Stimulare Cu Turte Proteice

8/19/2019 Stimulare Cu Turte Proteice

1/72

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA

SCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

Ing. PAŞCALĂU IOSIF

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR SUPLIMENTENUTRITIVE ASUPRA PRODUCŢIEI LA ALBINE

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI

Prof.univ.dr.ing.SĂLĂJAN GHEORGHE

Prof.univ.dr.ing. MĂRGHITAŞ LIVIU ALEXANDRU

CLUJ – NAPOCA2009


2/72

2

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES ANDVETERINARY MEDICINE CLUJ NAPOCA

DOCTORAL SCHOOL

FACULTY OF ANIMAL PREEDING ANDBIOTECHNOLOGY

Ing. Paşcalău Iosif

RESEARCHERS CONCERNING THE INFLUENCE OFNUTRITIVE SUPPLEMENTS ON YIELD WITH THE

BEESUMMARY OF Ph.D. THESIS

SCIENTIFIC GUIDINGSProf. univ. dr. ing. Sălă jan Gheorghe

Prof. univ. dr. ing. Mărghitaş Liviu Alexandru

CLUJ – NAPOCA2009


3/72

3

CUPRINS

Teza Rez.

INTRODUCERE 9 12

PARTEA I ASPECTE ACTUALE ŞI DE PERSPECTIVĂ PRIVIND

CREŞTEREA ŞI ALIMENTAŢIA LA ALBINE…….........10 13

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA SITUAŢIA

APICULTURII PE PLAN NAŢIONAL ŞI MONDIAL……10 13

1.1. Consideraţii generale………………………………………....10 13

1.2. Apicultura pe plan mondial………………………………..….11 13

1.3. Apicultura în România..............................................................13 13

CAPITOLUL 2 CERINŢELE NUTRITIVE ŞI SURSELE DE HRANĂ

NATURALĂ PENTRU ALBINELE MELIFERE……........ 16 14

2.1. Cerinţele de substanţe nutritive pentru albine…………….......16 14

2.1.1. Cerinţele de energie…………………………………….......…16 15

2.1.2. Cerinţele de proteine……………………………………....... 18 152.1.3. Cerinţele de lipide……………………………………......……22 16

2.1.4. Cerinţele de elemente minerale……………………………......22 16

2.1.5. Cerinţele de vitamine……………………………………...... 23 16

2.1.6. Cerinţele de apă………………………………………….....…23 16

2.2. Baza meliferă şi principalele surse de hrană naturală pentru

albinele melifere………………………………………….... 24 16

2.2.1. Consideraţii generale privind evaluarea şi valorificarea

bazei melifere………………………………………………....25 -

2.2.2. Principalele surse de hrană naturală…………………………. 30 17

2.2.2.1. Nectarul şi mierea………………………………………….... 31 17

2.2.2.2. Polenul şi păstura…………………………………………… 36 17


4/72

4

CAPITOLUL 3 SPECIFICUL ALIMENTAŢIEI ŞI PRODUCŢIILOR Teza Rez

LA ALBINELE MELIFERE……………………………… 40 18

3.1. Particularităţi biologice, ciclul evolutiv şi relaţiile

de nutriţie în cadrul familiei de albine……………………… 40 183.1.1. Particularităţi biologice şi ciclul evolutiv al familiilor

de albine…………………………………………………… 41 18

3.1.2. Relaţiile fiziologice şi de nutriţie în cadrul familiilor de albine 44 -

3.2. Aparatul digestiv şi glandele anexe la albine……… ……… 46 -

3.3. Fiziologia digestiei şi valorificarea hranei…….............……… 46 18

3.4. Fiziologia producţiilor apicole ...................................................48 18

CAPITOLUL 4 REALIZĂRI PE PLAN MONDIAL ŞI NAŢIONAL

CU PRIVIRE LA UTILIZAREA SUPLIMENTELOR

DE HRANĂ ÎN ALIMENTAŢIA ŞI NUTRIŢIA

FAMILIILOR DE ALBINE……………………………………53 19

4.1. Necesitatea şi importanţa administrării suplimentelor nutritive

în alimentaţia albinelor……………………………………… 53 -.

4.2. Principalele surse de suplimente nutritive utilizate înalimentaţia albinelor……………………………………………55 19

4.3. Concluzii şi realizări privind eficienţa şi influenţa

utilizării suplimentelor nutritive în dezvoltarea şi

nivelul productiv al familiilor de abine………………...….........65 -

CAPITOLUL 5 PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII APICULTURII

- ORIENTĂRI NOI ÎN CREŞTEREA CANTITĂŢII,

CALITĂŢII ŞI VALORIFICAREA PRODUCŢIILORAPICOLE………………………………………………………..66 20

5.1. Importanţa şi modul de valorificare a producţiilor apicole…........66 20

5.2. Orientarea exploataţiilor apicole spre apicultura ecologică………67 20

5.3. Strategii şi tendinţe de dezvoltare a apiculturii……………….......67 -


5/72

5

PARTEA a II - a Teza Rez CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL 6 PROBLEME ORGANIZATORICE, MATERIALE NECESARE

ŞI METODE DE LUCRU……………………………...69 21

6.1. Materiale şi metode de lucru utilizate…………............……… 69 21

6.1.1. Materialul biologic…………………...…………………………69 21

6.1.2. Alte materiale………………………...…………………………71 22

6.1.3. Metode experimentale………………………………………… 73 23

6.1.4. Condiţii geoclimatice şi flora locală……………………………74 24

6.1.4.1. Principalii factori climatici – naturali din zona Huedinşi modul de influenţă asupra familiilor de albine………………75 24

6.1.4.2. Gradul de acoperire cu surse de hrană din flora spontană

şi cultivată locală……………………………………………… 81 -

6.2. Organizarea cercetărilor……………………… ……………….86 25

6.2.1 Obiectivele cercetărilor proprii .................................................. 86 25

6.2.2. Schema generală de organizare a experienţelor...........................87 26

CAPITOLUL 7 REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVINDPOTENŢIALUL NUTRITIV AL SUPLIMENTELOR

DE HRANĂ EXPERIMENTALE (SERIA I DE EXPERIENŢE) 89 27

7.1. Scurte consideraţii privind organizarea şi desf ăşurarea

cercetărilor în seria I de experienţe………………………………. 89 27

7.1.1. Rezultatele privind conţinutul în substanţe nutritive

brute al materiilor prime folosite ca suplimente

nutritive în seria I de experienţe………………………… ……....94 28

7.2. Rezultatele cercetărilor privind potenţialul nutritiv

al suplimentelor de hrană utilizate în alimentaţia

familiilor de albine (Experienţa 1 – anul 2004)……………… ....98 29

7.2.1. Variaţia consumului de hrană suplimentară administrată………...98 29

7.2.2. Influenţa suplimentelor administrate asupra dezvoltării

familiilor de albine…………...………………………………....104 307.2.3. Influenţa suplimentelor de hrană administrate


6/72

6

asupra producţiilor familiilor de albine……………..………….113 -

7.2.4. Concluzii parţiale..................................................................... 120 -

7.3. Rezultatele privind potenţialul biologico-productiv

al proteinelor din suplimentele de hrană administratefamiliilor de albine (Experienţa 2 – anul 2005)…………..….123 31

7.3.1. Variaţia consumului de hrană…………...……….………… 124 31

7.3.2. Influenţa suplimentelor de hrană administrate

asupra dezvoltării familiilor de albine……………………….131 32

7.3.3. Influenţa suplimentelor de hrană administrate

asupra producţiilor familiilor de albine…………………...…141 32

7.3.4. Concluzii parţiale ...................................................................147 33

CAPITOLUL 8 REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND

INFLUENŢA SĂRURILOR DE BUCĂTĂRIE

ŞI DE TAZLĂU ASUPRA PRODUCŢIILOR

LA ALBINE (SERIA II DE EXPERIENŢE)………………150 34

8.1. Scurte consideraţii privind organizarea şi desf ăşurarea

cercetărilor în seria a II-a de experienţe……………………..150 348.1.1. Rezultatele privind conţinutul în substanţe nutritive

brute al materiilor prime folosite ca suplimente

nutritive în seria II de experienţe…………………………….153 34

8.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa

sărurilor de bucătărie şi de Tazlău administrate

suplimentar sub formă de pulberi (Experienţa 3 – anul 2006) 159 35

8.2.1. Variaţia consumului de hrană suplimentar administrată……..159 358.2.2. Influenţa suplimentelor administrate asupra

dezvoltării familiilor de albine…………………........…… 165 36

8.2.3. Influenţa suplimentelor administrate asupra

producţiilor familiilor de albine……………………………....175 36

8.3 Rezultatele cercetărilor privind influenţa

sărurilor de bucătărie şi de Tazlău administrate

suplimentar sub formă de soluţii (Experienţa 4 – anul 2007)….182 37


7/72

7

8.3.1. Variaţia consumului de hrană suplimentar administrată…….....184 37

8.3.2. Influenţa suplimentelor administrate asupra

dezvoltării familiilor de albine…………………………… .189 38

8.3.3. Influenţa suplimentelor administrate asupraproducţiilor familiilor de albine……….….…….....…… 199 38

8.3.4. Concluzii parţiale ……….....………….……….………… 206 39

CONCLUZII GENERALE……………………………...………………… 207 40

PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI……………………………...…...…… 209 41

BIBLIOGRAFIE………………………………………………..…...……… 211 42


8/72

8

TABLE OF CONTENTS Teza Rez

INTRODUCTION ............................................................................................... 9 -

PART I PRESENT AND FUTURE ASPECTS CONCERNING THE KEEPING

AND FEEDING OF BEES……………………………………10 43

CHAPTER 1 GENERAL VIEWS CONCERNING THE SITUATION OF

BEEKEEPING IN ROUMANIA AND IN THE WORLD …….. 10 43

1.1. General Considerations …………………………………….. 10 43

1.2. Apiculture worldwide ………………………………..…. 11 431.3. Apiculture in Roumania......................................................... 13 43

CHAPTER 2 FEEDING DEMANDS AND SOURCES OF NATURAL FOOD FOR

HONEY BEES

2.1. Demands of nutritive substances for bees ……………...... .16 44

2.1.1. Energy demands ………………………………....... 16 44

2.1.2. Protein demands ……………………………………....... 18 45

2.1.3. Lipid demands ……………………………………......… 22 45

2.1.4. Demands for mineral elements …………….... .22 46

2.1.5. Vitamin demands ……………………………………...... 23 46

2.1.6. Water demands …………………………………….....… 23 46

2.2. The melliferous basis and main natural feeding resources for honey

bees …………………………………………....….…… 24 46

2.2.1. General considerations regarding the assessment and turning toaccount of melliferous basis ………………………………………25 -

2.2.2. Main natural food sources ………………… 30 47

2.2.2.1. Nectar and honey …………………………………… 31 47

2.2.2.2. Pollen and maiden wax ………………………………36 47

CHAPTER 3 THE SPECIFIC OF FEEDING AND YIELD WITH HONEY BEES

3.1. Biological peculiarities, evolution cycle and feeding relationships in the

bee family ............................................................................................. 40 48


9/72

9

3.1.1. Biological peculiarities and the evolution cycle of bee families 41 -

3.1.2. Physiological- and feeding relationships within bee families 44 -

3.2. The digestive tract and annex glands in the bee …… ……… 46 -

3.3. The physiology of digestion and turning to account of the food 46 483.4. The physiology of apiarian productions .............................. ..48 48

CHAPTER 4 NATIONAL- AND WORLDWIDE RESULTS CONCERNING THE

UTILIZATION OF FOOD SUPPLEMENTS IN THE ALIMENTATION AND

NUTRITION OF BEE FAMILIES ……………………………… 53 49

4.1. Necessity and importance of administration of nutritional supplements

to the feeding of bees ………………… 53 -

4.2. Main sources of nutritional supplements utilized in bee feeding .55 49

4.3. Conclusions and achievements regarding the efficiency and influence

of utilizing nutritional supplements on the development and yield of bee families ...65 -

CHAPTER 5 EXPECTATIONS OF DEVELOPMENT IN APICULTURE –NEW

DIRECTIONS IN INCREASING QUANTITY, QUALITY AND MARKETING OF

APICULTURAL PRODUCTION ………..66 50

5.1. Importance and way of selling apiarian productions …........66 505.2. Directing apiarian exploitations towards ecological beekeeping 67 50

5.3. Strategies and tendencies in the development of apiculture . .67 -

PART TWO Teza RezPERSONAL RESEARCH

CHAPTER 6 ORGANIZATIONAL PROBLEMES, NEEDED MATERIALS ANDMETHODS OF WORK ………………………….............69 51

6.1. Materials and methods of work used …............…………….. 69 51

6.1.1. Biological material …………………...……………………… 69 51

6.1.2. Other materials …………………...…………………………71 52

6.1.3. Experimental methods ……………… 73 53

6.1.4. Local geoclimatic- and flora conditions ………………… 74 53

6.1.4.1. The main natural-climatic factors in the Huedin area and how theyinfluence bee families …………… 75 54


10/72

10

6.1.4.2. To what extent are food sources covered from the spontaneous local

cultivated fauna ……………………… 81 -

6.2. Organisation of researches ………………… ………………..86 54

6.2.1. Objectives of the personal investigations ...................................86 556.2.2. The general organisational scheme of experiments ....................87 56

CHAPTER 7 RESEARCH RESULTS CONCERNING THE NUTRITIONAL

POTENTIAL OF EXPERIMENTAL FOOD SUPPLEMENTS (1ST SERIES OF

EXPERIMENTS)....................................................................................................89 57

7.1. Brief considerations regarding the organisation and development of

research work during the 1st series of experiments ……………………… 89 57

7.1.1. Results on the contents in gross nutritive substances of raw materials

used as nutritive supplements in the 1st series of experiments 94 58

7.2. Results of researches on the nutritive potential of food supplements

utilized in feeding the bee families ( Experiment 1—year 2004) ……… 98 59

7.2.1. Variation in the additional food consumption …… 98 59

7.2.2. Impact of fed supplements on the growth of bee families .....104 60

7.2.3. Impact of fed supplements on productions of bee families 113 607.2.4. Partial conclusions .........................................................120 -

7.3. Results regarding the biologic-productive potential of proteins in the

food supplements fed to bee families (Experiment 2—year 2005) 123 61

7.3.1. Variation in food consumption ………...……….………… 124 61

7.3.2. Effect of food supplements fed on the development of bee families 62

7.3.3. Effect of food supplements fed on the productions of bee families 141

7.3.4. Partial conclusions ..........................................................147 63CHAPTER 8 RESULTS OF RESEARCHES REGARDING THE IMPACT OF

COOKING- AND TAZLAU SALTS ON BEE PRODUCTIONS (SERIES II OF

EXPERIMENTS) …………… 150 64

8.1. Brief thoughts on the organisation and unfolding of research within the

2nd series of experiment …………….150 64

8.1.1. Results referring to the contents in gross nutritive substances of raw

materials utilised as nutritional supplements in the 2nd series of experiments …153 64


11/72

11

8.2. Research results on the influence of cooking-and Tazlau salts additionally

fed as powders (Experiment 3—year 2006) ........................................................ 159 65

8.2.1. Variation in the consumption of additionally-fed food ...............159 65

8.2.2. Effect of fed supplements on the development of bee families ...165 668.2.3. Influence of suppliments fed on the productions of bee families..175 66

8.3 Reasearch results on the impact of cooking- and Tazlau salts additionally

fed as solutions (Experiment 4—year 2007) ...................................................... 182 67

8.3.1. Variation in food consumption fed additionally ..............……... 184 67

8.3.2. Influence of suppliments fed on the development of bee families.189 68

8.3.3. Influence of suppliments on the production of bee families.........199 68

8.3.4. Partial conclusions …...........................................……… 206 69

GENERAL CONCLUSIONS .......……………………...………………………. 207 70

SUGGESTIONS AND TESTIMONIALS ..................................... …...………… 209 71

LIST OF REFERENCES ...................................………………..…...…………… 211 72


12/72

12

INTRODUCERE

Viaţa şi produsele albinelor melifere au atras atenţia omului încă din cele mai

vechi timpuri. Schimbările climatice şi de vegetaţie ale scoarţei terestre au determinatnumeroase modificări morfologice şi fiziologice şi în cadrul familiilor de albine, astăzi,

rezultatele preocupărilor ştiinţifice pe plan naţional şi mondial în domeniul alimentaţiei

lor, deşi nu au un caracter unitar, se cer îmbunătăţite continuu.

Pornind de la importanţa ştiinţifică, biologică, ecologică şi economică de care se

bucură apicultura pe toate meridianele Pământului, lucrarea de faţă sintetizează pe

parcursul a opt capitole o parte din numeroasele probleme actuale şi de perspectivă în

domeniul alimentaţiei albinelor melifere.

Practic, pornind de la prezentarea unor aspecte generale legate de situaţia

apiculturii pe plan mondial, continuate apoi cu cele legate de cerinţele nutritive şi sursele

de hrană naturală proprii familiilor de albine, prin conţinutul său, lucrarea prezintă nu

doar un caracter bibliografic, încercând să aducă noi precizări ştiinţifice referitoare la

specificul alimentaţiei albinelor, la ceea ce s-a realizat pe plan mondial şi naţional cu

privire la utilizarea suplimentelor de hrană în alimentaţia şi nutriţia familiilor dealbine.Aceste referiri sunt cuprinse in cele 5 capitole din partea I a tezei,iar cercetările

proprii privind influenţa unor suplimente energo-proteice şi energo-minerale privind

dezvoltarea şi producţiile familiilor de albine in 3 capitole din partea a II a a tezei.

Folosesc prilejul să-mi exprim sincer sentimentele de recunoştinţă faţă de Domnul

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Sălă jan pentru îndrumarea şi coordonarea ştiinţifică a Tezei

mele de Doctorat în ştiinţe agricole.

Mulţumesc totodată Domnului Prof. univ. dr. ing. Mărghitaş Liviu pentru sprijinulacordat în finalizarea şi susţinerea acestei lucrări, de asemenea, Conducerii U.S.A.M.V.

Cluj-Napoca şi profesorilor mei pentru formarea mea profesională şi pentru încrederea pe

care mi-au acordat-o spre elaborarea temei propuse.

Adresez mulţumiri distinşilor referenţi şi Comisiei de doctorat care au avut

amabilitatea de a evalua şi aprecia prezenta teză de doctorat.

Nu în ultimul rînd mulţumesc familiei mele şi tuturor celor care m-au susţinut şi

sprijinit în realizarea acestei lucrări.


13/72

13

C A P I T O L U L I

ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA SITUAŢIA APICULTURII PE

PLAN MONDIAL ŞI NAŢIONAL

1.1CONSIDERATII GENERALE

Dovezi ale istoriei umane precizează : creşterea albinelor era foarte dezvoltată la

babilonieni, asirieni, egipteni şi chinezi, iar săpăturile arheologice au scos la lumină

vestigii şi vase de lut care demonstrează că aceste vieţuitoare erau la loc de cinste în

epoca faraonilor.

Mai aproape de timpurile noastre, numeroase generaţii de înaintaşi ştiuţi şi neştiuţi de

slove şi-au dedicat dragostea şi priceperea vieţii acestor teribile insecte.

1.2. APICULTURA PE PLAN MONDIAL

La ora actuală, pe plan mondial, activitatea de cercetare şi de producţie în

apicultură este coordonată de APIMONDIA, care reuneşte Asociaţiile naţionale ale

apicultorilor de pretutindeni.

La Congresul organizat în ţara noastră, în anul 1965, preşedinte al APIMONDIA a

fost ales prof. dr. ing. VECESLAV HARNAJ – om de înaltă ţinută ştiinţifică şi

profesională, care a condus destinele apiculturii româneşti şi a Federaţiei mondiale de

Apicultură până în anul 1985.

1.3. APICULTURA ÎN ROMÂNIA

Pe teritoriul României apicultura a reprezentat şi continuă să reprezinte o

îndeletnicire cu tradiţie.

În ceea ce privesc producţiile apicole realizate de apicultura românească, conform

tabelului următor, dacă la nivelul anului 1989 se înregistra o producţie totală de 12124

tone miere, cu o producţie medie de 8,5 kg/familie, începând din anul 1995 producţia de

miere s-a menţinut la acelaşi nivel(aproximativ 10000 tone/ an) iar din anul 2000-2001

aceasta a cunoscut o evidentă creştere, dublându-se chiar în anul 2004.


14/72

14

Tabelul 1

Evoluţia efectivelor de albine şi producţiei de miere

Anul Efective de albine Producţia de mieretotală (tone)

Producţia medie pefamilia de albine

(kg miere / familie)

1995 747 10434 141996 696 11157 161997 656 10543 16,11998 626 10199 16,31999 620 11153 182000 614 11746 19,1

2001 649 12598 16,92002 745 13434 17,22003 781 20400 23,92004 840 23712 22,62005 892 19177 18,52006 930 18200 16,22007 975 14700 13,9

Sursa : Asociaţia Crescătorilor de Albine din România. 2008

C A P I T O L U L 2

CERINŢELE NUTRITIVE ŞI SURSELE DE HRANĂ NATURALĂ

PENTRU ALBINELE MELIFERE

2.1. CERINŢELE DE SUBSTANŢE NUTRITIVE PENTRU ALBINE

În mod natural şi în condiţii optime de mediu (temperatură, umiditate, curenţi de

aer, bază meliferă, etc.), cerinţele de substanţe nutritive proprii albinelor melifere sunt

asigurate în principal din nectarul şi polenul plantelor entomofile.

Totuşi, în anumite perioade extreme (lipsa culesurilor naturale, ploi prelungite,

secetă prelungită etc.), când ele nu-şi pot procura hrana necesară, asemenea cerinţe

nutritive trebuie asigurate de către apicultori prin diferite modalităţi de alimentaţiesuplimentară.


15/72

15

2.1.1. Cerinţele de energie

Tabelul 2

Consumul lunar de hrană energetică al unei familii de albine pe parcursul

sezonului rece (g. miere)

Specificări XI XII I II III Total-5luni

După Patriot L. –

- sub 300 m altitudine210 587 660 941 1605 4303

- 300-500 m altitudine 505 497 630 980 1800 4412- 500-1000 m altitudine 530 505 617 844 1387 3883

După Gareev A. 650 725 850 1157 850 4232

Tabelul 3

Consumul lunar de hrană energetică al unei familii de albine pe parcursul

sezonului activ (g. miere)

LunileIV V VI VII VIII IX X

4765 6705 9197 12050 5725 4240 3021 45700

2.1.2. Cerinţele de proteine

Datorită metabolismului şi activităţii intense, literatura de specialitate menţionează

faptul că o familie de albine de putere medie are nevoie de cantităţi însemnate de

proteină :

- pentru hrănirea mătcii şi creşterea puietului .............................3350 gr.proteină - pentru dezvoltarea albinelor eclozionate .................................. 650 gr. proteină

- pentru activitatea glandelor secretoare......................................... 360 gr. proteină

- pentru rezerve fiziologice ( corpul adipos)....................................450 gr. proteină

Total ............................................................................ 4810 gr. proteină

Dacă polenul are un conţinut mediu de 25% proteină rezultă un necesar de 20 kg.

polen /familie/an. Asimilarea proteinelor din polen este de cca , 60% rezultă un consum

real de 32-35kg polen/familie/an.


16/72

16

2.1.3. Cerinţele de lipide

În mod natural lipidele sunt asigurate în rezerva organică, alături de proteine, prin

polenul pe care albinele îl consumă, fie în stare pură, fie sub formă de păstură.

În literatura de specialitate, un aspect important în ceea ce priveşte nevoia de lipide

a albinelor melifere este legat de necesitatea ca în perioada de pregătire pentru iernare,

acestea să constituie aşa numitul „corp gras”.

2.1.4. Cerinţele de elemente minerale

Este suficient de precizat faptul că în condiţiile în care din siropul de zahăr folosit

în mod obişnuit în practica apicolă de stimulare a dezvoltării familiilor de albine, lipsesc

circa 17 microelemente din totalul de 30 pe care le conţine mierea florală, pentru a

înţelege că lipsa elementelor minerale din alimentaţia şi nutriţia familiilor de albine

conduce în mod evident la reducerea şi întârzierea dezvoltării familiilor de albine şi

implicit la rezultate slabe de producţie. În mod natural, albinele î şi procură elementele

necesare din polenul florilor şi din sursele de apă pe care le utilizează pe parcursul

sezonului activ.

2.1.5. Cerinţele de vitamine

Cercetările ştiinţifice privind necesarul de vitamine al albinelor melifere, au pus în

evidenţă faptul că acestea sunt indispensabile vitalităţii indivizilor, încă din stadiul larvar,

un rol esenţial având cele din complexul B „+”

2.1.6. Cerinţele de apă

Cerinţele de apă ale unei familii de albine în perioada de primăvară sunt cuprinse

între 50-200 ml şi cresc treptat pe timpul verii la 300-380ml/zi, uneori chiar la

750ml/zi/familie.

2.2. BAZA MELIFERĂ ŞI PRINCIPALELE SURSE DE HRANĂ NATURALĂ

PENTRU ALBINELE MELIFERE

De existenţa plantelor melifere şi de modul de producere la acestea a secreţiilor de

nectar şi polen depinde viaţa, evoluţia şi dezvoltarea familiilor de albine. România

dispune de o bază meliferă diversificată care poate asigura in condiţii de mediu favorabil

efective de albine şi producţii apicole cu mult mai mari decît cele care se obţin în prezent.


17/72

17

2.2.2. Principalele surse de hrană naturală

Literatura de specialitate menţionează faptul că se cunosc peste 1000 de specii de

plante melifere, din care doar 200 (unii autori 300) prezintă importanţă pentru apicultură

(Pârvu C. 2000).

2.2.2.1. Nectarul şi mierea

Nectarul este o secreţie pur vegetală secretată de glandele nectarifere ale florilor

plantelor melifere. Din punct de vedere chimic, nectarul recoltat de către albinele

lucrătoare diferă de în funcţie de sursa florală, dar conţine între 73% şi 90% apă, între

9% şi 60% substanţe zaharoase, între 1% şi 2% diverse sucuri vegetale.

- Mierea este o substanţă zaharoasă pe care o realizează (o produc) albinele

lucrătoare prin colectarea nectarului floral şi extrafloral sau a altui suc luat de pe plante –

nectar sau suc pa care-l transformă cu ajutorul unei diastaze denumită invertină conţinută

în guşa lor.

- Mierea florală este produsă de către albine de primăvară şi până toamna târziu,

din nectarul florilor provenite de la plantele entomofile.

- Mierea de mană mai este denumită şi mierea „de rouă” sau mierea „de pădure”.

Acest sort de miere este recoltat şi prelucrat de către albine, fie din sucul dulce eliminat

de unele insecte (afide) care se hrănesc cu seva vegetală, fie din anumite secreţii

vegetale.

2.2.2.2. Polenul şi păstura

- Polenul constituie celula sexuală masculă a florilor şi se prezintă sub formă de

grăunciori fini, de dimensiuni cuprinse între 10 şi 200 u. Numeroase observaţii şi

cercetări efectuate asupra polenului recoltat de către albine evidenţiază faptul că albinele

culegătoare nu vizează puritatea florală a polenului, ci realizarea unei combinaţii cât mai

complexe de grăunciori care vor constitui hrana proteică naturală proprii întregii familii

de albine melifere (Standifer L.N. 1966, Vorst E.V. 1980, Chambers S. 1990, Szolderits

M.J. 1993, Săl ă jan Gh. 1998, M ă rghitaş L. A.2002, Lază r Ş t., 2002, Bura M. 2003).

- Păstura, numită şi „pâinea albinelor”, constituie o sursă de hrană proteică indispensabilă familiilor de albine, îndeosebi pe timpul iernii.


18/72

18

CAPITOLUL 3

SPECIFICUL ALIMENTAŢIEI ŞI PRODUCŢIILOR LA ALBINELE

MELIFERE

3.1. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE, CICLU EVOLUTIV ŞI RELAŢIILE DE

NUTRIŢIE ÎN CADRUL FAMILIEI DE ALBINE

Fără a avea o delimitare absolută, în evoluţia familiilor de albine, în practica

apicolă şi de cercetare, începând de toamna se disting 6 perioade (Papadopol A., 1994):

- perioada creşterii albinelor care iernează ( lunile Vlll – X)

- perioada repausului de iarnă; ( lunile Xl – ll)

- perioada înlocuirii albinelor care au iernat; ( lunile ll – lV)

- perioada creşterii populaţiei ( lunile lV – Vl)

- perioada de înmulţire naturală - roirea; ( lunile V- Vll)

- perioada de valorificare a culesurilor de producţie ( lunile V-Vll)

Între albine au loc schimburi de hrană- trofalaxie. Un rol deosebit în

coeziunea familiei îl reprezintă substanţa de matcă.

.3.3 FIZIOLOGIA DIGESTIEI ŞI VALORIFICAREA HRANEI

În cazul albinelor melifere, dacă nectarul, mierea şi apa sunt asimilate cu destulă

uşurinţă de către organism, direct în hemolimf ă , polenul este supus unor transformări

complexe şi, în general, de mai lungă durată.

3.4.

FIZIOLOGIA PRODUCŢIILOR APICOLE

Producţiile apicole sunt clasificate în : producţii principale – mierea şi ceara, şi producţii

secundare – polenul, păstura, propolisul, lăptişorul de matcă, apilarnilul, veninul de

albine.


19/72

19

CAPITOLUL 4

REALIZĂRI PE PLAN MONDIAL ŞI NAŢIONAL CU PRIVIRE LA

UTILIZAREA SUPLIMENTELOR DE HRANĂ ÎN ALIMENTAŢIA ŞI

NUTRIŢIA FAMILIILOR DE ALBINE

Literatura de specialitate arată că „o familie de albine are un necesar de 90-120

kg/an, miere de bună calitate, din care 18-20 kg pentru perioada de iarnă” şi „20-30 kg

polen/an” ( M ă rghitaş L.A., 2002. Lază r Ş t., 2002, şi Bura M. 2003).

În utilizarea suplimentelor nutritive, în funcţie de sursa folosită drept componentă de

bază şi de scopul urmărit, alimentaţia poate fi:

- alimentaţie energetică;

-

alimentaţie proteică;

-

alimentaţie minerală

-

alimentaţie complexă ( energo- proteico – minerală)

Astăzi, nici un practician nu mai pune la îndoială utilitatea substituirii mierii cu

zahăr sau a polenului cu alte surse proteice vegetale sau animale atunci cînd este vorba de

asigurarea hranei energo- proteice a familiilor de albine.

Rezervele minime de hrană naturală în cuib – limita minimă 6 kg miere şi 1,5 kg

polen/ familie.

4.2. PRINCIPALELE SURSE DE SUPLIMENTE NUTRITIVE UTILIZATE ÎN

ALIMENTATIA ALBINELOR

Dacă albinele nu reuşesc să- şi procure cantităţile suficiente de hrană naturală,

practicienii caută diverse surse de hrană proprie unităţilor biologice – fie din rezervele

create în acest scop, fie din alte surse din afara stupului ( zahăr, înlocuitor de polen –

f ăină de soia, de trifoi, lapte praf, etc ).


20/72

20

CAPITOLUL 5

PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII APICULTURII – ORIENTĂRI NOI ÎN

CREŞTEREA CANTITĂŢII, CALITĂŢII ŞI VALORIFICAREA

PRODUCŢIILOR APICOLE

5.1 IMPORTANŢA ŞI MODUL DE VALORIFICARE A PRODUCŢIILOR

APICOLE

Importanţa ştiinţifică a albinelor rezultă atât din modul de organizare a vieţiiacestora, din mecanismele biologice deosebite de autoreglare şi adaptare, cât şi din

valoarea şi conţinutul complex al produselor apicole.

Importanţa biologică se datorează faptului că albinele realizează prin zborul lor din

floare în floare polenizarea, aproximativ 80% a plantelor entomofile. Prin aceasta, rolul

albinelor este inestimabil pentru omenire şi pentru natură. Albinele reprezintă de

asemenea un senzor natural cu privire la mediul înconjurător prezentînd o importanţă

ecologică deosebită.

Totodată, datorită valorificării superioare a producţiilor apicole obţinute de la

familiile de albine, creşte şi importanţa economică a acestora. Produsele apicole au o

valoare deosebită, atât din punct de vedere alimentar, cât şi în domeniul cercetării şi al

tratamentelor medicale.

5.2. ORIENTAREA EXPLOATAŢIILOR APICOLE SPRE APICULTURA

ECOLOGICĂ

Programul de Dezvoltare a Agriculturii cuprinde pentru apicultură obiective

importante în special orientarea spre practicarea unei apiculturi ecologice în vederea

obţinerii unor produse naturale pure.


21/72

21

PARTEA A II-A

CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL 6

PROBLEME ORGANIZATORICE, MATERIALE NECESARE ŞI

METODE DE LUCRU

6.1. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU UTILIZATE

Cercetările cu privire la influenţa unor surse nutritive adăugate la hrana de bază şi

utilizate în alimentaţia familiilor de albine s-a derulat pe baza organizării unor suite de

observaţii şi experienţe specifice, în condiţii de stupărit staţionar, pe parcursul anilor

2004 - 2007. În unitatea bioapicolă în care s-au desf ăşurat cercetările, au fost constituite

un număr de 5 variante experimentale, cu câte 8 familii de albine, fiecare. Unitatea este

particulară, dispune de un număr de 82 familii de albine şi este situată la marginea sudică

a oraşului Huedin, în apropierea şoselei Huedin-Beliş, judeţul Cluj, fiind înfiinţată în anul

1974. Întreţinerea familiilor de albine s-a f ăcut în stupi orizontali pe 20 rame prevăzuţi

cu magazii pentru recoltă.Ramele au dimensiunea 435/300 mm.iar cele de magazii

210/150 mm.

6.1.1. Materialul biologic

În ceea ce priveşte materialul biologic, acesta a fost reprezentat de familii de

albine aparţinătoare rasei Apis mellifera carpatica, Fotti – ecotipul de Transilvania,

varietatea de deal. Albinele se caracterizează printr-un instinct moderat de roire, sunt

liniştite pe timpul controlului în cuib şi dovedesc hărnicie în asigurarea rezervelor de

hrană. În urma studiilor minuţioase efectuate pe probe de albine recoltate de la familiilede albine din zona bioapicolă Huedin, s-a constatat că din punct de vedere morfometric,se

caracterizează prin următoarele dimensiuni

- lungimea trompei cuprinsă între 6,02 mm – 6,64 mm;

- lungimea aripii anterioare 9,40 – 9,60 mm;

- indicele cubital 2,12 – 3,70 (clase);

- indicele tarsian 54,97 – 58,56 (%).

Se caracterizează prin schimbarea liniştită a mătcii, anecbalie (= înlocuirea


22/72

22

naturală periodică a mătcii). Sunt puţin predispuse la furtişag. Prezintă, în general, un

grad redus de roire (instinct moderat de roire). La condiţii de cules se remarcă şi în

activitatea de clădire a fagurilor. Căpăcirea celulelor cu miere este predominant „uscată”,

iar uneori intermediară (mixtă). În cazul culesurilor de mare intensitate, prezintă predispoziţie accentuată pentru blocarea cuibului cu miere. Această particularitate

biologică confirmă productivitatea de excepţie în situaţiile favorabile de cules. Tendinţa

de propolizare este la nivel mediu.

Albina este rezistentă la condiţiile iernilor severe ce caracterizează zona. Este

adaptată şi la unele boli bacteriene, ascosferoză şi nosemoză. Din studiile şi cercetările

efectuate în zona Huedinului în populaţiile locale de albine nu au fost introduse rase

străine, apicultorii fiind conştienţi de valoarea fondului genetic ce caracterizează albinele

pe care le deţin şi, deci, aceştia caută păstrarea purităţii şi capacităţii biologice a acestora.

6.1.2. Alte materiale

Stupii sunt confecţionaţi din dulapi de scândură de esenţă moale (răşinoase),

prevăzuţi cu două deschideri de urdiniş şi capacul prevăzut cu fante laterale pentru

ventilaţie.

Sursele de hrană utilizate sunt:

Seria I de experienţe

- miere polifloră - zahăr- f ăină de polen poliflor- f ăină de lucernă - drojdie de bere

- f ăină de cătină - ceai de plantemedicinale

Seria a- II –a de experienţe

- zahăr

- sare de bucătărie

- sare de Tazlău

Mierea poliflor ă utilizată în experienţe a fost obţinută de la unităţile biologice din

stupină, dar altele decât cele luate în studiu.


23/72

23

Pentru experienţele din anul 2004, mierea polifloră a fost obţinută din extracţia din

vara anului anterior începerii cercetărilor, respectiv 2003, iar pentru experienţele din 2005

s-a folosit mierea extrasă în anul 2004. Cu gust dulce şi de culoare galbenă-aurie,

necristalizată, mierea prezenta aspect şi miros caracteristic de fâneaţă, încadrându-seorganoleptic în categoria mierii poliflore.

În ceea ce priveşte inventarul apicol utilizat pe parcursul experienţelor, acesta a

constat din: cântare apicole de control, cutie de transport rame, furculiţe şi tavă de

descăpăcit, extractor centrifugal tip pentru rame, topitor solar pentru recondiţionarea cerii

din ramele clăditoare, rama Netz, folosită pentru determinarea suprafeţelor cu puiet de pe

ramele de cuib, precum şi alte obiecte de inventar specifice lucrului în stupină (afumător

apicol, mască apicolă, halate de lucru, mănuşi de protecţie, etc).

6.1.3. Metode experimentale

Metoda de cercetare – metoda grupelor cu o variantă martor (V1M) şi patru variante

experimentale( V2,V3,V4,V5).

Metoda înmulţirii prin stolonare – pentru formarea roilor artificiali

Metoda extracţiei prin centrifugare – pentru obţinerea producţiei de miere marf ă Metoda utilizării ramei clăditoare – pentru obţinerea producţiei de ceară marf ă

Analize chimice :

- metoda Kjeldahl pentru determinarea proteinei brute.

− metoda Soxhlet pentru determinarea grăsimii brute

- metoda Hannenberg, pentru determinarea celulozei brute

- metoda calcinării pentru determinarea cenuşii brute

- metoda cromatografiei pe hârtie- pentru determinarea aminoacizilor

Pentru efectuarea unor determinări cantitative şi calitative, pe lângă observaţii şi

înregistrarea unor date pe perioade s-au mai folosit rama Netz pentru determinări în cazul

unor parametrii cum sunt: cantitatea de puiet, cantitatea de albine; cântare de diferite

mărimi (1; 5; 10; 100 kg) pentru cântărirea probelor: materiale, rame, surse de hrană,

inclusiv familiile de albine.

Rezultatele obţinute au fost prelucrate prin calcul statistic, fiind exprimate după caz, în valori relative şi absolute, utilizându – se Testul T Student.


24/72

24

6.1.4. Condiţii geo-climatice şi flora locală .

Valorile climatice înregistrate, iar apoi coroborate cu fenologia plantelor melifere

din zona de amplasare a stupinei au pus în evidenţă o întârziere a evoluţiei bazei melifere

naturale, justificând practic necesitatea intervenţiilor cu suplimente de hrană energo-

proteică.

6.1.4.1. Principalii factori climatici naturali din zona Huedin

Regimul temperaturii aerului şi al precipita ţ iilor atmosferice

Tabelul 4

Temperaturile medii şi cantităţile de precipitaii înregistrate în perioada experimentală

2004 2005 2006 2007Anul

Luna°C mm °C mm °C mm °C mm

Ianuarie - 2,5 30,3 - 3,3 37,8 -1,1 34,1 -1,7 31,7

Februarie - 3,5 67,2 -1,8 12,5 -5 30,6 -2,1 30,3

Martie 5,3 10,6 2,8 7,5 1 49,5 3,9 64,5

Aprilie 7,5 60,6 8,5 41,3 7,7 60,5 9,5 77,3

Mai 10,1 88,4 13,0 39,8 16,1 33,1 13,2 25,5Iunie 16,9 96,9 17,2 101,6 17,6 146,7 18,2 65,1

Iulie 19,9 98,7 22,2 38,8 17,9 174,0 20,1 61,7

August 17,1 40,3 18,9 87,7 18,7 42,3 18,3 25

Septembrie 14,0 33,4 12,9 60,6 12,8 125,5 15,7 52,6

Octombrie 7,4 29,5 8,1 80,9 10,1 5,7 8,6 23,9

Noiembrie 3,0 37 3,7 34,5 -1 61,6 1 51,7

Decembrie -5,2 61,1 - 4,0 15,3 -2,4 31,5 -1,8 52,3

Media anuală 7,5 654 8,3 559 7,88 665 8,57 562

Sursa: Staţia Meteorologică Huedin, 2008

• Regimul eolian

Direcţia predominantă a vântului în Depresiunea Huedin este în procent de 38%

dinspre vest. Calmul atmosferic reprezintă un procent de 24%.Viteza medie anuală a

vântului este de 4,5 m/s.


25/72

25

6.2. ORGANIZAREA CERCETĂRILOR

Cele 40 de familii de albine din cadrul stupinei au fost luate în studiu în urma

grupării în 5 variante uniforme sub aspectul dezvoltării (intervale ocupate de albine), de

câte 8 familii/variantă.

6.2.1 Obiectivele cercetărilor proprii

Apicultorii trebuie să cunoască cerinţele nutritive ale albinelor, şi să intervină

eficient ori de câte ori situaţiile condiţiilor de mediu sînt nefavorabile. Practica apicolă

impune cunoaşterea cauzelor care duc la insuficienta dezvoltare a familiilor de albine şi

găsirea unor metode care să înlăture deficienţele ce apar şi împiedică realizarea unor

producţii mai ridicate. Printre cauze, înlăturarea crizei de polen, ce se resimte în anumiteperioade, poate fi considerată cauză principală.

Cercetările referitoare la identificarea de noi surse sunt pe departe de a se fi

epuizat, iar studiile susţinute în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei familiilor de albine

vizează, în principal, noi surse de hrană energo-proteică, în strictă concordanţă cu nevoile

fiziologice competitive în realizarea sporirii producţiilor apicole. Alimentaţia

suplimentară cu diferite surse de proteină care să înlocuiască polenul în perioadele

deficitare constituie scopul şi obiectivul principal al cercetărilor întreprinse. Cercetările

privind “Influienţa unor suplimente nutritive asupra producţiei la albine “ s-au desf ăşurat

în două serii, seria I- cu experienţa 1 şi 2 anii 2004 – 2005 şi seria a II a cu experienţa 3

şi 4 anii 2006- 2007. Obiectivele urmărite au fost:

-

administrarea a patru surse proteice, în seria I şi a două surse minerale în

seria a II a în suplimente nutritive, în urma cărora s-a determinat : variaţia

consumului de hrană suplimentară,

-

stabilirea modului de influenţă asupra familiilor de albine privind

dezvoltarea şi producţiilor obţinute

-

ierarhizarea surselor de hrană suplimentară atît cele de natură proteică cît şi

cele de natură minerală.

- determinarea unor parametrii privind dezvoltarea familiilor de albine,

pentru fiecare variantă pe parcursul perioadelor experimentale, respectiv asuprafeţelor cu puiet căpăcit, cantitatea de albine, număr de roi artificiali


26/72

26

-

determinarea unor parametrii privind producţiile familiilor de albine, pentru

fiecare variantă pe parcursul perioadelor experimentale, respectiv producţia

de miere marf ă şi ceară marf ă.

6.2.2. Schema generală de organizare a cercetărilor

Schema 1Schema generală de organizare

a cercetărilor

Seria Nr. exp. Denumirea Durata

Seria IExperienţa 1 Potenţialul nutritiv al suplimentului dehrană folosit*.

Februarie -

Octombrie2004

Experienţa 2Potenţialul biologico – productiv alproteinelor din suplimentelor de hrană folosite

Februarie -Octombrie

2005

Seria a II -a Experienţa 3

Influenţa sărurilor de bucătărie şi a celorde Tazlău administrate suplimentar subformă de pulberi şi stabilirea normei deNaCl.

Martie -Iulie

2006

Experienţa 4

Influenţa sărurilor de bucătărie şi a celorde Tazlău administrate suplimentar subformă de soluţie şi stabilirea normei deNaCl.

Martie -Iulie

2007

* NOTĂ : Sursele de hrană folosite au fost :

În seria I de experienţe : - polen- lucernă - drojdie de bucătărie

- cătină

În seria a II – a de experienţe: - sarea de bucătărie- sărurile de Tazlău

În cercetările efectuate s-a urmărit modul de consum şi cantitatea din fiecare sursă

de hrană suplimentară, pentru varianta (V1) martor doar supliment energetic (glucidic),

iar pentru celelalte patru variante experimentale (V2, V3, V4, V5) supliment energo-

proteic in seria I de experienţe şi supliment energo-mineral in seria a-II-a de experienţe,

constatându-se influenţa surselor nutritive adăugate suplimentar la hrana de bază a

familiilor de albine asupra dezvoltării şi producţiilor specifice.


27/72

27

Tabelul 5

Conţinutul suplimentelor energo-proteice utilizate pentru fiecare variantă (g)

Surse de hrană V1

(martor)

V2 V3 V4 V5

Miere polifloră 150 150 150 150 150Zahăr pudră 700 600 600 600 600

Supliment proteicpudră

- polen100 lucernă 100 drojdie debere 100

cătină 100

Ceai plante 150 150 150 150 150Total amestec

supliment1000 1000 1000 1000 1000

S-au efectuat determinări periodice legate de modul de consum al hranei, ritmul dedezvoltare şi producţiile familiilor de albine: evoluţia suprafeţelor cu puiet căpăcit,

cantitatea de albină, producţia de miere, producţia de ceară şi numărul de roiuri artificiali

obţinuţi.

CAPITOLUL 7

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR SURSE

DE SUPLIMENTE NUTRITIVE ADMINISTRATE SUPLIMENTAR LA HRANA

DE BAZĂ, ASUPRA DEZVOLTĂRII ŞI PRODUCŢIILOR LA FAMILIILE DE

ALBINE

(SERIA I DE EXPERIENŢE)

7.1. SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞIDESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR ÎN SERIA I DE EXPERIENŢE

Alimentaţia cu amestecuri de suplimente energo-proteice astfel preparate s-a f ăcut

pe tot parcursul sezonului activ al anilor menţionaţi, administrându-se periodic câte 1000

grame din fiecare.

În ceea ce priveşte modul de preparare a hranei suplimentare, acesta s-a efectuat

astfel: - am cântărit cantităţile din fiecare sursă de suplimente necesare pentru fiecare

variantă în parte;


28/72

28

- în 5 vase emailate, de aceeaşi capacitate fiecare (10 l), s-au amestecat sursele de

suplimente în stare uscată, respectiv zahărul cu sursa de hrană proteică specifică fiecărei

variante în parte (V2- polen, V3- lucernă, V4- drojdie de bere, V5- cătină);

- după amestecare şi o bună omogenizare am adăugat cantitatea de miere

lichefiată, apoi am frământat energic, operaţiune care s-a continuat prin adăugarea

treptată a cantităţii de ceai călduţ de plante (în care s-a dizolvat sarea de lămâie, în

vederea invertirii mai rapide şi uşoare a zahărului);

- amestecul s-a omogenizat foarte bine cu ajutorul unei linguri de lemn, până la

obţinerea unei paste de consistenţa unui aluat care nu se lipeşte de mână.

Pasta astfel obţinută pentru fiecare variantă în parte s-a porţionat în cantităţi de unkilogram fiecare (tabelul 5), s-a ambalat în pungi de plastic de forma unor turte care s-a

administrat peste spetezele ramelor, deasupra cuiburilor familiilor de albine, cu folia

decupată în jos în aşa fel încât albinele să aibă acces la conţinut.

7.1.1. Rezultatele privind conţinutul în substanţe nutritive brute a materiilor prime

folosite ca suplimente nutritive

Tabelul 6

Rezultatul analizelor chimice al ingredientelor utilizate în suplimentele de hrană energo-proteică

(% din materialul cu umiditatea relativă)

Sursa de hrană

%

Apă S.U. P.B. G.B. C.B. E.N. Cenuşă

Pudră de polen 2,19 97,81 21,06 1,47 2,05 58,35 14,88

Pudră de lucernă 2,21 97,79 23,93 2,05 19,07 44,04 8,70

Drojdie de bere 1,47 98,53 48,48 2,56 - 40,10 7,39

Pudră de cătina 3,01 96,99 14,43 7,95 0,78 62,66 11,17


29/72

29

7.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND POTENŢIALUL NUTRITIV AL

SUPLIMENTELOR DE HRANĂ UTILIZATE ÎN ALIMENTAŢIA FAMILIILOR DE ALBINE

(EXPERIENŢA 1 – ANUL 2004)

Schema 2Schema experimentală – experienţa 1 anul 2004

VariantaNr. defamilii

dealbine

Hrana administrată (g)

Total hrană laadministrare

(g)

Conţinutul înproteine al

suplimentului(g)

V1(Martor)

8 Supliment energetic 1000g(miere+zahăr)

1000 -

V2 8Supliment energetic

(miere+zahăr) 900 g + suplimentproteic 100 g (polen pudră)

1000 21,06


(miere+zahăr) 900 g + suplimentproteic 100 g (lucernă pudră)

1000 23,93


(miere+zahăr) 900 g + suplimentproteic 100 g (drojdie de bere)

1000 48,48


(miere+zahăr) 900 g + suplimentproteic 100 g (cătină pudră)

1000 14,43

7.2.1.Variaţia consumului de hrană suplimentară administrată

Tabelul 7

Variaţia consumului mediu de suplimente energo-proteice în perioada feb. – oct. 2004

(g/fam.)

Varianta Luni calendaristice ConsumtotalII III IV V VI VII VIII IX X

V1( M ) 138 328 811 1262 258 115 497 1132 216 4757

V2 159 438 930 1089 317 298 480 1376 315 5402

V3 85 273 621 807 203 242 413 903 210 3757

V4 109 312 823 985 249 250 412 1301 399 4840

V5 107 283 595 822 209 269 457 918 212 3872


30/72

30

7.2.2 Influenţa suplimentelor de hrană administrate asupra dezvoltării şiproducţiilor familiilor de albine

Ierarhizarea după parametrii privind dezvoltarea şi producţia marfa obţinuta pe familia

de albine – Experienţa 1 anul 2004Tabelul 8

Specificare U/M V1M V2 V3 V4 V51.Suprafaţa cupuiet căpăcit/familie

dm² 228,00 318,00 249,25 292,25 270,50

% 100,00 139,50 109,30 128,20 118,60Diferenţa faţă de V1M dm² - 90,00 XXX 21,25 X 64,25 XX 42,50 XX

2.Cantitatea dealbine

g 1740 2280 1910 2190 2100

% 100,00 131,50 109,90 126,10 121,10Diferenţa faţă de V1M g - 540 XX 170 NS 450 XX 360 X

nr 4 7 5 7 63.Nr.de roi% 100,00 175,00 125,00 175,00 150,00

Locul ocupatdupă dezvoltare

nr V I IV II III

4.Producţia demiere marf ă

kg 10,60 15,40 12,35 13,60 13,80

% 100,00 145,30 116,50 128,30 130,20Diferenţa faţă de V1M kg - 4,80 XX 1,75 NS 3,00 X 3,20 X

5.Producţia deceară-marf ă

g 255,50 560,00 360,75 420,00 435,00

% 100,00 219,17 141,19 164,38 170,25Diferenţa faţă de V1M

g -304,50

XXX 105,25 X 164,50 XX 179,50XX

Locul ocupatdupă producţie

nr V I IV III II

Ierarhizarea

generală experienţa 1 -anul 2004

nr V I IV II-III II-III

x = p < 0,05 xx = p < 0,01 xxx = p < 0,001 NS = nesemnificativ


31/72


32/72

32

7.3.2 Influenţa suplimentelor de hrană administrate asupra dezvoltării şiproducţiilor familiilor de albine

Tabelul 10

Ierarhizarea după parametrii privind dezvoltarea şi producţia marfa obţinuta pefamilia de albine – Experienţa 2 anul 2005

Specificare U/M V1M V2 V3 V4 V51.Suprafaţa cupuiet căpăcit/familie

dm² 264,00 377,75 292,50 373,25 315,25

% 100,00 142,08 110,79 141,38 119,41Diferenţa faţă de V1M

dm² -113,75 XXX 28,50

X 109,25

XXX 51,25 XX


g 2490 3030 2590 2950 2720

% 100,00 121,70 103,90 118,50 109,10Diferenţa faţă de V1M g - 540 XX 100 NS 460 XX 230 X

nr 5 9 6 8 83.Nr.de roi% 100,00 180,00 120,00 160,00 160,00


nr V I IV II III

4.Producţie demiere marf ă

kg 14,00 20,40 15,30 16,80 17,10

% 100,00 145,70 109,30 120,00 122,10Diferenţa faţă de V1M kg - 6,40 XX 1,30 NS 2,80 X 3,10 X


g 172,00 308,87 284,00 290,00 294,00

% 100,00 179,57 165,11 168,60 170,93Diferenţa faţă de V1M g - 136,87 XX 112,00 X 118,00 X 122,00 X


nr V I IV III II

Ierarhizareagenerală experienţa 2 -anul 2005

nr V I IV II-III II-III



33/72

33

7.3.4 Concluzii parţiale

Atît în experienţa 1- 2004 cît şi în experienţa 2- 2005 consumul de hrană suplimentară înregistrează în perioada de primăvară creşteri lunare progresive atingînd

nivelul maxim în luna mai, după care acesta scade la un nivel minim pe perioada

culesului principal natural ( lunile mai – iulie). Începînd cu luna august pînă la finele lunii

septembrie consumul de hrană înregistrează o creştere semnificativă după care scade din

nou în luna octombrie pe măsură ce albinele se pregătesc fiziologic pentru sezonul rece.

Analiza parametrilor de dezvoltare ne arată că în cele două experienţe din seria 1

în anii 2004- 2005 suprafeţele cu puiet căpăcit, cantitatea de albine, numărul de roi au

înregistrat la variantele experimentale faţă de varianta martor creşteri semnificative

conform tabelelor anterioare.

Parametrii privind producţiile apicole, de asemenea înregistrează creşteri în plus,

atît la miere marf ă cît şi la ceara marf ă, spre exemplu între 1,75 kg. pînă la 4,80 kg.

miere marf ă la variantele experimentale V2, V3, V4, V5, în experienţa 1 respectiv

1,30kg. pînă la 6,40 kg. miere marf ă, la variantele experimentale în experienţa 2, faţă devarianta martor V1 M.

Ierahizarea generală, respectiv locul ocupat de variantele experimentale este

acelaşi în ambele experienţe, ordinea fiind: pe locul I varianta 2( polen poliflor), urmată

de varianta 4( drojdie de bere) şi 5 ( f ăină de cătină) pe locurile II şi III.

Se observă că, atât în experienţele din 2004, cât şi în cele din 2005, producţiile de

miere-marf ă şi ceară-marf ă obţinute de familiile de albine din cadrul variantelor

experimentale care au consumat suplimente energo-proteice, spre deosebire de variantamartor care a consumat doar supliment energetic, înregistrează sporuri de producţie a

căror valoare este mai mare sau mai mică, în funcţie de valoarea biologică şi gradul de

digestibilitate ale surselor de proteină utilizate.

Sunt de remarcat efectul şi influenţa bună asupra acestor indici productivi, alături

de sursa naturală, polenul poliflor, a unei noi surse – f ăina de cătină – care, administrată

în premieră sub această formă, este o sursă naturală promiţătoare, cu reale efecte pozitive

asupra familiilor de albine.


34/72

34

CAPITOLUL 8

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA SĂRURILOR DE

BUCĂTĂRIE ŞI DE TAZLĂU ASUPRA PRODUCŢIILOR LA ALBINE

(SERIA II DE EXPERIENŢE)

8.1. SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI

DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR ÎN SERIA A II-A DE EXPERIENŢE

După prima serie de experienţe referitoare la influenţa suplimentelor nutritive

energo-proteice asupra producţiei la albine, desf ăşurate pe parcursul anilor 2004 şi 2005,

în perioada anilor 2006 şi 2007 cercetările proprii au continuat cu experienţe privind

influenţa suplimentelor minerale asupra dezvoltării şi producţiilor la familiile de albine

melifere.

8.1.1. Rezultatele privind conţinutul în substanţe nutritive brute al materiilor

prime folosite ca suplimente în seria a II-a de experienţe

Un rol important în alimentaţia albinelor melifere îl au şi suplimentele de natură

minerală. În ceea ce priveşte sodiul (Na), în sarea de bucătărie (NaCl) acestmacroelement mineral se găseşte în proporţie de 39,32%, iar în sărurile de Tazlău

furajere, în proporţie de 15,10% . Tabelul 11

Conţinutul în elemente minerale al sărurilor de Tazlău de uz furajer

(% digestibilitate)

(valori medii după Maschek, 1979)

NaCl Cl-

Na+

SO4-

K+

Mg++

Ca++

Mn++

Insolubil

36,00 28,15 15,17 20,57 8,00 3,68 1,11 0,015 14,90

. Prin conţinutul lor, aceste săruri sunt superioare altor surse deoarece au în compoziţie,

faţă de Na Cl şi K, Mg, Mn şi alte elemente valoroase.


35/72

35

8.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA SĂRURILOR DE

BUCĂTĂRIE ŞI DE TAZLĂU ADMINISTRATE SUPLIMENTAR SUB FORMĂ DE

PULBERI (EXPERIENŢA 3 – ANUL 2006)

Schema 4

Schema experimentală – experienţa 3 anul 2006

Suplimentmineral

Varianta Nr.fam.

Suplimente de hrană administrată

g %

V1 M 8 Supliment energetic (zahăr pudră) - -

V2 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 995g +supliment mineral 5 g (sare de bucătărie

pudră )

5 0,5

V3 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 990g +supliment mineral 10 g (sare de bucătărie

pudră)

10 1

V4 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 995g +supliment mineral 5 g (sare de Tazlău pudră) 5 0,5

V5 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 990g +supliment mineral 10 g (sare de Tazlău pudră)

10 1

8.2.1. Variaţia consumului de hrană suplimentară administrată

Tabelul 12Variaţia consumului mediu de supimente energo-proteice

în perioada feb. – oct. 2006(g/fam.)

Varianta Luni calendaristice Consum total

III IV V VI VII

V1( M ) 133 195 169 253 303 1053

V2 100 107 107 119 236 744

V3 85 66 69 161 156 537

V4 115 114 113 199 227 768

V5 80 63 69 148 156 516


36/72

36

8.2.2 . Influenţa suplimentelor minerale administrate în hrană asupra dezvoltării

şi producţiilor familiilor de albine

Tabelul 13

Ierarhizarea după parametrii privind dezvoltarea şi producţia marf ă obţinută pefamilia de albine – Experienţa 3 anul 2006

Specificare U/M V1M V2 V3 V4 V51.Suprafaţa cupuiet căpăcit/

familie

dm² 146,25 166,62 147,50 176,12 145,37

% 100,00 113,92 100,50 120,42 99,39Diferenţa faţă de V1M dm² - 20,37 X 1,25 NS 29,87 X - 0,88 NS


g 1580 1750 1550 1790 1540

% 100,00 110,75 98,10 13,29 97,46Diferenţa faţă de V1M g - 170,00 x - 30,00NS 210,00x - 40NS

nr 4 5 4 5 33. Nr.de roi% 100,00 125 100 125 75


nr III-IV II III-IV I V

4.Producţia demiere- marf ă

kg 10,17 11,23 11,04 11,61 10,06

% 100,00 110,44 98,71 114,18 98,98Diferenţa faţă de V1M kg - 1,06 X 0,87 NS 1,44 X - 0,13 NS


g 198,75 210,50 201,75 215,67 206,00

% 100,00 105,91 101,50 108,51 103,64Diferenţa faţă de V1M g - 11,75NS 3,00NS 16,92X 7,25NSLocul ocupat

după producţienr IV II III-IV I IV-V


nr IV II III I V



37/72

37

8.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA SĂRURILOR DE

BUCĂTĂRIE ŞI DE TAZLĂU ADMINISTRATE SUPLIMENTAR SUB FORMĂ DE

SOLUŢII (EXPERIENŢA 4 - ANUL 2007)

Schema 5Schema experimentală – experienţa 4 anul 2007

SuplimentmineralVarianta

Nr.

fam.

Suplimente de hrană administrate

g %

V1

(Martor) 8

Supliment energetic (zahăr pudră) + apă 1000 ml. - -

V2 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 995g + suplimentmineral 5 g (sare de bucătărie pudră) + apă 1000 ml.

5 0,5

V3 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 990g + suplimentmineral 10 g (sare de bucătărie pudră) + apă 1000 ml.

10 1

V4 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 995g + suplimentmineral 5 g (sare de Tazlău pudră) + apă 1000 ml.

5 0,5

V5 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 990g + suplimentmineral 10 g (sare de Tazlău pudră) + apă 1000 ml.

10 1

8.3.1. Variaţia consumului de hrană suplimentar administrată

Tabelul 15

Variaţia consumului mediu de supimente energo-proteice în perioada feb. – oct. 2007

(g/fam.)Varianta Luni calendaristice Consum total

III IV V VI VII

V1( M ) 241 377 689 651 312 2270

V2 230 352 661 630 288 2161

V3 215 323 619 616 269 2042

V4 261 362 657 618 316 2214

V5 133 314 606 609 267 1929


38/72

38

8.3.2. Influenţa suplimentelor administrate asupra dezvoltării şi producţiilor

familiilor de albine

Tabelul 16

Ierarhizarea după parametrii privind dezvoltarea şi producţia marfa obţinuta pefamilia de albine – Experienţa 4 anul 2007

Specificare U/M V1M V2 V3 V4 V51.Suprafaţa cupuiet căpăcit/

familie

dm² 147,01 166,87 146,75 176,50 145,05

% 100,00 113,50 99,82 120,05 98,68.Diferenţa faţă de V1M dm² - 19,86X - 0,26NS 29,49X - 1,96NS2.Cantitatea dealbine

g 1007 1098 966 1132 985

% 100,00 108,70 95,65 112,42 97,51Diferenţa faţă de V1M g - 91 NS - 41 NS 125 X - 22 NS

nr 3 5 4 6 33.Nr.de roi% 100,00 166,00 133,00 200,00 100,00


nr III II IV I V

4.Producţia demiere- marf ă

kg 10,48 11,35 9,49 11,75 9,86

% 100,00 108,22 90,46 112.09 94,04Diferenţa faţă de V1M kg - 0,87 NS - 0,99 NS 1,27 X -0,62 NS


g 198,93 212,55 200,90 217,60 205,65

% 100,00 106,84 100,99 109,38 103,37Diferenţa faţă de V1M g - 13,62 X 1,97 NS 18,67 XX 6,72 NS


nr IV II III I IV


nr III II IV I V



39/72

39

8.3.4. Concluzii parţiale

- Consumul de suplimente energo- minerale administrate în experienţele din anii

2006 – 2007, sub formă de amestec de zahăr pudră cu sare de bucătărie ( V2, V3) şi sarede Tazlău( V4, V5) a fost diferit, performanţe mai bune înregistrându-se la varianta 1 (M)

şi la cea experimentală în care sarea de Tazlău a fost folosită în proporţie de 0,5% (V4).

Proporţia de peste 0,5% de săruri în suplimentele de hrană influenţează negativ

consumul.

- Se constată că în hrana obişnuită a albinelor nu sunt satisf ăcute cerinţele de sodiu

şi de potasiu, fapt ce impune administrarea unor suplimente speciale cu aceste elemente

- Atât în privinţa consumului de hrană, suprafeţei cu puiet cât şi cea a cantităţii de

albine şi respectiv a instinctului de roire cele mai bune rezultate au fost înregistrate în

cazul varianteiV4 cu 0,5 sare de Tazlău care a asigurat 0,18% clorură de sodiu şi 0,04% K

în hrana suplimentară;

- Pe baza acestor rezultate reiese că norma optimă de sare de bucătărie în

suplimentele de hrană adresate albinelor este de 0,18% iar norma optimă de potasiu de

0,04%, prin aplicarea cărora se obţin rezultatele cele mai bune privind apetitul, creştereaşi dezvoltarea puietului, cantităţii de albine şi roilor.

- În ceea ce privesc producţia de miere-marf ă şi ceară - marf ă, cele mai bune

performanţe au fost înregistrate la unităţile biologice din varianta experimentală 4,

variantă care a consumat amestec de zahăr cu sare de Tazlău în proporţie de 0,5%;

- Influenţa cea mai bună asupra dezvoltării producţiilor la familiile de albine o au

suplimentul de săruri de Tazlău 0,5%, care asigură atât sodiul cât şi potasiul necesar,

completând totodată şi alte elemente minerale deficitare în hrana naturală, în plus acestea

sunt mult mai ieftine în comparaţie cu sarea de bucătărie.


40/72

40

CONCLUZII GENERALE

Rezultatele obţinute cu privire la efectele suplimentelor de hrană energo-proteice

şi minerale administrate variantelor experimentale cu privire la influenţa asupra

dezvoltării şi producţiilor obţinute de familiile de albine pe parcursul desf ăşurării

experienţelor între anii 2004 şi 2007, permit formularea următoarelor concluzii:

1. Albinele preferă în mod prioritar culesul de nectar şi polen poliflor faţă de alte

surse de hrană, dar atunci când intervin perioade nefavorabile culesului natural ele

consumă şi hrană administrată suplimentar din anumite surse cum sunt şi cele utilizate în

cercetările noastre: f ăina de lucerna, drojdia de bere, f ăina de cătină.

2. Sursele de hrană proteică administrate suplimentar în experienţele efectuate aufost consumate în cantităţi diferite, ierarhia în ordine descrescătoare a preferinţelor şi pe

baza rezultatelor obţinute fiind următoarea : polenul, drojdia de bere, cătina, lucerna.

3. Am utilizat în alimentaţia albinelor o nouă sursă de hrană care deşi are un nivel

mai scăzut în proteină decât polenul poliflor, datorită procentului ridicat de aminoacizi

liberi şi a compoziţiei chimice complexe în elemente biostimulatoare a influenţat pozitiv

atât dezvoltarea cât şi producţiile obţinute. Alături de sursele consacrate recomandăm

utilizarea f ăinii de cătină în hrana albinelor mai ales în perioadele deficitare de cules.

4. În funcţie de valoarea biologică a surselor proteice în cercetările din seria I de

experienţe (2004 - 2005) au fost obţinute sporuri semnificative atât la indicii privind

dezvoltarea cât şi la indicii de producţie. În experienţa 2 din anul 2005 faţă de varianta

martor, familiile din variantele experimentale au realizat în plus între 28,5 dm² şi 113,75

dm² suprafeţe cu puiet căpăcit, respectiv 100 g până la 550 g cantitate de albine în plus.

De asemenea s-a realizat un plus de 1,30 kg până la 6,40 kg miere- marf ă şi între 112,0 g

până la 136,85 g ceară- marf ă.

5. Privitor la experienţele din seria a II-a am constatat că sursele naturale de hrană

nu satisfac cerinţele optime de sodiu şi potasiu penru albine, situaţie în care pentru a se

obţine performanţe mai mari în dezvoltarea şi producţiile obţinute de miere şi ceară în

concordanţă cu potenţialul biologic al albinelor se impune complectarea deficitului cu

aceste elemente minerale prin suplimente minerale, mai ales atunci când albinele nu potefectua culesul natural de polen.


41/72

41

6. Normele de sare întâlnite în literatura de specialitate între 0,01 şi 2 %

considerate ca optime în suplimentele minerale pentru albine nu au caracter ştiinţific,

acestea au fost folosite în mod aleatoric şi transmise de la o generaţie la alta având

consecinţă excese sau carenţe în organismul albinelor, pentru eliminarea cărora înmetabolismul acestora se cheltuieşte o anumită cantitate de energie care este sustrasă de

la procesul de formare a produselor, consecinţa fiind obţinerea unor producţii mai mici

faţă de potenţialul productiv al familiilor de albine.

7.Deficitul de sodiu şi potasiu din hrana obişnuită a albinelor consatat în aceste

cercetări se poate completa cel mai bine prin încorporarea în suplimentele nutritive a

proporţiei de 0,5% săruri de Tazlău, care potrivit compoziţiei chimice acestei surse,

aduce un aport de 0,18% clorură de sodiu şi de 0,04% potasiu sau prin încorporarea

proporţiilor de 0,18% clorură de sodiu sau sare de bucătărie şi 0,04% potasiu.

PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI

Utilizarea polenului poliflor recoltat de albine datorită valorii sale complexe şi

bogăţiei în principii nutritivi în scopuri terapeutice, obligă apicultorii să găsească noi

surse de hrană proteică pentru familiile de albine care să corespundă din punct de vedere

al compoziţiei cât şi a cerinţelor biologice ale albinelor.

Prin cercetările efectuate utilizarea sursei-f ăina de cătină în alimentaţia

suplimentară, poate substitui necesarul de hrană proteică mai ales în perioadele deficitare.

Este necesară reconsiderarea de către toţi apicultorii a producţiei marf ă de polen şi

valorificarea superioară în industria farmaceutică având în vedere că polenul este

considerat aşa-numita hrană func ţ ională pentru organism.

Am constatat că cea mai bună metodă de asigurare a necesarului de substanţe

nutritive prin alimentaţia suplimentară a familiilor de albine este sub formă de amestec al

suplimentelor energo - proteico - minerale, administrate sub formă de turte (paste).

Această metodă prezintă un dublu avantaj : albinele nu sunt deranjate zilnic ca şi în

administrarea unor siropuri, inlăturînd astfel stresul albinelor ,iar pe de altă parte se evită

furti şagul între familiile de albine. Drept urmare, recomandăm apicultorilor această

metodă de administrare.


42/72

42

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Bura M. şi colab.(2003) – Creşterea intensivă a albinelor, Ed. Helicon, Timişoara,

pag. 40-45

2. Caillas A.(1971)- Polenul, 27, Ed. Apimondia

3. Dinescu St. (2002) – Creşterea animalelor de fermă, Ed. AGRIS,

Redacţia Revistelor Agricole.

4. Haydak M.H. (1972) – Revista „Apiacta”,1,3, A.C.A. România.

5. Lazăr Şt. (2002) – Bioecologie şi tehnologie apicolă, Ed. Alfa, Bucureşti..

6. Mărghitaş L.A. (2002) – Albinele şi produsele lor, ediţia a II-a. Editura Ceres,

Bucureşti

7. Mărghitaş L.A., Dezmirean S.D. (2003) – Apicultura, Ed. Academic Press,

Cluj-Napoca.

8. Miloiu I. (1993) – Hrănirea stimulentă a familiilor de albine, Rev. „România

Apicolă” nr. 4, Bucureşti, pag. 13-14.

9. Moraru P. (2006) – Nutriţia şi alimentaţia albinelor, Ed. Coral Sanivet, Bucureşti,

10. Pârvu C. (2000) – Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucureşti.

11. Papadopol A. (1994) – Despre ciclul anual şi dinamica sezonieră a albinelor, repere

importante pentru perfecţionarea activităţii apicole, Rev. “România apicolă”, nr. 2, pag.

16, A.C.A. România.

12. Sălă jan Gh (2002) - Tratat de alimentaţia şi bioconversia furajelor la păsările de

fermă, Treatise of alimentation and feed bioconversion in poultry, Ed. AlfaPress,

Cluj-Napoca13. Standifer L.N. (1966) – Some lipids constituiensts of pollens collected by honeybe

Apic. Res. 5, pag. 93-98

14. Şara A, Mierliţă D. ( 2003) - Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă. Editura

Academic Pres, Cluj Napoca.

15. Colecţia de reviste România Apicolă – A.C.A . România.

16. http w.w.w.apicultura.ro.


43/72

43

CHAPTER ONE

GENERAL ASPECTS REGARDING THE SITUATION OF BEEKEEPING

IN ROUMANIA AND IN THE WORLD

1.1 GENERAL CONSIDERATIONS

Human historical proof precesily states that beekeeping was developed to a high

degree with Babylonians, Assyrians, Egyptians and Chinese and the archeological

findings revealed vestiges, clay pots, demonstrating that these creatures had beeen at high

esteem during the Pharaohs times.

Closer to our time, numberless generations—both literate and illiterate –dedicated

fondness and knowledge to understanding these remarkable insects.

1.2. BEEKEEPING WORLDWIDE

For the time being, all over the world, research and production in apiculture is

being coordinated by APIMONDIA , reuniting national beekeepers’ associations of far

and near. .

With the Congress organized in Roumania-- in 1965-- , Professor, VECESLAV

HARNAJ engineer, Phd was elected Predident of APIMONDIA , personality highly

esteemed as scientist and professional who has led the destinies of Roumanian

beekeeping and of the World Federation of Beekeeping, until 1985.

1.3. APICULTURE IN ROUMANIA

Apiculture on Roumanian teritorry has been and still is representing one traditional

occupation.

In so far as Roumanian beeproduct yields are concerned, as shown by the following

table : in 1989 a total of 12,124 t of honey was reached, i.e., an average of 8,5 kg/family,

and, beginning in 1995, honey production kept to the same level (cca. 10,000 t. per

annum), and in 2000-2001 it encountered an obvious increase, even doubling in 2004.


44/72

44

Table 1

Evolution in numbers of bees and honey production

Year Numbers of bees(thousands family)

Total Honey yield(tons)

Mean yield/bee family(kg.honey/ family )

1995 747 10434 141996 696 11157 161997 656 10543 16,11998 626 10199 16,31999 620 11153 18

2000 614 11746 19,12001 649 12598 16,92002 745 13434 17,22003 781 20400 23,92004 840 23712 22,62005 892 19177 18,52006 930 18200 16,22007 975 14700 13,9

Source : Beekeepers’ Association of Roumania, 2008

CH A P T ER TWO

FOOD DEMANDS AND NATURAL SOURCES FOR HONEYBEES

2.1. DEMANDS IN NUTRITIVE SUBSTANCES FOR BEES

Naturally and within optimal environmental conditions (temperature, humidity, air

currents, meliferous basis, etc.), demands in nutritive substances adequate for honeybees

are mainly provided by the nectar and pollen in the entomophilous plans.

However, during some strenuous respites (lack of natural harvest, prolonged

rainfall or draught , etc.), when bees are unable to fend for themselves, such food

demands must be met by the keeper by means of various supplementary ways of

providing.


45/72

45

2.1.1. Energy demands

Table 2

The monthly energy food consumption of one bee family during the cool season

(g. of honey)

Specification XI XII I II III Total-5months

According to Patriot L.

–

- below 300 m altitude

210 587 660 941 1605 4303

- 300-500 m altitude 505 497 630 980 1800 4412

- 500-1000 m altitude 530 505 617 844 1387 3883 According to Gareev A. 650 725 850 1157 850 4232

Table 3

Monthly energy-food consumption of a bee family during active season (g of

honey)

Months Total

IV V VI VII VIII IX X4765 6705 9197 12050 5725 4240 3021 45700

2.1.2. Protein demands

Due to intense metabolism and activity, literature has it that a family of bees of

medium capacity needs sizeable quantities of protein :

- for feeding the queen and raising the brood .............................3350 gr.protein- for feeding thegrowth of the bees hatched .................................. 650 gr. protein

- for the activity of secretory glands ......................................... 360 gr. protein

- for physiological reserves (the adipose body) .................................450 gr. protein

Total ............................................................................ 4810 gr. protein

When the pollen contains a mean value of 25% there results 20 kilos of pollen

required per family/per annum. The assimilation of protein in the pollen is of about 60%

and thus the true consumption is of 32-35 kg.pollen/family/annum.


46/72

46

2.1.3. Lipid demands

In nature, lipids are granted in the organic reserve along proteins, via the pollen

the bees take in, either in pure state or, as maiden wax.

Literature has it that an important aspect regarding the need for lipids of the honey

bee is connected to the necessity that during preparation for wintering this be made up of

the adipose body (fat body, i.e.).

2.1.4. Demands for mineral elements

It is suffice to assert that when of the sugar syrup usual in beekeeping to stimulate

the development of bee family about 17 trace elements out of 30 are missing,contained –

asit is-in the floral honey, it is obvious that this will lead to belated development in the

bee family and, implicitly, to shallow yields. In nature, bees will procure the necessary

elements from the flower pollen and water sources they use all along their active season.

2.1.5. Vitamin demands Cerinţele de vitamine

Research regarding vitamin requirements of honeybees, have revealed that these

cannot be missed from the vitality of individuals beginning as early as their larval stage,

and the leading role is detained by those in the B „+”- complex.

2.1.6. Water requirements

Water requirements of a honeybee family in the spring are between 50-200 ml ,and

gradually increase to 300-380ml/day in the summer, sometimes even to

750ml/day/family.

2.2. THE MELIFEROUS SOURCE AND THE MAIN NATURAL FOOD

SOURCES FOR HONEYBEES

The life, evolution and development of bee families depend on the meliferous

plants as well as on the way of production with these of the nectar release and pollen.

Roumania has at its disposal a diversified meliferous source capable of ensuring –within

natural conditions—numbers of bees and apicultural productions much higher than those

obtained for the time being.


47/72

47

2.2.2. Main natural food resources

Literature speaks about well over1000 meliferous plant species known; of these,

barely 200 (some opinionate 300) are useful to beekeeping (Parvu, C., 2000).

2.2.2.1. The nectar and the honey

Nectar is a purely plant secretion released by the nectar glands of the meliferous

plants.

Chemically, the nectar collected by the worker bees differs with the floral source;

however, it contains 73% and 90% water; between 9% and 60 % sugary substances and,

between 1% and 2% various plant juices.

- Honey is a sugary substance produced by the worker bees by collecting floral-

and extrafloral nectar or of another juice collected from plants—nectar or juice that is

transformed by means of a diastase called invertin contained in their hypopharyngeal

gland.

- Floral honey is produced by bees, beginning in spring up to late autumn, from the

nectar of flowers coming from entomophilous plants.

- Manna honey also known as « dew honey » or « forest honey ». This sort of

honey is collected and processed by the bees, either from the sweet juice ousted by

certain insects (aphids) which feed on plant sap or, from certain plant secretions.

2.2.2.2. The pollen and the maiden wax

- The pollen is the male sexual cell of flowers and it shows itself as fine grains of

10 and 200 Ц Numerous observations and research works done on the pollen collected

by bees reveal that collecting bees have nothing to do with the floral purity of the pollen,

but the fulfillment of a combination-- as complex as possible—of grains that will

constitute the natural protein food adequate to the entire family of bees has (Standifer

L.N. 1966, Vorst E.V. 1980, Chambers S. 1990, Szolderits M.J. 1993, Săl ă jan Gh. 1998,

M ă rghitaş L. A.2002, Bura M. 2003).

- Maiden/virgin wax , also called “bee’s bread”, makes up for a protein food

indispensable to families of bee, mostly during the winter.


48/72

48

CHAPTER 3

THE SPECIFIC OF FEEDING AND YIELD WITH HONEYBEES

3.1. BIOLOGICAL PECULIARITIES ; EVOLUTION CYCLE AND FEEDING

RELATIONSHIPS IN THE BEE FAMILY

Without having any definite boundary, in the evolution of bee families, in the

beekeeping practice and research, starting in the autumn, one can distinguish six phases

(Papadopol A., 1994):

- the phase of growth with the hibernating bees ( August-October)

- the phase of winter respite (November-February)

- the phase of replacing the bees through with hibernation (February-

April)

- the phase of population growth (April-June)

- the phase of natural reproduction—swarming (May-July)

- the phase of rendering valuable of production harvests (May-July).

Food exchange—trophallaxys takes place among bees. An substantial part is

represented by the queen substance.

.

.3.3 PHYSIOLOGY OF DIGESTION AND FOOD UTILIZATION

With honeybees, when nectar, honey and water are fairly easily assimilated in the

organism, directly in the haemolymph, pollen is submitted to some complex alterations

and, of longer duration, mainly.

3.5.

PHYSIOLOGY OF BEE PRODUCTS

Bee products are classed into main ones—honey and wax, and byproducts—pollen,

maiden wax, propolis/bee glue, royal jelly/propolis, bee venom.


49/72


50/72

50

CHAPTER 5

DEVELOPMENTAL EXPECTATIONS IN BEEKEEPING – NEW

DIRECTIONS IN INCREASING QUANTITY, QUALITY AND MARKETING OF

BEE PRODUCES

5.1 THE IMPORTANCE OF BEE PRODUCES AND WAYS OF SELLING

THEM

The scientific importance of bees results both from organising their life and from

the their biological mechanisms, outstanding from the point of view of self-regulating

and adaptation ability, as well as from their value and from the complex content of bee

produces.

The biological importance is due to the fact that bees carry out pollination --

through their flight from flower to flower-- of around 80% of the entomophilous plants.

Thus, the part played by bees is inestimable to mankind and nature. Bees also represent a

natural sensing element regarding the environment, by dispalying an outstanding

ecological importance.

On the other hand, due to the high rendering valuable of bee produces obtainedfrom bee families, their economic importance goes up as well. Bee products possess

remarkable value, both from alimentary point-of-view as well as from research and

health-care point-of-view.

5.2. DIRECTING APIARIAN EXPLOITATIONS TOWARDS ECOLOGICAL

BEEKEEPING

The Programme of Agricultural Development includes –for beekeeping—important aims to reach, mostly the orientation towards an ecological beekeeping in view

of obtaining cle

Date post:	08-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	anonymous-vyujrr
View:	239 times
Download:	0 times

Stimulare Cu Turte Proteice

Documents