Acta Moldaviae Septentrionalis, Muzeul Judeean
Botoaniwww.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Adresa redaciei: Muzeul Judeean Botoani Str. Unirii, nr. 15,
Botoani
CP 710221, tel. 0231 513446 E-mail:
[email protected]
Tehnoredactare: Eduard Setnic, Drago Lespezeanu Corectur: Dan
Prodan
Tipar: Tipografia ~Botoani Str. Octav Onicescu, nr. 17
Tel.: 0231 585733 E-mail:
[email protected]
Telefon: 0747 214 553 e-mail:
[email protected]
ISSN: 1582-6112 © 2011 Muzeul Judeean Botoani
ACTA MOLDA VIAE SEPTENTRIONALIS X, 2011
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Volumul de fa include teme de
ISTORIE, CULTUR, CIVILIZAIE MEMORIALISTIC, MUZEOGRAFIE,
ETNOGRAFIE,
structurate în ase seciuni:
111. Epoca modern; IV. Epoca contemporan;
V. Note bibliografice; VI. In Memoriam !
EdhUra QUADRAT Botoani, 2011
CUPRINS
- Cuvânt Înainte- Dan PRODAN
..............................................................................................
9 - Lista colaboratorilor la AMS, X, 20 Il
..................................................................................
Il -Abrevieri utilizate în AMS, X, 20 Il
.......................................................................................
12
+ SECIUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
..................................................... 15
-Maria DIACONESCU, Locuirea eneolitic de la Vorniceni, Pod
Ibneasa,jud. Botoani ..... 15 - Aurel MELNICIUC, Unele consideraii
privind tipologia i distribuia aezri/ar Cu-
cuteni (faza A-B) în câmpia Jijiei Superioare i a Baeului
......................................... 20 -Mihai CORNACI, Din
emisiunile monetare ale Împratului Traian
.................................... 30
+ SECIUNEA a 11-a: EPOCA MEDIE
.............................................•..........•.....................
34
-Alexandru PÂNZAR, Originea lui Stanislav de Ielova-Rotompan. O
ipotez ..................... 34 -Mihai MAXIM, Brila otoman
(/538-171 1). Consideraii generale
.................................. 44 - Maria Del PILAR
CHOUZA-CALO, Mary Magdalene: iconographic image and literary
subject in Counter-Reformation Spain
..........................................................................
49 -Daniel BOTEZA TU, Sate din ocolul Botoani/ar aflate În stpânire
particular ............... 54 - Andrei-Liviu PRODAN, Sighioara.
oraul-muzeu. Trecut istoric i oportuniti tu-
ristice (1)
........................................................................................................................
82
- Nicoleta Delia VIERU, Paul-Narcis VIERU, Componentele cadrului
natural i rolul lor În procesul de umanizare a teritoriului
municipiului Botoani .............................. 94
- Vasile ADSCLIEI, Viaa cultural a Dorohoiului. Învmântul de la
Grigore Alexandru Ghica la Cuza Vod
...................................................................................
104
- Dan PRODAN, Etapele bibliografiei binomiale Alexandru ioan Cuza -
Unirea din 1859 (III)
...............................................................................................................
112
- Gheorghe-Florin TIRB , Din viaa politic a României În vremea
Rzboiului de Independen. Gruparea "Centru"
.............................................................................
143
-Bogdan CARANFILOF, Conservatorismul românesc (1862-1922). Origini.
Doctrin. Partid. Guvernare. Personaliti
................................................................................
156
- Gic MANOLE, Vocaia de lider a lui Maiorescu. De la amiciie la
rivalitate cu P.P. Carp
.....................................................................................................................
166
- tefan S. GOROVEI, Trei scrisori ale Ecaterinei N. Iorga
................................................. 191 -Bogdan POPA,
Nicolae Iorga i .. Cercetaii României". De la entuziasmul
Începutu-
rilor la mizeria refogiului (1914-1918)
.......................................................................
196 - tefan CERV A TIUC, Documente inedite sau mai puin cunoscute
privind viaa i
activitatea profesoarei Ortansa Buzoianu
...................................................................
204 - Sergiu BALANOVICI, Divizia 8 in/anterie În perioada
neutralitii i În campania
din anul 1916
...............................................................................................................
207
- Radu FILIPESCU, Românii transnistreni În dezbaterile
Parlamentului Româ- niei (1919-1937)
..........................................................................................................
217
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
-tefan S. GOROVEI, Dialog epistolar Artur Gorovei- Constantin Gane
......................... 225 -Gheorghe I. FLORESCU, Memoriile lui
N. Iorga, între aide-memoire i document (I) ..... 237 -
Iulian-Ctlin NECHIFOR, Economia României dup al doilea rzboi
mondial .............. 263 -George-Lucian ARHIP, Câteva fotografii
referitoare la preotul Victor Mironescu
(1883-1929), din satul Miorcani,judeul Botoani
....................................................... 272
-Gheorghe MEDIAN, Victime ale terorii comuniste- dr. Nicolae Merior
(1922-1984) ... 276 -Ana FLORESCU, Maetri ai artei româneti- Rudolf
Schweitzer-Cumpna sau me-
moria unei expoziii retrospective
...............................................................................
282 - Gabi GOMBO, Misteriosul deces al scriitorului mason Mihail
Sadoveanu, un subiect
.. interzis" de 50 de ani
................................................................................................
289 - Mihai MA TEl, I.D. Marin i Pedagogia lui Creang
......................................................... 293 -
Eduard SETNIC, Muzeul Raional Botoani. Impresii de cltorie (1960)
......................... 297 - Violeta BUDI-DAMASCHIN, Propuneri
de reorganizare tematic a expoziiei per-
manente din Casa Memorial "Nicolae Iorga" Botoani
........................................... 307 -Ionel BEJENARU,
Medievistul Leon imanschi (1938-2005)- îndrumtor la Muzeul
Raional Botoani
.........................................................................................................
315
+SECIUNEA a V-a: NOTE BIBLIOGRAFICE
.............................................................
317
-George-Lucian ARHIP, Sumant! anuare/or Muzeului Judeean Botoani
1978-2011 ........ 317 -Dan PRODAN, Recenzii i note bibliografice
....................................................................
339 - Steliana BL TU , Masca- univers antropologie (Emilia Pavel)
.................................. 355
t SECIUNEA a VI-a: IN MEMORIAM !
.......................................................................
360
- Gabriela Zizi Coroliuc (Ionel BEJENARU)
.......................................................................
360
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
CONTENTS
- Foreword at AMS, X, 2011- Dan PRODAN
..........................................................................
9 - List of authors at AMS, X, 2011
.............................................................................................
11 - Abbreviations used in AMS, X, 2011
.....................................................................................
12
+ SECTION 1: ANCIENT HISTORY- ARCHAEOLOGY
.............................................. 15
-Maria DIACONESCU, L'habitat eneolique cucutenienne du Vorniceni,
Botoani, Romania ..... 15 - Aurel MELNICIUC, Some considerations
regarding the tipology and the distribution
ofthe Cucuteni (phase A-B) seulementsfrom the Upper Plain of Jijia
and Baeu . ...... 20 -Mihai CORN ACI, From monetary emissions of
Emperor Traianus ..................................... 30
+ SECTION 11: MEDIAEVAL HISTORY- MIDDLE AGES
......................................... 34
-Alexandru P ÂNZAR, The origin of Stanislav of Ielova-Rotompan. A
hypothesis. . ............. 34 -Mihai MAXIM, The ottoman Brila (1
538-1711). General considerations ......................... 44 -
Maria Del PILAR CHOUZA-CALO, Mary Magdalene: iconographic image and
literwy
subject in Counter-Reformation Spain
..........................................................................
49 - Daniel BOTEZA TU, The villages from the area of Botoani Town
in private pro-
perty
...............................................................................................................................
54 - Andrei-Liviu PRODAN, Sighioara, the ci(v-museum. Historical
past and touri.s·t
opportunenesses
.............................................................................................................
82
+ SECTION III: MODERN HISTORY
...............................................................................
94
-Nicoleta Delia VIERU, Paul-Narcis VIERU, Landscape components and
their role in the humanization of Botosani municipality
...............................................................
94
- V asi le ADSCLIEI, Cultural environment of Dorohoi in Modern Age.
The scholarship from Grigore Alexandru Ghica to Cuza Vod
............................................................
104
- Dan PRODAN, The stages of the Alexandru Ioan Cuza-Union of 1859
binomial bibliography (III)
.........................................................................................................
112
- Gheorghe-Florin TIRB , From Romania 's politica/ life during the
War of In- dependence. The politica/ group ., Centre"
.................................................................
143
- Bogdan CARANFILOF, Romanian conservatism (1862-1922). Origins.
Doctrine. Party. Government. Personalities
...............................................................................
156
- Gic MANOLE, The leader 's vocation of Titu Maiorescu. From
friendship to rivalry with P.P. Carp
.............................................................................................................
166
- tefan S. GOROVEI, Trois lettres de Catherine N. Iorga
.................................................. 191 - Bogdan
POPA, Nicolae Iorga and the "Boy-Scouts of Romania". From the
enthu-
siasm ofthe beginning to the misery ofthe refoge (1914-1918)
................................. 196 -tefan CERVATIUC, Original
documents or less known on the life and work the
teacher Ortansa Buzoianu
...........................................................................................
204 - Sergiu BALANOVICI, Division 8 infantry during the neutrality
and in the campaign
from 1916
.....................................................................................................................
207
+ SECTION IV: CONTEMPORARY HISTORY
............................................................
217
- Radu FILIPESCU, The romanians in Transnistria in the debates of
the Romanian Parliament (1919-1937)
..............................................................................................
217
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
- tefan S. GOROVEI, Dialogue epistolaire Arthur Gorovei- Constantin
Gane ................ 225 -Gheorghe 1. FLORESCU, The memoirs ofN
Iorga, between aide-memoir and document(!) ...... 237 -
Iulian-Ctlin NECHIFOR, The economy of Romania after the World War
II ................... 263 -George-Lucian ARHIP, Some pictures
ofpriest Victor Mironescu (1883-1929), from
Miorcani Village, former Dorohoi County
..................................................................
272 - Gheorghe MEDIAN, Les victimes de la terreur communiste: dr.
Nicolae Merior
(1922-1984)
.................................................................................................................
276 -Ana FLORESCU, Masters of the romanian art- Rudolf Schweitzer-
Cumpna or
the memory of a retrospective exhibition
.....................................................................
282 - Gabi GOMBO, The mysterious death of the mason writer Mihail
Sadoveanu, a
"forbidden" topic for almost 5 O years
........................................................................
289 -Mihai MA TEl, I.D. Marin and Pedagogy of I. Creang
.................................................... 293 -Eduard
SETNIC, lmpressions to Museum Department of Botoani ( 1960)
........................ 297 - Violeta BUDI-DAMASCHIN, Proposals
for thematic reorganization ofthe perma-
nent exhibitionfrom the Nicolae Iorga Memorial House Botoani
............................ 307 - Ionel BEJENARU, The mediaevalist
Leon imanschi (1938-2005) - guide at Dis-
trict Museum of Botoani
.............................................................................................
315
+ SECTION V: BIBLIOGRAPHICAL NOTES
...............................................................
317
- George-Lucian ARHIP, The summary of the annuals of Botoani County
Museum (1978-2011)
.....................................................................................
317
-Dan PRODAN, Reviews and bibliographical notes
............................................................ 339 -
Steliana BL TU , Le masque- univers anthropologique (Emil ia Pavel)
...................... 355
+ SECTION VI: IN MEMORIAM !
...................................................................................
360
- Gabriela Zizi Coroliuc (Ionel BEJENARU)
........................................................................
360
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
CUVÂNT ÎNAINTE
Iat-ne ajuni la voi. X, 2011 al AMS, editat de Muzeul Judeean
Botoani. Volumul aniversar cuprinde un Cuvânt-înainte explicativ,
Lista colaboratorilor i Abrevierile utilizate în cadrul
periodicului botonean (în completare se vor consulta i:
Bibliografia Istoric a României, voi. XI-XII, Editura Academiei
Române, 2007-2010 (Abrevieri); AMS, IX, 2010, Botoani, pp. 12-14),
include ase seciuni tematice, cu articole i studii inedite.
Prima secfiune, intitulat convenional-didactic Epoca
veche-arheologie, adun trei contribuii tematice elaborate de Maria
Diaconescu (despre aezarea neolitic de la Vomiceni Pod Ibneasa,
jud. Botoani), Aurel Melniciuc (cere tipologizeaz aezrile Culturii
Cucuteni din zona Jijia superioar-Baeu) i Mihai Cornaci (care
prezint trei emisiuni monetare ale îm pratului Traian, cuceritorul
Daciei, cu 1905 ani în urm).
Urmtoarea seciune, a doua, denumit Epoca medie, reunete cinci
contribuii care ana lizeaz evoluii istorice derulate între
secolele XII-XIX. Astfel, Alexandru Pânzar lanseaz o ipotez
incitant referitoare la originea lui Stanislav de Ielova-Rotompan,
boier în sfatul rii Moldovei la sfâritul secolului al XIV -lea i la
începutul celui urmtor. Turcologul Mihai Maxim formu leaz
consideraii generale referitoare la Brila otoman între 1538-1711.
Andrei-Liviu Prodan prezint trecutul istoric al Sighioarei i
oportunitile turistice ale oraului-muzeu in aer liber. Maria De!
Pilar Chouza-Calo analizeaz dubla ipostaz a receptrii Mariei
Magdalena în Contrareforma spaniol: simbol iconografie i subiect
literar. Daniel Botezatu prezint evoluia unor sate din ocolul
târgului Botoani, aflate in stpânire particular, intre secolele
XVI-XIX.
Seciunea a treia, intitulat generos, cronologic-tematic, Epoca
modern, include 10 contribuii specifice. Nicoleta Delia Vieru i
Paul Narcis Vieru prezint caracteristicile cadru lui natural i ale
urbanizrii Municipiului Botoani în secolele XVIII-XX. Vasile
Adscliei analizeaz evoluia cultural a oraului Dorohoi în perioada
1849-1864, sectorul Învmânt. Dan Prodan contureaz ultima etap
cronologic ( 1989-20 Il) a bibliografiei tematice Alexandru Ioan
Cuza-Unirea din 1859. Gheorghe-Florin tirb! prezint concepia
ideologic i activi tatea politic a gruprii conservatoare "Centru"
în deceniul opt al secolului al XIX-lea. Bogdan Caranfilof
structureaz caracteristicile conservatorismului românesc, în
perioada sa clasic de manifestare, pe direciile: origini
doctrinare, ideologie, partid politic, guvernare, oameni poli tici
reprezentativi. Gic Manole prezint un studiu de caz "conservator":
omul politic Titu Maiorescu i evoluia relaiilor sale cu liderul
conservator P.P. Carp, de la prietenie la dum nie politic. tefan
S. Gorovei public trei scrisori ale Ecaterinei N. Iorga ctre Elena
Gorovei (1904). tefan Cervatiuc prezint un set de documente inedite
despre viaa i activitatea profe soarei Ortansa Buzoianu. Sergiu
Balanovici reconstituie traseul misiunilor de pace i de rzboi ale
Diviziei 8 infanterie în perioada 1914-1916. Bogdan Popa lmurete
legturile ideatico educaionale ale lui N. Iorga, mare formator de
caractere umane, cu micarea "Cercetailor României", în perioada
foarte grea a Primului rzboi mondial.
În seciunea a IV-a, Epoca contemporan, sunt cuprinse 12 contribuii
tematice. Radu Filipescu prezint problema românilor transnistrieni
în dezbaterile Parlamentului României Mari (1919-1937). tefan S.
Gorovei, harnic editor de izvoare istorice epistolare, public Il
scrisori ale comunicrii letrice între Artur Gorovei i Constantin
Gane, ultimul cu o etap boto nean în biografia sa. Gheorghe/.
Florescu analizeaz Memoriile lui Nicolae Iorga, ca izvor istoric
subiectivo-obiectiv situat între aide-memoire i document istoric
(la aniversarea Nicolae Iorga 140 1 1871-2011). lulian-Ctlin
Nechifor realizeaz o radiografie pertinent, obiectiv, a economiei
româneti în perioada 1948-1958. George-Lucian Arhip ilustreaz
fotografic câteva momente din viaa i activitatea preotului rural
Victor Mironescu, de la Miorcani, jud. Boto ani. Gheorghe Median
omagiaz o victim a terorii comuniste, dr. Nicolae Merior, la 90 de
ani de la natere. Ana Florescu prezint activitatea artistic i
expoziia retrospectiv ale picto-
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
rului Rudolf Schweitzer-Cumpna. Gabi Gombo lanseaz o ipotez
incitant referitoare la cauza morii scriitorului Mihail Sadoveanu (
1961 ). Mihai Matei readuce în atenia noastr activitatea
didactico-educativ i tiinific-de cercetare (cu a sa monografie
Pedagogia lui Creang, la 70 de ani de la tiprirea ediiei 1) a prof.
I.D. Marin, în perspectiva celor 100 de ani de la naterea sa
(1912-2012). Eduard Setnic prezint câteva impresii ale unor
vizitatori la Muzeul Regional Botoani, în 1960. Violeta
Budi-Damaschin formuleaz propuneri de reor ganizare tematic a
expoziiei permanente din Casa Memorial "Nicolae Iorga" din Botoani,
dup reabilitarea arhitectonic a acesteia în 2010-20ll(la
aniversarea Nicolae Iorga 140 1 1871-2011). Ionel Bejenaru
contureaz o secven din activitatea muzeistic a regretatului te
fanolog Leon imanschi la Botoani, în 1961.
Seciunea a V-a, Note bibliografice, include 3 prezentri de cri i
periodice. Astfel, George Arhip prezint sumarul publicaiilor
periodice editate de Muzeul Judeean Botoani, Hierasus i Acta
Moldaviae Septentriona/is, între 1978-2011. Dan Prodan realizeaz
prezen trile generale ale unor cri aprute între 2007-2011.
Steliana Bltu contureaz limitele uni versului antropologie al mtii
i al simbolurilor ei, pe baza unei monografii consacrate acestui
obiect mirific, elaborat de Emilia Pavel.
Ultima seciune, a VI-a, In Memoriam!, prezint medalionul Gabriela
Zizi Coroliuc, semnat de Ionel Bejenaru.
Patemitatea i responsabilitatea ipotezelor, afirmaiilor,
concluziilor etc. din contribuiile incluse în AMS, X, 20I 1, aparin
exclusiv autorilor acestora, conform Codului Penal. Acum, dup
apariie, nu ne rmâne decât s parcurgem contribuiile incluse în AMS,
X, 2011 i s ma nifestm atitudini tiinifice obiective, critice, fa
de analizele, concluziile sau ipotezele for mulate în articolele i
studiile periodicului. Volumul urmtor, XI, 2012, va include
contribuii cu tematici diverse, dar i referitoare la evoluii
istorice i aniversri/ comemorri specifice zo nei Botoani.
DanProdan
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Vasile ADSCLIEI
George-Lucian ARHIP Sergiu BALANOVICI Steliana BL TU Ionel BEJENARU
Daniel BOTEZA TU
LISTA COLABORATORILOR LA AMS, X, 2011
- prof. de istorie în Dorohoi, doctor în istorie al Universitii
"ALI. Cuza" Iai;
- prof., muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; - doctor în istorie,
muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; - prof., muzeograf la Muzeul
Judeean Botoani; - prof., fost muzeograf la Muzeul Judeean Botoani;
- pro(, doctor în istorie, inspector general adjunct la ISJ
Bo-
toani;
Violeta BUDI-DAMASCHIN - pro(, muzeograf la Casa Memorial "Nicolae
Iorga" Bo toani;
Bogdan CARANFILOF tefan CERV ATIUC
Mihai CORNACI
Radu FILIPESCU
Ana FLORESCU
Dan PRODAN
Andrei-Liviu PRODAN Eduard SETNIC Gheorghe-Florin TIRB Nicoleta
Delia VIERU Paul Narcis VIERU
- prof. de istorie, Botoani; - prof., pensionar, fost arhivist al
Direciei Judeene Boto-
ani a Arhivelor Naionale ale României; -bibliotecar la Biblioteca
Judeean Botoani, numismat, co
lecionar, membru al Societii Numismatice Române - Filiala
Botoani;
- Ph. 0., Dominican College, New York, USA; - prof., pensionar,
fost muzeograf la Muzeul Judeean Bo-
toani;
- muzeograf, eful Seciei de Art a Muzeului Judeean Bo toani;
- cercettor tiinific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol",
Iai;
-jurnalist, Botoani; - prof., univ. dr., directorul Institutului
"Sever Zotta"- Iai;
- prof., doctor în istorie al Universitii "Al.I. Cuza"- Iai,
director al CCD Botoani; - pro( de istorie, pensionar, Botoani; -
pro( univ. dr. la Universitatea din Bucureti, director al
Institutului Cultural Român "Dimitrie Cantemir" din Is tanbul-
Turcia;
- prof., muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; - prof. dr.,
muzeograf, restaurator la Muzeul Judeean Bo-
toani;
- prof., doctor în istorie, Botoani; - master în istorie al
Universitii "ALI. Cuza"- Iai;
- doctor în istorie, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" - Bu-
cureti.
- prof., doctor în istorie, colaborator al Muzeului Judeean
Botoani;
- prof., masterand la FEAA Iai; - prof. muzeograf la Muzeul Judeean
Botoani; -doctor în istorie al Universitii "Al.I. Cuza", Iai; -
pro( în Botoani, doctorand al Universit~i "Al.I. Cuza", Iai; -
prof., doctor în geografie al Universitii "Al.I. Cuza", Iai;
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
- AARMN =Analele Academiei Române. Memorii i Notie, seciunea II -
Bucureti;
- AARMSI =Analele Academiei Române. Memoriile Seciunii Istorice -
Bucureti; -Adi= Analele de Istorie- Bucureti; = AIPCR-
Bucureti;
- AG =Arhiva Genea/ogic- Iai; - AHR = The American Historica/
Review- New York; -Al/AC= Anuarul Institutului de Istorie i
Arheologie- Cluj Napoca; -Al/AX!= Anuarul Institutului de Istorie i
Arheologie «A. D. Xenopol» lai- 1964- 1989; - All.XI =Anuarul
Institutului de Istorie «A. D. Xenopol» lai - 1990 - - AIM =
Arheologiceskie issledovanija v Mo/davii- Kiinev;
- AIR =Arhiva Istoric a României- Bucureti; - AISPAIM = Anuar.
Institutul de Studii Politice, de Aprare i Istorie Militar
-Bucureti; -AM= Arheo/ogia Moldovei- Iai- Bucureti;
- AMM = Acta Moldaviae Meridionalis- Vaslui; - AMMR =Anuarul
Muzeului Marinei Române- Constana;
- AMN = Acta Muzei Napocensis- Cluj-Napoca; - AMR = Arhivele
Militare ale României - Piteti;
- AMS = Acta Moldaviae Septentriona/is- Botoani;
- AMedCS = Arheologia Medieval. Muzeul Cara-Severin - Reia;
- ANIC =Arhivele Naionale Istorice Centrale- Bucureti;
- ANR =Arhivele Naionale ale României- Bucureti;
- AnP =Analele Putnei- Putna, Suceava; - AOASH = Acta Oriental ia
Academiae Scientarum Hungariae- Budapesta; -AR= Arhiva Româneasc-
Bucureti;
- ARBSH =Academie Roumaine. Bulletin de la Section Historique-
Bucarest; - ArhT =Arhivele Totalitarismului- Bucureti;
- AT =Ars Transilvaniae- Cluj Napoca; -A UBI =Analele Universitii
Bucureti. Istorie- Bucureti; -A UDCI =Analele Universitii «Dimitrie
Cantemin) -Istorie- Bucureti;
- AUVSAH = Annales d' Universite ((Valahia)). Section d'Arheologie
el d' Histoire- Târgovite;
- BAIESEE = Bulletin de /'Association Internationale des Etudes
Sud-Est Europeen- Bucarest;. - BCIR = Buletinul Comisiunii Istorice
a României- Bucureti;
- BCMI = Buletinul Comisiunii Monumente/ar Istorice -
Bucureti;
- BMA = Bibliotheca Memoriae Antiqvitatis, Piatra Neam; - BMI =
Buletinul Monumente/ar Istorice- Bucureti;
- BMMN = Buletinul Muzeului Militar Naional- Bucureti;
- BOR =Biserica Ortodox Român- Bucureti; - BSNR = Buletinul
Societii Numismatice Române - Bucureti;
- BSOAS = Bulletin of the Schoo/ of Oriental and African Studies -
London; - BTTD = Belgeler/e Tiirk Tarih Dergisi- Istanbul; - BTTK =
Belleten. Tiirk Tarih Kurumu- Ankara; - BZ = Byzantinische
Zeitschrift- Leipzig; - B = Balcania - Bucarest; - CA = Cercetri
Arheologice- Bucureti; - cea = circa; - CCAR = Cronica cercetrilor
arheologice din România - Bucureti;
- CI = Cercetri Istorice- Iai; - CL = Convorbiri Literare-
Bucureti;
- CLSO = Caietele Laboratoru/ui de Studii Otomane - Bucureti;
- CN = Cercetri Numismatice - Bucureti;
- CT = Columna lui Traian - Bucureti;
- DAD= Dezbaterile Adunrii Deputailor- Bucureti;
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
- DB = Diametru( Bazei vasului; - DG = Diametru( Gurii vasului; -
DGAS = Direcia Generali a Arhivelor Statului -Bucureti; - d.Hr. =
dup Hristos; - DI = Dosarele Istoriei - Bucureti;
- DIR =Documente privind istoria României- Bucureti;
- DJASI =Direcia Judeean a Arhivelor Statului- lai;
- DM =Diametru( Maxim al vasului - DR = Destin Românesc-
Chiinu;
- DRH = Documenta Romaniae Historica - Bucureti;
- D/01 = Documente privitoare la istoria oraului lai- Iai;
- EBPB = Etudes Byzantines et Post-Byzantines- Bucarest; - EDP =
Editura Didactic i Pedagogic- Bucureti;
- EE = Editura Enciclopedic- Bucureti;
- FIMPRS =File din istoria militar a poporului român. Studii-
Bucureti;
- EHR = English Historical Review- London; - ES = Era Socialist-
Bucureti;
- EE = Editura tiinific i Enciclopedic- Bucureti;
- ed. = editor; - edit. = editura; - f. = fila; - FC =Forum
Cultural- Botoani;
- ff. =filele; - FPM = Foae pentru minte, inim i literatur- Braov,
1838-1865; - GB = Glasul Bisericii- Bucureti;
- H = Hierasus- Botoani;
- H. = Hegira; - ha = hectar 1 hectare; - HU = Historia Urbana,
Sibiu- Bucureti;
- HUS = Harvard Ukrainian Studies- Cambridge Mass.; - JESHO
=Journal ofthe Economic and Social History ofthe Orient- Leiden; -
I = Înlimea vasului; - IMBMIM= Ioan Neculce. Buletinul Muzeului de
Istorie a Moldovei- Iai;
- IMF ANS = lzvestija moldavskogo filiala AN SSSR- Kiinev; - JTS =
Journal ofTurkish Studies- Cambridge Mass.; - JGO = Jahrbiicher for
Geschichte Osteuropas- Munchen; - LC = Lupta de Clas -
Bucureti;
- LÎP = Lupta Întregului popor - Bucureti, din 1990 a devenit RIM
=Revista de Istorie Militar - Bucureti;
- LR = Limba român- Chiinu;
-MA = Memoria Antiquitatis- Piatra Neam; - MCA = Materiale i
Cercetri de Arheologie- Bucureti;
-MI= Magazin Istoric- Bucureti;
- MID = Magazin Istoric pentru Dacia - Bucureti;
- MMS = Mitropolia Moldovei i Sucevei- Iai;
- MN = Muzeul Nafional- Bucureti;
- MOR = Monitorul Oficial al României- Bucureti;
- MSIAR = Memoriile Secfiei de tiine Istorice a Academiei Române -
Bucureti; - NRL = Neamul Românesc Literar- Vlenii de Munte; - p.
=pagina; - pp. = paginile; - RA = Revista Arhivelor-
Bucureti;
- RAJBT = Repertoriul Arheologic al Judefului Botoani, întocmit de
Alexandru Punescu, Paul adurschi, Vasile Chirica, voi. I-II,
Bucureti, 1976, 395 p. +hri;
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
-REF= Revista de Etnografie i Folclor- Bucureti;
- RFR =Revista Fundafii/or Regale- Bucureti;
- REI = Revue des Etudes Islamiques - Paris; - RER = Revue des
Etudes Roumaines - Paris; - RESEE = Revue des Etudes Sud-Est
Europeenes- Bucarest; - RHSEE = Revue Historique du Sud-Est
Europeen - Bucarest; - Rl =Revista Istoric- Bucureti;
- RIAF =Revista pentru Istorie, Arheologie i Filologie-
Bucureti;
- RIHM = Revue Internationale d'Histoire Militaire- Bucarest; -
RIMed =Revista de Istorie Medical- Bucureti; - RIMold = Revista de
Istorie a Moldovei - Chiinu;
- RIR = Revista Istoric Român- Bucureti;
- RITL = Revista de Istorie i Teoria Literar- Bucureti;
- RM = Revista Muzeelor- Bucureti;
- RMM-MIA = Revista Muzeelor i Monumente/ar- Monumente Istorice i
Art- Bucureti;
- RPH = Roumanie. Page d'Histoire- Bucarest; - RREI = Revue
Roumaine des Etudes Internationales - Bucarest; - RRH = Revue
Roumaine d'Histoire- Bucarest; - RRSI = Revista Român de Studii
Internationale- Bucureti; - RSI = Rivista degli Studi
Internazionale- Roma; - Rsl = Romana- Slavica- Bucureti;
- RT = Revue de Transylvanie- Cluj; -SA = Sovetskaja Arheologhija-
Moskva; - SAHIR =Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae-
lai;
-SAI= Studii i Articole de Istorie- Bucureti;
- SAO =Studia et Acta Orientalia- Bucarest; - SCIA =Studii i
Cercetri de Istoria Artei- Bucureti;
- SCIV =Studii i Cercetri de Istorie Veche- Bucureti;
- SCIVA =Studii i Cercetri de Istoria Veche i Arheologie-
Bucureti;
- SCN = Studii i Cercetri de Numismatic - Bucureti;
- SCI = Studii i Cercetri tiinfifice Istorice- lai;
- SMIM = Studii i Materiale i Istorie Medie- Bucureti;
- SMIMod = Studii i Materiale de Istorie Modern - Bucureti;
- SMISv = Studii i Materiale de Istorie. Suceava- Suceava; - SMMIM
=Studii i Materiale de Muzeografie i Istorie Militar-
Bucureti;
- s.n. = serie nou; - SOF = Siid- Ost Forschungen - MUnchen; - SRdl
= Studii. Revist de Istorie - Bucureti;
- ST =Studii Teologice- Bucureti; - SUBBH =Studia Universitatis
«Babe-Bolyain. Historia- Cluj Napoca; - s.v. =serie veche; - TMIR =
Tezaurul de Monumente Istorice pentru România- Bucureti;
- TOEM = Tiirk-i 'Osmani Encumeni Mecmua 'si - Istanbul; - TR =
Transylvanian Review- Cluj; - v. =vezi;
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Maria Dlaconescu, Locuirea eneolitic de la Vomiceni, Pod lbneasa,
jud. Botoani 15
SECIUNEA 1 EPOCA VECHE - ARHEOLOGIE
Maria DIACONESCU
LOCUIREA ENEOLITIC DE LA VORNICENI, POD- IBNEASA, JUD.
BOTOANI
În cei peste 125 de ani de cercetare ai culturii Cucuteni a fost
urmrit evoluia acestei civilizaii, în cele trei faze pe care
aceasta le-a cunoscut. Dintre acestea faza de mijloc, A-B rmâne cea
mai puin analizat, într-un con de umbr, caracteristicile sale
eseniale nefiind clar definite. Multe din aezrile acestei faze au
fost cercetate parial, multe materiale sunt înc inedite.
Contieni de importana acestei faze, zise iniial "de tranziie",
cercettori preocupai de aceast civilizaie, precum Ioan
Nestor1
, Hortensia Dumitrescu2 , Vladimir Dumitrescu3
Mircea Petrescu-Dâmbovia5, Attila Laszlo6 , Aristotel Crimaru7 ,
Paul adurschi8 , Dan Monah i tefan
Cuco9, Anton Niu10 - pentru a aminti o parte dintre acetia, au
cutat trasturile ce difereniaz aceast faz de celelalte dou ale
culturii Cucuteni.
Aezarea cucutenian de la Vorniceni Pod - Ibneasa, încadrat în faza
A - B a culturii este cunoscut în literatura de specialitate
datorit valorii i varietii artefactelor descoperite, a informaiilor
referitoare la faza de mijloc a culturii. Cercetrile desfurate
între anii 2001 - 201 O în cele 7 campanii 11
au adus date interesante despre modul de construire a locuinelor12
despre evoluia acestei civilizaii în cadrul fazei de mijloc a
culturii 13
•
Zona geografic în care se afla aezarea cucutenian de la Vorniceni
face parte din jumtatea nor dic a Câmpiei Moldovei16
, a Jijiei superioare, a Baeului i ocup o poziie central în cadrul
teritoriului jud. Botoani. Regiunea aceasta de step i silvostep, cu
condiii de mediu prielnice vieii omeneti prin existena cursurilor
de ap, a unor ci de legtur lesnicioase, a fertilitii solului erau
preferate de comu nitile preistorice, fapt ce a determinat
creterea numrului de aezri. Relieful zonei are aspect vlurit,
1 1. Nestor, .,Spturile de pe antierele Valea Jijiei in anul 1950",
in SCIV, 2, 1, 1951, pp. 84-94. 2 H. Dumitreseu, .,Santierul
arheologic Traian", în SCJV, 1955, 6, 3-4, pp. 459-460. 3 VI.
Dumitrescu, .,La station prehistorique de Traian: fouilles des
annees /936, /938 et /940", în Dacia, IX-X (1941-1944), pp. 11-114;
idem, .. Unele probleme ridicate de aezarea cucutenian de la
Drgueni ljud. Botoani)", în Din trecutul judetului Botoani,
Botoani, 1974, pp. 33-46. 4 S. Marinescu - Bîlcu, .. Ceramica
cucutenian de la Drgueni: trtaditii, creatii proprii, aspecte
regionale", în SCIVA, 1989, 40, 3, pp. 215-239. s Mircea Petrescu -
Dimbovita, Cucuteni, Bucureti, 1966; M. Petrescu - Dimbovita, M. C.
Vleanu, Cucuteni - Cettuie. Monografie arheo/ogic, 2004, BMA. XIV.
6 A. Laszlo, .. Cercetri arheologice in aezarea Cucuteni A-B de la
Hui", în AM, 1966, IV, pp. 7- 22. 7 A. Crimaru, Drgueni.
Contributii la o monografie arheologic, Bacu, 1977; idem, .,Noi
descoperiri arheologice pe valea Podrigei ",în H, 1979, Botoani,
pp. 97- 120. 8 P. adurschi, .,Aezarea eneo/itic din turbria de la
Lozna, Oud Botoani)", în Materiale, XV, Bucureti, pp. 86-92. 9 D.
Monah i St. Cuco, Aezrile culturii Cucuteni din România, Iai,l985.
10 A. Niu, Formarea i clasificarea grupelor de stil AB i Bale
ceramicii pictate Cucuteni- Tripo/ie, lai, 1984. 11 P. adurschi,
Cronica cercetrilor arheologice, Campania 2001, Bucureti, pp. 336-
337; M. Diaconescu, .. Vomi ceni, comuna Vomiceni, judetul
Botoani, punct Pod Ibneasa" în Cronica cercetrilor arheologice,
Campania 2002, pp. 342- 343; idcm, Campania 2003, pp. 372- 374;
idem, Campania 2007, pp. 330- 331; idcm, Campania 2008, pp. 348-
349; idem, Campania 20/0, pp. 244-245. 12 M. Diaconescu, .. Unele
aspecte cu privire la construciile din aezarea cucutenian de la
Vomiceni, Pod- Ibneasa ", sub tipar în Acta Musei Tutovensis,
Bârlad. 13 M. Diaconescu, ., La ceramique el la plastique
cucuteniennes de Vomiceni (dep. de Botosam)", în voi. Cucuteni 120
ans des recherche le temps du bilan, Piatra Neam, 2005, pp.
353-367. 14 A. Crirnaru, .,Drgueni, Contribuii la cunoaterea
neo/iticului din imprejurimile Svenilor ljudBotoani) ",în SCIV, 21,
2, 1970, p. 268 i unn. Il Al. Punescu, P. adurschi, V. Chirica,
RAJBT Bucureti, 1976, pp. 299, 300. 16 V. Tufescu, Judetul Botoani,
Bucureti, 1977, pp. 5- 8; V. Bcuanu, Câmpia Moldovei- Studiu
geomorofologic, Bucureti, 1968, p. 21, 196, 197, vezi i harta fig.
60.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
16 AMS, X, 2011, SEC{IUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
cu interfluvii colinare, deluroase, fragmentate de reeaua
hidrografic care se desfoar sub forma unor vi largi, cu versani
afectai de procesele de alunecare sau de aspecte toreniale.
Dealurile i colinele sunt orientate N- V, S - E, desprite de vi
dispuse perpendicular sau paralel cu direcia înclinrii straturilor
geologice. Acestea ajung la altitudinea de 175 - 200 m, câteva cote
se încadreaz între 225 - 245 m. Cele mai coborâte altitudini sunt
în Valea Ibnesei i Valea Vomicesei (90 i 122 m)17
. Sub influena factorilor exogeni, relieful a suferit importante
transformri prin eroziune, alunecri de teren, surpri, solifluxiuni
pe versani, cu înclinare de 3 - 4°. În holocen s-au format
principalele tipuri de sol - cemoziomurile gra se, cambrice,
degradate, lcovitele, solonciacurile, colovisolurile. Cea mai mare
parte a lor (70%) sunt favorabile culturilor agricole, restul fiind
slab alcaline i slab acide. Existena unor surse de materii prime de
strict necesitate pentru astfel de comuniti, cum sunt lutul,
nisipul, piatra, silexul, solul fertil, pdu rile, cursurile de ap
au fost determinante în alegerea locului aezrii. Pânza de ap
freatic are un debit bogat i calitate bun, ce o fceau uor accesibil
comunittilor omeneti, terenurile aflate de o parte i de alta ale
vilor Vomiceasa, lbneasa, Glodul Alb i Fundoaia au numeroase
izvoare. Situ! amintit se afl la o distan de cea. 3 km est de satul
Vomiceni, pe malul drept inferior al râului lbneasa, în apropiere
de zona sa de vrsare în Jijia. lbneasa este alimentat în procent de
85% din precipitaii atmosferice, cea mai ma re parte a acestora
cade când temperatura este peste 15 grade C. Apele lbnesei sunt
îngheate 100- 120 de zile pe an în intervalul noiembrie-
martie.
Aezarea de tip jos18 este situat pe un promontoriu ce se pierde în
zona inundabil între smârcul "La Moric" sau "La Lupu" i un mic
pârâia ce izvorte din dealul din preajm pan la Podul lbneasa, pe
partea dreapt a D.J. 292 Sveni - Dorohoi, înconjurat de dealuri
înalte- fortificat natural, au fcut o uor de aprat, abilitile
utilizrii condiiilor de mediu de ctre cucutenieni fiind bine
cunoscute. Zona aceasta oferea avantaje numeroase legate de cile de
comunicaie, resurse diverse i bogate de subzisten , suprafee
întinse de ap, bli, grinduri, teren favorabil agriculnarii, pduri
bogate. Relieful zonei se încadreaz în aspectul general al Câmpiei
Moldovei cu aspect colinar i deluros 19
. Aezarea a avut o suprafa de cea. 6 ha, i poate poate fi
considerat mare20
, îns dup cum se cunoate a fost cercetat parial- doar in spaiul
aparinând "Apelor Române", situ! suferind distrugeri cu ocazia
construirii oselei Sveni - Dorohoi, i in anii de inceput a
constmirii barajului.
De-a lungul celor peste 125 de ani de cercetri a culturii Cucuteni,
i-au fost dedicate numeroase cercetri care au evideniat continua
evoluie a acestei civilizaii. Acestor studii li s-au adugat cele
pri vind paleofauna, loturile analizate fiind de cele mai multe
ori reduse numeric i cantitativ, situaie datora t probabil
recoltrilor reduse, sau studierii unui numr restrâns de repere,
ceea ce face ca acestea s nu fie întotdeauna viabile21
. Într-o situaie diferit se afl materialul arheozoologic de la
Traian - Dealul Fântânilor, care a beneficiat de un studiu atent
din partea specialitilor antropologi, lotul faunistic de 4007
resturi analizate fiind cel mai numeros la nivelul fazei A- 8
22
• Totalizarea datelor într-un raport cu carac ter de sintez a
paleofaunei de la Traian Dealul Fântânilor indic superioritatea
mamiferelor vânate, cu un numr de 2384 resturi osteologice fa de
cele domestice cu 1623 de resturi, ceea ce presupune c necesa rul
de carne era obinut prin vântoare, animalele domestice, între care
vitele dein locul principal, fiind crescute mai ales pentru lapte i
ca for de traciune.
Considerând aezarea de la Vomiceni ca fiind apropiat în timp de cea
menionat, am gsit nece sar o analiz a acestui aspect din
perspectiva unei alte aezri din aceeai faz.
Aa cum reiese din succinta prezentare a zonei geografice a
Vomiceniului, poziionarea i mri mea aezrii, regimul hidrografic al
râurilor din apropiere, condiiile oferite de mediu erau prielnice
dez voltrii economice a comunitii cucuteniene, conducând tot mai
mult Ia scderea dependenei omului fa de natur. Resursele oferite de
solul de calitate, din punctul de vedere al practicrii cultivrii
plantelor, cu predispoziie sczut spre apariia secetei, dat fiind
nivelul apei freatice, a contribuit Ia o productivitate
17 Ghe. Gherman, Vorniceni, Însemnat vatr strmoeasc, Botoani, 2007,
pp. 15- 16. 18 N. Zaharia, M. Petrescu Dimbovita, E. Zaharia, Aezri
din paleolitic pân in sec. al XVIII-lea, p. 33; D. Monah, t. Cuco,
Aezrile culturii Cucuteni, Piatra Neamt, 1985, p. 42. 19 Ghc.
Ghcrman, op.cil., pp. 15-26. 20 D. Monah, t. Cuco, op. cit., 1985,
p. 49. 21 S. Haimovici, Que/ques problemes d'archeozoo/ogie
concernant la cu/ture de Cucuteni, La Civilisation de Cucuteni en
conte:~:te europeen, lai, 1987, pp. 157- 166; C. Bem, Traian Delul
Fântânilor. Fenomenul Cucuteni A- B, Bucu reti, 2007, pp. 213-224.
22 O. Neerasov, S. Haimovici, "Not asupra resturilor de faun
descoperite in anul 1956/a Traian- Dealul Fântâni /or", în MCA
5,1959, pp. 217- 219; idcm, "Resturile de faun neolitic exhumate in
cursul spturi/ar din campania 1957/a antierul Traian", în MCA 6,
1959 b, pp. 179 -185; idcm, .,Studiul resturilor de faun,
descoperite in 1959/a Traian (Dealul Viei i Dealul Fântânilor) ",în
MCA 8, 1962, pp. 261 - 265; idem, .,Studiul resturilor de faun
nea/iti c deshumate la antieru/ arheologic Traian", în MCA, 9,
1970, pp. 59- 66.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Maria Dlaconescu, Locuirea eneolitic de lll Vomiceni, Pod lbneasa,
jud. Botoani 17
ridicat. Economia era dominat de creterea animalelor, fapt
evideniat de analizele paleofaunistice, în aezarea de Ia Vomiceni
fiind determinate pân la nivel de specie, 2574 de fragmente din
care 2400 aparin mamiferelor domestice, ce reprezint 93,24% din
materialul faunistic, ceea ce arat c economia era dominat de
creterea animalelor domestice23
, iar restul de 174 aparin mamiferelor slbatice, adic 6,75% din
fragmente, ceea ce indic faptul c vântoarea era o ocupaie secundar,
procente neântâlnite în nici o alt aezare cucutenian24 pân acum.
Msurtorile efectuate relev faptul c vitele, care dein dealtfel
primatul cu un procent de 55,86%, aveau dimensiuni destul de mari,
fragmentele osoase indic valori mai mari comparativ cu alte staiuni
din aria culturii Cucuteni25
. Suinele ocup urmtorul loc cu un procent de 21,71%, determinate
probabil de abundenta hranei din pdurile aflate în apropiere. Pe
locul trei ca frecven se situeaz ovicaprinele cu un procent de
14,4%, între care ovinele au o prezen ceva mai ridicat. Procentul
ridicat de animale domestice semnalat Ia Vomiceni ar putea sugera
nu doar preo cuparea pentru creterea acestora, dar posibilitatea
utilizrii acestora ca marf în cadrul schimburilor in tertribale.
Vântoarea era, de asemenea, un mijloc de exploatare a resurselor
naturale, dar într-un procent redus, cum se constat din studiul
resturilor faunistice. Dintre mamiferele slbatice pe primul loc se
situ eaz Cervus Elaphus - talia acestei specii fiind mult mai mare
în raport cu alte staiuni eneolitice, i dea semenea mai mare decât
cea din neoliticul Europei Centrale, probabil datorit masivelor de
pdure extin se din zon, ce au creat un biotop favorabil acestei
specii. Mistreul - Sus scrofa ferus - gsea condiii
foarte bune în pdurile de foiase, cu o talie destul de mare, se
situeaz pe locul doi ca frecven. Urmeaz apoi Capreo/us Capreolus,
Bos Primigenius, Alces Alces care preferau zonele de lizier cu
ierburi înalte.
Locuinele trainice de lemn au asigurat confortul termic al
locuitorilor mai ales în anotimpul rece, ceea ce confirm pe deplin
procesul de sedentarizare al comunitilor cucuteniene din aceast
zon. Este evident c toate aceste activiti au contribuit la
modificri considerabile ale habitatului prin defriri, cu consecine
ecologice, desigur. Abundenta alimentaiei va fi contribuit cu
siguran la creterea speranei de via a indivizilor. Dup cum rezult
din materialul arheologic, ocupaiile atât de diverse pe care le
desfura omul presupunea foarte mult efort fizic, regsit i în
aspectul robust al resturilor osteologice umane (patru vertebre, un
radius, trei falange, un femur) descoperite în trei gropi din
aezarea de la Pod lbneasa, ce aparin unor indivizi de 40 i 60 de
ani26
• În aciunile întreprinse de comunitatea cucutenian de aici se
observ preocuparea omului pentru ziua de mâine - fie pe plan
material, fie pe cel spiritual. Aceste caracteristici principale
ale sitului de la Vomiceni pot s dea o imagine complex în ideea
înele gerii fenomenului de neolitizare din aceast aezare. Regsim
aici atât aspecte regionale cât i particulare ale acestui proces
din partea de N - E a României.
Viaa comunitilor preistorice a fost în mod determinant legat de
mediul înconjurtor, supravie uirea i calitatea vieii impunând o
permanent adaptare, înnoire, schimbare în scopul exploatrii
resurselor existente, a transformrii mediului spre asigurarea
resurselor pe o bun perioad de timp. Complexitatea societii umane
poate fi descifrat prin identificarea trsturilor în cadrul natural
în care au trit comuni ti le preistorice, dar în mod sigur i de o
anumit tradiie ce a avut deasemenea rol decisiv. În acest stadiu al
cercetrilor, datele arheozoologice ne permit reconstituirea vieii
comunitilor cucuteniene, stabilirea ponderii diferitelor ocupaii
(creterea animalelor, agricultura, culesul, pescuitul, vântoarea,
meteugurile). Totodat plecând de la aceste date putem aproxima
caracteristicile climei ca fiind favorabile dezvoltrii agriculturii
i aprecia existena întins a pdurilor în aceast zon. Datele
arheozoologice ne permit s reconstituim fie i parial imaginea vieii
comunitii preistorice de aici, în stabilirea ponderii diferitelor
ocupaii în cadrul sistemului economic i de asemenea Ia conturarea
mediului climatic, vegetal, în care vieuiau. În cadrul strategiilor
de subzisten, aa cum am mai precizat, vântoarea ocupa un loc
secundar. Nu au fost amintite ca fiind prezente resturi osteologice
ale unor animale slbatice camivore, ce vor fi fost vânate pentru a
nu produce pagube, ale cror corpuri probabil au rmas pe locul unde
au czut nefiind comestibile, în gropile menajere fiind aruncate
doar resturile de la buctrie. Nu se poate preciza dac vâ ntoarea
se fcea dup anumite principii care s priveasc conservarea anumitor
specii, sau o anume peri oad din an în care se desfura.
Agricultura a jucat i ea un rol important în economia comunitii.
Diversitatea de micromedii, te-
21 Axioma potrivit c!!.reia de fapt nu animalele au fost
domesticite, ci animalele I-au domesticit pe om se potrivete aezrii
de la Vomiceni. 24 E. Coma, .. Creterea animalelor domestice in
neolitic", în H, 1983, pp. 51 - 70; S. Haimovici, Qulques problemes
d'archeozoologie concernant la cu/ture de Cucuteni, La civilisation
de Cucuteni en contexte europeen, Iai, 1987. 25 A. Ungureanu, ..
Studiul materialului arheozoologic provenit din aezarea eneolitic
de la Vorniceni Pod lbneasa ", în CRA, 2002, Campania 2001, p. 337;
idem, Arheozoologia actualului jud. Botoani (tez de doctorat
sustinutA în anul 201 O, manuscris). 26 Determinarea apartine
doamnei Georgeta Miu, c!!.reia îi multumim pe aceast cale.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
18 AMS, X, 2011, SEC[IUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
renurile fertile cu strat gros de cemoziom mai ales în zona de
platou, apropierea de ap, confirm practi carea sa de ctre
comunitatea cucutenian de aici. Dispunând de o suprafa de teren
liber, obtea putea practica o agricultur cu caracter ciclic. Dei nu
au fost descoperite depozite de semine, amprentele de graminee
probeaz creterea acestor plante la Vomiceni. Pentru necesitile
curente - ca material de construcie, combustie, unelte, arme,
lemnul a fost utilizat pe scar larg. În mod necesar lemnul era adus
din pdurea aflat în apropiere. Chiar dac terenul era iniial
acoperit de pduri, practicarea intensiv a agriculturii a impus
defriarea unor noi terenuri. De asemenea numrul mare de vite
necesita eliberarea unor suprafee pentru pune, în detrimentul
pdurilor. Un alt aspect important ce definete mediul acestei aezri
este dat de diversitatea de micromedii, existena unei zone
mltinoase, prielnic creterii stufului i papurii, ambele utilizate
la construcii. Acest perimetru oferea comunitii i o zon din care
puteau procura uor hran - pete, scoici, melci, psri de balt,
amtibieni în anotimpul cald. Aceste date sunt indirecte i pariale,
din studierea economiei aezrii fcut pe baza resturilor faunistice,
a amprentelor de plante i semine.
În cadrul revoluiei neolitice, omul devenit productor al
mijloacelor de producie de subzisten, constatm i în aezarea de la
Vomiceni un inventar deosebit de bogat. Analiza uneltelor
indiferent de natura lor demonstreaz o continu evoluie a prelucrrii
uneltelor, a procedeelor tehnice, factori de im portan primordial
în procesul dezvoltrii societii omeneti27 • Recentele cercetri
întreprinse evideni az faptul c civilizaia Cucuteni cunoate o
perioad de inflorire a tehnicii de prelucrare a pietrei, silexului,
osului i cornului. Dat fiind apropierea de carierele de silex de
Prut- fumuriu, negru, brun, cenuiu, dar i de culoare vineiu închis
din zona Nistrului mijlociu, majoritatea uneltelor sunt realizate
din acest tip de silex superior, într-un numr important28
. În general materialul brut era adus i prelucrat "în atelierele"
din aezare, lucru dovedit de existena acestora, dar i de prezena
nucleelor de silex descoperite, de mul imea achiilor rezultate de
la cioplirea uneltelor de silex, diversitatea tipologic a acestora,
tipurile de unelte i arme fiind specifice unei economii complexe.
Privind în ansamblu repertoriul uneltelor de silex, deosebim forme
cu diferite întrebuinri, de dimensiuni mari, mijlocii i mici: lame
- cuit, strpung toare, vârfuri de sgeat, i de suli, rzuitoare,
gratoare, racloare, nuclee i chiar topoare de silex.
Cât privete uneltele de piatr, material ce se gsete mult mai uor,
constatm i aici o evoluie tehnic, mai ales în prelucrarea uneltelor
lefuite i lustruite, utilizându-se o gam variat de roci pentru
producerea uneltelor. Enumerm dintre acestea: gresii silicioase,
mame, granit i chiar bazalt. În cadrul inventarului obiectelor
litice un loc de frunte îl ocup râniele de mân confecionate din
pietre de râu, prezente în toate locuinele, în gropi, iar în L Il,
o râni fix cu gardin. Din acelai tip de roc de natur sedimentar-
gresii silicioase, sunt fcute frectoarele. Din repetoriul pieselor
de piatr, un loc de frunte îl ocup topoarele ce cuprind o gam
variat ca material, forme i dimensiuni, confecionate din mam,
granit i bazalt. Din categoria dlilor s-au gsit doar dou exemplare.
Diversitatea uneltelor de silex, piatr, deeurile de prelucrare,
tehnicile de prelucrare - retuare, cioplire, lefuire, dovedesc
existena unor meteri specializai ai comunitii.
Pentru grupul de obiecte confecionate din os i corn s-a utilizat
material de la animale diverse: bovidee, ovine, variate ca forme,
dimensiuni, utilizare. Sunt bine documentate uneltele de os:
împung toare, ace, spatule, unelte folosite la omat i netezit
vasele de lut i statuetele. Cât privete pe cele realizate din corn,
putem afirma c acest material a cunoscut o larg utilizare, dovada
în acest sens tiind diversita tea tehnic i tipologic a uneltelor,
dou ateliere de prelucrare a cornului de cerb (în L8 i L 16),
deeuri le de prelucrare, coarnele de cerb fragmentare. Pe lâng
obinuitele unelte realizate din corn de cerb - spligi, brzdare de
plug, s-au mai gsit batoane - retuoare, plantatoare, mânere,
instrumente de corn cu urme de culoare utilizate Ia pictarea
vaselor, recipiente, ciocane i manoane. Surprinde îns lipsa total a
fusaiolelor i a greutilor de lut ars, acestea putând fi suplinite
îns cu succes de obiecte de acelai tip realizate din materiale
perisabile.
În aezarea de Ia Vomiceni sunt prezente unelte i arme de aram. Fr a
fi numeroase, acestea vorbesc despre progresele tehnice
înregistrate în domeniul metalurgiei aramei în cadrul civilizaiei
Cucu teni. Au fost descoperite ace cu seciune rotund, cu i fr
ureche, strpungtoare i un fragment de to por. Cu siguran au
existat unelte, recipiente i arme din lemn, îns materialul tiind
perisabil s-au distrus. Dovada prelucrrii lemnului sunt
construciile, amprentele pstrându-se în lut. Exist replici ale
pieselor de mobilier, realizate în lut - de tipul tronurilor,
scunelelor, analogiile etnografice susinând aceasta. Cu siguran din
lemn se puteau face o gam larg de unelte folosite în agricultur,
arme de vântoare, pescuit, tors, esut, piese de mobilier, mijloace
de transport. De asemenea s-au bucurat de atenie i celelalte
mate-
27 Al. Punescu, Evoluia uneltelor i annelor de piatr cioplit
descoperite pe teritoriul României, Bucureti, 1970, p. 53. 28 D.
Boghian, .. Unele consideraii asupra utilajului litic al
comunitilor Precucuteni- Cucuteni- Tripolie ", în Cucuteni aujourd'
hui, Piatra Neam, 1996, pp. 277- 342.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Maria Diaconescu, Locuirea eneolitic de la Vomiceni, Pod lbneasa,
jud. Botoani 19
riale existente: pieile, fibrele textile animale i vegetale,
prelucrarea acestora având beneficiul îmbuntirii vieii. La toate
acestea adugm meteugul care i-a consacrat pe cucutenieni, ca fiind
cei mai de seam ceramiti din preistoria româneasc i european. Fr a
intra în detalii, facem aprecierea asupra evoluiei pe care o
cunoate tehnica deosebit în prepararea pastei, modelarea i arderea
vaselor. Cucutenienii de la Vomiceni dovedesc un apetit aparte
pentru perfecionare i diversificarea formelor vaselor. Toate
componentele demonstreaz capacitatea ceramitilor de aici în
stpânirea secretelor legate de prepararea pastei, modelare, ardere,
omamentare, progrese notabile fa de faza anterioar, ce prezint
aezarea ca fiind un centru important de producere a
ceramicii.
Inventarul bogat din unele locuine, în contrast cu cel al altora,
construciile mari i solide alturi de cele de dimensiuni modeste,
prezena ceramicii de prestigiu de mare frumusee i diversitate, sunt
ar gumente în favoarea existenei unei departajri sociale în cadrul
acestei comuniti. Aspectul infloritor al aezrii rezult din numrul
mare de unelte existente în aezare, de permanenta preocupare pentru
diversi ficarea i perfecionarea lor, numrul mare de resturi
osteologice (cercetate parial)- argument în favoarea creterii unui
numr mare de animale, i poate o încercare de ameliorare a raselor
de animale domestice, dac lum în considerare faptul c resturile
faunistice ale acestora sunt sensibil mai mari comparativ cu cele
din alte aezri cucuteniene, dezvoltarea agriculturii, diversitatea
manifestrilor de art, preocuprile legate de viaa spiritual. Stratul
gros de cultur indic o aezare de durat, firesc pentru aceast
perioad de dezvoltare economic, social, în condiii de clim i mediu
prielnice vieii în aceast zon de N-E a României.
Aceste succinte date referitoare la aezarea cucutenian de la
Vomiceni, aduc în atenie aspecte ale unei uniti geografice
distincte, economice, menite s evidenieze neolitizarea acestui
spaiu cu atribute ce o difereniaz în parte de alte aezri
cucuteniene contemporane ei. Materialul arheologic de o mare bogie
i varietate relev o aezare prosper ce ofer ocazia studierii
complexe a manifestrilor din sfera culturii materiale, spirituale,
a evoluiei acestei comuniti din N - E României în eneolitic. Cu
siguran c factorii de ordin local determinati în parte de condiiile
de mediu, de o anume tradiie, au avut un rol decisiv în dezvoltarea
sa. Lucrarea monografic ce-i va fi dedicat aezrii de la Pod Ibneasa
va supli menta informaiile referitoare la manifestrile din sfera
culturii materiale i spirituale, a evoluiei acestei comuniti
eneolitice din jud. Botoani.
L'HABIT AT ENEOLIQUE CUCUTENIENNE DU VORNICENI, BOTOANI,
ROMANIA
L'article presente aspects de ('habitat eneolique cucutenienne du
Vomiceni, Botoani, Romania en se consentrant sur le process du
neolithiasion cet espace. Avec toutes ses caracteristiques, 1'
economie de cette communaute agro-pastorale est l'un de
subsistance, comme le montre l'etude paleo faunistique, axee sur la
croissance et l'exploitation des animaux domestiques, l'agriculture
et, subsidiairement, sur l'exploitation des autres
ressources.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Aurel MELNICIUC
UNELE CONSIDERAII PRIVIND TIPOLOGIA I DISTRIBUIA AEZRILOR CUCUTENI
(FAZA A-B) ÎN CÂMPIA JIJIEI SUPERIOARE I A BAEULUI
Problematica aezrilor cucuteniene este una deosebit de complex, mai
ales în condiiile în care, înii locuitorii acestor comuniti acordau
o deosebit atenie alegerii locului de întemeiere, organizrii
spaiului intern, dar i fortificrii, aprrii acestuia. Cercetrile din
ultima perioad, mai ales cele de natur interdisciplinar, au
completat destul de mult imaginea noastr asupra constituirii,
existenei, dar i a continuitii de locuire în cadrul aezrilor, dat
fiind faptul c se observ tot mai constant aceast caracteristic de a
pstra acelai areal de locuire, de-a lungul etapelor evolutive,
uneori cu mici deplasri.
Alegerea teritoriului viitoarei aezri, deci a habitatului în
totalitatea sa, care presupunea nu doar locuinele propriu-zise, ci
i terenul adiacent, destinat activitilor comunitare, era un pas
important ce de termina în mare msur natura acesteia, dezvoltarea
sa economic i mai ales rolul su în cadrul relaiilor de schimb
intercomunitar. Cu siguran, resursele naturale aveau un cuvânt de
spus în aceast ecuaie, distana fa de acestea determinând în mare
msur alegerea locaiei viitoarei aezri. Apa potabil nece sar atât
oamenilor cât i animalelor, hrana vegetal i animal, lemnul pentru
foc i construcii, argila pentru meteuguri i locuine, surse de sare
sau terenuri srturate (pentru creterea vitelor), sunt doar câteva
dintre resursele cele mai importante ce trebuiau gsite în imediata
apropiere a aezrilor pentru asigurarea unei permanente i continuiti
a activitilor cotidiene. Supravieuirea i durata de via a comunitii
depindea în mare msur de stabilitatea acestor resurse, cât i de
corelarea acestora cu carac teristicile geografice ale locului
ales.
.
Formele de relief sunt un alt criteriu de selecie a unei locaii
pentru constituirea unei aezri cucu teniene. De obicei, aezrile se
gsesc pe promontoriile teraselor cu altitudini variate din imediata
apro piere a unor cursuri de ap, dar sunt prezente i pe
interfluvii, grinduri sau chiar pe insule2
. Poziionarea aezrilor a fost i unul din criteriile de clasificare
a tipurilor acestora, difereniindu-se trei mari categorii: joase,
medii i înalte. Din pcate, o astfel de încadrare, funcie doar de o
înlime relativ este insuficient, considerându-se necesar, pe bun
dreptate, s se in cont i de o poziionare general a aezrii (domi
nant, aprat natural etc.), fa de zona geografic
înconjurtoare.
Pentru Câmpia Jijiei Superioare i a Baeului, am încercat (în msura
posibilitilor) s facem o astfel de încadrare a aezrilor fazei
Cucuteni A-B repertoriate, inând cont atât de poziia i altitudinea
lor relativ fa de cursul de ap apropiat, cât i de configuraia
terenului înconjurtor. Astfel, am împrit aezrile, funcie de
relieful constatat, în trei mari categorii:
1) aezrile situate pe terasele inferioare ale apelor sau în zone
joase de relief; 2) aezrile situate pe pante de deal sau platouri
de înlime medie; 3) aezri situate pe înlimi dominante, proeminente
de teren, creste înalte.
FormA de relief NumAr aezAri Procentaj terasele inferioare ale
apelor, zone joase de relief 17 25,75%
pante de deal sau platouri de înlime medic 24 36,36% înlimi
dominante 16 24,26%
Neprecizatc 9 13,63%
TOTAL 66 100% Tabelull
Repartiia numeric i procentual a staiunilor Cucuteni A-B din Câmpia
Jijiei Superioare i a Baeului, în functie de formele de
relief
1 D. Boghian, .. Unele consideraii asupra fazei A-8 în contextul
civilizaiei cucuteniene ", în Cucuteni 120- Valori univer sale
(cds. N. Ursulcscu, C.-M. Lazarovici), lai, 1996, p. 179. 2 D.
Monah, t. Cueo, Aezrile culturii Cucuteni din România, lai, 1985,
p. 42.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Au rei Melniciuc, Unele consideraii privind tipologia i distributia
aeziirilor Cucuteni 21
Din totalitatea aezrilor repertoriate de noi în aceast zon (66),
doar pentru un numr de 57 dintre ele am reuit s obinem date de
poziionare sigure i s realizm o încadrare în aceste tipare.
Din datele astfel obinute, putem constata c pentru aezrile
cucuteniene de faz A-B, cunoscute pân în prezent, din Câmpia Jijiei
Superioare i a Baeului, forma preferat de relief este cea a
pantelor line de deal sau a promontoriilor de înlime medie (36,36
%), situate de cele mai multe ori în imediata vecintate a
cursurilor de ap. În majoritatea cazurilor, poziia era aleas cu
mare grij, în aa fel încât, chiar dac nu era situat în punctul cel
mai înalt al zonei, asigura totui o vizibilitate foarte bun pentru
prevenirea unor atacuri prin surprindere. În acelai timp, chiar i
pentru aezrile aflate pe forme înalte de relief, se prefera gsirea
unor soluii de fortificare natural, folosindu-se versanii abrupi
pentru asigu rarea securitii comunitii respective.
Pe de alt parte, numeroase sunt i aezri le care sunt situate în
zonele joase ale câmpii lor din v ile râurilor (25,75%), unde
condiiile pentru cultivarea plantelor erau cele mai prielnice. Se
prea poate c aceste condiii, care s asigure buna desfurare a
activitilor agricole i de punat, au prevalat în alege rea
terenului unei aezri, în defavoarea funciilor defensive. Cu
siguran, existau i ali factori care s contribuie la aprarea
comunitilor umane din aceast zon. Ne gândim la faptul c s-a
observat o coma sare a aezrilor de dimensiuni mai mici într-un
astfel de perimetru cu resurse bogate, probabil, tocmai pentru a
face fa mai uor unor eventuale atacuri. i în spaiul pruto-nistrean
au fost semnalate astfel de fenomene pentru faza Cucuteni A-B, când
la unele aezri, precum cele ale grupului Solone (Rep. Mol dova),
se observ un proces de concentrare, ele poziionându-se la o distan
mic, de 3-6 km una fa de cealalt (situaie semnalat i în spaiul
tripolian pentru grupul de aezri de la Vesiolokutski,
Predilecia pentru ocuparea formelor joase de relief este constatat
i în cazul altor zone înveci nate, cum ar fi Bazinul Bahluiului,
preferin pstrat, de altminteri, pe durata tuturor etapelor
evolutive ale civilizaiei cucuteniene i care poate fi pus în legtur
cu specificul agrar al acestor comuniti, bazat pe exploatarea
terenurilor aluvionare, dar i pe punatul din lunci le
râurilor4
. Pe de alt parte, nu putem nega nici existena unor aezri
poziionate pe forme foarte înalte de relief, cum ar fi cazul aezrii
din etapa A-B2 de la Movila Mgurii, din Basarabia, situat la o
altitudine de cea. 380 m, pe o poziie domi nant, de unde se putea
observa întreaga zon pe distane de zeci de kilometrt
O alt form de clasificare a aezri lor este i ea, la rândul su,
legat de poziionarea geografic a acestora i de limitele determinate
de un cadru natural dat: a) aezri compacte - amplasate pe o form de
teren bine delimitat (promontoriu, fragment de teras, interfluviu,
grind, insul), având în mare msu r un teritoriu delimitat natural,
completat uneori de un sistem artificial defensiv; b) aezri
rsfirate cele aflate pe locuri deschise, fr o delimitare natural
sau artificial clar 6
. Din pcate, o statistic în acest sens este greu de realizat,
datorit lipsei spturilor sistematice i exhaustive, sau a
prospeciunilor efectuate direct pe teren (geomagnetism, fotografie
aerian etc.).
Dimensiunea aezri lor constituie un alt factor ce a dus la o
clasificare a acestora, distingându-se, în general, câteva mari
categorii: a) aezri mici (sub 1 ha); b) mijlocii (1-2 ha); c) mari
(2-5 ha); d) foarte mari (peste 5ha)7 sau e) aezri gigantice (zeci
sau chiar sute de ha)8
.
3 I. Palaguta, ,,Aezri ale culturii Cucuteni-Tripolie evoluate din
bazinul de mijloc al r. Solone", în RArh, nr. 2, 1998, p. 106. 4 D.
Boghian, Comunitile cucuteniene din bazinul Bahluiului, Suceava,
2004, p. 57, tabel Il. 5 V. Bicbacv, "Cercetrile arheologice de la
Rezina i Movila Mgurii din anul 1995", în Pyretus, Il, Ungheni,
2006, pp. 52-56. 6 D. Monah, t. Cuco, op. cit., p. 43. 7 Ibidem. 8
Ibidem, p. 44; V. Sorochin, .. Modalitile de organizare a aezrilor
complexului cultural Cucuteni- Tripolie", în ArhMold, XVI, 1993,
pp. 69-86; C.- M. Lazarovici, Ghc. Lazarovici, Arhitectura
neoliticului i epocii cuprului din România, voi. Il, lai, 2007, pp.
173-176. 9 M. Vidcjko, Putesestvie v tripo/'skij mir, Kiev, 2005,
pp. 306-308.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
22 AMS, X, 2011, SEC[IUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
Numrul de locuine este iari un factor foarte variabil de la aezare
la aezare, care poate fi in fluenat cu siguran i de tipologia
acestora, de spaiul aferent sau de poziionarea geografic.
Din punct de vedere al organizrii interne, putem vorbi de o adevrat
planificare i structurare a aezrilor, locuinele acestora fiind
organizate dup urmtoarele modele: în cerc sau oval, în iruri para
lele i în grupuri. Exist i cazuri când constatm i o organizare a
locuinelor în semicerc sau având un contur cvasi-circular, dar i
aezri ce nu au o ordine prestabilit a acestora, încadrându-se,
probabil, mai mult în categoria celor rsfirate. Aezarea cucutenian
de la Scutari-La Gherie (fig. 1/3) pare a avea o astfel de
dispunere în semicerc, dat probabil de existena unei structuri
artificiale de aprare, sub form de jumtate de arc, ce este
întrerupt de albia abrupt a unui pârâu, aa cum rezult din imaginea
din satelit.
Organizarea locuinelor în cercuri pare a fi forma predilect
utilizat de comuniti le cucuteniene de faz A-B din Câmpia Jijiei
Superioare i a Baeului. Ea a fost pân în prezent documentat în
cadrul tuturor spturilor de amploare din aceast regiune. Astfel, la
Corlteni (fig.2), a fost identificat ca urmare a spturi lor
arheologice din perioada 1949-1950, i mai apoi confirmat prin
campania din 1951, ipoteza gruprii ansamblului de locuine în cerc,
în jurul unei "piee" centrale10
. Aceeai modalitate de organizare este aproape sigur i în cazul
aezrii de la Vorniceni-Pod lbneasa, unde locuinele au fost dispuse
dup un plan prestabilit, existena unor elemente de sistematizare a
locuinelor în planul aezrii fiind evident 11 . Aici modul de
dispunere a locuinelor are anumite particulariti, fiind unul
grupat, în semicerc, sau chiar alctuind un cerc. Din cele 17
locuine cercetate, trei sunt de mai mari dimensiuni, în jurul crora
sunt grupate altele mai mici (fig. 3). De obicei, distana dintre
aceste locuine satelitare fa de locuina mare, sau una fa de alta,
este de cea. 3-4 m (astfel de grupri de locuine au fost observate i
în cadrul aezrii de faz Cucuteni A-B de la Traian-Dealul
Fântânilor)1
• În acelai timp, se remarc, în mod evident, poziia central a
locuinelor mari, fiind probabil o ierarhizare intern axat pe grade
de rudenie.
Arheolob'lll Maria Diaconescu, cea care a afccnmt spturile,
consider ca fiind neîndoielnic faptul c aceste locuine mai mari au
avut un rol social important în cadrul aezrii i au aparinut
conductorilor acestei comuniti, în timp ce celelalte constmcii pot
fi atribuite familiilor obinuite. În interioml acestui arc, s-a
rezervat un spaiu destul de mare, derivat tocmai din aceast
dispunere circular a construciilor, folosit probabil pentru adunri,
diferite manifestri sau poate pentru ocrotirea animalelor pe timpul
nopii. Din aceast zon central au rezultat, în urma spturilor,
foarte puine materiale cucuteniene (informaii furnizate de autoarea
spturii, Maria Diaconescu, în comunicarea cu titlul: "Unele aspecte
cu privire la construciile din aezarea cucutenian de la Vorniceni,
Pod Ibneasa", susinut în cadrul Sesiunii Naionale de Comunicri
tiinifice de la Bârlad, mai 2011).
Dispunerea în semicerc, rezultat din planul locuinelor de la
Vorniceni, este datorat faptului c aceast aezare a fost spat în
proporie de 30-40%, restul de locuine necercetate sau distruse în
timp, completând, probabil, poriunea de cerc lips, în condiiile în
care formele de relief din acea zon (panta lin a unui deal) nu dau
de bnuit c ar fi putut întrerupe aceast manier de organizare.
Aceeai modali tate de organizare în cerce vizibil i la alte aezri
din aceast zon, precum cele din fig. 1/1-4 (Scutari La Gherie
s.a.), dar i în aezri precum Traian-Dealul Fântânilor (cel puin
pentru o prim etap de evoluie, în cuprinsul primului an, ulterior
ele fiind organizate în grupuri), sau Kli§~ev, Veselij Kut,
Nebelivka, Gorda§ivka .a. din spaiul tripolian.
•
Cu siguran, numrul mic de aezri cercetate pentru faza Cucuteni A-B
- Tripolie BI-BII nu ne îngduie s ne pronunm decât în mic msur
asupra modalitilor acestora de organizare a spaiului in tern. Dar,
considerm c dispunerea circular continu s fie fie forma preferat de
amplasare a locuin elor de-a lungul tuturor etapelor de evoluie în
cadrul civilizaiei cucuteniene.
Fortificarea aezri/ar cucuteniene din aceast perioad este o alt
problem greu accesibil, da torit absenei aezrilor bine cercetate.
Pentru faza Cucuteni A-B avem informaii despre existena unor anuri
doar pentru patru aezri: Traian-Dealul Fântânilor, Cucuteni-Dâmbul
Morii, Dobreni i Mân-
10 1. Nes tor el a/ii, ,,Spturile de pe antierul Valea Jijiei ", în
SCIV, II, 1, 1951, p. 68. 11 Diaconescu et a/ii, Vomiceni,jud
Botoani. Punct: Pod lbneasa, Cronica, Campania 2007,2008, pp.
330-331; "Vomiceni, jud Botoani. Punct: Pod lbneasa, Cronica,
Campania 2008", în Valahica, XXI-XXII (2008-2009), Târgovitc, 2009,
pp. 359-360; Vomiceni,jud Botoani. Punct: Pod lbneasa, Cronica,
Campania 2010, Sibiu, 2011, pp. 244-245. 12 C. Bem, Traian Dealul
Fântânilor:fenomenul Cucuteni A-B, Târgovite, 2007, p. 143. Il O.
Chilie, .. E/ements d'habitat de la periode Cucu/eni A el Cucuteni
A-B de /'espace prutfHinistreen ", în Etabi/issements el
habitations pn!historiques. Structure, organiza/ion, symbo/e, lai,
2008, (eds. V. Chirica, M.-C. Vleanu), p. 295, fig. 1.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Au rei Melniciuc, Unele consideratii privind tipologia i
distributia aezrilor Cucuteni 23
dreti-Podullui Anton. Dintre acestea, doar cea de la Mândreti este
situat în Cârnpia Jijiei Superioare i a Baeului, având trei dintre
laturile aezrii aprate natural, de pante abrupte, iar în zona
deschis se poate presupune existena unui an14 • Fr s insistm prea
mult asupra acestei probleme, din motivele expuse mai sus, revenim
totui asupra opiniei noastre de fortificare în mod natural a
aezrilor de faz Cucuteni A-B, prin dispunerea acestora în zone cu
bun vizibilitate i, atunci când era posibil, având la turi aprate
de elemente naturale (pante abrupte, cursuri de ap etc.) De
asemenea, aprarea se putea reali za prin conlucrarea mai multor
aezri-satelit. Totui, nu este exclus s se descopere în viitor mai
multe elemente de fortificare în cadrul unor aezri cucuteniene din
zona vizat, mai ales în condiiile în care astfel de elemente pot fi
predictibile prin vizualizarea unor imagini, precum cea din fig.
113, unde, în cadrul aezrii de Ia Scutari-La Gherie, se observ urma
unui an, probabil de form semicircular, ce delimiteaz teritoriul
acesteia pân la confluena cu pârâul din josul su. Deocamdat, nu am
reuit s fa cem decât mici cercetri perieghetice în aceast zon,
care nu ne-au permis s confirmm sau nu existena acestui element de
fortificare.
În acelai timp, este posibil s fi existat în cadrul aezri lor
cucuteniene i alte modaliti de forti ficare, cum ar fi un simplu
gard alctuit din pari i împletitur de nuiele, cu funcie de
împrejmuire, sau palisade de lemn, care, datorit perisabilitii
materialului lemnos, nu au rezistat trecerii timpului. Acest sistem
de împrejmuire ar fi fost foarte util mai ales pentru aezrile
cucuteniene aflate pe forme joase de relief. Nici pentru teritoriul
de la est de Prut nu avem informaii pentru existena unor aezri
fortificate, chiar dac acestea abund în faza Cucuteni A.
Nu putem exclude nici ipoteza, vehiculat de unii cercettori, a
interpretrii "fortificaiilor" ca elemente de separare, de desprire
a interiorului comunitii de exteriorul necunoscut, a sacrului de
pro fan15. Acest lucru este valabil în condiiile în care s-a
demonstrat, cel puin în cazul câtorva aezri, c anul a fost spat
înaintea construirii locuinelor, ca un element de demarcare a
teritoriului acestora.
Un alt aspect care ar trebui menionat la final ar fi cel legat de
densitatea distribuiei aezrilor din Câmpia Jijiei Superioare i a
Baeului. Observaia cea mai interesant, care reiese i din
reprezentarea cartografic a fig. 5, este aceea c în jumtatea sudic
a Câmpiei Jijiei Superioare i a Baeului nu au fost descoperite pân
în prezent decât ase aezri din aceast perioad, de zece ori mai
puine decât în partea sa nordic (unde au fost repertoriate 60 de
aezri), iar în zona sud-central - nici o aezare. Explicaia acestei
discrepane atât de mari ine, probabil, atât de intensitatea mai
mare a cercetrilor de teren efec tuate în jumtatea nordic a
judeului Botoani, mai ales cu ocazia amenajrilor unor cursuri de
ap, cât i de resursele mari de materii prime (silexul de Prut),
condiiile naturale prielnice sau reeaua hidrografic mai bogat, ce
sunt situate tot în aceast zon.
O alt observaie interesant pe care o facem studiind harta
distribuiei aezrilor de faz A-B, este cea a existenei unor
aglomerri sau grupri ale acestora, în anumite regiuni ale Câmpiei
Jijiei Superi oare i a Baeului. Astfel, observm apte astfel de
zone unde densitatea aezrilor cucuteniene de faz A B variaz între
cinci puncte (în cinci zone) i nou puncte (dou zone), într-un
perimentru relativ restrâns, de 50-100 km2 i aflate Ia distane
cuprinse între 1 i 5 km (fig. 6). Acestea sunt: perimetrul Drgueni
- Mileanca - Silrata Drilgueni (nou aezri), Cotu-Morii -
Crasnaleuca - Ghireni (nou aezri), Darabani - Pltini - Eanca (cinci
aezri), George Enescu - Havârna (cinci aezri), Corlteni (cinci
aezri), Sveni- tiubeni (cinci aezri), Mneti (cinci aezri).
Bineîneles, este greu de stabilit momentan câte sau care din
aezrile respective sunt contempo rane. Tocmai din acest motiv
realizm c încercarea de a calcula densitatea de Iocuire în aceast
perioad a culturii Cucuteni este un demers dificil i care nu poate
da decât rezultate orientative. Totui, densitatea medie pentru faza
Cucuteni A-B din Cârnpia Jijiei Superioare i a Baeului este mult
mai mare fa de alte zone învecinate unde, în cazul Podiului
Sucevei, de exemplu, aceasta nu depete valoarea de 0,07 aezri la
100 de km2
• Astfel, pentru zona studiat (ce are o suprafa de cea. 4500 km2 ),
densitatea medie
de aezri la 100 de km2 atinge valoarea de 1,46, considerabil
superioar celei din zonele prezentate mai sus. Pe de alt parte,
trebuie menionat, iari, diferena mare dintre nordul (i farial
centrul) Câmpiei Jijiei Superioare i a Baeului, unde densitatea
medie de aezri Ia 100 de km are valoarea de 2,4, i
sudul acestei regiuni, unde aceasta nu depete media de 0,3 aezri.
Chiar dac o parte din aceste aezri au fost populate doar o anumit
perioad din faza Cucuteni
A-B, totui, permanenta Iocuirii unor astfel de perimetre
demonstreaz o anumit constant în preferinele selectrii unui spaiu
al habitatului acestor comuniti sau, foarte posibil, apariia unor
aezri-satelit, ca urmare a divizrii unor comuniti mai mari (fapt
întâlnit în cazul altor comuniti cucuteniene din întreg spaiul
cucuteniano-tripolian).
14 Punescu el a/ii, RAJBT, voi. I-11, Bucureti, 1976, p. 271. 15 C.
Bem, op.cit., p. 170.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
24 AMS, X, 2011, SEC[IUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
•
SOME CONSIDERA TIONS REGARDING THE TIPOLOGY AND THE DISTRIBUTION OF
THE CUCUTENI (PHASE A-B) SETTLEMENTS FROM
THE UPPER PLAIN OF JIJIA AND BAEU
(Summary)
The article approaches the issue of the evolution of the Cucuteni
settlements from the Upper Plain of the river Jijia and of the
river Baeu; in the same time, it deals with their interna(
organisation ac cord ing to the type of relief, size, inner
structure or elements of strenghtening. Another aspect regards the
dcnsity of settlements in the arca, most of them being situated in
the Nothem half (60 settlements). In this Northem region there are
lots of settlcments which scem to bc contemporary. Thus, one can
count seven zones where the dcnsity ranks between five points (in
fivc zones) and nine points (two zones) in a relatively small
pcrimeter, of a boul 50-100 km2, found ata two-five km
distance.
16 A. Crimaru, Drgueni. Contribu{ii la o monografie arheologic,
Botoani, 1977, p. 112. www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
1 2
3 4
5 6
Scara: 1:15000
Fig. 1. Organizarea intern a aezri lor cucuteniene. Imagini din
satelit. 1. Ttreni (faz neprecizat); 2. Couca (faz incert); 3.
Scutari-La Ghe(rie (Cucuteni A-B); 4. Broscui (faz incert); 5.
Mileanca-Pe Coast (Cucuteni A-B); 6. Dumeni (faz incert)
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
~---~========~========~~
-----
Fig. 3. Planul genera l al sptur i lor de la Vorni ceni -Pod
lbneasa în perioada 2001 - 20 1 O (apud Diaconescu).
Scara: 1: 350
A urei Melniciuc, U11ele cot~sidera(ii privi11d tipologia i
distributia aezrilor Cucuteni
Fouille Alexeeva
1.
2.
Aezri Cucuteni A-B organizate în cerc din spaiul pruto-nistrean :
1. Cotiujenii Mici; 2. lablona 1; 3. Ochiul Alb " La Rmzan"
27
28 AMS, X, 2011, SECTIUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
Fig. 5. Distribuia aezri lor Cucuteni A-8 în Câmpia Jijiei
Superioare i a Baeului .
Scara 1 :200.000
A urei Melniciuc, Unele consideratii privind tipologia i
distributia aezrilor Cucuteni
Fig. 6. Delimitarea unor grupuri de aezri Cucuteni A-B din Câmpia
Jiji ei Superi oare i a Baeului .
(Scara 1 :200.000)
Mihai CORNACT
DIN EMISIUNILE MONETARE ALE ÎMPRATULUI TRAIAN
Nevoia unor mijloace care s înlocuiasc schimburile de produse s-a
fcut simit cu mult timp înainte de apariia monedei. Dup schimbul în
natur, produse contra produse (troc), apar ca mijloc de schimb, cu
rol de bani primitivi, vite, cereale, bare sau obiecte din metal
sub form de vârfuri de sgei, pumnale, topoare, seceri etc. Abia în
secolul VH î.Hr. apar primele monede în Lidia, respectiv Ionia
(Asia Mic) , ca rezultat firesc al dezvoltrii societii ome neti
din acea perioad, determinând amplificarea schimburilor dintre
localitile (oraele) gre ceti de pe coasta vestic a Asiei Mici cu
populaiile învecinate.
În toate timpurile, pe l âng rolul lor principal de a servi ca
mijloc de plat sau schimb, monedele au asociat pe una din fee
comemorarea sau aniversarea unor fapte sau evenimente însemnate.
Reprezentrile cu trimitere la astfel de momente s-au folosit în
special înc din anti chitate, când editarea medaliilort era mai
puin utilizat, iar succesele militare, actele de eroism, cuceririle
importante erau marcate pe emisiunile monetare, înaintea actelor de
natur social sau cultural. S-au evideniat în acest sens împraii
romani , care au utilizat emisiunile moneta re curente (aur,
argint, bronz) pentru a simboliza, prin diversitatea unor tipuri
alegorice însoite de texte lmuritoare, fapte i evenimente generate
de conflicte militare, acte importante de ordin politic i
administrative, mari construcii edilitare, militare i de
binefacere, importante mo mente religioase i culturale.
Emisiunile monetare editate în cantiti apreciabile, cu putere de
exprimare în interiorul granielor vastului imperiu, precum i la
popoarele barbare cu care se învecina, asigurau amintirea faptelor
acelor împrai, precum i faima lor în toat lumea antic . S-a putut
constata c pentru simbolizarea reversului , cu faptele mai sus
enumerate, s-au folosit tipuri identice sau foarte apropiate pe
monedele tuturor împrailor, iar legendele explicative se repet sau
sunt aproape identice ca text. Exemplificm pentru a arta c biruina
asupra dumanilor este simbolizat de regul prin tipurile:
- zeia Victoria inând în mâna dreapt o coroan de tauri, iar în
stânga o ramur de palmier; - zeia Victoria agând de un copac un
scut; - ideea de victorie este exprimat printr-un barbar ezând cu
mâinile legate, cu atitudine
trist, pe o grmad de arme etc.2 Practica comemorrii, pe
diversitatea tipurilor monetare, a în semnatelor fapte rzboinice ,
a actelor administrative, a operelor de binefacere etc., a fost
utili zat pe o scar întins i de ctre împratul Traian (98-117
d.Hr.) (fig. 1 ).
Traian (Marcus Ulpius Traianus)3 - (n. 18 septembrie 53 d.Hr.
,
ltalica, Hispania - 18 august 117 d.Hr. , Selinus, Asia Mic) ,
împrat,
între 98-117 d.Hr. , din Dinastia Antoninilor. A fost adoptat de
împ ratul Nerva (96-98 d.Hr.) i numit succesor al acestuia, când
deja era recunoscut ca un destoinic militar i comandant, activând
în armatele din Siria i de pe Rin . A fost numit guvernator al
provinciei Germania Superioar. Ajuns împrat, pe lâng calitile
militare, se evideniaz prin caracterul su drept în relaiile cu
cetenii romani în general, respect fa de Senat, talentul de
organizator. În perioada domniei sale, Imperiul Roman a atins
maxima sa extensiune. Traian a fost apreciat de contemporani ca cel
mai înelept, drept i mre împrat roman. Pentru toate calitile i
meritele sale, a fost rspltit de Senat cu titlul
1 În lumea roman, medalioanele i piesele cu destinaie asemntoare se
numeau contorniat. Vezi Constantin Preda, Enciclopedie de
numismatic antic in România, EE, Bucureti, 2008, pp. 193-195. 2
Constantin Moisi l, "Monete/e Împratului Traian referitoare ia
rzboaiele cu dacii i ia cucerirea Daciei", în SCN, XX, 1930,
Tipografia Curii Regale, Bucureti, pp. 4-6. 3 Dumitru Tudor,
coordinator, Enciclopedia civilizaiei romane, EE, Bucureti , 1982,
pp. 773-774; C. Preda, op. cit., p. 293.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Mihai Cornaci, Din emisiunile monetare ale împratului Traian
31
de Optimus Princeps, titulatur ce figureaz pe ambele emisiuni
monetare, alturi de: Germa nicus, Dacicus, Pharticus, dup ce
aceste popoare, cu teritoriile lor, au fost cucerite.
În vremea sa, denaru/ cunoate o depreciere, ajungând la un coninut
de 20 % cupru. Emisiunile monetare ale împratului se întâlnesc în
mari cantiti în oraele i castrele din pro vinciile Imperiului
Roman, precum i în tezaure din afara granielor romane.
1. SESTERTIUS 4 (din lat. semis-tertius) La început, moned mic din
argint, în timpul Republicii romane, cu o greutate de 1,13
g, reprezentând a 1 /288-a parte dintr-o libr roman5• Valora 2,5
ai. A aprut în paralel cu denaru/, având i semnul de valoare IlS
sau HS . Începând cu Octavianus Augustus, se bate din bronz,
cântrind 27,3 g, egal cu o uncie sau V. denar. Scade treptat în
greutate, ajungând s se deprecieze pân la reforma6 lui
Diocletianus, când dispare din monetria roman.
- Av. Bustul împratului Traian, laureat spre dreapta, drapat7 •
Circular, este dispus le
genda: !MP CAES NER TRAlANO OPTIMO AUG GER DAC P M TR P COS VI P P
!MP(ERA TOR) CAES(AR) NER(V A) TRAIANO OPTIM O AUG(USTA)
GER(MANICUS) DAC(ICUS) P(ONTTFJCJ) M(AXIMO) TR(IBUNICIA)
P(OTESTATE) CO(N)S(UL) VI P(A TER) P(A TRJAE)
Rv. Împratul Traian, ezând spre dreapta, pe o platform, în câmpul
din stânga însoit de doi ofieri, adresându-se unui grup de cinci
soldai. Sub teras, legenda: IMPERA TOR Vlll = Pentru a Vlll-a oar
salutat de ostai ca învingtor. La exerg: SC S(ENATUS) C(ONSULTO)
Titlul de lmperator se referea i Ia puterea absolut asupra trupelor
(commandant suprem).
A vea aceast comand doar pe timp de rzboi i era primit în urma unei
aclamaii onorifice. La încheierea ostilitilor i reintrarea în Roma
se renuna la aceast funcie.
Dup reprezentrile de pe Rv. , astfel de piese sunt numite de unii
specialiti i colectionari monede de ad/ocujiune. Se poate aprecia c
moneda prezentat a fost emis între anii 114-1 17 d. Hr. , la Roma,
pe baza izvoarelor istorice c Traian a exercitat al aselea consulat
în acea perioad.
A.E.; 0 34 mm; =f:. = 4,97 mm (peste efigie); 26,5 g. Av.-Rv.! j
RJC, li, p. 290, nr. 6558 •
• C. Preda, op. cit., p. 262; Auric Smaranda, Istoria numismaticii
În date, Bucureti, 2007, p. 78. 5 Libra roman: unitate ponderal
principal pentru valori i greuti, ex i stent înaintea aparii ei
monedei romane. Avea la început 272,8 g ( libra osc), iar mai
târziu 327,45 g (libra roman). Se puteau obine 84 denari, iar mai
târziu , din timpul lui Neron, prin devalorizare, 96 denari. Dup
moartea lui Constantin ce l Mare (337 d.Hr.), împrat reformator a l
sistemului monetar roman , libra de aur sau de argint devine msur
preferat de calcul. C. Preda, op. cit., p. 172; Auric Smaranda, op.
cit., p. 55. 6 În anul 294 d.Hr., greutatea monedei de aur crete de
la 4,68 g la 5,45 g, iar pentru scurt timp la 6,55 g. Se introduce
o nou moned de argint de 3,41 g i una de bilion, numit/o/lis, cu
greutatea de 10,23 + 10,08 g, având în componen numai 5% argint. C.
Preda, op. cit. , p. 108. 7 Pe bustul dinastului este prezent
îmbrcmintea specific (mantie, tog).
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
32 AMS, X, 2011, SECT1UNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
2. DUPONDJU:f - Moned roman împerial de aram (bronz?), având ca
valoare o jumtate de sestertius sau 2 ai , cu greutatea cuprins
între 12,75""15,00 g i diametru] între 24- 28 mm.
- Av. Bustul împratului Traian laureat, radiat, drapat, spre
dreapta. (Împratul poart o coroan radiat). Legenda este identic cu
cea prezentat la sestertius, dei pe un scurt segment este
întrerupt.
•
•
3. DENAR (lat. denarius) 12
Principala moned roman de argint, cu cea mai lung durat de
utilizare, atât în perioada Republicii romane, cât i a Imperiului
Roman. În f