteșugari la care se adăugauncontingentoarecarepermanentdecomercianți14Luatelaunloccategoriileprofesional-economicendashcelordouădejamenționateputacircndu-li-seadăugașiadministratoriiresurselornaturaleexploatate icircn bazinul Tibiscum (saline și pășuni15 cariere de piatră etc) respectivpersonalul subordonat acestora ndash poate fi estimat tot raportacircndu-ne la baza unitară apopulațieimilitaredincastruprintr-uncoeficientde03-05

Rotunjind coeficienții mai sus invocați la 20-23 (operațiune justificată deraționamentulcăicircnafarădecategoriiledelocuitorivicanidejamenționatesemaiputeaunumărașialtelemairedusenumericdarnulipsitedeimportanțăprecumfuncționariiadministrativiorisacerdoțiinemilitari)putemapreciacăpopulațiadinvicus-ulmilitardelaTibiscumeraaproapedublăicircnraportcuceadincastrurespectivvorbimdeunminimprobabilisticde2800 locuitori (2x1400) și unmaximprobabilisticde4600 locuitori(23x2000)ndashceeaceneconducelauntotaldemograficicircnparteadepemalulstacircngaaglomerăriiurbanedelaTibiscumde4200pacircnăla6600oameni

Situația demografică a celei de-a treia componente a aglomerării urbane de laTibiscumndashaglomerarecaresepareafostreunităicircntr-unsingurcorpadministrativchiaricircnintervalulpecare-lsupunemanalizeiodatăcudobacircndireastatutuluidemunicipium ndashestetrebuiesăsubliniemcelmaigreudecuantificatfieșiicircntermeniprobabilisticiAicipemaluldreptalracirculuiTimișaexistatoimportantădensitatedelocuire16avacircndapresupunecăeareuneapelacircngăcoloniștidediferitecondițiijuridiceșisocial-profesionale(cuovădităevidențiereaicircndeletniciriloragro-pastorale)unnumărsemnificativ(raportatlapopulația totalăaaglomerăriipecareoanalizăm)de locuitorideorigineautohtonă12 Nuexcludemposibilitateacaaicisăsefiinstalatșiveteranioriginaridinaltegarnizoanedarponderealorvafifoststatisticneglijabilă13 Benea2008pg379Protase2010pg6414 CaargumentsuplimentaricircnacestsensnotămcălaTibiscumesteatestatinclusivunpunctvamal(Benea2016pg250)15 Benea2016pg229pledeazăpentruexistențalaTibiscumauneifilialeadministrativeaunuiconductor pascuui et salinarum16 OpartealocuințelordinaceastăzonăaaglomerăriiurbanedelaTibiscumafostridicatăpesteurmeleunuicastrudepămacircntamenajatpemaluldreptsepareicircnperioadaincipientăaorganizăriiprovincieiDetaliulfacedovadafaptuluicădeșis-auconstatatdovezialeuneilocuiriautohtoneicircnzonăicircnperioadaanterioarăcuceririiromaneașezareacivilădepemaluldreptnucontinuăaașezaredacică(veziBenea2016pg152)

86

geto-dacică17Singuriiindicatoricucareputemoperaicircnacestcazcutoatărelativitatealorsuntsuprafațaașezăriicivile18(aproximativegalăcuceaocupatăpemaluldreptdeansamblulcastru-vicusmilitar)șidupăcumparesăodemonstrezeinvestigațiaarheologicădensitateadelocuirecomparabilăcuceadinvicus-ulmilitarȚinacircndcontdeprecaritateaevaluărilorbazatepeaceștiindicatorivomoptapentruoplajămailargădeprobabilitateconsideracircndcăzonadepemaluldreptaaglomerăriiurbanetibiscanereprezintăcelpuținjumătateșicelmultegalul19icircncărcăturiidemograficeaansambluluidepemalulstacircngicircncifreabsoluteminim2100șimaximum6600delocuitori

AjungemastfellauntotalgeneralalansambluluidelocuireurbanădelaTibiscumpecareicircnsumacircndcifreledemaisusicirclputemicircncadraicircntrelimitele6300ndash13200locuitorioridacăponderămlimiteleintervaluluiprobabilisticcuozecime20icircntreoptși12miideoameniDe altfel oscilația icircntre aceste limite21 nu este neapărat limitată lamodelareametodologicălacareamrecursaicieaputacircndfi icircntr-omăsurădestulderidicatășiomanifestarenaturalăafluctuațiilordemograficespecificeepociiAntichitățiicadealtfelșituturorcelorlalteepocipreindustrialeicircisuntcaracteristicefluctuațiileampledelaanlaanaledimensiuniiuneicomunitățilocaleatacirctprinjoculnașterilorșideceselor(afectaticircntr-omăsură dramatică de alternanța calității recoltelor și demaladii) cacirct și datorităstrămutăriimaimultsaumaipuțindirijateaunorcontingentedepopulațiecuatacirctmaiprobabilecucacirctprofilulcentruluiurbanTibiscumafostpetoatăduratadefuncționareaprovincieiDaciaAugustiunulmilitar-meșteșugăresc

Considerăm că cu toate limitele acestei reconstituiri (dictate de altfel deprecaritateainformațiilordecareputemdispune)nivelulde10000delocuitoripentrucentrulurbanTibiscumlaicircnceputulsecoluluiIII(prezumatdemaximăicircnflorireamediuluiurbanprovincialdaco-roman)estenudoarverosimilcișiperfecticircncadrabilicircncontextulsocial-economicalicircntreguluiImperiuIcircnfonddeșiestesituaticircntr-oprovincieperifericăaImperiuluiTibiscumesteașezaticircnvecinătateacapitaleiprovincialepeundrumimperialimportantPebazacontextuluipolitico-militarriscămsăpropunemșiurmătoareaevoluțiedemograficăaacestuicentrude-alungulsecoluluicareaprecedatgenerațiaSeverilor(primulsecoldefuncționareurbană)șirespectivasecoluluiurmătorAstfeldupăconfigurareasacanucleudelocuireicircnprimagenerațiededupăcucerireansamblulicircncăprotourbandeaicisevafistabilizatpentruicircncăogenerațieicircnjurulvaloriide3-4miidelocuitoripentruca de-a lungul următoarei jumătăți de secol icircn primul racircnd datorită impulsului primitprininstalareaaiciacelortreiunitățimilitaredejamenționatesăaibăpartedeocreșteredemograficămoderatăspreaccentuatășimaialesconstantăDebutulașa-ziseiepocideanarhiemilitarănuvaafectasemnificativlocuireadelaTibiscummotivpentrucareputem17 Printrepuținiicercetătoridelanoicareatragatențiaasupraponderiiexcepționaleaceramiciidefacturătradițional-autohtonădincentreleurbanealeDacieiRomaneicircnparticulardelaTibiscumsenumărăDoinaBenea18 Ladatarealizăriisite-uluiTibiscumroaceastaeraestimatălacca7hectarefiindicircnsăposibilsăfiecevamaiextinsă19 Icircntermeniprobabilist-statisticiipotezamaximalistăestemaipuținhazardatădecacirctparelaprimavederemaialesdacățineamseamadeposibilitatea(extremderidicată)caoparteimportantăaaglomerăriiurbanemaiexactcentrulacesteiasăfifostmăturatăicircntimpdeviiturileracirculuiTimiș20 Ponderarerecomandatăstatisticpentruseriilemicidedateliniare21 Nivelulreconstituitesteexprimatstatisticde10000locuitoriplus-minus20procente

87

prezumacăde-alungulicircndelungateișiturbulenteidomniialuiGallienusdimensiuneademograficăatinsăsubSeverisevamenținerelativconstantăurmacircndsăicircnregistrezeunreculsemnificativdoaricircntimpuldomnieiluiAureliancacircnddupăcumseștiezonadesus-vestaprovincieiDaciaafostafectatămaiicircntacirciderebeliunealuiFelicissimusșiabiaicircntr-unplansecundmaipuțindramaticdecacirctopresupuneamodelulclasicalașa-ziseiretrageriaurelienederelocalizareagarnizoanelordinregiuneOrientativ(daracestaspecttrebuiesăfacăobiectulunoranalizedistincte)optămsăcreditămideeacădelajumătatea

secoluluiIVșipacircnălasfacircrșitulprimeigenerații a celuiurmătorndashadicăpacircnăla declanșarea conflictelor militare deanvergură dintre Imperiul și coalițiahunocraticăndash locuireade tipurbandelaTibiscum s-amenținut la jumătateamaximului demografic atins subSeveri și că ulterior această locuires-aperpetuaticircncondițiileuneiscăderilente și continue implicit și a uneiruralizări totmaiaccentuate celpuținpacircnă la instalarea icircn regiune (de faptdoaricircnvecinătate)aputeriiavare

Icircn mod logic Tibiscum constituia și polul de concentraredemografică al arealului săuicircnconjurătorndashalzoneidepolarizareicircntermenii specific demografiei urbanerespectivdacăavemicircnvedereinstituțiajuridico-teritorialăasociatădinepocăa

territorium-uluimunicipiuluiTrebuiesăconstatămcăicircnexegezănuexistăunconsensicircn cea ce privește icircntinderea teritoriului exclusiv22 subordonat administrativ centruluiurbandepeTimișulSuperiorșinicidacăsuprafațaacestuiaafluctuatde-alungulcelorpatru-cincigenerațiicareauurmatdesprinderiiTibiscum-uluidinterritorium-ulcapitaleiprovincialeUlpiaTraianaSarmizegetusa23Fărăanepronunțaasupraacesteiproblemeoptămsă luămcabazadeanaliză reconstituireapropusădeDoinaBenea24 careplasalimitele territorium-ului tibiscens icircnainte de Slatina-Timiș (sud) Porțile de Fier aleTransilvaniei(est-sud-est)Criciova(nord-est)cursulMureșului(nord)șiRamna(vest)

22 Spre exemplu IoanPiso aprecia pebaza informațiilor epigrafice referitoare lamagistrații urbani căacestteritoriuseicircntindeaspresudpacircnălaPraetoriumiarspreestpacircnălaMiciasauchiarAmpellumicircnvreme ce Radu ArdevanplasalimiteleteritorialesprevestpacircnălaBersobisrespectivsprenord-nord-vestpacircnăicircnzonaRecașopinacircndtotodatăcălimitasudicăeraPasulDomașneaiarceaesticăPoartadeFieraTransilvaniei(Ștefănescu2007pg24)23 Evenimentuls-arfiprodusapreciazămajoritateacercetătoriloricircncontextuldobacircndiriidecătreTibiscumaranguluidemunicipiumOpiniacăpacircnălaacelmomentTibiscumaaparținutteritoriuluiadministrativexclusivalcapitaleiprovincialeesteacceptatădreptcanoninterpretativ(vezișiProtase2010pg63)24 Benea2005pg145-155

Sursatibiscumro

88

Dinacestposibilteritoriumunicipalvomluaicircnanalizădoarnucleulsăudepolarizareimediată care corespunde cu Culoarul Timișului Superior (zona integrată icircn actualuljudețCaraș-Severin)platoulReșițeișiDepresiuneaBistrei25plusteritoriulgrupuluidesatede lasuddeactualulorașLugoj (cca3000dekilometripătrați)ndashpedeopartedinconsiderentulcăprobabilisticaicieraconcentratăceamaimareparteapopulației(eventualaextensiunenordicăaterritorium-uluipacircnăspreMureșreprezentacircndunteritoriudelocuirepermanentărarefiată)pedealtapentrucădoararealulluaticircnanalizăpoateficonsideratcaexprimacircndefectivsferadepolarizareamunicipiuluiantic26

Pentruainițiadiscuțiaprivitoareladensitatedelocuiredinacestarealndashicircncondițiileicircncareavemaobservanuavemindicatoridirecțicucaresăputemoperandashvomformulamai icircntacircioprezumțiedelucruanumecăcentrulurbanTibiscumnuputeaconcentradecacirctcelmultotreimedinpopulațiatotalăaterritorium-uluipropriu(aceluiaicidesemnat)AceastaestedealtfeloprezumțiecareținecontderealitățiledegeografiedemograficăaleAntichitățiieuropene(chiareuro-mediteraneene)cazurileicircncareunpolurbandepășeaicircnlocuirefieșicupuținspațiulicircnconjurătorerauexcepționaleidentificabileicircngeneraldoarpentrulocalitățiceseapropiaudesutademiidelocuitorindashosituațiepecareicircnmodcertn-oputemdescoperiniciundeicircnDaciaAcceptacircndacestmodelamavea icircncazulterritorium-uluidelaTibiscumodensitateoscilacircndicircntre8și14lockmpverosimilămaidegrabămodestădecacirctsemnificativălascaraepociișicontextuluisocial-economicdintrecare4pacircnăla8lockmpicircnafarapoluluiurbanicircnspațiuleminamenteruralVomicircncercaicircnceleceurmeazăsăvedemicircncemăsurădescoperirilearheologicedepacircnăacumsusținoatareprezumție

PotrivitdatelorcentralizatedeRepertoriulArheologicNațional27icircnarealulmaisusdelimitataufostidentificateurmătoarelecategoriidelocalitățipatruașezăricufortificațiilaBucoșnița28Cornuțel29Duleu30șiZăvoi31(icircnultimulcazfiindpusicircnevidențășiunvicusasociat32)șapteposibiloptașezăriorganizatepelacircngăexploatărilito-minierelaBorlova33Bucova34Jdioara35Marga36ValeaMare37Vacircrciorova38Visag(platou)39 și

25 Icircn termenii teritorial-administrativi actuali estevorbade teritoriilemunicipiuluiCaransebeșorașuluiOțeluRoșușicomunelorBăuțarBolvașnițaBuchinBucoșnițaConstantinDaicoviciuCopăceleCorneaGlimbocaMargaPăltinișRuscaMontanăSacuTurnuRuienișiZăvoi26 Icircntermenidegestionareantropicăaspațiuluiacestarealasigurălocuitorilorsăiposibilitateadeaparcurgepejosicircntr-osingurăzi-luminădistanțadintrepolulurbanșicelmaiicircndepărtatcolțlocuibil27 RepertoriulArheologicNațional fiind o bază de date icircn permanentă actualizare precizăm că aici nereferimlasituațiaexistentăpacircnăladatade10mai201928 RAN5176001020329 RAN344301IdentificatcuCaput Bubali30 RAN5281003Ofortificațieasociatăafostidentificatăicircnapropiere(RAN5281002)31 RAN5467101IdentificatcuAgnaviae32 RAN546260133 RAN5443003așezareminieră34 RAN5135004lacircngăcarieradepiatrăRAN513500235 RAN15657005așezareasociatămineidefierRAN1565430236 RAN5322901așezarecustațiemansiolacircngăminaRAN532290237 RAN5284701cuexploataredeaurasociată(RANRAN5284702)38 RAN5156401așezareasociatăcariereidepiatrăRAN515640639 RAN15932011cuinstalațiemetalurgicăasociată(cuptorderedusminereul)

89

posibil Tincova40 cel puțin 20 așezăriagrare la Caransebeș41 Dragomirești42Duleu (trei așezări rurale deschise)43Găvojdia(patruașezăriruraledeschise44)Pietroasa Mare45 Sat Bătracircn46 TurnuRuieni47 Valea Timișului48 Vălișoara49Victor Vlad Delamarina (două așezăriruraledeschise)50Visag(treiașezăriruraledeschise)51 și Zăgujeni52 nu icircn ultimulracircnd o villa rustica la Criciova53 și ostațiemansiolaBrebu54Avemevidențiateașadar cel puțin 32 de puncte de locuirepermanentă or cum investigațiilearheologice n-au fost (cel puțin pacircnă icircnaceastă generație) de natură să identifice

toate așezările de epocă daco-romană nu este lipsit de rezonabilitate să apreciem cănumăruldepunctepermanentlocuitedinperioadadeinteresvafifostcelpuțindubluicircntr-unspațiuicircncareapogeullocuiriiruraleatinslaicircnceputulmodernitățiipreindustriale(secolulXVIII)acunoscutunmaximumde90deașezăriconcomitente

Putemprezumaastfelcăicircn territorium-ulmunicipiuluianticTibiscum(icircnsectorulacestuiadeimediatăicircnvecinaremaisusdelimitat)aufuncționatcirca60lalimităchiar70deașezărimaimultsaumaipuținruraleMediadelocuirepecareacesteaarfitrebuitsă o atingă pentru ca ansamblul să valideze condițiamai sus expusă a acestuimodel(respectivcapopulațiaruralădinvecinătateacentruluiurbande laTibiscumsăfiecelpuțindedouăorimaimaredecacirctaacestuia)estede250-350deoameni(50-60familiinuclearedacăavemicircnvederedoarpopulațiacivilă)unindicatorcarecertificădacănualtcevamăcarrealismulmodeluluinostrudeanaliză

Cucertitudineacestnivelmediandelocuireestesemnificativdepășiticircnfiecaredintre cele patru așezări fortificate Bucoșnița Cornuțel și Zăvoi Astfel icircn ceea ce

40 AiciafostpusăicircnevidențădoarexploatareaminierăRAN537820441 RAN510290342 RAN1588220243 Duleu-DealulFoaleRAN5281012Duleu-IzvoruluiTraian-RAN5281016șiDuleu-Săliște-RAN528101344 GăvojdiaIndashRAN15704001GăvojdiaIIndashRAN15704002GăvojdiaIIIndashRAN15704003șiGăvojdiaIVndashRAN1570400445 RAN1593020346 RAN5102940așezarelacircngăcareafostdescoperitșiuntemplu(RAN5102905)47 RAN544210248 RAN517420649 RAN517970150 VVDelamarina(terasă)-RAN15926802șiVVDelamarina-ValeaRăchitei-RAN1592680251 Visag-RAN15932011Visag-Ciuca-RAN15932009șiVisag-Țarina-RAN1593200852 RAN519390153 RAN1565430154 RAN5163501Esterezonabilsăpresupunemcăomansioputeaexistadoaricircnvecinătateauneiașezări

90

priveștecastruldelaZăvoioamenajaredinpămacircntșipiatrădemaridimensiuni(cca330pe330metri)reținemcăicircnvecinătateaimediatăaacestuiaafostdescoperitșiuncomplexdeconstrucţiidetipdomus55cuacestafiindasociatșivicus-uldelaVoislova(posibilaașezarePons Augusti)icircnacestcaznefiindexageratsăpresupunemcălocuireaseapropiademiadelocuitoriosituațiesimilarăpoatefipresupusălaDuleuundeaufostidentificatedouă fortificații precumși o așezare civilă importantăSimilar fortificațiaromanăde laBucoșnița-Luncă relativ icircntinsăesteasociatăcuamenajăriconstruitedecertsauprezumtivuzmilitaricircnpuncteleȘes56Săliște57șiPetroșnița58ceeacesugereazăogarnizoanăde200-400deoameni dar și existența altor punctede locuire civilă (icircnafaraașezăriidelaVălișoara)icircnimediatavecinătateDeasemeneagarnizoanadincastrulde laCornuțel (prezumtivaașezareantică Caput Bubali)esteestimată lacca250-300de oameni59Locuiripestemediesuntdepresupusși icircncelemaimultedacănuchiartoateașezărileasociateunoractivitățineagricole(exploatărimetalurgicecarieredepiatrășamd)darșiicircncazulcacirctorvadintreașezărileeminamenteagrare(agrar-pastorale)ndashunexemplucitabilfiindașezareadelaDuleu-IzvoruluiTraianundevatradelocuireparesăsefiicircntinspemaimultdeunhectar

FaptbineștiutTibiscumnuaconstituit la scaraprovincieiDaciaAugusticelmaiimportantcentruurbandarnicicelmaineicircnsemnatdintreacesteaastfelcăndashatacirctcacirctputemgeneralizandashputemconsideradensitateadelocuiredin territorium-ulacestuiacafiindsuficientdeaproapeicircntermenistatisticidemediavecinătățilorurbanedinspațiuldaco-romanNeexprimămaiciopiniacăoanalizămaidetaliatăaproblemeivaconducelaconstatareacăestimărileorientativeprivitoareladimensiuneademograficăaprovincieide lanordulDunării (carenualocăacesteiamaimultdeunmilionde locuitoripentruintervalulsecolelorII-III)aufostcelpuținprudente

Bibliografie selectivă

VolumeBenea2016

BeneaDoinaIstoria Banatului AntichitateaEdAcademieiRomacircneBucureștiDavison1989

DavisonDPThe Barracks of the Roman Army from 1st to the 3rd Centuries ADEdBAROxfordDixon-Southern1992

DixonKarenRSouthernPatThe Roman Cavalry From the First to the Third Century ADEdBTBatsfordLondon

Erdkamp2011ErdkampPaulA Companion to the Roman ArmyEdWilley-BlackwellMaldenOxford

55 RAN546260256 RAN517600357 RAN517600158 RAN5178802Turndepază59 Petruetalii2001pg113-115

91

Protase-Suceveanu2010ProtaseDumitruSuceveanuAlexandru(ed)Istoria RomacircnilorvolIIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucurești

ArticoleBenea2005

BeneaDoinaTreitoriul rural al municipiului Tibiscum icircnApulumXLII2005EdMuzeulNaționalalUniriiAlbaIuliapg145-155

Benea2008BeneaDoinaAteliere militare icircn Dacia Romană (106-271) icircnBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIX2008EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg376-388

Petruetalii2001Petru Lungu Hurduzeu Nicu Timoc CălinFortificații romane din Banat (I) Cornuțel icircn BuletinulCercurilorȘtiințificeStudențeștinr72001EdUniversitatea1Decembrie1918AlbaIuliapg113-115

Protase2001ProtaseDumitruGeneza orașelor icircn Dacia RomanăicircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrIV2001EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg71-80 Protase2010Protase DumitruOrganizarea administrativă icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoria Romacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeni ed a II-a revăzută și adăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg45-72

Protase2010-bProtaseDumitruOrganizarea militară icircn Protase-Suceveanu 2010 rdquoIstoriaRomacircnilorrdquo vol IIDaco-romani romanici alogeniedaII-arevăzutășiadăugităAcademiaRomacircnăEdEnciclopedicăBucureștipg99-136

Ștefănescu2007ȘtefănescuAtaliaHabitatul icircn provincia Dacia (orașe pagi sate vici militares)icircnBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis nrVIII2007EdCentrul deStudii de Istorie șiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg23-34

Timoc2004Timoc Călin Primele locuințe civile de la Tibiscum-Jupa icircn Bibliotheca Historica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisnrVI2004EdCentruldeStudiideIstorieșiArheologieConstantinDaicoviciuTimișoarapg379-384

Timoc2007TimocCălinBarăcile soldaţilor romani de la TibiscumicircnrdquoAnaleleBanatuluirdquoserienouăXV2007pg85-96

WebografieRANndashRepertoriulArheologicNațional

httprancimecro25042019Teodor2017

httpswwwacademiaedu34357924Demografie_frontalierC483_C3AEn_Muntenia_de_vest_a_secolului_al_III-lea20042019

Tibiscumrohttpstibiscumuvtro15042019

92