A f - a) .... ’-'J V __ J [ http://www.dnicj.ro/adevarul ANUL X NR. 3006 ISSN 1230-3203 LUNI, 2 S SEPTEMBRIE 2000 16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI Un ministru de trei li VALER CHIOREANU S tupoare. Ministrul Ioan Mureşan se ) prieepe şi la sport. Să recapitulăm — cîteva date legate de cariera fulminantă a acestui demn reprezentant al ţărăniştilor autohtoni. Instalat în Palatul Victoria cu sarcini cam neprecizate în domeniul reformei, cel ce avea să devină electronistul şef al partidului lui Maniu şi Coposu a dus un trai minunat vreme îndelungată. Nimeni nu-1 lua în seamă, iar gazetarii păreau să-l fi mitat cu; desăvîrşire. Pînă Ia un moment dat, cînd vajnicul ministru s-a plictisit de situaţia ingrată în care se afla şi a ieşit Ia rampă cu o propunere de reformare a guvernului. Aţi citit bine. IoanJVIureşan avea ce avea nu cu electronica, domeniu în care se ilustrase încă de pe vremea activităţii sale la o fabrică din Tg. Mureş, mi se pare, nici cu agricultura, pe care avea s-o ducă de rîpă ceva mai tîrziu, ci pur şi simplu cu Guvernul României în întregul său. Omul voia să-l transforme, să-l facă mai eficient, spre binele celor pe care miniştrii îi conduceau: masa amorfă de aproape 23 milioane-de români. Bineînţeles, n-a ieşit nimic din propunerile sale, cum nu avea să modifice radical -activitatea Executivului nici un premier avar în declaraţii publice şi sărac în activitatea . concretă - Mugur Isărescu. . Da, dar Ioan Mureşan este'un om ambiţios şi, mutîndti-se la agricultură, a dorit să dea întreaga măsură a posibilităţilor sale manageriale, resimţite ■curînd pe pielea celor 23 milioane de români, mai săraci că înainte, trăind mai mizerabil decît îşi închipuiseră vreodată câ se poate. Despre agricultură vom vorbi însă mai tîrziu. Pînă atunci să reţinem că, aflat, împreună cu ceilalţi miniştri, într-o şedinţă extrem de importantă, aceea de rectificare a bugetului, Ioan Mureşan a sărit ca ars în momentul în care s-a pus problema acordării unei sume modice Ministerului Tineretului şi Sportului, pentru a face faţă cheltuielilor mari legate de pregătirea şi prezentarea sportivilor români la Olimpiada de la Sydney, acolo de unde ne vin veşti senzaţionale, iar imnul României este intonat de mai multe ori pe zi, lumea largă ascultîndu-1 şi urmărind drapelul ţării înălţîndu-se pe cel mai înalt catarg. Nu, Mureşan n-a fost de acord, lăsînd să-i scape porumbelul din gură: “MTS e un minister de-3 lei, nu ‘merită atîta”. De fapt, voia să spună; că ministrul Crin Antonescu este de trei lei, continuare în pagina a 16-a îm lid u rri îh i e d â I iM âel ^ Georgeta Damian şi Doina Ignat âu cucerit medalia olimpică de aur în proba de ^ două rame fără J , cîrmaci : ? r/ ‘ m - r ^>-4:r'C-aV ■ -~-§y ■ ^ _______ l ~ - • ____ flirtU?) Sfr •« -1 •? Wf* *F' ■iT& Echipajul feminin al , României a cîştigat titlul olimpic în proba de opt plus unu Echipajul feminin al României, format •din Georgeta Damian, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Veronica Cochela, Maria Magdalena Dumitrache, Elisabeta Lipă, Lfliana Gafencu, Doina Ignat şi Elena Georgescu, a cîştigat, ieri, cu timpul de 6 minute, 6 secunde şi 44 de sutimi, titlul olimpic în proba de 8+1. Echipajul României de 8+1 deţinea titlul olimpic, cîştigat în urmă,cu patru ani la JO deda Atlanta, şi are în palmares trei titluri mondiale. MICROENTERPRISE CREDIT ROMANIA S.A. tîD&m a i&o Finanţare internaţională şi tehnologie germană de creditare ACUMŞI IN CLUJ Vina Tn întâmpinarea nevoilor de credit ale micilor întreprinzători cu următoarele produse: 3 mii Boc la Camera Deputaţilor şi Iuliu Păcurariu la Senat locurile pe liste au fost atribuite prin vot. ’ Senatorul Ioan Sabin Pop a refuzat să fie numit pe liste, dacă nu a cîştigat locul unu sau doi pentru Senat. . Păcurariu declară că este foarte mulţumit de locul primit şi că îl consideră sută la sută eligibil. Andreea MARCU Biroul Permanent al PD Cluj -stabilit, ieri, listele de andidaţi pentru Parlament, ăstfel, ■, pentru Camera Jeputaţilor au fost nominalizaţi, n ordine: Emil Boc, ireşedintele ~ organizaţiei dujene, Tudor Ştefănie, dceprimar Turda, Petre Fulea,' ’icepreşedinte PD Gherla, ! Florin Stamatian, vicepreşedinte PD Cluj, Ioan Vasinca, viceprimar Cîmpia Ţurzii. La Senat, primul loc este ocupat de deputatul Iuliu Păcurariu, lucru care se zvonea încă în urmă cu cîteva zile prin mediile politice. Păcurariu este urinat de Gheorghe- Benea, manager la CCH Dej, Mariana Leş, ! preşedinta organizaţiei de femei şi Ioan Morar, vicepreşedintele PD Huedin. După cum era de aşteptat, au existat voci în organizaţia PD Cluj care au contestat faptul că Păcurariu ar fi meritat primul loc pentru Senat. în replică, Emil Boc a declarat că procedura a fost cît se poate de democratică, iar talCROTRADE CREDIT Valoarea creditului: Până la 3.000 DM MICRO BUSINESS CREDIT Valoarea creditului: 3.000-15.000 DM SMALL BUSINESS CREDIT /. Valoarea creditului: 15.000-50.000 DM C re d ite în lei / Indexate la DM Pentru activitatea curentă: Capital de lucru/M ijlo a ce fix e /A lte Investlţn NOI DĂM CREDIT DEZVOLTĂRII TALE! Condiţii avantajoase (dobânzi, garanţii, termene) Rapiditate şi profesionalism ti ?,tL BcA a' nr. 1, e t 1; Cluj-Napoca, România Tel. +40(84)197.343; TelJF ax +40(64)191.688; Mobil 093.538.853 e-mail: [email protected](3974501)
Transcript
Af
- a )
....’-'J
V__J
[http://www.dnicj.ro/adevarulANUL X NR. 3006 ISSN 1230-3203
LUNI,2 S SEPTEMBRIE2000 16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI
Un m in is tru
d e tre i liVALER CHIOREANU
Stupoare. Ministrul Ioan Mureşan se ) prieepe şi la sport. Să recapitulăm — cîteva date legate de cariera fulminantă a acestui demn reprezentant al
ţărăniştilor autohtoni. Instalat în Palatul Victoria cu sarcini cam neprecizate în domeniul reformei, cel ce avea să devină electronistul şef al partidului lui Maniu şi Coposu a dus un trai minunat vreme îndelungată. Nimeni nu-1 lua în seamă, iar gazetarii păreau să-l fi mitat cu; desăvîrşire. Pînă Ia un moment dat, cînd vajnicul ministru s-a plictisit de situaţia ingrată în care se afla şi a ieşit Ia rampă cu o propunere de reformare a guvernului. Aţi citit bine. IoanJVIureşan avea ce avea nu cu electronica, domeniu în care se ilustrase încă de pe vremea activităţii sale la o fabrică din Tg. Mureş, mi se pare, nici cu agricultura, pe care avea s-o ducă de rîpă ceva mai tîrziu, ci pur şi simplu cu Guvernul României în întregul său. Omul voia să-l transforme, să-l facă mai eficient, spre binele celor pe care miniştrii îi conduceau: masa amorfă de aproape 23 milioane-de români. Bineînţeles, n-a ieşit nimic din propunerile sale, cum nu avea să modifice radical -activitatea Executivului nici un premier avar în declaraţii publice şi sărac în activitatea . concretă - Mugur Isărescu. .
Da, dar Ioan Mureşan este'un om ambiţios şi, mutîndti-se la agricultură, a dorit să dea întreaga măsură a posibilităţilor sale manageriale, resimţite
■curînd pe pielea celor 23 milioane de români, mai săraci că înainte, trăind mai mizerabil decît îşi închipuiseră vreodată câ se poate. Despre agricultură vom vorbi însă mai tîrziu. Pînă atunci să reţinem că, aflat, împreună cu ceilalţi miniştri, într-o şedinţă extrem de importantă, aceea de rectificare a bugetului, Ioan Mureşan a sărit ca ars în momentul în care s-a pus problema acordării unei sume modice Ministerului Tineretului şi Sportului, pentru a face faţă cheltuielilor mari legate de pregătirea şi prezentarea sportivilor români la Olimpiada de la Sydney, acolo de unde ne vin veşti senzaţionale, iar imnul României este intonat de mai multe ori pe zi, lumea largă ascultîndu-1 şi urmărind drapelul ţării înălţîndu-se pe cel mai înalt catarg. Nu, Mureşan n-a fost de acord, lăsînd să-i scape porumbelul din gură: “MTS e un minister de-3 lei, nu ‘merită atîta”. De fapt, voia să spună; că ministrul Crin Antonescu este de trei lei,
continuare în pagina a 16-a
îm l id u rri î h i ed â I iM âel
Georgeta Damian şi Doina Ignat âu cucerit medaliaolimpică de aur în proba de ^ două rame fără J , cîrmaci :
? r/ ‘ m -
r
^ > - 4 :r 'C - a V■ - ~ - § y ■ ^ _______ l
~ - •____ flirtU?) Sf r •« -1•? Wf* *F'
■iT&
Echipajul feminin al , României a cîştigat titlul
olimpic în proba de opt plus unu
Echipajul fem inin al României, form at •din G eorgeta Dam ian, Viorica Susanu , Ioana O lteanu, Veronica Cochela, Maria Magdalena D um itrache, Elisabeta Lipă, Lfliana G afencu , Doina Ignat ş i E lena Georgescu, a cîştigat, ieri, cu tim pul de 6 minute, 6 secunde şi 44 de sutim i, titlul o lim p ic în p ro b a de 8+1. E c h ip a ju l Rom âniei de 8+1 deţinea titlul o lim pic, cîştigat în urm ă,cu patru ani la JO deda A tlan ta , şi are în palm ares tre i titlu ri mondiale.
MICROENTERPRISE CREDIT ROMANIA S.A.
tîD&m a i&oFinanţare internaţională şi tehnologie germană de creditare
ACUM ŞI IN CLUJV in a Tn în tâ m p in a r e a n e v o ilo r d e c re d it a le m ic ilo r în t r e p r in z ă to r i c u u r m ă t o a r e le p ro d u s e :
3mii Boc la Camera Deputaţilor şi Iuliu Păcurariu la Senat
locurile pe liste au fost atribuite prin vot. ’ Senatorul Ioan Sabin Pop a refuzat să fie numit pe liste, dacă nu a cîştigat locul unu sau doi pentru Senat.
. Păcurariu declară că este foarte mulţumit de locul primit şi că îl consideră sută la sută eligibil.
A n d r e e a M A R C U
Biroul Permanent al PD Cluj -stabilit, ieri, listele de
andidaţi pentru Parlament, ăstfel, ■, pentru Camera Jeputaţilor au fost nominalizaţi, n ordine: Emil Boc,ireşedintele ~ organizaţiei dujene, Tudor Ştefănie, dceprimar Turda, Petre Fulea,' ’icepreşedinte PD Gherla,
!Florin Stamatian, vicepreşedinte PD Cluj, Ioan Vasinca, viceprimar Cîmpia Ţurzii. La Senat, primul loc este ocupat de deputatul Iuliu Păcurariu, lucru care se zvonea încă în urmă cu cîteva zile prin mediile politice. Păcurariu este urinat de Gheorghe- Benea, manager la CCH Dej, Mariana Leş,
!preşedinta organizaţiei de femei şi Ioan Morar, vicepreşedintele PD Huedin. După cum era de aşteptat, au existat voci în organizaţia PD Cluj care au contestat faptul că Păcurariu ar fi meritat primul loc pentru Senat. în replică, Emil Boc a declarat că procedura a fost cît se poate de democratică, iar
talCR O TRA DECREDITV a l o a r e a c r e d i t u lu i : P â n ă la 3 .0 0 0 D M
MICRO BUSINESS CREDITV a l o a r e a c r e d i t u l u i : 3 . 0 0 0 - 1 5 . 0 0 0 D M
SMALL BUSINESSCREDIT /.V a lo a r e a c r e d i t u l u i : 1 5 . 0 0 0 - 5 0 . 0 0 0 D M
C r e d i t e î n l e i / I n d e x a t e l a D M P e n t r u a c t iv i t a t e a c u r e n t ă :
C a p i t a l d e l u c r u / M i j l o a c e f i x e / A l t e In v e s t l ţ n
NOI DĂM CREDIT DEZVOLTĂRII T A L E!Condiţii avantajoase (dobânzi, garanţii, term ene)
Rapiditate şi profesionalism
t i ?,tL BcA a' nr. 1, e t 1; Cluj-Napoca, România Tel. +40(84)197.343; TelJF ax +40(64)191.688; Mobil 093.538.853
J U D E Ţ E A N : 19-64-16 PRIM.4RI.A C L U J -N A P O C A : 19-60-30
• P R IM A R IA D E J : 21-17-90• P R IM Ă R IA T U R D A : 31 -31 -60• p r i m a r i a c î m p i a t u r z j i : 36-s o - o i
• P R 1 M A R 1 A H U E D IN :25-15 -48 -
• P R IM Ă R IA G H E R L A : 24-19-26• P O L IŢ IA C L U J - N A P O C A :
955 şi 43-27-27• P O L IT IA F E R O V IA R Ă
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• P O L IŢ IA D E J: 21-21-21• P O L F r iA T U R D A : 3 1 - 2 1 -2 1• P O L IŢ IA C ÎM P LA T U R Z I I : 36-82.12• P O L IT IA H U E D IN : 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 9SI• P R O TE C TL A C I V I L Ă : 9S2• G A R D A F IN A N C I A R A C L U J :
19-52-23 şi 19-16-70. im. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII Sl
PROTECŢIEI SCOALE: 979 '•S A L V A R E A : 961 • S A L V A R E A C F R : 19-S5-91 • IN T E R N A T IO N A L : 971 • IN T E R U R B A N : 991 • IN F O R M A Ţ II: 931 • D E R A N J A M E N T E : 921 • O R A E X A C T Ă : 958
• R -A T E R M O F IC A R E : 19-87-18 :• S C M O N T E N .A Y S A : 41-51-71• R .A . A P Ă C A N A L : 1 9 - 6 3 -0 2• S C . "S A L P R E S T " S A . : 19-58-27• SC PRIM A L : 17-43-S6• D IS T R IB U Ţ IA G .A Z E L O R
N A T U R A L E : - I N T E R V E N Ţ I I G A Z E9 2 8 : 4 3 3 4 2 4
•JANDARMI: 956• G A R A O u j-N s p o c a : 9 5 2• A G E N Ţ IA C F R : - internaţional 13-40-09' -
intern- 4 3 -20 0 1;
T u rd a - 3 1 - 1 7 -6 2 : D e j - 2 1 - 2 0 - 2 2 i A U A N T A A N T 1 S L T C 1 D : 1 9 - 1 0 4 7 ’
C U R S E I N T E R N A T I O N A L E d i n A u t o g a r a I I :
• C lu j -N a p o c a - B u d a p e s ta , c u p le c a re d in C lu j-N a p o c a in z i le le d e lu n i , m a r ţ i , j o i ş i v in e r i ta o ra 7 .0 0 ş i în a p o ie re a d in B u d a p e s ta in z i le le dc m a rţ i, m ie rc u r i , v in e r i şi s îm b â tâ la o ra 1 1 ,0 0 .
• C lu j -N a p o c a - B u d a p e s t a , c u p le c a re în n lc lc de jo i o ra 2 2 .0 0 ş i în a p o ie re d in B u d ap esta in a p e le d c v in e r i o ra 1 6 ,0 0 . I N F O R M A Ţ I I :A u t o g a r a 1 : 1 4 - 2 4 - 2 6
A u t o g a r a I I : 4 J - 5 2 - 7 8
F A R M A C I I *Farmacii c » srrricia perm anen t F a rm a c ia
" C O R A F A R M " . s tr. Io n M e ş te r n r . 4 , te le fo n 4 2 - 6 5 4 0 , str. N a p o c a , n r . 2 5 , te le fo n 1 9 -2 0 -7 4 . Farmacia " C Y N A R A " , C a l e a F l o r c ş t i n r . 7 5 , t c l . 4 2 . 6 2 . 7 2 , o r a r n o n - s t o p .Farmacii ca icrric ia prelung it: F a rm a c ia
T N T E R P I I A R M " . s tr. P r im i v e n i n r . 5 , te le fo n 42-71 -95. c o r 8-22, Farmacia " C L E H A T IS F A R M " , Piaţa U n ir ii nr. 10, te le fo n 1 9 -1 3 -6 3 , o ra r 8 -2 2 .
Caria ie noapte:Farm acia nr. 2 , str. G h . D o ja n r . 3 7 , te lefon
Bologna-»Cluj 1255-16,40P re J bilet C lu j - Botogna - C lu j: 235$
T E L E F O N : 13-01-16.
POLICLINICA FARA PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 25 - 29 septembrie •Medicină generali Dr. I. Boilâ -'25.27,29 (9-12), dr. V. Bodo - 2759 (15-18). dr. R. Cotirtâ-27(10- 12). dr. S. Loga - 27 (15-17), dr. M. Manea - 26 (14-15). dr. D. Oltean - 28 (9-11), dr. A.F. Oros -28.29 (14-18), 25 (14-17), dr. D. Platon - 25 (9- 11). 28 (14-16). dr. L. Raşa - 25 (15-17), dr. L. Roba - 26 (11-13), dr. M. Suciu - 28 (10-12), dr. A Tegzeşiu - 26 (15-17). dr. C. Tonea - 26,28 (9- 11). dr. A. Varga - 25,29 (9-11), dr. O. Vlaicu25.29 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Baibâalbă27.29 (10-12); dr R. Jurcău - 28 (15-17) Cardiologie. Dr. A lancu - 26 (11-13), dr. I. Paţiu- 27 (11,30-13), dr. T. Popescu- 27 (9-11), dr. N. Prişcâ - 27 (16-18); Inteme. dr.' D. Pârv - 25 (15- 17). dr. C s . Szakacs - 27 (14-16); Ginecologie. Or. C. Fodor - 26,28 (10-12). dr. S. Precupc 25,27 (9-11); Chirurgie. Dr. D. Chirila - 27 (14-16), dr. C. Cosma - 26.28 (10-12), dr. M. Simu - 25,27 (9- 11); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 26 (14-15), dr. M. Fritea - 27 (11-12). dr. L. Toma - 26,28 (10-12); Reumatologie. Dr. I. Alb - 26 (11-12), dr. C. Zotta- 29 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa -25 (1243); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 27 (9-11) P siho log ie . Dr. L. Boilâ - 26 (14-16); Dermatologfe. Dr. D. Aldea - 26 (14-16), dr. O. Roşea - 25 (16-18), dr. 1. Sîrbu -25(11,30-12,30); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 26 (12-13); O.R.L. Dr. S. Bîtlan - 27 (14-16), dr. E. Plâian • 25. 28 (9-11), dr. C-tin. Râdulescu - 27 (11-13); Neurologie. Dr. M. Divin - 25 (9-10); Ecografie. Dr. G. Blaga - 28 (14-15). dr. I. Ghilean - 27(14- 15,30). dr. L. Negru - 28 (15-17), dr. C. D. Urau -28(12-13).
Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, urologie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul, str. Mo(ilornr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele, 16-17 de luni plnâ vineri, planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se foce numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii.
R e p u b l i c a - A c a s ă la coana mare, S U A , p r e m ie r ă ' ( 1 3 ,3 0 ; 1 6 ; 1 8 ,3 0 ; 2 1 ) ; v in eri, s îm bătă , d u m in ic ă - s p e c t a c o le d e n o a p te c u ta r if redus d e l a o r a 2 3 * V ic t o r i a - Evadare din Coteţ - S U A , p r e m ie r ă ( 1 1 ; 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ) ; Paradisul in direct -
R o m â n ia ( 1 9 ) * A r t a - E u r i m a g e s - S e r g i u N i c o la e s c u - A c t o r ş i r e g iz o r 2 2 s e p t Triungh iu l m orţii. R o m â n i a ( 1 2 ; 1 5 ,3 0 ; 1 9 ) ; 2 3 s e p t . Revanşa, R o m â n ia (1 2 ; 1 4 ,3 0 ; 1 7 ; 1 9 .3 0 ) : 2 4 . s e p t U n c o m is a r acuză . R o m â n ia (1 2 ; 1 4 ,3 0 ; 1 7 ; 1 9 ,3 0 ) ; 2 6 sept. C oroana d e fo c . R o m â n i a ( 1 2 ; 1 4 ,3 0 ; 1 7 ; 1 9 ,3 0 ) ; 2 6 s e p t . Mircea, R o m â n ia (1 1 ; 14; 1 7 ; 2 0 ) ; 2 7 s e p t C iu lea n d ra . R o m â n ia ( 1 2 ; 1 4 ,3 0 ; 1 7 ; 1 9 ,3 0 ) ; 2 8 s e p t Felix ş i Otiiia, R o m â n i a ( 1 1 ; 1 4 ; 1 7 ; 2 0 ) * F a v o r i t - A ! 13-lea războinic, S U A (1 3 ; 15; 17;1 9 ) " M ă r ă ş t i - S c r e a m 3 - C rim a tn 3 timpi, S U A (1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) .
T U R D A - F o x - P lă c in ta am ericană , SUA ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) .D E J - A r t a - T înăr s tu d e n t închiriez organe, S U A (1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ;, v in eri,
s îm b â t â . d u m in ic ă - s p e c t a c o le d e n o a p te c u ta r i f re d u s d e la o r a 2 2 .G H E R L A - P a c e a - P a ra d isu l în direct, R o m â n ia (1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) . J o i în c h is . ■
U N I P L U S R a d io L u n i , 2 5 s e p t e m b r i e P r o g ra m in fo r m a t iv B B C : 6 , 0 0 - 6 , 3 0 : 8 , 0 0 -
8 . 2 0 . 1 1 . 0 0 - 1 2 , 0 0 , 1 4 , 0 0 - 1 4 , 3 0 ; 1 8 , 0 0 - 1 8 , 3 0 : 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 , 2 3 , 0 0 . 6 ,3 0 - 1 0 , 0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 0 6 , 3 5 , 8 , 2 0 C a le n d a r u l z i le i . M e te o . 0 6 , 4 5 , 9 , 4 5 H o r o s c o p . 9 , 0 0 Ş t i r i lo c a le . 9 , 2 0 P r o g r a m u l c i n e m a . 9 , 5 5 In fo r m a ţii c u ltu r a le . 1 0 , 0 0 , 1 2 , 0 0 , 1 3 , 0 0 , 1 5 , 0 0 , 1 6 , 0 0 , . 1 7 , 0 0 Ş tir i n a ţ io n a le s i loca le.1 0 . 0 0 - 1 4 , 0 0 P u n c t . . . ş l d e la Z ece : 1 4 , 3 0 - 1 8 , 0 0 U n ip lu s a lte r n a tiv . 1 8 , 3 0 - 2 1 , 0 0 T re i c e a s u r i b u n e . 1 9 , 0 0 Ş tir i lo c a le . 2 2 , 0 0 ; Ş tir i n a ţ io n a le 2 1 - 3 0 - 6 , 0 0 ; U n ip lu s n o c tu r n . . ■ . _________
BIBLIO TECI■ B.C.U. “ Lucian Blaga” (strada
Clinicilor 2): O rar: zilnic; 8-12,45,13.30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notă: în sesiuni de exam ene - program prelungit; zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminică 8-14. ■
U B ib lio teca Ju d e ţe a n ă “ O C TA V IA N G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l). ORAR: luni-v ineri: 8,30.-15,30 SECŢIA COPII,- ORAR: luni-vineri8.30-15;30. FILIALE -Z o rilo r Gheorgheni - activitatea filialei a fost suspendată; m arţi, vineri: 9-15 M ănăştur, M ărăşti - ORAR: luni. miercuri, jQi: 14.00-19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni vineri; 10,00-18,00; sîmbătă: 9,00-16.00. SEC ŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr. telefon 43-84-09) luni, vineri; 8.0015.00, MEDIATECA, ORAR: luni vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.
■ B ib lio teca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar; luni sîm băţâ8- 12.45; 14-18.45.
■ B ib lib teca G erm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Am ericană ”J.F.K, (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni joi: 10 -1 8 ; vineri: 10-14, prima şi treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Herm ann O berth” (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. '
■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbălâ 8*-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; m arţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
Biblioteca C reştini ”Bibios” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină îri diferite limbi).
D i s p e n s a r u l |
P o l i c l i n i c c u P l a t ă g
oferă consultaţii de toate specialităţile,: tratamente dc reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize dc laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.
A n g a jă m m ed ic i.Adresa: Ştefan Ludivig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.
7 ,0 0 .O lim p jce S y d n ey "
Î o m aÎu a 2000; 15 ,3 0 Orice e posibil (s); 16,00 Cronica (m ag. so c ia l politic în Ib.maghiară); 1 7 ,3 0 S ă Vezi şi să . nu crezi ( s ) ; 1 7 ,5 5 C o rec t!; 1 8 ,0 5 Seniorii cetăţiip 18 ,3 0 Jocurile O lim pice Sydney 2000; 2 0 ,0 0 J u r n a l. M eteo ; 2 0 ,3 0 J .O . S y d n e y 2000; 2 0 ,4 5 lartă-mă; 2 1 ,4 5 Ş a p te z ile (s); 2 2 ,4 5 J u rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,0 0 Jocurile Olimpice S yd n ey 2000
1 1 ,0 0 jo cu r ile ® O lim pice S yd n ey
2 0 0 0 ; 1 4 ,0 0 Tribuna partidelor - p a r la m e n ta r e ; 1 4 ,3 5 V en i, V id e o , Viei; 1 4 ,5 0 O b s e s ia vitezei; 15 ,30 Jocurile Olimpice S y d n ey 2000; 18 ,30 Telejurnal T V R . 2; ' 1 9 ,0 0 M are. s c h im b ă to a r e f s ) ; 2 0 ,0 0 Jocurile Olimpice Sydney 2000; 2 2 ,4 0 Ştiri; 22 ,45 Capul Mafiei (SU A 1990); 0 ,15 Ştiri bancare şi bursiere; 0 ,20 TVM M esager.
7)00 O bservator;^ " 8 ,00 Aventurile lui
Sinbad (s); 9,00 Suflete rătăcite (sj; 10 ,00 Ştiri; 10,10 P e cont propriu (s); 11,00 p rien f expres , (s); 1 3 ,00 Ştirile âmiezii; 13 ,15 P r e z e n tu l sim plu(r); 1 4 ,0 0 B r ig a d a m obilă (r); 1 5 ,0 0 . - D ragostea învinge (s); 16 ,0 0 Zile din viaţa noastră (s); 1 7 ,0 0 Ştiri; 1 7 ,2 0 C asa d e p e plajă (s); 1 9 ,0 0 O bservator; 1 9 ,4 5 M arele ja f (SU A ’79); 2 2 ,0 0
Luni, 25 septembrie.. J o c u r ile 7 ,0 0 M ilagros
f i jfjj.f L l f l (s/r): -8,00 Prima Mix; - 1 5 ,0 0
Milagros (s); 16 ,0 0 Im pact - lu m e a a ş a cu m n -a i m ai văzut-o nicăieri (r); 16 ,30 Pet show (r); 17 ,00 Comisarul Rex (s); 18,00 F ocus ; 19 ,00 Real TV; 19,30 Impact; 2 0 ,0 0 Vrei să fii miliardar?; 20 ,5 5 Ştiri pe scurt.. M eteo; 2 1 ,0 0 P atru la aerian ă (s); 2 1 ,5 0 C ron ica cîrcotaşului; 22,00 Focus; 22,30 C ronica c îrco taşu lu i; 2 3 ,3 0 Impact; 0,00 Comisarul R ex (s); 0 ,5 5 Clip art; 1,00 F ocu s (r),
r r il / a t
7 .0 0 J3ună b b c d i m i n e a ţ a ,
România; 10,00 Forţa destinului (r);'11,00 Dan D iaconescu în direct (r); 12,00 Documentar; 12,15 Ora unu a venit (r); 15,30 Tinereţe fără bătrîneţe; 16 ,00 P ost Meridian; 17 ,00 Daţi vina p e Corina;: 18 ,00 Primul pas; 1 8 ,5 0 P ro n o sp o rt; 1 9 ,0 0 Telejurnal; 1 9 ,3 0 E c o n o m ic ABC; 19,45 Gura lumii; 2 0 ,0 0 D an D ia c o n e s c u în d ir e c t; 2 1 ,0 0 T e le m e d ic in a ; 2 2 ,3 0 O fside; 1 ,00 Ora unu a venit (r); 1 ,0 5 G ala T e le .7; 2 ,1 0 Docum entar; 2 ,5 0 Telejurnal.
1 0 .0 0 la -m ă aca să ! (r); 10 ,3 0
La c a s a d e v is (r); 1 1 ,0 0 D ragoste şi putere (s/r); 11 ,30 Fiorella (s/r); 12 ,1 5 A ca să cu R .S ă ra ru (r); 1 3 ,1 5 L u isa Fem anda (s/r); 14 ,10 Războiul
M a r iu s T u c S S h o w ; ' 2 3 , 0 0 « p asiun ilor (s/r); 1 5 ,0 0 în g erO b se r v a to r ; 2 3 ,3 0 M aestru l crim ei (thriller SU A 1 997 , p.l);1 .0 0 D e c a d e n ţă (c o .n e a g r ă Angtia 1994); 2 ,30 C a s a d e p e ’ plajă (s/r).
7 ,0 0 B u n ă d i m j n e a ţ a !; 1 0 ,0 0 T în ăr ş i
n e lin iş t it (s/r); 1 1 ,0 0 N e w s R ad io (s); 1 2 ,0 0 .îri cău tarea o n o a r e i (dram ă S U A 1 9 9 5 ); 1 3 ,1 5 S p ec ia liş t ii (s); 1 4 ,1 5 D ivorţ d in d r a g o s te (dram ă S U A 1 9 8 2 ); 1 6 ,0 0 T înăr şi neliniştit (s); 16 ,50 S e n s unic;1 7 .0 0 Ş tir ile Pro TV; 1 7 ,3 0 V ia ţa b a te film ul; 1 8 ,2 0 V rem ea; 18 ,30 J e s s e (s); 19 ,00 Ştirile Pro TV; 2 0 ,0 0 FotbaŢ D iv iz ia N a ţio n a lă ; 2 2 ,0 0 U rm ă rire g e n e r a lă ; 2 2 ,3 0 A lege! (talkshow); 2 3 ,3 0 Ştirile Pro' TV/Profit; 2 3 ,4 5 N ebun după tine (s); 0;15 D e la Pămînt la Lună (s); 1,45 Seinfeld (s); 2 ,1 5 ' în căutarea onoarei. (f/r);4 .0 0 Ştirile Pro TV (r); 4 ,1 5 Divorţ din dragoste (f/r) - .
să lb a tic (s); 1 5 ,5 0 M iracolul iubirii (s ); 1 6 ,4 5 C ă s u ţa poveştilor; 1 7 ,00 D ragoste şi putere (s); 1 7 ,30 Fiorella (s); 1 8 ,2 0 A casă la bunica; 18 ,30 Ştirile d e Acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s); 2 0 ,0 0 9 0 -60-90 F otom od ele (s); 2 1 ,0 0 Luisa Fernanda (s); 22 ,00 Nesăbuinţa (dram ă SUA 1984).
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. '
D r . P E T R E § . M U R E Ş A N ' / , I
Strf I. P. Voitesti nr. 2-4, Âp. 31 Tel.:, 134.167 sau 094/660.771.
(Vezi pag, de publicitate)
C D X L A J D X O
9 2 , 8 F M .
C a l e a Tutr*z.AAv -*~^+ 3 4 + 0 0 C X u L j - i N s ^ o c a .
1>eiyfaxJ + 3 S O A O
• , J + 3 8 5 9 X .c « 3 r * 8 L c l l j o @ c < a r * a .c L lo j 7 0 *
w w w . c d r a d iO J i’ O -
— _ — Luni , 25 septem brie j C ( ( T ) ) i | . ŞTIRI : 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 ,>------------- i 16.00; B B C -0 6 .0 0 ,1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 ,1 8 .0 0 ;6 .3 0 -9 .0 0 - - S I I P F R M A T IN A L :S tir ile lo c a le , interviuri, h oroscop (6 .4 0 ,7 .2 0 ,. 8 .2 0 ) , Punctu l d e v e d e r e (7 .4 5 ) , L in iu ta d e d ia lo g ( 8 .3 0 ) , B u letin rutier(8.55); 9 .0 0 -1 2 .00 -E Ă lR iiL A P E S E R VICIU:
9 .30-R evista presei, Punctul de v ed ere (1 0 .1 5 ); - Concursuri (10 .30 ,12 .30 ); 12.45:-Sport p e m apam ond; 13.20 S fa tu l Bătrînilor-BBC ; 1 7 .0 0 -1 8 .0 0 - S h o w p e ei - Cornelia P antea , Ionel Ignaf, 1 9 .3 0 - P o w e r P la y 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 -C A L E ID O S C Q P fm : 2 0 .0 0 -SN rgia , 2 4 .0 0 -0 1 .0 0 N o p ţ ile C r im in a le - N icu Alexandrescu, 0 1 .0 0 -6 .0 0 U n d e M a g ic e /
j f c “ Luni, 2 5 se p te m b r ie J z /c t tM C T Contact ş tir i (buletine d e Ştiri d e aprox.
5:00-8:00 L u p ta cu S o m n u l 8 :0 0 -1 0 :0 0 Z o n a 8 1 0 (meteo, revista presei loca le , actualitatea loca lă , trafic, anunţuri utilitare, a g en d a culturală, h oroscop ). 10 :00 - 12:00 Tovarăşii m ei; 12:00-19:00 C o n tact FM . 19 :00 - 22:00 Seară de seară. 24:00-01:00 Rom ânia - B o s n ia - via s a te lit- realizator Andu Campu. Em isiune ded icată păstrării legăturilor cu batalionul rom ânesc aflat la Zenica cu cei de acasă . Actualitate, muzică, dedicaţii.
— Luni , 25 sep tem b rief n j i n m C L U J b l 6,00 Bună dimineaţa.^ R A P I P V L U J emisiljn e -cu informaţii,
actualităţi şi m uzică, prezentată de Dan M oşoiu. 8 ,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România. Prezintă Dan Moşoiu. 11,05-11,15 A patra putere. Prezintă: Vasile Luca. 12,00 Radiojurnal transilvan, 12,45 Em isiunea în lim ba ucraineană: 13 ,00 R adio ju rna l Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoara- '13,55 Buletin de ştiri 14,00 Program muzical pe statia de unde ultrascurte - 95,6 MHz.; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Adela Groza; 18 30 C ro ch iu ri m u zica le , prezintă Alin Pop. 19 ,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Ucenic la muze. Redactor: Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri. 20,10 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM
C A B IN E T M E D I C A L O N C O L O G I C : C L U J - N A P O C A ,
s t r . P R O F C / O R T F A n r . 9 ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )
C O N S U L T A Ţ I I ; ^
Prof.dr. LUCIAN LA Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)
L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8
Dr. VALENTIN P O PESC U• ( C h i r u r g i e , O n c o l o g i e )
M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V r 1 5 - 1 7 ' S : 9 - 1 1
D r. DAN-SORIN POPESCU( U r o l o g i e ) Ă
L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ” - 2 0 t V: 1 6 - 2 0 _ 1
P R O G R A M A R E : ' t e i / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4
Tn timpul orelor de funcţionare a cabinetului
/ POLICLINICA ' INTERSERVISAN
str. Pascal; nr.5, cari. Gheorgheni IN T E R N E ♦ C A R D IO L O G IE ♦ N E U R O
L O G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O L O G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ E C O G R A
F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O G IE ♦ . c h i r u r g i e ♦ O r t o p e d i e
♦ O .R .L . ♦ O F T A L M O L O G IE ♦ G INE
C O L O G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ P E D IA T R IE
♦ U R O L O G IE ♦ A C U P U N C T U R A RADIOLOGIE • MAMOGKAFIE •
Doppler - Histerosalpingffgra® pentru sterilitate feminină
Tratam ente LASER L A B O R A T O R C O M P U T E R IZA T (B io c h im ie - B a c te rio lo g ic Im unoiog ie - Parazilo log ie D e te rm in a re R h - Teste de s a rc in ă - Ă n l ig e n H B S - E iis a Test E x a m in ă r i c ito lo g ice p e n tru depistărea canceru lu i de col u le rin - In ves tig a ţii pentru
sterilitatea fem in in ă ţ i m ascu lin ă) . -
Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A o r e le 7 - 2 1
M e d i c d e g a r d ă : o r e le 2 1 - . 7 :
R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i I a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 . ’ J
CABINET MEDICAL Df ; STOMATOLOGIE
Calea Moţilor nr. 106, ap. j Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGĂRUDr. ANGELA CĂLOGĂRU
S tr . P ra h o v e i n r . 11(lingă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGIE L, Mi. V - 17-20,S - .8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de
U M M im he sM tate « u m il tuastă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.
A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră I L c i a k v
Ziarul nostru fo lo seşte ştiri furnizate d e agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFÂX.
I n 2 0 0 1 , E u r o p a v a a v e a
o c r e ş t e r e e c o n o m i c ă m a i
m a r e d e c î t a S U B
Deşi -pare incredibil, este totuşi posibil: economia europeană ar urma să înregistreze, anul viitor, o creştere de 3,4 la sută în raport cu SUA, a cărei creştere economică va fi de 3,2 la sută. Diferenţa este infimă, dar suficientă pentm a salva onoarea Europei. Bătrînul continent şi-ar lua astfel revanşa, după un deceniu de recesiune, potrivit raportului anul al Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a fost prezentat la Praga,
"la 19 septembrie.Raportul prezintă un bilanţ
al anului în curs destul de dezavantajos pentru Europa (anul acesta, economia SUA va creşte cu 5,2 la sută, dublu în comparaţie cu Europa). , Pentru anul 2001, experţii FMI preconizează o răsturnare completă a raportului de forţe. în acest caz, ~se impune următoarea întrebare: această “depăşire” va fi meritul celor 11 ţări din zona euro sau va fi cauzată de SUA? “Şi una şi alta, răspund reprezentanţii FMI. Noi vom accelera dezvoltarea, iar americanii îşi vor stăvili avîntul econom ic.” Alan Greenspan, guvernatorul
Băncii Rezervelor Federale, a tras recent un semnal de alarmă în legătură cu pericolul inflaţiei. Raportul FMI pleacă de la convingerea că dl Greenspan va reuşi să frîneze avîntul economic al SUA, cu speranţa că, în 2001, preţul petrolului va scădea la 23 dolari barilul faţă de 26,5 dolari cît este anul .acesta. Se preconizează şi o reducere a diferenţei dintre euro şi dolar. întotdeauna este posibil ca unele lucruri să meargă prost, ca în cazul deficitului balanţei de conturi curente a SUA, care a fost de 108 miliarde de dolari, în semestrul al doilea cu 7 miliarde de dolari mari mult decît în primul semestru.
Continuînd" în acest ritm, pînă la sfîrşitul anului, deficitul SUA ar putea depăşi cifra de 400'de miliarde-de dolari, o cifră- record, cate ar putea provoca o fugă de capital din ţară, ceea ce ar reprezenta “un pericol global”, potrivit raportului FMI.
în raport se subliniază faptul că în acest an se va înregistra cea mai mare dezvoltare economică mondială din: 4,7 la sută, cu o jumătate de procent mai mult decît se prevăzuse în luna aprilie (în 2001, rata de creştere va fi mai modestă: 4,2 la sută). Vor profita de acest lucru nu numai uriaşii cu picioare de lut, cum este
Japonia, a cărei rată de creştere va fi de 1,4 la.sută, în acest an, şi respectiv 1,8 la sută, anul viitor, ci şi giganţi recent apăruţi, precum China, a cărei creştere economică va fi de peste 7 la sută, în ambii ani. Chiar şi pentru Rusia, avantajată de creşterea preţului la petrol, estim ările' sînt încurajatoare: anul acesta, rata sa de creştere va fi de 7 la sută, iar, în anul 2001, de 4 la sută.
- Nu vor rămîne mai prejos nici cele trei continente subdezvoltate: Africa, Asia,şi America Latină a căror creştere economică va fi, în ordine, următoarea: 3,5 la sută, 6,7 la sută şi 4 la sută, anul acesta, şi 4,4 la sută, 6,6 la sută şi tot 4,4 la sută, în anul 2001. Perspectivele sînt cît se poate de îmbucurătoare. Rămîne de văzut dacă previziunile FMI se vor adeveri în realitate. Lawrence Goldestein, preşedintele Fundaţiei pentru cercetări în domeniul industriei petrolului
. şi unul dintre cei mai renumiţi experţi în domeniu, nu exclude posibilitatea unei răsturnări a acestor previziuni,
’ chiar în această iarnă. în opinia sa, cererea de carburanţi va afecta în mod serios aprovizionarea.
Programul iniţiat de Organizaţia de Cercetare Spaţială a Indiei (ISRO), din cadrul INSAT (“Sateliţii Naţionali Indieni”) de a lansa un satelit meteo separat, numit METSAT, denotă încrederea pe care şi-a construit-o organizaţia în capacitatea echipei sa le de a realiza un proiect de înaltă tehnologie. Satelitul urmează să fie lansat cu ajutorul vehiculului de lansare Polar (P S L V ), la s f î r ş i t u l
■ acestui an.Necesitatea
de a construiun satelit .separat pare câ a fo st im pusă de suprasolicitarea la care a fost supusă ISRO, în sărcinată in iţia l .sâ asigure doar telecomunicaţiile prin satelit. Dacă, în plus, semnalele meteo percepute de Radiometrele de Foarte înaltă Rezoluţie (VHRR) au reuşit să fie transmise prin sateliţii INSAT plasaţi p e orbită, această se ■ datorează îmbunătăţirilor ce le-au fost aduse. Cu toate acestea, sateliţii ISRO au început să aibă- probleme din cauza VHRR, posibil din cauza faptului că sateliţii INSAT sînt acum nevoiţi sâ ducă la bun sfîrşit sarcini care nu au fost anticipate. Complexitatea garantării , faptului că INSAT îşi îndeplinesc sarcinile variind foarte mult "unul de celălalt a necesitat creşterea volumul transmisiunilor radio, ceea ce duce la o supraîncălzire a senzorilor termali ai sateliţilor. De aceea, s-a propus ca ei să fie protejaţi prin ataşarea unui sistem sp ecia l de răcire. Dar com p lexitatea in g in erie i sp aţia le şi a tehnologiei pe care specialiştii de la ISRO trebuie sa o implementeze în acest sens i-a determinat sâ se gîndească la un satelit separat, proiectat exclusiv pentru a elimina orice eroare din prognozele meteo. Aşa s-a ajuns la METSAT. Pe plan internaţional,
Qina 3 J
India este recunoscută ca fiind ţara care a evitat sistematic să îşi folosească sateliţii naţionali în scopuri militare. Investiţia făcută în sateliţii spaţiali ai ISRO este pînă acum de peste 10 milioane de dolari. Este de . admirat faptul că ISRO a reuşit să facă economii mari la costuri: de pildă a cheltuit doar circa 20 de milioane de dolari pentru . lansarea IRS-ID PSLV, cu o capacitate de 400 de tone, comparativ cu China care a
cheltuit de 12 ori mai mult p e n t -r u lansarea unui satelit similar, n u m it, “Long v M arch 3b R o ck et” , în urmă cu trei .
ani. De asemenea ISRO a reuşit să cîştige, de pe urma acestui satelit, circa 100* de milioane dolari anual, din informaţia mefeo furnizată, din vînzarea eficientă a drepturilor " de transmisiune prin satelit. Investiţiile în im presionan ta infrastructură n ecesa ră lansării sateliţilor naţionali a fost totuşi mult mai mică decît în cazul, altor ţâri care au întreprins programe spaţiale similare.
D e a sem en ea , ISRO şi-a propus sâ mărească cîştigurile naţionale din propriile lansări spaţiale şi din vînzarea informaţiilor fotografice obţinute de la sateliţi. Corporaţia A ntrix a sem n at deja un con tract in tern aţion a l îm preună cu C orporaţia EOSA-T din SUA , pentru vînzarea unor astfel de informaţii. îmbunătăţind rezoluţia fotografică, ISRO a reuşit sâ atragă mai multe contracte d e acest gen, prin care îşi vinde eficient informaţia, realizînd în ultima vrem e cîştiguri de circa 30 la sută. Un paradox demn de remarcat în privinţa Indiei, dar din păcate trist, este, pe de o parte, intrarea In d ie i în spaţiu şi p rogrese le uimitoare realizate în domeniul tehnologiei spaţiale, iar, pe de altă parte, faptul că circa 40 la sută din populaţia acestei ţâri trăieşte sub limita sărăciei.
Apel redirecţionat *. Cineva te sună acasă, iar tu eşti în altă parte.
Acolo unde eşti, va suna telefonul ş i veţi putea vorbi.
E serviciul “R e d ir e c ţ io n a r e a A p e lu r ilo r”
de la Romtelecom.
Tu trebuie doar să programezi numărul postului
unde vei fi găsit.
Ş t i i p r o g r a m a r e ?
* serviciu gratuit, disponibil prin centrale digitale. Pentru informaţii suplimentare contactaţi
oficiile comerciale ROMTELECOM
ROMTELECOMDincolo de cuvinte...'
(PFOO01)
s Aici , r -| | r v l L I ar putea fi fc reclama dumneavoastră c . u K u u ă
1 6 1 3 - S - a născu t Claude Perrault, medic,
arhitect şi teoretician francez, de orientare clasică
(m, 9 X 1 6 8 8 ).
%‘N .
D e z i u a n a ţ i o n a l ă
W 0.',
Nationentag a fost pentru România, prospecte de la EXPO 2000 de la Hanovra, 8 septembrie. După un început nesigur, cu ezitări nejustificate dacă avem în vedere experienţele anterioara de la alte expoziţii sau tîrguri la care “am dat-o în bară", după ce, timp de cîteva- luni, adică de la 1 iunie încoace, ecourile nefavorabile cu privire la atmosfera generală din pavilionul României nu au încetat să ne “bombardeze” din felurite direcţii,“rapsodia europeană" oferită în spaţiul neconvenţional îmbrăcat în iederă poate fi apreciată drept un succes. în intervalul la care ne referim au existat, fireşte, şi momente strălucitoare (din punct de vedere artistic, mai ales, prezenţa clujeană fiind remarcată la 'momentul potrivit), dar ce i-ar fi costat pe organizatori să le facă pe toate “ca la carte”? Deşi generoase, proiectele Sibiu 2000, protejarea ecosistemului Delta Dunări i , Bucureşti 2000,Turism 2000, al căror scop este atragerea de investiţii, prezentarea modului de convieţuire a minorităţilor,
a inventicii româneşti, oferte pentru mediul de afaceri şipromovarea noii generaţii prin păstrarea în ţară a tinerilor, nu au fost e x p 1 o a t a t e îndeajuns. ■
“ P a v i l i o n u l României - o dramă; a l ă t u r a r e a elementelor de interior nu se potriveşte şi e şi rău făcută, pe deasupra; două studente întîmpină într-un mod absolut, n e p r o f e s i o n i s t
. puţinii vizitatori .cu Dacia”; personalul
pavilionului este inexistent. Fiecare ţară mică, precum Nepal, Buthan sau altele sînt mai bine reprezentate, ca'să nu mai vorbim despre Ungaria, unde de la intrare te întîmpină gazde drăguţe, care îţi oferă toate informaţiile legate de ţară, iar la plecare îţi mulţumesc cu amabilitate” - ne spunea cu amărăciune, prin luna august a acestui an, galeristul Hans-Joachim Grove, pe care nu-l putem bănui de rea-credinţâ, mai ales că, de cînd tot face propagandă în favoarea României/ a ajuns să fie numit în Germania, nici mai mult, nici mai puţin, decît “Grovescu”... Iar galeriile de Artă contemporană ROM-ART din Braunschweig reprezintă,. şi ele,-o tribună de lansare în lumea artei a multor pictori români, inclusiv clujeni!
Sau, alte impresii: “Mă aflu printre puţinii români care au avut ocazia să viziteze EXPO 2000 - Hanovra, avînd ca temă Om - Natură - Tehnică. Am fost plăcut impresionată de modul în care, în numeroasele pavilioane
S ‘1
•bd i-
naţionale vizitate, cele'trei elemente dorit să aibă, să le ia acasă, să.leale tematicii au fost prezentate ca un studieze. în sala mare a pavilionului,fot unitar, prin mijloace ale tehnicii o vitrină închisă, cu diferite vinuri dinâyansate, prin efecte cromatice şi ţară, de sticla căreia vizitatorii şi-auluminoase, în care să se regăsească'- turtit nasul pentru a putea vedea ceva,evoluţia în timp, de la cele mai simple fără însă a avea posibilitatea să şi
' mecanisme, pînă la cele maimodeme. Aşa s-a făcut că (pe "" - - - —cheltuială proprie, cu bilete de intrare de 69 DM de persoană si „ 'alte costuri) am vizitat ' . . .pavilioanele Germaniei, Franţei, |Canadei, ale ţărilor africane sau din America de Sud, al Mexicului ' şi al Ungariei şi, ca ori de român ‘ aflat la mare distanţă de ţară, am ; căutat cu nerăbdare şi emoţie i firească colţul de Românie, cu tot f ce are mai bun şi , mai reprezentativ cultnra şi tehnologia românească. Am aşteptat, sâ regăsesc expresia personalităţilor române: oameni dex ştiinţă sr cultură risipiţi pe toate
-meridianele globului, care prin capacitatea şi talentul lor au făcut
; şi fac cunoscută România; mi-aş ; fi dorit să regăsesc meşteşugurile
păstrate pînă în zilele noastre folclorul şi costumele naţionale tradiţionale, recunoscute ca unicat
Tn cultura universală... Pavilionul României ne-a izbit prin sărăcia ideilor, într-un spaţiu mare îmbrăcat în iederă, dar care în , interior, cu excepţia unei tribune ■ pe care erau aşezate nişte figuri sculptate (altfel destul de F originale şi bine lucrate!) şi unde spectatorii ar fi putut primi informaţii despre ceea ce face
■ România, ce prezintă ţara cu o tradiţie de peste 2000 de ani, ce . cultură are şi ce obiectivfc recomandă pentru petrecerea concediilor, nu oferea mare lucru./Pliantele şi materialele -promoţionale lipseau, adică/ tocmai ceea ce vizitatorii ar fi
cumpere; alte cîteva sculpturi, mici figurine pierdute printre pietrele aşezate pe o latură a pavilionului, feţele unei viitoare viori, toate într-un spaţiu imens, cîteva monitoare* mici cu reclame video, prezentînd
3
ftUIX;
m n
-'•in: î’ tL
i i
’€ r'-X.
l îv lui n.ilii'.
itiSSMUSl
j
Mf, iVi'imJHdîi-r Iww'uutr.mţwn ' PUBLIC RllATIONS PaRTNER* /K'RONBtŞJr.
Manifestări de suflet la Poiana Vadului (Neagra)
'W.. ,;*V
Motto: "Povestea lui Iancu o ştie şi codrul, o ştie şi frunza. Codrul l-a adăpostit cu credinţă, frunza i-a îngînat cîntecele, fraţii lui de arme l-au jelit la Ţebea cu mîniâ în inimă...”.
(Ion Lăncrănjan)
Pe meleagurile de subtîmpla verde a Măgurii, acolo unde timpul a rămas pietrificat în primii paşi ai copiîului Avrămuţ - cel care aici avea sâ înveţe să scrie, sâ citească, mai întîi cu naşul său, lonuţ Candrea, preot şi învăţător în Neagra - Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” din România - Filială Cîmpeni, Primăria comunei Poiana Vadului,Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Alba, în colaborare cu Corpul 4 Armată Teritorial, au organizat, ieri, 24 septembrie 7000, ample manifestări culturale dedicate împliniri; a 176 de anide la oaşterea lui Avram Iancu.
Manifestările sărbătoreşti de duminică au fost precedate, sîmbătă, de o Vecernie Arhierească oficiată de 1PS Andrei Andreicuţ, împreună cu consilier Dan Mihai şi protopop Gligore losif şi un sobor de preoţi, fiind sfinţită apa pentru ceremonialul religios de ieri.
în acest cadru, în centrul comunei Poiana Vadului a‘ fost dezvelit bustul în bronz al lui Avram Iancu, a fost înfiinţată subfiliala Poiana Vadului a Societăţii “Avram Iancu”;’slujba de pomenire pentru eroii neamului a fost oficiată de un • sobor de preoţi; a avut loc şi un emoţionant ceremonial militar, care a dat fast manifestării, urmat de depuneri de coroane şi jerbe, de flori. La manifestările de suflet de la Poiana Vadului au fost de faţă reprezentanţi ai filialelor şi subfilialelor Societăţii “Avram Iancu” din întreaga ţară,
'primari din comunele Apusenilor, reprezentanţi ai diferitelor instituţii culturale din' judeţele Cluj şi Alba, locuitori ai comunei şi din împrejurimi. în alocuţiunile primarului şi ale altor participanţi a fost adusă cinstire eroilor patrioţi, care s-au jertfit pe altarul luptei pentru patrie, al iubirii de neam; pentru că aici, fiecare loc, pînă în cele mai îndepărtate cătune, şi-a adus
tributul de sînge’ pentru apărarea Apusenilor. Mdţii s-au apărat cu arcul şi cu lancea, cu tunul şi cu
-pumnalul, cu Apusenii şi cu Arieşul, cu “Doina” şi cu “Mioriţa” şi nimeni n-a izbutit sâ treacă de aceste arme de neînfrînt. Şi de această dată, cîntecul şi jocul tradiţional aii fost la înălţime: în spectacolul folcloric intitulat “La Neagra-n Ţara de Piatră” s-au făcut remarcate bogăţia sufletului românesc, sunetul şi-culoarea inconfundabilă a unui folclor autentic, peipetuat din generaţie în generaţie. Tot ieri a avut loc, ■ ,1a Cîndeşti, dezvelirea unei plăci comemorative dedicate tribunului- Alexandru Cândea, luptător în
. oastea lui Avram Iancu.Tot ceea ce s-a făcut la Poiană
Vadului a fost cu sprijinul unor - oameni cărora le este scumpă ideea .de patrie şi cultură. naţională, călăuziţi de cuvintele lui Maiorescur^Pâtriotismul în hotarele adevărului”. Cinste organizatorilor, cinste tuturor
.celor care au ostenit.pentru/, aceste momente înălţătoare, cinste familiei prof. Laura şi Vasile Bud, primarului comunei Poiana Vadului, Iosif Haneş! -
Col (r.) Vasile CRISTEA Secretar general al
Societăţii "Avram Iancu" din România
B r a v o D o r e l F o d o r e a n u !Emoţionant! După interpretarea memorabilă
a concertului pentm violoncel şi orchestră în la minor de C. Saint-Saens, artistul DOREL FODOREANU “românul, clujean, francez” a cîntat la bis, pentm mama sa prezentă în sală, la cei 90 de ani veseli, “Lebăda” de acelaşi compozitor. Cîntul violoncelului fără acompaniamentul la pian a sunat ca un instrument- magic, venit .parcă din luihea basmelor fantastice în care oamenii vrăjiţi pot apărea vremelnic chiar şi ca vieţuitoare albe cu aripi mereu avîntate şi care zburdă pe ape aurite de razele soarelui. Dar înainte de atacarea primului sunet al “Lebedei” Dorel Fodoreanu, urcare mai dăinuie, sufletul copilului cuminte din .băncile Liceului de muzică clujean, şi-a adus/ aminte pe .podiumul de solist, de profesorul lui de violoncel George Iarosievici, care ar fi împlinit şi el 90 de . ani dacă nu trecea demult în lumea de. dincolo de stele. Gîndul-acesta ne duce la ideea câ acel profesor este mare dacfrelevii în timp îl depăşesc. Dorel Fodoreanu a îndeplinit această dorinţă a dascălului său. Din emoţiile memoriei s-a întrezărit în ochi o ţîşflire de “mărgăritare 'limpezi, ce ne poate aduce momente deŢmcurii adinei. Ce nobile sentimente există în năvalnica ţîşnire pentru mamă şi profesor, doi oameni care au dat artistului două vieţi... Şi apoi “Lebăda”, cu sunete de un alb pur plutea în sală prin ecourile muzicii ce au pătruns cu inflexiuni nostalgice în inimile spectatorilor.
Semnatarul acestor rînduri, emoţionat de cîntul lui Dorel Fodoreanu, ar fi fost obligat să fie inspirat pentru o cronică muzicală de excepţie, dar “inima strînsă” de vraja sunetelor ce ascundeau o încărcătură. în care vibra şi un moment din tinereţea cronicarului, cînd l-a dirijat ca elev în faţa orchestrei, nu poate ■ să-i ofere acestui mare artist cuvinte ce ar putea ţine locul unei pledoarii pentm arta adevărată, care nu poate ţîşni decît dintr-o sensibilitate plină de nobleţe. Pentm auditorii diri. sală, cît şi pentm cronicarul muzical, faptul-că Dorel Fodoreanu a,cîntat la Cluj este o zi de sărbătoare.. Interpretarea Concertului de ,C. Saint-Saens ascunde în undele sale nobleţe umană. în vîrtejurlle sonorităţilor compozitorului francez s-au simţit ecourile marilor succese pe care Dorel Fodoreanu, solist şi membru al Cvartetului de mare renume “Athenaeum - G. Enescu” din Paris, le-a avut cu siguranţă în renumitele săli de concert din
. Europa, America şi Africa,Şi ce putea fi mai bine venit după Concertul
pentm violoncel şi orchestră de C-. Saint-Saens decît o simfonie de Ceaikovski, a IV-a cu ideea de “Fatum” (destinul), dirijată bine de Theo Wolters (Olanda), chiar dacă gestica' “trompetistului - dirijor” nu este prea frumoasă,
A fost un concert ce a lăsa) urme adinei, cu speranţa că aceşti artişti - Dorel Fodoreanu şi Theo Wolters - vor mai reveni la Cluj. - 1
Emiliu DRAGEA
1 aclama dumneavoastră
I Aici^ - ^ A v l a r p u te a fi1943 - A murit Octav Botez,
critic literar (n. 15 V 1884).
l a m
- Mâ ă m k
'V - m rM î * } *
' i i
Europa! .Una peste alta, la final,
concluzia a fost că România a prezentat, de ziua naţională care î-a fost rezervată, cel mai reuşit şi mai consistent program din punct de vedere artistic. Un veritabil triumf, la care au concurat: Orchestra Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti, dirijor Cristian Mandeal, solist Şerban Lupu; în program: Dan Dediu - cu lucrarea “Frenezia”, scrisă special pentru acest eveniment (de altfel, un fragment de aproximativ 15 minute din simfonie a fost
inclus în coloana de muzică ambientală din interiorul p a v i l i o n u l u i R o m â n i e i ) ; Caprice Roumain pentru vioară şi orchestră de George Enescu şi Cornel Ţăranu; Simfonia a 4-a de Johannes. Brahms. Critica a apreciat la superlativ evoluţia F i l a r m o n i c i i “George Enescu'
< . V * ţ )b " V - i J u ,*■ * .11, J
. fi a* ~ '«SFT.'' . V . - i
■El V.* * ‘ ;
t r ' i l ' " 4 ^ '•* r |
B U S U l
imagini din Deltă, fară prea mare efect, alte cîteva .secvenţe, de viaţă rustică sau citadină. Un anunţ simplu la intrare (care nu atrage atenţia nimănui!) semnala grupurile folclorice care urmau să prezinte reprize de jocuri populare din diferite zone ale ţării. Pentru cei care au avut norocul sâ viziteze pavilionul chiar în acele momente, atmosfera a fost mai relaxantă. în rest, feţe dezamăgite părăseau pavilionul. De ce, oare, vinurile din vitrina amintită (pentru că nu putea fi numită stand) nu au fost oferite spre vînzare, pentm o reclamă adevărată? Ceea ce nu costă, nu are Paloare, zice, pe^bună dreptate, o vorbă germană. în loc să fi luat legătura cu oameni plecaţi din ţară, de la care se putea solicita sprijin moral şi, eventual, financiar, ca să ne putem prezenta onorabil, cu reclame la TV, radio şi în presă, organizatorii -au considerat că este suficientă reclama de pe uşă, pe care n-o vede nimeni; iar cine intră şi vede o sală goală, tristă (atunci cînd nu este program), pleacă
dezamăgit” - ne spunea, la revenirea în ţară, concitadina noastră, d-na Angela Florea.
Ca să mai descreţim frunţile, să spunem că publicaţia care apare pe toată durata EXPO 2000, în paginile dedicate României de ziua naţională care i-a fost rezervată, pe 8 septembrie, îşi începe relatarea cu consideraţii despre Vlad Ţepeş - alias Dracula (?!), deşi, spune aceeaşi publicaţie, nu acesta este elementul reprezentativ pentm ţara din Carpaţi. între românii cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi în Germania e, desigur, Ion Ţiriac, omul cu mustaţa răsucită în jos, cel care a fost ani buni managerul lui Boris Becker; chiar şi cîntăreţul german Peter' Maffay e originar din Transilvania... Oamenii nu şi-au pierdut cheful de. viaţă, în ciuda fotografiilor cu copiii străzii din Bucureşti, care au făcut înconjurul lumii... Economia se pune cu greu pe picioare şi, aflăm cu surprindere, în 1999. România a fost cel mai mare exportator de produse textile din
l f , v ' : : t j
jeorge Enescu . p * - A*..»'-’—* f ţtT ' /*-•>* - - -
- ţ * — - ! < ■ ■■ ■■ i fI ; ’ *> V f A-, * j j r ^ .
u - 4 f , -
Aplaudate cu tură din Gherla - Emil Mihai, Kâlmănentuzi asm au Urszuly şi Aladâr Pusztai -, împreunăfost şi evoluţiile cu dansatori din Frata şi Gherla,participanţilor între care inepuizabilul Vasile la programul «Soporan. Un succes răsunător a cultural din 8 repurtat spectacolul “Toujoursseptembrie, în l’amour” interpretat de CarmenExpo Piaza; llngureanu, în regia lui Dan Puric...T e a t r u l Şi ar mai fi multe de spus, dar ne “ M a s c a ” , , oprim aici. Aşadar, cu cel mai valoros
•lectura lui Ion program cultural din cîte s-au înfăţişatCaramitru din vizitatorilor, la succesul căruia auEminescu (în contribuit substanţial şr artiştiromână şi en- profesionişti sau amatori clujeni,gleză), Fanfara • impresia nefavorabilă de la început a“ 10 Prăjin i”, fost, parţial, ştearsă. Dar cum porţileTrio M arius EXPO 2000 se vor închide abia în 31M ihalache şi octombrie..., vom trăi şi vom maiTrio Ardealul vedea.al Casei de Cui- M ic h a e la B O C U
C o n c u r s u l I n t e r n a t i o n a l d e I n t e r p r e t a r e V o c a l ă N I C O L A E B R E T A N ş i - a i n t r a t î n d r e p t u r iStudioul de concerte al
Academiei de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca a găzduit/ ieri dimineaţă, Festivitatea de deschidere şi tragerea la sorţi în cadrul celei de a V-a ediţii a Concursului International de Interpretare Vocală NICOLAE BRETAN. Concursul este organizat de_ Academia de Muzică “Gh. Dima”, în colaborare cu Casa. de discuri “Nimbus Record” din Marea Britanie şi The Nicolae Bretan Music Foundation din SUA - prezidată de d-na dr. Judit Bretan Le Bovit -, sub patronajul MinisteruluiEducaţiei Naţionale, cu sprijinul Inspectoratului pentru Cultură şi Prefecturii judeţului Cluj, respectiv al Primăriei municipiului Cluj-Napoca... Directorul de program, qpnf. univ. dr. Pavel Puşcaş, a prezentat juriul: prof. univ. Alexandru Fărcaşpreşedinte; David Ohanesian, artist emeţit; Ramona Eremia, de la Academia de Muzică “Gh. Dima”; Ionel Voineag, de la Universitatea de Muzică din Bucureşti (care se va alătura . astăzi membrilor juriului); Vasile Spătărelu, de la Academia de Arte din Iaşi -
membri. Făcînd o retrospectivă a-, ediţiilor anterioare, dl conf. univ. dr. Pavel Puşcaş a ţinut să menţioneze traiectoria ascendentă a concursului, care, de la prima ediţie, a crescut şi creşte. Axat pe promovarea creaţiei de lied şi de operă a lui Nicolae Bretan, prin piesele obligatorii şi repertoriul la, alegere, concursul oferă o deschidere-extraordinară, astfel încît, între cele şase concursuri de interpretare vocală din', România; acesta este, cu certitudine, cel mai dificil. Iar dacă îl avem, acest lucru se. datorează în foarte mare măsură d-nei dr. Judit Bretan Le Bovit, fiica lui Nicolae Bretan, cea care, de cîteva decenii, luptă pentru aşezarea la locul cuvenit ; şi punerea în valoare a creaţiei părintelui său; şi se mai datorează • profesorului Alexandru Fărcaş, în perioada cît "domnia sa a condus Academia de Muzică în calitate de rector desfâşurîndu-se toate ediţiile anterioare.
Majoritatea costurilor pentru concurs sînt suportate de Fundaţia Bretan din SUA. Din nefericire, d-na Bretan nu a putut fi ‘prezentă la această ediţie din motive de sănătate...
Ne aflăm la startul celui de al treilea concurs european deimportanţă majoră care impune, totodată şi asumarea unei r ă s p u n d e r i , stilistice şi vocale în interpretarea liedului sau a ariei de operă, un concurs din care, atît organizatorii cît şi pârtiei panţii au numai de cîştigat, o confruntare loială . a celor care bat la porţile afirmării.Un concurs care a devenit o certitudine, în ciuda greutăţilor care au mai intervenit pe parcurs. De aici au pornit spre scenele de operă sau de concert ale lumii: Ion Ţibrea, Ramona Eremia, Viktoria Vizin, Marius Brenciu, Tatiana Lisnic şi mulţi alţii. De fapt, concursul a creat un climat de efervescenţă, “provocînd”
apariţia altor concursuri precum: Concursul
I n t e r n a ţ i o n a l “ H a r i e l e a Darclee” de la
\ B r ă i l a , C o n c u r s u l International “ T r a i a n Grozăvescu”,
C o n c u r s u l Naţional “Ionel
P e r ! e â ” , Concursul de
canto d e . la Bucureşti etc.
Acesta este C oncursul Bretan: o m a n i f e s t a r e interactivă, la care să
ne bucurăm de
t o t . c e e a ;
ce este mai frumos şi mai sacru în fiecare dintre noi - sublinia în alocuţiunea inaugurală de ieri preşedintele juriului de concurs, prof. univ. Alexandru Fărcaş.
A urmat tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii de intrare în concurs: pentru a se preveni prelungirea, pînă la ore
prea tîrzii, desfăşurarea primei etape, aceasta va începe astăzi, 25 septembrie, Ia ora 16 (şi nu 18, cum se anunţase în program). Pentru celelalte etape, de miercuri, 27 respectiv vineri, 29 septembrie, ora de începere rămîne 18. Potrivit regulamentului, fiecare etapă, dintre cele două care vor urma,
.va fi precedată de tragere la sorţi, Festivitatea de închidere, decernarea" premiilor şi Concertul de gală al laureaţilor urmînd să aibă loc duminică,1 octombrie, cu începere de la ora 18, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică.
Concursul poate să înceapă: de astăzi pînă duminică, muzica să fie peste toţi stăpînă!
C o n c e r t e s t i v a l
Vineri seară a avut" loc, în sala festivă a Liceului de Artă din Oradea, un concert estival susţinut de absolvenţii cursului de m ăiestrie lirică, sub conducerea p rof. univ. Alexandru Fărcaş, tineri participanţi la cea de â V-a ediţie a Concursului Internaţional de interpretare Vocală “Nicolae Bretan”. în cadrul concertului, desfăşurat în
organizarea Facultăţii de Muzică din Oradea, au evoluat: Marilena Lois Ţeţ, Corina M aier, loan -F lor inAştefănoaei, Ioana M aria Dan; maestru de concert: Elisabeta Fekete.
In m em oria ce lo r plecaţi s ă se o d ih n e a scă p u ţin ...
Aseară a avut loc, în Biserica “Sf. Mihail” din Cluj-Napoca; un Concert de m uzică religioasă in m em oriam Nicolae Bretan. Manifestare cu caracter ecumenic, în care s-â cîntat în lim bile română, maghiară şi latină, concertul a prilejuit evoluţii de clasă din partea sopranei. N icoleta Mihaela Ardelean, a basului Ion Ţibrea şi a organistei Zita Magyari. La 45 de ani de la
^concertul susţinut, în primă audiţie absolută în Biserica “Sf. Mihail”, de compozitorul şi baritonul N ico lae Bretan, Requiemul şi Cîntecele sale bisericeşti s-au transformat în imnuri către Cer, pentru pace şi bunâvoire între oameni.
M ic h a e la B O C U
C O R A M E T
D e p o z it : str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075; 094664062
Ş i m ulte alte produse ch im ice: antigel, oxizi,coloranţi, adezivi, produse d e întreţinere.
Achiziţionînd. produsele* noastre* la jpret.de
m m
S.C. S . R . L .S E R V I C I I D E M U L T I P L I C A R E R A P I D Ă
ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE P E F O R M A T A 4 ( A L B - N E G R U )
• io N. fo
B-dul 21 Decembrie nr. 42 I Tel. 094-901.450 ( U R G E N Ţ E - N O N STOP)
Inform aţii^
T R A N S P O R T S A P T A M I N A L
C U A U T O C A R U L
A R A D rV E R O N A -A R A DARAD: str. G -ral D ragalina
Tel.: 0040+57+210.866Fax: 0040+57+214.044
GLUJ: str. H orea, nr. 46, ap. 3Tel.: 0040+64+130.205
094/842.311 VERONA: via C A L A B R IA nr. 8
Tel.: 0039+45+8901081Fax: 0039+45+8919168
în conformitate cu prevederile H.G. nr.676/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, precum şi al Ordinului ANCA nr. 11/1999 privind regulamentul de organizare şi desfăşurare a cursurilor de instruire şi pregătire profesională a lucrătorilor din agricultură şi industrie, alimentară
OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢA AGRICOLĂ ORGANIZEAZĂ
cursuri GRATUITE de calificare în meseria de BRUTAR, în perioada noiembrie 2000 - ianuarie 2001.
înscrierile se fac Ia sediul OJCA Cluj, Piaţa Avram Iancu nr. 15, pînă la data de 15 octombrie 2000, locurile fiind limitate.
Informaţii suplimentare se pot obţine Ia telefon 43.16.98 şi 19.27.17 sau Ia sediul OJCA Cluj. (3974504)
S C A L C O M S A C L U J - N A P O C A
distribuitor de produse alimentare o r g a n iz e a z ă S E L E C Ţ I E D E P E R S O N A L
în v e d e r e a o c u p ă r ii u r m ă to a r e lo r p o s tu r i:
G E S T I O N A R I , V Î N Z Ă T O R Ipentru unităţi situate în CLUJ, TURDA, HUEDIN, GHERLA
Interviul va avea loc joi, 28.09.2000, ora 14, la sediul firmei din str. Dorobanţilor nr. 1, Cluj-Napoca.
MODALITĂŢI DE PLATA I • CASH • RATE (1-4 ani; 25-60% avans)
: «LEASING(1-3ani,20-60%avans) ’ Rata lunare începînd de la 62 $
> • premiată ca cea mai bună irasină ; din clasa mini In 13 ţări . {Italia, Anglia, Australia, România) - - peste 50.000 unităţi vândute în
• design Italian atrăgător• irterlcr spaţios, bord ergonomie• consum excepţional (5 L'100 km) •PUTERNIC
•FIABILS1 SIGUR ECONOMIC ŞI CU MULTE AVANTAJE
S $ 5 . 0 3 4S E A /C 5 5 . 7 0 6 , S E P O W E R $ 6 . 2 9 4
MODALITĂŢI DE PLATĂ •CASH•RATE(1-4ani;2560%avans) .
• LEASING (1-3 ani, 2060% avans) ; ' Rate lunare începând de la 77$
Reţea nalională de service• 109 dealeri internaţi îa ţari• piese de Kbimb eşor de procurat, la preţuri rezonabile• personal de service specializat
• o dovada 1 Sabltaţn autoturismelor• gapmţie superieari« duraţi fa jă de alte mim
Condiţii de plală avantajoase•C M &oent250-1000$*
(•Rate: 14 ani, 2560% avans* „ *• Leasing: ] -3 ani, 2060% avans* *Snfencţiedeniodel
I U •corisnm de combnstibC scăzut <• castori de întreţinere reduse ' s
ţ f C a liH a ila le| ţ - j • putere • siguranţă > confort • perfonsaţt riditate L J ! • arare peste 5.000 unităţi exportate în 8 firi europene
D A E W O OH H H H n iiE iH z n n E a iw w w . d a e w o o a u t o . r o
CLUJ FELEAC ASTRA Cluj-N 054/432.116nrin SEUL AUTO Cluj-N. ............ 064/195.154r 11" WILLY& CO. Cluj-N 064/433.234
. 1ATSAIÎ ClQhN. ....................064/410.768
U niversita tea “ A v ram Ia n c u ” C luj-N apoca,a n u n ţ ă c o n c u r s d e a d m i t e r e î n s e s i u n e a s e p t e m b r i e 2 0 0 0 , l a u r m ă t o a r e l e f a c u l t ă ţ i au to riza te :
1 . - F a c u l t a t e a d e S o c i o lo g i e , J u r n a l i s t i c ă ş i F i l o s o f i eS p e c i a l i z a r e a : F i l o s o f i e s i A n t r o p o lo g ie Forma de î n v ă ţ ă m â n t : în v ă ţă m â n t de z i , . .
Data admiterii: 29 septembrie 'înscrieri: 4-28 septembrie . : , - , . !P ro b e d e c o n c u r s : T e s t d e c u l t u r ă g e n e r a lă ( t e s t g r i l ă ) - 50%
Media bacalaureat- 50%2 . F a c u l t a t e a d e P e d a g o g ie S o c ia lă - .
Specializarea: Pedagogie s o c i a l ăF o rm a .d e în v ă ţă m â n t : în v ă ţă m â n t d e z i ' ş i l a d i s t a n ţ ă - .Data admiterii: 29 septembrieînscrieri: 4-28 septembrie 'P r o b e - d e c o n c u r s : T e s t a r e a p t i t u d i n a l ă - 50%
Media bacalaureat - 50% ' /3 . F a c u l t a t e a d e A d m i n i s t r a ţ i e P u b l i c ă
S pecia lizarea: A d m i n i s t r a ţ i e P u b l i c ă ' -Form a d e în v ă ţă m â n t : în v ă ţă m â n t de z i ş i f ă r ă f r e c v e n ţ ă Y gînscrieri pc baza medici de bacalaureat (100%): 3 iulie - 26 septembrie g
4. Facultatea de Filologie - ^S p e c i a l i z a r e a : Română - E n g le z ă * - -S p e c i a l i z a r e a : E n g le z ă - Română : -....>'Forma de în v ă ţă m â n t : î n v ă ţ ă m â n t - d e z i ‘ş i f ă r ă f r e c v e n ţ ă - . 'înscrieri pe baza medici de bacalaureat (100%): 3 iulie-26 septembrie C l a u z ă f S t u d i u l l i m b i i e n g le z e î n l i c e u . .
5 . F a c u l t a t e a d e Ş t i i n ţ e A p l i c a t eSpecializarea: Managementul întreprinderilor în servicii ' VForma d e în v ă ţă m â n t : în v ă ţ ă m â n t d e z i ş i f ă r ă f r e c v e n ţ i - . -înscrieri pe baza mediei dc bacalureat (100%): 3 iulie - 26 septembrie
I n f o i r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e ' l a s e d i u l u n i v e r s i t ă ţ i i , - s t r . I l i e M ă c e la ru n r . l ş i 5 , t e l e f o n 199484 ş i 430241. ,
D r . P E T R E 5 I C R E Ş M
C O N S U L T A U ! s i T R A T A M E N T E D E M E D I C I N Ă G E N E R A L Ă ( Î N S P E C I A L )
• coxartroze, artroza genunchiulu i, dureri pe coloana vertebrală (spondiloze), dureri de cap, ameţeli, dureri ale umărului şi cotu lu i, artroze la încheîerurilemîinilorşi picioarelor, sciatică, pinteni cakaneeni, periartrită, artrită gutoasâ, nevralg ii, dureri după fra c tu ri, entorse şi in te rv e n ţii chirurgicale,osteoporoză; .
•u lcervaricos,hem oroizi,varice,psoriazis; ‘• prostată, tulburări sexuale.C ab inet: str. Voiteşti nr. 2 -4 , A p . 31 (în Piaţa
M ih a i V iteazul - staţia autobuzelor, 31 şi 3 6 ) şifa dom fcilin f p acien tu lu i. _O R A R : £
L u n i-M ie rc u ri-V in e r i 9 -1 3 £>M arti-Jo i 9 - 1 2 s i 1 8 -2 0 §Sîm bâtâ 1 0 -1 2 - ^
Telefon: cab inet 134.167, m o b il: 0 9 4 -6 6 0 .7 7 1 .
EXPERIENŢA 5-10 A N I., TEL. 095/065.741, 1 FAX 068/217.625. |
B lB iS lI lii wm
m V
C E A M A I B O G A T A O F E R T Ă Ş l L A C E L E
M A I A V A N T A J O A S E
P R E Ţ U R I ,
P - ţ a U n i r i i nr. 2 . 1 - - . t e l / f a x : 0 6 4 - 1 9 .6 8 . 5 8
fm« s i
^ IN ^ A T E N T IA P E N S IO N A R IliO R tŞtiafi că:
► s e a p r o p ie i a m a ? •• p u t e ţ i a v e a c ă l d u r ă 2 4 h d in 2 4 ?► p u t e ţ i e c o n o m i s i p â n ă l a 3 0 % d i n c o n s u m u l d e g a z ? -
î n l u n a s e p t e m b r i e b e n e f i c i a ţ i d e o reducere de 10% d in p r e ţ u i a u t o m a t i z ă r i lo r c u t e r m o s t a t p e n t r u s o b e l e d e t e r a c o t ă ş i c a z a n e l e d e S b a i e dacă sunteţi pensionar?; |
- ► n e p u t e ţ i g ă s i z i l n i c p e s t r . T a c h e I o n e s c u n r . 8 0 ( c a r t . G h e o r g h e n i ) 8 s a u la n u m e r e l e d e t e l e f o n 0 6 4 - 4 1 8 . 6 2 6 ( 8 ) , 0 9 4 - 6 2 0 5 5 2 ?
Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .
SUBREDACŢIA ™ I?A:.luni'vi"erî 8'14; tel/fax 31-43-23; 1 - 1 1 ] 1SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, I I J I Imarţi, vineri 8-11: tel/fav u s tu r e ^ ' 1 ^
T V C A B L U
A N G A J E A Z Ă
Î N C O N D I Ţ I I
E X C E P Ţ I O N A L E
A G E N Ţ I V Î N Z Ă R I !
Cei interesaţi sînt rugaţi să se prezinte Ia sediul firmei
din str. D ecebal nr. 37. _t ^
Inform aţii la tel. | 136.233,432.435.
*S C ~ T " """" ~ i1 c a 1v / p R t s ş s . a . iJ - ; angajează s JIVÎNZĂTORI PRESA şi CARTE 1
la chioşcuri stradaleC .V - - u r ile se v o r d e p u n e la s e d iu l N a p o c a P r e s s , j
- ţa U n ir ii n r . 21 . ‘ !I n fo r m a ţi i su p lim en ta re la te l . 0 6 4 /1 9 6 .8 5 8 . , Jj
IN T E R N A T IO N A L C O M P U T E R S C H O O L d esch id e n o i serii de cursuri■ I N I Ţ I E R E O P E R A R E ' C O P I I 2 0 h 1 5 0 .0 0 0 le i► O P E R A T O R C A L C U L A T O R6 0 h - 5 9 0 .0 0 0 lei■ P R O G R A M A R E B A Z E D E D A T E 5 0 h - 7 4 0 .0 0 0 le i■ C O N T A B I L I T A T E T E O R E T I C A S I C O M P U T E R I Z A T A 7 5h - 6 9 0 .0 0 0 le i■ R E L A Ţ I I C U P U B L I C U L - S E C R E T A R I A T lO Oh -1 .2 0 0 .0 0 0 le i• M E D I T A Ţ I I M A T E M A T I C A C O P I I 1 5 .0 0 0 le i /hd o ta re m od ern a ,p re tu ri m in im e , p la ta 3 ra te .D I P L O M E A V I Z A T E D E M I N I S T E R U L F.DUCÂTlEt-'NÂTTbNÂLE:' WfeKI n f o r m a ţ i i : s t r .H O R E A n r .4 T e l: 1 3 0 .5 0 2 , în tre o rele 8 .3 0 -2 0 .3 0 ;.
a p . 1 5 .
(3683959;
P - t a U n i r i i 4 - 5 T e l . / f a x : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3
SRL:
R E C 0 N D . I Ţ 1 0 N Â R 1 C A R T U Ş E I M P R I M A N T E
M U TREUET
[ m  w n a " t r a v e l 'J| C IU J-B U C U R E Ş T I | ■ Com plex E U R O P A | . P lecare sp re B u cu reş ti . * Luni, M ie rcu ri, Jo i, V ineri ■ I o ra 22.00 I| P lecare sp re Is ta n b u l | | D um inică o ra 12,00 || Inf. Tel. 064-413.847 |I . £ 9 5 4 ) 0 7 ^ 3 [ _ ^ J 3 9 7 4 4 0 6 ] ţ
*. V înd g arso n ie ră în Z orilo r, confort 1, etaj intermediar, preţ 150 m ilio an e n e g o c ia b il . - T el. 430423.(Ag.i.).• Vînd apartament 2 cam ere pe str.
Fabricii, confort 1, semifmisat, preţ 210 milioane. T e l.'430423. (A g.i.) '
•: V înd ap artam en t 3 cam ere , confort T, etaj intermediar, finisat, preţ 310 m ilioane. Tel. 430423. (Ag.i.) . (■ V /
• Dau în ch irie apartam ent 3 camere pe str. Observator, finisat, mobilat, preţ 150 USD. Tel. 430423. (Ag.i.).; • Dau în chirie- apartam ent 2 camere pe str. Herculane, nemobilat, finisat, preţ 120 USD. Tel, 430423. (Ag.i.). ' .. .
• D au î n ch irie a p a rtam en t 3 camere, pe str, A. Vlahuţă, finisat, mobilat, parcare, preţ 140 USD. Tel. 430423. (Ag.i.)
• D au în c h ir ie g a rso n ie ră , mobilată, pe str. Bucegi, pret 140- DM . Tel. 430423. (Ag.i.) ’
• Dau în chirie apartament 2 camere în Mărăşti, mobilat, finisat, pret 120 USD. Tel. 430423 .(Ag.i.). : ’
• D au în ch ir ie a p a r ta m e n t 2 .cam ere , m o b ila t, f in is a t , e taj intermediar, în Gheorgheni, pret 130 USD. Tel. 430423. (A g .i.).' '
• Vînd apartam ent 3 camere, ocupabil imediat, str. Pasteur 38. Tel. 12-83-31..(999219)
• Vînd urgent apartamente cu 1- 4 camere. în toate zonele Clujului. Tel. 43-93-55. (999278)
•.., C um păr/vînd/închiriez/casă, teren, apartam ent. Tel. 43-93-55. (999279)
• Vînd 3 camere, confort I, zonă deosebită, G heorgheni. Preţ 300 m ilioane lei. Tel. 14-11-50 între orele 16-20. (1115538) .
• D au în chirie apartam ent 2 camere, str. Donath, bl. XI, ap. 73, zilnic orele 17-19. (1135818)
• Primesc în gazdă o elevă sau studentă. Tel. 15-04-75. (1135904)
• Dau în chirie pentru minim 10 luni apartament 3 camere, mobilat, telefon, s trf Dorobanţilor, preţ 135 USD/lună, plata anticipat. Tel. 094- 6 2 -2 1 -9 4 ; 19-29-09; 15 -50-74 . (999243)
• C aut- u rg en t de în c h ir ia t apartament 2 sau 3 camere. Ofer maxim 150U SD .T eî. 19-14-29 sau 41-94-98.(1135861) ;
• C a u t u rg e n t de în c h ir ia t garsonieră sau apartament 1 cameră. Ofer maxim 150 DM. Tel. 19-14-
29 sau 41-94-98. (1135862)' •
C i t i ţ i z i l n i c
ADEVĂRULde C lu j
• F irm ă de p ro d u c ţie co n fec ţii îm b ră c ă m in te a n a g a je a z ă ■ p e n tru p a ză pensionari pbliţişti. Tel. 43-28- 19. (1115522)
• F irm ă de p ro d u c ţie co n fec ţii îm b ră c ă m in te a n g a je a z ă p e rso n a l cu experienţă în domeniu. Tel. 43- 28-19. (1115523)
D I V E R S E
• Vînd casă în com. Floreşti, bună pentru depozit, suprafaţă 600 mp. Vînd cabană finisată dem ontab ilă . V înd teren în Făget 4000 mp. Tel. 094-56-24-11. (1135869)
• • Vînd Opel K adet 1,6 diesel din anul 1987, p re ţ 5.900 DM negociabil. Inform aţii tel. 18- 80-55. (999259) '
• P e rso a n ă fizică vînd a p a r ta m e n t 3 cam ere decomandate, p re ţ negociabil, zona G rădini M ănăştur. Relaţii la tel.: 092/669911. (3974596)
. • O rgan izăm preselecţie pentru echipe de baschet fete şi băieţi, 12-17 ani. Tel. 095- 31-57-05. (999271)
• S o c ie ta te com ercia lă angajează declaranţi vamali în condiţii de salarizare deosebită. T rim ite ţi C.V. la CP 1169 Oficiul Poştal Cluj 1. (M.)
'• Vînd pătuţ copil. Tel., 18-23-
75. (1135910) / ~ -
Î N C H I R I E R I
• Dau în chirie apartam ent 3 cam ere, u ltracen tra l, dotate lux. Preţ: 300 USD/lună. Tel. 094-21-66-61. (1135847)
• Dau în Chirie apartament de lu x , în v ilă , m obila t, 2 camere, bucătărie, baie, telefon, g a ra j, acces la g răd in ă , în Grigorescu. Tel. 064-42-00-79. (1115554)
1 • S o c ie ta te C o m erc ia lă sp e c ia liz a tă - în P ro ie c ta re a In s ta la ţiilo r în construcţii caută personal calificat pentm angajare. Cerinţe: absolvent al Facultăţii de Construcţii; vîrstă maximă 35 ani; experienţă în domeniul proiectării; c u n o ş tin ţe CA D , O F IIC E P R O D U C TE ; cunoşterea lim bii germane reperezintă avantajă Ofertă; salariu atractiv, premii, specializare în Germania. Cei interesaţi să trimită CV(conţinînd adresa exactă, num ăr de telefon) pe adţesa; Qficiul Postai nr. 5 CP. 718. (1115384)
• Se înştiinţează toţi cei care p re t in d d rep tu ri rea le , a su p ra apartam entulu i rir. 27 de pe str. Pasteur nr. 76, situat în Cluj-Napoca, însc ris în CF 94599 C luj, să sc prezinte la Judecătoria Cluj, Cartea Funciară, camera 53, în data de 25 s e p te m b r ie - 2000, . în v e d re a reco n stitu irii Cărţii F unciare cu numărul de mai sus. (1135885)
• Se citează pen tru d a ta de25.09.2000 ora 8, la Judecătoria Turda, pîrîţii Veres Zoltan, Tabori Rozalia, Gonczi Margareta, Csipkes R o z a lia to ţi cu d o m ic iliu necunoscut, în dosar nr. 528/2000 p e n tru ie ş ire din iB d iv iz iu n e ,
•reclam anţi Moise G elu şi M oise Felicia. (1135914)
P I E R D E R I
• D eclar pierdut formular monetaravînd seria CJ-IAF nr. 4824701-4824750 aparţinînd SC Est EuropeGeneral Contractori Impex SRL dinC lu j-N a p o c a . Se d e c la ră nu l.(999275) '
, • Pierdut cod fiscal nr. 10-28-0315d in 0 5 -0 3 -1 9 9 8 , A d m in is tra ţiaF in a n c ia ră C âm pia T u rz ii , p enum ele Duca Ioan. îl declar nul;(369024) ’ / '— -
D E C E S E
C O M E M O R Ă R I
* Studentă la Facultatea de Litere meditez limba franceză, clasele I-V III. Tel. 41-16-66. (1135808)
• Firm ă im port aparatură de la b o ra to r angajează agen ţi v în ză ri-c h im is t sau b io log p e n tru C lu j-N ap o ca şi Tim işoara. C. V. la fax 01-41- 15-120. (1115517)
• . C u d u re re în su fle t anunţăm încetarea din viaţă a dragei noastre mame şi bunici PETRAŞ ESTERA în vîrstă de 66 de ani. Înm orm întarea va
.avea loc luni, 25 septem brie, o ra 12, de la C a p e la I a Cimitirului Central. Odihneşte- te în pace. Nicoleta şi familia. (1135909)
MICA...,DAR DE NĂDEJDE!!!
CONVOCAREîn temeiul Legii 31/1990 (republicată), preşedintele Consiliului
de Administraţie al S.C: TURISM "ARIEŞUL" S.A.,’cu sediul în Turda, str. Republicii nr. 15, jud. Cluj, convoacă ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ ŞI EXTRAORDINARĂ a acţionărilor pentru data d e '10.10.2000, ora 15,00, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul Român al Acţionarilor pînă la data de 02.10.2000, cu următoârSa ORDINE DE ZI: • ‘ ,
1. Analiza bilanţului f semestrul I 2000;2. Aprobări pentru diverse-investiţii; ,3. Solicitarea aprobărilor pentru obţinerea de credite pentru
realizarea de investiţii;4. Modificarea B.V.C.-ului / semestrul II 2000;5. Aprobarea schimbării'sediului societăţii; •6. Diverse. 'în cazul nerealizării cvorumului conform Legii nr. 31/1990
la prima convocare, - Adunarea Generală a Acţionarilor se convoacă pentru data de 20.10.2000, la aceeaşi adresă şi aceeaşi oră. Informaţii suplimentare la telefon; 064/314.569. (srteei2)
• Cu adîncă du rere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scum pului nostru so ţ, ta tă , b u n ic , M Â N D RU IOAN, în vîrstă de 66 de ani. În m o rn iîn ta rea va avea loc
.m arţi, 26 septem brie 2000, ora 13, in C im itiru l C e n tra l . Familia îndoliată. (1135913)
Cu adîncă du rere în suflet a n u n ţ înce tarea din v ia ţă a scum pei mele so ţii, B R A IC MARIA, în vîrslă de 40 dc ani. Înm orm întarea va avea loc azi, 25 septembrie 2000,.ora 13, în Cim itirul M ănăştur. Nu (e voi uita niciodată. Soţul Dorel, pe veci nemîngîiat. (1135915)
• Dragul meu fiu Dorel, sînt alături de tine in m area d u re re a p ierderii d ragei tale so ţii, MARIA BRAIC. Dumnezeu s- o odihnească în pace.- M am a soacră Ana. (1135916)
Un ultim şi pios om agiu, celei mai bune prietene, BRAIC M A R IA . Nu te vom u ita niciodată: Sincere condoleanţe fam ilie i. F a m ilia M u re şa n M a rin e la , F lo r i şi M ih a i. (1135917)
1' Sincere condo lean ţe şi în treaga com pasiune, p e n tru vecinul nostru Braic Dorel, la p ie rd e re a so ţie i, B R A IC M A R IA . D u m n ezeu s-o odihnească în -pace. Asociaţia de lo c a ta r i , s t r . G h e o rg h e D im a, n r. 15, b loc IE . 1135918) -
Sîntem alături de colega noastră Emilia Pop în aceste m omente grele p ric inu ite de m oartea tatălui său drag . Pe această cale transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate.- Golectivul SC Univers-T SA. (1135906)
- O rugăciune, o lacrim ă f ie rb in te şi o f lo a re p e m orm intul dragii noastre soţie şi mam ă, MARIA M UREŞAN, la-îm plinirea a- doi ani de la deces. D um n ezeu sâ te od ihnească şi s ă - ţ i veg h eze som nul p e n tru su f le tu l tă u generos şiblînd.Soţul Sim ion şi co p iii S im o n a şi D ane.(l 135907) _ _
• Se îm plinesc doi ani dc lacrim i nestinse şi neţărm urite dureri, dc cînd a plecat d intre noi cea mai bună soră, cum nată şi mătuşă. MARIA MUREŞAN. Fralclc Vasiie şi sora Lucia cu familiile. (1135908)
• Cu adîncă d u rere în suflet anunţăm trecerea în c lem ita lc a iubitului nostru frate şi unchi IOAN MÂNDRU, la vîrsia dc 66 dc a n i. fiind a lă tu r i dc fam ilia c u m n a te ! n o a s t r e A lexandra. F ra ţii A lexandru M aria, Vasiie şi A ugustin cu familiile. (1 135912)
• Sc îm plineşte un an de la plecarea la cele veşnice a celui c a re a fost so ţ şi ta tă RUS ŞTEFAN, lâsînd în u rm a lui un gol irecuperabil. Dragul nostru, lacrim i de d u re re , cuvinte dc m îng îierc se v o r a ş te rn e pe m orm întul tău . Soţia V irginia şi fiica to an a . D um nezeu sâ odihnească sufletul tău b u n şi blînd. (1135897)
• 18 septem brie, începutul t r is te ţ i i şi d u r e r i i n o a s tr e , p e n tru to a tă v ia ţa . A tu n c i, cruda boală a p us capăt zilelor celu i m ai iu b it ta tă şi fiu , T E O D O R E S C U T E O D O R NICUŞOR, la num ai 38 de ani. După doi ani, du re rea e Ia fel de m are, ia r lipsa ta o sim ţim zi de zi. T e p lîn g e m şi te regretăm toată viaţa. Al tău fiu C ip r ia n şi m am a N u ţa . (1135905)
■ S-au scurs şase săptăm îni de lacrimi şi du rere de cînd a în c e ta t d in v ia ţă sc u m p u l n o s tru so ţ, t a t ă şi s o c ru , V A SIL E G H E O R G H E . P a ra s ta s u l, d u m in ic ă , 24 septembrie 2000, la C im itirul M il i ta r d in G h eo rg h en i! Fam ilia îndoliată: soţia Angela, fiica Fabiola, fiul Luigi şi nora C ristina. (1135911)
• Un ultim omagiu din partea n o a s tră fiice i şi s u ro r i i B O L B O A C Ă G A B R IE L /t LENUŢA. \nmormintaxti. va
, avea Ioc tn rfata de 26 s e p t în satul R ediu, o ra 13. M am a, fraţii şi surorile cu familiile. (D.)
• •A i c i ar putea fi| | reclama dumneavoastrăfc*
R e d f î d M S T O l T f / ^ \
■ T efe 1 9 . 2 0 7 ' \ J y ;
u n i, 2 5 s e p te m b r ie
V in e r i ş i s îm b ă t ă , s e c e tă de g o lu r i_ Vineri şi sîmbătă a fost secetă de goluri, în şase întîlniri fiind înscrise abia 12 goluri. Vreme închisă şi rece, cu gazoane mustind de apă. Rigorile toamnei, sub imperiul căreia am intrat, se simt şi pe stadioane. Să parcurgem rezultatele.
• F.C. ARGEŞ - ROCAR 1-0. Două noi prezenţe în trupa piteşteană. Mircea Stan şi Bogdan Mara (dar şi o absenţă de marcă. Neaga). Aşa cum se anticipa victoria a revenit piteştenilor, care au reuşit să materializeze una din acţiunile de poartă înscriind golul victoriei prin Bogdan Mare (50, şut de la . 18 metri, din lateral). Joc pe contre în continuare cu mari ratări la ambele porţi:
• PETROLUL - CEAHLĂUL 2-1. Meci urît, încheiat cu victoria nemeritată a “găzarilor . Nemţenii, sub comanda lui Florin Halagian, proaspătul principal al Ceahlăului, i-au băgat în sperieţi pe suporterii “lupilor galbeni” cînd au deschis scorul prin Botez (18). Goana anarhică după egalare s-a soldat cu golul lui Todoran
(39, din 11 metri). A urmat suita de faulturi, unele grosolane, comise de ambele tabere, plus simulări penibile, cu iz de cerşeală (mai ales din partea ploieştenilor). Se părea că “remiza” va triumfa în final cînd, Alin Savu a reluat din doi metri, în plasă, balonul centrat de pe linia de fund, dintr-o dubipasâ poziţie cînd în aer mingea ieşiseTn aut de poartă.
• OŢELUL - GLORIĂ 2-0. Partida a început cu iureş bistriţean la poarta gălăţeană şi cu două mari ratări ale lui Zegrean şi Turcu. Iureşul a fost scurt, jocul s-a echilibrat, trecînd apoi Ia cîrma partidei gălâţenii care au marcat de două ori prin Bogdan Andone (41) si Bukvic (60).
• F.C. NAŢIONAL - ASTRA 2-0. “Bancarii” aveau mare nevoie de victorie şi pînă în final au obţinut-o cu emoţiile de. rigoare, stopate abia în finalul partidei cînd s-au desprins pe tabela
£ sU't
e v " - - ;
l 4 ■t t . : * ^ - v -, * I M ' i
V* ?
de marcaj. Cele două goluri ale bancarilor au’fost marcate de Florin Petcu (32) si Gabi Popescu (89).
• GAZ METAN - F.C. BRAŞOV 0-1. Metan a ajuns pe penultima treaptă, cu un “-8” la adevăr. Sîmbătă, norocul s-a logodit cu trupa de sub Tîmpa, care a punctat golul unic al întîlnirii prin Măuţă (34, după un corner). E grea viaţa în "A".
• STEÂUĂ - FORESTA 2-1. Partidă disputată în nocturnă, cu ; emoţii pentru lider. “Pădurarii” nu s-au fîstîcit deloc în faţa
steliştilor care au obţinut victoria abia după pauză, graţie golului înscris de cel mai productiv atacant al ediţiei pînă în “prezent, Jean Vlădoiu (70). Primul gol stelist a fost marcat de Falemi (19). Pentm pădurari a punctat Robert Niţă’ (45).
• F.C. M. BACAU - DINAMO. 1-1. Întîlnirea a avut loc ieri după-amiază.
Aseară, în nocturnă, ultima partidă a etapei, RAPID - UNIV. CRMOt/A.. Scurte detalii despre partidele de duminică şi c asatnentul după etapa cu .numărul VII în numărul de marţi.
Romeo V. CÎRTAN
B i l a n ţ g e n e r a l : 9 v i c t o r i i g a z d e l e , 4 o a s p e ţ i i , 5 e g a l u r iS e r i a I: L i d e r n o u - L a m i n o r u l R o m a n
. O etapă favorabilă oaspeţilor prin cele trei victorii obţinute şi trei egaluri, săracă însă-în privinţa golurilor marcate, 17 în total, din care 9 au fost ale oaspeţilor. în urma rezultatelor înregistrate, multe “schimburi de locuri” pe scara clasamentului, cu urcări şi coborîri de trepte, în fruntea ierarhiei instalîndu-se, pînă la etapa ce urmează, Laminorul Roman. Rezultatele etapei: >
• A.S.A. Tg. Mureş - F.C.M. Rm. Vîlcea 2-0. Cîte un gol de repriză marcate de VilrSoş Stoica (36) şi C. Prodan (86).
• Corvinul Hunedoara - F.C. Apullum A, lulia 4-1. Au marcat Sandor (38), Dinu (68, din 11 metri), Andrei (71) şi Apostu (83), respectiv Decu (89).
• Cetate Deva - U.F.C. Electro Craiova 3-1. Trei goluri la rînd ale gazdelor, marcate de Popa (2), Naniu (20) şi Ştefan (54), plus un 11 metri ratat de Chira (85), respectiv un gol al oaspeţilor marcat de Grigorie (90).
• Extensiv Craiova - Pandurii Tg. Jiu 1-1. Trupa lui Sorin Cîrtu a punctat prin Ferenţ Popescu (14) şi se părea că nu vor fi probleme. Dar au fost: Extensivul a rămas în zece din min. 61. drept pentm care pandureii au prins curaj, au egalat prin Verdeş (73) si au fost la un pas de victorie în finalul disputei.
• U.M. Timişoara - F.C. Baia Mare 4-0. Derby-ul etapei arevenit gazdelor cu un scor net prin golurile marcate de Săvoiu . (43), M. Covaci (51) şi Giuchici (55 şi 76).
• C.S.M. Reşiţa - Inter Sibiu 6-0. Partidă dominată autoritar de reşiţeni, care au punctat prin patru jucători: Perşa (11 şi 45), Doană (13), Ciocoiu (57) şi Lupaşcu (85 şi 90). Sibienii au preluat “lanterna roşie” a clasamentului.
• F.C. Drobeta Tr. Severin - Jiul Petroşani 6-0. Autorii golurilor: Suciu (34), Huza (51, autogol), Trifu (78 şi 82), Glăvan (65) şi Urîtu (89). -
• Olimpia Satu Mare - Poli Timişoara 1-3. Evoluţia scorului:0-1 Stoican (24), 1-1 Roman (28, din penalty), 1-2 Chiţi (32) şi1-3 Lasme (80). , -
• F.C. Bihor Oradea - U.T. Arad 1-1. Aproximativ 3.500 de spectatori au fost prezenţi la matineul de sîmbătă pentm a-vedea la lucm tmpa bihoreană şi amprenta noului tehnician principal,/ ex-intemaţionalul maghiar Lajos Detari. în final,, egalitate şi... concert de fluierături la adresa gazdelor. Arădanii au deschis scorni prin Mogoşanu (44), egalarea fiind reuşită după numai 60 de secunde de Macovei (45).
CLASAMENT
Etapa a VlII-a (sîmbătă, 30 septembrie): Apemin - Met. Plopeni, F.C. Oneşti - Tractorul, Faml - Juventus, Midia - Precizia, Poiana - Callatis, Diplomatic - Cimentul, ARO - Fulgerul,' Metrom - Poli laşi şi Sportul Studenţesc - Laminorul.
S e r i a a l l - a : P e v r e m e p l o i o a s ă ,
“ a v e r s ă ” d e g o l u r i
Sîmbătă, pe multe din terenurile seriei a Il-a a plouat, iar unele au devenit uriaşe sugative mustind de apa ploilor ce au căzut în cursul nopţii. în acest context meteorologic o adevărată “aversă” de goluri înscrise, în total 35 (superioritatea netă fiind de partea gazdelor cu 28 de reuşite).
1: U.M. Timişoara , 7 2. C.S.M. Reşiţa 7
- 3. F.C. Baia Mare 74. F.C. Drobeta - 75. Poli Timş. . . 76. Corvinul Hd. 77. Olimpia S. Mare 78. U.T. Arad 79. ASA Tg. Mureş - 710. F.C. Bihor 711. F.C. Extensiv 7
Seria a 7-a• Viromet Victoria - I.S.C.T. 0-1 - '• CFR - Olimpia Gherla 2-1• Textila. Prejmer - Chimica Tîrnăveni 1-4• Nitramonia Făgăraş - Gaz Metan Tg. Mureş 0-1• Arieşul Turda - Cimentul Hoghiz 4-1• Laminorul Beclean - Romradiatoare Braşov 4-0 /Şoimii Sibiu şi Minerul lara au stat. ■
Seria a 8-a• “U” - Telecom Arad i-0• Someşul Satu Mare - Crişul Aleşd 2-1• Unirea Dej - Astra Arad 2-1 "
- • Minerul Sărmăşag - Oaşul Negreşti Oaş 3-0• West Petrom Arad - Minerul Ocna Dej 5-0• Oţelul Ştei - Armătura Zalău 2-0• Progresul Şomcuta Mare - Lăpuşul Tg. Lăpuş 1-1• Phoenix Baia Mare - Şoimii Satu Mare - (rezultatul nu ne-a
parvenit pînă la închiderea ediţiei). . _
PROCIOLINE
■Mem ento#25 septembrie
• 1938 a fost un an dezastruos pentru selecţionata de fotbal a României. Regretatul şi neuitatul cronicar, Petre Gaţu scria printre altele în cartea sa “Anuarul fotbalului românesc”: “Doar 2 meciuri nule în 6 întîlniri susţinute înseamnă, în mod evident, un bilanţ foarte slab pentru echipa noastră'naţională, situată în acel an la polul opus aî posibilităţilor şi randamentului de care este capabilă”. Meciuri nule şi înfrângeri, atît în “Cupa ţărilor vecine” (0-1 şi 1-1 cu Iugoslavia)
şi, respectiv Ia C-M. din Franţa (3-3, iar după aceea 1-2 cu Cuba). In final, din nou două meciuri pierdute. Prima înfrîngere a survenit chiar în această zi a
"anului 1938, la Bucureşti, 4-1 în favoarea Germaniei. Iată cele două formaţii; ROMÂNIA: David - Sfera, Albu - Vintilă, Gain, Demetrovitz - Orza, Ploeşteanu, Barâtky, Bodola, Dobay. GERMANIA: Raftl - Appel, Schmâuss - Wagner, Mock', Skoumal - Bialasa, Hahnemann, Stroh, Schon, Pesser. Au marcat Orza, respectiv Schon, Stroh, Pesser si Albu, în propria poartă
LASZL6 Fr.
CENTRUL MEDICAL PR0CT0L0GICA j
■ -
tratează; ]
■: s i a lte p ro b lem e le g a te d e a c e s t su b ie c t
A c t u a l m e n t e , e x i s t ă p o s ib i l i t a t e a t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ i u n i
fă r ă o p e r a ţ i i !Tratatment de scurtă durată,uşor
■ m
RESPONSABILITATEA DEPLINA A REZULTATELORB A I A M A R E : 0 6 2 - 2 2 . 0 1 . 0 3
B U C U R E Ş T I: T IM IŞO A R A : IAŞI: B R A Ş O V :J )1 -3 1 1 1 ,9 6 9 ; 0 5 6 -2 2 1 .2 1 9 ; 0 32 -14 .56 .33 ; 0 6 8 -3 3 3 .9 8 5 ^
*3 2 8 5 8 1
Aici ar putea fireclama dumneavoastră ) o ) : i :
K e - d a ^ f i a - S P O R F
F C “ 51” - m Z C O H H E M
l-ffi(O-O)Stadion: “Ion Moina”; spectatori: aproximativ 5.000; timp: friguros; teren: bun.
“U”: Pîglişan - Truşcâ, Aştilean, Boerean - M. Rus, Sabâu, Păcurar (46, Costea), ‘ Olariu (46, G. Pop), Văsîie - Cr. Pop, Predatu (71, I. Lazăr). Telecom: Vlădoi - Barna, Szel (70, N. Rus), Grad, Sabou - Toma,.Szyler (76, Ardelean),-Militam (46, Corinda), Volocaru - Petruţ, Mitu. Marcator: Sabău (49-11 m). Avertismente; Truşcă, Pîglişan, Aştilean - Volocanu, Corinda. A arbitrat: Robert Dumitru (Braşov).
Omul meciului: Truşcă - libero-ul studenţilor clujeni a dat siguranţă’
- defensivei şi împreună cu Laur Aştilean l-a ferit de surprize pe Pîglişan. O singură dată defensiva clujeană a gafat,-: însă Petrut din 10 m a şutat mult peste poartă.
Stop-cadru: La fiecare joc de pe propriul teren preşedintele executiv al “Ş ep cilo r-ro şii”, dr.‘ Dan Dragoş Crăciun, oferă spectacol pe marginea terenului. în prima repriză Crăciun a însoţit fiecare atac al clujenilor, pentru ca în partea secundă să privească jocul din apropierea maşinii de pompieri. La fin a l s-a fo tografia t îm preună cu jucătorii!
F oto liu l de lider este împărţit acum, după şase etape, de două formaţii: Telecom Arad şi “U” Cluj.' Derby-ul seriei a VlII-a a fost adjudecat de formaţia clujeană după 90 de minute de luptă... reală. Pe alocuri, fotb alu l a su fe tit în detrimentul angajamentului fiz ic , iar după înscrierea unicului gol brambureala a
pus stăpînire pe joc minute bune. Abia pe final, cînd, mai erau aproximativ 10 minute, jucătorii celor două formaţii
. au încercat să dezmorţească tribunele. Arădenii au ratat prin Grad sau Pîglişan- a apărat şi Gabi Pop l-a încercat pe V lăd o i c u - o torpilă din marginea careului după o acţiune purtată în viteză pe traseul Ilie Lazăr -
Ocaziile clujenilor, dar î n : special construcţia jocului, axată cu preponderenţă pe. vitalitatea lui Ioan-Ovidiu Sabău, aveau să primească un serios avertisment din partea veteranului M itu. Fostul v îr f al Unirii Dej croşetează doi adversari şi
prea mult cont de îndrăzneala arădenilor, “U” jo a că finalu l primei reprize
.în .. aceeaşi m anieră însă f u n d~â ş i i la te r a li/ au
1’
'porneşte, lansat spre poarta preferat: doarîui Pîglişan, Boerean nu are să centreze, iarde ales, Mitu pasează pentru Păcurar ~ şiPetruţ care, din 10 m, trimite O lariu să seîn în a ltu l cerului. Era m ulţu m eascăminutul 38 şi cea mai clară cu puţin: pasefază de gol, nefotografiată de în lateraî şinimeni, se petrecea Ia poarta in tercepţii îndinspre Someş. Fără a ţine j u m ă t a t e a
Gristi Pop - Ilie Lazăr. Partida a debutat cu marea ocazie a fundaşului dreapta M. Rus, care, din interiorul suprafeţei de pedeapsă, a şutat în plasa laterală deşi în gura porţii s e -a f la u în aşteptare Predatu şi Cristi Pop. Iureşul clujen ilor con tinu ă şi Predatu nu reuşeşte să-şi dea întîlnire cu balonul centrat de Sabău.
- . M ’" J
_ _ _ _
adversă, ad ică fără iniţiativă.
C ei doi vor fi înlocuiţi la pauză cu Gabi Pop şi C ostea. U ltim u l va Ti la originea golului înscris de Sabâu din penalty, tînărul atacant forţîhd în . m inutul 48 pătrunderea şi Bam a, surprins că nu plouă cu
f .4 ? ' . •• > -v ’| | centrări, l-a faultat.. { “A Im portant răm
rezultatul final, restiram ine
, restulei poveste.I C odin SAM OILÂ
Foto: I. P E T C U
Oea dinţii victorieUnirea Selena Dej - Astra A rad 2-1 (1-1)
Bogojel, Folear ,Schimt,îToderaş-Nada;"Grăciunescu (78 i : - l.azâu). Arbitri: Dorin Coca - Constantin Popescu. Bogdan
fi Medrea. Avertismente: Moşuţ, Gali - Vizitiu, Varga, Chirilă, : - i Bogbjel,- Folea,rT6deraş, Pavel. Eliminări: Moşuţ (min. 85,
cumul de cartonaşe).:Marcatori; Doru Pop (min, 6), Neamţu ţ (min. 67) - Crăeiuneseu (min. 37)
:: Stop-cadru: Chiar dacă” intrarea - este , liberă p e , ' stadionul din Dej, lumea •- nu se prea înghesuie să
asiste la partidele Unirii. D situaţie pe care Simion Cociş, unul din principalii
t acţionari ai clubului, speră - să o reglementeze îţi scurt
timp.. Primul pas este nei, galerii!,
Omul meciului: Doi au- fost jucătorii dejeni ce au
reuşit să se evidenţieze în ■ partida de ieri. Dom Pop,
’ care pe parcursul meciului a evoluat în toate cele trei compartimente, şi portarul Bădan au fost oamenii- a căror contribuţie la prima victorie dejeană depăşeşte cu mult media echipei. / ;
Destul de greu le-a fost dejenilor să obţină, după 6 etape, prima victorie într-un campionat pe care l-au început cu ambiţii destul de mari. Nu-i vorbă, Dom Pop a spart destul de repede-gheaţa, încă din minutul 6, dar atacurile ulterioare ale dejenilor nu s-au materializat în faze jtericuloase. Asta deşi antrenorul Abrudan a optat pentm o formulă de joc cu 3 atacanţi. Pe partea dreaptă însă Neamţu a fost prea puţin căutat de coechipieri cu mingi utile, astfel că tot greul ofensivei a Căzut pe Dom Pop şi Danciu, micuţul mijlocaş dejean reuşind şi el un joc bun. De altfel lui i-a aparţinut şf cea mai mare ocazie a meciului (voie din marginea,careului, scos miraculos de Irimia din “viciu”). Apele s-au tulburat bmsc în minutul 37 cînd oaspeţii profită de o gravă greşeală a lui Ardelean şi reuşesc egalarea prin Crăeiuneseu. .
După pauză aspectul jocului se schimbă dramatic. Oaspeţii au trei mari ocazii de a marca, de fiecare dată Bădan reuşind miracolul în faţa atacanţilor adverşi. Al doilea gol al gazdelor avea să vină în minutul 67, şut Sătmar de la 17 metri, Irimia scoate mingea de- sub bară, dar nu mai poate face nimic la reluarea din apropiere a' lui Neamţu. De frică să nu se mai “ardă” încă o dată, dejenii se retrag în apărare, şi, cu Doru Pop în central defensivei reuşesc să păstreze fragilul avantaj pînă la finele celor 90 de minute.
Per total putem spune că a fost o partidă echilibrată şi o victorie de care dejenii aveau nevoie ca de aer după o serie de jocuri bune, dar lipsite de rezultat. <
Mihai HOSSU
C I F H d S t a f - O l i m p i a ..... ' S B i e v I a H - I ( S - S )
Omul meciului:De data aceasta nu s-a remarcat un jucător anume. S-a
■evidenţiat întreaga ? echipă: feroviară.
Cei 11 fotbalişti au evoluat la cotă maximă achitîndu-
sse - admirabil : de : sarcinile avute.
. Stadion: “CFR” Teren: excelent pentm fotbal; Timp: răcoros; Spectatori: 200 (din care 12 fanatici, dar inimoşi suporteri gherleni din vestita “Comando Oii”); CFR: F. Lăzâreanu - M. Marian, Veîţan, Cazan, Kormoş, - Maier (65 Iepure), Benke, ■; Becea (89 Orga), Ghiorma- Turcu (56 S. David), Petrescu._ Antrenori: Octavian Albu şi Horea Cîrlan; OLIMPIA: Pădure - Zah, Pap (57 Kulcsar), Roman (30 Varga), Munteanu - Cupşa, -. Fericean, Oltean (69 Puica), Giurgiu - Barţoş, Cionca. Antrenor:- :Mihai Pop: Marcatori: Petrescu (14), Becea (44) - Bartoş (21); 'Avertismente: Iepure, Benke, Petrescu - Fericean; A arbitrat: Nicolae Chiş (Zalău). .
La ora disputării partidei termometrul indica 10?C, terenul de joc se prezenta în condiţii bune. în tribune spectatori destul de puţini. Să. nu uităm că disputa din Gruia s-a aflat la concurenţă cu derby-ul seriei a 8-a dintre “U” şi Telecom. Existau însă destule premise pentm a urmări o confruntare interesantă între două combatante de tradiţie cu jucători valoroşi, dar cu obiective total diferite. Pe de o parte oaspeţii, cu ambiţii mari, ahtiaţi după performanţedeosebite, sătui de acelaşi obiectiv şi pe de altă parte gazdele, mărginiţi la acelaşi obiectiv decîteva sezoane încoace, evitarea retrogradării şi implicit rămînerea în eşalonul trei al fotbalului românesc. CFR “vina” o nouă victorie după cea repurtată în etapa a 2-a (1-0 cu Mineml Iara). Ultima ispravă feroviară, respecţiv 2-2 la Tîmăveni cu Chimica trebuia confirmată în disputa cu “olimpicii” antrenaţi de Mihai Pop. Fără Baci, dar cu Petrescu şi Velţan reveniţi în primul . “11 ”, CFR a jucat superb, a îneîntat asistenţa şi a marcat două goluri victorioase prin neobositul şi talentatul Petrescu, dar şi prin tînăml Becea. Reintrarea lui Iepure după aproape un aii a fost primită cu aplauze îndelungate. Iepure are nevoie de CFR şi viceversa. Victoria cu 2-1 ridică moraluf echipei feroviare pentm dificilul examen ce urmează. Pînă acum Albu&Co au strîns şapte puncte preţioase, avînd la ora actuală un +1 la “adevăr”, liniştitor deocamdată.
. ' ’ Cristian FOCSANU
Stop-cadru: Un moment deosebit de plăcut al meciului a avut Ioc în minutul 65 cînd
. pe dreptunghiul verde al arenei din Gruia a redebutat oficial veteranul atacant Iepure.
' Ovaţionat de publicul clujean. Iepure a atins balonul abia în minutul 83 şi a încasat un cartonaş galben două minute mai tîrziu. .
Iepure s-a evidenţiat însă în minutul 88 cînd l-a servit cu o pasă inteligentă pe blondul Becea, optarul irosind cu nonşalanţă o mare ocazie de
. gol ce ar fi adus desprinderea
. pe tabelă. - •Un moment mai puţin fericit
s-a petrecut în minutul 72 cînd ' ţeava de apă ce'asigură irigarea terenului s-a fisurat imediat după ce Maier abia înlocuit a “m îngîiat” cu cramponul
; ■ conducta în cauză. Defecţiunea a fost însă imediat remediată.
F.C. Arieşnl Turda - Cimentul Hoghiz 3-1 (l-l)O , m u I -
m e c i u l u i :Podar - fundaşul - turdean deşi a' evoluat doar 36 '• de min. şiaccidentat, s-a dovedit un om ; de' bază alechipei lui Mâlnă. - •
F.C. Arieşul: Munteanu, Filip (min. 51 Paşca), Costişor (min.*54),. Podar, Buglea, L. Căpuşan, Szabo (min. 59 Fărcaş), Be.m. fiivd<v, O: Căpuşan,: V. Rus cpt., Tilincă. Cimentul: Pricob, Savu, Burcpciu ■ cpt., Mardan (min, 88 Szekely, Bucur, Berlea, Pancu, Eremia;(min. 84 Armean), -Neagoe, Cula (min. 85 Manta), Ticalo. Antrenori: Gh. Mâlnă (Arieşul) şi Roşu Virgil (Cimentul). Arbitri: Cîrştoiu Alin (Deva), Gheorghiţă Petru (Petroşani), Ilriţac Vasile (Simcria). Observator: Fazekas Arpad (Tg. Mureş). Stadion: municipal; timp: bun pentru fotbal; teren: bun; spectatori: 700. Avertismente: Bozdoc ţnin.-12, Fărcaş min. 72, Paşca min. 82, respectiv Bucur min;86. Au marcat: Octavian Căpuşan min. 5, Bozdoc min. 68 şi 88, respectiv. Cula ritin. 31.
In min. 5 pasă în adîncime a lui Bozdoc spre V. Rus, apărarea adversă respinge şi O. Căpuşan pe fază şutează de la 18-20 m imparabil. Min. 31 centrare de pe stînga a lui Mardan, Neagoe recentrează de pe cealaltă parte şi Cula din 7 m nemarcat înscrie.
■ Mm. 68 centrare a lui Podar de pe partea stingă, Tilincă întoarce.
pentm Bozdoc, care de la- pătrundere.a lui V. Rus pe după un dribling reuşeşte opoziţia portarului Pncop.
T Stop-cadru - se pare că la F.C. Arieşul se pregăteşte o schimbare de antrenori, locul lut ;
* Gh. Mâlnă puţind fi luat de Bela Bacoş. Portarul lui F.C. Arieşul,Adi Bîcîin, îşi doreşte tot mai
. mult plecarea de ia această , ’ echipă, urmînd să stabilească
zilele viitoare, împreună cu preşedintele dubuiui, Virgil Vlasiu, acest lăcru.,
17 m îl învinge pe Pricop. Min. 88 partea dreaptă, pasă la Bozdoc care
să trimită balonul în plasă cu toată
A lin B O T IO C
Aici ar putea fi v .. reclama dumneavoastră
E e c f a c t F ? S f O IT / / T d : ; tX/
' ' w x m r n m m a i u n i , 2 5 s e p t e m b r i e M M M i
Victorii clujene în ambele divizii
F : “ U ” B o g d a n V o d ă A C S A - U n iv . O r a d e a 58 -37 M : R a p id B u c u r e ş t i - “ U ” C a r b o c h im 8 5 -9 2
întrecerea fetelor de pe prima scenă, ajunsă la actul al treilea, se derulează fară prea mulţi spectatori şi aplauze, spectacolele fiind modeste, de ob ice i cu favorite certe. Nici în Sala Sporturilor “Horia Demian”, sîmbătă, lucrurile n-au stat altfel, în întîlnirea dintre “U” Bogdan Vodă ACSA şi Universitatea Multimod Oradea,
• în care succesul gazdelor n-a stat nici un moment sub semnul întrebării. Magdalena Jerebie a început disputa cu cel mai bun “5” al momentului: Mirela Voştinaru, Ildiko Vass, Corina Istrătescu, Izabela Chiş, Bianca Vescan (în ordinea posturilor), mult superior celui aliniat de modesta trupă orădeană. Prima repriză a fost cîştigată cu 26-11. Caracteristica acestei evoluţii a fost jocul în mare viteză imprimat de Voştinaru, lansările reuşite şi eficienţa lui Ildi Vass, prestaţia bună sub panouri a pivoţilor Vescan şi Chiş, eforturile în folosul echipei depuse de Istrătescu.
-Mai departe, am asistat la cel mai slab sfert al meciului, încheiat cu scorul de 7-4 (!?), în care schimbările efectuate de antrenoare au dat peste cap mecanisme ce încă sînt departe de a fi puse la'punct. înlocuirea conducătorului de joc, fie cu Neamţu sau Ondreicovici, a dus la un ritm de vals, convenabil oaspetelor, care n-au jucat nimic,' locul atacurilor rapide şi contraatacurilor fiind luate de atacuri poziţionale uşor de anihilat şi ratări incredibile de ambele părţi. Repriza a 3-a gazdele o încep din nou cu formaţia de bază, care conservă avantajul substanţial de pe tabela
;\
\\ ' f-
•A
M V :
< i \
■ r m
■ V I
de marcaj, ba îl şi. măreşte. Magda Jerebie îşi verifică şi rezervele, dintre care Raluca Ungureanu (transferată de la BNR Bucureşti) a evoluat promiţător. Aşadar,*un succes facil, reuşit în faţa unei formaţii modeste. Scor final 58-37 (26-11, 33-15, .47-26), realizat de: Vass 16, Vescan 12, Ungureanu 9, Chiş 6, Voştinaru 5 (I), Istrătescu 5, Neamţu 2, Irimieş 2, Kulcsar I (au mai jucat Ondreicovici, Pop şi Secară) pentru gazde, respectiv: Pop 19 (1), Ionescu 7 (1), Ioiiuţ 5, Manolache 4, Platona 2. Arbitraj bun: D. Fleşeriu (Sibiu) - L. Bukareşti (Tg. Mureş). Celelalte rezultate ale etapei: Rapid Bucureşti - BC ICIM Arad 50-52, Sportul Studenţesc - LPS Galaţi 99-65, Someşul Dej --Olimpia Bucureşti 69-44, BNR Bucureşti - Phoenix Rm. Vîlcea 73- 62. • '
' *** 'Deşi disputa băieţilor a consemnat meciurile
etapei a Il-a, cei de la “U” Carbochim de abia au debutat în întrecere (ei au stat în prima rundă dîn_ cauza retragerii celor de la Steaua), dar au făcut-o excelent în deplasarea din Capitală. Echipa condusă din acest sezon de DanMoraru a reuşit în sala din Giuleşti o prestaţie remarcabilă, în special în atac, cîştigînd fară dubii în faţa gazdelor. Dar iată rezultatele complete: Rapid - “U” Carbochim 85-92, CSU Braşov - Herlitz Tg. Mureş 72-79, ELBA Timişoara - CSU Sibiu 69-97$ CSU Piteşti - West Petrom Arad 55-47. .
M ircea Ion RADU Foto: I. PETCU
• D in a m o - “ U ” M o d e n a 3 -0• “ U ” B R D - S o m e ş D e j 3-1
0 etapă a marilor surprize...• Dinamo - “U” Modena
3-0 (26,16, 22) după un foarte bun prim set al elevilor lui
■ Ovidiu Vasu, Stanca, Cotuţiu, Lotei, Lobonţ, Verdeş, Boroianu, M. Moldovan/1, Stupar, set în care “U” a condus cu 21-19, în care a fost aproape de a lua un set.: Comportarea bună repetîndu-se şi în setul III, pierdut la mare luptă, Dinamo avînd de partea ei omogenitatea şi experienţa ex-zălăuanilor. _
în etapa a IlI-a, intermediară,
miercuri, 27 septembrie* înSala Sporturilor; “Horea Demian”, “U” Modena - “U” Craiova, de la ora 16.
• “U” BRD Baia Mare - Someş Dej 3-1 (16, 21, -15, 16), la capătuT unui meci “modest, care nu s-a ridicat la pretenţiile: tehnice şispectaculare aşteptate”, ca să-l citez p6 profesorul Neculae Pop. Care i-a folosit în această
•partidă pe Lazăr, Mărginean, Cocoradă, Ion, Giurgiu, Moldovan, Bărna, Stoica,
Manţ. M iercuri, . 27 septembrie, la Dej, Someş - Midia Năvodari.
Etapa a ll-a, 23 septembrie, este marcată de cîteva mari surprize: Midia - “U” Bacău 2-3 (!), “U” Craiova - Delta Tulcea 2-3 (!), Arcada Galaţi - Petrom 1-3, RIFIL - Tractorul 3-0, “U” BRD - Someş Dej 3-1 si Dinamo - “U” Modena 3-0.
D em o sten e SOFRON
Echipa feminină de handbal a României
a terminat Ia egalitate, scor 21-21,
meciul cu reprezentativa
Ungariei, din cadrul JO
Echipa feminină de handbal a României a terminat la egalitate, sîmbătă, scor 21-21
cadrul grupei preliminare A a .. turneului olimpic.
Golurile echipei României au fost înscrise de Lidia Drăgănescu' (7), Cristina Vărzaru (5), Steluţa Luca (4), Victorina Bora, Alina Dobrin, Aurelia Stoica, Valeria Motogna şi Mihaela Ignat, cîte unul.
Reprezentativa României va întîlni, astăzi, echipa Franţei, în ultimul meci din cadrul grupei preliminare A a turneului feminin de handbal din cadrul JO. Jn primele două jocuri, _ handbalistele române au fost învinse, cu scorul de 34-25 (16-
' 9) de Coreea, şi au învins cu scorul de 35-25 (16-11)(12-10),' meciul cu
reprezentativa Ungariei, din: formaţia Angolei. me
i f £ v : f -**
Un sportiv ugandez,
acuzat că a agresat sexual
o minoră, a fost arestat la
ftdelaideUn sportiv ugandez,
acuzat că a agresat sexual o minoră, joi, la Sydney, a fost arestat, sîmbătă, la Adelaide, a anunţat Poliţia din Sydney.
Sportivul ugandez, în vîrstă de 22 de ani, al cărui nume nu ;a fost dat publicităţii, a fost reţinut în • urma unui mandat de arestare emis de Poliţia statului australian Noua Galie de Sud, pe teritoriul căruia se află situat oraşul Sydney. Anchetatorii australieni se vor-deplasa la Adelaide pentru a-1 interoga pe suspect. -
Oficiali ai poîiţiei locale au precizat că sportivul ugandez a agresat sexual o adolescentă'în vîrstă de 17 ani, într-un cartier din- Sydney, aflat în apropierea perimetrului olimpic. ,
Comitetul Olimpic din Uganda a fost anunţat că acreditarea: şi paşaportul sportivului respectiv au fost confiscate.
k“ir ciuj
RUGII ■ « g a g r a• “ U ” C lu j - P o li - “ U.” T im iş o a r a .
WSPBPPSyggjiâBjaia a
la ş i 1 9 -1 7 - C F R 1 2 -3 7
victorie de locul l la final de turS îm b ă tă , 2 3 s e p te m b r ie , P arcu l sp o r tiv “H a ţ ie g a n u ”, -
; sp ec ta to r i c irca 2 5 0 * “ U ” Cluj: P o p e a n , G h e ţa , S o c a c iu , .: V . S a m u il, P e tr e , T in c u , R . S a m u il, T udori, C . P o d e a . (M a r in ), S ă u a n /c p t .- D . P o d e a , D r a g o m ir , C a n to r , ?s
î P a n a ite , S tu p a r , a n tr e n o r Ş te fa n I o n e s c u ; P o l i la ş i: j v A fră sin e i, D o b r e (C o lib ă ), C olţa , C o jo ca ru , B a ş , G h ir iac ,-/: . C iu b o ta r ii! , M a t ie v s c k i /c p t . N a z a r ie ,: M o c a n u , U rsu , ş
M a n o le , L u ca , C o s t a c h e , C u zic , an tren o r i C o n sta n tin a V e r iv e ş i ,: i lu lia n I f te n ie • arb itru: C o n s t a n t in S o r a / ' B u c u r e şt i. • m arcatori: C: P o d e a ( e s e u m in . 8)*: T in cu a
•: (4 Ip, tr) p en tru “U"; C o s ta c h e ( e s e u m in. ■ 7 3 ) , L u ca », ( e s e u m in . 7 7 ) , C u z ic (2 tr, Ip) p en tru P o li. •
Sîmbătâ, 30 septembrie: “V” Cluj tur 74-5), Poli Iaşi - CFR (28-23).
“V” Timişoara (în
'.Cei prezenţi sîmbătă la derby- ul seriei a lll-a nu au avut ce regreta, pentru că întîlnirea “U” - Poli s-a ridicat la pretenţiile, unui joc de mgby.
Ca şi în precedentele două' întîlniri, clujenii au început în forţă, şi-au asigurat un avantaj ce părea liniştitor, scorul de 10-0 din minutul 8 fiind departe de deznodămîntul final. Greu de anticipat, fnai ales după minutul 59, cînd “U” conducea cu un confortabil 16-3 şi se părea că nimic nu le va tulbura liniştea- Ultimele zece minute au aparţinut ieşenilor, minutul 77 consemnînd un incredibil 16-17! Scor şi situaţie la care
contribuit lipsa
ieşenilor Costache şi Luca fiind mâi mult cadouri ale centralului bucureşteanv Într-un final incandescent, jucat mai mult cu ochii ,1a ceas şi cu gura pe arbitru, Tincu .a readus liniştea în tabăra lui “U” prin lp executat ca la carte. O reuşită care aşează “U” Cluj pe locul 1 în seria a IlI-a, cate apropie gruparea clujeană ţot mai mult
de grupa de elită 1-8. în etapa a IlI -a s-au înregistrat rezultatele: CSM Sibiu - Dinamo 23-25, CSM Suceava- Callatis Mangalia 46-22/ în seria I; Rulmentul Bîrlad - Steaua 10-35, Precizia Săcele- Sportul 33-8/ în seria ă Il-a; “U” REMIN Baia Mare - Griviţa 29-7, Farul Ştiinţa 39- ' 1 2 /seria IV.
La final de tur, clasamentele seriilor sîtit următoarele: seria I: CSM Suceava 7 puncte, Dinamo 6 puncte (un joc mai puţin), CSM Sibiu 5,-CaJlatis 2 puncte (un joc mai puţin); seria II: Steaua 9, Rulmentul Bîrlad 7, Precizia 5, Sportul 3; în seria IV-a: “U” REMIN 9, Farul 5, Griviţa 5, Ştiinţa 5.
D em o sten e SOFRON
auantrenamentelor din ultimele zile, greşeli individuale şi colective în pasarea balonului, inexactităţile arbitrajului lui Constantin Sora, eseurile
* * wW i?
M Foto : I. P E T C U
Aicim j. î i v i ar putea fi reclama dumneavoastrăK
R c d a c ţ i *
T cr: Î9 -M .2 7 -
A d e v ă r u l d e C l H B E E g i n a 1 1
------------------
U I J ' J ' Z
C a l u l c e l n ă r ă v a ş a f o s t s u p u s
D eşi legea impune să dai cezarului c e - i al său (cezaru l weekerid-ului nostru olimpic fiind canotajul feminin rom ânesc, cel care şi-a umplut trei bărci cu aur) o rnai v ech e patimă, gim nastica, m ă îndeam nă la erezie. Justificată În parte d e ce le anticipate a s e petrece aici (în concursul pe aparate), unde un m are gim nast - Marius Urzică - urma să provoace destinu l, atentînd la aurul olimpic. Aurui la care-l îndreptăţeau nu doar nota sa din calificări (9,812, cea mai m a re din co n cu rs) cît, m ai a le s , îndelungata şi prodigioasa lui carieră din care lipsea doar vizatul - şi visatul - aur. A vem , a şa d a r , în fa ţă o provocare anunţată şi cunoscută de to ţi, ori a c e a s tă m ă n u şă trebuia
ridicată. Pînă la ea drumul trecea însă prin alte două finale, ambele interesante pentru noi, fiindcă am bele ne implicau, avînd tricolori la start: D răgulescu , campionul european, la sol, Andreea Răducan şi Sim ona Amânar la sărituri. - Solul a fost d esch is de rusul Nem ov, cam pionul o lim pic al “absolu tu lu i”; exerciţiu valoros, dar... pas la aterizare şi 9 ,800. Notă c e avea însă să reziste pînă la al şaptelea concurent, prea puţin cunoscutul letonian Igor Vihros, autorul unui şocant 9 ,812 , cu care-i sm ulge rusului aurul, a c e s ta trebuind să s e
/m u lţu m e a sc ă cu argintul ş i . . . promisiunea că s e Va revanşa la... cal, al cărui cam pion mondial este . Cit îl priveşte pe Marian Drăgulescu, acesta a venit al 6-lea, c e e a ce nu-i în să de
neglijat/fiindcă în seam n ă punct pentru Rom ânia. '
Următorul p as: săriturile fete lor , avînd-o ca favorită p e S im ona Amânar, cam pioana de la Atlanta. U nde am şi fugit cu gîndul spre a-i reved ea prima săritură, a ceea care a ridicat sa la în picioare şi i-a a d u s 9 ,8 7 5 cu care Sim ona a acontat “aurul” (a doua fiind 9 ,7 7 5 ); Acum în să S im on a ratează a m b e le aterizări ş i i e s e din sfe r a medaliilor. U nde p ă ş e ş te în schim b Andreea Răducan, insinuîndu-se între r u s o a ic e le Z a m o lo d o c ik o v a şi Lobazniuk. ' *
Ş i iată calul cel nărăvaş! Primul care îl crăvăşează: francezul Eric Poujade, un jo k eu p r e c is ş i e l e g a n t , c a r e punctează atît la tehnic, cît şi la artistic.
Urmează Marius şi pariul lui cu istoria, care n-avea înscris p e răbojul ei nici un titlu olimpic la “gim nastică băieţi”. Deşi la A ten a , Marius a fost atît d e aproape d e el, obţinînd promiţătorul 9,825, cu care av ea s ă v ise ze pînă cînd' chinezul D onghua Li a izbutit 9,875. A şa d a r /a cu m era momentul! Optim şi ultim totodată. Momentul cînd treb u ie d a t to tu l. T ot c e -a fo s t acumulat şi decantat în numeroşii ani petrecuţi în intimitatea “calului". O presiune cu atît mai mare cu cît la orizont pîndea N em ov, nemulţumitul. Şi Marius a fost într-adevăr grandios, supunîndu-şi d e -o m anieră regală calul c e l nărăvaş (9 ,8 6 2 ), inclusiv istoria c e tot refuzase să -şi plece ochii de aur asupra băieţilor.
N u şa DEMIAN
IMarcaiisinea două rame fără cirmaci formată din Georgeta 'Damian si Doina Ignat a cucerit medalia olimpică de aur
Echipajul 1 român format din Georgeta Damian şi Doina Ignat a cîştigat, sîmbătă, la Sydney, medalia, de aur în proba de două rame.fară cîrmaci, din cadrul Jocurilor Olimpice.
Aceasta este prima medalie obţinută de delegaţia României în cadruŢ concursului de canotaj de la Jocurile Olimpice de la Sydney. Pe cei 2.000 de metri ai cursei, sportivele din . România au înregistrat timpul de şapte minute şi 11 secunde, devansîndu-le pe canotoarele Rachael Taylor şi Kate Slater din Australia, care au fost cronometrate cu timpul de şapte»- minute, 12 secunde şi 56 de sutimi şi pe Melissa Ryan şi Karen Kraft din SUA, care au încheiat proba cu timpul
medalia de argint în faţa echipajului australian. Georgeta Damian a declarat după încheierea probei că doreşte să
ri mulţumească lui Dumnezeu pentru că a reuşit să obţină prima sa medalie de aur la JO. Referitor la cursă, sportiva româncă a declarat că aceasta a fost foarte dificilă şi obositoare. “Nu am ştiut 'că am cîştigat decît în momentul în care am trecut linia de sosire”, a adăugat Damian. Serviciul de ştiri al site-ului oficial al JO notează că echipajul român, care s-a aflat multă vreme pe poziţia a treia, a făcut o cursă perfectă din punct de vedere tactic, depăşindu-şi clar adversarele pe ultimii 300 de metri ai probei. în finala probei de două vîsle, echipajul României,
plus unu la Campionatele Mondiale de seniori de la Aiguebelette (Franţa), din anul 1997, de la Koln, din anul 1998 şi de la Saint Catherine (Canada), din anul 1999. La CM din 1997, Georgeta Damian a mai obţinut o medalie de argint în proba de două rame fără cîrmaci, iar la CM de la Koln şi de la Saint Catherine, ea s-a clasat pe locul
din echipajul de opt plus unu neînvins la ultimele trei ediţii ale CM. Dar ea a mai fost membră a echipajului de opt plus unu al României care a cîştigat titlul olimpic la Atlanta şi a ambarcaţiunii de patru vîsle, medaliată cu argint la Barcelona. în palmaresul ei mai figurează două medalii de argint în proba de patru rame fură cîrmaci de
patru, respectiv şase, în aceeaşi probă. ' la'CM de la Glasgow, din 1996 şi de Şi Doina Ignat, care s-ă născut pe la CM din 1997 şi două de bronz în
data de 20 decembrie 1968, la Rădăuţi proba de două vîsle din cadrul CM Prut, în judeţul Botoşani, face parte din 1998 şi 1999
de şapte minute şi 13 secunde, format din Elisabeta Lipă şi VioricaEchipajul american a condus trei Cochelea, a ocupat locul al cincilea,sferturi din cursă, însă nu a putut Georgeta Damian s-a născut pe datarezista ritmului impus de românce în de 14 aprilie 1976, la Botoşani. înultima parte a probei. Cu 300 de metri palmaresul ei figurează o medalie deînainte de sosire, Damian şi Ignat aur în proba de două rame fără cîrmaci4e-au depăşit pe americance şi au la Campionatele Mondiale de tineretcîştigat detaşat cursa, sportivele din de la Hazewinkel (Belgia), în 1996 şiSUA pierzînd în cele din urmă şi trei medalii de aur în proba de opt
flgenţia France Presse consideră că Elisabeta Lipă este un Steve Redgrave al canotajului feminin
Agenţia France P resse o compară pe românca Elisabeta Lipă cu britanicul Steve Readgrave, care a obţinut în carieră cinci titluri olimpice. “Bine fixată în mijlocul puternicului echipaj de opt plus unu al României, Elisabeta Lipă a cîştigat, Ieri, a patra medalie olimpică de aur, fiind cea mai titrată canotoare din istoria Jocurilor Olimpice, cu opt medalii, patru de aur, două de* argint şi una de bronz”, notează AFP. Agenţia franceză scrie că Elisabeta Lipă, care va împlini 36 de ani pe data de 26 ocotmbrie, participă pentru a cincea oară la JO, ca şi Redgrave, şi tot ca sportivul britanic, românca a început canotajul la vîrstă de 14 ani. “La JO de la Atlanta, Lipă «a recoltat» aceleaşi medalii ca şi Redgrave, aur. la skiff şi argint la două vîsle’’, menţionează AFP.
Echipajul feminin românesc de două vîsle categorie uşoară a cucerii medalia de aur la JO de la SydneyEchipajul feminin românesc de două
vîsle categorie uşoară, format din Constanţa Burcică şi Angela Alupei, a cucerit, ieri, medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Sydney, înregistrînd timpul de 7 minute, 2 secunde şi 64 de sutimi.
Pe locul al doilea în finala de două
vîsle categorie uşoară s-a clasat echipajul Germaniei, Ia 31 de sutimi în urma româncelor, în timp ce medalia. de bronz a revenit Statelor Unite.
Constanţa Burcică, în vîrstă de 29 de ani, este campioană olimpică la JO de la Atlanta, în 1996, la două vîsle: categorie uşoară, probă unde deţine şi
titlul de campioană mondială, cucerit în anul 1999, la Saint-Catherine. Burcică mai are în palmares şi o medalie olimpică de argint, cucerită la Barcelona, în 1992, cu echipajul de 4 vîsle. _ '
Angela Alupei, în vîrstă de 28 de ani, este medaliată cu argint, cu
echipajul României de 8+Ţ la Campionatele Mondiale de la Tampere, din 1995. Mai are în palmares şi două medalii de bronz, cucerite, în proba de două vîsle categorie uşoară, la CM din 1997 (Aiguebelette) şi din 1998 (Koln). '
Gimnasta româncă findreea Răducan a cîştigat medalia de argint în proba de sărituri din cadrul JO de la Sydney
ţ x
M l ® ® » *
;S*
Gimnasta româncă ' Andreea Răducan a obţinut, ieri, medalia de argint în proba de sărituri din cadrul Jocurilor Olimpice de la Sydney, fiind' notată cu 9,693.
Aceasta este cea de-a treia medalie obţinută de Andreea Răducan la JO de la Sydney, după cele două de aur cîştigate în concursul pe echipe şi la
. individual compus. 'Simona Âmînar a ocupat locul al
şaselea, cu nota 9,537, în concursul de sărituri. Titlul olimpic a fost cîştigat de sportiva rusă Elena Zamolodcikova, cu nota 9,731, medalia de bronz» revenind gimnastei ruse Ekaterina Lobazniuk, care a primit 9,674.
Atleta americancă Marion Jones a cîştigat titlul olimpic în proba de ÎOO m
Atleta am ericancă Marion J o n es a cîştigat, sîm bătă, m edalia d e aur în proba feminină d e 100 m din cadrul Jocurilor Olimpice d e la Sydney, fiind înregistrată cu timpyl d e 10 secu n d e şi 75 d e sutimi. Agentul cam pioanei olimpice,’ Chariy W ells, a declarat că Jon es a cîştigat o bătălie, dar nu şi războiul. “Au mai răm as în că patru bătălii. Eu nu am mai văzut-o a şa d e emoţionată p e Marion din anul 1997, atunci cînd a obţinut titlul mondial, înainte şi-în timpul cursei d e 100 m, ea şi-a menţinut calmul", a sp u s W ells.
Sportivul american Maurice Greene a devenit campion olimpic în proba de ÎOO m
Sportivul am erican M aurice G reene a cîştigat, sîm bătă, cu timpul d e 9 secu n d e şi 8 7 d e sutimi, proba masculină d e 100 m din cadm l Jocurilor Olimpice d e la Sydney. M edalia d e argint a revenit atletului Ato Boidon (Trinidad-Tobago), cu timpul d e 9 secu nd e şi 9 9 d e sutimi, iar m edalia d e bronz i-a revenit lui O bad ele Thom pson (Barbados), cu timpul d e 10 secu n d e şi 4 sutimi. G reene a declarat că e s te fericit că num ele lui v a figura în palmaresul probei alături d e cei mai buni atleţi ai lumii, e l muncind foarte mult pentm a c e s t titlu. “Ţin să-i m ulţum esc lui D um nezeu c ă m -a susţinut. D e asem en ea , vreau s â ad u c mulţumiri familiei m ele şi tuturor apropiaţilor m ei. Ato Boidon m -a ajutat mult. E ste prietenul m eu şi s în t fericit să îm part bucuria m ea cu el”, a ad ău gat G reene.
Sportivul român Marius Urzica a
cucerit prima medalia olimpica de aur din istoria
gimnasticii masculine româneşti
Sportivul român Marius Urzică a cucerit, ieri, în proba de cal cu mînere din cadrul Jocurilor Olimpice de la Sydney, prima- medalie olimpică de aur din istoria gimnasticii masculine româneşti.
Gimnastul Marius Urzică a cucerit medalia de aur în proba de cal cu mînere, cu nota 9,862, fiind urmat în clasament de francezul Eric Poujade, cu 9,825 si de rusul Alexei Nemov, cu 9,800.
Marius Urzică, în vîrstă de 25 de ani, are în palmares titlul de campion mondial la cal cu mînere, obţinut la Brisbane, în 1994 şi două medalii de aur la Campionatele Europene, cucerite în 1994, la Praga şi în 2000, la Bremen. Este medaliat cu argint la Jocurile Olimpice de la Atlanta, în 1996, în proba de cal cu mînere şi a ocupat locul al doilea la CM de la Tianjin, în 1999. Urzică deţine şi titlul de campion mondial universitar, la acelaşi aparat, titlu obtinut la Palma de Mallorca, în 1999. ’
fîtleta româncaLidia Simon a§
cucerit medalia olimpica de
argint în proba de maraton
Atleta româncă Lidia Şimon a cucerit, ieri, medalia de argint în proba de maraton din cadrul Jocurilor Olimpice de la Sydney, încheind cursa la numai opt secunde în spatele medaliatei cu aur, japoneza Naoko Takahashi.
Şimon a realizat un timp de două ore, 23 de minute şi 22 de
. secunde, în timp ce noua campioană olimpică Ia maraton, japoneza Naoko Takahashi a obţinut un timp de două ore, 23 de minute şi 14 de secunde, ceea ce a însemnat un nou record olimpic.
Pe locul al treilea al probei de maraton a sosit, cu timpul de două ore, 24 de minute şi 45 de secunde, kenyanca Joyce Chepchumba.
Lidia Elena Şimon, în vîrstă de 27 de ani, are în palmares două m edalii de bronz cucerite la Campionatele Mondiale din 1997- (Atena) şi din 1999 (Sevilla), p recu m . şi un loc trei la Campionatele Europene de la Budapesta, din 1998. Şimon este cîştigătoarea ultimelor două ediţii ale maratonului de la Osaka, ea ocupînd si un loc şase
. Olimpice de la Atlanta, dm 1996.
l u n i , 2 5 s e p t e m b r i e 2 0
M p 2 8 s e p t e m b r l e ^ i I I i ^ V i n e r ^ 2 9 ? s f e p t e m l i r l |
7 ,0 0 T e le m a tin a l; 8 ,1 5 J o c u r ile o li-mPice S y d n ey 2000; 14,30 lartă-mă!
«OMAwiA- (r): .1 5 ,3 0 O rice e posibil (s); 16 ,00 P uncte cardinale; 16 ,30 Cronica (m ag.
cultural în limba m aghiară); 17 ,30 S ă v ez i şi să nu crezi (s); 1 7 ,5 5 Corect!; 18,05 Pentru dvs., Doamnă!; 1 8 ,3 0 Jocurile Olimpice Sydney 2000; 2 0 ,0 0 Jurnal. M eteo; 2 0 ,3 0 J .O .Sydney 2000; 2 0 ,4 5 Martorul tăcut (s); 2 2 ,1 5 în flagrant; 2 2 ,4 5 Jurnalul d e n o a p te; 2 3 ,0 0 Jocurile O lim pice Sydney 2 0 0 0 .
7 ,0 0 T elem atinal; 9 ,2 0 Ştiri TVR m Craiova, Cluj, laşi, Timişoara; 10,00 |
t o i S Jocurile Olimpice Sydney 2000; 15,30 |Orice e posibil (s); 16,00 Panorama (mag. în limba germ ană); 17,30 S ă vezi şi şâ nu crezi (s); 17,55
» a « A w il Jocurile Olimpice Sydney 2000; 15,40 Orice e posibil; 16,00 Convieţuiri; 17 ,30 S ă vezi
nu crezi (s);.17,55 Corect!; 1 8 ,0 5 Medicina
1 » ^ * ^ 7 ,0 0 Telematinal; 9 ,0 0 Ştiri TVR| ţ " J: C raiova, Cluj, laşi, Tim işoara; 9 ,5 0 I ttomVj."wIa Jocurile Olimpice Sydney 2000; 15,10 * O vedetă... populară; 15,30 Orice e posibil (s);
16 ,0 0 Tribuna partidelor parlam entare; 1 6 ,30
I
t v r ^ i
| S y d n ey 2000. -
I
C orect!; 18 ,05 Im pas în doi; 1 8 ,3 0 Jocurile | Pentru toţi; 18,30 Jocurile Olimpice S ydney 2000;, | Lum ea şi noi; .17 00 Fotbal; 1 9 ,0 0 JocurileO lim pice Sydney 2 000; 2 0 ,0 0 Jurnal, m eteo; i 2 0 '0 0 Jurnal. Meteo; 2 0 ,3 0 J .O .S yd ney 2000; . o lim p ice S yd n ey 2000; 2 0 ,0 0 Jurnal. M eteo;
. 2 0 ,3 0 J.O .Sydney 2000; .20,45 Rom ânia încotro?; i 20 ,4 5 T®atru ™ în Pren) i®ră Pe ţară: „Poveste J 2o t3o J.O .Sydney 2000; 20 ,4 5 Ploaia d e stele■ 2 1 ,4 5 Recurs la morală; 22 ,35 Amprente; 22 ,45 « imf rală”: 2 1 ,4 5 .Cu ochii ‘n 4; 2 2 ,3 0 Reflecţii | (djV ). 22j15 Garantat'100 %; 22,45 Jurnalul de| Jurnalul d e noapte; 2 3 ,0 0 Jocu r ile Olimpice | rutiere; 2 2 ,45 Jurnalul de rşoapte; 2 3 ,0 0 Jocurile j n o a pte; 2 3 ,0 0 B lo sso m (s); 2 3 ,3 0 Jocu rile
■: j Olimpice Sydney 2 0 0 0 , J Olimpice S ydney 2000. ' '
7 ,0 0 O b s e s ia ( s ) r 8 ,3 0 ! 7 ,0 0 O b s e s ia (s); 8 ,3 0 J f a n a f i ) _ 7,0?e S®S-!f (S/ \ . „ 8° ^ 7,00 O bsesia (s); 8 ,3 0 Oamenii
'D o m n iş o a r a A ndrea (s); 9 ,2 0 I D om nişoa'ra A ndrea (s); 9 ,2 0 I C V S x £ T orizont spiritua" ^SO Arca lui t V l ^ ^ c a va,urile (n ); 9 ,0 0 Jocu rileFerm a; 1 0 ,2 0 Start R ec; 1 1 .0 0 I ‘ C alea regelui (s); 10 ,15 Mit şi | N o e . 1Q 2Q , D o ^ e X c u i S - ^ Î Î ' 5 ' I 0 lim p ice S y d n ey 2 ° ° ° : 10>3°
Ghidul călătorului in d ep en d en t: Londra; 1 2 ,0 0 | j ^ r ie ; W Animale în peried; J^OO Lady Lady , T e |e; iziunea_ dragostea mea!; 12>10 D o^ n işo ’a r a ^ Arta a Pârării= 11,00 Un seco1 d e cinem a; 12 00 Lady, Lady (s); 1 2 ,2 5 Dom nişoara Andrea (s); i (s): 1 2 ,15 Domnişoara Andrea (s); 13,15 Antologia j Andrea (s)- 13 15 Calea regelui ( s ) - 14 0 0 Tribuna î Lady, Lady. (s); 12 ,25 Domnişoara Andrea (s); 13 ,4 5 Un p o p a s p e săp tăm în ă; 13,30 Jocurile * iocu,ui popular; 13 ,30 Jocurile Olimpice Sydney J partide io r ’parlamentare; 1 4 ,3 5 R etrospectiva * 1 3 ,1 5 C a lea regelu i (s); 1 4 ,2 0 G rădina luiOlimpice S y d n ey 2000; 1 5 ,1 5 Veni, V ideo, Viei; 1 200():, 1 5 '15 Veni’ video: Viei; 15 ,30 Ştiri; 15,35 | premiilor APTR 1996; 15,3Cf Ştiri; 15 ,3 5 Jocurile • CuP'don; 1 5 ,3 5 Ştiri; 15 ,40 Jocurile Olimpice1 5 ,30 Ştiri; 1 5 ,3 5 Jocurile Olimpice Sydney 2 0 0 0 ; | d ° cur>le Olimpice Sydney 2000; 18,20 Telejurnal | Olimpice Sydney 2000; 18,30 Telejurnal TVR 2; j Sydney 2000; 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Mare18 ,30 Telejurnal TVR 2; 19 ,0 0 Mare schim bătoare (s); 2 0 ,0 0 Jocurile O lim pice Sydney 2000; 22 ,4 0 Ştiri; 2 2 ,4 5 Pericol maxirt) (thriiier SU Â 1996); 0 ,2 5 Ştiri b ancare şi bursiere; 0 ,3 0 TVM M esager.
TVR 2; 19,00 Mare sch im bătoare (s); 2 0 ,00 I Jocurile Olimpice Sydney 2000; 2 2 ,40 Ştiri; 22,45 ! Bani murdari (thriiier. SU A 1991); 0 ,25 Ştiri | bancare şi bursiere; 0 ,3 0 TVM 'M esager. -
a n t e r P
I 7 ,0 0 O b serv a to r; 8 ,0 0 c ' Aventurile lui S inbad (s); 9 ,00
Suflete rătăcite (s); 10,00 Ştiri; 1 0 ,1 0 Zile din viaţa noastră (s/rj; 11 ,00 Cromwell (f. biografic SUA 11970); 1 3 ,0 0 'Ştirile amiezii; 1 3 ,1 5 Misiunea lui Leonard (co.SU A ’87); 15,00, D ragostea învinge (s); 16,00 Zile din vîaţa noastră
19 ,00 Mare schim bătoare (s); 2 0 ,0 0 Jocurile Olimpice Sydney 2000; 22 ,40 Ştiri; 2 2 ,4 5 Drogul morţii (thriiier SUA 1991); 0 ,25 Ştiri bancare şi bursiere; 0 ,30 TVM -M esager.
7 ,0 0 O b serv a to r; 8 ,0 0 ^ " A v e n tu r ile lui Sinbad; 9 ,00 Suflete
rătăcite (s); 10 ,0 0 Ştiri; 10 ,1 0 Zile din viaţa noastră . (s/r); 1 1 ,0 0 S irocco (f. SU A 1951); 1 3 ,0 0 Ştirile am iezii; 13 ,15 Şoîm ul (co.SU A (1975); 1 5 ,00 D ragostea-învinge (s); 16 ,00
. * *. O h s f i r v a t n r 9 0 H O S a h n t a i / t h r t l l p r P a n a r l a 1 Q Q R V .mafiot (co .S U A 1988); 2 2 ,0 0 Marius Tucă Show ;
7 ,0 0 O b ser v a to r ; 8 ,0 0 Aventurile lui S inbad (s); 9 ,00 Suflete rătăcite (s); 1 0 ,00 Ştiri;
10,10 Zile din viaţa noastră (s/r); 11 ,00 P e drumul sălbatic (dramă SUA 1962); 13 ,00 Ştirile amiezii; 13,15 Dragoste adevărată (f.romantic SU A 1989);
| 15,00 D ragostea învinge (s); 16 ,00 Zile din viaţa (ş); 17,00 Joi T eleeurobingo 2; 19,00
Observator; 2 0 ,0 0 Din d ragoste (div.); 22 ,0 0
schim bătoare (s); 20 ,00 Jocurile Olimpice Sydney 2000; 22 ,4 0 Ştiri; 22 ,45 Jaf la înălţime (f.. SUA 1996); ,0,25 Ştiri bancare şi bursiere; 0 ,30 TVM M esager.
v. - ’ .,7 ,0 0 O b servator; 8 ,0 0
Aventurile lui Sinbad; 9 ,00 Suflete rătăcite (s); 10 ,00 Ştiri; 10 ,10 Zile
din viaţa noastră (s/r); 11,00 S -a întîmplat într-o noapte (co.SU A 11934); 13,15 Harry şi Walter pleacă la N ew York (SUA 1976); 15,00 D ragostea învinge (s); 1 6 ,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 1 7 ,1 5 P rezentul sim plu ( m ag.); 18 ,0 0 Brigada mobilă; 19,00 Observator; 2 0 ,0 0 Tipu’ de la 'cab lu (co.SU A ’96); 2 2 ,00 Stargate SG-1nn n h cp rvatn r 91 i n M scctniir-rim oi j Marius Tucă show, 23,00 Observator, 2 3 ,30 Cu UB la ţuu.0 u « oo;, i i .u u o ia iy a ic o u - i
1 - î n n l m • ♦ * 2 3 ,3 0 Cu sînge rece (dramă SUA 1996, p.l); L 30 I sînge rece (dramă SUA 1996, p.ll); 1,00 Dragoste | (s ); 2 3 ,00 Observator; 23 ,30 Furie oarbă (f. SUASU A 1 9 9 7 ) ,1 0 0 ^ e n i n ţ are teronstă (thnl er C e vor bărbaţii şi nu înţeieg fem eile (co. SUA j adevărată (f/r); 2,30 Suflete rătăcite (s/r); 3 ,25 1982); 1 ,30 Cronică favorabilă (co.SU A ’94); 3,30S l î P f l i a / G f i f f 2 3 f ) i z a t t a n e » n f a i ă / c / r i 1 ________ . . . 1 a . , » » * . . - : i A i , . : a r\r\ i u * 7 _ v nSuedia/G er. 1992); 2 ,3 0 C a sa d e pe plajă (s/r), j i g g 4 j
7 ,0 0 Bună dimineaţa!; 1 0 ,0 0 • tînăr şi neliniştit (s/r); 10 ,5 0 D e
la P ăm înt la Lună (s/r); 1 1 ,4 0 N ew s Radio (s); 12 ,05 Crimă sub 'soare (f. Anglia ’82); 14 ,20 Jack şi Sarah (co.Anglia 1995); 16 ,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16 ,5 0 S e n s unic; 17 ,00 Ştirile Pro TV; 1 7 ,3 0 Viaţa b ate filmul; 18,20 Vrem ea;18 .30 J e s s e (s); 19 ,0 0 Ştirile Pro TV; 2 0 ,00 Mortal. Kombat (s); 2 1 ,0 0 C h estiu n ea zilei; 2 1 ,30 Fotbal Liga Campionilor (d); 2 3 ,1 5 Chestiunea zilei; 23 ,30 Ştir ile P ro TV; 0 ,0 5 F otbal R ezum atul Ligii Campionilor; 1 ,3 5 N ebun după tine (s); 2 ,0 0 D e la Păm înt la Lună (s); 3 ,0 0 Şeinfeld (s); 3 ,3 0 In inima focului (dram ă S U A '96)
7 ,0 0 ,M ilagros (s/r); 8 ,00 Prima Mix; 1 5 ,0 0 Milagros (s); 16 ,0 0 C ronica cîrcotâşu lu i (r); 1 7 ,0 0
Com isarul R ex (s); 1 8 ,0 0 F ocus; 19,00 R eal TV;1 9 .30 Impact - lum ea a ş a cum n-ai mai văzut-o
I
I * r ij i B i & j ş i
m mI
I (s/r)
7,00 .Bună dim ineaţa! (m ag. matinal); 10 ,00 Tînăr şi neliniştit
' (s/r); 11,00 D e la Păm înt la Lună 12,00 N ew s Radio (s); 12 ,30 Tineri asasini
I
C e-a f o s t , a f o s t ... (dramă SUA ’85); 5 ,00 Suflete rătăcite (s/r)
Aventurile lui Sindbad (s/r); 4 ,0 0 Marius Tucă I show (r); 5 ,0 0 Uraganul (s); 5 ,4 5 A pe liniştite'(s).
7 ,0 0 Bună dîmineaţal; 10,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00 De la Păm înt ia Lună (s/r); 12,00 N e w \ R ad io : (s); 1 2 ,3 0
D e z n o d ă m în tu l (d ra m ă SU A 1 9 9 7 ) ; .1 4 ,1 5 „ „ „ „ „ . . . . . . .Specialiştii (s); 15 ,10 Mortal Kombat (s/r); 16,00 1 ^ , m’ « .?t" 1^.’ ,V l ?
Mortal Kombat (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); . . .. n16,50 S e n s unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 1 7 ,30 Viaţa I ^ ,ne^ ' | Î ! S en s u n ic ,1 7 00 Ştm ie Pro
' • T • • J • TM* 17*}/) W q fi mii * 4Q Ort \/fomoo- 40 Qfi
Tînăr şi neliniştit (s); 16 ,50 S e n s unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate fi/mu/; 18 ,20 Vremea; 18 ,30 J e s s e (s); 19,00 Ştirile Pro TV; 20 ,0 0 Mortal Kombat (s); 21 ,00 C hestiunea zilei; 2 1 ,3 0 Fotbal
7 ,00 Bună dimineaţa!; 10,00 m ă r u l V i s â a Tînăr şi neliniştit (s/r); 11 ,00 De î S « a | |B ^ S s S ia Pămînt la Lună (s/r); 11 ,55 N ew s Radio (s); 12 ,20 O faţă d e milioane (dramă SU A 1981); 1 4 ,15 Ferma v ese lă (f/r); 16 ,00 TînărI
I I
I * . .. .. . i oiiiim n u i v , ^ .u u ^ue&uuiicd • * *Liga Campionilor; 23 ,1 5 C hestiunea zilei (II); 23,30 [ zi,ej 23 3Q ^ prQ Wff>rofit. 23 4 5 Nebun dupâ | furată (dramă er. SU A 1995); 0 ,20 Ştirile Pro TV/
a Dm Tţ/fDmfih HAC ET.-,4U.t I a * T ' ' r ■ i-i___ci. r\ oc ________ r-____________ _:_i_.. a nc
bate filmul; 18 ,20 Vremea; 18 ,30 J e s s e (s); 19,00 | 17,30 V a !a pat® fil"11uli J 8 ’20 j !.e ™e a \ 18,30Ştirile Pro TV; 20,00 Ferma v e s e lă (co . SUA I J e s s e ( s ) ; 19 ,00 Ştmle Pro TV; 20 ,0 0 Vmen seara 1988); 21 ,5 5 Ştirile Pro TV; 22 ,0 0 C hestiunea * ne distrăm; 2 1 ,5 5 Ştirile Pro TV; 22 ,00 Frumuseţe
Ştirile Pro TV/Profit; 0 ,0 5 Fotbal Rezumatul Ligii Campionilor; 1,35 Nebun după tine (s); 2,00 De la Păm înt la Lună (s); 3 ,0 0 Şein fe ld (s); 3,30 A sasin din dragoste (dramă SU A 1993 , p.l); 5,00 N ew s Radio (s/r); 5 ,3 0 Mercenarii (s).
J 7 ,00 Milagros (s/r); 8,00 Prima Mix; 1 5 ,00 M ilagros (s); 16,00 M otor (r); 1 6 ,3 0 E xploziv (r);
nicăieri (r); 2 b ,00 M oştenirea (dramă SUA 1993); | (7 ,0 0 Comisarul Rex (s); 18,00 Focus; 19,00 Real2 1 ,5 0 C ronica cîrcotâşului; 2 2 ,0 0 Focus; 2 2 ,3 0 Exotic. Caricatura zilei; 2 3 ,3 0 Impact - lum ea a şa cum n-ai mai văzut-o nicăieri!; 0,00 Comisarul R ex (s); 0 ,5 5 Clip art; 1 ,0 0 F ocus (r).
TEL
TV; 1 9 ,3 0 Impact; 19 ,5 0 Cronica cîrcotâşului; I 2 0 ,0 0 Promisiunea unui fiu (dramă SUA 1990); I 2 1 ,5 0 Cronica cîrcotâşului; 22 ,0 0 Focus; 22,30 | Stil; 2 3 ,3 0 Impact (r); 0 ,0 0 Comisarul Rex (s);
0 ,5 5 Clip Art; 1,00 F ocus (r).
I tine (s); 0 ,1 5 D e la Pămînt la Lună (s); 0,45 I Şeinfeld (s); 1,15 Asasin din d ragoste (dramă , SUA 1993, p.ll); 3,00 Ştirile Pro TV; 3 ,1 5 Tineri
asasini (f/r).
7,00 Milagros (s/r); 8 ,0 0 Prima Mix!; 15,00 Milagros (s); 16,00 Stil (mag./r); 1 7 ,0 0 Com isarul
R ex (s); 18 ,0 0 Focus; 19 ,0 0 R eal TV; 19,30 Impact; 2 0 ,00 Joker; 21 ,50 Cronica cîrcotâşului; 22 ,0 0 Focus; 22,30 Obiectiv - c e vezi la Prima, vezi în realitate; 23,30 Impact - lumea a ş a cum n-ai mai văzut-o nicăieri! (r); 0 ,0 0 Comisarul Rex (s); 0 ,5 5 Clip art; 1,00 F ocus ştiri (r). ,
Profit; 0 ,3 5 Zero. Emisiune pentru tineri; 1,35 Şeinfeld (s); 2 ,0 0 C asa fără linişte (dramă SUA ’96); 3 ,3 0 Ştirile Pro TV; 4 ,00 O fată d e milioane (f/r)
l/ c A7 ,0 0 Bună dimineaţa. România;
. 1 0 ,25 E conom ic ABC (r); 10 ,50/ □ D C Gura lumii; 1 1,00 Dan D iaconescu
în direct (r); 1 2 ,0 0 T elem edicina; 13,00 Ora unu a venit; 1 3 ,0 5 T e le m e d ic in a (cont.); 1 3 ,3 5 Cinetour (r); 14 ,0 5 R en d ez-v o u s la T ele 7 (r);
Z / c t t
7 ,00 Bună dimineaţa. România; 10,25 Econom ic ABC (r); 10,50
a t o o Gura lumii; 11 ,00 Dan D iaconescu în direct (r); 12,00 Măştile puterii; 13 ,00 Ora unu a venit; 13,05 Măştile puterir (cont.); 13 ,30 Lumea' m isterelor (r); 14,00 Primul p a s (r); 15 ,30 Tinereţe
I T E L Ş 7
\ " l h7,00 Bună dimineaţa, România;
f , 10,25 Economic.'ABC (r); 10,50O O O Gura lumii; 11,00 Dan Diaconescu
7 ,00 Milagros (s/r); 8 ,0 0 Prima Mix; 14,00 Cu Tibanu la pescuit şi vînătoare; 15 ,00 Milagros (a); -
16,00 Obiectiv (r); 17,00 Comisaml Rex (s); 18,00 | Focus (ştiri); 19 ,00 Real TV; 19,30 Impact; 20 ,00 > Vrei să fii miliardar?; 21 ,00 După gratii (f. SUA | ’89); 22 ,50 Cronica cîrcotâşului; 23 ,00 Impact (r);I 2 3 ,30 Comisarul R ex (s); 0 ,30 Instincte animalice | (f.er. SU A ’92); 2 ,0 0 F ocus (r); 2 ,3 0 Revolta I (dramă isf. Anglia ’62): ,
■ ... (r); 12 ,00 Reporter Tele 7; 13 ,00 Ora unu a i J venit; 13 ,05 Reporter Tele 7 (cont.); 13 ,30 24 din J I 24 (r); 14 ,00 Clubul microbiştilor; 15 ,30 Tinereţe
fără bătrîneţe; 16,00 Post Meridian;: 17 ,00 Daţi
J T E L B 1
x 7 L
7,00 Bună dimineaţa, România; . 10,25 Econom ic ABC (r); 10,50
/ Q D C Qura |umjj; 11,00 Pan D iaconescu ■ ... (r); 12,00 Linia întîi (r); 13 ,00 Ora unu a venit;J 13 ,05 Linia întîi (cont.); 13,30 C ljb ABC (r); 14,00
_ . , „ . . . n . . . . . . . s HH31CICIUI ii,, i . ,u u r i ii i iu, u a . i i , , i 11, - Iţi mai aduci aminte, Doamnă? (r); 15,30 Tinereţete p m fără bătrîneţe; 16 ,00 P ost Meridian; 17,00 Daţi j vina p e Corina;_ 18,00 Cutia muzicală (r); 18,50 j fără bă trîneţe; 16 ,00 Domino; 17,00 Daţi vina pe
17 ,00 Daţi vina p e C onna, 1 8 ,0 0 24 din 2 4 .1 8 ,3 0 p e c ^ na 18 Q() C |ubu) microbjşti|0r; 19,00 t Pariu tn o ' J - ° T° ;J 9 ,0 0 T d eju rn a i, 1 9 30 . Corina; i 8 ,00 ţn justiţie; 19,00 Telejurnal; 19,30D ocum entar 19 .0 0 T elejum ak 19,30 E conom ic T e |ejPm a| 1 9 3 0 E conom ic ABC: 19 ,45 Gura E ^ ^ ' c A B C M g A S Gura lumM^O.OO^Dan Econom ic ABC; 1 9 4 5 Gura |umii; 2 0 ,0 o DanABC; 19,45 Gura lumii; 2 0 ,0 0 Dan D iaconescu in | |(jJ . 2 0 0 0 Dgn D igcon escu în djrect; 2 i_00 L a a c o n e s c u j r . direct; 20 5 5 Panu Tno -LOTO, | D iaconescu în d irect; 21i00 Ţara d e dincolo dedirect; 2 1 ,0 0 M ăştile putem , 2 2 ,3 0 Viaţa noastră | e f Ţe!e 2 2 nogstră c e g d e togte | 2 1 ,0 0 Linia intri, 22 ,30 Viaţa noastră c e a d e toate j Bucu tj; 2 2 3 0 Viaţa noas tră c e a d e toate zilele;c e a d e toate zilele; 1 ,0 0 Ora unu a venit. \ , nn nn„ g ^ ^ c e r t (r). | Zl,ele: 1 ,0°' ° ra u™ ^ m t , , : | i 0 0 0 r a unu a-venit. ( ,
I 19 ,0 0 Ştirile d e A c a s ă (r);
| zilele; 1 ,00 Ora unu a
^ 1 0 ,0 0 Ş tir ile d e a c a s ă (r);1 0 ,3 0 A c a să la bunica (r); 10 ,45
I ""n* 1 0 ,0 0 Ştirile d e A c a să (r);I 10,30 A casă la bunica (r); 10(45| C ăsuţa poveştilor (r); 11 ,00 D ragoste şi putere | (s /r ); 1 1 ,3 0 F iorella . (s/r);
C ăsuţa poveştilor (r); 1 1 ,0 0 D ragoste şi putere ( s / r ) ; ' 1 1 ,3 0 F io r e lla (s /r ); 1 2 ,2 0 9 0 - 6 0 -9 0 F otom od ele (ş/r); 1 3 ,1 5 Luisa F em anda (s/r);1 4 ,1 0 R ăzb o iu l p a siu n ilo r (s/r); 1 5 ,0 0 în g e r I să lb atic (s); 1 5 ,5 0 M iracolul iubirii (s); 1 6 ,4 5 J C ăsuţa poveştilor; 17 ,00 D ragoste şi putere (s); j C ăsuţa poveştilor (d.a.);
10,30 A casă la bunica (r); 10,45 | B S m S m l o J o A c a f ă ^ l lb u r tc M fo ’10^45C ăsuţa poveştilor (r); 11,00 D ragoste şi putere , Găsuţg poveştj|or (r). n oQ Dragoste sj putere
1 2 ,2 0 9 0 -6 0 -9 0 . . ( s / r ) ; .1 1 ,3 0 F iorella (s/r); 1 .2 ,20 9 0 -6 0 -9 0 . (s/r); 1 1 3 0 p iorella (s/r); 1 2 ,2 0 9 0 - 6 0 -9 0 . F otom od ele (s/r); 13 ,1 0 Luisa F em an d a (s/r); ! F otom od ele (s/r); 13,10 Luisa Fernanda (s/r); Fotom odele (s/r); 13,10 Luisa F em anda (s/r);1 4 ,1 0 R ăzboiul p asiun ilor (s/r);' 1 5 ,0 0 în g er * 1 4 ,0 5 - R ăzb oiu l pasiunilor (s/r); 1 5 ,0 0 în ger I 1 4 i0 5 R ăzboiu l pasiunilor (s/r);, 1 5 ,0 0 în gersă lb a tic (s); 15 ,5 0 Miracolul iubirii (s); 16 ,45 ( .să lb a tic (s); 1 5 ,50 Miracolul iubirii (s); 16,45 | să lbatic (s);. 1 5 ,4 5 Miracolul iubirii (s); 16 ,45
17 ,00 D ragoste şi putere | C ăsuţa poveştilor (d.a.) *Acasă la români; 17,00 j C ăsuţa poveştilor; 17,00 Dragoste şi putere (s);' 3 0 Fiorella (s);’ 18 ,20 A c a să la bunica; . D ragoste şi putere (s); 17 ,30 Fiorella (s); 18,20 . .17,30 Fiorella (s); 18,20 A casă la bunica; 18,30 ^ Ştirile d e A casă "Vremea d e acasă; 19,05 * A ca să la bunica; 18,30 Ştirile d e A casă * Vremea 'Ş t ir i le d e A c a s ă "Vremea d e a c a să ; 1 9 ,o b - -
2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s);Fem anda (s); 2 2 ,0 0 S tan ley ş i Livingstone (dramă isL SUA 1939).
2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0
17 ,3 0 Fiorella (s); 18 ,2 0 A c a s ă la bunica; 1 8 ,3 0 . (s); 17,/
Ştmle de A casă; 191 ,05 R ăzboiul pasium/or^(s), ^ o f J ^ s i u n H ’o r (s ) ; 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 I d e a casă ; .19 ,05 Războiul pasiunilor (s); 20,00 . i R ăzb o iu l -p a s iu n ilo r (s);’ F o t o m o d e l e ( s ) '20,50 Luisa F em an d a (s); 22 ,00 f 9 0 -60 -90 Fotom odele (s); 2 1 ,00 Luisa Fem anda | Fotom odele (s); 22 ,00 Oglinda spartă (f.mister
Frenzy (psihoth’riller Anglia 1971). , j (s); 2 2 ,0 0 Butterfield (dramă SUA 1960). j Anglia 1980).I
i(ropa ho)a 1 5 ,0 0 R etra n sm isie T ele 7 a b c; 11 7 ,50 Videoclipuri; 18 ,00 C hem area
păm întului - realizator N icoleta Ţăranu; 1 9 ,3 0 Spoturi şi reportaje pubiidtare; 20 ,0 0 Retransmisie T ete 7 abc; 2 3 ,0 0 închiderea programului.
II 15,00 Retransm isie T ele 7 abc; 17,50 J 15,00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50I a S ^ S v i d e o c l i D u r i ' 18 0 0 Vîrful d e lance - i cV i iappLa Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii| cop^ppC A v ideod ipun , 18 ,0 0 v in u _ ^ Nicoleta'Tăranu; 19i30 spoturi şi reportaje | ~ - rea"zal° r f ™| realizator N.coleta Ţăranu; 19,30 Spotun şi repo ^ 20 ,00 Retransmisie f e le 7 abc; 23,00^ { f ° tu" V ' r ^ j e publicitare;I publicitare; 20 ,00 Retransm isie T ele 7 abc, 23,00 p u b ^ programuluj ^ Tele 7 abc; 23 ,00 închiderea
1 M a r c ă g e r m a n a = 1 0 .5 2 9 I e i1 E U R O = 2 0 . 5 9 2 l e i i
1 g A U R = 2 0 9 . 0 3 8 l e i i
Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj continuă lucrările de reabilitare pe drumul naţional Cluj - Oradea în sectorul Huedin. Cîştigătoarele licitaţiei pentru execuţia lucrărilor - societăţile comerciale Contraximex SA şi
Energoconstrucţia SA, ambele din Bucureşti - redimensionează drumul pe o lungime de aproximativ 50 Km, aducîndu-1, la parametrii europeni de utilizare. Principalele lucrări constau în extinderea
e e s e r
carosabilului la două benzi a cîte patru metri lăţime, refacerea sistemului rutier şi, parţial, a patului drumului, în vederea prelucrării sarcinilor date de traficulJ de mare tonaj. De' asemenea, reabilitarea mai cuprinde lucrări de consolidare a versanţilor, , decolmatarea sistemelor de scurgere a apei de pe carosabil; precum şi executarea marcajelor rutiere. Pe cei 50 de kilometri, constructorii drumari vor modifica gabaritul şi sarcina portantă a nouă poduri din beton şi altor 300 de podeţe.
în planul investiţional al DRDP Cluj a fost- inclusă . şi redimensionarea podurilor de peste Someş din localităţile Apahida şî Gherla, astfel încît acestea să poată prelua noile capacităţi de trafic.
Graficul direcţiei cuprinde
lucrări de reabilitare şi pe alte sectoare, precum Satu Mare. - Topa - Zalău, de data aceasta executantul fiind firma grecească Prodeftiki şi cele italiene Itinera şi Astaldi. Pe lîngă refacerea a 70 km de drum în această zonă a ţării, pe sectoarele aferente se vor redimensiona 15 poduri şi 430 de* podeţe. -
Lucrări de artă se execută şi pentru consolidarea Dealului Meseş; - acestea - însemnînd executarea a peste 2 km de ziduri de sprijin. Tot aici se vor turna cîteva zeci de coloane de beton în vederea stabilizării terenului. Lucrările de reabilitare pe care urmează să le execute anul acesta DRDP Cluj se ridică la aproximativ 500.000 dolari, finanţarea fiind realizată prin Banca Mondială.
ţ ’ Beniam in PASCU
Introducerea m onopolului la alcool este prem atură şi periculoasă~
Reprezentanţii Garant anticipează că îri trei luni de la aplicarea măsurii de reducere a nivelului accizelor pentru alcool la 50 de euro/
_ hectolitru se vor dubla încasările din-accize, iarpiaţa neagră a alcoolului şi băuturilor alcoolice se va reduce cu cel puţin două treimi. Ministerul Finanţelor a estimat că în acest an, taxele şi-accizele din industria alcoolului vor reprezenta 10% din totalul veniturilor bugetare, însă încasările de la producători se situează, în prezent, la 15% din procentul estimat, precizează Romulus Dascălu, ; ■ - ~.
“La acest nivel, de 50 de euro pentru un hectolitru, se aflau accizele în anul 1997, cînd producătorii de alcool funcţionau normal. Pentru că accizele nu au fost reduse mai devreme este posibil ca evaziunea fiscală să depăşească, în. acest an, nivelul înregistrat anul trecut, de 12.000 de miliarde de ţei”, a arătat Romulus Dascălu. Producătorii de alcool plătesc, în prezent, 160 de euro pentru un hectolitru de alcool şi 20-de euro pentru
-4in‘ hectolitru de băuturi alcoolice.Transformarea statului în agent comercial
nu garantează instaurarea legalităţii îri industria alcoolului, ci, mai probabil, o extindere a pieţei negre, apreciază preşedintele: Garant. El spune că introducerea monopolului de stat s-ăr putea aplica numai după verificarea documentelor distileriilor din
• :... ;_____ i ;
---- !
Producătorii de alcool apreciază că singura valoare acceptabilă de reducere a accizelor Ia alcool este la 50 de euro pentru un hectolitru şi că introducerea monopolului de stat în acest domeniu este “prematură şi deosebit de periculoasă”, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă Romulus Dascălu, preşedintele Asociaţiei producătorilor de alcool şi băuturi spirtoase din România - Garant.
Ministrul Finanţelor a anunţat, săptămâna trecută, că este posibilă reducerea accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, din luna octombrie, dar nu a precizat ce valori are în vedere. Traian Remeş ă mai anunţat că intenţionează introducerea monopolului de stat în domeniul alcoolului.
m m
p a g i n a 1 3
D E N U M I R E AV A L U T E I S i m b o l
V a r ia ţ ie v f a ţă d e z iu a
p r e c e d e n ţ ă (%)C U R S U L
ÎN LEI -
D O LA R A U S TR ALIA A U D 2.44 t 13160
D O LA R CA N A D A C A D JJ.07 i 16043
F R A N C ELVEŢIA C H F 0.69 t ' 13552
C O R O A N A DAN EM AR C A . D K K ; 1.47 t • 2758
LIRA STE R LIN A G BP 2.55 T . 34618
Y E N JAP ON IA . JP Y 0.43 l 222.76
C O R O A N E NORVEGIA N O K , • 1.10 î 2569
C O R O A N E SUED IA ' S E K -1.28 î 2452
D O LA R S U A ’ U S O - ’ 0.18 î - , 23873
D S T DST. 0.39 t 30694
E U R O ■ E U R 1.48 ţ 20592
Cursurile ţăritor participant» la E U R O - ’ , ,
SHILING AUS TR IA • A T S 1-42 t 1496
FR AN C-B ELG IA B E F 1.39 î 510
M AR C A GERM ANA . DE M 1.48 t 10 529
P E S E TA S SPANIA E SP '1 .4 8 î 123.76
M A R C A FINLANDEZA FIM ,1.46 î . 3463
F R A N C FR A N ŢA v FRF 1 -3 9 - î 3138
LIRA IRLAN DA IEP 1.47 t 26146
LIRA ITALIA LIT 1.43 î 10.63
G U LD E N OLAN D A N L G 1.48 t ‘ 9344
E S C U D O S P O R TU G H EZ . P T E 1.47 t 102.71
1 g A U R (preţ Iniei) 1.18 T1 . '209038
- lei -
România, pentru a nu genera grave disfuncţionalităţi în activitatea producătorilor autorizaţi.
P r o d u c ă t o r i i d e a l c o o l
d o r e s c o r d in e p e p i a ţ ăAsociaţia producătorilor de alcool
consideră că pentru normalizarea activităţii producătorilor de alcool este necesară publicarea unei ordonanţe privind înăsprirea pedepselor pentru evaziunea fiscală* şi transporturile ilegale de alcool şi băuturi alcoolice, act normativ aprobat de două ori de Executiv şi blocat la Secretariatul General al Guvernului, a afirmat Romulus Dascălu.‘ Garant a mai cerut, în această, vară, înfiinţarea unor comisii judeţene formate din reprezentanţi ai Gărzii Financiare, Ministerele
Finanţelor, Agriculturii, Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor, Pompierilor şi ai Garant, pentru a verifica documentele tuturor producătorilor ‘de alcool din România. Aproximativ 45 de producători de alcool se
. află de două săptămîni în grevă fiscală pînă cînd Garda Financiară va închide toate distileriile care funcţionează fără autorizaţie.
’ Potrivit Garant, 49 de distilerii au autorizaţii " de funcţionare, iar un număr de 95 produc
ilegal.De la declanşarea grevei fiscaje Garda
Financiară a închis doar 15 fabrici de alcool fară autorizaţie.
Potrivit preşedintelui Garant, costurile de. producţie ale distileriilor neautorizate sînt de 10-12.000 de lei pentru un litru de alcool care se comercializează cu 30-35.000 de lei, iar profitul acestora este de 250-300%.
C a s a d e s c h i m b • ' U S D ‘ ' ' D E M
v a lu ta r * - c . . - • V : C . VM A C R O G R O U P 2 4 .Q 5 0 2 4 .3 2 0 1 0 .3 0 0 1 0 .4 5 0
PL A T IN U M ' , 2 4 .0 5 0 2 4 .4 0 0 1 0 .3 0 0 1 0 .4 5 0
C A M B tO 2 4 .1 0 0 2 4 .4 0 0 1 0 .2 5 0 1 0 .4 0 0
P R IM A - 2 4 .0 0 0 2 4 .3 0 0 1 0 5 5 0 1 0 .4 5 0
j.B ’ă n b a " i y- r - : / ‘ *
• B a n c P o s t 2 3 .7 5 0 2 4 .0 0 0 1 0 5 0 0 1 0 .4 0 0
B R D 2 3 .6 0 0 2 4 .0 5 0 1 0 5 0 4 1 0 .5 0 4
B C R • 2 3 .7 5 0 2 3 .9 5 0 1 0 .1 1 4 1 0 .5 1 1
1 , T r a n s f lv a n f a 2 3 .9 0 0 2 4 .4 0 0 1 0 5 5 0 1 0 .4 5 0
* C u r s u r i a f i ş a t e la o r a 1 4 , 0 0 . L a a c e e a ş i c a s â d e s c h i m b , v a l u t a r , c u r s u r i le p o t v a r ia d e la u n p u n c t d e lu c r u l a a ltu l.
T 7 7n f ■ 1 w
r u ]‘T ' i j y T w T T vT T I J
* C u r s u r i B N R - l e i -
D A T A E U R O D E M G B P U S D A U R
L u n i , 1 8 .0 9 2 0 . 4 2 9 1 0 . 4 4 5 3 3 . 2 9 5 2 3 . 6 2 2 2 0 7 .2 1 9
'Avantaje>- Comisioanele pentru cumpărare şi răscumpărare: 0* " . .- La răscumpărare înainte de termen se primeşte 60% din dobîndă, înfuncţie de perioada de deţinere*- Valoarea certificatului poate fi aleasă de către dumneavoastră ...- Puteţi alege termene fixe sau orice alt termen,-Pot fi cumpărate fără a avea cont în bancă''* Dacă perioada de deţinere a certificatului depăşeşte 30 de zile. - | ( 39 74572 )
20 de miliarde de dolari părăsesc RusiaExperţii evaluează la 20 de miliarde de dolari totalul capitalurilor care ies anual din Rusia,
a declarat şeful serviciului internaţional al fiscului rus, Boris Ivanov, citat’ de AFP.Aproximativ 60 de miliarde de dolari care au ieşit din Rusia se află, în prezent, în instituţii
financiare din străinătate, a adăugat Ivanov*Fiscul susţine că aceste capitaluri provin, cel mai adesea, din comerţul cu alcool, din exporturile
de materii prime sau petrol, din comerţul cu metale preţioase, importurile de automobile şi tranzacţiile de pe pieţele financiare.
B a n c a T r a n s i l v a n i aSuc, C L U J - S tr . D orob an ţilor nr. 3 , tel. 190 .724 , fax 190.782 Ag. M ăn ăştu r - S tr . P rim ăverii nr. 11 A , tel./fax: 425.308 , Suc. Dej - S tr. 1 M a i nr. 41, te l./fax - 433 .263 Suc. T u rd a - P -ţa R om ană nr. 15, te l. 31 6 .8 3 2 , fax: 316.833
oferă:C R E D IT E P E N T R U P L A T A T A X E L O R Ş C O L A R E C Ă T R E
U N I V E R S I T Ă Ţ I P A R T I C U L A R E !■ Suma acordată = 70% din nivelul taxei şcolare;■ Perioada de creditare = 12 luni; .■ Rambursare in rate lunare; . - -■ Plata se face direct-în contul instituţiei beneficiare; ' ......• Garanţii combinate - cesiune-venituri,salariale părinţi, giranţi, bunuri mobiliare- ctc.: .■ Adeverinţă de la universitate, cu valoarea taxei. ; -
___________ VA AŞTE PTĂM SO LIC ITĂRILE /
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367. S -a născut Maria Tănase,
cîntăreaţa d e muzică populară . ' (m. 22 VI 1963).
1 9 1 3 -
'Jk'S...JJ
L u m i n i v e n e a u î n l u m î n î e
L u m i n ă l i n ă , l u m î n î n d , P u s t i a z ă m i s l e a
C u v î n t . . .
" " ' P " ' " > | i» | i w i | | , i L. u . . . . . . . i ţ v ţ n n m u i . i ■ L i ■ ■ m W k Ş f t m w g !
— --
t * -v * v *%'**’**■ ? , ’ V ♦ A'JU '-irj?* 4 & “V '*Ţ : ■<■■:-£'/' ' • • ' !
<■ • -r r 4 * 1 - * j . . . . ; • , .
’ < - . .
aici, trebuia să-mi amintesc de cuvintele unui inimos profesor de română. Spunea acel dascăl că însuşi Rafael Alberti a ridicat pămîntul în picioare (?!) gravînd cuvînt meşteşugit (Steaua) pentru eternitatea acestor locuri:
. “Există un moment nu ştiu de ce, drag şi aproape, cînd întîlnirea cu un anume loc nu o, simţi ca o ciocnire, ci ca o integrare, cînd a te aşeza la o masă e ca şi cum ai repeta obiceiuri uitate, e ca o reîntîlnire. Pare că acei loc te aşteaptă de mult să soseşti şi eşti primit astfel după cum ai prevăzut". Acu’, îmi zic, şi Poetul , Aripi fără de număr, miriade cori face popas. Ar fi trebuit săfie Rohia? Cîntă osana veşnică slăvire/ Şi Sau Topa? Ori întreaga Transilvanie templul se lărgeşte şi iată e cuprins/ şi Maramurăş? Nu ştim. Ştim că i-a Pămînt şi cer şi veac şi cimitire", fost hărăzit loc de vecie, zare de Fîşia aceasta, de pămînt de aici, de frumuseţe autentică şi unică, strînsă. la Nicula, îmi zic, reprezintă întregul într-un briu de âealuri: cel al ' peisaj al Raiului visat de Poet. O Mănăstirii, dealul Cărbunaricolină molcomă în vîrf de toamnă Podurile şi Poiana Bleghii, pustiită, o atmosferă primară, Gherghelul şi Zăpodia. Şi dacă în elementară, în locurile acestea! Aici Rohia nu l-au vrut, iar Topa nu l-a îşi dau mina toate imnele
mmi i i m m m .......................
Transilvaniei, şi Moldavei, şi Ţării Româneşti. Aici îşi cîntă veacul şi Mircea; şi Ştefan, Mihai şi Ayrămuţ. In dansulpămîntului cu sine, simfonia eternităţii cuprinde chemate cuvinte: "De unul singur să mă mîntui nu pot/ Trăiesc în neam ca limba într-un clopot”.41
Acu’ că a plecat în neCuvînt, să ascultăm şuier de coasă peste pacea brîndUşelor de lingă mormînt:
ă trăieşti pentru a putea să-ţi iubeşti patria! Să mori pentru a te putea contopi cu ea! Să
îndrăgeşti viaţa pentru a putea filosofa despre moarte! Iată jaloane ■intre care şi-a purtat Ioan Alexandru nemuririle. A luat-o copăcel din Topa şi a conceput totul ca o alternanţă posibilă a stării de euforie străluminată, cu pustia zvonind de înviere. A urcat spre Inalturi numai pentru a trage în jos balanţa destinelor, viciind tentativele de fericire pămînteană cu crezul competiţiei, e drept inegale, din iTfşrw-
momentele jertfei. Şi, tn felul acesta, nu a lăsat loc contemporanilor pentru răstălmăciri: “Cînd voi muri e moartea care moare/Rămîne întregul de nedistrus/ Cereştilor predat întru lucrare/ Lucrătorul milelor supus/ înfăţişarea tainei să nu doară/ Părăsind în ce-am ajuns străin/ La lumina candelei de seară/ întărit cu pîine şi cu vin”.0
Simbătă, în liniştea Mănăstirii Nicula, aerul străveziu desprins de pe icoanele de sticlă închipuia clopot de prandium. Curios, nu-l văzusem niciodată pe Ioan Alexandru şi, acum,
"N-a m ai răm as ’n afară decît ■ un veşnic vînt Ce vîjîie ş i sm ulge şi-nfăşoarăCe m acină într-una tem plul răstignitfn s îm burele candele i de seară ?
M arele P reo t cuvintelor altarVeniţi cu toate după m ineCiunge ş i m ute, , oarbelor veniţi Uscate pe p ic ioare ş i puţine Veniţi acasă iată s-a deschis
; : O uşă de intrare ş i ieşireVeniţi ş l veţi gusta ş i ve ţi vgdea
C ă-m part dintr-ale m ele cu iubire
C elor sărace cu duhu l le vo i da În tîi din H ar să ia p e săturate
Luaţi din fagurii m e i b lînzi Ş l îm părţiţi pe dealuri ş i p e sate
C e lo r prea s lab i aduşi p e năsălii Ş i pentru cei ce n-au a juns să
■ ■ vină. M ă voi în toarce iarăş i îndărăt
Să iau pe um eri m oartea pe co lin ă”. 5)
primit, niculenilor le-a fost dată _să-L nemurească. La loc de verdeaţă, stau de straja cele două biserici ale Mănăstirii: cea veche, avînd hramul Sfintei Treimi (“construită de meşteri niculeni cam între 1700 - 1712, pe locul alteia şi mai vechi”)2/ iar de-a dreapta, "o altă mănăstire mai nouă şi mult mai încăpătoare, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, construită între 1875 - 1879”. 3>Prima dată locul este amintit în documente în 1326, iar satul de prin 1200-. Din casele de adăpost pentru pelerini se va auzi în veac, purtat de vîntul libertăţii: "Graiul e templul care mi s-a dat/Să fiu ca mare Preot sfintelor cuvinte/ Să le cunosc cu
c-r-'--.-; rîvnă, să le pasc/ In ţi ( iarba deasă de printre
{î 4 morminte./ Să fiu cu şgşş. »>iţ umilinţă fruntea lor/ în
căutarea marilor izvoare/ Pe cărărui înguste peste prăpăstii eu/ Să mă fac pod smeritelor picioare/Marele preot,' templul meu pustiu/ De-a lungul universului pestepustie! Coloane uriaşe *** • .* . ■ '*** pentru ca nemurirea aparţine doarde bezne clocotind/ ^ ^ prej-erati iubite cetitorule, ca Cuvintelor. Şi celor ce va să vină. înCădelniţează sfînta joan Alexandru să apară mereu în vecii vecilor! ~liturghie/ Fluturi paginile culturale. Dacă a fost sâ fieenormi cit munţii şi moartea-1 să devină fapt social, e • • Radu VIDA
străjuiesc/ Altarul meu de rouă preacurată/Ştergare, cad luminile din Răsărit/ Pe pîinea de potire spintecată/
m .
1 ) lo a n A le x a n d r u - “Im n e le M a r a m u r e ş u lu i " - T h a n a t o s " C a r te a r o m â n e a s c ă ”, 1 9 8 8 , p . 1 0 1 ■2 ) Io n A p o s to l P o p e s c u - A r ta ic o a n e lo r p e s t ic lă d e la N ic u la , E d . T in e re tu lu i, 1 9 6 9 , p . 1 5
3 ) ib id e m4 ) lo a n A le x a n d r u - C e le m a i f r u m o a s e p o e z i i - A r s P o e fr 'c a , E d . A lb a tro s , 1 9 7 7 , p . 55 ) lo a n A le x a n d r u - C e le m a i f r u m o a s e p o e z i i - " M a r e le P re o t" - A lb a tro s 1 9 7 7 p g . 5 7 /5 8
Probaţiune*
în ultimii ani, ţara noastră a fost vizitată de tot mai multe delegaţii de asistenţi - din domeniul probaţiunii. Specialiştii de peste hqtare colaborează cu mult sticces cu centrele de probaţiune din România, iar rodul acestor relaţii este ,deosebit , de benefic pentru' cadrele Ministerului de Justiţie, implicate în aceste acţiuni. .. 1 în urma înfrăţirii dintre
..Centrul Experimental de Probaţiune din judeţul Cluj şi Serviciul de Probaţiune Cambridgeshire din Marea Britanie, Ta - sfîrşitu l V săptămînii trecute a plecat, în Anglia, la invitaţia domnului Kevin Haines, coordonatorul. Programului Know ’ How Funds “Probaţiune în România”, o delegaţie formată din 6
■ specialişti de probaţiune din Cluj-Napoca, Gherla şi Dej.Din delegaţie fac parte procurori, judecători şi educatori de penitenciar.
Timp de zece z ile , specialiştii români fac cunoştinţă cu activitatea centrelor de probaţiune din Anglia şi vizitează instituţii judecătoreşti şi închisori, unde lucrează consilieri de probaţiune.,
S Z .C s .
U d c o p i l ' î n v î r s t ă d e n u m a i ş a s e a n i e s te .
Olutămtul oficial al bisericii iin /CoSiiiiia F㧮tW
-*ws i l
#nfm
l i f pwtWi
Andrei Popa, acum în vîrstă de şase ani, îşi secondează tatăl, preot paroh la mica biserică ce deserveşte enoriaşii din Colonia Făget, aflată în imediata apropiere a oraşului Cluj-Napoca, la fiecare dintre slujbele pe care ‘ acesta le susţine. Micuţul, care a declarat, fără echivoc, că atunci cînd va fi mare vrea să se facă preasfinţit, cîntă alături de tatăl său de cînd avea vîrstă de trei ani. în urmă cu trei ani, cînd preotului Dorel Popa, pe vreniea’aceea cîntăreţ şi diacon la Catedrala Ortodoxă
din Cluj-Napoca, i-a venit ideea construirii, unui lăcaş de cult, a fost susţinut de întreg Consiliul Eparhial al Vadului,’ Feleacului şi Clujului. Oferta .generoasă a micii comunităţi din Făget, care într-o primă etapă a donat terenul aferent construirii bisericii şi, mai apoi, a susţinut substanţial ridicarea efectivă a lăcaşului de cult prin numeroase, contribuţii materiale, a venit în întîmpinarea dorinţei tînărului preot,' în vîrstă acum de 30 de ani. De altfel, acesta susţine că fiind de baştină din localitatea Sălicea, cocheta cu ideea construirii unei biserici în Făget
încă de pe vremea cînd-facea naveta la Seminarul Teologic din oraş. Potrivit acestuia, ideea a început, să .se materializeze odată cu aşezarea pietrei de temelie a bisericii', eveniment care a avut loc în octombrie 1998. Prima s l u j b ă , susţinută de c ă t r e . Preasfinţitul -j .V, V a s i l e V Someşeanul, :
a avut loc de Paşte, în 1999, cînd bisericii i s-a dat hramul “Soborul Maicii Domnului”, care se sărbătoreşte, în fiecare an la 26 decembrie. în acelaşi an, la 25 iulie, biserica a fost sfinţită de Preasfinţitul Irineu Bistriţeanul, care este, de altfel, şi părintele duhovnicesc al lăcaşului de cult.Parohul Dorel Popa susţine că dacă la prima slujbă au participat doar patru
'enoriaşi, în prezent la biserică vin, în medie, 60 de credincioşi, fie din Colonia Făget, fie de pe.. strada Călea Turzii, care a fost' de curînd arondată,, Pînă la construirea efectivă a bisericii,' - slujbele erau “găzduite” de diverse familii ale comunităţii, în prezent, biserica este ridicată,, dar, potrivit lui Dorel Popa, “ar
!a i
i S S i B S F
m ai,trebui încă multe... Bisericuţa' trebuie pictată; * urmează racordarea acesteia la conducta de gaze; dar cea mai mare suferinţă a. noastră este lipsa unui clopot. Cel pe care îl avem în prezent este împrumutat. Ar fi trebuit să-l dăm înapoi încă de acum un an... Din nefericire, nu
ne-am putut ţine de "i promisiune. Dacă am fi
făcut-o nu am fi avut cu ce să chemăm enoriaşii la slujbe”. Una dintre problemele cu care. s-a confruntat preotul Dorel Popa a fost cîntăreţul, care ar fi trebuit să-l ajute
. ' la oficierea slujbelor. A avut surpriza să afle că nu există o astfel de persoană. Atunci, acesta a recurs la ajutorul fiului său, Andrei, care din acel moment cîntă alături, de tatăl său, atît la oficierea cununiilor, a botezurilor, a înmormîntărilor sau a parastaselor. Copilul, acum doar la vîrstă grădiniţei, nu lipseşte de la nici o slujbă.
Cătălina VLAD
D I / P U T EMotto: , - ’ ."
Violente confruntări, senatori ce stau sâ fiarbă, Vorbe mari, ameninţări . Şi promisiuni... cu, barbă!
ORIZONTAL: 1. Scăpat de unul care se ţine ca. scaiul; 2. Acţiune de preţuire; 3. Una înafară de probleme - Piatră semipreţioasă; 4. Sorin Diaconu- Vorbă dulce; 5. A alege - Radu Pop- Grigore Galea;- 6. Nu face ce-i spui; 7. Gert - Ana Raţiu - Dacă-s clocite le arunci în adversar; 8. Revendică teritorii; 9. Rele date pe faţă - Paula Iovan; 10. Necesitate; 11. Rareş Adam- Fricos în dispute - Se bagă-n ciorbă; ,12. Atacuri înarmate - Trec cu timpul.
VERTICAL: 1. A lua.de sus; 2. Răsărit - Moarte de-a binelea - Ada Tomescu; 3. Şiretlic în dispute;
4. Agenţie americană de spionaj - A transpira - Lia Nrculescu; 5. Lăsat de. dinafară - însemnat cu cuţitul;6. Blînd în iubire - Nicolae Cerveni - Sorin Alexandrescu; 7. Hotar nemărginit! - Stă în cumpănă la chitare;- 8. Relu Ivan - Vechi corăbii de luptă; 9. în formă de ou (fem.) - Zeu indic; 10. De lemn la sărăcie (pl.) - întreg - face cît ceasul;11. Limbajul şmecherilor Cîntăreţ negru cu trei picioare; 12. Trimiteri de ştiri urgente (scrise).
Dicţionar: OTA, ŞIVA.lo şn POP
Poveşti (Soluţie)NEMAIPOMENIT - EC - TRENA
- ENE - COLEA - O - USER - UNT- SUMAR - XM - VO - ACRA - ARII
- IMUNI - TO - FSN - NI - ABROGA- TA - TCM - IAPA - SET - AO - PLIERI - NO - TĂRIE - 1 - NOTA - OSAR - ACTOR - R - RECUNOAŞTERE.
Să mai si rîdemLa stînă
- Bunicule, au fost lupii la stînă?- Da. •- Şi au luat vreo oaie?- Da’ ce, voiai să aducă?
,* .Vindecare
- Cînd te-amluat de bărbat, acum 40 de ani, parcă eram surdă, oarbă şi amnezică!
- Ai văzut, draga mea, te-am vindecat de trei boli deodată...
' ObligaţieUn soţ vine pe neaşteptate şi îşi
găseşte soţia în braţele celui m ai' burt prieten. Oftînd, îl întreabă pe acesta: - ' > ’
- Bine, Nae; eu sînt obligat. Dar tu?
*La o şuetă
- Cafeaua ta e grozavă, dragă!- Da, e bună, mi-a adus-o soţul
meu din Brazilia!- Minunat! Si-i încă fierbinte!
' *La poliţie
, - Câutaţi-mi, vă rog, soţul dispărut.
- Cînd s-a întîmplat asta?, - Acum două săptămîni.
- Şi de ce l-aţi anunţat abia azi?- Pentru că azi e 2iua în care
trebuie să primească pensia. -
Marea vedetă"mini"
In cadrul unei ceremonii desfăşurate . la Clubul Diplomatic, au fost decernate premiile anuale “Best Cars - 2000”. Cu această ocazie, Daewoo Matiz a primit distincţia de “Best Car” pentru autoturismele din clasa mini. Este pentru, prima dată în seria competiţiilor de acest" fel organizate în România cînd un producător român primeşte acest titlu.
Matiz a primit voturile de la 44% dintre, cititori, aproape dublu faţă de al doilea clasat. Premiul constituie o recunoaştere publică şi se adaugă celor similare .primite în Olanda ' 0998). Italia (1998. 1999), Polonia (1999), Emiratele Arabe Unite (1999). India/ (1999, 2000), Australia: ,( 1999) şi .. Marea Britanie. (1998, 1999, 2000).' . •
f ă c u n o a ş t e ţ i d r e p t u i H o ?• Dacă sînteţi suspectat de comiterea unei infracţiuni şi reţinut: ,• Dacă este necesar, poliţia vă poate imobiliza pentrua vă reţine. Prin urmare, rămîneţi calm şi
nu vă opuneţi.• Puteţi fi reţinut de poliţie pînă la 24 ore dacă există indicii temeinice că aţi comis o infracţiune.
Poliţia trebuie să vă aducă la cunoştinţă motivele pentru care aţi fost reţinut. Legea permite poliţiei să vă conducă Ia secţie pentru verificări pentru o perioadă ce nu poate depăşi 24 de ore distincte de reţinerea propriu-zisă, dacă se consideră că reprezentaţi un pericol la adresa ordinii publice sau dacă identitatea dvs. nu poate fi stabilită. ' / _
• După reţinere, puteţi fi arestat pentru o perioadă de 30 de zile pe baza unui mandat fie arestare emis de un magistrat. ’ . - . • . . ' . '
• Poliţia trebuie să vă informeze asupra acuzaţiilor ce vă sînt aduse.• Puteţi fi percheziţionat, dar numai de către tin poliţist de acelaşi sex. - ~•'Poliţia vă poate percheziţiona casa pe baza unui mandat de percheziţie emis de un magistrat,
în afară de cazurile de flagrant delict sau cînd vă daţi consimţămîntul scris. /■ • Limba oficială în care se desfăşoară procedura legală este româna. Dacă -nu vorbiţi limba
română, statul trebuie să vă pună la. dispoziţie un interpret. ■ V ■• Aveţi dreptul la prezenţa unui avocat ales de dvs. Dacă nu vă puteţi permite un avocat şi sînteţi
arestat pe baza unui mandat emis de procuror, aveţi dreptul la un avocat din oficiu din partea - statului. Poliţia trebuie să vă informeze în legătură cu acest drept înainte de a vă lua prima declaraţie.
• Poliţia are dreptul de a~vă interoga, dar nu poate folosi forţa, tortura sau alte tratamente degradante împotriva dvs.
• Aveţi dreptul de a tăcea. Nu puteţi fr forţat să mărturisiţi că aţi comis 6 infracţiune.> Familia sau o altă persoană desemnată de dvs. trebuie informată asupra faptului că sînteţi arestat
şi a locului unde vă aflaţi. ' .Aceste drepturi sînt garantate de CONSTITUŢIA ROMÂNIEI şi de CODUL DE
PROCEDURA PENALĂ. Dacă credeţi că v-au fost încălcate drepturile, luaţi legătura cu Parchetul Militar.
fig T£ /V*67>fyI $-/» 'TĂCUT P£
c Ă u w m f i i / v i
f t â a v f S & S P I R f i Ţ I S
C t U H Ă M M
J
Mai m ulte n e r e g u li în d esfăşu rarea alegerilor prezidenţiale şi legislative d e ieri. din Iugoslavia, au fost denunţate d e Centrul pentru alegeri libere şi dem ocraţie (C esid ), - o organizaţie privată cu sed iu l la Belgrad, in form ează A FP.
r | _ 1 ~
Theodoi Stolojan declară că liberalii iu comis greşeli în actul de guvernare, care au determinat neglijarea interesului economic naţional
F ostu l preşed in te al U niunii S o v ie tic e , Mihail G o r b a c i o v , . anunţat, ieri, la postul d e radio Ecoul M oscovei, că s e v a în t i l »
cu actualul preşedinte rus, Vladimir Puţin, pentru a d i s c u t » despre controversa legată d e vînzarea grupului in d e p e n d e n
d e p resă Media-Most, inform ează A F F 7-
Un ministru de trei lei...urm are din pagina 1
împreună cu PNL; adversar al PNŢCD în campania electorală.Desigur, afirmaţiile lui Mureşan pot fi tot atît de exacte cît
s-ar dovedi a fi posibila reacţie a lui Crin Antonescu la jignirea- adusă de colegul său din guvern. Tînărul şef al sportului românesc ar putea foarte bine să spună câ Mureşan este un asemenea ministru, mai ales că tot ce se întîmplă în agricultura ţării nu face trei lei. O agricultură care nu poate asigura hrana populaţiei, cu toate eforturile, inclusiv financiare, pe care le face statul pentru redresarea ei. Dar, dacă eventualele declaraţii ale lui Antonescu ar avea un suport real în mulţimea medaliilor cucerite de sportivii români Ia Olimpiadă, cele ale lui Mureşan sînt ascunse în ceaţa imposibil de pătruns care s-a aşternut asupra activităţii de la Ministerul Agriculturii. Să' notăm câ gafa lui vine dupa un alt moment penibil în care s-a aflat acesta zilele trecute. Este vorba despre un raport al Parlamentului European, care critică dur situaţia din agricultură şi cere guvernului “să îndepărteze obstacolele structurale în calea modernizării sectorului agricol, sector cu un potenţial major pentru dezvoltarea economică a României”, apreciind, în continuare, că “administraţia nu are capacitatea de a participa la acţiunile SAPARD”.-Este limpede. Atotştiutorul ministru al Agriculturii nu este capabil să restructureze domeniul pe tare îl conduce, fiind depăşit de situaţie. Marele său orgoliu, specific oamenilor incapabili, I-a făcut să aibă aceeaşi reacţie ca în cazul ministrului Antonescu. El spune că “această doamnă (care a prezentat raportul Parlamentului European - n.n.) nu a fost niciodată la Ministerul Agriculturii şi nu a luat legătura cu nimeni dintre cei care se ocupă de derularea acestui program”. Pentru ca apoi să devină de-a dreptul mojic: “Nu am auzit niciodată despre ea înainte...”, ca şi cum toată ştiinţa lumii s-a adunat în capul său pe cale să chelească de atîta efort intelectual, pus în slujba'propăşirii agriculturii româneşti, printre altele, şi cu ajutorul programului SAPARD de 160 milioane euro anual, pe care România este pe cale să-l piardă în 2000, din cauza marii priceperi dovedite de un ministru care face mai mult de trei lei.
LupteViolente au izbucnit sîmbâtâ dimineaţă, la fîrgun, între forţele ruse şi rebelii ceceni
Un purtător de cuvînt al preşedintelui separatist Aslan Mashadov a afirmat câ violente lupte au izbucnit îii cursul dimineţii de sîmbătă, în oraşul Argun, situat la zece kilometri1 est de Groznîi, între forţele federale şi rebelii ceceni, relatează AFP. Luptele au continuat timp de trei ore, potrivit purtătorului de cuvînt. Administraţia de la Kremlin, ministerele mse de Interne şi al Apărării, nu au putut fi contactate sîmbătă, la Moscova. Şoselele care duc la Ârgun au fost ocupate de forţele federale, care şi-au adus întăriri şi au lansat atacuri din elicoptere, în timp ce populaţia civilă a părăsit oraşul, potrivit purtătorului de cuvînt al lui Mashadov, care nil a oferit informaţii privind eventualele pierderi suferite de forţele ruse şi de rebelii ceceni. ; .
Candidatul PNL* la Preşedinţia României, Theodor Stolojan, a declarat că liberalii au comis cîteva greşeli în actul de-guvernare, care au determinat neglijarea interesului economic naţional. Stolojan a spus câ unele din aceste greşeli, valabile şi în prezent, sînt impozitarea majorării de capital la societăţile comerciale, impozitarea diferenţiată a dividendelor (10 % la agenţii economici, în timp ce la persoane fizice se aplică un impozit de 5 %), aplicarea de taxe vamale pe importul de subcomponente, scutirea de taxe vamale de import la aparatura care rezultă din asamblare, aplicarea reducerii cu 5 % a
impozitului pe profit la exportul de cherestea, buşteni şi fier vechi. Aceste exemple au fost caracterizate de Stolojan drept “erori de politică economică, pentm care ministml de Finanţe, Decebal Traian Remeş, are partea sa de vină, deoarece în loc să fi încurajat exportul, a încurajat. importul”. -: Candidatul liberalilor la Preşedinţie a mai
afirmat că “la nivel economic, am luat prea multe sfaturi de la străinii care se perindă prin România, care vin cu o concepţie economică dintr-o ţara cu economia de piaţă dezvoltată, Iară a fi adaptate la problemele specifice ale economiei noastre”.
Patriarhul Teoctist a primit o cruce din aur de la Mitropolitul Varşoviei pentru viitoarea Catedrală Patriarhală din Bucureşti* . . i
Patriarhul Teoctist a primit, ieri, de la Prea Fericitul Sava,Mitropolit al Varşoviei şi a toată Polonia,-o cruce din aur pentru viitoarea Catedrală Patriarhală din Bucureşti, daml fiind făcut în urma Sfintei Liturghii pe care cei doi înalţi Ierarhi au oficiat-o, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române. ,Jn timpul Sfintei Liturghii,
“Întîistătătorii celor două Biserici surori au rostit cîte-o cuvîntare în care şi-au exprimat bucuria de a sluji împreună şi de a consolida relaţiile frăţeşti dintre Biserica Ortodoxă Română şi cea Polonă”, se arată în comunicat. La invitaţia Prea Fericitului Părinte Patriarh
Un număr de 18 primari din judeţul Suceava apartinfnd PD, ApR, PNR sau independenţi s-au înscris în PDSR
Teoctist, Prea Fericitul Sava, Mitropolit al Varşoviei şi a toată Polonia, împreună cu o delegaţie polonă, a sosit în România la 23 septembrie, vizită ce se va încheia Ia 27 septembrie. -/■
Patriarhul Teoctist a subliniat, în timpul slujbei de ieri,
' importanţa unirii Ortodoxiei. La rîndul său, Mitropolitul Varşoviei a spus că este importantă această vizită pentm consolidarea' relaţiilor dintre cele două Biserici; “Biserica Română, cu bogata ei tradiţie monahală, cu viaţa ei spirituală şi culturală, are cu ce să îmbogăţească lumeacontemporană. De aceea, cu mari speranţe întreprind această
vizită şi cred că ea va juca un rol important în întărirea colaborării • noastre interbisericeşti şi în întărirea
; credinţei”, a spus Prea Fericitul Sava. Cei doi înalţi Ierarhi şi-au schimbat daruri, Patriarhul Teoctist oferindu-iMitropolitului Varşoviei “însemnele - -rangului responsabilităţii sale de Întîistătător al Bisericii Ortodoxe PoloneV Patriarhul român a primit, la rîndul său, un'cadou similar însoţit de o' cruce din aur pentru viitoarea Catedrală Patriarhală din Bucureşti.
înalţii Ierarhi au vizitat, ieri după-amiază, Biserica Sf. Spiridon Vechi,
Rlianţa Civica condiţionează
susţinerea candidaţilor
CDR 2 0 0 0 la alegerile
parlamentareAlianţa Civică va susţine
CDR 2000 în alegerile parlamentare, dar numai în judeţele unde filialele AC vor aprecia că persoanele propuse de către CDR 2000 sînt compatibile cu “grila valorică” promovată de-Alianţa Civică,: se . precizează . într-un comunicat de presă al AC.
Comunicatul mai precizează că la şedinţa Consiliului Director Naţional al AC, desfăşurată -• sîmbătă, s-a feiterat sprijinul Alianţei pentru candidatura premierului Mugur Isărescu la Preşedinţia României. De altfel, premierul a adresat, prin consilierul Adrian Vasilescu, un mesaj Consiliului' Naţional "prin care mulţumeşte AC pentm sprijinul ' acordat candidaturii sale, se afirmă în comunicat. s
Consiliul Director Naţional este un un for de conducere - al Alianţei Civice care se întruneşte -trimestrial.
Un număr de 18 primari din judeţul Suceava aparţinînd PD, ApR, PNR sau independenţi au fost primiţi, sîmbătă, în PDSR, â anunţat prim-vicepreşedintele PDSR Suceava, Gavril Mîrza.
Biroul Executiv al PDSR Suceava a acceptat, sîmbătă,
primirea în partid a unui număr. de 18 primari din judeţ care au semnat, recent,- cereri - de adeziune. Mîrza a precizat că cinci dintre aceştia au candidat' din partea PD, trei din partea ApR, doi au fost membri PNR, şase au fost independenţi, iar
doi provin din PSM şi PUR. - De asemenea, trei viceprimari
de la PD, PSDR şi ApR au fost âcceptaţi în PDSR Suceava. Mîrza a spus că mai există solicitări şi din partea altor primari pentru înscrierea în PDSR, precizînd că între aceştia
In Iugoslavia au Început
P e ste 7 ,8 m ilioane d e sîrbi şi .m untenegreni au fost chemaţi, ieri, la urne, pentru a vota în alegerile care ar putea aduce opoziţia la putere, după z e c e ani d e c o n d u c e r e au tor ita ră a p r e şe d in te lu i S lo b o d a n Miloşevici, relatează AFP.
C ele p este 1 0 .0 0 0 d e secţii .d e votare s-au d esc h is la ora lo ca lă 7 .0 0 ş i v o r ră m în e d e s c h is e p în ă la ora 2 0 .0 0 . Autorităţile au p reciza t c ă în K osovo urnele s e vor închide la ora 1 6 .0 0 , “d in . m o tiv e d e securitate”.
Cetăţenii iugoslavi cu drept de vot sînt chem aţi să a le a g ă noul p r e ş e d in te al F e d e r a ţ ie i iu g o s la v e , n o u l P a r la m e n t iugoslav şi p e reprezentanţii în consiliile m unicipala din Serbia. Totodată, alegătorii din provincia autonom ă V oivodina, din nordul Serbiei, vor a le g e şi parlamentul
regional. S o n d a je le publicate* în a in te a a le g e r ilo r indică o v ic to r ie a o p o z iţ ie i la toa te scrutinele. Principalii favoriţi în Cursa p r e z id e n ţia lă sîn t
- Slobodan Miloşevici, susţinut de Partidul S ocia list Sîrb (SPS) şi
.S t î n g a ' I u g o s l a v ă (JUL), ş4- V oislav K oştuniţa, candidatul Opoziţiei D em ocrate a Serbiei (D O S), o coaliţie care grupează un număr d e 18 grupări politice d e opoziţie. -;
A legerile d e ieri sîn t primele alegeri prezidenţiale desfăşurate prin v o t d ir e c t în istoria Republicii F ed era le Iugoslavia (crea tă în 1 9 9 2 ) , noul şe f al statului urmînd s â fie a les pentru un m andat d e patru ani, care mai p oate fi înnoit o dată. Pînă la adoptarea, în luna iulie, a unor a m en d a m en te constituţionale, p reşed intele federal era a les.de către Parlament, pentru un unic
mandat de patru ani.Ceilalţi candidaţi la funcţia
supremă în stat sînt Tomislav Nikolici, susţinut d e partidul R ad ica l Sîrb ■<■-. (S R S , u ltranaţion a list, la p u ter e ), Voislav Mihailovici, propulsat în alegeri d e către Mişcarea Sîrbă pentru Reînnoire (SPO ) şi un c a n d id a t puţin c u n o s c u t , Miroliub Vifokovici, susţinut d e un partid tot atît de necunoscut, Partidul Afirmativ.
Pentm a fi ales, un candidat trebuie s ă obţină cel puţin 50% din voturi; în cazul în care nici unul d intre candidaţi nu va obţine a c e s t rezultat, urm ează convocarea unui al doilea tur de scrutin, în care s e vor confrunta primii doi clasaţi.
în -priv in ţa a leg er ilo r p a r la m en ta re , v le g is la ţ ia electorală a introdus votul direct pentru a le g e r e a m em brilor C a m ere i R epublicilor din Parlamentul federal. Cei 4 0 de deputaţi - 20 pentru Serbia şi 20 pentru Muntenegru - vor fi aleşi prin vot direct, înainte de m o d ifica rea legii- e i fiind
şi preşedinţii organizaţiilor locale există anumite animozităţi. ,
PDSR a obţinut în judeţul Suceava, în urma alegerilor locale, 45 de posturi de priiî&arj.. din totalul de 98 puse în joc.
desem naţi de parlamentele celor d o u ă republici: Alţi 138 de. deputaţi (108 pentru Serbia şi 3 0 pentru Muntenegru), pentru - C am era Reprezentanţilor erau-- aleşi şi înainte tot prin vot direct.
Considerînd ilegală^ reforma constituţională rea lizată fără acord u l să u , M untenegru) - co n d u s d e reformatorul Milo D jukanovici - a d e c is să b o ic o te z e a le g e r ile . T otu şi, susţinătorii muntenegreni ai lui M ilo şe v ic i, s tr în ş i în jurul Partidului P opu lar S o c ia lis t , con d u s de premierul iugoslav Momir Bulatovici, şi-au anunţat intenţia de-a mobiliza populaţia din republică la alegeri. .
P e s t e 2 0 0 d e o b ser v a to r i străini din p e s te 5 0 d e ţări, invitaţi d e către autorităţile d e la Belgrad, asistă la 'a legeri. P e d e altă parte, autorităţile d e la Belgrad nu au autorizat a ccesu l unor ob servatori din p a r te a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O SC E ) şi a unei delegaţii parlam entare a Uniunii Europene.
Autorizată prin S .C . nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , ju d ecă to r ia Cluj- N a p o ca , în m a tr icu la tă la Oficiul R e g is tr u lu i C o m erţu lu i judeţului Cluj, s u b n r . J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 . 0 3 . 1 9 9 1 'cod f isca l R 2 0 4 4 6 9 -
IL IE C Ă L IA N (re d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: adevcj@ m ail.dntcj.ro - redacţiaE-mail: reclam a_adevcj@ m ail.dntcj.ro - publicitate
7 T e l/fa x :S e c re ta r d e red ac ţie : H o re a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8
REDACŢIA: C luj-Napoca, str. N apoca 16C U L T U R Ă : T E L . 1 9 . 7 4 . 9 0 - M IC H A E L A B O C U ; S O C IA L - C E T Ă T E N E Ş T l: T E L . 1 9 .7 4 .9 0 - R A D U V ID A ;' E C O N O M IC : TEL ‘ 1 9 7 5 0 7 - A L I N T U D O R B Ă IE S C U ; S P O R T : TEL.: 1 9 .2 1 .2 7 - + C O D IN SA M O IL Ă ; P U B L IC IT A T E : T E L ./F A X :1 9 .7 3 .0 4 - R Â U L S E S T R A Ş ; D IF U Z A R E M IC A PU B L IC IT A T E : TEL: 1 9 .4 9 .8 1 . - S T E L A P E T C U ; C O N T A B IL IT A T E : TEL.: 1 9 .7 3 .0 7 - LIVIA P O P ; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : T E L /F A X : 3 1 .4 3 .2 3 S U B R E D A C Ţ IA D E J : T E L ./F A X : 2 1 .6 0 .7 5 . . . . . . - - - - - -
