+ All Categories
Home > Documents > A3 14 50 · 2017-02-01 · de stimulare a investitiilor si capacitatea de a pune in aplicare...

A3 14 50 · 2017-02-01 · de stimulare a investitiilor si capacitatea de a pune in aplicare...

Date post: 29-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 0 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
54
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Anexa nr.3/14 Nr. formular 01 02 11 13 15 28 29 Programe de investitii publice Programele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de finantare Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii Sume alocate din bugetele institutiilor publice finantate partial din venituri proprii Sume alocate din fonduri externe nerambursabile Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate Sume alocate de la bugetul de stat Sinteza bugetelor centralizate ale institutiilor publice finantate partial din venituri proprii CUPRINS Document sinteza privind politicile si programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2017 si perspectiva 2018-2020 Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate pag.2
Transcript
  • MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Anexa nr.3/14

    Nr.

    formular

    01

    02

    11

    13

    15

    28

    29

    Programe de investitii publice

    Programele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de finantare

    Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii

    Sume alocate din bugetele institutiilor publice finantate partial din venituri proprii

    Sume alocate din fonduri externe nerambursabile

    Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate

    Sume alocate de la bugetul de stat

    Sinteza bugetelor centralizate ale institutiilor publice finantate partial din venituri

    proprii

    CUPRINS

    Document sinteza privind politicile si programele bugetare pe termen mediu ale

    ordonatorilor principali de credite pentru anul 2017 si perspectiva 2018-2020

    Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli

    Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii

    Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate

    Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate

    pag.2

  • DOCUMENT SINTEZA PRIVIND POLITICILE SI PROGRAMELE BUGETARE PE TERMEN MEDIU ALE ORDONATORILOR PRINCIPALI DE CREDITE

    pentru anul 2017 si perspectiva 2018-2020

    1. TITULAR: Ministerul Afacerilor Externe

    COD TITULAR 14

    2. MISIUNEA INSTITUTIEI PUBLICE SI CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE

    Mandatul Ministerului Afacerilor Externe este de a asigura realizarea politicii externe a statului roman in concordanta cu interesele nationale si cu statutul Romaniei de membru in structurile europene si euroatlantice. Conform actelor normative in vigoare, Ministerul Afacerilor Externe, denumit in continuare MAE, asigura realizarea politicii externe a statului roman, inclusiv participarea la procesul de integrare europeana si euroatlantica a Romaniei, si colaboreaza la elaborarea, fundamentarea si realizarea politicii economice a Romaniei, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

    3. PRIORITATI STRATEGICE PE TERMEN MEDIU ALE ORDONATORULUI

    1. Afaceri europene

    1.1. Activitatea in Uniunea Europeana

    1.1.1 Afaceri Institutionale si Relatii Externe UE

    - participarea, in continuare, la reflectia privind viitorul proiectului european, cu accent pe urmarirea plasarii RO alaturi de SM fondatoare, sustinatoare ale continuarii integrarii europene;

    - urmarirea si analizarea evolutiilor relevante in procesul de initiere a negocierilor privind iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana si a dezbaterii privind viitorul relatiei Marea Britanie–UE, atat in UK, celelalte SMUE, cat si la nivelul institutiilor europene, prin intermediul Task Force-ului pentru Brexit (constituit la nivel MAE); continuarea consultarilor inter-ministeriale in vederea stabilirii implicatiilor si a principalelor prioritati ale RO in negocieri. Dincolo de mizele de fond, dosarul implica si o provocare suplimentara tactica si logistica, data fiind probabilitatea suprapunerii momentului de retragere efectiva cu asumarea de catre RO a PRES CONS in 2019. Baza orientarii actiunii viitoare - principiile fundamentale ale procesului de negociere si etapele procedurale - a fost convenita in reuniunea la nivel inalt UE27 din 15 decembrie 2016. In perspectiva termenului anuntat pentru notificarea deciziei UK de iesire din UE/sfarsitul lunii martie 2017, RO va urmari clarificarea abordarii si a mizelor majore in conturarea unui mandat de negocieri, atat in plan european, cat si intern, din perspectiva intereselor si a aspectelor de sensibilitate pentru Romania (domenii specifice de cooperare ce se doresc consolidate in viitorul parteneriat cu UK, “liniile rosii” de mandat si posibilele aliante/asocieri pentru sustinerea acestora).

    - gestionarea dialogului cu Presedintia Maltei la Consiliul UE in semestrul I 2017, pornind de la deschiderea manifestata fata de Romania si convergenta abordarilor pe o serie de subiecte de interes comun la nivel UE;

    - contributia la concretizarea proiectului vizand marcarea de catre Romania, printr-o serie de evenimente derulate in cursul anului 2017, a zece ani de la aderarea la Uniunea Europeana;

    - participarea la procesul de pregatire a preluarii Presedintiei romane a Consiliului UE, in primul semestru al anului 2019 (coordonare inter-institutionala, aspecte logistice si de comunicare publica, pregatire personal etc.). MAE a detasat diplomati in cadrul Unitatii pentru Pregatirea Presedintiei Romaniei a Consiliului UE 2019 (UP PRES) infiintata la nivelul Cancelariei Prim-ministrului cu obiectivul finalizarii Planului de Actiune de pregatire a PRES RO si a calendarului

    pag.3

  • de aplicare a acestuia si va participa, in acord cu rolul conferit, la implementarea viitoare a acestuia, in special pe dimensiunea de coordonare inter-institutionala si de pregatire a personalului etc. Va intensifica consultarile cu partenerii UE (CONS, state membre din trio-ul - FI si HR - precum si cu alte tari cu experienta in materie).

    - urmarirea finalizarii procedurilor de notificare a reprezentantilor Romaniei in cadrul CESE si CoR, in baza inputului care va fi primit din partea institutiilor competente - SGG si, respectiv, MDRAPFE;

    - continuarea demersurilor, conform competentelor MAE in dosar, de promovare a progreselor RO in cadrul Mecanismului pentru Cooperare si Verificare/MCV in vederea asigurarii bazelor incheierii exercitiului intr-un orizont de timp cat mai scurt/perspectiva de phasing out din MCV. In acest sens, se va urmari obtinerea unui text cat mai pozitiv al viitorului raport MCV (25 ianuarie 2017) care sa reconfirme de o maniera cat mai clara progresele substantiale si ireversibile obtinute de RO de la instituirea mecanismului, precum si a unor Concluzii pozitive ale Consiliului UE pe marginea raportului.

    - promovarea, in continuare, a necesitatii unui angajament solid al UE fata de politica extinderii si sustinerea inregistrarii de progrese concrete care sa permita avansarea procesului (deschidere de noi capitole s.a.), sens in care RO va continua dialogul politico-diplomatic cu tarile candidate si cu potentialii candidati, in baza coordonatelor de pozitie promovate constant: abordare constructiva si sustinere certa pentru avansarea procesului de negociere in baza indeplinirii conditionalitatilor si a progreselor obtinute/meritelor proprii; disponibilitatea RO de acordare a asistentei in procesul de pregatire a aderarii.

    - mentinerea in prim-planul agendei UE a unei relatii stranse cu partenerii estici, in special R. Moldova: sustinerea reformelor democratice, implementarea prevederilor Acordurilor de Asociere si incurajarea orientarii pro-europene; in perspectiva Summit-ului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017, conturarea de realizari concrete cu impact pozitiv pentru cetateni, confirmarea de obiective strategice pentru o viitoare etapa de dezvoltare a Parteneriatului si comunicarea eficienta in pregatirea si follow-up-ul acestuia.

    1.1.2. Piata Interna si Politici Sectoriale

    - Piata Interna: continuarea coordonarii pozitiilor nationale in vederea adoptarii initiativelor lansate in contextul Strategiilor privind piata unica.

    - Piata Unica Digitala: urmarirea negocierilor privind initiativele din cadrul Strategiei pentru Piata Unica Digitala, cu luarea in considerare a particularitatilor nationale in domeniul telecom, nevoia de stimulare a investitiilor si capacitatea de a pune in aplicare planurile ambitioase ale Comisiei.

    - Libera circulatie a fortei de munca: urmarirea procesului de negociere privind revizuirea Directivei Detasarea Lucratorilor nr. 96/71/CE, dosar sensibil care se negociaza intre doua grupuri de state membre cu pozitii divergente. Principalele aspecte problematice sunt sistemul de calcul al remuneratiei si limitarea perioadei de detasare. Se intentioneaza finalizarea dosarului la nivelul Consiliului EPSCO in iunie 2017, ceea ce este problematic, avand in vedere slabirea minoritatii de blocaj a grupului central-european.

    - Urmarirea reflectarii intereselor Romaniei in negocierile privind propunerile de modificare a reglementarilor in materie de coordonare a sistemelor de securitate sociala, lansate de Comisie la 13 decembrie 2016. Sunt vizate aspecte privind coordonarea in domenii ca ajutoarele de somaj, accesul la prestatii sociale al persoanelor inactive sau in cautarea unui loc de munca, prestatiile privind ingrijirea pe termen lung, prestatiile familiale, coordonarea securitatii sociale pentru detasati.

    - Energie: evolutia dosarelor in dezbatere la nivelul Consiliului, in special continuarea negocierilor referitoare la propunerea de Regulament privind siguranta aprovizionarii cu gaze naturale si initierea discutiilor referitoare la doua dosare din pachetul privind energia curata, respectiv proiectele revizuite ale directivelor privind eficienta energetica si privind performanta energetica a cladirilor.

    - Schimbari climatice: evolutia negocierilor privind propunerea de Directiva pentru modificarea Directivei 2003/87/CE in vederea rentabilizarii reducerii emisiilor de dioxid de carbon si a sporirii investitiilor in acest domeniu; urmarirea negocierilor privind propunerile aferente sectorului non-

    pag.4

  • ETS, dosare deosebit de importante pentru Romania, din perspectiva contributiei unor sectoare cu pondere majora in economie (transporturi si agricultura) la indeplinirea tintelor ce vor rezulta din pachetul final.

    - Politica Agricola Comuna: urmarirea procesului de reflectie privind arhitectura post-2020 si procesul de simplificare a PAC, din perspectiva Romaniei fiind esentiala mentinerea accentului pe importanta agriculturii ca prioritate pentru UE.

    1.1.3 Afaceri Generale, Financiare, Interne si Justitie:

    - continuarea demersurilor pentru promovarea unei decizii de aderare a Romaniei la Spatiul Schengen, pe baza argumentatiei vizand rolul esential detinut de Romania in securizarea frontierelor externe UE, rol extrem de important mai ales in actualul context european. Subiectul este inclus prioritar pe agenda de discutii cu statele membre critice (FR, NL si DE) si PRES UE semestriale pentru evaluarea perspectivelor de aderare; contextul electoral din 2017 din statele membre critice risca sa faca dificila avansarea in acest dosar;

    - urmarirea evolutiilor la nivel UE in raport cu initiativele de consolidare a securitatii interne a UE (controlul sistematic la frontiere, interoperabilitatea bazelor de date si intensificarea schimbului de informatii, sistemul Intrari/Iesiri pentru controlul frontierelor externe), inclusiv din perspectiva contributiei acestora la avansarea obiectivului politic de aderare la Schengen. In acest proces complex de reforma, obtinerea accesului RO la noile sisteme de informatii VIS si SIS, aflat in curs de negociere, constituie o etapa tehnica importanta si din perspectiva aderarii RO la spatiul Schengen;

    - in ceea ce priveste migratia, urmarirea evolutiilor privind negocierile la nivel UE vizand reformarea Sistemului European Comun de Azil din perspectiva reflectarii pozitiei Romaniei de sustinere a unei solutii consensuale care sa ia in calcul diferitele modalitati de manifestare a solidaritatii; urmarirea, impreuna cu celelalte directii responsabile din MAE, a dialogului cu partenerii externi prioritari, state de origine si de tranzit, pentru abordarea cauzelor profunde ale migratiei;

    - urmarirea negocierilor in curs privind consolidarea Uniunii Economice si Monetare, cu accent pe asigurarea unei abordari inclusive a acestora care sa ia in calcul si interesele statelor non-euro; urmarirea evolutiilor in procesul de negociere a propunerii de extindere a Planului european de investitii si a reflectarii obiectivelor Romaniei in acest proces (asigurarea unei distributii cat mai echilibrate la nivel UE a proiectelor de investitii).

    - cu privire la revizuirea la mijlocul perioadei de implementare a Cadrului Financiar Multianual actual, urmarirea evolutiilor in procesul de formalizare a acordului privind procesul de revizuire si de avansare a negocierilor pe aspectele tehnice ale procesului de revizuire (in curs) din perspectiva interesului Romaniei pentru asigurarea platilor, mai ales in ultimii ani ai actualului cadru financiar. Urmarirea procesului de reflectie privind arhitectura post-2020 a viitorului Cadru Financiar Multianual, din perspectiva RO fiind esentiala mentinerea unor alocari consistente pentru politicile traditionale ale UE (agricultura, coeziune).

    1.1.4 Strategia Europa 2020

    - MAE, in calitate de coordonator national in problematica Strategiei Europa 2020, se concentreaza asupra a doua directii principale de actiune: urmarirea implementarii, la nivel national, a obiectivelor Strategiei Europa 2020 si implicarea in procesele subsumate Semestrului European precum Recomandarile Specifice de Tara (RST) si reuniunile bilaterale Romania–Comisia Europeana;

    - in perioada ianuarie-aprilie 2017, MAE va coordona elaborarea Programului National de Reforma (PNR) care trebuie transmis Comisiei Europene1, pana la 15 aprilie 2017. PNR este elaborat pe baza contributiilor a peste 30 de institutii nationale. De asemenea, Comisia subliniaza ca, in procesul de elaborare a PNR, ar trebui sa fie consultate parlamentul national precum si alte parti interesate;

    1 Elaborarea şi prezentarea PNR este o obligaţie cf. Regulamentului UE 1175/2011 de modificare a Regulamentului 1466/97 al

    Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare, supravegherea şi coordonarea politicilor economice.

    pag.5

  • - Raportul de tara pentru Romania din cadrul Semestrului European va fi prezentat public la finalul lunii februarie 2017, urmand sa fie dezbatut la nivel national in cadrul unei conferinte initiate de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania la care MAE ar putea fi co-organizator;

    - MAE va urmari procesul decizional de adoptare a RST la nivelul UE in perioada mai-iulie 2017 si va coordona elaborarea Planului de actiuni pentru implementarea PNR si RST 2017 ca principal instrument de monitorizare a punerii in practica, la nivel national, a masurilor asumate. Planul ar urma sa fie supus aprobarii Guvernului in luna iulie sau august;

    - MAE va elabora rapoarte periodice privind progresul in implementarea PNR si RST care vor fi prezentate Guvernului. Un prin raport va fi elaborat la inceputul anului 2017 pentru ca informatiile sa fie incorporate in PNR 2017 iar un al doilea va fi elaborat in trimestrul IV 2017 pentru informarea Comisei;

    - MAE va coordona organizarea reuniunilor bilaterale Romania–Comisia Europeana aferente Semestrului European din martie si decembrie 2017 si va asigura coerenta pozitiilor Romaniei pe teme legate de Strategia Europa 2020 si RST, la nivel UE.

    1.1.5 Strategia UE pentru Regiunea Dunarii

    - reluarea circuitului avizarii inter-ministeriale proiectul Hotararii de Guvern privind functionarea structurii nationale de coordonare a implementarii Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii;

    - organizarea a doua evenimente internationale in 2017, sub patronajul MAE, impreuna cu Austria: „Forumul financiar regional SUERD”, la Constanta sau la Giurgiu, cu scopul explorarii posibilitatilor de re-industrializare a unor zone din Romania prin valorificarea oportunitatilor de hub logistic (un exemplu il constituie terminalul intermodal de la Giurgiu, aflat in constructie); respectiv replicarea unui proiect al Austriei care vizeaza IMM-urile, intitulat „Agenda Baden”, la Iasi, locatie care avantajul angrenarii si unei participari din R. Moldova;

    - va fi necesara mentinerea unei atentii speciale la nivelul Guvernului cu privire la sustinerea financiara din Programele Operationale 2014-2020 a doua proiecte cu relevanta maximala pentru Romania si pentru SUERD, respectiv DANUBIUS RI (finantare in principiu asigurata prin Programul Operational Competitivitate) si portul intermodal Galati (are finantare partiala din Mecanismul pentru Conectarea Europei dar realizarea necesita finantare si din Programul Operational Infrastructura

    1.2. Politica Externa si de Securitate Comuna – PESC

    - continuarea implementarii Strategiei pentru Politica Externa si Securitate Comuna a UE = EUGS, prezentata de Inaltul Reprezentant F. Mogherini la Consiliul European din iunie, pornind de la o viziune comuna asupra riscurilor, amenintarilor si intereselor strategice, evidentiind importanta vecinatatii estice si sudice, respectiv a complementaritati si evitarii dublarii cu NATO, care ramane garantul apararii colective (recent, au fost agreate cadre bilaterale de consultare periodica, cu Franta - 2+2, ministrii de externe si ai apararii, respectiv Germania - la nivel de experti);

    - reluarea reuniunilor Grupului pentru Actiunea Europeana a Republicii Moldova – GAERM (desfasurate de regula de doua ori pe an, in marja reuniunilor CAE, co-prezidate de Romania si Franta, si care nu au mai avut loc din martie 2015. Propunerile Romaniei pentru o noua reuniune GAERM, in marja CAE din noiembrie si apoi decembrie 2016, au fost amanate, in lipsa sprijinului Frantei);

    - cvadrilaterala Romania-Bulgaria-Croatia-Grecia - formatul si-a propus, la inceputul anului 2016, reuniuni ad-hoc si informale la nivel de ministru (alternativ la nivel de director politic) in marja reuniunilor in format UE, pe teme precum Migratie, Energie etc. Romania nu a sustinut propunerea initiala a Greciei (sprijinita de Bulgaria), de institutionalizare a formatului, datorita divergentelor de pozitii pe multe dintre temele de pe agenda europeana (EUGS, relatia UE-NATO, vecinatatea estica, Rusia etc.); propuneri de intalniri la nivel de ministri sunt formulate recurent de statele din cadrul formatului;

    - Pozitionarea UE fata de Siria - o tema recurenta pe agenda CAE, in contextul intensificarii eforturilor UE de identificare a unei solutii politice la criza, cu aport pe componenta soft. Atat in contextul vizitei IR/VP Mogherini la Bucuresti (7 oct. 2016), cat si in dezbaterile de la nivelul UE,

    pag.6

  • Romania a sprijinit activ initiativele Inaltului Reprezentant referitoare la: a) raspunsul umanitar la criza (propunere comuna SEAE-Comisia Europeana); b) contacte cu actorii regionali in vederea pregatirii tranzitiei in Siria (inclusiv in contactele bilaterale, la nivel de ministru de externe, cu Iordania si Iran). Tipul de implicare si sprijin al Romaniei va trebui decis (exista asteptari in acest sens din partea UE) si ar putea viza si posibila implicare a reprezentantei diplomatice romane la Damasc (una dintre putinele ramase in teren) pentru facilitarea unor eventuale contacte discrete cu institutiile siriene;

    - Presedintia Romaniei la Consiliul UE in semestrul I 2019, implicatiile in domeniul PESC – au demarat consultarile cu membrii troicii, in pregatirea aspectelor logistice si de agenda (la nivel de ministru cu Finlanda, in marja CAE din octombrie), dar si cu SEAE pentru stabilirea calendarului presedintiilor locale in state terte.

    1.3. Relatiile cu statele partenere

    1.3.1 Europa Occidentala, Europa Centrala

    - consolidarea relatiilor cu statele din portofoliul DEOEC, cu accent pe componenta bilaterala, prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, diversificarea cooperarii sectoriale si dezvoltarea dimensiunii comerciale si investitionale, precum si coordonarea in cadrul UE si al NATO.

    - dezvoltarea cooperarii cu partenerii strategici ai Romaniei si cu acele tari cu care tara noastra are relatii privilegiate(Franta, Germania, Marea Britanie, Polonia, Italia, Turcia, Spania).

    - impulsionarea implementarii Foii de Parcurs revizuita a Parteneriatului Strategic cu Franta monitorizarea si coordonare in problematica europeana.

    - mentinerea ritmului sustinut al dialogului multifatetat cu Germania, in contextul triplei aniversari din 2017 (50 ani de relatii diplomatice, 25 ani de la semnarea Tratatului bilateral si 10 ani de la aderarea RO la UE). Se va acorda importanta diversificarii relatiilor economice, coordonarii in plan european si consolidarii rolului de punte de legatura al etnicilor germani originari din Romania.

    - consolidarea Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie, inclusiv din perspectiva apararii drepturilor cetatenilor romani din UK in context Brexit.

    - continuarea dialogului periodic cu Polonia, in vederea aplicarii Planului de actiune comuna 2016-2020 si organizarea in 2017 a primei sedinte comune de guvern.

    - consolidarea Parteneriatului Strategic cu Italia si organizarea celei de-a treia editii a Summitului Interguvernamental.

    - intensificarea cooperarii economice (reactivarea Comisiei mixte economice), consolidarea cooperarii in domeniul securitatii si combaterii terorismului, aprofundarea cooperarii in cadrul NATO si la Marea Neagra cu Turcia.

    - dinamizarea cooperarii economice sectoriale, precum si organizarea primei sedinte de guvern cu Spania.

    - aprofundarea relatiilor cu Bulgaria, inclusiv din perspectiva organizarii urmatoarei sedinte comune de guvern in cursul anului 2017.

    - mentinerea abordarii responsabile si echilibrate in relatia cu Ungaria si, totodata, urmarirea cu atentie a pozitionarilor Budapestei, in contextul apropierii sarbatoririi de catre Romania a centenarului Marii Uniri din 1 decembrie 1918.

    - intensificarea dialogului bilateral cu statele care detin sau urmeaza sa detina mandatul de Presedintie a Consiliului UE (Malta, Estonia, Bulgaria, Austria, Finlanda, Croatia etc.)

    - completarea cadrului juridic bilateral: finalizarea si/sau semnarea unor acorduri, memorandumuri, programe de cooperare bilaterala in varii domenii (aparare, energie, educatie, cultura etc.).

    - identificarea de proiecte comune cu statele membre UE pentru sprijinirea parcursului european al R.Moldova (proiecte concrete, initiative la nivelul UE etc).

    1.4. Asigurarea compatibilitatii legislatiei nationale cu dreptul UE si a aplicarii regulilor Pietei Interne

    pag.7

  • - asigurarea constanta a compatibilitatii legislatiei nationale cu dreptul Uniunii Europene;

    - exercitarea constanta a functiei preventive in legatura cu actiunile ce ar putea fi declansate de Comisia Europeana pentru neindeplinirea obligatiilor de stat membru;

    - asigurarea constanta, prin intermediul SOLVIT, a respectarii regulilor Pietei Interne si a promovarii drepturilor cetatenilor romani din spatiul UE/SEE;

    - asigurarea unei bune coordonari si a unei functionari eficiente a Sistemului de informare al Pietei Interne – IMI, pentru care MAE este coordonator national;

    - incurajarea inscrierii expertilor nationali in baza de date TAIEX, in special in domeniile prioritate identificate de Comisia Europeana.

    1.5. Reprezentarea Romaniei inaintea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a Tribunalului Uniunii Europene si a celorlalte institutii ale UE

    a) Sunt in curs 56 2 de actiuni in constatarea neindeplinirii obligatiilor - toate in faza precontencioasa3.

    Sunt necesare masuri urgente din partea institutiilor competente in urmatoarele cauze:

    i) Cauza Moldomin (C-104/15) – solutionata de CJUE4

    In vederea executarii hotararii de condamnare pronuntate de CJUE, trebuie implementate de urgenta masuri de conformare. In caz contrar, Comisia Europeana poate declansa o actiune in constatarea neexecutarii hotararii pronuntate, solicitand CJUE impunerea de sanctiuni pecuniare.

    Coordonarea implementarii urgente a masurilor de conformare revine Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

    ii) Cauza Planul National de Gestionare a Deseurilor - PNGD (2015/2153)

    Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor trebuie sa ia masuri pentru: finalizarea elaborarii PNGD (care sa contina si Planul National de Prevenire a Generarii Deseurilor); derularea procedurii de evaluare a impactului acestuia; aprobarea sa prin HG, pana in luna iulie 2017.

    iii) Cauza privind depozitele de deseuri neconforme (2012/2007)

    Sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor trebuie identificate si implementate solutii in vederea inchiderii cu celeritate a celor 109 depozite de deseuri neconforme care fac obiectul cauzei.

    iv) Cauza privind instalatiile mari de ardere (2013/2025)

    Sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor si cu sprijinul Ministerului Energiei si al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice trebuie identificate solutii astfel incat cele 9 instalatii mari de ardere care fac obiectul cauzei sa functioneze numai daca sunt conforme din punctul de vedere al emisiilor de oxizi de azot, dioxid de sulf si puberi.

    v) Cauza privind Acordul bilateral de promovare si protejare a investitiilor Romania-Suedia - TBI Romania-Suedia (2013/2206)

    MAE si Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri vor continua demersurile pentru iesirea din vigoare a TBI Romania-Suedia, asigurandu-se ca efectele acordului inceteaza imediat.

    b) Sunt in curs 19 cereri avand ca obiect pronuntarea unor hotarari preliminare in care au fost formulate/se intentioneaza a fi formulate observatii5.

    2 Dintre acestea, 38 privesc netranspunerea în termen a directivelor UE, iar 18 transpunerea/aplicarea incorectă a dreptului UE. 3 De la data aderării României la UE şi până la 20 decembrie 2016, România a fost condamnată o singură dată pentru

    neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru (cauza Moldomin – C-104/15); CJUE nu a aplicat niciodată statului român sancţiuni

    pecuniare. 4 La data de 21 iulie 2016, CJUE a pronunţat hotărârea în această cauză, constatând că, prin neadoptarea măsurilor adecvate pentru a preveni poluarea cu praf antrenat de vânt în aer de pe suprafața iazului Boșneag-extindere, România nu a îndeplinit

    obligații care îi revin în temeiul Directivei 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a

    Directivei 2004/35/CE. 5 14 adresate CJUE de instanţe naţionale şi 5 de instanţe din alte state membre UE.

    pag.8

  • c) Sunt pendinte 8 actiuni directe:

    - cauza T-145/15, Romania impotriva Comisiei Europene - actiune in anularea partiala a unei Decizii a Comisiei de excludere de la finantarea UE a anumitor cheltuieli ale statele membre in cadrul Fondului european de garantare agricola (FEGA) si Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR);

    - cauza T-478/15, Romania impotriva Comisiei Europene - actiune in anularea unei Scrisori a Comisiei Europene prin care se solicita recuperarea de la Romania, in materie de taxe vamale, a sumei de 1.079.513,09 EUR brut constituind resurse proprii ale UE;

    - cauza C-599/15 P, Romania impotriva Comisiei Europene - recurs privind Ordonanta Tribunalului UE in cauza T-784/14, Romania impotriva Comisiei Europene (actiune in anulare);

    - cauza T-356/15, Republica Austria impotriva Comisiei Europene - actiune in anularea Deciziei Comisiei Europene privind ajutorul de stat pe care Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord intentioneaza sa il puna in aplicare pentru sprijinirea centralei nucleare Hinkley Point C;

    - cauza T-646/13, Minority SafePack - actiune in anularea Deciziei Comisiei prin care a fost respinsa cererea de inregistrare a initiativei cetatenesti intitulate „Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe”;

    - cauza C-593/15 P, Republica Slovacia impotriva Comisiei Europene - recurs privind Ordonanta Tribunalului UE in cauza T-678/14, Slovacia impotriva Comisiei Europene (actiune in anulare);

    - cauza C-594/15 P, Republica Slovacia impotriva Comisiei Europene - recurs privind Ordonanta Tribunalului UE in cauza T-779/14, Slovacia impotriva Comisiei Europene (actiune in anulare);

    - cauza C-420/16 P, Izsak si Dabis impotriva Comisiei Europene - recurs privind Hotararea Tribunalului UE in cauza T-529/13, Izsak si Dabis impotriva Comisiei Europene (actiune in anulare).

    In aceste actiuni directe Romania are calitatea de reclamant/recurent, respectiv de intervenient.

    d) Cererile de avize ale CJUE privind compatibilitatea cu dreptul UE a unor acorduri preconizate a fi incheiate de UE, aflate in curs, sunt urmatoarele:

    - Avizul 2/15 privind Tratatul de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevazatoare, cu deficiente de vedere sau cu dificultati de citire a materialelor imprimate;

    - Avizul 3/15 privind Acordul de liber schimb UE-Singapore.

    2. Parteneriatul strategic cu SUA

    Probleme in atentie:

    - pregatirea si organizarea celei de-a sasea sesiuni a Dialogului Strategic Romania-SUA de la Bucuresti (in cursul anului 2017);

    - promovarea lucrarii CSAT „Stadiul si perspectivele Parteneriatului Strategic Romania-SUA”;

    - implementarea deciziei privind liberalizarea vizelor cu Canada, cu incepere de la 1 decembrie 2017;

    - demararea (prin colaborare inter-departamentala) a procesului de ratificare a Comprehensive Economic and Trade Agreement - CETA si Strategic Partnership Agreement – SPA intre UE si Canada.

    3. Politica de Securitate. NATO

    Pe linie NATO:

    - continuarea demersurilor in vederea implementarii depline a deciziilor Summit-ului NATO de la Varsovia, in special in ceea ce priveste prezenta aliata avansata adaptata (tailored forward presence). Este deosebit de importanta, in context, valorificarea oportunitatilor oferite de ministerialele NATO si Summit-ul aliat din 2017, dar si de dialogul strategic cu aliatii, in formate diverse: bilateral (SUA, Canada, aliati vest-europeni), trilaterale (Romania-Turcia-Polonia), multilaterale (formatul Bucuresti);

    pag.9

  • - monitorizarea proceselor legate de lansarea unor posibile directii noi de actiune la nivel aliat.

    Pe linie PSAC:

    - consolidarea rolului UE in domeniul securitatii si apararii, pe baza liniilor generale de actiune stabilite cu prilejul reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 14 noiembrie a.c. si a Consiliului European din 15 decembrie a.c.. In perioada urmatoare, se va urmari continuarea unei implicari active, pentru reflectarea intereselor Romaniei si asocierea la proiectele statelor membre care corespund acestor interese. Ca principiu general, se va urmari asigurarea sinergiei si complementaritatii in punerea in aplicare a celor trei documente strategice: Planul de implementare a Strategiei Globale UE in domeniul securitatii si apararii, Declaratia comuna NATO/UE si setul de masuri subsecvente, respectiv Planul de Actiune al Comisiei Europene.

    4. Relatiile cu Republica Moldova

    - semnarea Protocolului de colaborare intre Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice din Romania si Ministerul Educatiei din Republica Moldova pentru anii de invatamant 2016-2019 (documentul este pregatit pentru semnare). Protocolul de colaborare prevede oferirea anuala a unor burse de licenta, masterat si doctorat, schimburi de tineri in cadrul taberelor scolare, mobilitatea academica a cadrelor didactice si a studentilor, stagii de practica si documentare pentru masteranzi si doctoranzi, colaborarea in domeniul modernizarii sistemelor educationale nationale, precum si vizite de studii pentru dezvoltarea capacitatilor profesionale ale cadrelor din domeniul invatamantului;

    - continuarea activitatii Grupului pentru Actiunea Europeana a Republicii Moldova, initiat de Romania la nivelul ministrilor afacerilor externe ai statelor membre UE;

    - acordarea celei de-a doua transe din imprumutul de 150 milioane euro acordat de Romania Republicii Moldova in baza Acordului privind asistenta financiara rambursabila dintre Romania si Republica Moldova, semnat la Chisinau, la 7 octombrie 2015 – autoritatile R Moldova au initiat demersuri la nivel tehnic pentru indeplinirea pasilor procedurali prevazuti de acord, avand in vedere ca, prin intrarea in efectivitate a facilitatii de finantare acordate de FMI, este indeplinita conditia principala pentru solicitarea, de catre autoritatile din RM a celei de a doua transe din imprumut. Trebuie avut in vedere potentialul politic al acestei operatiuni financiare;

    - implementarea Planului de Actiuni privind abordarea strategica a relatiei Romaniei cu Republica Moldova pe urmatorii zece ani, aprobat de Consiliul Suprem de Aparare al Tarii la 29 noiembrie 2016;

    - realizarea unei agende intense de contacte bilaterale in toate sferele de activitate;

    - dinamizarea relatiilor economice bilaterale, inclusiv prin valorificarea potentialului oferit de Comisia mixta interguvernamentala de cooperare economica intre Romania si Republica Moldova;

    - facilitarea investitiilor romanesti in Republica Moldova, prin instrumente precum infiintarea unui Fond de Garantare a investitiilor romanesti in Republica Moldova;

    - continuare interconectarii sistemelor de transport gaze naturale si energie electrica din Romania si Republica Moldova;

    - intensificarea cooperarii in materia construirii si reabilitarii de poduri rutiere si feroviare intre cele doua state;

    - continuarea sprijinului pentru perfectionarea viitoarelor elite administrative ale Republicii Moldova, prin derularea regulata de programe de instruire pentru functionarii publici si diplomatii din Republica Moldova;

    - amplificarea prezentei Romaniei in mediile de presa si cultura din R. Moldova;

    - sustinerea dezvoltarii accelerate a proiectelor bilaterale de twinning intre institutiile publice din R. Moldova si cele omoloage din Romania si statele membre UE;

    - sprijinirea eforturilor de comunicare strategica ale UE in Republica Moldova;

    pag.10

  • - implicarea activa, inclusiv in cadrul UE, in vederea inregistrarii de progrese in negocierile in formatul „5+2” pentru reglementarea conflictului transnistrean, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

    5. Relatiile cu statele din vecinatate

    5.1. Cooperarea politica si economica cu statele din Balcanii de Vest. Regiunea Marii Negre

    - consolidarea relatiilor bilaterale cu statele din regiune, prin: completarea cadrului juridic bilateral (Serbia, Macedonia, Muntenegru), cooperarea sectoriala (Serbia – transporturi, energie, economie transfrontaliera, mediu), continuarea demersurilor pentru restituirea proprietatilor comunitatilor romanesti istorice (Albania, R. Macedonia);

    - acordarea de asistenta pentru integrarea europeana (Muntenegru – asistenta in domeniile situatiilor de urgenta si agriculturii; Serbia – asistenta pentru negocierea capitolelor privind mediul, transporturile si energia, elaborarea planului de implementare a Declaratiei ministeriale privind sprijinul RO in domeniul integrarii Serbiei in UE);

    - participarea activa in cadrul proceselor de cooperare regionale prin: implicarea in actiunile forumurilor de cooperare regionala (OCEMN – in 2017 va avea loc Summit-ul aniversar a 25 de ani, SEECP, ICE, Procesul Berlin, Strategia Dunarii, etc.);

    - continuarea practicii trilateralelor regionale (Romania-Bulgaria-Grecia);

    - includerea, in documente internationale (UE, CoE), a imperativului privind respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale;

    - initierea de consultari si elaborarea unei viziuni pentru pregatirea componentei de relatii cu spatiul balcanic, in perspectiva Presedintiei Romane a Consiliului UE - 2019.

    5.2. Relatiile cu state din vecinatatea estica si Federatia Rusa

    - anul 2017 va fi un an de referinta pentru relatiile Romaniei cu Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Turkmenistan si Ucraina, la implinirea a 25 de ani de relatii diplomatice. Anul aniversar va fi marcat prin contacte si evenimente de referinta in raport cu toate cele cinci state. Se va acorda atentie particulara componentei economice si proiectelor de interconectivitate (bilaterale si regionale) in domeniul energetic si al transporturilor internationale;

    - participarea Romaniei la Expozitia Internationala EXPO 2017 ASTANA: FUTURE ENERGY.

    Ucraina

    - intrarea in vigoare a acordurilor semnate cu ocazia contactelor bilaterale (Acord privind cooperarea in domeniul transporturilor militare, Acordul privind patrularea in comun la frontiera de stat romano-ucraineana);

    - dezvoltarea cadrului juridic bilateral;

    - vizita in Ucraina a presedintelui Romaniei si organizarea primei sesiuni a Comisiei Mixte Prezidentiale Romano-Ucrainene.

    Georgia

    - vizita in Romania a presedintelui Georgiei.

    6. Teme si proiecte politice transversale prioritare

    - mentinerea unei abordari de ansamblu, corelata la obiectivele strategice ale Romaniei, asupra tuturor proceselor de implementare a Strategiei Globale de Politica Externa si de Securitate a UE; initierea de consultari si evenimente pentru preluarea pozitiilor si evaluarilor partii romane in procesele de implementare, cu accent pe vecinatatea estica/regiunea Marii Negre;

    - operationalizarea Centrului pentru formare in domeniul reconstructiei post-conflict si demersuri speciale pentru recunoasterea la ONU si la UE a expertizei Romaniei in domeniu;

    - continuarea unei abordari strategice actualizate, multidimensionale, a regiunii Marii Negre in raport cu principalii parteneri ai Romaniei;

    - sprijinirea proiectelor de implementare a Sinergiei Marii Negre (sprijinul MAE pentru Forumul ONG-urilor de la Marea Neagra) si mentinerea relevantei acesteia pe agenda UE si a statelor din regiune, prin implicare diplomatica activa;

    pag.11

  • - consacrarea unui format consultativ al ministrului afacerilor externe cu mediile think tank si academice din Romania si institutionalizarea relatiei MAE cu think tank-urile (cu deschideri inclusiv spre think tank-uri din strainatate, prioritar cele afíliate UE, NATO si unor ministere de externe europene);

    - prelungirea Memorandumului de Intelegere intre MAE si German Marshall Fund privind activitatea Black Sea Trust, ca filiala a German Marshall Fund la Bucuresti sprijinita de Guvernul Romaniei si asigurarea continuitasii atribuirii sediului de catre RAPPS pentru aceasta organizasie, prin MAE;

    - reafirmarea utilitatii contributiei DAPP la elaborarea/avizarea materialelor strategice ale MAE, in special cele destinate altor institutii abilitate, prin consolidarea directiei (aflata la un minim istoric) si reimplicarea pe toate temele majore de politica externa, in vedere asigurarii mai bunei corelari dintre activitatea curenta a directiilor politice ale MAE si obiectivele principale ale politicii externe.

    7. Relatiile cu statele de pe alte continente

    - promovarea candidaturii RO pentru un loc de membru nepermanent la CS ONU (alegeri in iunie 2019) ;

    - dezvoltarea dialogului politic si a cooperarii economice si sectoriale cu statele din Orientul Mijlociu, Africa, Asia Pacific, America Latina si Caraibe, inclusiv prin modernizarea cadrului juridic bilateral ;

    - Inserarea Romaniei pe harta coridoarelor energetice si de transport multimodal (terestru si maritim) care leaga continentul european de regiunile: Marea Caspica, Asia Centrala si Asia de Sud-Est.

    7.1. Relatiile cu statele din Orientul Mijlociu si Africa

    - pregatirea procesului de preluare a Presedintiei Consiliului UE, in sem. I 2019, prin sporirea vizibilitatii Romaniei in Orientul Mijlociu, Golf si Africa, cu precadere in zonele de conflict ;

    - consolidarea pozitiei Romaniei in Orientul Apropiat, prin aprofundarea parteneriatului cu valente strategice cu Statul Israel (reuniunea G2G romano-israeliana), continuarea asistentei pentru constructia institutionala palestiniana (comitetul interguvernamental romano-palestinian) si sustinerea activa a solutiei celor doua state ;

    - continuarea procesului de revenire a Romaniei pe pietele traditionale, in special R.I. Iran si R.A. Egipt ;

    - continuarea participarii Romaniei la eforturile Coalitiei Globale anti-Daesh, inclusiv oferirea de asistenta pentru victimele confruntarilor cu respectiva organizatie terorista ;

    - implicarea activa a Romaniei in eforturile de solutionare pe cale politica a crizelor din Siria, Irak si Libia, prin intensificarea contactelor politico-diplomatice cu actori locali, regionali si internationali, preconditii pentru participarea tarii noastre la procesele de reconstructie in regiune ;

    - finalizarea Planului comun de actiune Romania-Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) pentru perioada 2016-2020 (cu accent pe aprofundarea dialogului politic, dezvoltarea cooperarii economice in domeniile energiei, agriculturii, turismului si medical, precum si pe cresterea investitiilor statelor din Golf in Romania) ;

    - readucerea relatiei cu statele africane subsahariene printre prioritatile politicii externe a Romaniei si, in subsidiar, participarea activa la combaterea si limitarea fenomenului migrationist din Africa spre Europa.

    7.2. Relatiile cu statele din regiunea Asia-Pacific

    - revalorificarea pietelor traditionale asiatice ale Romaniei (ex.Vietnam, Mongolia) si patrunderea pe pietele emergente (statele ASEAN);

    - cresterea vizibilitatii RO in formatele de cooperare multilaterala din Asia (ASEM, ASEAN); afirmarea ca stat implicat activ in dezvoltarea dialogului bi-regional Europa - Asia, in calitate de co-sponsor in domenii de interes specific (cooperarea Dunare – Mekong, diplomatia apei, drepturile economice ale femeilor, protectia mediului, implementarea obiectivelor de dezvoltare sustenabila ale ONU in statele ASEM);

    pag.12

  • - consolidarea parteneriatelor cu R. P. Chineza, Japonia si India, precum si a celui strategic cu Republica Coreea;

    - implementarea obligatiilor asumate pe linia asistentei pentru dezvoltare pentru Afganistan;

    - R. P. Chineza – continuarea negocierilor pentru noul grup energetic de la Rovinari si proiectul reactoarelor 3 si 4 ale Centralei nucleare de la Cernavoda; participarea prim-ministrului la Summit-ul „16+1” (Budapesta, semestrul al II-lea); includerea portului Constanta, inclusiv ca urmare a preluarii Rompetrol de catre o companie chineza, pe harta coridoarelor de transport multimodal prevazute in cadrul proiectului Drumurilor Matasii; conectarea RO la fluxurile financiare existente in marile hub-uri de profil din regiune (Hong Kong, Singapore);

    - Japonia - continuarea demersurilor in vederea realizarii proiectului liniei de metrou M6;

    - Republica Coreea - clarificarea problemelor existente la santierul naval Daewoo Mangalia;

    - State ASEAN - implementarea unor proiecte fanion, ca reper si model de succes pentru alte proiecte ulterioare;

    - Republica Indonezia – concretizarea proiectelor de cooperare sectoriala (infrastructura portuara, feroviara, aeroportuara, constructie de nave), discutate cu prilejul vizitei ministrului afacerilor externe la Jakarta (octombrie 2016);

    - Malaysia - vizita procurorului general al Malaysiei la Bucuresti (semestrul I), in contextul cetatenilor romani pasibili de pedeapsa capitala;

    - Myanmar - acreditarea unui ambasador la Nay Pyi Taw; participarea ministrului afacerilor externe la cea de a XIII-a reuniune a ministrilor afacerilor externe ASEM;

    - Singapore - ridicarea nivelului de reprezentare diplomatica, prin acreditarea unui ambasador; organizarea unei vizite la nivel inalt, in contextul marcarii a 50 de ani de relatii diplomatice romano-singaporeze (30 mai 2017);

    - R. S. Vietnam - ridicarea nivelului de reprezentare diplomatica a Romaniei in Vietnam, prin acreditarea unui ambasador; vizita primului ministru vietnamez la Bucuresti (semestrul al II-lea).

    7.3. Relatiile cu statele din America Latina si Caraibe

    - utilizarea oportunitatilor oferite de noua calitate a Romaniei de observator la Alianta Pacificului;

    - incheierea noului Acord interguvernamental de cooperare economica si tehnologica cu Cuba (proiect de text transmis la Havana).

    - elaborarea mandatului Romaniei privind stingerea datoriei istorice a Cubei fata de tara noastra si initierea negocierilor cu autoritatile cubaneze;

    - incheierea Declaratiei privind stabilirea unui Parteneriat de Cooperare Consolidata intre Romania si Republica Peru si semnarea documentului pana la finele anului 2017;

    - amplificarea cooperarii Romaniei cu state din ALC in domeniul securitatii si al apararii (industria de aparare, securitate cibernetica etc.).

    8. Diplomatia multilaterala

    8.1. ONU

    - elaborarea Strategiei Romaniei pentru obtinerea unui loc de membru nepermanent la CS-ONU;

    - elaborarea mandatului pentru participarea Romaniei la negocierile multilaterale privind Compactul Global al ONU pentru migratie;

    - participarea la procesul national de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Strategica din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabila. MAE are responsabilitate exclusiva pentru obiectivul 16 (pace, democratie, stat de drept); eventual asigurarea Secretariatului structurii de coordonare nationala (propunere a actualului PM);

    - promovarea candidaturii Romaniei la Consiliul executiv al Organizatiei Mondiale a Turismului pentru mandatul 2017-2021 (alegerile au loc in septembrie 2017);

    pag.13

  • - coordonarea cu Ministerul Culturii pentru inscrierea pe Lista patrimoniului mondial UNESCO a dosarelor „Peisajul cultural minier Rosia Montana” si ”Pelerinajul de Rusalii de la Sumuleu Ciuc”;

    - stabilirea manierei de cooperare a Romaniei cu programele si agentiile specializate ONU, in special UNICEF, dupa incheierea programului de tara 2013–2017.

    8.2. Activitatea in Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa. Participarea la actiunile comunitatii internationale de gestionare a riscurilor asimetrice. Indeplinirea obligatiilor care decurg din instrumentele multilaterale in domeniile dezarmarii si neproliferarii

    OSCE

    - exercitarea presedintiei rotative a Forumului de Cooperare in Domeniul Securitatii al OSCE (ianuarie- aprilie 2017);

    - participarea la consultarile Aliate pe tema viitorului controlului armamentelor conventionale;

    - continuarea demersurilor in vederea identificarii, in format inter-institutional, a unor eventuale propuneri/elemente de actualizare a Documentului Viena 2011;

    - pregatirea participarii la Consiliul Ministerial OSCE (Viena, decembrie 2017).

    Centrul pentru Cooperare in domeniul Securitatii (RACVIAC):

    - organizarea de catre MAE a unui seminar international pe problematica securitatii energetice (iunie 2017), in parteneriat cu Centrul pentru Cooperare in Domeniul Securitatii (RACVIAC) din Croatia.

    Riscuri asimetrice

    - urmarirea evolutiilor din cadrul principalelor organizatii internationale cu preocupari in domeniul combaterii terorismului si participarea la intarirea cooperarii internationale in acest domeniu;

    - MAE continua implicarea in procesul de elaborare a Proiectului de Lege privind modificarea si completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.

    Dezarmare si neproliferare nucleara

    - Demararea procesului de candidatura a Romaniei pentru functia de Coordonator al Grupului de Implementare si Evaluare (IAG) din cadrul Initiativei Globale pentru Combaterea Terorismului Nuclear (IGCTN);

    - exercitarea functiei de presedinte al Conferintei de Dezarmare (ianuarie-februarie 2017);

    - coordonarea procesului inter-institutional in vederea continuarii promovarii candidaturii Romaniei la Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (MTCR);

    - continuarea demersurilor pentru consolidarea cooperarii cu Agentia Internationala privind Energia Atomica (AIEA) si Comisiei Pregatitoare a CTBT (CTBTO).

    8.3. Activitatea in domeniul drepturilor omului

    - vizita Presedintelui Romaniei la Consiliul Europei, la 25 ianuarie 2017, care va include un discurs in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, intalniri cu Presedintele APCE si Secretarul general al Consiliului Europei, cu alti oficiali ai organizatiei, precum si participarea la vernisarea expozitiei „Drepti intre popoare”;

    - sprijinirea MDRAP pentru organizarea, in cursul anului 2017, a Conferintei ministrilor responsabili pentru planificare teritoriala.

    - transmiterea la ONU a raportul periodic national al Romaniei referitor la aplicarea Conventiei privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala/CERD;

    - transmiterea la ONU a raportului national al Romaniei pentru examinarea in cadrul celui de-al treilea ciclu al mecanismului Evaluarii Periodice Universale realizat la nivelul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului/CDO (Universal Periodic Review/UPR) - termenul pentru transmiterea raportului national este octombrie 2017, iar prezentarea raportului va avea loc in prima parte a anului 2018

    - exercitareaa Presedintiei-in-exercitiu a Aliantei Internationale pentru Memoria Holocaustului - IHRA: Continuarea cooperarii cu MAI si MJ/INM pe tema cursurilor de perfectionare a

    pag.14

  • functionarilor publici in domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, etc, mai ales pe fondul real al nationalismului crescut in regiune. Romania trebuie sa devina o ancora a stabilitatii si respectarii valorilor universale.

    8.4. Exercitarea prerogativelor de Agent Guvernamental in procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului

    8.4.1. Pe rolul CEDO

    In acest moment, pe rolul Curtii se afla doua dosare importante pentru partea romana:

    - Al Nashiri impotriva Romaniei

    In aceasta cauza, reclamantul a sustinut existenta pe teritoriul Romaniei a unei inchisori secrete a CIA in cadrul careia el a fost detinut si supus torturii. In acelasi timp, el invoca raspunderea Romaniei pentru transferurile sale ulterioare catre alte tari, inclusiv catre SUA, unde acesta risca pedeapsa cu moartea in urma unei proceduri inechitabile, precum si lipsa de efectivitate a anchetei penale desfasurate de autoritatile romane.

    - aplicarea procedurii hotararii pilot in cauzele privind conditiile de detentie

    Procedura hotararii pilot se aplica in situatia in care pe rolul CEDO se afla un numar semnificativ de cereri similare, ce invoca incalcari ale drepturilor provenind din aceeasi problema la nivel intern; in hotararea pronuntata intr-o astfel de procedura, Curtea mentioneaza disfunctionalitatile incidente in plan national si fixeaza un termen in care Guvernul sa implementeze masurile necesare remedierii acestora.

    8.4.2. In procedura executionala

    - Restituirea proprietatilor nationalizate

    In acest domeniu, in octombrie 2010, CEDO a pronuntat o hotarare pilot, prin care statul roman a fost obligat sa ia masurile necesare in vederea eficientizarii mecanismului de restituire. Ca urmare a acestei hotarari, in mai 2013, a fost modificat cadrul legislativ privind restituirea/despagubirea proprietarilor pentru bunurile nationalizate (Legea nr. 165/2013).

    In prezent, implementarea noii legislatii este supravegheata de Comitetul Ministrilor, care este periodic informat cu privire la stadiul punerii in aplicare a noii legi, atat cu privire la progresele inregistrate, cat si cu privire la problemele cu care s-au confruntat autoritatile si solutiile adoptate pentru depasirea acestora.

    8.4.3. Alte dosare importante

    - Ratificarea Protocolului 16 la Conventia privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

    Acest instrument conventional deschide posibilitatea pentru instantele nationale (cele mai inalte jurisdictii interne) sa solicite CEDO un aviz consultativ cu privire la interpretarea sau aplicarea unei dispozitii privind un drept sau o libertate fundamentala, intr-o cauza aflata pe rolul acestora. Protocolul va consolida dialogul dintre instantele nationale si Curtea europeana si in timp, va contribui la o mai extinsa aplicare a Conventiei la nivel intern si implicit la reducerea numarului de cauze pe rolul Curtii.

    8.5. Activitatea in domeniul controlului exporturilor, importurilor si altor operatii cu produse militare, produse cu dubla utilizare

    - promovarea, spre aprobarea ministrului afacerilor externe, a Licentei generale de reparatii si a Licentei generale pentru intreprinderi certificate (conform obligatiilor UE);

    - promovarea, spre aprobarea ministrului afacerilor externe, a unui formular de licenta de transfer de expediere si introducere de produse militare.

    8.6. Participarea la activitatea Organizatiei Internationale a Francofoniei

    - derularea Planului national de formare in limba franceza, in cadrul programului OIF „Limba franceza in relatiile internationale”, cu obiectivul pregatirii diplomatilor si functionarilor, in domeniul negocierilor si dezbaterilor in limba franceza, inclusiv in perspectiva presedintiei romane a Consiliului UE, in 2019;

    pag.15

  • - organizarea, la Bucuresti, a Forumului mondial al femeilor francofone;

    - coordonarea realizarii Programului „Limba franceza in relatiile internationale” (2015-2018) cu obiectivul pregatirii diplomatilor si functionarilor, in domeniul negocierilor si dezbaterilor in limba franceza, inclusiv in perspectiva presedintiei romane a Consiliului UE, in 2019.

    9. Diplomatia economica

    - aderarea RO la Banca Asiatica pentru Investitii in Infrastructura (AIIB), proiect initiat in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice; dupa transmiterea in septembrie 2016 a scrisorii de intentie, autoritatile romane asteapta demararea de catre AIIB a procedurii formale de aderare, proces care s-ar putea finaliza in 2017;

    - demararea unei initiative vizand reluarea participarii la nivel inalt a RO la evenimentele globale organizate de fundatia World Economic Forum, inclusiv la forumul de la Davos – octombrie 2016;

    - negocierea unui nou protocol de colaborare intre MAE si MECRMA privind functionarea retelei externe de consilieri economici – initiat in octombrie 2016;

    - concretizarea initiativei MAE vizand reluarea participarii la nivel inalt a RO la evenimentele globale organizate de fundatia World Economic Forum (Memorandum aprobat de PM si presedintele RO in decembrie 2016).

    Securitatea energetica

    - organizarea, in colaborare cu Ministerul Energiei, a unei noi conferinte RACVIAC pe tema securitatii energetice regionale, Croatia, iunie/iulie 2016;

    - sprijinirea Ministerului Energiei si MECRMA pentru organizarea viitoarei reuniuni ministeriale CESEC, Bucuresti, trim. III 2016.

    Relatiile cu Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

    - continuarea si intensificare procesului de participare a RO la structurile de lucru ale OCDE, aderarea la noi comitete si instrumente juridice OCDE in scopul cresterii vizibilitatii candidaturii la aderare, intensificarea activitatilor de lobby politic la cel mai inalt nivel, in vederea consolidarii profilului RO de candidat la aderare in cadrul viitorului val de extindere al organizatiei, in perspectiva finalizarii procesului de reflectie al OCDE pe tema extinderii;

    - reconfirmarea de catre Guvern, in relatia cu structurile OCDE si statele membre, a faptului ca aderarea la organizatie ramane un obiectiv prioritar al politicii externe;

    - explorarea posibilitatii efectuarii unei vizite a SG OCDE in RO in 2017.

    10. Activitatea in domeniul cooperarii internationale pentru dezvoltare

    Diplomatia bilaterala. Parteneriatele strategice

    - stabilirea de noi initiative concrete de cooperare, in cadrul definit prin Memorandumul de intelegere MAE-USAID in domeniul cooperarii pentru dezvoltare, in continuarea primei reuniuni la nivel inalt din 17 noiembrie 2016.

    Multilateralism si guvernanta globala

    La 21 decembrie 2016 a fost adoptata o HG privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Cooperare Internationala pentru Dezvoltare. In 2017 trebuie adoptate toate masurile necesare deplinei operationalizari a acesteia.

    Mai sunt in curs de elaborare proiectele de acte normative pentru aplicarea legii de cooperare internationala pentru dezvoltare si asistenta umanitara:

    - Hotarare a Guvernului privind infiintarea si organizarea Comitetului Consultativ;

    - Hotarare a Guvernului privind normele metodologice ale activitatilor de cooperare pentru dezvoltare si asistenta umanitara;

    - Hotarare a Guvernului privind aprobarea Programului multianual strategic de cooperare pentru dezvoltare.

    11. Dezvoltarea cadrului juridic al relatiilor externe

    - delimitarea spatiilor maritime ale Romaniei si Bulgariei in Marea Neagra: se va urmari in special intensificarea procesului de negociere cu partea bulgara.

    pag.16

  • - proiectul canalului de navigatie realizat de Ucraina in Delta Dunarii (proiectul „Bastroe”): vor fi continuate eforturile privind conturarea unei solutii reciproc acceptabile, care sa priveasca atat aspectele de mediu cat si cele de navigatie ridicate de proiectul canalului;

    - problema Tezaurului Romaniei depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial: se va urmari inclusiv intensificarea activitatii de identificare in arhive, inclusiv ruse, si de cercetare a documentelor relevante pentru problematica Tezaurului Romaniei;

    - Comitetul de specialitate romano-ungar de colaborare in problemele minoritatilor nationale: se are in vedere organizarea unei noi intalniri in format ministri de externe si co-presedinti pentru a clarifica mandatul Comitetului in vederea finalizarii negocierilor si semnarii Protocolului celei de a 8-a sesiuni ;

    - initiativa de creare a unei curti internationale impotriva terorismului: concentrarea eforturilor, in aceasta faza, catre societatea civila si mediul academic, inlcusiv prin organizarea, la Bucuresti, la 16 februarie 2017, a unei conferinte de promovare a proiectului, in cooperare cu Asociatia Internationala de Drept Penal (AIDP), una dintre cele mai importante organizatii internationale neguvernamentale in domeniu. La eveniment vor participa experti internationali si membri ai comunitatii diplomatice locale. In continuarea conferintei, se are in vedere constituirea unui grup de experti care sa studieze si sa formuleze propuneri cu privire la anumite aspecte de detaliu ale initiativei ;

    - sustinerea activitatii Curtii Penale Internationale: in mod special, urmare publicarii, la 14 noiembrie 2016, de catre Biroul Procurorului CPI, a raportului anual privind examinarile preliminare, va fi urmarit, la capitolul privind situatia din Afganistan (in atentia Biroului din 2007), subiectul presupuselor fapte (acte de tortura si rele tratamente) comise in centrele de detentie ale CIA de pe teritoriile Romaniei, Lituaniei si Poloniei. (in scurt timp, Procurorul va lua o decizie privind solicitarea catre Camera);

    - compatibilizarea cadrului juridic bilateral in materie de investitii cu dreptul european: urmarirea adoptarii proiectului Legii pentru aprobarea iesirii din vigoare a Acordurilor bilaterale de protejare si promovarea a investitiilor incheiate de Romania cu statele membre UE, in vederea compatibilizarii cadrului juridic in materie cu legislatia Uniunii – proiect a initiat, in luna mai 2016, de MAE, alaturi de Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si Ministerul Finantelor Publice. Proiectul de Lege este inscris pe ordinea de zi a plenului Senatului (camera decizionala), in vederea adoptarii. Cand va fi adoptata, aceasta lege va constitui cadrul legal pentru iesirea din vigoare tratatelor de investitii dintre Romania si aceste state, fie prin acordul partilor, fie, in cazul in care un asemenea acord nu a putut fi atins, prin transmitere unor note de denuntare;

    - regimuri de sanctiuni cu interes deosebit pentru Romania: combaterea terorismului, Iran, R.P.D. Coreeana, Rusia, Siria (prioritatea pentru Romania ramane asigurarea ca sanctiunile nu afecteaza activitatea Ambasadei de la Damasc), Transnistria (in privinta sanctiunilor impotriva liderilor transnistreni in cazul scolilor cu predare in grafie latina, regimul a fost prelungit cu o noua perioada de un an, respectiv pana in octombrie 2017; avand in vedere reticenta M. Britanii si a Suediei, acest regim va fi din ce in ce mai dificil de mentinut, existand nevoia de a gasi solutii alternative), Ucraina;

    - acorduri bilaterale semnate de Romania/Guvernul Romaniei: sunt in curs de negociere aproximativ 500 de acorduri bilaterale, in urmatoarele domenii: cooperare economica, militara, culturala, educatie, sanatate, securitate sociala, evitarea dublei impuneri, protectia informatiilor clasificate, combaterea criminalitatii organizate, asistenta judiciara in materie penala, transporturi, turism, agricultura, eliminarea vizelor, mediu, comunicatii, energie, morminte de razboi, protocoale de inventariere a cadrului juridic bilateral;

    - informatizarea evidentei tratatelor: in prezent pot fi consultate pe site-ul MAE un numar de 2000 de tratate bilaterale, aplicatia MOFA cuprinzand inca 500 de tratate introduse, dar care nu pot fi deocamdata postate pe site-ul MAE. Rezultatele activitatii desfasurate de la demararea proiectului pana in prezent, totalizeaza 180 state pentru care toate etapele transpunerii in format electronic au fost realizate.

    pag.17

  • 12. Serviciile consulare

    - continuarea monitorizarii tuturor sistemelor componente ale Sistemului Informatic Integrat Consular E-Cons (SNIV, e-Viza, CCSCRS, SIMISC), inclusiv implementarea unei aplicatii distincte pentru cazurile de urgenta in cadrul sistemului;

    - organizarea unor controale inopinate la misiunile diplomatice/oficiileconsulare, cu obiectivul principal de optimizare a modului de lucru, dar si de evaluare a corectitudinii folosirii mecanismelor informatice, inclusiv din perspectiva securizarii sistemului si protectiei datelor cu caracter personal;

    - consolidarea campaniei ”Dialog cu diaspora”, ca platforma de dialog cu comunitatile romanesti din strainatate, inclusiv prin continuarea organizarii intalnirilor cu mediul asociativ din statele in care se afla un numar semnificativ de cetateni romani (Italia, Spania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Austria);

    - continuarea organizarii unor reuniuni regionale consulare (in Italia, Spania, Marea Britanie, Franta, Belgia si Austria), avand ca principal obiectiv uniformizarea prestarii serviciilor consulare, corecta aplicare a instructiunilor in materie si aplicarea corespunzatoare a platformelor informatice consulare, componente ale E-Cons;

    - operationalizarea deplina a oficiilor consulare de la Bari si Stuttgart (in prima parte a anului 2017), Manchester si Miami (in primul semestru al anului 2017);

    - demararea procedurilor necesare pentru deschiderea unor consulate generale ale Romaniei la Salzburg (Austria), Haifa (Israel) si a unui birou consular la Melbourne (Australia), precum si ridicarea biroului consular al Romaniei la Edinburgh (Marea Britanie) la rang de consulat general;

    - initierea procedurilor pentru modernizarea sau schimbarea sediilor oficiilor din Londra, Barcelona, Dublin si Marsilia;

    - demararea si finalizarea procedurilor necesare pentru deschiderea unui consulat general la Santiago de Compostella (Spania);

    - continuarea si finalizarea lucrarilor de modernizare a sediilor misiunilor diplomatice/oficiilor consulare de la Bruxelles, Paris, Londra, Barcelona, München, Teheran si Cape Town;

    - suplimentarea schemei de personal, in conditiile in care comunitatile romanesti din strainatate au atins in ultimii ani dimensiuni fara precedent, urmare extinderii libertatii de circulatie de care beneficiaza cetatenii romani ca efect nemijlocit al integrarii tarii noastre in UE, respectiv al liberalizarii accesului cetatenilor romani pe piata muncii din toate statele membre ale Uniunii, iar numarul de cetateni romani care calatoresc, ca turisti, pe termen scurt, pe toate meridianele mapamondului, a crescut semmnifcativ. Angajarea ar urma sa se faca etapizat, prin organizarea, de concursuri de admitere in corpul diplomatic si consular al Romaniei, in cursul anului 2017;

    - promovarea publica a activitatii consulare prin intensificarea actiunilor de promovare a Sistemului Informatic Integrat E-Cons, in special a Portalului Extern al Sistemului Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetateni (SIMISC);

    - incheierea unor protocoale de cooperare cu Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism si alte institutii partenere in actiunile de promovare a activitatii MAE pe linia asistentei si protectiei consulare;

    - derularea unor campanii tematice de informare a cetatenilor romani care se deplaseaza in strainatate si consolidarea prezentei MAE/DCons in mediul on-line, in special pe platformele de socializare disponibile;

    - editarea/tiparirea unor materiale de informare (reviste, brosuri, flyere etc.) si promovare a activitatii consulare;

    - gestionarea situatiilor deosebite, prin adaptarea permanenta a instrumentelor Celulei de Criza a MAE si

    operationalizarea procedurilor de lucru pentru Grupul pentru Situatii Deosebite (GDS) din cadrul DRCo (organizarea unor simulari in gestionarea situatiilor deosebite, sedinte saptamanale ale echipelor mobile, adaptarea modulului creat in cadrul aplicatiei CCSCRS pentru centralizarea datelor de identificare a solicitantilor de asistenta consulara, stabilirea unui flux de circulare a informatiilor intre CCSCRS si GSD);

    pag.18

  • - identificarea unui sediu comun pentru DCons, in vederea eficientizarii activitatii consulare prin micsorarea timpilor de reactie in procedura de elaborare, avizare si aprobare a documentelor interne.

    13. Activitatea de comunicare – purtatorul de cuvant

    - sustinerea obiectivelor de comunicare stabilite pentru anul 2017, in sensul promovarii publice a evenimentelor de pe agenda de politica externa a institutiei;

    - asigurarea componentei de comunicare publica si a relatiei cu mass-media pentru toate evenimentele organizate de MAE si a celor la care participa ministrul afacerilor externe;

    - intensificarea actiunilor de comunicare in mediul on-line, in scopul promovarii MAE ca institutie profesionista care contribuie la dezvoltarea liniilor directoare la nivelul Guvernului pentru dezvoltarea unei strategii de comunicare on-line;

    - sprijinirea derularii unor campanii de informare (ex. continuarea campaniilor consulare, campanie de informare – Viza pentru Canada), precum si continuarea unor campanii de diplomatie publica (ex. 100 de ani de la Marele Razboi, Europalia, Sezonul romano-francez, Centenar);

    - acoperirea componentei de comunicare publica pentru evenimentele de diplomatie publica anuale (ex. Ziua Europei, Cupa MAE, RADR, Ziua Nationala etc.), precum si alte evenimente de anvergura (ex. Expo Astana 2017) si a celor politice (i.e. 10 ani de la aderarea Romaniei la UE, 60 de ani de la Tratatul de la Roma, pregatirea Presedintiei Consiliului UE din 2019 etc.).

    14. Diplomatia publica, culturala si stiintifica

    - seria de evenimente care vor marca, in primul trimestru 2017, 10 ani de la aderarea Romaniei la UE;

    - organizare activitati care marcheaza finalizarea PiE RO a IHRA, impreuna cu DDOCE;

    - derularea, alaturi de institutiile implicate (Ministerul Culturii, Institutul Cultural Roman, Departamentul Centenar), a demersurilor necesare pentru pregatirea evenimentelor pentru marcarea Centenarului Primului Razboi Mondial, Sezonul Incrucisat Romano-Francez, participarea Romaniei ca tara invitata de onoare la editia din 2019 a Festivalului International EUROPALIA in contextul „Anului Romaniei la Bruxelles” (negociere Acord cu Europalia International, definitivare Protocoale de colaborare interinstitutionale pentru Sezon si Europalia);

    - derularea procedurii prevazute de metodologia concursului privind acordarea de burse cetatenilor straini prin programul „Bursele MAE” pentru anul universitar 2017-2018;

    - modalitatile de implementare a viitoarei Strategii a UE privind relatiile culturale internationale in strategia MAE;

    - elaborarea strategiei de diplomatie publica si culturala a Romaniei ca Presedintie a Consiliului UE;

    - consolidarea mecanismului de cooperare interinstitutionala, destinat sa implice ministerele cu competente in domeniile circumscrise Platformei IV a Parteneriatului Estic;

    - elaborarea unei strategii in domeniul educatiei si promovarii ofertei educationale a Romaniei, in colaborare cu Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, in acord cu prioritatile politicii externe;

    - evaluarea candidaturilor Romaniei pentru inscrierea unor noi obiective de patrimoniu (material si imaterial) pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ;

    - continuarea demersurilor pentru dezvoltarea cadrului juridic bilateral (initiere, reinnoire, negociere, aprobare, semnare, procedura de intrare in vigoare, aplicare) in domeniile educatiei, culturii, tineretului si sportului, cu toate statele cu care Romania a stabilit relatii diplomatice;

    - dezvoltarea mecanismului privind mai buna functionare a lectoratelor de limba, cultura si civilizatie romaneasca din strainatate, in coordonare cu MENCS/ILR;

    - dezvoltarea mecanismului privind procesul de selectie a lectorilor de limba, cultura si civilizatie romaneasca din strainatate;

    pag.19

  • - gestionarea problematicii privind statutul institutelor culturale romanesti din strainatate si personalul acestora, cu respectarea reciprocitatii statutului centrelor/institutelor culturale straine acreditate in Romania si al personalului acestora;

    - planificarea si organizarea activitatilor de diplomatie publica si culturala organizate de MAE, pe baza prioritatilor aprobate de conducerea ministerului;

    - proiectele propuse de misiunile diplomatice pentru 2017, cu finantare din bugetul ICR;

    - sprijinirea organizarii concursului pentru desemnarea proiectelor cu care Romania va participa la editia din 2017 a Bienalei de Arta de la Venetia.

    15. Arhive Diplomatice

    - continuarea demersurilor pentru asigurarea cadrului de colaborare cu partea rusa, in vederea editarii volumul al treilea din seria Relatii romano-sovietice. Documente. 1941-1947;

    - sprijinirea activitatii Comisiei comune romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial prin cercetarea documentelor de arhiva pe aceasta tema;

    - continuarea colaborarii cu Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington (USHMM) in domeniul arhivistic, in baza Memorandumului de Intelegere intre cele doua institutii semnat la 24 martie 2014 la Bucuresti;

    - continuarea activitatilor si masurilor aprobate prin Planul de actiune privind implementarea prevederilor HG nr.1201/ 2012 privind declasificarea, mentinerea sau trecerea in alta clasa/ nivel de secretizare a documentelor elaborate de MAE anterior datei de 12 aprilie 2002;

    - asigurarea masurilor si activitatilor necesare operationalizarii si functionarii la parametrii optimi ai aplicatiei informatice din cadrul proiectului „BIBLIOTECA ONLINE in cadrul MAE”, cod SMIS 32802;

    - completarea si actualizarea Nomenclatorului arhivistic al MAE, corespunzator normelor, structurii si problematicilor actuale ale institutiei.

    4. COMPONENTA SISTEMULUI DE FINANTARE

    Sursele de finantare si ponderea fiecarei surse in totalul finantarii sunt structurate astfel:

    Surse de finantare: Pondere in total

    - % -

    Buget de stat 98,70

    Credite externe 00,00

    Fonduri externe nerambursabile 00,00

    Venituri proprii 1,30

    Total surse 100

    5. MENTIUNI SPECIALE

    6. Politica in domeniul investitiilor publice

    Administrarea sistemelor informatice ale serviciului diplomatic. Transformarea digitala a

    MAE

    - implementarea „Strategiei MAE pentru o diplomatie digitala”, prin: identificarea surselor potentiale de finantare, atat bugetare, cat si externe, pentru implementarea strategiei, finalizarea listei de proiecte asociate si elaborarea unei scheme de finantare a acestora,

    pag.20

  • analizarea optiunilor de realizare a unui proiect strategic pentru elaborarea arhitecturii organizationale a MAE;

    - dezvoltarea retelelor de comunicatii si cresterea sigurantei cibernetice, prin: reorganizarea si optimizarea retelelor centralei MAE, introducerea accesului la mail de pe dispozitivele mobile si finalizarea procedurii de raspuns rapid la incidente cibernetice, impreuna cu SIE si Centrul National Cyberint/SRI;

    - continuarea implementarii / administrarea sistemelor existente si a proiectelor conexe: sistemul national de informatii privind vizele SNIV; infiintarea SPoC (Single Point of Contact) si adaptarea in vederea acordarii accesului la sistemul central Schengen; sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetateni (SIMISC); sistemul national de gestiune si emitere a pasapoartelor electronice ePASS; participarea la proiectul de gestiune si emitere a cartii de identitate; rezolvarea problemei mentenantei la sistemele informatice importante; elaborarea unei noi versiuni a familiei de site-uri MAE, inclusiv pentru dispozitive mobile; integrare cu site-ul web al Guvernului si cu portalurile consulare.

    Administrarea si modernizarea sistemelor informatice si de comunicatii prin care sunt gestionate informatii nationale, NATO si UE clasificate intre Centrala MAE-Serviciul exterior si institutiile din cadrul administratiei centrale. Securitatea cibernetica

    - revizuirea masurilor de securitate instituite in Centrala MAE si Serviciul exterior pentru prevenirea actiunilor teroriste (dotarea cu echipamente de detectare si control si elaborarea de proceduri de lucru);

    - realizarea si administrarea unui sistem informatic si de comunicatii prin care sa fie gestionate informatiile neclasificate dar sensibile aferente problematicii UE, care sa asigure conectarea Centralei MAE cu Reprezentanta Permamenta a Rominiei Bruxelles si ministerele de linie;

    - extinderea si acreditarea deplina de securitate a sistemului informatic si de comunicatii clasificat EXTRANET Ro prin care MAE este conectat cu autoritati si agentii ale administratiei centrale;

    - operationalizarea si acreditarea unui sistem informatic si de comunicatii clasificat cu nivel de secretizare SECRET UE prin care sa fie gestionate informatii UE clasificate intre Centrala MAE (Registrul Intern UE si Reprezentanta Permamenta a Rominiei Bruxelles- Registrul Extern UE.

    - testarea, in cadrul Centralei MAE, a proiectului pilot al Registrului electronic pentru evidenta corespondentei neclasificate.

    Probleme in atentie in domeniul securitatii cibernetice:

    - consolidarea unei politici diplomatice cibernetice coerente si cuprinzatoare, conforma cu recomandarile UE din cadrul Strategiei Globale a UE pentru Politica Externa si de Securitate;

    - participarea MAE la ”Transpunerea si aplicarea Directivei NIS a UE” (Directiva UE 1148/2016 privind masuri pentru un nivel ridicat comun de securitate a retelelor si a sistemelor informatice in Uniune);

    - participarea MAE in cadrul Grupului de Lucru pentru Securitate Cibernetica la nivel UE;

    - responsabilitati care decurg din participarea MAE in cadrul Consiliului Operativ pentru Securitate Cibernetica:

    - participarea in cadrul Comitetului de Coordonare a primului exercitiu de securitate cibernetica desfasurat la nivel national (CyDEx) pentru testarea capacitatii institutiilor cu atributii in domeniul securitatii cibernetice de a apara Infrastructurile Critice de Importanta Nationala;

    - implementarea deciziei Summit-ului NATO de la Varsovia privind recunoasterea spatiului cibernetic ca domeniu operational;

    - indeplinirea angajamentului de consolidare a apararii cibernetice la nivel national (”Cyber Defence Pledge”) – autoevaluarea nivelului de maturitate a capabilitati de aparare cibernetica la nivel national;

    - in cadrul Forumului Global pentru Expertiza Cibernetica/GFCE de la Haga – negocierea si promovarea in cadrul GFCE a Memorandumului de Bune Practici asupra Divulgarii Coordonate

    pag.21

  • a Vulnerabilitatilor Cibernetice (”Memorandum of Good Practices on Coordinated Vulnerability Disclosure”);

    - continuarea dialogului MAE–Ambasada SUA in cadrul Grupului de Lucru pentru securitate cibernetica Romania-SUA, pentru evaluarea posibilitatii realizarii de proiecte bilaterale in cadrul oferit de ”Cadrul pentru Securitate Cibernetica” (Cybersecurity Framework - CSF) al SUA, cum ar fi cel al dezvoltarii unui ”oras inteligent” in Romania;

    - coordonarea implementarii de catre institutiile cu responsabilitati in domeniu a setului de masuri OSCE pentru cresterea nivelului de incredere in securitatea cibernetica (CBMs).

    pag.22

  • Denumire indicator

    SINTEZAfondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli

    pe anii 2015-2020

    Anexa nr. 3 / 14 / 01 Pag. - mii lei -1

    Capi-tol

    Sub-capi-

    tol

    Pa-ra-graf

    Gru-pa/

    Titlu

    Ar-ti-col

    Ali-ne-at

    5000

    5100

    5400

    6500

    6700

    01

    10

    20

    51

    55

    56

    58

    59

    70

    71

    84

    85

    01

    10

    20

    51

    55

    56

    58

    59

    70

    71

    84

    85

    01

    55

    01

    51

    55

    01

    10

    TOTAL GENERAL

    CHELTUIELI CURENTE

    TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

    TITLUL II BUNURI SI SERVICII

    TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICETITLUL VII ALTE TRANSFERURI

    TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARETITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020TITLUL XI ALTE CHELTUIELI

    CHELTUIELI DE CAPITAL

    TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE

    PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTTITLUL XIX PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTAUTORITATI PUBLICE SI ACTIUNI EXTERNECHELTUIELI CURENTE

    TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

    TITLUL II BUNURI SI SERVICII

    TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICETITLUL VII ALTE TRANSFERURI

    TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARETITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020TITLUL XI ALTE CHELTUIELI

    CHELTUIELI DE CAPITAL

    TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE

    PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTTITLUL XIX PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTALTE SERVICII PUBLICE GENERALE

    CHELTUIELI CURENTE

    TITLUL VII ALTE TRANSFERURI

    INVATAMANT

    CHELTUIELI CURENTE

    TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICETITLUL VII ALTE TRANSFERURI

    CULTURA, RECREERE SI RELIGIE

    CHELTUIELI CURENTE

    TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

    794.499

    793.989

    344.293

    234.627

    6.217

    133.614

    63.172

    12.069

    18.975

    18.975

    -18.465

    -18.465

    739.660

    739.515

    328.194

    222.077

    2.529

    117.811

    63.172

    5.734

    17.966

    17.966

    -17.821

    -17.821

    12.803

    12.803

    12.803

    4.409

    4.409

    1.409

    3.000

    37.627

    37.262

    16.099

    781.315

    754.599

    397.263

    227.786

    4.215

    121.892

    469

    2.974

    26.716

    26.716

    720.088

    694.723

    380.723

    217.401

    2.897

    90.259

    469

    2.974

    25.365

    25.365

    28.633

    28.633

    28.633

    4.318

    4.318

    1.318

    3.000

    28.276

    26.925

    16.540

    778.748

    748.748

    382.411

    263.742

    8.200

    75.886

    18.509

    30.000

    30.000

    712.717

    683.717

    366.386

    251.922

    6.900

    40.000

    18.509

    29.000

    29.000

    32.418

    32.418

    32.418

    4.768

    4.768

    1.300

    3.468

    28.845

    27.845

    16.025

    -0,33

    -0,78

    -3,74

    15,78

    94,54

    -37,74

    522,36

    12,29

    12,29

    -1,02

    -1,58

    -3,77

    15,88

    138,18

    -55,68

    522,36

    14,33

    14,33

    13,22

    13,22

    13,22

    10,42

    10,42

    -1,37

    15,60

    2,01

    3,42

    -3,11

    774.730

    748.275

    390.434

    252.422

    8.942

    77.968

    18.509

    26.455

    26.455

    708.190

    683.190

    374.817

    240.422

    7.442

    42.000

    18.509

    25.000

    25.000

    32.500

    32.500

    32.500

    4.968

    4.968

    1.500

    3.468

    29.072

    27.617

    15.617

    772.266

    747.106

    395.219

    249.210

    8.200

    75.968

    18.509

    25.160

    25.160

    706.451

    682.451

    379.410

    237.632

    6.900

    40.000

    18.509

    24.000

    24.000

    32.500

    32.500

    32.500

    4.768

    4.768

    1.300

    3.468

    28.547

    27.387

    15.809

    A B

    MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

    792.500

    766.045

    408.002

    252.624

    8.942

    77.968

    18.509

    26.455

    26.455

    725.257

    700.257

    391.682

    240.624

    7.442

    42.000

    18.509

    25.000

    25.000

    32.500

    32.500

    32.500

    4.968

    4.968

    1.500

    3.468

    29.775

    28.320

    16.320

    Realizari 2015

    Executie preliminata

    2016

    Propuneri 2017

    Crestere / descrestere2017/2016

    Estimari 2018

    Estimari 2019

    Estimari 2020

    1 2 3 4 5 6 7

    pag.23

  • Denumire indicator

    Anexa nr. 3 / 14 / 01 Pag. - mii lei -2

    Capi-tol

    Sub-capi-

    tol

    Pa-ra-graf

    Gru-pa/

    Titlu

    Ar-ti-col

    Ali-ne-at

    5001

    5100

    5101

    01

    20

    51

    59

    70

    71

    84

    85

    01

    10

    20

    51

    55

    56

    58

    59

    70

    71

    84

    85

    01

    10

    20

    51

    55

    56

    58

    59

    70

    71

    84

    85

    01

    10

    20

    51

    TITLUL II BUNURI SI SERVICII

    TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICETITLUL XI ALTE CHELTUIELI

    CHELTUIELI DE CAPITAL

    TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE

    PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTTITLUL XIX PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTCHELTUIELI - BUGET DE STAT

    CHELTUIELI CURENTE

    TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

    TITLUL II BUNURI SI SERVICII

    TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICETITLUL VII ALTE TRANSFERURI

    TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARETITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020TITLUL XI ALTE CHELTUIELI

    CHELTUIELI DE CAPITAL

    TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE

    PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTTITLUL XIX PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTPartea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE

    CHELTUIELI CURENTE

    TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

    TITLUL II BUNURI SI SERVICII

    TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICETITLUL VII ALTE TRANSFERURI

    TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARETITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020TITLUL XI ALTE CHELTUIELI

    CHELTUIELI DE CAPITAL

    TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE

    PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTTITLUL XIX PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTAUTORITATI PUBLICE SI ACTIUNI EXTERNECHELTUIELI CURENTE

    TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

    TITLUL II BUNURI SI SERVICII

    TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE

    12.550

    2.279

    6.335

    1.009

    1.009

    -644

    -644

    768.927

    768.417

    330.176

    224.300

    6.217

    133.614

    62.043

    12.069

    18.975

    18.975

    -18.465

    -18.465

    726.891

    726.746

    314.077

    211.750

    2.529

    130.614

    62.043

    5.734

    17.966

    17.966

    -17.821

    -17.821

    714.088

    713.943

    314.077

    211.750

    2.529

    10.385

    1.351

    1.351

    749.429

    722.713

    378.013

    217.036

    4.215

    121.892

    469

    1.088

    26.716

    26.716

    716.835

    691.470

    361.473

    206.651

    2.897

    118.892

    469

    1.088

    25.365

    25.365

    688.202

    662.837

    361.473

    206.651

    2.897

    11.820

    1.000

    1.000

    768.748

    738.748

    376.911

    259.242

    8.200

    75.886

    18.509

    30.000

    30.000

    735.135

    706.135

    360.886

    247.422

    6.900

    72.418

    18.509

    29.000

    29.000

    702.717

    673.717

    360.886

    247.422

    6.900

    13,82

    -25,98

    -25,98

    2,58

    2,22

    -0,29

    19,45

    94,54

    -37,74

    1.601,19

    12,29

    12,29

    2,55

    2,12

    -0,16

    19,73

    138,18

    -39,09

    1.601,19

    14,33

    14,33

    2,11

    1,64

    -0,16

    19,73

    138,18

    12.000

    1.455

    1.455

    774.730

    748.275

    390.434

    252.422

    8.942

    77.968

    18.509

    26.455

    26.455

    740.690

    715.690

    374.817

    240.422

    7.442

    74.500

    18.509

    25.000

    25.000

    708.190

    683.190

    374.817

    240.422

    7.442

    11.578

    1.160

    1.160

    772.266

    747.106

    395.219

    249.210

    8.200

    75.968

    18.509

    25.160

    25.160

    738.951

    714.951

    379.410

    237.632

    6.900

    72.500

    18.509

    24.000

    24.000

    706.451

    682.451

    379.410

    237.632

    6.900

    A B

    MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

    12.000

    1.455

    1.455

    792.500

    766.045

    408.002

    252.624

    8.942

    77.968

    18.509

    26.455

    26.455

    757.757

    732.757

    391.682

    240.624

    7.442

    74.500

    18.509

    25.000

    25.000

    725.257

    700.257

    391.682

    240.624

    7.442

    Realizari 2015

    Executie preliminata

    2016

    Propuneri 2017

    Crestere / descrestere2017/2016

    Estimari 2018

    Estimari 2019

    Estimari 2020

    1 2 3 4 5 6 7

    pag.24

  • Denumire indicator

    Anexa nr. 3 / 14 / 01 Pag. - mii lei -3

    Capi-tol

    Sub-capi-

    tol

    Pa-ra-graf

    Gru-pa/

    Titlu

    Ar-ti-col

    Ali-ne-at

    5401

    6500

    6501

    6701

    5008

    01

    55

    56

    58

    59

    70

    71

    84

    85

    01

    55

    01

    10

    20

    51

    55

    59

    70

    71

    84

    85

    01

    51

    55

    01

    10

    20

    51

    59

    70

    71

    84

    85

    01

    56

    58

    TITLUL VII ALTE TRANSFERURI

    TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARETITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020TITLUL XI ALTE CHELTUIELI

    CHELTUIELI DE CAPITAL

    TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE

    PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTTITLUL XIX PLATI EFECTUATE IN ANII PRECEDENTI SI RECUPERATE IN ANUL CURENTALTE SERVICII PUBLICE GENERALE

    CHELTUIELI CURENTE

    T


Recommended