ACTA CENTRI - Centrul de Studii DacoRomanistice LucusHannibal - strateg model Daniel Haiduc 79...

ACTA CENTRILUCUSIENSIS

nr. 4B/2016

Centrul de studii DacoRomanistice LUCUSTimişoara

ISSN 2343-8266ISSN-L 2343-8266

http://www.laurlucus.ro

Colegiul ştiinţificcoordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescusecretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincumembri: prof.univ.dr.ŞtefanBuzărnescu(Timişoara) conf.univ.dr.Valy-GetaCeia(Timişoara) lect.univ.dr.MădălinaStrechie(Craiova) muzeografprinc.dr.CălinTimoc(Timişoara)membri de onoare: dr.AgnieskaTomas(Varşovia,Polonia) cerc.şt.dr.LeonardVelcescu(Perpignan,Franţa)

Colegiul de redacţiedirector: LaurenţiuNistorescusecretar de redacţie: Daniel Haiducredactori: CătălinBorangic AntuzaGenescu DanielaDamian

Responsabilitateaasupraconţinutuluiarticoleloraparţineînmodexclusivautorilor

3

Cuprins Argument

Laurenţiu Nistorescu _6Urbanismul preroman din Dacia – coordonate conceptuale (I)

Studii şi însemnăriRemus Mihai Feraru 15

Sărbători civice la Milet și în coloniile sale de la Pontul Euxin

Laurenţiu Nistorescu 42Lista regală a Daciei Magna: un model extins (II)

Bogdan Muscalu, Mihaela Muscalu 54Noi consideraţii cu privire la vasul rectangular descoperit în situl de la Timişoara - Cioreni

Călin Timoc 59Sarmații din „punga iazygă” și Tabula Peutingeriana

Claudiu Toma 64Lapidarium: de la fotografie la modele 3D

ConvergenţeMădălina Strechie 72

Hannibal - strateg model

Daniel Haiduc 79Patriotismul cuceritorului. Consideraţii asupra retoricii patriotice la romani

Daniel Haiduc 89Marginalii la raportul dintre imaginar şi realitate în opera lui Titus Livius

Dan Negrescu 95Un portret patristic în tradiție andreiană

4

Laurenţiu Nistorescu 98Comentariu: Cum i-a furat Napoleon ceasul lui Stalin

Lecturi criticeValeriu D. Călărăşanu 103

Res Historica și Romanitatea Orientală

Adrian Bejan 105Gyula Kisléghi Nagy: Jurnal Arheologic

Basarab Constantin 110Analele Banatului, XXIV/2016

Basarab Constantin 111Studii de Istorie a Banatului, XXXV-XXXVI

Constantin Elen 113Quaestiones Romanicae, IV/2016

Antuza Genescu 115Héloïse și Abélard dincolo de epistole

Valy Ceia 118Războiul, arta zeilor şi a eroilor

5

Argument

6

Laurențiu Nistorescu, Claudia S. Popescu

Urbanismul preroman din Dacia – coordonate conceptuale (I)

Preroman urbanity in Dacia – conceptual coordinates

Abstract: Local society in pre-Roman Dacia has experienced urban-type development of human settlements. The urban processes from Geto-Dacian areas started under the momentum provided by the Greek colonies from the Left Pontus and ended abruptly under the pressure from Roman urban-type colonization. During the six centuries of autonomous development, the local urbanism - which has not reached higher edilitary standards except in some isolated cases, such as Dausdava or Sarmizegetusa - had some peculiarities.

Cuvinte cheie: urbanizare, geto-daci, dava, structuri socialeKeywords: urbanisation, geto-dacians, dava, social structures

Cristalizarea unei urbanități1 interne este o fenomenologie caracteristicăoricăreisocietățicaretindesprestatalitate,chiarșifărăsăatingăefectivaceststadiudeautodezvoltare.Dar, așa cum statalitatea presupune întrunirea cumulativă a condițiilornecesareșisuficientepentruorganizareacastat2,nu însășiaparițiaefectivăastatului,și urbanitatea implică întrunirea cumulativă a condițiilor necesare și suficiente pentruformarea unui mediului urban3, chiar și fără configurarea efectivă a acestuia. Fixândastfelreperulconceptualalintervențieinoastre,începemprinaenunțacănepropunem săschițăm, înceleceurmează,coordonatele instrumentalealeuneiabordărianalitico-metodologicemailargi,privitoarelaconfigurarea,manifestărileșispecificulfenomenuluiurbanînsocietateageto-dacicădinjumătateademileniuanterioarădeplineisaleîncorporăriînansamblulcivilizaționalroman.

1.Aici, în sens sociologic general, de calitate urbană și nu în sensul secundar (dar pe care-l fixeazădicționarelegeneraliste,inclusivDEX,sub voce)deconduităurbană.2.Odiscuțiemaiextinsăasupraacestuiconstructconceptual,laNistorescu,Laurențiu, Statul în istorie. Un concept juridic universal și aplicabilitatea sa pentru Dacia preburebistană(http://laurlucus.ro/bibliotheca-lucus-stiinte-auxiliare/filosofia-istoriei-concepte-metodologie)3.Așacumvomarătamaijos,mediulurbannuselimiteazălaorașe,cicuprindeșilargașidiversacategoriedeașezăridefinitegenericdreptproto-urbane.

7

Repere cronologice ale relației lumii geto-dacice cu fenomenul urbanLajumătateamileniuluiunuprecreștin–sau,întermenievenimențiali,laorizontul

campanieipersaneîmpotrivascițilordinnordulMăriiNegre–societateaautohtonădinspațiulviitoareiDaciaMagnasegăsea,fărăurmădeîndoială,într-unstadiudeorganizaretradițional-gentilică, fiind lipsită, ca mai toate celelalte populații din vastele teritoriinemediteraneenealecontinentuluieuropean,deresursele,motivațiașioportunitateauneischimbăricalitative.ÎntemeierealagurileDunării,cucircaunsecolînainteaîntreprinderiimilitareefectuatedeDariuscelMareîn514 î.Hr., a celei dintâi emporii ponticedeschisă de un polis grecesc4 (deci deo societate urbană stricto sensu) – estevorba,seștie,deMilet–vaproduceprimatulburaremajorăaacesteistăridelucruri,princontacteleculumeaautohtonă,carese trezește în fața unor oportunități noi(derivatedininteracțiuneacuoeconomiedeschimb),darșiaunorprovocărisositeîntrenaacestora.Astfeldeprovocărivorfifostșidenaturaimpactuluinemijlocit5,dar rolul decisiv l-au jucat interacțiunile interumane (dintre care cea legendară, a luiZalmoxes6, ajungesădobândească încădinposteritateasa imediată,dimensiuneaunuiactcivilizator)șischimburiledeidei,iarîncadrulacestoradinurmă,confruntarea(amputeaspunechiarispitirea)cuunaltmodelsocietalșicumobiluricomunitareanteriordeneformulat.Amformulatcualteprilejuriapreciereacă,dinperspectivăstructurală,statalitateageto-dacică, inițiată tocmaiprinacestșocalcontactului,sevamanifesta înprimaeietapădefuncționarecaoextensieinstituționalăarețeleideemporiimilesieneîncursdecristalizare înPontulStâng;păstrându-neaprecierea,ovomparticulariza latematicaacesteiintervenții,afirmândcăîncolonizarealitoraluluigeto-ponticavemde-aface inclusiv cu o urbanitate pro quemaspațiuluiautohton–elementuldeautohtonitatealacestuifactorînsineexternsocietățiigeto-daciceconfigurându-setreptat,atâtpemăsuraconstituiriiuneiprezențepermanenteanegrecilor înorașelepontice7,câtșipemăsura

4.Grecesc,însensullargalacestuitermen;riguros,trebuiesăvorbimdespreometropolăioniană,iarspațiulionianesteunuldeputernicăinterferențăgreco-tracică,particularitatecareși-aavutparteasadecontribuțieîntransformareaPontuluiEuxinîntr-un”lacmilesian”aproapeexclusiv.5.Avemapresupunecăschimburilecomercialeauperturbatierarhiiletribale(fieconsolidândșiautonomizândoelităpreexistentă,fiecontribuindlaformareaalteia),căprimelecontacteauimplicatșiformedeviolență(fieșidoarsublimată,legatădestabilireaunuispațiuexclusivalcoloniștilor)ș.a.m.d.6.NuestedelococoincidențăfaptulcăsagaluiZalmoxesseproducedupă-și,suntemobligațisăacceptăm,caefectnemijlocital–apariția(ei)colonieiIstros/Histria,deschidereaacesteiporțidecomunicareclarificândși prezența eroului în lumea centrelor urbane din Ionia (Samosul lui Pitagora fiind așezat în imediatavecinătateaMiletului,ladistanțădedoaroorădemerscălare),arșiașezareaîntregiinarațiunipesuportulunorinteracțiunilascarăintercomunitară,singurulcontextcareputeaproduceefectededurată.7.Fenomencareconduce,dupăpatru-cincisecole,lasituațiacucareseconfruntăOvidiusînTomis,undejumătatedinpopulațiacetățeniiesteformatădingeți(Ovidius,Triste,5,10,27-30–cf.Ovidius,Publius

8

intrăriiacestororașesubprotectoratulbasileilorgeți.Prinsimetrie,putemidentificașiourbanitate ante quemalumiigeto-dacice–iar

aceastanupoatefialtadecâtceainițiatăprinîntemeiereacolonieiUlpiaTraianaAugusta Dacica(Sarmizegetusaromană).CașioperacoloniștilormilesienisosițiînPontulStângînurmăcușapteveacuri,șifenomenulurbaninițiatderomaniînDaciaesteunactdecolonizare, de cucerire - și, de altfel, fața ei preinițiatoare a fost, pentru urbanismulautohton,virulentșigeneraldistructivă,întrucâtcuceritoriiaurecursîntâilademolareaefectivăacentrelorurbaneșiprotourbane,începândcuedificiileinstituționaleșidecult8;dar,dacăprimulcazs-araportatlaosocietatecutotullipsitădeexperiențeurbane,celde-aldoileaaoperatîntr-orelațiedereciprocăfamiliarizarecuexperiențeleurbanealeceluilalt9,recurgând,dupămomentuldistructivasociatcuceririipropriu-zise,laoamplă(și, în același timp, revoluționară) recuperare a urbanității autohtone, atât în planulsubstanțeidemografice10,câtșiîncelsimbolic11șichiaralunorstructuriinstituționaleșimetainstituționalealeautohtonității.

Dimensiuni ale fenomenului urbanDefinireaunuiorașesteoîntreprinderedificilășiastăzi,pretutindeniînlume,fiind

rarisime situațiile în care practica juridic-administrativăde acordare a statutului urbanconvergecupercepțiapublicăasupracalitățiideoraș,cuînzestrareaedilitarăși,maiales,cufuncțiileînteritoriuexercitatedelocalitățilerespective12.Încășimainebuloasă–darNaso,Tristele. Ponticele,Naum,Teodor(trad.,ed.),Ed.Univers,Bucureşti1972),întimpcegreciidevinelitaminoritarăaașezării.8.Avem a observa că aria pe care s-a desfășurat această componentă fizică a operațiunii dedebellatio declanșatădupăcădereaSarmizegetuseiaacoperit–dacăluămcaindicatorfieșidoarsanctuareledezafectate(instituțiiobligatoriudeasociatfenomenuluiurban)–nudoarteritoriileregatelor(vest-)dacicșigetic,cișiperiferiilelornordiceșinord-estice,adică,practic,întregulteritoriualDacieiMagna.9.Pedeoparte,contacteleelitelorgeto-dacicecumediulurbanromansegeneralizează încădinepocaburebistană,dinrațiunișiprinmecanismedeopotrivăeconomice(într-uncontextîncare,amintim,monetăriaautohtonă a abandonat etalonulmonetarmacedonean în favoarea celui roman) sau politico-militare; pede alta, tot din aceeași perioadă, contactele romanilor cu centrele urbane și protourbane geto-dacice seintensifică,lavectoriieconomicișipolitico-militariadăugându-se,maialesîndeceniilecareauprecedatcucerireafinală,exportulromandecadreșiexpertizăedilitarăcătreregatuldacicșirespectiv,instituireadegarnizoanedesupraveghere(bunăoară,ceadelaPiroboridava,decidinafaraprovincieinou-create,fiindinstituită,potrivitașa-numitului”papirusHunt”–cf.Fontes ad Historiam Dacoromaniae Pertinens/Izvoare privind istoria României,vol.IDe la Hesiod la Itinerariul lui Antoninus,Iliescu,Vladimir,Popescu,VirgilC.,Ștefan,Gheorghe(ed.),Ed.AcademieiRPR,București,1964,pg.466-471–încădedinaintedeanul99d.Hr.).10.PrezențamasivăaautohtonilorînorașeleșicentreleprotourbanecreatederomaniînDacia,începândcuadouagenerațiededupăcucerireesteastăzitotmaiacceptată,pemăsurăceanalizamaterialuluiarheologic(spreexemplu,uriașulvolumdeceramicăautohtonădinvatranoilormunicipii)șiasurselorcorolare(oponderecrescutăadatelorprivitoarelalocuitoricareîșideclarăapartenențalaetniculdac,laculteasociateacestuia,sauadoptăgentiliciiromanecareindicărecentadobândireacetățeniei)adaugănoișiconsistenteinformații.11.Celmaivizibilindicatoralacesteirecuperărisimboliceîlreprezintăadoptarea,pentrumunicipiiledinDaciaAugusti,adenumirilorvechilorcentreurbane/protourbaneautohtonedinapropiere:Sarmizegetusa,Drobeta,Dierna,Potaissa,Apulumș.a.fiindtoponimeeminamentegeto-dacice.12.Domeniulsociologieiurbanedispunedeovastăliteraturăexegetică,pecarenuovommaicitaaici,dinrațiunipractice:intervențianoastrăvizeazăuncazaplicativrestrâns,iarelementeleteoreticepreluateținexclusivderegistrulprincipiilorgenerale.

9

nuneapăratmaidificilăsubaspectpractic–estedefinireamediuluiurban,încondițiileîncareseîntâmplăfrecventcaelementedefinitoriialeurbanitățiisănufieîntrunitedemaricomponentealeunororașe,chiarșiderangmetropolitan,învremeceașezăriminusculesauunitățiparticularedelocuire(inclusivdintrecelenepermanentesaunesedentare13)nudoarsăcumulezefacilitățișifuncțiidehabitatspecificurban,darșisăexercitepemariadâncimiînteritoriufuncțiiadministrativecomparabilecucelealeuneicapitale.

Putemdecela,însă,înăuntrulacesteinebuloase,un”celmaimicnumitorcomun”alampleicazuisticiderealitățiurbane,acăreidiversitatenueracumultmairestrânsăînepocileanticepecare leavemînvedere.Astfel,unadintredimensiunileformativealeurbanități (deloc surprinzător, ceamai puțin consistentă dintre dimensiunile relevante)esteceademografică:formal,cucâtconcentrareadepopulațieîntr-unanumitareallocuitestemairidicată,cuatâtmaimareestepresiuneapecareoresimtecomunitateaîncauzăde a-și genera norme, instituții și elemente civilizaționale suplimentare celor de datnatural.Esteadevărat,potențialuldeurbanitatepecare-linduceaceastăpresiunesepoatematerializasaunu–dar,delaunanumitpragdelocuire,materializareaesteinevitabilă;lafeldeadevăratestecă(desigur,cuexcepțianotabilăacentrelorurbanealeDausdavei14 șiSarmizegetusei)15,înDaciaMagnanupotfiidentificateconcentrărimaimarideordinulacâtevamiidelocuitori.Lafeldeadevăratesteînsășifaptulcănicinucleelepropriu-zisurbanealeemporiilorgreceștidinPontulStângnudepășescacestordindemărime,fărăcaacestaspectsăimpietezeasuprarecunoașteriilorcaorașe.

O a doua dimensiune funcțională (percepută adesea, în mod eronat, ca fiindsingurulindicatoralstatutuluiurban)esteconstituitădeceeaceputemnumiînzestrareaedilitară, în sensul larg al acesteia: în primul rând, existența unor edificii de prestigiu(care au, implicit, o funcționalitate preponderent, dacă nu exclusiv publică, indicândprinaceastaexistențaunorinstituțiicareaușiodimensiunelogistică),lacareseadaugăelementedesistematizareconstructivă(piețe,delimitareacartierelorcuspecificsocialsauprofesionaldiferitetc.)și,într-omăsurămaimaresaumaimică,aunorfacilitățiutilitare(fortificații, aducțiuni, depozite comunitare ș.a.). Reperul comparativ invocat anterior,coloniilepontice,sunt,dinaceastăperspectivă,exempletipice,darînaceeașisituațieseregăsescșidejacitatelecapitaleregaleautohtone,Sarmizegetusa(Regia)șiDausdava.

Însă cea mai importantă dintre dimensiunile funcționale ale urbanității oconstituieexercitarea,decătre(sau,maicorectformulat,prin)așezareaîncauză,aunorfuncții de polarizare teritorială, a căror acoperire excede spațiul apropriat ca domeniucomunitar exclusiv.Vom evoca, fără pretenția exclusivității, câteva dintre funcțiile de polarizarespecificecontextuluigeo-cronologic:existențaunorreședinţearistocraticeși/13.Rezidențedelux,stațiunituristice,militaresauștiințifice,vasedecroazierăș.a.14.Aceastaesteidentificareaceamaiprobabilăacapitaleigeticesud-dunărenedelaSboryanovo.Situatăînnord-estulBulgarieiactuale,aşezareaeminamenteurbanădelaSboryanovoafostedificatălaînceputulsecolului IV î.Hr., dezvoltându-se, de-a lungul celor peste trei generaţii în care a supravieţuit (înaintedeafiabandonatăcelmaiprobabilcaefectalunuiseismşianeputinţeideao reconstrui încondiţiileinvazieiceltice),pânăladimensiuneaacirca20.000delocuitori(veziStoyanov,Totko,The getic capital at Sboryanovo: New excavation issues & research development,înTraciaXV,Sofia2003,pg.413–421).ÎncazulSarmizegetusei,evaluărileoscileazăpeoplajădela20la50demiidelocutori.15.DausdavașiSarmizegetusa(Regia)suntsingurelecentreurbanedinspațiulgeto-daco-moesprezumateafiatinsungraddeconcentraredemograficădeordinulzecilordemiidelocuitori.

10

sau administrative16 – exponente ale funcției administrative, garnizoane17 – exponentealefuncțieideforțălegitimă,atestareaunorobiectivedeintervențieeconomică(vamă,târg) și/sau a desfășurării unor activități de tip protoindustrial (centre meșteșugărești,exploatații miniere, baze portuare ș.a.) – exponente ale funcției economice, prezențaunortemple/centredecult–exponentealefuncțieisacerdotale(darșijudiciare,însenslarg18).Concentrarea, într-o aceeași localitate (sau în proximitatea ei imediată) a unorobiectiveînmăsurăsăexerciteastfeldefuncțiiestedenaturăsăgenereze,înprimulrândîn interiorulcomunității locale,nudoaracelcomportamentcomunitarasociat sensuluirestrânsalconceptuluideurbanitate,ci,maiales,omultistratificareacorpuluidemografic(cetățenescînsensetimologic,dar,într-ooarecaremăsură,șiînsensulmodern),cuefectedinamizatoare, profunde și de lungă durată asupra ansamblului social care integreazărespectivulcentruurban.

De la sine înțeles, cele trei dimensiuni aici invocate (exercițiile de modelaretaxonomicăpotconduceșilaalteclasificări)suntinterdependenteși,launanumitnivel,inseparabile;deaceea,chiarșiatuncicândanalizeleselimitează–dinrațiuni,deregulă,obiective– lapalierulvizibil, dededucțiedirectă, caracterulurbannu trebuiepus sub

16.Consemnările luiDioCassius (68, 9, 1-2) privitoare la categoriile social-politice alecometai-lor șipileatilor/philophorilor,precumși însemnarea lui Iordanesdespre tranzițiade la tarabostes la pileati ne obligă săacceptămcăprocesuldedisjungere întrepalierulclasei sociale (alelitei tradiționale) și celaladministrațieieraunfaptistoricizatînsocietateageto-dacică.17.Detectabilenudoarprincetăți/fortificații,cișiprinexistențaunorconcentrăridearmamentșiinventarmilitar18.Sacerdoțiulcumula,întoatesocietățilepremoderne(șinuavemtemeiurisăconsiderămcălumeageto-dacicăfăceaexcepție,dimpotrivă,toatesurseleindicăopreeminențăaierarhieireligioaseînadministrareatreburilorpublice),nudoarrolurieminamentereligioase,cișiatributerigurosjuridice(inclusivdenormareșidemediere),adeseașiinformative,bancareș.a.m.d.

11

semnulîndoieliiatuncicândunasaualtadintreacestedimensiuninusunt(saunusuntîncă,dinperspectivastadiuluicercetării)imediatdetectabile.

Particularități ale urbanismului geto-dacic preromanÎnainte de a proceda la trecerea în revistă a câtorva elemente particulare ale

urbanismuluiautohtonpreroman,avemafaceobservațiacăacestuiaîipoatefiasociatăoetichetăidentitarăadecvată:mediuldavens19.Orapidăcomparațieaacestuiacucelalpolis-urilor greco-elenistice– care, desigur, trebuie relativizată,fie și numaipentru căambele exprimă fenomene cudinamici proprii, implicând așadar particularități spațio-temporaleși,înultimăinstanță,luareaînconsiderareafaptuluicăfiecarecentruurban/protourban constituie un caz distinct – pune în evidență câteva caracteristici generaleale lumii geto-dacice.Astfel, se poate observa că procesul de urbanizare din bazinulcarpato-dunărean este unul relativ tardiv20 (implicit și vizibil mai puțin impresionantsubcomponentasarigurosedilitară),darsemnificativmaiomogendecâtcelreferențialgrecesc–șiavemînvedereaiciatâtomogenitateaderivatădinsincronismulevolutiv,câtșiceaînprofilteritorial.

Seimpunaicicâtevaobservațiidecontextcronologicșiteritorial.Astfel,potrivit,cuprecădere, rezultatelorcercetărilorarheologice, sepotdetecta trei fazedistinctealeevoluției urbanizării pe teritoriul propriu-zis geto-dacic: secoleleVI-V î.Hr. – o etapăincipientă(dominatădeprezențasistemelordefortificațiimici,cudesfășurareteritorialăîn rețea, și amanifestărilorde schimbcomercialmonetarizat,mai rar auneiproducțiiprotoindustrialeautohtone);secoleleIV-IIî.Hr.–oetapăcovârșitorprotourbană(încarecreștede trei– cinciori numărul centrelor ce reunesc elementede fortificații, temple/centrecultualeșiactivitățimeșteșugărești);respectiv,corespunzătorașa-numiteiperioadeclasice, o etapă de maturizare urbanistică (în care numărul așezărilor clasificabileca protourbane trece de o sută, aproape o zecime dintre acestea fiind de urbanitatedeplină).Doaraproximativdintreacestea,dacănebazămpedatelefurnizatedeClaudiosPtolemeu21,aveaudenumiricareincludeaușiformantultoponomasticdava22;dar,chiarși

19. Ne-am exprimat cu un alt prilej (Nistorescu, Laurențiu, Observații pe marginea formantului toponomastic dava,în”PhilologicaBanatica”nr.2/2012,Ed.SocietateadeȘtiințeFilologicedinRomânia&Ed.MirtonTimișoara,pg.33-43)opinia,pecarene-opăstrămîncontinuare,cătermenuldavanuaveaînepocapreromanăsensulde”cetate,oraș”pecare-lasociazădicționarelemoderne,cipeacelade”loc/centrusacru”.Acestaspectnugreveazăînsăasociereadintreurbanismulgeto-dacicșitermenulîndiscuție,printrealtele,șipentrucăfuncțiasacerdotalăsenumără(așacummenționatdeja)printreelementeleformativealedimensiuniidepolarizareteritorialăaurbanității.20.Tardivînraportcuexperiențeleregiuniloreuro-mediteraneeneșicircumpontice,darvăditavansatînraportcuspațiilecetral-nordiceșirăsăritenealecontinentului.21.Ptolemeu,Geografia,3,8,3,9şi3,1022.Docidava,Arcobadava/Arcobadara, Patridava,Carsidava, Petrodava, Sandava,Utidava,Marcodava,Ziridava,Singidava,Komidava,Ramidava,Zusidava,Polondava/Polonda,Argidava,Netindava,Sucidava(douălocalităţiomonime),Dausdava,Zargidava,TamasidavaşiPiroboridava,respectiv,pentruteritoriidinafaraDacieipropriu-zise(dardinarealullocuitde–sauşide–geto-daco-moesi),ClepidavaşiThermidava.Peste trei secole (deci în plină perioadă romană), Tabula Peutingeriana adaugă acestei liste localitățileAcidava,Argidava,Buridava,Capidava,Pelendava,RusidavaşiSacidava (îndouă locaţiidistincte), iaralte surse ulterioare completează cuAiadava,Aedava,Bregedava,Buricodava,Buteridava,Cuimedava,Cumuedeva, Danedeva, Desudava, Giridava, Gildava, Itadeva, Murideva, Perburidava, Pulpudeva,

12

așa,avemînaceastăriguroasăconsemnareacentrelordepolarizaredinspațiulautohtonpreroman,deosebitde importantacertificarea faptuluicăurbanitatea (fieșiparțialăa)acestor localități era percepută ca atare încă din imediata lor contemporaneitate. Dealtfel, localitățilecare includsufixuldavanu sunt singurelecentreurbane/protourbanepe care aceleași surse le-au scosdin anonimitate, consemnareaunordenumiri precumHelis,Genucla,Sarmizegetusa,Napoca,Apulon,Dinogetia,Pinum,Drobeta,Sornumş.a.constituindu-secaprobatoriupentruaceeașiaserțiune.

Nepermitemsăintroducemaicișicâtevaipotezedelucrususținute,deocamdatădoar pe sugestiile toponomastice și pe observații logico-istorice. Astfel, denumireaKumidavapurtatădecentrulprotourbandinzonaBârsei(adicădinvecinătateaapropiatăacentrului sacerdoțialde laSargedava,posibilacapitalăgeticădenord,aproapesigurlocul în care s-a deplasat diplomatulAcornion dinDionysopolis în ajunul ascensiuniipe tron a lui Burebista) sugerează o legătură cu instituția administrativă a cometai-lor„reşedinţăaadministraţieicomati-lor”;similar,toponimulZargedava,purtatdecentrulurban celmai avansat spre nord de pe drumul comercial al Siretului, poate fi asociatfuncțieideobservație(zare,zărire),implicitdecoordonareaconcentrațieidefortificațiidin zona de frontieră a regatului getic cu vecinii lor carpi (ulterior carpo-bastarni), învremecedenumireaTamasidavapoatefilecturată,ţinândcontdeinfluenţaterminologieiadministrativeelenisticeasupraorganizăriigeto-dacice,ca„aşezarecufuncţiivamale”23.

Oaltăparticularitateaurbanismuluidavensparesăoconstituieabsența,amputeaspune cudesăvârșire, aunormanifestări de autonomieurbană, fapt deloc surprinzătordacăținemseamacălumeageto-dacicănuesteunaaorașelor-stat,ciaunorformațiunipolitico-statalelargcuprinzătoare,încareoriceașezareurbană/protourbană,începândcucele de reședință a autorităților centrale (capitalele), sunt subordonate unui așezământinstituțional.Printreargumentelecaresusținoatareaserțiunepotfiinvocatedistribuțiateritorială(care,înpofidaimaginiivehiculatedeunlargcurentalistoriografieinoastre,contrazicimagineauneisocietățiputernicfragmentatăîntrediverseformațiunitribale,fieșinumaiprinfaptulcădezvoltareasincronăaunorcentreurbanesituatelamicădistanțăunele fațădealtele24probeazăapartenența launul șiacelașiorganismpolitic),precumși absențaoricăror indici literari privitori lamanifestări de autonomie alefie șimăcaruneisingurecomunitățiurbane (șiaceasta, încondițiile frecventeimenționărialeunordispozitivemilitare25 prin care suveranii autohtoni își proiectează autoritatea pe spațiiRecideva,Scaidava,ZicidevaşiZisnudeva–însă,încazulcelormaimultedintreacesteadaosuri,estedificildeprecizatdacăeleauavutcaracterurbanșianteriorcuceririiromanesauchiardacăauexistatefectivcalocalitățipeacelașiamplasament.23.Asevedeatermenulgrectameis–trezorerie.Aceastălecturăestecuatâtmaitentantă,cucâtTamasidavaesteaşezatăînimediataapropiereafrontiereifortificatedenordaregatuluiGeţiei,peacelașidrumcomercialalSiretului.24. Cităm exemplul centrelor urbane situate pe drumul comercial Dunăre-Siret (Aegyssus/Genucla –Dinogetia–Piroboridava–Tamasidava–Zargidava),situateladistanțădeoorădemerscălareunafațădealta,carenupotfiasociateunorformațiunitribaleautonomeunafațădealta,întrucâtariilelordepolarizaren-aroferiresursele(demograficeînprimulrând,darșigeneral-economice)pentruipoteticulrolde”capitală tribală”.25.Chiar șicazuriledemanifestaredoara (uneianumitepărția)corpuluimilitarprofesionist,așacumestecazulcorpuluidepatrumiidecălărețișizecemiidepedestrașicareseopunintervențieiluiAlexandruMacedonînanul335î.Hr.,acărorrapidămobilizareînfațauneioperațiuni-surprizăprobeazăcăbazade

13

vaste26).Discuțiiaparte,înaceastăchestiune,arputeanecesitacazulcentruluiPelendava

(care, vădit, evoluează de sine stătător în perioada secolelor VI-III î.Hr., polarizândun întreg sistemde fortificații dinbazinul Jiuluimijlociu-superior) și, pentruperioadaanarhieiceltice(secolulIVî.Hr.),salbadeemporiicelticesauceltoidecare-șifacaparițiade-a lungulDunării inferioare (precumDurostorum,ArrubiumsauNoviodunum), însăcu observația că acestea sunt cazurimarginale (cel dintâi fiind nucleul instituțional alconfigurării regatuluivest-dacic/deSarmizegetusa, iarcelde-aldoilea,omanifestareaelementuluialogendincontemporaneitateaașa-numitului”regatdelaTylis”),careaufost(re)integratearhitecturiiinstituționaleautohtonedeîndatăcesau(re)apărutcondițiiledemanifestareaexclusivitățiideautoritateteritorială.

recrutareaconstituit-onuosingurăgarnizoană,cioîntreagărețearegională.26.Unuldintrecelemairelevantecazuriestecelal regeluiRhemaxos(Daicoviciu,Hadrian,Dacii,Ed.pentruLiteratură,București1968,pg.77-79,undeesteinseratătraducerealuiD.M.Pippidi)

14

Studii şi însemnări

15

Remus Mihai Feraru

Sărbători civice la Milet și în coloniile sale de la Pontul Euxin

Civic Festivals in Milet and in the Milesian colonies of the Pontus Euxinus

Abstract: The study has as object the civic festivals dedicated to the divinities worshipped in the Milesian Pontic colonies and their calendars. The Milesian Pontic cities followed the celebrations cicle rooted into the Milesian tradition, giving without question a primary worship to Apollo. In the Milesian Pontic cities they celebrated Taurea (in honor of Poseidon Taureos), Thargelia (in honor of Apollo Thargelios), Metageitnia (in honor of Apollon Metageitnios), Boedromia (in honor of Apollo Boedromios), Pyanopsia (in honor of Apollo), Apatouria (in honor of Zeus Phratrios and Athena Phratria), Lenaia, Anthesteria and The Great Dionysia (in honor of Dionysos).

Cuvinte cheie: sărbătoare calendar, epicleză, organizare religioasă, colonii milesiene, Pontul EuxinKeywords: festival, calendar, epiclesis, religious organization, Milesian colonies, Pontus Euxinus.

Sărbătorileciviceconsacratedivinitățilorvenerateîncetățilegreceștireprezentaurepere fundamentale pentru organizarea calendarelor lor. La origine, calendarul grecreprezenta un ansamblu de date ritualice. În religia greacă din epoca clasică, funcțiasărbătoriieraaceeadeacelebrasauacomemoraunevenimentsauunpersonajmitologic.În Grecia antică, majoritatea sărbătorilor erau legate de tradițiile societății agricole.Numeleacestorsărbătoritrimitadesealarituriagrarefoartevechi,destinatefieasigurăriifertilitățiicâmpurilor,fieinvocăriiprotecțieidivinepentruaocrotiroadelerecoltei1.

Sărbătorilereligioasemarcaumomenteimportanteînsuccesiuneaanotimpurilorșiamunciloragricole.Calendarulritualalgrecilorconținedouăgrupedesărbătoricare

1. AnnaFerrari,Dicționar de mitologie greacă și romană,trad.DragoșCojocaru,EmanuelaStoleriu,DanaZămosteanu,Iași,2003,p.162,742;MontserratCamps-Gasset,LÀnnee des Grecs. La Fête et Le Mythe,AnnalesLitteraires de lÙniversite deBesançon, 530, 1994, p. 20, 41;MichelCasevitz, „Le vocabulaireagricoledanslecalendriergrec”,înMarie-ClaireCauvin(coord.), Rites et rythmes agraires,(collectiondeTravauxde la Maison de lÒrientn°20),GDRMaisondelÒrientMediterraneen,Lyon,1991,p.110.

16

secelebrauiarna,primăvarașiîntimpulverii.Iarnaestemarcatădeoseriedesărbătoridedicate semințelor, lumii morților și germinării culturilor; aceste sărbători asigurăfertilitatea câmpurilor și semințelor. Sărbătorile primăverii și ale verii sunt legate deprimeleroadeoferitecaofrandădivinităților.Elesecelebreazăcuocaziarecoltei,fiinddominatede ritualuridepurificarecolectivă,depregătirepentrusecerișșideoferireaprimelorroadeconsacratedivinitățilorînsemndemulțumirepentrubogățiașiabundențafructelor2.Raporturilestabilite,pedeoparte,întresărbătorișisuccesiuneaanotimpurilor,șipedealtăparte,întresărbătorișimuncileagricoleevidențiazăfuncțiafundamentalăasărbătoriidearitmaanul.Încalendarulgrec,zilelesuntadeseadenumiteînfuncțiedepozițialorînaintesaudupăoanumităsărbătoarecaredobândește,astfel,unrolprecisîndelimitareatimpului3.

Începând din epoca arhaică şi continuând cu cea clasică, elenistică şi romană,inscripţiileatestăoseriedesărbătoriorganizateîncoloniileponticemilesienecaretrebuiepuseînlegăturăcuperpetuareaanumitorculte.Celebrareadiferitelordivinităţireprezintăun moment privilegiat de convieţuire a oamenilor şi de autocelebrare a propriei lorcomunităţi;deacesteceremoniis-aulegatîntotdeaunaevenimentelemaisemnificativealegrecilordelaPontulEuxin,deladansurilaprocesiunireligioaseşispectacoledeteatru,delabanchetulîncomunlaconcursurilemuzicaleşisportive.

Obiectul cercetării noastre îl constituie sărbătorile civice închinate divinităților

2. MontserratCamps-Gasset,op. cit.,p.20-28;39-64.3. AnnaFerrari,op. cit.,p.162,742(s.v.calendar, sărbătoare);MontserratCamps-Gasset,op. cit.,p.20-21,93,105.

17

venerateînctitoriileponticealeMiletuluișirelațialorcucalendareleutilizateîncoloniileponticemilesiene.PontulEuxinafostmereuconsideratun„imperiu”alMiletului,celcare a întemeiat majoritatea coloniilor din această arie geografică (Sinope,ApolloniaPontica,Odessos,Dionysopolis,Tomis,Histria,Tyras,Olbia/Borysthenes,Nymphaion,Panticapaion,Tanais,Phanagoreia,HermonassașiGorgippia).

1.Metodologia cercetăriiCupuține excepții, numele lunilor din calendarul grec derivă incontestabil din

denumirile sărbătorilor religioase omonime. Încă de la începutul secolului alVIII-leaî.Hr.,relațiadintreheortologieșinumeleluniloresteevidentă.PoemulluiHesiod,Munci și zile, neoferăprimaatestaredocumentară aunuinumede lunădin calendarulgrec;estevorbadelunaLenaiôncareîșiianumeledelaLenaia(Leneele)–osărbătoarefoartearhaică,celebratăînonoarealuiDionysosîncetățileionice4. Înceeacepriveștenumelelunilor grecești, se poate constata că „la nivel de formare lingvistică, ele desemneazălunilecareferindu-selaoanumităsărbătoarereligioasă”.Deexemplu,lunaThargeliôn înseamnă„lunasărbătoriiThargheliilor”;lunaLenaionînseamnă„lunasărbătoriiLenaia”.Inițial,greciiîșidenumeaudeciluniledupăsărbătorileprincipaleșifiecarelunăcuprindedesfășurareauneisărbătoriomonime5.

Studiile privind viața religioasă în coloniile ponticemilesiene scot în evidențăputernicele asemănări dintre cultele metropolei, Milet, și cele ale ctitoriilor sale6. Coloniileponticemilesieneaumoștenit,deasemenea,calendarulmetropoleilor,Milet.ReconstituireacalendarelorutilizateînctitoriileponticealeMiletuluisebazeazăînprimulrândpeatestărilelunilorîninscripțiilelocaleșipeanalogiicucalendarulmetropolei.Însens invers, celebrarea diferitelor sărbători grecești poate fi dedusă – când acestea nusuntatestatedirectdesurseepigrafice–porninddelanumeleluniloromonime. Încazulcetățilorponticemilesiene,numelelunilorpotfidedusepebazaonomasticii.S-aconstatatcă antroponimeleAnthesterios, Apatourios, Thargelios și Lenaios sunt vechi nume deorigineionicășimilesiană;elepotfiîntâlnitefrecventînonomasticadincoloniileponticemenționateșiderivă,foarteprobabil,dinnumeleluniloromonimeîntâlnitemaialesîn

4. Hesiod, Munci și zile,vv.504-506(Hésiode,Travaux et Jours,trad.,ed.PaulMazon,Paris,LesBellesLettres,1993):MÁna dὲ Lhnaiîna k£k` ½mata boudÒra p£nta /toàton ¢leÚasqai kaˆ phg£daj a† t` ™pˆ ga‹an /pneÚsantoj Boršao dushlegšej telšqousin…(„CândvinelunaLenaioncuzilelesaleurâte,încarefiecare/vedepierindcâtevavitedealenoastre,/păziți-vădeeașide/alesalegerurisupărătoare/careaparpesolcândsuflăBoreul”).5. CatherineTrümpy,«Lesfondementsreligieuxdescalendriersgrecs»înVincianePirenne-Delforge,ÖhnanTunca(eds.)Representations du temps dans les religions,ActesduColloqueorganiseparleCentred`HistoiredesReligionsdel`UniversitedeLiege,2003,p.222etlanote8;223.6. DobrinkaChiekova,Cultes et vie religieuse des cites grecques du Pont Gauche (VIIe – I-er siecles avant J.-C.), Bern, Peter Lang, 2008,passim;AlexandruAvram, „Coloniile grecești dinDobrogea”, înMirceaPetrescuDâmboviţa,AlexandruVulpe,(ed.),Istoria Românilor. Moştenirea timpurilor îndepărtate I,Bucureşti, 2001, p. 571-586; Idem, „Les cites grecques de la côte ouest duPont-Euxin”, înMogensHermanHansen (ed.), Introduction to an Inventory of Poleis,Actsof theCopenhagenPolisCentre III,Historisk-filosofiskeMeddelelser.DetKongeligeDanskeVidenskabernesSelskab74,Copenhaga,1996,p.303-304;D.M.Pippidi,Studii de istorie a religiilor antice. Texte și interpretări,ed.XII,București,1998,p.43-67;N.Ehrhardt,Milet und seine Kolonien. Vergleichende Untersuchung der kultischen und politischen Einrichtungen,vol.I,edițiaaII-a,FrankfurtamMain,Bern,New-York,1988,pp.130-147.

18

calendarelecoloniilorioniceșialeMiletului7.CalendarulutilizatînMiletesteunuldetipionian.Inscripțiileatestăansamblul

celor douăsprezece luni milesiene: Taureèn, Qarghlièn, Kalamaièn, P£nhmoj, Metageitnièn, Bohdromièn, Puaneyièn /Puanoyièn,Apatoureèn /Apatourièn,Posideèn, Lhnaièn, Anqesthrièn,Artemisièn8. Înceeacepriveștenumele lunilor și succesiunea lor, calendarul milesian prezintă numeroase similitudini cu calendarulAtenei.ȘasenumedelunidincalendarulatenianseregăsescîncalendareleMiletuluișialecetățilorponticemilesiene;estevorbadespreThargeliôn,Metageitniôn,Boedromiôn, Pyanopsiôn, Posideôn, Anthesteriôn9 (TabelulIșiII).

Coloniile pontice milesiene au adoptat sistemul calendaristic alMiletului10. O dovadăînacestsensneestefurnizatădeunfragmentceramicdescoperitlaOlbiașidatatînaldoileasfertalsecoluluialV-leaî.Hr.,pecareaufostgravatetoatenumeledelunialecalendarului olbian11.(Figura1).

2. Sărbători civice la Milet și în coloniile sale pontice VomprezentasărbătorilecelebratelaMiletșiîncoloniilesaleponticeînordinea

lorcalendaristică.Încădinepocaarhaică,anulîncepealaMiletînlunaTaureèn,laechinocţiulde

primăvară12;acestfaptesteconfirmatcucertitudinedeungraffito descoperitlaOlbia–unde Taureonapareînfruntealisteilunilorolbiene13–caredovedeşte,totodată,căîncădinepocaarhaică,TaureèneraprimalunăaanuluişiîncoloniamilesianădepemalulBugului14. Se pare căTaureènera prima lună a anului şi laHistria. În acest sens, un

7. N.Ehrhardt,op. cit. I,p.113;329,nota417;397,nota135;numele ionico-milesieneAnthesterios,Apatourios,LenaiosșiT(h)argeliossuntbinedocumentateîncetățilemilesienesituatepecoasteledevestșidenordalePontuluiEuxin;vezi,deasemenea,VictorCojocaru,Populația zonei nordice și nord-vestice a Pontului Euxin în secolele VI-I a. Chr. pe baza izvoarelor epigrafice,Iași,2004,p.165-166,nr.101;p.168-169,nr.122;p.263-264,nr.699;p.311,nr.1044;numeleAnthesterios,Apaturios,Lenaios aparpeamforeleștampilatedescoperitelaHistria,V.Canarache,Importul amforelor ștampilate la Istria,București,1957,p.108,nr.218;p.115,nr.240;p.418,nr.11,15;p.419,nr.142;vezi,deasemenea,F.Bilabel,Die ionische Kolonisation. Untersuchungen über die Gründungen der Ioner, deren staatliche und kultliche Organisation und Beziehungen zu den Mutterstädten,Philologus,Suppl.14,1,Leipzig,1920,p.71,nota39;117,nota1.8. N.Ehrhardt,op. cit.II,p.397-402,notele140-152;E.Bischoff,s.v.„Kalender”,înREX,2,(1919),col.1584-1592.9. CatherineTrümpy,Untersuchungen zu den altgriechischen Monatsnamen und Monatsfolgen,Heidelberg,1997,p.93;F.Bilabel,op. cit.,p.70-71.10. PentrucalendareleMiletuluișialecoloniilorsalepontice,veziC.Trümpy,op. cit. (Untersuchungen),pp.89-93;N.Ehrhardt,op. cit.I,pp.113-122;A.E.Samuel,Greek and Roman chronology: Calendars and Years in classical Antiquity,C.H.Beck,München,1972,pp.114-117;F.Bilabel,op. cit.,pp.67-80;E.Bischoff,s.v.„Kalender”,inREX,2,(1919),col.1584-1592.11. IGDOP 99, pp. 160-161: Taureèn, Qarghlièn, Kalamaièn, P£nhmoj, Metageitnièn, Bohdrom(ièn), Kuaneyièn, Apatouri(èn), Poseidi(èn), Lhneèn, Anqesthrièn, Artemisièn. 12. C.Trümpy,op. cit. (Untersuchungen),p.93;IGDOP,p.163şin.152;Ehrhardt,Milet und seine Kolonien,p.120şiurm.,125şip.415-416,n.277;F.Bilabel,op. cit.,p.69şi80.13. N.Ehrhardt,op. cit.,II,p.413,n.247.14. AcestgraffitoolbianconfirmăînmoddecisivopinialuiF.Bilabel(Kolonisation,p.69şi80),potrivitcăreiaTaureonesteprimalunăaanuluilaMiletîncădinepocaarhaicăşinedeterminăsărespingemipotezaluiA.Rehm(MiletI.3,p.232şiurm.)careconsideracăînepocaarhaicăşiclasicăanulmilesianîncepealaechinocţiuldetoamnă,înlunaBoedromion;transferareaînceputuluideandintoamnăînprimăvarăaavut

19

indiciupoatefiobţinutdindecretulhistrianîncinsteaAbei,fiicaluiHekataios,investităcusacerdoţiulzeiţeiCybele; la începutulanului,Abaorganizeazăprocesiuni, sacrificiireligioaseşiospeţe:

„Şimaiîntâi,fărăzăbavăînchinândzeilorceledintâiprocesiuni,sacrificiişirugi,acelebratînceputulanuluicuospeţeşimesebogate”15.FărăîndoialăcăacesteprocesiuniaufostcelebratelaHistriacuocaziasărbătorilorînchinatezeiţeiCybeledesfăşuratecumarepompălaînceputulprimăverii(între15şi27martie),perioadăcarecoincideacuînceputulanuluihistrian16.

Încalendarulgrec,primaziafiecăreilunieracunoscutăsubnumeledeνεομηνία17;totodată,acest termendesemnasărbătoareaomonimăconsacratăluiApollon.Neomenia,caremarcaînceputulfiecăreiluni,eraconsideratăozidesărbătoareîntoatălumeagreacă;eaaveauncaractersacru18.

SărbătoareaνεομηνίαeraplasatăsubpatronajulluiApollonΝεομήνιος(„dinprimazialunii”).EpiclezaNeomeniosfigureazăîntr-oscolielaOdiseea(20,156),caresereferălasărbătoarealuiApollondininsulaItaca19;deasemenea,eaestegravatăpeoformădecoptprăjituridinargilă,descoperităîncartierulKerameikosalAtenei20.NumeleΝεομήνιος („celalluniinoi”)datcopiilornăscuțiînprimaziauneilunioarecareestefrecventîntâlnitînonomasticagreacă21;eltrimitelaprimazialuniiînchinatăluiApollonNeomenios.

LaOlbia,ApolloneracinstitdeasociațiadeNeomeniastai care celebrau aniversarea

loc,dupăpărerealuiA.Rehm,întreanii334şi288î.Hr.;pentruaceastădiscuţievezişiN.Ehrhardt,op. cit.,Ip.120;C.Trümpy,op. cit. (Untersuchungen),p.93.15. ISMI57,rr.22-24:„prîton mὲn eÙqÝj t¦j prètaj prosÒdouj kaˆ qus…aj kaˆ eÙc¦j to‹j qeo‹j poioumšnh t¾n toà œtouj ¢rc¾n metèÙfrosÚnhj kaˆ eÙwc…aj megaloprepoàj ™poi»sato”.16. InformaţiiledindecretulîncinsteaAbeicuprivireladesfăşurareasărbătorilorconsacrateCybeleiînluna Taureon(primalunăaanuluihistrian)suntconfirmatedereglementărileprevăzuteîntr-oinscripţiedinKyzikoscare,deasemenea,sereferălapreoteasaCybelei:„Kleid…khn Àsklhpi£dou – ™paggeilamšnhn kaˆ ™pidoàsan ãuta‹j dwre¦n e„j t¦ sunteloÚmena Øp` aÙtîn ƒer¦ ™n tÍ sunÒdJ toà Taureînoj tÍ pšmptV statÁraj ˜ptakos…ouj”.(CIG3657,rr.12-14,secolulIî.Hr.);înaceastăinscripţieestemenţionatăoadunareîndatade5 Taureon(primalunăaanuluilaCyzic),careprecedăsărbătoareaînchinatăzeiţeiCybele;F.Bilabel,op. cit.,p.78-79şin.1;Ehrhardt,Milet und seine Kolonien,p.121şi416,n.283şi284.SărbătorileîncinsteaCybeleisedesfăşuraulaRomaşiînaltecetăţigreceştiundes-arăspânditcultulzeiţei,între15şi27martie,veziFerrari,DMGR,pp.258-259.17. Variantelesaleνεομηνίη,νομηνία,νευμηνίαșiνουμηνία aparînliteraturacultășiîninscripții;veziAristofan,Ach.,v.999;cf.Pindar,Nem.,IV,35;Herodot,Istorii,VI,57.Inscripțiileatestăneomenia,însoțităcâteodatădeindicațialuniicorespunzătoare:Ἀλσείουνευμηνίαι,laKos(SEG XXVII,513,secolulalIII-leaî.Hr.);μηνὶΓορπιαίουνομηνίᾳ,înMacedonia(SEG XXX,597,secolulalII-lead.Hr.).18. Plutarh,Moralia,828A:ἱερωτάτηἡμερῶν;vezișiHesiod,Munci și zile,vv.770-771:„Πρῶτονἔνητετράτεκαὶἑβδόμηἱερὸνἦμαρ∙τῇγὰρἈπόλλωναχρυσάοραγείνατοΛητώ”,(„Înprimulrând,prima,apatrașiașapteasuntzile sacre;înașapteazi,Letol-anăscutpeApolloncelcupumnaldeaur”.19. MarcelDetienne,Apollon le couteau à la main. Une approche expérimentale du polythéisme grec,Éds.Gallimard,Paris,2009,pp.56-57;IGDOP,p.157șinota138.20. PepiesadinargilăfigureazăcapulluiApollonșilegendaΝουμηνίου,(SEG XXXII,337,secolulalIII-leaî.Hr.).Într-oinscripțiedelaDelosafostpresupusăexistențazeițeiArtemisΝουμηνία,veziOlivierMasson, «Nouvelles notes d᾽anthroponymie grecque IV. Le nomΝεομηνίοϲ, Νουμηνίοϲ “enfant de lanouvelleluneetsesvariantes”»,înZPE,102,1994,p.168.21. Neomenios se încadrează în categoria „numelor de circumstanță”, atașate de o anumită datăcalendaristică,OlivierMasson,art. cit.(Nouvelles notes…),p.167,169-172.

20

zeului înprimaziafiecărei luni22; aceștia îlveneraupeApolloNeom»nioj23.Decretulhistrian în cinsteaAbei,fiica luiHekataios, arată că laHistria primazi afiecărei luni(neomhn…a)îieraconsacratăluiApollon:„dupăaceasta,înziuaîntâiafiecăreilunișilatoatesacrificiile,sărbătorileșirugiletradiționaledinfiecarelunăaanuluialuatasuprasacudărnicieșievlavie toatecheltuielile…”24. Începânddinepocaarhaică,pedurataacestei zile seorganizau festivități în timpul cărora se săvârșeau rugăciuni și sacrificiipropițiatorii.

LunaTaureon ocupăun loc important în ciclul festiv al luiApolloDelphinios,înMilet.UnregulamentdecultdescoperitlaMilet(datânddelamijloculsec.alII-leaî.Hr.)atestăexistențacolegiuluimolpoi-lorcareadministracultulluiApollonDelphinios.

22. IGDOP96,p.157:genitivulNeomhniastšwn estegravatpefragmentedecupenegrelăcuiteaparținândasociațieiNeomeniastes-ilordinOlbia;vezi,deasemenea,Ju.G.Vinogradov,I.D.Kryjiski,Olbia. Eine altgriechische Stadt im nordwestlichen Schwarzmeerraum,E.J.Brill,Leiden,New-York,Köln,1995,p.111;seștiecăînGreciaanticăprimaziafiecăreilunieraziualuiApolloNoumenios,MartinP.Nilsson,Die Entstehung und religiöse Bedeutung des griechischen Kalenders,Lund,1962,p.31,38,40șiurm..23. O altă atestare a acestei asociații este cunoscută din fragmentul 53 al lui Lysias care îi evocă peNeomeniastai atenieni (νουμηνιασταί), IGDOP, p. 157; vezi și J. D. Mikalson, „The Noumenia andEpimeniainAthens”,înHarvard Theological Review65(1972),pp.291-297.24. ISMI,57,r.34:„met¦ [dὲ toà]to p£sV neomhn…v kaˆ p£/saij ta[‹j ™]n ˜k£s[tJ mhn]ˆ qus…aij kaˆ ˜orta‹j kaˆ patr…oij eÙca‹j d[ayilšst]ata kaˆ ƒeroprepšstata / ™xuphrš[thsen:]...”, vezi,deasemenea,CatherineTrümpy,„FestezurVollmondszeit:DiereligiosenFeiernAttikasimMonatslaufunddervorgeschichtlicheattischeKultkalender”,înZPE121,1998,p.109.

21

Regulamentulfurnizeazăinformațiidespreprocesiuneamolpoi-lorcaresedesfășuraanualînlunaTaureon,întreMiletșiDidyma.

Cuaceastăocazieavealocunconcursdemuzicăsacrăcepermiteaparticipanțilorsă-și dovedească talentul în această artă. Este foarte posibil să avem de-a face cu unconcurs de peane, imnuri religioase cântate în cinstea luiApollo25. Colegiul religios almolpoi-loresteatestatlaOlbiaîncădelasfârșitulsecoluluialVI-leaî.Hr.;fărăîndoială,aceastăasociațieerasimilarăceleidinMilet,careapututconstituiunmodelpentruea26. Congregațiamolpoi-lorolbieniestecusiguranțăîn legăturăstrânsăcucultul luiApolloDelphinioscare, începândcuadoua jumătateasecoluluialVI-lea î.Hr.,ocupaun locpreeminentînpanteonulolbian27.

În luna Taureôn, în cetățile ponticemilesiene era celebrată sărbătoareaTaurea (TaÚrea); ea este atestată direct laHistria și indirect la Sinope. Putem presupune căcelebrarea Taurea-eiavealocîntoatecetățileponticemilesieneînalcărorcalendaresteatestatălunaTaureôn28.SărbătoareaTaureaîieraconsacratăluiPoseidon.ÎnMilet,cultulluiPoseidonÈlikènioj esteatestatdeomențiunealuiPausanias29șideolegesacrădinsecolulalV-leaî.Hr.30.

ÎnHistria,TaÚrea (sauTaÚreia)eraucelebrateodatăpeanîncinstealuiPoseidondecătreoasociațiedeadoratoriaiacestuizeu(Taureasta…):„[...]Taureaștiisăgăseascăcucaleafilăudatpentruacestemotive...nicosfiualluiAnthesteriosșisăîlîncununezeîn fiecare an cu ocazia sărbătoriiTaurea .... în a patrusprezecea zi (?) după [...] cu ocunună[deaur],pentrucașiceilalțisădevinămaizeloșivăzândcăbinefacerilefațăde

25. StellaGeorgoudi,„LaprocessionchantantedesMolpesdeMilet”înPierreBruléetChristopheVendries(ed.),Chanter les dieux: musique et religions dans lÀntiquité grecque et romaine,Actesdecolloquedu16,17et18décembre,1999,RennesetLorient,PressesUniversitairesdeRennes,Rennes,2001,pp.158-159.26. IGDOP2,pp.6-7;N.Ehrhardt,op. cit. I,p.139;vezi,deasemenea,F.Graf,„DasKollegiumderMolpoivonOlbia”,înMuseum Helveticum31,1974,pp.209-215.27. A.Avram,înIstRom,I,p.572;FrançoisSalviat,„Lasourceionienne:Apatouria,ApollonDelphiniosetlòracle,lÀristarcheion”înÉtudesMassaliètes6,p.28;laAtena,DelphiniaeraucelebrateînonoarealuiApollonDelphiniosprimăvara,înziuaa6-aaluniiMunichion,LudwigDeubner,Attische Feste,Hildesheim,1966,p.201.28. L.Ziehen,s.v.„TaÚria”, înREIVA,1932,col.2539.29. Pausanias,Călătorie în Grecia VII, 24, 5 (Idem,Description de la Grècetexte etabli parMichelCasevitz ; trad.etcommentéparYvesLafond,Paris,LesBellesLettres,2000),p.81:„kaˆ Milhs…oij te „Ònti ™pˆ t¾n phg¾n t¾n Bibl…da Poseidînoj prÕ tÁj pÒleèj ™stin Èlikwn…ou bwmÕj...”(„Șimilesieniiau,pedrumulcareducelaizvorulBiblis,înaintedeoraș,unaltaralluiPoseidonHelikonios”).EpiclezaHelikoniosderivăfiedinnumelemunteluiHelikondinBeoția,fiedincelalcetățiiHelikedinAhaia,PausaniasVII,24,5:„Èntaàqa õkhto Èl…kh pÒlij kaˆ ”Iwsin ƒerÕn ¡giètaton Poseidînoj Ãn Èlikwn…ou”(„AcoloeracetateaHelike,șiionieniiaveauacolounsanctuaralluiPoseidonHelikonios foartevenerat”).30. N.Ehrhardt,op. cit.I,p.171;vezi,deasemenea,MartinP.Nilsson,Griechische Feste von religiöser Bedeutung mit Ausschluss der attischen,Leipzig,1906,p.78-79.IonieniidinAsiaMicăi-auconsacratuncultluiPoseidonHelikonios.SărbătorilePanioniaeraucelebrateînprincipalulsanctuaralzeuluidincapulMycale,Herodot, Istorii, I,148(Hérodote,Histoires, trad.dePh.-E.-Legrand,Paris,LesBellesLettres,1966).CultulluiPoseidonHelikoniosesteatestatlaTeos(PausaniasVII,24,5:„kaˆ æsaÚtwj ™n TšJ per…bolÒj te kaˆ bwmÒj ™sti tù Èlikwn…J qšaj ¥xioj”)șilaSamos(Syll.3, 1043 = F.Sokolowski, Lois sacrées des cités grecques,Paris,1969,nr.122).

22

Taureastai[suntrecompensate]”31;cuocaziasărbătoriiTaurea32,înceade-apaisprezeceazialuniiTaureôn,avealocîncoronareapublicăabinefăcătorilorcetățiicareerauonorațidecongregațiaadoratorilorluiPoseidon(Taureastai). NumeleacesteiconfreriireligioasepoatefipusînlegăturăcuepitetulatribuitluiPoseidon–Taureos–careeraveneratșiînipostazadetaur33.DobrinkaChiekovasusținepebunădreptatecăexistențaluniiTaureôn încalendarulMiletului indicăorigineamilesianăasărbătorii șiacultului luiPoseidonTaureosatestatelaHistria34.Trebuieremarcatcăîntâlnimaicitriadasărbătoare – lună – asociație cultuală,atașatăacestuicult.(TabelulIV)

OlegesacrădinSinopeprivindsacerdoțiulluiPoseidonHelikonios ducelaconcluziacăînlunaTaureènavealocosărbătoareîncinsteazeului,foarteprobabilTaÚrea;cuaceastăocazie,preotulluiPoseidonHelikoniostrebuiasăpoartecoroanasacerdotalăîntimpuldesfășurării festivitățilorpublice, adică între12 și 20 ale lunii Taureon și între12 și 14 ale lunii Poseideon35.DobrinkaChiekovaapresupuscăexistaunraport întrePoseidonHelikonios șiPoseidonTaureos.O scolie laHesiodpune în legăturăaceastăultimăepiclezăcusacrificiiledetauridedicateluiPoseidondecătrecetățilebeoțiene36înspecialluiPoseidondinOnchestos,alcăruicult,dupătoateaparențele,eralegatdecelalluiPoseidonHeliconios37.GăsimoreferințălasacrificiulunuitaurînonoarealuiPoseidonHelikonios încântulalXX-leaalIliadei38.Unaltargument înfavoareaexistențeiunui

31. ISM I,60:„d[edÒcqai] / [t]o‹j Taureast[a‹j ™painš]/sai mὲn™pˆ toÚ[toij------] /nikon Anqesthr…[ou kaˆ ste]/fanoàsai aÙtÕ[n kaq` ™niautÕn] /to‹j Tauršoij tÁ[i tessereskai]/dek£t[V] met¦ [---] ------------[crusîi] /stef£nwi,Óp[wj¨nkaôƒloi]/po… filotim[Òteroi g…nwntai e„dÒtej Óti] /t¦ prÕj t[oÚj Taureast¦j eÙer]-/[get»mata-----]”,(secolulalII-leaî.Hr.);pentruTaureastai vezișiISM I,61,r.12:„[p]©si to‹j Taure[asta‹j]”;AsociațiaTaureastai-lordinHistriaestemenționatăîndecretulemisîncinsteaAbei,fiicaluiHekataios,datânddinsecolulalII-lead.Hr.:„…t¾n toà œtouj ¢rc¾n met` eÙfrosÚnhj kaˆ eÙwc…aj megaloprepoàj ™poi»sato to‹[j mὲ]n gὰr / bouleuta‹j p©sin kaˆ gerousiasta‹j kaˆ Tau/riasta‹j kaˆ „atro‹j kaˆ paidueta‹j ktl.”(„[…]și(Aba,fiicaluiHekataios)acelebratînceputulanuluicubanchetesomptuoasepentrutoțimembriiConsiliului,pentrumembriigerousiei șipentruTaureastai,pentrumedicișipentrueducatorietc.”),ISM I,57,l.26-27.CultulluiPoseidonHelikonios esteatestat într-oepocămultmai târzielaTomis, într-odedicațieaunuianumePoseidonios (ISM II,151;epocaimperială)șilaHistria,într-oaltădedicațieapontarhuluiPentapolei,T.AeliusMinucius,preotpeviațăalasociațieideînchinătoriailuiPoseidonHelikonios(ISMI,143;primajumătateasecoluluialIII-lead.Hr.);pentrucultulluiPoseidonîncoloniileponticemilesiene,vezi,deasemenea,DobrinkaChiekova,op. cit.,p.212-213.32. PentrusărbătoareaTaurea,veziHesychius,s.v.Taur…a: õrt» tij ¢gomšnh Poseidînoj. 33. VeziHesychius,s.v.Taàroj: TaÚreioj, Ð Poseidîn;MichelCasevitz,art.cit.(„Levocabulaire…”),p.112,afirmăcălunaTaureonși-aluatnumeledelacultulluiPoseidonTaureos.34. DobrinkaChiekova,op. cit.,p.213.35. I. Sinope,p.11-12,nr.8,rr.8-11:„...kaˆ st[efanhfor»sei] / ¢pÕ dwdek£thj toà Taureînoj ˜w[j e„kostÁj] / [k]aˆ ™n tîi Poseideîni mhnˆ ¢pÕ dw[dek£thj] / [›wj] tessereskaidek£thj ktl”=F.Sokolowskiop. cit. I,1,rr.8-11=Syll.31017;C.Trümpy,art.cit.,(„Feste…”),p.111.36. SeparecăacestcultalluiPoseidonTaureosestedeoriginebeoțiană;s-apresupuschiarcăînsușinumeleBeoțieiprovinedelauncultalluiPoseidonTaureos;F.Durrbach,s.v.„Neptunus”,înDAGRIV/1,Paris,(s.a.),pp. 62-63.37. VeziKristerHanell,Megarische Studien,Lund,1934,p.67,careaemis ipotezacăPoseidondinOnchestoseraidenticcuPoseidonHelikoniosalionienilor,apudDobrinkaChiekova,op. cit.,p.211șinota2. 38. Homer,Iliada, XX,vv.403-405,(Homère,Iliade,vol.1,textstabilitșitradusdePaulMazon,Paris,LesBellesLettres, 1987):æj Óte taàroj / ½rugen ˜lkÒmenoj Èlikènion ¢mfˆ ¥nakta /koÚrwn ˜lkÒntwn: g£nutai dš te to‹j Ènos…cqwn(„[Iarăelsufletu-șidete,]mugind,totașacumuntaur/Muge,cusilaaduspentrucelce-nHelike-i stăpânul, /Trasde feciori– laaltaru-ieveselCutremură-lume]”),

23

raportîntreceledouăepiclezealeluiPoseidon,Helikonios șiTaureos,constăînfaptulcă, la Sinope, sărbătoarea lui PoseidonHelikonios era celebrată în lunaTaureon39. Pedealtăparte,nuarfiexcluscaPosideiasăfifostcelebratelaSinopeîntre12și14alelunii Posideon (decembrie-ianuarie),având învederecăaceastăsărbătoarearhaicăeracelebratăînaceeașiperioadăaanului(întimpuliernii)laAtena40șiîncelelaltecetățidepecoastaAsieiMicișiînCiclade41.(TabelulIV)

Înepocaelenistică,sărbătoareaTaureaestedocumentatălaEfes,undeesteatestatăși confreriaTaureastai-lor, la fel ca și laHistria42.Potrivit luiAthenaios, lacelebrareaacestei sărbători participau și tinerii care făceau libația de vin în timpul sărbătorii luiPoseidon.Eipurtaunumeledetaàroi, identificându-se,astfel,cuanimalulînsoțitoralzeuluiși,poate,înconcepțiaoriginală,cuzeulînsuși43.Luptelecutauri,evocatedecătreArtemidoros laEfesacompaniauprobabil festivitățileorganizatecuocaziasărbătorii44. O inscripție din epoca romană descoperită la Sinope evocă taurokaq£yia pe care unpontarhsinopean le-aorganizat într-unmodsomptuos,pecheltuialasa45.Termenultaurokathapsiadesemneazăaiciexercițiiletauromahice,înspecialcurseledetauricare,înepocileelenisticășiromană,eraucelemairăspânditedintrejocurile(agones)tauromahiceîn Tesalia și în cetățileAsieiMici. Ne putem gândi că există un raport, cel puțin deprincipiu,întreacesteexercițiișicultulluiPoseidonTaureos din Sinope46.

În luna Thargelion(carei-arcorespundeluniimai), laMiletși încoloniilesaleponticeeraucelebrateThargeliile(Qarg»lia)consacrateluiApolloThargelios. Thargelia reprezintăosărbătoaretipicionicăcelebratălaAtena,darșiînmaimultecetățidinIonia.IliadaXX,vv.403-405,traducereînhexametri,cuoPostfață,oBibliografieșiIndicideDanSlușanschi,Ed.Paideia,București,1998,p.413,apudDobrinkaChiekova,op. cit.,p.213șinota9.39. DobrinkaChiekova,op. cit.,p.214.40. LaAtena,ceadeaoptaziafiecăreiluniîieraconsacratăluiPoseidon,Plutarh,Tezeu, 36,6(Plutarque,Thésée,Paris,LesBellesLettres,1993,p.46):„Poseidîna ta‹j ÑgdÒaij timîsin (oƒ Àqhna‹oi)”(„într-adevăr,Poseidonesteonoratîndatadeoptafiecăreiluni”);laAtena,îndatade8aluniiPoseidoneraonoratPoseidonCama…zhloj,L.Deubner,op. cit.,p.214-215.41. Posideia suntatestate laDelos,Mikonos,SmirnașiThasos,veziM.P.Nilsson,op. cit.,p.79,82;FrançoisSalviat, „Unenouvelle loi thasienne: institutions judiciaireset fêtes religieusesà lafindu IVesiècleav.J.-C.”,înBCH,nr.82,1958,p.225-226.CatherineTrümpysubliniazăcaracterularhaicalsărbătoriiPoseideia,caredevenisedejadesuetăînaintedeepocaistorică.Eaafirmă:„PosideiaeraucelebrateînonoarealuiPoseidonînlunaPosideon,cuocaziasolstițiuluideiarnă.Dupacădereapalatelormiceniene,Poseidonapierdutmultînimportanță.Deaceea,sărbătoareacăreiaîidădusealtădatănumelenuafostmenținută.DaramintireasaafostmasivperpetuatădeoarecelunaPosideonestunadintrecelemairăspânditeșimaibineatestatedinlumeaionică.”,veziCatherineTrümpy,art. cit.(„Lesfondementsreligieux…”),pp.228-229;Eadem,op. cit. (Untersuchungen…),pp.13-14.42. Apud MădălinaDana,Culture et mobilité dans le Pont-Euxin. Approche régionale de la vie culturelle des cités grecques,ScriptaAntiqua37,Bordeaux,2011,p.420,nota146.43. Athenaios, 10, 425C: „par¦ dὲ Èfes…oij oƒ o„nocooàntej Éqeoi tÍ toà Poseidînoj õrtÍ taàroi ™kaloànto, æj Àmer…aj fhs…”.OinscripțiedinsecoleleI-IId.Hr.descoperitălaBizone(IGB I2 6)atestăoconfreriedeinițiațiînmistere,mystesailuiDionysoscaresedenumesceiînșișiTaàroi. Georgi MihailovrelevăposibilitateasăfievorbadespreadoratoriailuiPoseidonTaureos,alcăruicultesteatestatînHistriașiundeadoratoriisăisenumeauTaureastai,DobrinkaChiekova,op. cit.,p.111.44. Artemidoros,Onirocritica I, 8: „taÚroij d` œti kat¦ proa…resin ™n Ìwn…v pa‹dej Èfes…wn diagwn…zontai”, apudM.P.Nilsson,op. cit.,p.80,nota2.45. CIG 4157: po]nt£rchn™πιτε/lšsanta taurokaq£yia kaˆ ... ma/c…an m[eg]alo[p]re[p]îj. 46. L.Ziehen,s.v.„TaÚria”, înRE IVA,1932,col.2539;ÉmileCahen,s.v.„Taurokathapsia”, înDAGR,IV/1,p.52;MartinP.Nilsson,op. cit.,p.80-81;AnnaFerrari,op. cit.,p.807(s.v.„tauromahie”).

24

Thargeliileatenienesederulaupeparcursuladouăzile,în6și7aleluniiThargelionșieraudedicateluiApollonșiArtemis47.

Aceastăsărbătoare își tragenumelede laașa-numitul ritq£rghloj,celebrat înziua a 7-a a luniiThargeliôn și care îi era consacrat luiApollon. „Cuvântul thargelos desemnează atât prăjitura sau fiertura de cereale, cât și oala în care au fost gătite”48. Thargeliileaveauuncaracterpurificatorșidecelebrareaprimelorrecolte,alecărorprimeroade îi erauoferite luiApollon.Primazi a sărbătorii era consacratăpurificării cetățiiprinritualulcatharticzis„alremediilor”(farmako…).Doibărbați,reprezentândbărbațiișifemeilecetății,erauîmbrâncițișibiciuițide-alungulorașului,pecareîlstrăbăteauîntoatedirecțiile;seconsideracăeiluauasupralortoatenecurățeniilecetății,pemăsurăceotraversau;aceștiaerauapoialungațidincetatepentruaseîndepărtaînmoddefinitivimpuritățile cu care erau împovărați49.A doua zi a Thargheliilor, (7 Thargeliôn), eradestinatăthargelos-uluioferitluiApollo.Acestaconstadinpârgaroadelor,primeleroadealepământuluidatecaofrandăpentruaasiguraorecoltăbunășiprotecțiazeuluipentrucoacerea produselor cultivate50. Ceremoniile din 7 Thargelion implicau o procesiunereligioasășiunagôn,organizatelaAtenadeprimularhonte;cuaceastăocazie,aveaulocconcursuricucaractermuzicallacareparticipaucoruridebărbațișidecopii,pecheltuialacoregilor51.

Thargheliile sunt atestate în regulamentul de cult almolpoi-lor dinMilet: „™j molpîn ¹ pÒlij dido‹ Targhl…oisin ƒer(Ái)on tšleion”52.EpiclezaQarg» liojal luiApollon–carederivădelanumelesărbătoriiQarg»lia–aparepeunvasdetipaticdescoperitlaOlbia53.PeacelașivassuntgravatelitereleA Z M Q,careaufostinterpretatedecătreprimiieditoriaiinscripțieicaoabreviereaformulei(™n tÍ) a (kaˆ) z m(hnÕj) Q (arghliînoj),„primașiașapteazialuniiThargelion”54(Fig.1);s-apresupuscăacesteaeraudateledesfășurăriiThargeliilorlaOlbia;cuaceastăocazie,vasulîifuseseoferitcaofrandăluiApollon55. Înegalămăsură,putempresupunecelebrareaThargeliilor la Olbia

47. ÎnGreciaepociiistorice,așaseaziafiecăreilunieraconsacratăluiArtemis,întimpceașapteaeradeobiceidedicatăluiApollo,CatherineTrümpy,art.cit.(„Feste…”),p.109,112;LudwigDeubner,Attische Feste,Hildesheim,1966,p.179.Herodot,Istorii, VI,57(Hérodote,Histoires, traductionparPh.-E.-LegrandParis,LesBellesLettres,1992)afirmăcă, înSparta,primașiașapteazidin lună îi suntconsacrate luiApollon.48. PierreChantraine,Dictionnaire étymologique de la langue grecque. Histoire de mots,II(E-K),Paris,1970,p.423,(s.v.„Qarg»lia”);thargelosdesemnaooalăplinăcufructesaugrăunțe,simbolalfertilității;MadeleineJost,Aspects de la vie religieuse en Grèce du début du Ve siècle à la fin du IIIe siècle avant J.-C.,Paris,1992,p.165;L.Deubner,op. cit.,p.189.49. Montserrat-CampsGasset,op. cit.,p.61,95;MadeleineJost,op. cit.,p.164;L.Deubner,op. cit.,p.179-180.50. Ibidem,p.61;MadeleineJost,op. cit.,p.165.51. EmilCahen,s.v.„Thargelia”, înDAGR,V/1,pp.176-177;MadeleineJost,op. cit.,pp.164-165;AnnaFerrari,op. cit.,p.801(s.v.„Targelia”).52. Milet VI.1,133,p.168=LSAM,50,r.20,p.131=MiletI.3,133,r.20.53. IGDOP99,p.161;SEGXXX,977a):„ÀpÒll(wni) Dhlfin…(wi), (sic) Ìatro‹ Qarghl…(wi), Luke…(wi) ÀndÒkidoj (sic)”.54. IGDOPnr.99,pp.161-162=SEGXXX,977a).55. Bazându-nepeaceastă interpretare,putemoferidouăexempleasemănătoare,deșidestulde târzii;astfel,peunbolmegariandescoperitlaMiletșidatânddinepocaelenisticătârziefigureazălitereleMHQA care ar prescurta formulamh(nÕj) Qa(rghliînoj); tot înMilet, în epocadinastieiFlavienilor, întâlnim

25

bazându-nepeatestareaepigraficăaluniiThargeliônîncalendarulolbian56.CâtdespreHistria,documentuldereferințăpentrusărbătoareaThargeliilor are o

originelocalăprobabilă,darîncănesigură.EstevorbadeundecretonorificemisîncinsteaunuiarhitectdinBizanț,EpicratesalluiNicoboulos;acestafuseseonoratcuocununădeaurînteatruldinHistriaîntimpulThargeliilor: „stef[a]nîsai aÙtÕn crusîi stef£nwi to[‹j] Qarghl…oij ™n tîi qe£trwi”57.Aflăm,deasemenea,căbeneficiaruldecretuluierainvitatsăparticipelaritualulxšnia,careerasăvârșitîntemplulluiApollonpentrustrăiniionorațidecătrecetate58.Într-oaltăinscripție,numelesărbătoriinuestedecâtrezultatuluneiconjecturi59.

ÎncomparațiecuAtena,caracterulmuzicalalmanifestărilororganizatecuaceastăocazie poate fi presupus la Histria; este posibil ca unii himnozi, care erau activi însanctuarulluiApollonșicareîșiexersauartaînonoareasa,săfiparticipatlaconcursurileformulamh(nÕj) Ti(ber…ou) l;cf.MădălinaDana,op. cit.,p.75;cf.LaurentDubois,op. cit.,(IGDOP),p.163,careafirmă:„acesteabrevieridedatesunttotușipreatârziipentruafiluatecaexplicațiipentrucelepatrulitereA Z M QdepevecheadedicațiedinOlbia”;N.Ehrhardt,op. cit.II,p.399,nota142șip.418,nota309.56. IGDOP,nr.99,p.160-161;N.Ehrhardt,op. cit.I,p.118și413,nota147;SEG XXX977,c).57. ISMI65,rr.28-30.58. ISM I65,rr.42-43:kalšsai d™ aÙtÕn kaˆ ™pˆ xšn[ia] / [e„j] tÕ ƒerÕn toà `ApÒllwnoj;DobrinkaChiekova,op. cit.,p.44-45.59. ISMI25,rr.2-5:[----- ™painšsai] aÙtÕ[n] / [™pˆ toÚtoij kaˆ stefanîs]ai crusî[i] /[stef£nwi to‹j Qarghl…oij (?) ™]n tîi qe/[£trwi--------];restituireaacesteiinscripțiis-afăcutdupăISMI65,rr.29-30.

26

muzicale60.Cuaceastăocazieavealocînlocalulteatruluiproclamareadecreteloronorificeîncinsteabinefăcătorilorcetății,dupăcumodovedescinscripțiiledelaHistria61.Sepoatepresupune,șiefoarteverosimil,căThargeliileeraucelebrateșiîncelelaltecoloniiponticemilesiene, deoarece în calendarele lor regăsim lunaThargeliôn.Este vorbade cetățileNymphaion62șiHermonassa63.

SărbătoareaMetage…tnia fusese introdusă în calendarul religios tradițional alionienilorînacelașitimpcuzeulApollon,înepocapost-miceniană,maiexactînaintedemigrațiaionianăcătreAsiaMică64. Metageitnia esteatestatădirectlaMiletșiindirectîncoloniilesalepontice,OlbiașiTomis.

Metageitnia îi era consacrată lui Apollon Metageitnios („protectorul alianței șialuniunii întrevecini”).Eaeraucelebrată laAtena în timpul luniiMetageitnion (carecorespunde perioadei dintre august și septembrie). Cu această ocazie se săvârșea unsacrificiuîncinstealuiApollon65.Origineașisemnificațiaacestorceremoniisuntfoarteobscure. În orice caz, Metageitniile nu au o origine pur ateniană; ele s-ar lega maidegrabă,atâtlaAtenacâtșiînaltăparte,decultulluiApolloncolonizatorșiconducătordepopoare.NusecunoașteabsolutnimicdespredataexactăadesfășurăriiMetageitniilor șiaritualurilorcareleînsoțeau66.

Aceastăsărbătoareesteatestatăînregulamentuldecultalmolpoi-lormilesieni:„™j molpîn ¹ pÒlij dido‹ Targhl…oisin ƒer(Ái)on tšleion kaˆ Metage[i-]/tn…oisin ƒer(Ái)on tšleion”67.Deasemenea,lunaMetageitnièn–alcăruinumederivădelacelalsărbătoriiMetage…tnia–estebinedocumentatălaMilet68.

ExistențaMetageitniilorlaOlbiaestesugeratădeceaaluniiMetageitnion,atestatădirectîncoloniadepemalulBugului69. În plus,sepoatepostulaprezențaMetageitniilor laOlbiapebazaatestăriiepigraficeaaceleiașisărbătoriînmetropolaei,Milet.Dealtfel,tratatul de isopolitie dintreMilet șiOlbia dovedește cămetropola și colonia sa aveausărbătoritradiționalecomune,celebrateprobabilînaceeașiperioadăaanuluiînceledouăcetăți;estevorbaînspecialdeceremoniareligioasăaTriakadelor (Triakades),celebratăînatreizeceazialuniilaMiletșilaOlbia70.

Atestarea luniiMetageitnion într-un decret onorific descoperit recent laTomispledeazăpentruexistențasărbătoriiMetageitniaîncetateaexiluluiluiOvidius71.

60. OconfreriedehimnoziasociatăcultuluiluiApollo(Molpo…)esteatestatăînMiletșilaOlbia;StellaGeorgoudi,art. cit.,p.178-179;IGDOP,2,pp.6-7.61. ISMI,25,65;D.M.Pippidi,op. cit.,p.115,118.62. SEGXXXIV756:2.`Hno…xamen Qarghliînoj e„k£di(275-250î.Hr.).63. SEGXLIV659(sec.alV-leaî.Hr.).64. C.Trümpy,op. cit.,(Untersuchungen…),pp.31-32.65. Plutarh,De exilio, 601 b: „mÁna Metageitniîna kaˆ qus…an ... ¥gousi ... t¦ Metage…tnia”;Lysimachidesap.Harpokration(Suidas):Metageitnièn: … ™n dὲ toÚtJ ̀ApÒllwni Metageitn…J qÚousin,apudL.Deubner,op. cit.,p.202,nota1.66. C.Gaspar,s.v.„Métageitnia”,înDAGRIII/2,(L-M),p.1840.67. MiletVI.1,133,p.168,=LSAM,50,rr.20-21.68. LSAM I,49A,r.9,p.126.69. IGDOP,99,pp.160-161;IOSPEI235,r.2(epocaluiMithridateEupator).70. MiletI.3,136,rr.11-14,p.290= Syll.3,286,rr.11-14.71. AlexandruAvram,„Die‚Freiheit‛vonTomisinderKeizerzeit”,înVictorCojocaru,ChristofSchuller,(Hg.),Die Außenbeziehungen pontischer und kleinasiatischer Städte in hellenistischer und römischer Zeit,

27

LunaBohdromièn,atestatădirectlaOlbia72șiOdessos73poatefipusăînlegăturăcutradiționalasărbătoareionianăaBoedromiilor(BohdrÒmia),celebratăatâtînAticacâtșiînlumeaioniană74.LaAtena,Boedromiileeraucelebrateînziuade6aluniiBoedromion încinstealuiApollonBoedromios(„carevineînajutorînluptă”)75șiasuroriisaleArtemisAgrotera76.Boedromiileatenieneeraucelebrate înamintireavictoriei luiTezeuasupraamazoanelor77.Începânddinanul490î.Hr.,elecomemorauvictoriadelaMaraton78.

Boedromiilesuntsărbătorialesolidaritățiidearmeșialeajutoruluimilitar.„Eleexaltăangajamenteledelaungruplaaltul,alianțelecapabilesăasigureajutorul(bo»qeia)reciproc”.BoedromiilecelebreazăsolidaritateașifraternitateaionienilorînepocainstalăriilorînAsiaMică79;eleaufostintroduseîncalendarulreligiostradiționalalionienilorînepocapost-miceniană,maiexactînaintedemigrațiaionianăspreAsiaMică80.

CelebrareasărbătoriiPuanšyia încoloniileponticemilesieneestesugeratădeexistența luniiPyanepsionîn calendarele acestora (veziTabelul III).Pyanepsia („cândse făceacoacereabobului”)eraucelebrate și laAtena îndatade7a luniiPyanepsion (octombrie-noiembrie) încinstea luiApollon; erau sărbători alebogăției și, cuaceastăocazie, i se oferea zeului un fel de mâncare compusă din legume, în special din bob(pÚanoi).NumelePyanepsiilorprovinedintr-unelementcaracteristicalritualuluiprincipalalsărbătorii:„coacereabobului”81.OrigineasărbătoriipoatefigăsităînmitulluiTezeu,acestafiindconsideratchiarinițiatorulei.DupăîncheiereaexpedițieicontraMinotaurului

(Akteneinerdeutsch-rumänischenTagunginConstanța),20.-24.September,2010),FranzSteinerVerlag,Stuttgart,2014,nr.2,p.169,rr.11-14:„τὸἀνάλωματοῦvac./[ἀνδριάντοςδοθῆναι]ὑπὸἐπιμηνίουἈρvac./[---τοῦἙ]ρμίππου.vac.Μεταγειτν[ι]/-ῶνοςvac.ηι´”(decretuldateazădinepocaimperialătimpurie).72. IGDOP99,p.161;IOSPEI2,40,r.6(secoleleII-IIId.Hr.).73. IGB I2 47, rr. 2-5: „Maik…J La…tJ [t]Õ b/ kaˆ Sullv Ker/[ial…]J Øp£toij prÕ q/ kalandîn Febra/[r…wn ƒ]erwmšnon Qeoà Meg£lou Derzela tÕ di`/[mh]nÕj bohdromiînoj z′”;seremarcăfaptulcăinscripţiaprezintăodublădatare,dupăcalendarulmilesianşicelroman:7 Boedromion=24 ianuarie 215 d. Hr.. 74. SărbătoareaBoedromiaestemenționată într-o inscripțiedescoperită laThasos,dupăcumsugereazăG.Daux,veziF.Salviat,art.cit.(„Unenouvelleloithasienne…”)înBCH,nr.82,1958,p.195;lectura[B]adro[m…]o[ij] propusădeG.DauxafostconfirmatăindirectdeatestarealuniiBoedromionîncalendarulParosuluișialmetropolei sale,Thasos,veziF.Salviat,«CalendrierdeParosetcalendrierdeThasos,Boedromia,Badromiaetlasolidaritedesarmes»,înMarie-MadeleineMactoux,EvelyneGeny(éds.),Mélanges Pierre Léveque,6,Religion,AnnalesLitterairesdelÙniversitédeBesancon,463,Paris,1992,pp.261-262.75. VeziEtymologicum Magnum202,49:Bohdromièn: m¾n par¦ Àqhna…oij e‡rhtai Óti ™n aÙtù ™tim©to BohdrÒmioj ÀpÒllwn ... ¢pÕ oân tÁj toà strateÚmatoj boÁj. Apollon Boedromios avea ovocațíemilitarăprinexcelență,L.Deubner,op. cit.,p.202șinota3;epitetulBoedromios al lui Apollo și numele sărbătoriiBoedromiilor au fost create dupămodelul lui bohqÒj („care vine în ajutorul lui”),respectivbohqšw(„asăriînajutor”),PierreChantraine,op. cit.I,p.183,(s.v.„bo»”).76. F.Salviat,art.cit.(„CalendrierdeParos…”),p.266.77. Plutarh,Viețile (Plutarque,Vies,Vol.I:Thésée-Romulus, Lycurgue-Numa,texteétabliettraduitparRobertFlacelière,ÉmileChambry,MarcelJuneaux,Paris,LesBellesLettres,1993,27,3,p.36:„`H m™n oân m£ch Bohdromiînoj ™gšneto mhnÕj ™f`Î t¦ BohdrÒmia mšcri nàn Àqhna‹oi qÚousin”. 78. AnnaFerrari,op. cit.,p.143,(s.v.„Boedromia”);E.Saglio,s.v.„Boedromia”,înDAGRI/1,Paris,1877,p. 714.79. F.Salviat, art.cit.(„CalendrierdeParos…”),p.267.80. CatherineTrümpy,art.cit. („Lesfondementsreligieux…”),p.227;Eadem,op. cit.,(Untersuchungen…),pp. 31-32.81. Plutarh,Tezeu,22,4-5(Plutarque,Thésée,Paris,LesBellesLettres,1993,p.30-31:›yhsij tîn Ñspr…wn);L.Deubner,op. cit.,pp.198-199.

28

dinCreta,Tezeuapregătitunbanchetcuocaziacăruiaelșiceilalțitovarășiailui(tineriipecareîisalvasedelamoarte,ucigândMinotaurul)aumâncatofierturădebobconsacratăluiApollon,căruiaeroulîipromisesesă-ifierecunoscătordacăsevaîntoarceteafărdindificilaluimisiune82.

Sepoatepresupunecăaceastăsărbătoareeracelebrată laOlbia,bazându-nepeatestareaepigraficăaluniiPyanepsion,careseregăseșteîncalendarulolbianînvariantaKuaneyièn83.LaurentDuboisafirmăcăeverosimilcaformaKyanepsion–documentatălaOlbia–săfiebazatăpetermenul*kÚanoj,probabilovariantăaluipÚanoj(neutrupÚanon).FormapÚanojesteindicatădelexicograficafiindunsinonimalluikÚamoj,(„bob”)84.NumeleluniiolbieneKuaneyièn–carederivădinnumelesărbătoriiPuanšyia / PuanÒyia(„coacereabobului”)85indicădeciexistențaunuicupludetermenikÚanoj /

82. AnnaFerrari,op. cit.,p.666 (s.v. „Pianepsia”);găsimexplicațiamitului referitor laPuanšyiala Plutarh,Tezeu (Plutarque,Thésée 22, 4-5, Paris, LesBelles Lettres, 1993, p. 30-31; vezi, de asemenea,ClaudeCalame,Thésée ou l`imaginaire athénien: légende et culte en Grèce antique, prefață de PierreVidal-Naquet,edițiaa2-arevăzutășicorectată,Laussanne,Payot,1996.83. IGDOP,99,pp.160-161;N.Ehrhardt,op. cit.I,p.118;II,p.413,nota247=SEGXXX977c);vezi,deasemenea, IOSPE I243, l.3;IOlb42, l.2;75, l.1=SEGXLII,708: [… mhnÕj K]uaneyiînoj.LunaPuaneyiènaparesubformaKuaneyièn laCyzicșiCos, P.Chantraine,op. cit.II,p.593(s.v.„kÚamoj”).84. PolluxVI,61:„kÚamoi oƒ kaˆ pÚanoi, ¢f` ïn kaˆ t¦ puanšyia ¹ ˜ort»”, IGDOP,p.164,nota153;HesychiusareglosapÚanoi: kÚamoi kaˆ p©n Ôsprion, veziPierreChantraine,op. cit.II,p.593,(s.v.kÚamoj);MontserratCamps-Gaset,op. cit.,p.95;MichelCasevitz,art. cit.,p.111.85. P.Chantraine,op. cit.II,p.593(s.v.kÚamoj).

29

pÚanoj laMilet,către650î.Hr.,primuldintreaceștitermeniimpunându-selaOlbia86.AtestareaepigraficăaluniiApaturionîncalendareledincetățileponticemilesiene

ne permite să presupunem că sărbătorileApatoÚria erau în mod sigur celebrate înctitoriilemilesiene de la Pontul Euxin87. Strabonmenționează existența unui sanctuarconsacratAfroditeizisăAp£tourojlaPhanagoria88.Epicleza ApatourosaAfroditeiarputeafipusăînlegăturăcusărbătoareatipicionianăaApaturiilor.

AceastăsărbătoaresedesfășuralaAtenalaînceputuliernii,înlunaPyanepsion;ea dura trei zile, între 19-21 sau 26-28 ale acestei luni89 (aproximativ începutul luinoiembrie).Apaturiile sunt legatedeceamaivecheorganizarecivică.Ele reprezentausărbătorileclanurilor,alefamiliilorșialestăriicivile,alecelorcareauaceiașistrămoși.Cu această ocazie se înscriau tinerii în fratrii, ceea ce constituia episodul central alritualului sărbătorii. Ceremoniile Apaturiilor ateniene stăteau sub semnul invocăriilui Zeus Phratrios și aAteneiPhratria90.Herodot ne asigură cu privire la extindereaApaturiilorîntotspațiulionian91.ÎncetățiledininsuleleșidepecoasteleAsieiMici,cașiîncetățileponticemilesiene,sărbătoareaaveaaceeașifuncție.Prezențaeipresupuneînepocaarhaicăniștestructurifratrialeșitribalecomparabileîntotspațiulionian

Cultul lui Dyonisos ocupa un loc preponderent în panteonul Miletului și alcetățilormilesienedelaPontulEuxin.Surseleepigraficeneinformeazăasupraexistențeianumeroasesărbătoriciviceconsacrate„zeuluivinului”.LunaLenaion șiantroponimulLenaeosneasigurăindirectdeprezențasărbătorilorLenaia (Leneele)încetățileponticemilesiene.

LaAtena,L»naia aveau loc din 12 până în 19 ale luniiGamelion (ianuarie /

86. IGDOP,p.164;cf.F.Bilabel,op. cit.,p.70,n.3:„Ichschreibeso,nichtPyanepsion,dadieKoloniendieseFormalsdieältere(auchinanderenionischenStädtenbenützt!)nahelegen.BezeugtistinhellenistischerZeitPyanepsionundPyanopsion;möglicherweiseliegtattischerEinflubvor”;vezi,deasemenea,N.Ehrhardt,op. cit.II,p.399-400,nota147.87. Celebrarea Apaturiilor la Massalia a fost dedusă de la numele luniiApaturion care figurează încalendaruldinFoceea,cetatea-mamăaMassaliei,veziF.Salviat,„SurlareligiondeMarseillegrecque”,înM.Batset al. (ed.),Marseille grecque et la Gaule. Études Massaličtes 3,Aix-en-Provence,1992,p.145.Aceastădeducție a fost pedeplin confirmatădedescoperirea laMassalia aunei lameledeplumb,pecareestegravatnumelesărbătoriiApaturia, veziF.Salviat,„Lasource ionienne:Apatouria,ApollonDelphiniosetlòracle,lÀristarcheion”înA.Hermary,H.Tréziny(ed.),Les cultes des cités phocéennes. Études Massaliètes6, actele colocviuluidinAixenProvence,Marsilia, 4-5 iunie1999,Édisud /CentreC.Jullian,Aix-en-Provence,2000, p.25;Apaturiile eraucelebrate laSamos,Chios,Chalcis,ThasosșiKyzikos;veziDenisKnoepfler,„LecalendrierdesChalcidiensdeThrace.Essaidemiseaupointsurlalisteetlòrdredesmoiseubeens”,JS,1-2,1989,pp.41-42;F.Salviat,veziF.Salviat,art.cit.(„Unenouvelleloithasienne…”)înBCH,nr.82,1958,pp.219-220.88. Strabon,Geografia (Géographie,XI,2,10,textstabilitșitradusdeFrançoisLasserre,Paris,LesBellesLettres,1975,p.48:”Esti dš kaˆ ™n tÍ Fanagor…v tÁj ̀Afrod…thj ƒerÕn ™p…shmon tÁj ApatoÚrou („ȘilaPhanagoriaexistăunsanctuarcelebrualAfroditeizisăApatouros”).89. C.Trümpy, art. cit. („Feste…”),p.110;vezi, de asemenea, J.D.Mikalson,The Sacred and Civil Calendar of the Athenian Year,Princeton,1975,p.79.90. AnnaFerrari,op. cit.,p.82(s.v.„Apaturia”);MadeleineJost,op. cit.,pp.172-173;L.Deubner,op. cit.,p. 232-233.91. Herodot,Istorii, I,147(Hérodote,Histoires, traduceredePh.-E.Legrand,Paris,LesBellesLettres,1966):E„sˆ dš p£ntej ”Iwnej, Ósoi ¢p` Àqhnšwn gegÒnasi kaˆ ApatoÚria ¥gousi Ðrt»n. Àgousi dš p£ntej pl¾n Èfes…wn kaˆ Kolofwn…wn:, („SuntionienitoțiceicaresuntoriginaridinAtenașicarecelebreazăsărbătorileApaturia;toțiionieniiocelebrează,cuexcepțiaoamenilordinEfesșiColophon”).

30

februarie)92.EstevorbadeosărbătoarefoartevecheînonoarealuiDionysosLenaios. LunaaticăGamelionîicorespundeluniimilesieneLenaion,careseîntâlneșteșiîncalendarelecoloniilorponticedinMilet.Numeleceleidinurmăderivădincelalsărbătoriiomonime93. MaimulțicercetătorisusțincădenumireadeLenaiaesteînlegăturăcunumeleteasculuifolositlazdrobireastrugurilor(lhnÒj);dupăpărerealor,laorigineaLeneelors-araflaosărbătoareinstituităpentruacomemoraașezământulprimuluiteasc.Acestultimtermenafostpus în legăturăcuepiclezaLenaios /Leneusatribuită luiDionysos,considerat îngeneral zeu al teascului de zdrobit strugurii94.Dar, în acest caz, arfimai plauzibilă oetimologiepopularăcareaasociatepiclezaluiDionysoscuteasculalcăruisărbătoareaudevenitLeneele95.

Leneelesedesfășurau încartierulateniansituat lasuddeAcropoleundeafostlocalizatL»naion,templulluiDionysosLenaios96.Cuaceastăocazieavealocprocesiuneaobișnuităîncinsteazeului,însoțitădesacrificii;sărbătoareaseterminaprinreprezentațiiteatrale:tragedii,comedii,concursuriditirambice97.

În timpul iernii se desfășurau la OlbiaL»naia, care implicau rituri legate de caracterulchtonianalluiDionysos.Odovadăestemențiuneaveche(aproximativ450î.Hr.)alunii Lhneèn (ianuarie/februarie),alăturidealtelunialecalendaruluiolbian,peungraffitoscrisînspiralăpeunvasdedicatcaofrandăluiApollon98.NumeleL»naioj,careestelegatdesărbătoriledionysioaceLenaia,estebineatestatlaOlbia99.

Anthesteriile (Anqest»ria – „sărbătoarea florilor”)100 reprezintă ceamai vechedintre sărbătorile dionysiace101. Celebrate laAtena și în lumea ioniană în cinstea lui

92. C.Trümpy,art.cit.(„Feste…”),p.111.93. NumeleoficialalsărbătoriieraDionÚsia t¦ ™pˆ Lhna…J ou 'Epil»naia DionÚsia, L.Deubner,op. cit.,p.123;vezi,deasemenea,JulesGirard,s.v.„Dionysia”,înDAGRII/1,Paris,1892,p.240.94. JulesGirard, s. v. „Dionysia” inDAGR II/1,Paris, 1892, p. 239-240.Numele sărbătorilorLenaia derivă probabil dinLÁnai (Bacante); în acest caz, Leneele ar fi reprezentat sărbătoarea Bacantelor, P.Chantraine,op. cit.III(s.v.„lÁnai”), p. 637.95. P.Chantraine,op. cit.III(s.v.„lÁnai”), p.637;Leneeleeraucelebratedin12pânăîn19aleluniiGamelion(ianuarie/februarie)șiesteevidentcălaaceastădatăhibernalăelenuaveauniciolegăturăcuzdrobireastrugurilordin recoltaproaspătă,așacums-acrezutadeseadincauzauneietimologiieronate(dupălhnÒj).96. AnnaFerrari,op. cit.,(s.v.„Dionisia”),p.291.97. JulesGirard,s.v.„Dionisia”),înDAGRII/1,Paris,1892,p.241.98. IGDOP, 99, p. 161; IOSPE I2, 45, l. 2; de altfel, Lenaioneste prima lună atestată în greacaalfabetică,căreiasărbătoareaLenaiai-adatnumele.AceastăprimăatestaresegăseștelaHesiod,Munci și zile (Hésiode, Travaux et Jours,504,Paris,LesBellesLettres,1993).99. Ibidem,nr.2,p.6:„DionusÒdwroj Ð Lhna…õ»;92,p.144:„Dhmènassa Lhna…o eÙaˆ kaˆ L»naioj DhmÒklo e„a… »(„Demonassa,fataluiLénaios,évohé,șiLenaios,fiulluiDemocles,eiai”);seadaugăungraffitogravatpeunaskos: L»naioj ¢s(kÒj) careafostconsideratdreptunpremiupentruvictoriaobținutălasărbătoareaLenaia,N.Ehrhardt,op. cit.II,p.468,nota834.100. NumeleAnthesteriilorarprovenide lacoroanadefloripecareopurtauatuncicopiii,dupăcumsepoateobservapeanumitevasede lasfârșitulsecoluluialV-lea î.Hr.; s-apresupus,deasemenea,căsărbătorileși-arputealuanumeledelaceremoniiledesfășurateîncinsteacelordecedați,veziAnnaFerrari,op. cit.,p.78(s.v.„Anthesteria”);MadeleineJost,op. cit.,p.167.101. Tucidide,II,15(Thucydide,texteétabliettraduitparJacquelinedeRomilly,Paris,LesBellesLettres,1991),p.14:„kaˆ tÕ ™n L…mnaij DionÚsou, ú t¦ ¢rcaiÒtata DionÚsia tÍ dwdek£tV poie‹tai ™n mhnˆ Anqesthriîni ésper kaˆ oƒ ¢p` Aqhna…wn ”Iwnej œti kaˆ nàn nom…zousin („[sanctuarul]luiDionysosdinLimnai, încinsteacăruia s-au instituit celemaivechi sărbătoriale luiDionysos,care se țin în lunaAnthesterion,înadouăsprezeceazi,așacumîncăseobișnuieșteșiastăzilaionieniideorigineateniană”).

31

Dionysosșiamorților,eleaudatnumeleluniiAnqesthrièn,careaparefoarteadeseaînariaioniană102.

„Sărbătorileflorilor”sedesfășuraulaAtenadin11în13aleluniiAnthesterion103. Ele reprezentau o sărbătoare a naturii renăscute și totodată una a vinului fermentat înurcioare.Înprimazi,sederulaoceremonie„adeschideriiurcioarelor”(piqoig…a)încaresepăstravinulcareurmasă-ifieoferitluiDionysos.MadeleineJostpunefoartebineînevidență semnificația „deschideriipithoi-lor”: „Urcioarele (pithoi) conținând vinul dintoamnaprecedentă suntdeschise și sebeadupăce s-avărsatdinel, făcându-se libațiipentruDionysos.Ritulvizeazădesacralizareavinului: se ridică interdicțiapusăasupraprodusuluirecolteipânălaîndeplinireaunuiconsumritual”104.

Adoua zi, denumită „ziua pocalelor” (Cošj), simboliza intrarea solemnă a luiDionysos în cetate; acestmoment era simbolizat laAtena prin celebrarea nunții sacre(hieros gamos)azeuluicusoțiaarhontelui-rege,aceastadinurmăpersonificândcetatea.„Hierogamia (uniunea sacră) din timpulAnthesteriilor are desigur drept obiectiv de aparticipalafertilitateașifecunditateaumană,Dionysosfiindunuldintregaranțiiacestora;easemnificăînacelașitimpacceptareașiintegrareazeuluiîncetate”105.Întreparticipanțiilaserbareavealocapoioîntreceredebăutvinulcelnou106.

În cea de a treia zi se desfășura „sărbătoarea oalelor” (CÚtrai) numită astfeldupăoaleledinlutarsutilizatepentrupregătirealegumelorceurmausă-ifieadusedreptofrandăluiHermesChtonianulșiluiDionysos.Aceastăultimăziaveauncaracterfunebrușiriturileefectuateerauînlegăturăcucultulmorților.LiseaduceauofrandedingrâușidinlegumefierteînoalemariatâtluiHermes,veneratca„psihopomp”,câtșisufletelorcelormorți. Înacelași timp,sărbătoareaChytrelor reprezentacomemorareauciderii luiDionysosZagreusdecătretitani,earaportându-seastfellateologiaorfică107.Cuaceastăocazie,seofereaunumeroasesacrificii,apoisedesfășuraunconcursîntreactoriicomici.ÎnvingătoriiaveaudreptulsăparticipelareprezentațiiledramaticeorganizatecuocaziaMarilorDionysii108.

Putem deduce celebrarea Anthesteriilor la Olbia, Histria, Odessos, ApolloniaPontica și Sinope, pornind de la atestarea luniiAnqesthrièn (februarie / martie) încalendareleacestorcetăți109.

CeamaivecheatestareasărbătoriiAnthesteriilor segăseștelaOlbia,chiarînainteaînceputului epocii elenistice (prima jumătate a secolului alV-lea î.Hr)110.Un graffitodescoperit la Olbia ne furnizează o atestare directă a „sărbătorii oalelor” (CÚtrai),

102. D.Knoepfler,art.cit.(„Lecalendrier…”),nr.1-2,1989,pp.33-34șinota47;M.P.Nilsson,op. cit. (Griechische Feste…),p.267.103. C.Trümpy,art.cit.(„Feste…”),p.111.104. MadeleineJost,op. cit.,p.167-168.105. Ibidem,pp.169-170;veziJulesGirard,s.v.„Dionysia”,înDAGRII/1,Paris,1892,p.238.106. Ibidem,p.168.107. JulesGirard,s.v.„Dionysia”,înDAGRII/1,Paris,1892,p.238;Jean-PierreVernant(coord.) L`homme grec,Paris,1993,pp.402-408.108. Ibidem,p.239.109. IOSPE I2,33, l.2(Olbia);ISM I,58, l.16(Istros);IGB I2,182, l.1(Odessos);IGB I2,407, l.1,(Apollonia);SEGXLVIII, 1097, l.12-15(Sinope).110. VeziIGDOP,99;p.161;IOSPEI2,33,r.2.

32

celebratăînatreiaziaAnthesteriilor111.LaCyzic(coloniemilesianădinPropontida),sărbătoareaAnthesteriilor avea loc

înzilelea12-așia13-aaleluniiAnthesterion112.PutemafirmacusiguranțăcălaMilet–prinanalogiecudatelededesfășurareasărbătoriiîncoloniasa,Cyzic–Anthesteriileeraucelebratetotîn12și13aleluniiAnthesterion113. DesfășurareasărbătoriiînaceeașiperioadăatâtlaCyzic,câtșilaAtenaconfirmămărturialuiTucidideprivindcaracterulpanionianalacesteisărbători114.

În ceea ce privește data desfășurării Anthesteriilor, sursele epigrafice permitstabilireauneicorespondențeîntreMiletșicoloniilesaledepecoastadevestaPontuluiEuxin.Anthesteriileeraucelebrateîndatelede12și13aleluniiAnthesterionlaMiletși probabil la Histria; în această ultimă cetate, prima zi a Anthesteriilor coincideacu celebrarea zilei eponime (¹mšra ™pènumoj), favoare pe care triburile histrieneoacordaserăbinefăcătoruluilorMeniskos115.Adunareatriburilorhistrienehotărâsecăziuaa 12-a din luna AnthesterionsăfieconsacratăînfiecareanînonoarealuiMeniskoscareîșimanifestaseneîncetatgenerozitateafațădecetățeni„dedÒcqai ta‹j fula‹j (…) ¥ge[in] d[ὲ] aÙtoà kaˆ ¹mšran kaq ›kas[t]o[n] ™nia[u]tÒ[n] mhnÕj Anqesthriînoj [d]wdek£[t]h[n]”:(„săbinevoiascătriburilesă-iconsacreînfiecareanceadeadouăsprezeceazialuniiAnthesterion”)116.

Alături de sărbătorileprincipale care audatnumele lunilor, exista, în coloniileponticemilesiene,oseriedealtesărbătoricarenuauunraportdirectculunilecalendaruluișialecărordatededesfășurarenunesuntcunoscute.Evorbadenoilesărbătoricareaufost integrateîndecursul timpuluiîncalendarulcetățilormilesienedelaPontulEuxin.UndecretdinHistria(datatcătremijloculsecoluluialIII-leaî.Hr.)înonoareaunuimarebinefăcător,DiogenefiulluiDiogene,neinformeazăcătatălsău,DiogenefiulluiGlaukias,consacraseunsanctuarMuzelor (Mouseion) șioferise300destateripentrusacrificiilefăcutecuocaziasărbătoriiMouseia șipentrubanchetuloferitcetățenilor:„¢[n]ateq[eik]Òtoj dš tÕ Mouse‹on toà patrÕj aÙtoà Diogš / [n]ouj toà Glauk…ou kaˆ leloipÒtoj e„j qus…an ta‹j Mousai[j] / kaˆ sÚn[o]don tîi d»mwi crusoàj triakos…ouj, eƒn[ai a]ÙtÕn ƒe/rša Mousîn kaˆ proqÚein to‹j Mouse…oij”(„DatfiindcătemplulMuzelorfuseseconsacratdecătretatălsăuDiogene,fiulluiGlaukias,caredonasepoporului300destateridinaurpentrusacrificiilecătreMuzeșipentrubanchet,fiecael(Diogene,fiulluiDiogene)săfiepreotalMuzelorșisăîndeplineascăsacrificiilepreliminarecuocazia

111. N.Ehrhardt,op. cit.I,p.170;II,p.471,nota848:OI CUTROI. 112. Michel Sève, „Un décret de consolation à Cyzique” în BCH 103, 1, 1979, p. 329: „toÝj dὲ prut£neij toÝj prutaneÚontaj tÕn mÁna tÕn Anqesthriîna /stefanoàn aÙt¾n ¢n¦ p©n œ[to]j ™n to‹j Anqesthr…oij tÍ dwdek£tV /kaˆ tÍ triska[id]ek£tV crÚsù stef£nJ…”,(„prytaniicarevorfiînfuncțieînlunaAnthesterionovorîncoronacuocoroanădeaurînfiecareandeAnthesterii,îndatade12și13…”).113. OinscripțiedescoperitălaDidymaindicăfaptulcăsărbătoareaAnthesteriilorduracelpuțindouăzile,veziA.Rehm,Didyma II. Die Inschriften,hrsg.vonRichardHarderBerlin,1958,258,rr.11-13înlegăturăcuunprofetpepoihkëj, dὲ kaˆ qewr…a[j] /™n to‹j Anqesthr…oij ™pˆ dÚo ¹mšraj. 114. Tucidide,II,15(Thucydide,Paris,LesBellesLettres,1991),p.14.115. ISMI,58,r.5-6,(secolulalII-leaî.Hr.).116. ISMI,58,rr.15-17;N.Ehrhardt,op. cit.I,p.123.

33

sărbătoriiMouseia”117.EposibilcaaceastăsărbătoareaMuzelorsăfireprezentatocaziaderulăriiunormanifestărimuzicaleșiliterare118.

Altesărbători,carenuseregăsescîncalendarulmilesianoriginal–pecarecetățileponticel-aumoștenit–suntDionÚsia t¦ meg£la (Marile Dionysii),celebrateînonoarealuiDionysoslaînceputulprimăverii.Acesteaeraucelemairăspânditedintresărbătoriledionysiace.LaAtena,MarileDionysiisedesfășuraudin8(sau10)pânăîn13(sau16)aleluniiElafebolion(martie/aprilie)119.Parteaceamaiimportantăasărbătorilororeprezentauconcursurile ce aveau loc în localul teatrului. În cetățile pontice milesiene,Dionysia suntatestateaproapeexclusivprindecreteleonorificedatânddinepocahelenistică,cemenționează teatrele și spectacolele dramatice. „Inscripțiile cu privire la Dionysia nu suntînlegăturăcusărbătorileînsele,cireprezentaudecreteonorându-ipebinefăcătoriicetății”120.(TabelulIV)117. ISMI,1,l.15-18;traducereainscripțieiapudDobrinkaChiekova,op. cit.,p.266;MădălinaDana,„ÉducationetcultureàIstros.Nouvellesconsidérations”înDacia N.S.LI,2007,p.195-196.118. CultulMuzeloreracelebratpemunteleHelicon,aproapedeorașulThespies,înBeoția.ÎnadouajumătateasecoluluialIII-leaî.Hr.,cetateaThespiesșiligabeoțianăauîntreprinsreorganizareasărbătorilorMouseia,celebratepemunteleHeliconîncinsteaMuzelor. Elesecompunexclusivdinconcursurimusicaleșipoetice,P.Jamot,s.v.„Mouseia”,înDAGRIII/2,Paris,1904,p.2009;cf.Pausanias,IX,31,3:„Kaˆ ˜ort»n te ™ntaàqa oƒ Qespie‹j kaˆ ¢gîna ¥gousi Mouse‹a”.119. AnnaFerrari,op. cit.,(s.v.„Dionisia”),p.291;JulesGirard,s.v.„Dionysia”,înDAGRII/1,Paris,1892,p.241-242;vezi,deasemenea,L.Deubner,op. cit.,p.142;C.Trümpy,art.cit.,(„Feste…”),p.111.120. IOSPEI2,25,rr.6-9:„dedÒcqai tîi d»mwi ™pa[inšsai] Kall…nikon EÙxšn[ou] /¢ret

Date post:	12-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

ACTA CENTRI - Centrul de Studii DacoRomanistice LucusHannibal - strateg model Daniel Haiduc 79...

Documents