+ All Categories
Home > Documents > J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL...

J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL...

Date post: 02-Sep-2019
Category:

Documents
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Download Report this document
Share this document with a friend
16
Tactica lui Vladimir Puţin transmite semnale de alarmă în Occident 3§pagina*3J| 8P9?N 1 O) ţ ■ r • -Ţ r ‘ * LAi J z ia r in d e p e n d e n t (http://www.dntcj.ro/adevarul ANUL X NR. 2949 ISSN 1220-3203 101, 20 IULIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI Ce a vrut să spună Vasile Lupu? VALER CHIOREANU lipsa spiritului critic, care să determine o analiză serioasă a prestaţiei guvernamentale din ultimii patru ani, liderii ţărănişti s-au limitat la simple constatări de genul deficienţelor de comunicare, care, în opinia lor, explică rezultatele slabe la alegerile locale. Pentru ca apoi, sesizînd comicul situaţiei, să se adune la şcoala de vară şi să facă declaraţii împotriva criptocomuniştilor care ocupă primele locuri ale sondajelor de opinie, anunţînd dezastrul ţării în perspectiva accederii acestora la putere. La ediţia din acest an a şcolii de vară de la Cîmpulung Muscel s-a întîmplat însă şi ceva ce nu putea fi prevăzut. Părăsiţi de liberali, care s-au dat cu socialiştii, şi ameninţaţi de perspectiva sumbră de a nu intra în Parlament, liderii ţărănişti au fost mai duri ca niciodată. Nu numai cu adversarii tradiţionali sau cu cei de ultimă oară (“Nu ne mai putem alia.cu liberalii” - a afirmat Ion Diaconescu), ci şi cu ei înşişi. De departe eroul acestei întîlniri a fost vicepreşedintele Vasile Lupu. în cuvîntările sale, el a abordat problema liderilor ţărănişti corupţi, “care n-au intrat în afaceri, dar s-au îmbogăţit”, acceptînd ideea că este posibil în România să nu faci nimic la vedere, dar să te îmbogăţeşti, profitînd de statutul social conferit de un post înalt în administraţie. Or, PNŢCD are destui reprezentanţi în administraţia centrală şi locală, în conducerea regiilor sau companiilor naţionale, care s-au organizat, împreună cu colegii din coaliţia majoritară, într-o adevărată mafie, de pe urma căreia beneficiază ei înşişi şi, indirect, partidul. Vasile Lupu a mers mai departe cu acuzaţiile, precizînd că “dacă se iveşte un mare scandal de corupţie cu un demnitar de-al nostru, atunci există foarte mari şanse să nu intrăm în Parlament”. Ceea ce este perfect adevărat. Scandalurile de corupţie ar fi ultima lovitură care ar împinge PNŢCD în zona gri a eşichierului politic, românesc, de unde, cu oamenii pe care îi are, n-ar mai ieşi zeci de ani de acum înainte. Vicepreşedintele ţărănist nu şi-a ascuns temerea că s-ar putea ivi şi printre deputaţii sau senatorii din propriul partid cazuri în care ar fi nevoie de ridicarea imunităţii parlamentare şi a recomandat colegilor care au dosare “să-şi rezolve problemele pînă în luna septembrie, prin somarea Parchetului General de a instrumenta aceste cazuri”. El nu a pomenit nici un nume, dar a făcut aluzie la “numărul doi” din partid, care este loan Avram Mureşan, despre acesta ştiindu-se că are un dosar în legătură cu unele nereguli la privatizarea unui agent economic, puse în seama ministrului. continuare în pagina a 16-a Deşi nu doreşte să ajungă la Cotroceni □ iii! rănim© im Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a declarat că a avut, miercuri, o nouă discuţie telefonică cu premierul Mugur Isărescu şi că acesta i-a spus că, principial, rămîne în echipă, deşi nu-şi doreşte candidatura la Preşedinţie, ci continuarea mandatului de premier. Diaconescu a precizat că prima discuţie cu premierul Mugur Isărescu a avut loc telefonic, luni noaptea, după ce preşedintele Emil Constantinescu şi-a anunţat retragerea din cursa electorală. Liderul ţărănist a recunoscut că Mugur Isărescu nu şi-a dorit şi nici nu-si doreşte candidatura- la Preşedinţie, ci continuarea mandatului de premier, dar că, la solicitarea insistentă a preşedintelui Emil Constantinescu, ”nu a avut altă posibilitate decît să accepte”. Diaconescu a spus că în această săptămînă urmează să aibă o întîlnire cu Mugur Isărescu, pentru reconstituirea tandemului pentru viitoarele alegeri. Prim-vicepreşedintele loan Mureşan a precizat că PNŢCD îl susţine pe Mugur Isărescu pentru viitoarele alegeri, dar ”nu ştie ce înseamnă Theodor Stolojan”. El a arătat că PNŢCD nu a lucrat niciodată cu Stolojan şi nu ştie din ce zonă şi cultură politică provine şi nici ce partid îl susţine. ”Nu putem accepta această propunere”, a spus Mureşan, referindu-se la ideea ca Stolojan să intre în tandem cu Mugur Isărescu la alegerile viitoare. Mureşan a mai spus câ propunerea legată de viitorul premier se face, conform prevederilor constituţionale, de către partide şi ţinînd cont de alianţele care se realizează după alegeri. "Aruncăm formule cu Grivei şi nu stăm de vorbă cu Grivei”, a afirmat liderul Ion Diaconescu, referindu-se la intrarea lui Theodor Stolojan în tandem cu Mugur Isărescu. Păgubiţii de la FNI lovesc In "hoţii de la PNL" Aproximativ 30 de păgubiţi Ia FNI au venit, ieri, la sediul central al ApR, pentru a-i cere sprijinul preşedintelui Teodor, Meleşcanu să-şi recupereze banii şi pentru a-l avertiza să nu facă o alianţă cu "hoţii de la. PNL”, pentru câ riscă să piardă voturi. Investitorii FNI, care au venit scandînd ”ApR nu te alia cu hoţii şi mafia”, l-au acuzat pe ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, câ a falimentat FNI prin acceptul de a implica CEC în activitateâ Fondului şi pe ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, că nu a făcut nimic sâ-i ajute. Ei au mai spps câ PNL are tradiţie în falimentarea fondurilor de investiţii, amintind cazul SAF1, de care sînt legate numele lui Viorel Cataramă şi George Danielescu. Meleşcanu le-a spus câ poziţia partidului său este ca ancheta scandalului FNI să fie dusă pînă la capăt, pînă la găsirea adevăraţilor vinovaţi, iar în cazul în care se dovedeşte că statul i-a păgubit pe investitori, atunci tot acesta să le dea banii înapoi. răăi&'> - >* m n mm» * ujMr ' ■ w iimw& urmim s i0a ym pm .i ■ . -■ N MM&r ApR nu mai vrea cu liberalii • în u ltim u l tim p, o colaborare cu PDSR pare mai tentantă • Politica de alianţe a ApR s-a schimbat în urma deciziei luate în cadrul Consiliului Naţional al partidului din 14 iulie, care prevede participarea la alegerile din toamnă pe liste proprii, cu candidaţi proprii, inclusiv la Preşedinţie, renunţîndu-se astfel la alianţa preelectorală cu PNL. Această opţiune este motivată, pe de-o parte, de acuzele/atacurile venite din partea unor lideri liberali, iar pe de altă parte de deosebirile doctrinare care există între cele două partide. Deputatul ApR de Alba, Nicolae Popa, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că nu poate accepta ideea de fuziune sau de absorbţie, pentru câ “aceasta ar însemna dispariţia partidului atît uman, cît şi doctrinar”. în plus, el nu se vede alături de Remeş, pe care-1 acuză de politică fiscală şi economică dezastruoasă, şi nici alături de Dinu Patriciu, “implicat în tot felul de afaceri dubioase”. ' Interesantă este dorinţa ApR-lui de-a “începe. în condiţii urgente”, adică de săpţămîna viitoare, “normalizarea relaţiilor cu PDSR”. Popă a declarat că se are în vedere o alianţă postelectoralâ cu PDSR la viitoarea guvernare. Totuşi, liderii ApR nu exclud nici o alianţă postelectoralâ cu liberalii, vorbind despre -posibila Adriana C10TI continuare în pagina a 6 -a Prof. dr. univ. Nicolae Coman. ambasadomLRom ânie LlaJJ a i robi; „România este percepută ca o ţară europeană si cu standarde europene” Prof. dr. univ. Nicolae Coman a părăsit, în urmă cu trei ani, prorectoratul UBB pentru postul de ambasador al României în Kenya. Africa este o mare pasiune a profesorului clujean, care a fost numit, Ia Nairobi, vicepreşedinte al reprezentanţilor permanenţi la UNEP şi Habitat, două organisme ale ONU, care se ocupă cu mediul şi, respectiv, cu aşezările umane. După terminarea mandatului, doreşte să se întoarcă la catedră, ambasadorul fiind specialist în genetică. Un fapt interesant: venind acasă în concediu, a făcut drumul de la Nairobi pînă la Cluj cu maşina, îndeplinindu-şi un vis mai vechi. Discuţia este axată mai ales asupra Kenyei, un paradoxal spaţiu al primăverii veşnice. ___________ Andreea MARCU continuare în pagina a 6 -a FARA MOLDOVA,. .NIMIC ROMÂNESC! La începutul mileniului 3, Uniunea Românilor Bucovineni cere naţiunii române să se despartă definitiv de toate erorile care i-au compromis politica în secolul care se sfirşeşte şi să nu le mai admită,niciodată. Cu credinţă nestrămutată în Dumnezeu şi în viitorul naţiunii române, Uniunea Românilor Bucovineni se pronunţă, cu hotărîre, împotriva încheierii unui tratat cu Republica Moldova, în care să nu fie revendicat, cu demnitate şi fermitate, dreptul naţiunii române de a-şi întregi teritoriul naţional,, în timp şi pe cale paşnică, cu toate acele teritorii în care românii au fost, sînt si vor rămîne băştinaşi ’ Lo’rin FORTUNA s.C. APJEX S.R.L., cu o experienţă de un deceniu în distribuirea presei, îşi continuă activitatea la noul sediu din Strada Avram Iancu Nr. 36. Dacă nu sînteţi încă clientul nostru, sunaţi-ne şi difuzorii noştri vă vor contacta. Numerele de telefon rămîn neschimbate: 196.213 şi 195.981. Abonamentele se pot contracta prin difuzorii firmei, la unităţile noastre din P-ţa Unirii nr. 23 şi str. Bolyai nr. 12, respectiv la casieria societăţii, pe strada Avram Iancu nr. 36. Apelaţi la noi şi nu veţi regreta! 09743571 Ion lliescu afirmă că nu are nici un motiv să se retragă din cursa prezidenţială şi i-a îndemnat pe cei care îl sfătuiesc în acesLseitş $*-*'■ vadă de treah^lomfiîs y -T !t Firmă de difuzare angajează DIRECTOR Condiţii: - studii superioare (de preferinţă economice); - persoană dinamică; - abilităţi de comunicare; - spirit organizatoric; ■ . - - experienţa într-un post similar minim un an; - cunoştinţe operare PC (Word, Excel); - vîrstă maximă - 40 ani. Se oferă: - salariu atractiv; • • . munca într-un colectiv tînăr si dinamic. Cei interesaţi sînt rugaţi să trimită un C V . şi scrisoare de intenţie (scris de mînă) Ia numărul de fax: 192.828 pînă în data de 21 iulie 2000, ora 16.00. Vor fi contactaţi doar cei selectaţi.
Transcript
Page 1: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

Tactica lui Vladimir Puţin transmite semnale de alarmă în Occident3§pagina*3J|

8P9?N

1 O) ţ ■r • -Ţr ‘ *

LAi J

z i a r in d e p e n d e n t

( h ttp ://w w w .dn tc j.ro /adevaru lANUL X NR. 2949 ISSN 1220-3203

1 0 1 ,20 IULIE 2000

16 PAGINI 2.000 LEI

Ce a vrut să spună Vasile Lupu?VALER CHIOREANU

lipsa spiritului critic, care să determ ine o analiză serioasă a prestaţiei guvernamentale din ultimii

patru ani, liderii ţărănişti s-au limitat la simple constatări de genul deficienţelor de comunicare, care, în opinia lor, explică rezultatele slabe la alegerile locale. Pentru ca apoi, sesizînd comicul situaţiei, să se adune la şcoala de vară şi să facă declaraţii împotriva criptocomuniştilor care ocupă primele locuri ale sondajelor de opinie, anunţînd dezastrul ţării în perspectiva accederii acestora la putere. La ediţia din acest an a şcolii de vară de la Cîmpulung Muscel s-a întîmplat însă şi ceva ce nu putea fi prevăzut. Părăsiţi de liberali, care s-au dat cu socialiştii, şi ameninţaţi de perspectiva sumbră de a nu intra în Parlament, liderii ţărănişti au fost mai duri ca niciodată. Nu numai cu adversarii tradiţionali sau cu cei de ultimă oară (“Nu ne mai putem alia.cu liberalii” - a afirmat Ion Diaconescu), ci şi cu ei înşişi. De departe eroul acestei întîlniri a fost vicepreşedintele Vasile Lupu. în cuvîntările sale, el a abordat problema liderilor ţărănişti corupţi, “care n-au intrat în afaceri, dar s-au îmbogăţit”, acceptînd ideea că este posibil în România să nu faci nimic la vedere, dar să te îmbogăţeşti, profitînd de statutul social conferit de un post înalt în administraţie. Or, PNŢCD are destui reprezentanţi în administraţia centrală şi locală, în conducerea regiilor sau companiilor naţionale, care s-au organizat, împreună cu colegii din coaliţia majoritară, într-o adevărată mafie, de pe urma căreia beneficiază ei înşişi şi, indirect, partidul. Vasile Lupu a mers mai departe cu acuzaţiile, precizînd că “dacă se iveşte un mare scandal de corupţie cu un demnitar de-al nostru, atunci există foarte mari şanse să nu intrăm în Parlament”. Ceea ce este perfect adevărat. Scandalurile de corupţie ar fi ultima lovitură care ar împinge PNŢCD în zona gri a eşichierului politic, românesc, de unde, cu oamenii pe care îi are, n-ar mai ieşi zeci de ani de acum înainte. Vicepreşedintele ţărănist nu şi-a ascuns temerea că s-ar putea ivi şi printre deputaţii sau senatorii din propriul partid cazuri în care ar fi nevoie de ridicarea imunităţii parlamentare şi a recomandat colegilor care au dosare “să-şi rezolve problemele pînă în luna septembrie, prin somarea Parchetului General de a instrumenta aceste cazuri” . El nu a pomenit nici un nume, dar a făcut aluzie la “numărul doi” din partid, care este loan Avram Mureşan, despre acesta ştiindu-se că are un dosar în legătură cu unele nereguli la privatizarea unui agent economic, puse în seama ministrului.

continuare în pagina a 16-a

Deşi nu doreşte să ajungă la Cotroceni

□ iii! rănim©i m

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a declarat că a avut, miercuri, o nouă discuţie telefonică cu premierul Mugur Isărescu şi că acesta i-a spus că, principial, rămîne în echipă, deşi nu-şi doreşte candidatura la Preşedinţie, ci continuarea mandatului de premier. Diaconescu a precizat că prima discuţie cu premierul Mugur Isărescu a avut loc telefonic, luni noaptea, după ce preşedintele Emil Constantinescu şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.

Liderul ţărănist a recunoscut că Mugur Isărescu nu şi-a dorit şi nici nu-si doreşte candidatura- la

Preşedinţie, ci continuarea mandatului de premier, dar că, la solicitarea insistentă a preşed in te lu i Emil Constantinescu, ”nu a avut altă posib ilita te decît să accep te” . Diaconescu a spus că în această săptămînă urmează să aibă o întîlnire cu M ugur Isărescu, pentru reconstituirea tandemului pentru viitoarele alegeri.

Prim -vicepreşedintele loan Mureşan a precizat că PNŢCD îl susţine pe Mugur Isărescu pentru viitoarele alegeri, dar ”nu ştie ce înseamnă Theodor Stolojan”. El a arătat că PNŢCD nu a lucrat niciodată cu Stolojan şi nu ştie din ce zonă şi

cultură politică provine şi nici ce partid îl susţine.

”Nu putem accepta această propunere”, a spus M ureşan, referindu-se la ideea ca Stolojan să intre în tandem cu Mugur Isărescu la alegerile viitoare. Mureşan a mai spus câ propunerea legată de viitorul premier se face, conform prevederilor constituţionale, de către partide şi ţinînd cont de alianţele care se realizează după alegeri.

"Aruncăm formule cu Grivei şi nu stăm de vorbă cu Grivei”, a afirmat liderul Ion Diaconescu, referindu-se la intrarea lui Theodor Stolojan în tandem cu Mugur Isărescu.

Păgub iţii de la FNI lovesc In "hoţii de la P N L "

Aproximativ 30 de păgubiţi Ia FNI au venit, ieri, la sediul central al ApR, pentru a-i cere sprijinul preşedintelui Teodor, M eleşcanu să-şi recupereze banii şi pentru a-l avertiza să nu facă o alianţă cu "hoţii de la. PNL”, pentru câ riscă să piardă voturi.

Investitorii FNI, care au venit scandînd ”ApR nu te alia cu hoţii şi mafia”, l-au acuzat pe ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, câ a falimentat FNI prin acceptul de a implica CEC în activitateâ Fondului şi pe ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, că nu a făcut nimic sâ-i ajute. Ei au mai spps câ PNL are tradiţie în falimentarea fondurilo r de investiţii, amintind cazul SAF1, de care sînt legate numele lui Viorel Cataramă şi George Danielescu.

M eleşcanu le-a spus câ poziţia partidului său este ca ancheta scandalului FNI să fie dusă pînă la capăt, pînă la găsirea adevăraţilor vinovaţi, iar în cazul în care se dovedeşte că statul i-a păgubit pe investitori, atunci tot acesta să le dea banii înapoi.

răăi&'> - >* m n m m » *

u jM r ' ■w i im w & urmim s i 0 a

y m p m . i

■ . -■ N

MM&r

ApR nu mai vrea cu liberalii• î n u l t i m u l t im p , o c o la b o r a r e c u P D S R p a r e m a i t e n t a n t ă •

Politica de alianţe a ApR s-a schimbat în urma deciziei luate în cadrul Consiliului Naţional al partidului din 14 iulie, care prevede participarea la alegerile din toamnă pe liste proprii, cu candidaţi proprii, inclusiv la Preşedinţie, renunţîndu-se astfel la alianţa preelectorală cu PNL. Această opţiune este motivată, pe de-o parte, de acuzele/atacurile venite din partea unor lideri liberali, iar pe de altă

parte de deosebirile doctrinare care există între cele două partide. Deputatul ApR de Alba, Nicolae Popa, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că nu poate accepta ideea de fuziune sau de absorbţie, pentru câ “aceasta ar însemna dispariţia partidului atît uman, cît şi doctrinar”. în plus, el nu se vede alături de Remeş, pe care-1 acuză de politică fiscală şi economică dezastruoasă, şi nici alături de Dinu Patriciu, “implicat în tot felul de afaceri dubioase”.

' Interesantă este dorinţa ApR-lui de-a “începe. în condiţii urgente”, adică de săpţăm îna viitoare, “normalizarea relaţiilor cu PDSR”. Popă a declarat că se are în vedere o alianţă postelectoralâ cu PDSR la viitoarea guvernare. Totuşi, liderii ApR nu exclud nici o alianţă postelectoralâ cu liberalii, vorbind despre -posib ila

Adriana C10TIcontinuare în pagina a 6-a

Prof. dr. univ. Nicolae Coman. ambasa domLRom â n ie LlaJJ a i robi;

„România este percepută ca o ţară europeană si cu standarde europene”

Prof. dr. univ. Nicolae Coman a părăsit, în urm ă cu tre i ani, prorectoratul UBB pentru postul de ambasador al României în Kenya.

A frica este o m are pasiune a profesorului clujean, care a fost numit, Ia Nairobi, vicepreşedinte al rep rezen tan ţilo r perm anenţi la UNEP şi Habitat, două organisme ale ONU, care se ocupă cu mediul şi, respectiv, cu aşezările umane.

După term inarea m andatului, doreşte să se întoarcă la catedră, am basadorul fiind specialist în genetică. Un fapt interesant: venind acasă în concediu, a făcut drumul de la Nairobi pînă la Cluj cu maşina, îndeplinindu-şi un vis mai vechi. Discuţia este axată mai ales asupra Kenyei, un paradoxal spaţiu al primăverii veşnice.___________ A n dreea M A R C U

continuare în pagina a 6-a

FARA MOLDOVA,. .NIMIC ROMÂNESC!La începutul mileniului 3, Uniunea Românilor Bucovineni cere naţiunii române

să se despartă definitiv de toate erorile care i-au compromis politica în secolul care se sfirşeşte şi să nu le mai admită,niciodată.

Cu credinţă nestrămutată în Dumnezeu şi în viitorul naţiunii române, Uniunea Românilor Bucovineni se pronunţă, cu hotărîre, împotriva încheierii unui tratat cu Republica Moldova, în care să nu fie revendicat, cu demnitate şi fermitate, dreptul naţiunii române de a-şi întregi teritoriul naţional,, în timp şi pe cale paşnică, cu toate acele teritorii în care românii au fost, sînt si vor rămîne băştinaşi

’ Lo’rin FORTUNA

s.C. APJEX S.R.L., cu o experienţă de un deceniu în distribuirea presei, îşi continuă activitatea la noul sediu din Strada Avram Iancu Nr. 36.

Dacă nu sînteţi încă clientul nostru, sunaţi-ne şi difuzorii noştri vă vor contacta. Num erele de telefon rămîn neschimbate: 196.213 şi 195.981.

Abonamentele se pot contracta prin difuzorii firmei, la unităţile noastre din P-ţa Unirii nr. 23 şi str. Bolyai nr. 12, respectiv la casieria societăţii, pe strada Avram Iancu nr. 36.

Apelaţi la noi şi nu veţi regreta! 09743571

Ion lliescu afirmă că nu are nici un motiv să se retragă din cursa prezidenţială şi i-a îndemnat pe cei care îl sfătuiesc în acesLseitş $*-*'■ vadă de treah^lomfiîsy - T

! t

Firmă de difuzare angajează

DIRECTORCondiţii:

- studii superioare (de preferinţă economice);- persoană dinamică;- abilităţi de comunicare;- spirit organizatoric; ■ . -- experienţa într-un post similar minim un an;- cunoştinţe operare PC (Word, Excel);- vîrstă maximă - 40 ani.

Se oferă:- salariu atractiv; • •

. munca într-un colectiv tînăr si dinamic.

Cei interesaţi sînt rugaţi să trimită un C V . ş i scrisoare de in tenţie (scris de mînă) Ia numărul de fax: 192.828 pînă în data de 21 iulie 2000, o ra 16.00.

Vor fi contactaţi doar cei selectaţi.

http://www.dntcj.ro/adevarul
Page 2: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

• Sf ProorOC '“«Tesvlteanul;• C a l e n d a r u l g r e c o ^ t o l i c - . S . I l i e T e s b i t e a n u l . p f . ( t s e c . IX Î C r . ) .

. t.. ^ ___

A / '

/ - '• / f'

•PRHFHCTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMARIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-S0-01 PRIMARIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMARIA GHERLA: 24-19-26 POLITIA CLUJ-NAPOCA:„ ' 955 şi 43-27-27

•POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

•POLITIA DEJ: 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-21-21• POLIŢLA CÎMPIA TURZII: 36-82-29 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •POIITLA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢLA CIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158 •D IRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 958 •RA.TERM OFICARE: 19-87-48• SC MOSTENAV SA: 41 -51 -71 • R ATAPĂ CANAL: 19-63-02 •S C .-S A L P R E S I-S .A .: 19-55-22 •S C PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

JANDARMI: 956 - GARA Cai-N spoci: 952

•AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; - trccm -43-20-01;Torit - 5 1 • 17-62; Dej - 2 1 -20-22

• ALIANŢA ANT1SLTCID: 19-16-17

TA R O M : 26.04.1999- 28.10.2000Iu n »

C I RSF. IN TERNATIONALE din A o tc ^ a n II:

• C1j)‘N 3>xa - Budapesta, cu plecare din Cî a ’-N îpxa in nlclc dc I jt.'k nuni, joi ?i vineri UoraTXOnnupotcrea dra Budapesta in u leie tfcrvsni.n»crrvn.\tnenwsimM tJ hora 11.00.

• O jj-Napcca • Budapesta, cu plecare în jrkkdejeu ora 22.1X1 şi irupenert din Budapesta tn r .k k de vtncn ora 16.00. IN F O R M A Ţ II:A u to g a ra ): 14-24-26

A utogara II: 43-52-78

'F A R M A C I IFarmacii c i senicia permanent: Farmacia

'CORAFARM', str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-19. str. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Fam-jria "CVNARA", Calea Florcşii nr.75, lel.42.62.72. orar non-slop.Farmacii c i u n i c i i p re liip il: Farmacia

TNTF.RPHARM", str. Primlveni nr. 5. telefon 42-71-95. crr 8-22.famx-a"O.EHVTTSFAR'r. Patal'nminr. 10. tclcfoet 19-13-63. orar 8-21

C arii ic noepir:Fa.-r.2cii nr. 4 'H oieri", er. Gh. Doja nr. 31

telefon 13-00-77. cirar 20-8.

0 7 3 0

1 6 ,451 8 ,00

0 8 ,3 0 0 9 ,1 5

1 7 ,3 5 1 9 ,4 5 1 9 ,0 0

1 0 .4 5

2 0 .4 5

m a r ţ ţ

0 7 ,0 0

1 5 3 50 8 ,0 0 0 8 2 0 1 6 ,1 5 1 9 ,4 5

0 9 ,0 0 2 0 ,4 5 -

m i e r c u r ţ

0 7 3 01 8 ,0 0

1 8 3 5

0 8 ,3 0 0 9 ,1 5

1 9 ,0 0 1 2 ,0 0 *

1 9 ,4 5 1 9 ,4 5

10 ,151 2 .4 5 -

2 0 .4 5

i f i i

0 7 3 0 1 5 3 5 . 1 9 ,00

2 0 ,4 5 -

U8 J 0 0 8 2 0

1 6 .1 5 1 7 ,0 0 2 0 ,0 0 1 9 ,1 5 2 1 ,4 5

0 9 ,0 01 8 ,4 0

2 0 ,1 5

v i n e r i

0 9 ,1 52 0 ,4 5

2 0 3 5

1 0 ,1 5 0 7 ,4 52 1 .4 5 1 4 ,0 02 1 .4 5 1 9 ,1 5

0 8 .4 5

1 4 .4 5 2 0 ,1 5

S Î m h â f ă

1 9 J 0 2 0 3 0 1 1 ,0 0 12,00

d u m i n i c ă

1 4 3 0

2 0 ,1 51 5 ,0 5

2 1 ,1 5

Preţ bilet: 955.000 lei. respectiv 960.000 lei

Luth CIuj-3Bolojna 103612,05EolofniĂCluj 1235-16,40 .

mimmL: Cluj-ăBolojni 103612,05Boltţni-JCltij 1235-16.40

jlncri; Cluj4BoIogna 103612,05Bologna-Jduj 1155-16,40

Preţ bilet C lu j - Bologna - C luj: 235$ TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA “FAMILIA SFÎNTĂ"• 1 7 - 21 iulie •

Mecfictni generali. Dr. I. Bolâ ■ 17,19, 21 (10- 12). dr. V. Bodo • 19, 21 (15-17). dr. L. Ciobanu♦ 17 (17-18). dr. R. Cotîrtâ - 19 (10-12), dr. N. loviţâ * 20 (10-12). dr. S. Loga -19 (15-17). dr. M. Manea - 18 (14-15). dr. D. Muntean -18 (10- 12), dr. G. Ona -18 (11-13), dr. A F. Oros - 20, 21 (W-16). dr. L Raşa • 17 (15-17). dr. G. Râfan• 21 (15-16). dr. L. Roba - 18 (11-13). dr. M. Sjctj . 20 (11-13). dr. V. Tâtanj-21 (10-12), dr. C. Tonea - 18. 20 (9-11). dr. A Varga - 17. 21 (9-11), dr. C. Viacu-17. 21 (11-13). Homeopatie. Or. L Barbâafcâ • 19. 21 (10-12), dr. R. Jurcâu - 18. 20 (15-17): Cardiologie. Dr. I. Pa|iu - 19 (11.30-13). dr. T. Popescu - 19 (9-11), dr. N. Prtsci - 19 (15-18); Interne. Dr. O. Pârv - 17 (15-17). dr. N. Pop - 20 (14-16). Ginecologie. Dr. C. Fodor -18. 20 (10-12). dr. S. Precup -17. 19 (9-11).dr.N Şoancâ-17.20(14-16);Chirurgie. Dr. C. Cosma ♦ 18. 20 (10-12). dr. P. Pitea - 20 (10-11). dr. T. Prtşcu - 21 (11-12); Pediatrie. Dr. R M»ea -18 (14-15). dr. M. Fritea -19 (11-12); Reumatologie. Dr. C. Zotta * 21.(14-16); Ortopedie. Or. Z. Popa - 17 (12-13); Endocrinologie. Dr. E. Popescu • 19 (9-11); Psihologie. Psih. t. Boiiâ - 18 (14-16); Dermatologie. Or. D. AJdea • 18.20 (14-16), dr.I. Sârbu-17(11.30-12.30); O.R.L Or. E. Plâianu - 17. 20 (9-11). dr. S. BBlan - 18 (14-16);- Neurologie. Dr. C. Botez - 20 (15-17); Toxicologie clinici. Dr. C. D. Ursu -18 (12-13); Laborator. CNm pr. S. Moşoigo - 17, 18. 19. 20.21; Ecografie. Dr. E. Czuczi • 17 (15-17), dr.I. Ghi'ean • 19 (14-16). dr. L. Negru ♦ 20 (15-17). dr. CD. Ursu ♦ 20 (12-13).

Pentru chirurgie plastici fl reparatorie, urologie, radiologie panificarea bofnaviof se face ta sedrJ Polimeri pe bazâ de bilet de trimitere. Ptarrtcarea btfnavtor se face ta sedki. str. Moţilor - nr. 32 sila tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pirtâ vreri PlanAcarea bolnavilor la ecograf fi EKG se face numai pe bazâ de trimitere de la medici Po’icfinicâ.

Republica - 28 de z ile , SU A - premieră (13,30; 16; 18,30; 21); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 *

Victoria - F lg h t club , SUA ( 12; 14,30; 17; 19,30) * Arta - Eurimages, aer condiţionat - Am anţii secolului. Franţa, premieră (12,30; 15; 17,30; 20) * Favorit - Capcana p entru hoţ, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti -• Stuart Llttle -şoricelul familiei, SUA (15; 17; 19)

TUR DA - Fox - Carter, z is „U raganul”, SUA (13 ; 16; 19) DEJ - Arta - N ottlng HIII, Anglia -SUA ( 15; 17,15; 19,30) GHERLA - M a ry cea cu vino'ncoa, SUA (17; 19); Colecţionarul

de oase, SUA ( 21). Jo i închis.

UNIPLUS Radio Joi, 20 iulie P r o g ra m In fo r m a tiv B B C : 6,00-6,30;8,00-

8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 06,35, 8,20 C a le n d a ru l z i le i . M e te o . 06,45, 9,45 H o r o s c o p . 9,00 Ş t i r i lo c a le . 9,20 P r o g ra m u l c in e m a . 9,55 In fo r m a ţ i i cu ltu ra le . 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş t ir i n a p o n a te s i lo c a le .10.00-14,00 P u n c t . , ş t d e la Z e c e ; 14,30-18,00 U n ip lu s a lte rn a tiv . 18,30- 21,00 Tre i c e a s u r i b u n e A 9,00 Ş t ir i lo ca le . 22,00; Ş t ir i n a ţ io n a le 21-30-6,00; U n ip lu s n o c tu rn . -,

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): O rar: zilnic; 8-12,45. 13,30-20,00; sîmbătă; 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit; zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8- 14. ,

* B iblio teca Jude ţeană “ OCTAV1AN G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri; 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni - activitatea filialei a fost suspendată; marţi, vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti - ORAR: luni, m iercuri, joi: 14.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 10,00-18,00; sîm bătă: 9,00-16,00. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: . (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

I B ib lio teca A cadem iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

I B ib lio teca G erm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; mineri -10-16.

■ Biblioteca A m ericană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 .

B ib lio teca “ H e lta i” (strada C linicilor 18). Orar: zilnic 10 -'18; simbâtâ: 9 -1 3 .

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18- 19; joi 19-20.

Biblioteca C entru lu i Cultural Francez (strada l.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca C entrului Cultural G erm an ” H crm ann O b c rth ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

* Biblioteca “V aleriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri -20, sîmbătă 8-13.

Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

D is p e n s a r u l _ P o l ic l in ic c u P la tă §

• - ş :*>instituţie cu vechi 1

renume în asigurareaconsultaţiilor medicale,

angajează medici detoate specialităţile.

P o lic lin ic a este deschisă şi sîmbătă în tre orele 8-13. ,Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta M âloasa) n r. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

( •

Telematinal; 11,20 TVR Timişoara; 12,20 Felicity (s/r); 13,10 Tezaur folcloric

(r); 14,00 Jurnal; 14,15CiberFan; 14,30 Destinul unei naţiuni; 15,00 Convieţuiri (mag.);

: 16,00 Evrika; 16,30 Librăria pe roţi; 17,00 Fereastră spre America; 17,30 Orice e posibil (s); 18,00 Casa mea;-18,30 Garantat 100%; 19,00Avanpremieră Ştiri; 19,05 Corect!; 19,15 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,35 Sport; 20,45 Aristocraţii (s);21.35 Teatrul Naţional de Televiziune; „Cabina de montaj”: Ion Caramitru; 22,25 Jurnalul Academiei Caţavencu; 22,40 Reflecţii rutiere; 22,55 Secolul XX văzut de ... (do) * Jurnal (ora 23,40); 0,10 Rock la miezul nopţii.: .m ^ 7.00 Domni-f i n w U şoara Andrea (s/r); • 7,50 Femeiamisterioasă (s/r); 8,40 Omul şi muzica (r); 9,35 Trupa DP 2;12.30 Arta apărării (r); 13,00 Lady, Lady (s );'13,30 Spaţiu frăncofon (r); 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Orizont spiritual; 15,20 Veni, video, viei (r); 15,55 Antologia jocului popular; 16,05 Obsesia (s); 16,50 Domnişoara Andrea (s); 17,40 Femeia misterioasă (s); 18,30 Telejurnal TVR 2;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,05 Iarba verde de acasă;19.35 Riaba, găinuţa mea (co. Franţa/Rusia 1994); 21,35 Turnul de control; 22,00 Călătorind prin ţară; 22,15 Poliţie judiciară (s); 23,05 Ştiri; 23,10 Enigmatica Terra (do);23.40 Armonii clasice;* 23,55 TVM Mesager.

7,00 Observator; a n to rf : 7 ,35 Aerobic show;8.00 Dimineţi LaTine ;(mag.); '10,00 Ştiri; 10,10 Godzila (s);10.30 Bărbaţi în negru (s); 11,00 Croazieră de lux (s/r); 12,00 Scandalul (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Bărbaţii nu plîng (dramă SUA 1992); 15,00 V.I.P. (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,15 Vouă (div.); 17,20 Casa de pe plajă (s); 18,10 Croazieră de lux (s); 19,00 Observator; 19,55 Vouă (div.);20.00 Sub soarele Africii (s);22.00 Observator; 22,25 Vouă (div.); 22,30 Joi TeleEurobingo 2; 23,50 înlănţuiţi (thiriller SUA ’92); 3,30 Conan (s/r) '

7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău! (mag. matinal);

10.00 Tînăr şi neliniştit (s/r);10.50 Doi poliţişti şi jumătate (r);11.40 Conan (s); 12,35 Arşiţa (f/r); 14,20 Cu crima în suflet (f/ r); 16,00.Tînăr şi neliniştit (s);16.50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,30’AI şaptelea cer

Joi, 20 iu lie(S); 18,30 Seinfeld (s); 19,00 Ştirile pro TV; 20,00 Trei ceasuri rele (dramă SUA 1997); 21,45 Ştirile Pro TV; 21,50 Chestiunea zilei pe scurt; 22,00 Generaţia X (thriller SUA 1996); 23,50 Ştirile Pro TV/Profit; 0,15 ProFm e aici (d); 0,30 Doi poliţişti şi jumătate (s); 1,30 Seinfeld (s/ r); 2,00 Fata din Jersey (co. SUA 1992); 3,30 Conan (s/r).

. 7,00 Milagros

Z / b la b c ,

(s/r); 8,00 Taifas magazin

matinal; 13.00 Milagros (s);14.00 Duşmandl duşmanului (r);15.00 Viper (s/r); 15,55 Clip Art;

.‘16,00 Salvaţi de clopoţel (s);17.00 Viper; 18,00 Focus; 18,35 Impaqct; 19,00 Cavalerul rătăcitor (s); 20,00 Operă de trei parale (musical SUA ’89); 21,45 Ştiri pe scurt; 22,00 Hiturile verii la Prima TV; 22,50 Cronica cîrcotaşuiui; 23,00 Detectivi de elită (s); 23,55 Clip Art; 0,00 Focus (r); 0,30 Impact (r). TELtFJ 7,00 Bună

d i m i n e a ţ a , România; 9,00 Daţi

vină pe Corina (r); "10,30 Economic ABC (r); 10,45 Gura lumii; 11,00 Senzaţional Ţr);12.00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora unu-a venit; 13,15 Telemedicina (r); 14,30 Lumea misterelor; 15,30 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00 Post Meridian;17.00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Documentar; 18,50 Pariu trio - LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,45 Economic ABC; 20,00 Gura lumii; 20,15 Documentar; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 21,55 Pariu Trio - LOTO; 22,00 Linia întîi; 0,00 Nopţi albe; 1,00 Ora unu a venit.• 10,00 Ştirile de

Z D SSS& e î Acasă (r); 10,30 Acasă la bunica (r); 10,45 Dragoste şi putere (s/r); 11,15 90-60-90 Fotomodele (s/r);12.00 Războiul pasiunilor (s/r); 12,45 Guadalupe (s); 13,30 Femeia vieţii mele (s/r); 14,15 Antonella (s); 15,00 Milady (s);16.35 Dragoste şi putere (s);17.00 Căsuţa poveştilor (s); 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Trei femei (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 în ghearele râului (f.horror Anglia 1967);23.35 Acasă la români (r)

15,00 Retransmisie7- abc; 17,50

Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Rada Muraru; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20 ,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

EUROPA NOyA T . CCUJrNAPpCA *

Joi, 20 iulie 07:00 -10:00 PRIMUL SA LU T• Ştefan Coroian, 07:00 Ştiri, 0720 Revista presei locale, 7,40

Ştiri pe scurt, 07:50 Horoscop; 07:00 Ştiri * Revista presei centrale, 08:20 CD Sport - ştiri sportive, 8:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri + Revista presei centrale, 0920 Ce mai crede lumea, 10:00-12,00 (Anca Micheti), 10,00 Ştiri* Meteo-; 12,00 -15,00 M ESAJ FM - Horaţiu Nicoară/ Tudor Runcanu, 13100 Ştiri + Meteo, 15,00 -18,00 Caleidoscop CD - Tiberiu Crişan:15.00 Ştiri, 15,20 Ce mai crede lumea; 17:00 Ştirh-CD Sport;18.00 Ştiri + Meteo 19:00 - 22:00 (Tudor Runcanu/Horaţiu Nicoară), 22,00 Ştiri pe scurt, 22:00-24:00 Modem buzz (Horaţiu Nicoară).

9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); - Concursuri (10 .30 ,1 2 .3 0 );1 2 .4 5 -Sp ort pe mapamond; 12 00-18 OO-C A LE ID O S C O P fm:13.20 -E n g le za pentru a fac e ri; 20.00 -T ehno m ania-

*DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00- .23.00- Marti - T re n u l de la m iezu l nopţii- Ucu Florea; 22.00-23.00 - B o y s & Girls-Andreea Sibechi'şi Tavi Topan _

( « T » ; J o i, 2 0 iulie; ------ i ŞTIRI 09.00, 10.00 | 12.00 , 15.00, 16.00; BBC-06.00 ; 11.00 , 14„00 , 18.00; 6.30- 9.00 - SU P ER M A TIN A L:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6 .4 0 ,7 .2 0 , 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţâ de diaiog(8.30),Buletin

Jtier(8.55); 9.00-12 00-P A TR U LA DE SER VIC IU :

Jo i, 20 iu liewner Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox. 4

‘ minute): 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30. .

5:00-8:00 Lupta c u S o m n u l 8:00-10:00 Z o n a 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală,Trafic,' anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00- 12:00 Tovarăşii mei; 12:00-19:00 Contact FM . 19:00- 22:00 Seară de seară. 22:00-24:00 în arşiţa m u z ic ii- realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune

^ = = = = ^ Joi, 20 iuliek ( R A D I O C L U J 6,00 Bună dimineaţa.V &m ii,Mj1. o emisiune cu informaţii,actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 E m is iu n e a în lim ba m aghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Livia Inceu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 A p a tra p u te re . Prezintă Constantin Cdlhon. 12,00 R a d io ju rn a l tra n silva n . 13,00 R a d io ju rn a l B u c u re şti. 13,15 Paralele m uzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 E m is iu n e a în lim b a m a gh ia ră . 18,00 R a diofa x. Prezintă Doina Borgovan. 18,30 Crochiuri muzicale. Redactor: Cristian Zoicaş. 19,00 Radiojurnal Radio R o m â n ia A c tu a lită ţi. 19,15 P e scena is to rie i. Redactor: Gheorghe Bodea. 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 D in grădina cu flori multe. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA9 1 .2 M H z F M

O N C O P R A XCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CLUJ-NAPOCA, str.PROF ClORTEApr.9

(cartier Grigorescu) C O N S U L T A Ţ II:

Prof.dr. LU C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

u M I : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 M- 1 8 M

Dr. VALENTIhT P O P E S C U (C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 ao- 1 6 ; V : 1 5 - 1 7: - S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN PO PESCU(U rologie)

L , M l : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ;io- 2 0 V : , 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în tim pu l o re lo r d e fu n c ţ io n a re a c a b in e tu lu i

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascalv nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEFRO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE « ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE .

Electroencefalografie - Electromiografie '- Examinări

Doppler - Histerosalpingografii . pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de coi uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic dc gardă: orele 21 - -7 Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41 .63 . ' >

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie• protetică (ceramică) •• chirurgie (rezecţii,-împlânte) Programări zilnic la teL: 430.028

O R A R .Luni • Vineri: 9-19

S im bâtâ : 10-13

Pentru: studenţi,: pensionari, someriiteducere ZO'/ol»» -

CABINET MEDICAL PRIVAT

Prof. Dr. loan HUŢANUCluj-Napoca, str. Observatorului

nr. 13, ap. 12 (autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente::C H IR U R G IE INFANTILĂ,ORTOPEDIE UROLOGIE PEDIATRICA, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19Pediatrie:

L: 16 - 21; Ma J; 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11. '; Medicină generală;.ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. DNIV.Dr. MIHAI CALUGARD Dr. ANGELA CĂLDGĂRU

; S tr. Prahovei nr. 11( l î n g ă b i s e r i c a B o b )

L, Mi, V - ‘17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBORITORII DU SiViTATU IHIWILi fl,ll|stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, înţre orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Page 3: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

, ; t £ L , • . . . . -‘. 4 î i s M i m W i a S i x i — *. - - * - •

Cine ar putea pune în pericol extinderea (IE?( “ T h e G u a r d ia n ” )

Frustrarea resimţită de Austria din cauza sancţiunilor impuse îm potriva sa de UE, degenerată în ultimele zile într-un schimb de replici franco-austriac, a ajuns pînă la ameninţările cu blocarea extinderii europene. “Cancelarul austriac Wolfgang Schuessel a arătat la 3 iulie, la Frankfurt că, înainte ca blocul celor 15 să poată primi noi membri, sancţiunile vor trebui ridicate. Cum decizia de admitere a unui nou stat trebuie să fie unanimă la nivelul UE, iar în decembrie vor fi supuse la vot reformele interne indispensabile extinderii; Austria poate răsturna planurile Uniunii dacă nu i se dă satisfacţie.

Cancelarul austriac a precizat că “nimeni nu va impune nici o blocadă”, dar “menţinerea sancţiunilor împotriva Austriei ameninţă să otrăvească progresele interne”. Austria percepe extinderea ca o şansă istorică, a afirmat dl Schuessel, dar aceasta nu poate avea loc înainte de a fi îndeplinite precondiţiile instituţionale - reformele interne ale UE - şi politice.

Declaraţiile cancelarului Schuessel de la 3 iulie le-au reflectat pe cele făcute recent de Joerg Haider, figura dominantă a Partidului Libertăţii din Austria (FPOe), membru al coaliţiei guvernamentale. Intrarea FPOe la guvernare a fost motivul sancţiunilor impuse de UE în februarie. Partidul se opune imigraţiei în Austria şi i s-au adus acuzaţii de rasism şi xenofobie. Dl Haider, guvernatorul popular al provinciei austriece Carinthia, este celebru pentru unele remarci nepotrivite, care au părut să apere cel de-al treilea Reich.

Sancţiunile nu au avut efecte economice semnificative asupra Austriei, limitîndu-se la refuzul miniştrilor din cele 14 state partenere din UE de a se întîlni în public cu omologii lor vîenezi. Ele i-au afectat însă pe austrieci.

Nemulţumirea a mocnit cinci luni după impunerea sancţiunilor şi a izbucnit din nou la

sfîrşitul săptămînii trecute, cînd Franţa a preluat preşedinţia prin rotaţie a UE. Premierul Lionel Jospin şi preşedintele Chirac, lăsînd la o parte obişnuitele divergenţe, au apreciat ca improbabilă ridicarea sancţiunilor în acest an. Joerg Haider a reacţionat declarînd la 3 iulie pe postul naţional de radio că, dacă Franţa afirmă-că nu se-va schimba nimic în acest sens în cursul preşedinţiei franceze a UE. “Austria afirmă la fel de clar că nici nu se va mişca nimic”.

Continuînd ca de obicei, fară reţineri, dl Haider a adăugat că Franţa, ca preşedinte al UE, se va afla în situaţia unui “Gulliver înlănţuit de liliputani, gălăgios, dar incapabil să se mişte”.

La 4 iulie, coaliţia guvernamentală austriacă a decis organizarea în toamnă a unui referendum asupra sancţiunilor.. Cancelarul Schuessel a anunţat că referendumul urmează să aibă loc la 29 octombrie sau 26 noiembrie dacă sancţiunile nu sînt ridicate pînă atunci. Consultarea ar urma să; constea într-o întrebare cu şase puncte, cu “da” sau “nu” ca variante de răspuns. Primul punct se prevede să fie dacă guvernul austriac ar trebui să “asigure, prin toate mijloacele cuvenite, ridicarea imediată a sancţiunilor impuse Austriei în mod injust”. Celelalte puncte cer austriecilor să susţină eforturile de a apăra drepturile statelor mici din UE, de a garanta dreptul la alegeri libere şi democratice, de a spori rolul regiunilor, de a obliga instituţiile europene să respecte domnia legii şi drepturilor omului şi de a include în tratatul Uniunii o procedură legală pentru cazurile de încălcare a valorilor UE.

Viena şi-a demonstrat capacitatea de a perturba activitatea UE la recentul summit de la Feira, cînd a blocat acordul privind un controversat impozit pe venit, afirmînd că nu-1 poate semna “din motive constituţionale”. Cele 14 partenere ale Austriei din UE se tem că o consultare populară ar putea încuraja sentim entele antieurofene ale austriecilor. UE a încercat săptămînă trecută să repare într-un fel situaţia creată de aplicarea sancţiunilor fară prea multe

avertismente prealabile şi practic tară a le supune dezbaterii publice. Un grup de “trei înţelepţi ’ numiţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului urmează să examineze performanţa Austriei şi a FPOe, cu accent .pe problemele imigraţiei. Cancelarul Schuessel a afirmat că ţara sa va. coopera. Austria are legi ferme împotriva promovării idealurilor naziste şi în istoria recentă nu s-au produs violenţe rasiste, antisemite sau neonaziste. Mai mult, a subliniat cancelarul, Austria acceptă mai mulţi refugiaţi “per capita” decît orice altă ţară. -

Guvernul austriac a sugerat UE să facă public raportul pînă la 13 octombrie, cînd liderii Uniunii urmează să se întîlnească la un summit în oraşul francez Biarritz. Preşedintele francez, Jacques Chirac, a refuzat deocamdată să stabilească un termen pentru prezentarea raportului, declarînd că “depinde de Austria”. Cancelarul Schuessel a subliniat la 3 iulie la Frankfurt, după o reuniune a liderilor conservatori regionali, că “preşedinţia Franţei trebuie să fie neutră”.

“Dacă tensiunile din cadrul UE nu sîrit soluţionate rapid, chestiunile tehnice sau munca de fiecare zi vor fi mult îngreunate. Dacă lucrurile vor avansa sau nu depinde foarte mult de eforturile preşedinţiei franceze şi de voinţa politică a tuturor partenerilor”, a spus dl Schuessel la 4 iulie, la o şedinţă a coaliţiei guvernamentale.

Joerg Haider a calificat supunerea partidului său la o inspecţie privind “corectitudinea sa politică” drept o-insultă. Alţi austrieci au atras atenţia că Franţa însăşi nu are un trecut prea curat în ce priveşte tratam entul aplicat imigranţilor şi minorităţilor şi are, de asemenea, un partid xenofob. în plus, arată fei, în Germania şi Belgia se petrec mai multe incidente neonaziste violente, iar politicile de imigrare austriece sînt identice cu ale partenerilor din UE, cu toate că Austria este mai expusă, avînd graniţă cu statele sărace din Europa de Est.

T actica lui Vladimir Puţin tran sm ite semnale de alarmă in Occident( “ T h e T im e s ” )

La şase luni după ce a obţinut puterea promiţînd să facă reforme şi să-i asigure Rusiei un rol de lider, preşedintele Vladimir Puţin începe să se facă cunoscut pentru conducerea sa autocrată, dar mai ales pentm atacurile sale la adresa libertăţii presei.

Cel mai recent exemplu de măsuri de penalizare adoptate de autorităţile ruse împotrivă celor care au o poziţie critică faţă de ele, a fost interdicţia pentm ziaristul Andrei. Babiţki, închis în luna ianuarie într-un lagăr în Cecenia, de a se deplasa la Bucureşti, lă 6 iulie,- pentru a ridica un premiu ce i S;a acordat pentm reportajele sale. în locul premiului, se confruntă cu acuzaţia ca deţine documente false şi cu perspectiva unei amenzi în valoare de 700 de lire sterline. Mulţi cred că delictul comis de el este pur şi simplu de a fi fost critic faţă de evenimentele din Cecenia. ,

A ceste măsuri îm potriva lui Babiţki coincid cu cel de al patrulea interogatoriu luat lui V ladim ir Guşinski, preşedintele Media-Most, singuml imperiu independent din mass-media rasă. Dl Guşinski â fost arestat şi închis o scurtă perioadă, la mijlocul lunii iunie, pe baza acuzaţiilor de a fi delapidat guvernul cu suma de 7 milioane de lire sterline.

Acuzaţiile aduse celor doi au fost "ridiculizate de ziarişti, politicieni şi comentatori care au numit cazul Gusinski cea mai im portantă agresiune a lui Vladimir Puţin îm potriva mass-media, după numirea sa în funcţia de premier anul trecut. în opinia lor, aceste atacuri sînt cele mai recente dintr-o lungă serie de măsuri autoritare faţă'

de care Occidentul a fost prea permisiv. v

L iberalii ruşi au avertizat Occidentul că blîndeţea cu care a tratat intimidarea de către Puţin a ziariştilor nu este deloc benefică,

■ deoarece este interpretată de Kremlin drept un cec în alb pentru a-i hărţui pe critic ii săi. Igor Malaşenko, care deţine o funcţie înaltă în compania lui Guşinski, el însuşi închis luna trecută, a declarat că absenţa în Occident a unei poziţii foarte critice la adresa lui Puţin a transmis un semnal eronat Kremlinului. “Spiritul împăciuitor nu dă roade. întrevederea dintre premierul britanic, Tqny Blair şi Vladimir Puţin i-a dat preşedintelui rus impresia eronată că va fi admis în clubul exclusivist al liderilor occidentali. Aceştia trebuie să fie mai direcţi în modul cum tratează cu el”, a spus Malaşenko. O poziţie critică intransigentă nu va izola Rusia, ci va avea mai degrabă încredere excesivă asupra noului regim. în schimb, s-a creat o stare de spirit de încredere excesivă a anturajului preşedintelui, a mai precizat el. “Kremlinul crede că poate face ce vrea în Cecenia sau în oricare altă problemă”.

Serghei Kovaliov, veteranul rus din domeniul drepturilor omului, a afirmat că este mai uşor pentru guvernele occidentale să susţină că lucrurile merg excelent în Rusia. “Nu doresc să examineze situaţia aşa cum se cuvine. Exact pe aceasta şi mizează echipa Puţin”, a spus el. în opinia dlui Kovaliov, guvernul rus va hărţui presa sub nenumărate forme, tară a fi nevoit să recurgă la spitale psihiatrice sau lagăre de muncă forţată cum se obişnuita în perioada sovietică. “Nu mai este nevoie de nici uri glas, deoarece în

interiorul fiecărui sovietic se află un paznic de închisoare şi acest lucru este cu mult mai eficient decît. o actuală închisoare”.

Pînă şi Serghei Dorenko, jurnalist de renume, apreciat în mare măsură drept un susţinător al Kremlinului, a condam nat represaliile preşedintelui Puţin. “Este greu pentru străini şi pentru investitorii ruşi să înţeleagă ce se întîmplă aici. Pe de o parte, dăm impresia că sîntem în favoarea investiţiilor, iar pe de altă parte, democraţia a fost înlocuită de ceea ce chiar şi criticii mai precauţi numesc elementele unui stat poliţienesc”.

Cei care au criticat Occidentul pentru poziţia faţă de Puţin menţionează o listă lungă de decizii care arată că instinctuj controlului, ascuţit în anii în care a lucrat în KGB, a ieşit acum la iveală. ~ Consiliul Securităţii Federaţiei Ruse, un organism dom inant de reprezentanţi ai serviciilor secrete va fi cel care va conduce ţara în cazul în care este decretată o stare de necesitate, în conformitate cu o lege nouă ce urmează să fie apropiată curînd de Parlament. P e 'lîn g ă aceasta, Gazprom, compania mamut din domeniul gazelor naturale, cea mai mare din ţară, se află în prezent, de facto, sub controlul lui Puţin.

Totodată, preşedintele rus a impus aprobarea unei legi care îi permite să îi demită pe guvernatorii regionali aleşi, consolidînd astfel controlul centralizat alfârii. Mai mult, el nu a introdus legislaţia promisă în vederea aplicării unor reforme de anvergură în Rusia, de exemplu a sistemului judiciar, care acţionează în mare măsură în interesul celor bogaţi şi puternici.

■Pînă acum, dl Puţin s-a bucurat de confortul stabilităţii economice

datorită preţurilor mari la petrol şi a deprecierii rublei în 1998. în prezent însă, preţul la petrol este în scădere. Unii observatori nutresc temeri privind modul în care va acţiona el în cazul în care econom ia înregistrează un regres major.

îngrijorările privind tendinţele sale represive au redeschis dezbaterea în Occident privind cea mai bună modalitate de a trata cu conducerea rusă. Deşi premierul Blair şi preşedintele Clinton au încercat să stabilească relaţii de lucru bune cu noul regim de la Kremlin, pe motiv că el va conduce " Rusia în următorul deceniu, există îndoieli în alte capitale occidentale privind persoana şi capacitatea sa de a soluţiona priorităţile cu care se confruntă Rusia.

în Occident există unele indicii de reevaluare, a situaţiei. Francis Maude, ministrul de Externe al cabinetului opoziţiei britanice a cerut guvernului britanic să îşi readapteze politica faţă de Moscova. “Acceptarea, pripită a lui Puţin de către Blair a făcut ca totul să fie sub im periul oportunism ului com petitiv şi nu al judecă ţii echilibrate. Avem nevoie de relaţii strînse cu state puternice, dar instabile ca Rusia şi China, dar nu şi să ne înregistrăm valorile în registrul de sosiri şi plecări de la recepţia hotelului, atunci cînd le facem o vizită.'Nu ne vor respecta dacă o facem”.

Este posibil ca, pe viitor, modul cum se va comporta Occidentul faţă de Rusia să depindă* de persoana viitorului preşedinte al SUA. O victorie a îui George Bush jr. va aduce o Administraţie mult mai intransigentă. / .

Protejarea drepturilor contribuabililor înseamnă

protejarea statului( R O M P R E S )v Trimisul special al Rompres, Mariana Stroe, transm ite: In condiţiile îri care tinerele democraţii din Europa Centrală şi de Est au optat pentru economia de piaţă în locul celei centralizate şi o nouă ordine socială,-economică şi politică este pe cale de a fi instaurată, în viaţa cetăţenilor apar noi aspecte şi probleme care îi preocupă. Acestea sînt tratate în funcţie de specificul fiecărei ţări în parte, dar devin teme de dezbatere şi la nivel regional sau internaţional.

O atenţie din ce în ce mai mare este acordată contribuabililor şi dezvoltării societăţii civile în prezent şi în perspectivă şi, pentru prima dată în ultimul deceniu, acestei problematici i-a fost consacrată acum o reuniune mondială. Este vorba de Forumul Internaţional al Instituţiilor Publice vizînd dezvoltarea societăţii civile şi protejarea drepturilor plătitorilor de impozite în Europa Centrală şi de Est," desfăşurat în perioada 1-3 iulie la Kiev.

Reuniunea, sponsorizată de Institutul Societăţii Deschise din Ucraina, a avut, după cum au subliniat organizatorii, mai mult o valoare simbolică -"'renaşterea conştiinţei cetăţenilor. Totuşi, importanţa subiectelor dezbătute este de netăgăduit, aceste probleme nu cunosc graniţe dc nici un fel, cu ele sc confruntă oameni de pretutindeni şi despre aceasta vorbeşte şi faptul că la lucrări, în afară de ţâri central, şi est-curopcne, direct vizate, după cum rezultă din denumirea oficială a forumului (Bclarus, Bulgaria, Letonia, Lituania. Polonia, Cehia, R usia, România. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Ucraina), şi-au manifestat interesul şi au participat şi state din Asia (Armenia, Azerbaidjan, Gcorgia, Kazahstan, Kîrgîzstan). Alături dc organizaţii publice, au fost prezenţi şi reprezentanţi guvernamentali din Ucraina şi ziarişti.

Opiniile expuse, pc cît dc simple, pc atit dc interesante şi inedite, au evidenţiat cit dc clară şi strînsâ este interdependenţa dintre plata impozitelor şi alte probleme ale societăţii Contribuabilul este o figură importantă în societate şi pornind dc Ia aceasta, a fost avansată ideea iniţierii unei legi speciale pentru apărarea plătitorilor de impozite.

Protejarea în treprinzătorilor, carc sînt principalii plătitori dc impozite, înseamnă, dc fapt, protejarea statului. Impozitele sînt, la rîndul lor, principalele surse dc investiţii. Impozitele în sine nu constituie o problemă, dar ele sînt direct legate de trei mari fenomene sociale negative: corupţia, şomajul şi întîrzicrca plăţii salariilor. Prin crearea de locuri de muncă apar şi plătitorii dc impozite: dacă salariile sînt plătite la timp, atunci şi impozitele sînt percepute la timp. Dar cel mai important aspect este legat de sistem - un sistem ineficient de plată a impozitelor poate conduce la corupţie. In aceste condiţii, devine imperativă reformarea sistemului de plată a impozitelor, în sensul promovării unei po litici de im pozitare transparente, solide şi, cel mai important, corecte şi avantajoase şi pentru contribuabili.

Prin participarea la acest forum, iniţiat şi organizat .de ONG-uri din Ucraina, instituţii similare din diverse ţări au devenit conştiente, că, prin eforturi unite,'pot coordona interesele plătitorilor de impozite din diferite state şi pot influenţa politica guvernelor ţărilor pe care le reprezintă, pentru progresul acestora/ pentru consdlidaTea societăţii civile.

Dincolo de schimburile de experienţă, de opinii, păreri.şi informaţii, forumul, prin care graniţele dintre state au fost străpunse, şi-a finalizat concret lucrările cu decizia creării unui Comitet in ternaţional de coordonare a colaborării între organizaţiile publice care susţin interesele contribuabililor. Acest Comitet, prin care instituţii şi organisme din diverse ţări înţeleg să-şi unească forţele în eforturile lor de constituire a unei societăţi cu adevărat dem ocratice, îşi propune să folosească experienţa internaţională în rezolvarea celor mai dificile problem e în domeniul ap licării impozitelor, contabilităţii şi finanţelor şi apărării drepturilor economice şi sociale ale plătitorilor de impozite. ■ .

Page 4: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

ar putea fi ^ re c la m a d u m n eavo astră

1304 - S-a născut Francesco Petrarca, poet, ■ istoric şi arheolog italian, primul mare

umanist al Renaşterii (m. 1374):

Cu expoziţia Umbra cavalerului a pictorului loan SBÂRCIU,i G aleriile R adio s-au redeschis către Iunie sub un 'chip nou, reconfirmîndu-şi prezenţa în viaţa culturală a cetăţii, drept spaţiu de elevată spiritualitate. O colaborare benefică a Studioului de Radio Cluj cu Academ ia de Arta Vizuale “Ion Andreescu” va genera de aici încolo m anifestări expoziţionale de calitate, debutul cu dreptul iradueîndu-se în chiar manifestarea inaugurală. Cu un amfitrion de talia lui Florin Zaharescu - directorul Radioului clujean, secondat de colaboratorii domniei sale, Oaita Cristea Grigorescu şi Ciprian Rusu, succesul a fo s t garantat. Propunerii plastice i s-a adăugat propunerea muzicală a serii, pusă în undă prin evoluţia Orchestrei Camerata Romanica a Studioului de Radio Cluj. Să mai spunem că regîndirea spaţiului expoziţional, a ambientului reprezintă opera unor profesionişti ş i poartă semnătura arh. Mircea Ilie Vidrean, a desigiterului E m il Berbecaru, a constructorului Emil David ş i a echipei sale. . ?

■

i »l i i l i

I

fSppA >, -V . x, ,

' ' i i \ .

± * . i ^ £ L 8Orchestra Camerata Romanica

S i l ®

C u l tiv în d m o d e le u n iv e r s a le , lo a n S b â rc iu , unul d in tre artiştii reprezentativi ai generaţiei sale, continuă sâ com pună pe te m a c a v a le r is m u lu i , a d v e n tu r i lo r d o n q u ijo te ş ti su b se m n u l m o d e rn ită ţii, senzaţia că artistul apelează la un diapazon uriaş ce sparge d in tr-o dată tăcerea fiind copleşitoare. T ensiunile iscate din îmbinarea d in tre jo c şi esen ţa om enească, sem nificînd to t a t î te a e ta p e , t r e p te , a c u m u lă ri , se

•• .d e s fă ş o a ră sub forma m etaforelor

„ in te r io a re , pe o m u ltitu d in e de

‘ -- p la n u ri. Şi cu recenta expoziţie ,

■'l artistul îşi răpeşte p r i v i t o* r u 1 , conducîndu-1 într-o lum e în ca re simţurile şi artele se confundă p în ă la gradul care te . face să auz i pe ca lea v ăzu lu i. Să

? > < < & •

i -

. , - V , I H i 4 i - l L ■

loan Sbârciu - Cavaler 2 (din cliclui Don Quijote), tehnică mixtă

îm paci cu to a te decît pentru a muri. V iaţa artistu lu i e, dec i, o' lu p tă a omului cu sine, o discordie interioară,

din care se poate naşte fericirea. U m bra cav aleru lu i nu este, în această ipostază, numai expresia coexistenţei contrariilor între lim itele unui spirit neliniştit, ci vrea să arate câ personajul acesta minunat este exemplar prin fiecare dintre gesturile sau cuvintele sale,' că se supune condiţiei nemuritorilor, loan S b ârc iu e cavalerul însuşi, seniorul a cărui proiecţie se identifică cu înţelegerea sufletului aprins al iberilor. De la statura

E caterina B o ta r - clavecin, G avril C ostea - flaut, M ircla C a p ă tă - vioară - a pus în evidenţă arta a trei muzicieni de excepţie, artişti clujeni apreciaţi pe plan naţional şi internaţional, al căror palmares şi experienţă scenică le conferă statut de modele. Cei trei so lişti au răspuns cu forţă em o ţio n a lă adecvată şi rigoare s tilis tică ce rin ţe lo r partiturii. Admirabilul C oncert p en tru două viori în re m inor - solişti M irela C a p ă tă , T itu s F lu ie ra ş p robă de echilibru şi perfecţiune a form ei, a dat posib ilita te soliştilor să dialogheze cu dezinvoltură, ei p re lu înd unu l de la ce lă la lt accen te le expresive, pentru a se subsuma apoi, cu

pătrunzi, adică, în sensibilitate, meditaţiei muzicale propuse de labirintul optic al- co m p o z ito ru l de g e n iu . In te rp re ta re a

C oncertu lu i b ra n d e n b u rg ic n r . 5 în re major a adus - graţie grupului concertino alcătuit din: . E ca te r in a B o tar - clavecin, G avril C o stea - flaut, M ire la C a p ă tă - v io a ră - în tr e a g a ş ti in ţă şi a r tă a compozitorului m atur, stăpîn pe secretele de construcţie şi de exprim are po lifon ico- armonică, pe întreaga gam ă de posibilităţi tehnice şi de expresie ale instrumentelor cu

artă. A sem eni lu i . claviatură, de coarde sau de suflat. Flautul Don Quijote, nu te fermecat al m aestru lu i Costea, vioara şi

clavecinul s-au arm onizat cu orchestra în acest concert, de altfel cel mai des cîntat dintre cele 6 brandenburgice ale lui Bach, în care compozitorul a acordat rolul principal clavecinu lu i; ce leb ra cadenţă de 65 de măsuri a relevat, în redarea Ecaterinei Botar, ab ilită ţile teh n ice şi nuan ţele ce le mai potrivite.

C o n c e rtu l O rc h e s tre i C a m e r a ta R o m a n ic a .a S tud iou lu i de R adio Cluj, susţinu t Ia an iv e rsa re a a 10 ani de la în fiin ţarea aceste ia , de către v io lon ista M irela C ă p ă tă , şi dedicat îm plinirii,a 250 de ani de Ia naşterea compozitorului care a strălucit, atît în stilul “a cappella”, cît şi în cel concertant: u n reg a l din m uzică de

unor co m p lic a te a leg o rii. P rin tr-o re to r ic ă aautoironiei, pictorul apelează la o serie

' î l de q u ip ro q u o -u ri p la s tic e , d in tr-o zonă mai intimă a meditaţiilor despre

tipului superio r, ca elem ent a l cu ltu rii B ach , o fe rit cu gen e ro z ita te , .a lă tu rîn duniversale, artistul - cavaler e un luptător, care însă spiritualizează lupta.

M uzica Iui B ach , cea care lum inează şi ilum inează m ereu un iversu l m is tu ito r al g în d i to f i lo r p r in su n e te . P ro g ra m u l C am eratei R om anica s-a deschis cu celebra A rie d in Suita a I lI-a în re m ajor, cu momentele sale de m are cantabilitate, în care solemnitatea şi starea de graţie au cucerit publicul şi interpreţii prin bucurii sonore un ice . C o n c e r tu l în la m in o r p en tru clavecin, flaut şi vioară BWV 1044 - solişti:

fascinaţia muzicii sim foniei picturii, faptului cultural care a in tu it secretul pu terii de seducţie. C asa R ad io îm plineşte - p rin - redesch iderea G a le r i i lo r R a d io , şi p rin concertul O rchestrei C a m e ra ta R om anica

. (a cărei evoluţie a încheiat stagiunea de' concerte) - nevoia de călătorie spirituală, d o r in ţa d e p r im e n ire in te r io a ră p r in e x p e r ie n ţe v a lo ro a s e , d e f in in d a lte orizonturi.

Michaela BOCUFoto : Nicolae P E T C U

Page 5: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

i p m x m m m m m m m m B m

■ A ici ar putea fir-s reclama dumneavoastrău

ffaă=tjnTtaT>s4 nT, V 1896 - A apărut, la Bucureşti,- • sub direcţia lui Alexandru

Macedonski, ziarul “Liga Ortodoxă", în paginile căruia au debutat Tudor Arghezi şi

Gaia Galaction.

~ JssISS

S ă r b ă t o r i l e p lo ilo r *în meteorologia populară, bazată pe un

îndelungat empirism şi multimilenară observare ă mediului şi a cerului sub care trăiau, locuitorii ţinuturilor carpatine stabiliseră perioade faste, “lunare”, bune pentru agricultură, dar şi perioade “nefaste”, cînd “se întorc vremările”, la mijlocul verii, iar binefăcătoarele ploi se pot transforma în furtuni, cu fulgere şi trăsnete, cu grindină şi căderi torenţiale care strică “munca omului, rodul cîmpului,1 fructele pomului”. De aceea, conform credinţelor şi modului de gîndire tradiţional, “era bine să Iii anumite zile de la mijlocul verii, de la mijlocul lunii iulie, cu post, rugăciune şi abstinenţă de la orice mdncă, de la . orice petrecere”. Se credea,'aşadar, că practicile pozitive, muncile agricole, reuşita acestora trebuie “sprijinite” prin credinţă, prin rituri şi gesturi invocatoare de timp senin, de ploi fertile “de stingerea fulgerelor şi îndepărtarea tunetelor”. Culmea acestor sărbători era Sîntilie (20 iulie), dar premergătoare erau Ana-Foca, Pricopul, Panteliile, Ciurica, Circovii de Vară, Marina, iar după sărbătoarea Sfîntului llie se ţineau zilele de Ilie-Pălie, Opîrlia, Sfînta Ana, Pintilie Călătorul (conform repertorierii etnologului loan Ghinoiu). Aceste sărbători îşi au sorgintea în îndepărtate rituri precreştine închinate soarelui şi focului.

Se îndătina ca în zilele de 16-18 să se “ţină” “Circovii Marinei" (16 iulie), “Ciurica” (17 iulie) şi “Marina” (18 iulie), cînd nu se lucra la pimp, nu se umbla cu unelte ascuţite, nu se împrumuta jar sau foc, pentru a fi feriţi oamenii de boli “năpraznice”, holdele “de tunete şi fulgere pîijolitoare”, “pentru a fi turmele păzite de fiare”, în schimb, femeile îşi scuturau casele, veşmintele, îndepărtînd "gujuliile" (insectele), presărau în unghere levănţică şi dumbravnic, busuioc şi măgheran, cimbru şi mărar, adică plante aromatice “vindecătoare pentru lucruri şi.oameni”.

Sărbătoare hilară, dar bazată pe vechi credinţe şi rituri sociale legate de “simiiia similibus curantur”, era “Ciurica” (17 iulie), cînd se spunea că “e slobod a bate şi femeia petoărbat”, scuturîndu-i relele şi bolile. . ■

Cu mărar cules în ziua Mălinei se tratau cei care sufereau de “mărin” (boală abdominală), iar din acesta se preparau ceaiuri, decocţuri, alifii pentru întregul an.

în traditia românească

Cea mai mare sărbătoare "opritoare de vrefnări” (de furtuni) era SÎNflLIA (20 iulie).

Divinitate atmosferică, stăpîn al tunetului şi al trăznetului Sf. llie apare reprezentat în icoanele pe sticlă, ţărăneşti, gonind în căruţa sa cu patru cai albi, peste nori, cu roţile de foc hurducînd şi

: în aşteptarea ploilor. Burţi, 1971.Colecţia: Dr. M aria Bocşe.

scînteind. El aduce ploi şi grindină, furtuni şi trăznete, fiind mînios răzbunător nu pe oameni, ci pe necredincioşi şi pe diavol, conform hagiografiei populare.

R AI D IN RAI“Nu pot să nu mă emoţionez. Este cea de

a treia acţiune pe care intelectualii clujeni, artiştii clujeni o fac pentru cei năpăstuiţi de soartă şi consider că nu există cuvinte care să exprime mulţumirea pentru gestul lor. Care este un gest cultural şi de mare generozitate, rod al acţiunii Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi al familiei Botiş deopotrivă. Artiştii merită felicitări pentru efortul lor” , sublinia lo a n S bârc iu în deschiderea tombolei de ie ri, 19 iulie, organizată în folosul celor ce au suferit şi suferă de pe urma inundaţiilor şi a secetei din primăvara anului în curs. O declaraţie la care subscriem,’ pe' care o împărtăşim, evidenţiind, cuvintele sînt într-adevăr prea puţine, numele celor ce au donat lucrări - Sabin Bălaşa, Iosif Berindeiu, Mariana Bojan, Manuela Botiş, T eodo r Botiş, M a rg a re ta C a trin u , G heorghe Codrea, A lexandru C ristea, V iorica C ristea, H erm ina C sata, Emil D obriban, Leonid Elaş, C orina Fulger, Gavril Gavrilaş, Marius Ghenescu, Marcel Lupşe, Maria Mateean Mărginean, Mircea M ureşan, Theo M ureşan, Carol Nebert, V iorel N im igeanu, M onica P e trişo r, Alexandru Picovici, Vasile Pop, Ramona Raus Porumb, loan Săliştean, Liviu Suhar, Elena Szervatiusz, Vasile Tolan, Veress Paul - alături de cei.ce au contribuit financiar la realizarea proiectului de caritate. Este vorba despre nume însemnate ale vieţii noastre sociale: C onstan tin A săvoaie, Vasile C onduleţ, Silviu C orpodean , d r. Dan D um itraşcu , D um itru F ă rca ş , M aria Lehene, loan Manole, Traian Oargă, Dan Oltean, Rodica Oltean, avocat Sică Puşcoci, Anastasia Puşcoci; M arian Puşcoci, loan Rus, Mihaela Rusu, Vasile Tomşa, Liviu Traian Topşa, Marius Trif, Ovidiu Turcu, Dorel Vişan.

Am fost martorii, accentuez cele subliniate de maestrul Teodor Botiş, “unei acţiuni mai rotunde, mai profunde”. Un rotund şi un profund care dau speranţe vieţii noastre.

Demostene SOFRON

Gastroenterologie!, prioritate ştiinţifica la Clinica Medicală IIIa t

De la Bursa Humboldt la premiile americane

• Interlocutor dr. Dan DUMITRAŞCU, medic primar •La 43 de ani, cartea de vizită a dr. Dan emul'aţie, care permite un standard înalt în

Dumitraşcu, medic primar, şef de lucrări, doctor cercetarea ştiinţifică în domeniul bolilor digestive, în ştiinţe medicale, reţine atenţia. Pe drept şi pe Pe de o parte în vederea descifrării produceriimerit, pentru că ea inserează fapte medicale reprezentative: 15 articole publicate in extenso în publicaţii de specialitate de-peste hotare; 80 de articole în publicaţii din ţară, din totalul de 95, 37 fiind indexate pe Medline; coautor la zece cărţi de profil, prima din 1984; autor al trei cărţi. Bolile civilizaţiei /Editura Medicală / 1992, Actualităţi în patologia miocardo-coronariană / Editura Academiei Române / 1991 / Baltă, Filcescu,

unor boli digestive, pe de altă parte în vederea încercării efectului.unor medicamente noi. lată de ce şi adresabilitatea este foarte mare, ne vin bolnavi din aproape întreaga ţară, avînd parte de o patologie digestivă largă. Ne confruntăm frecvent cu boli hepatice şi boli ale tubului digestiv.

Cît priveşte bolile hepatice, urmărim eficienţa unor tratamente antivirale noi, găsirea unor modalităţi de diagnostic şi tratament pentru stadiile

Dumitraşcu, Dispepsia funcţională 1 1999 / evolutive, cum sînt cirozele sau cancereleEditura Dacia / D. Dumitraşcu, O. Pascu; Burse Humboldt - 1996 / 1997; două premii americane, Young Clinician Award / Los Angeles / 1994, First International Ţravel Award / San Diego I 2000; redactor şef adjunct la Romanian Journal of Gastroenterology / redactor şef prof. dr.

hepatice. Un alt domeniu este investigaţia tubului digestiv, cil investigaţii endoscopice, fac o paranteză menţionînd că avem cel mai solicitat cabinet endoscopic din Ardeal, apoi endoscopie invazivă, manopere terapeutice, monitorizarea suferinţelor cauzate de;.ulcere, rectocolite

Monica Acalovschi, membru în colectivul hemoragice, tumori ale aparatului digestiv. O aredacţional de la Hepato - Gastro / (Paris), treia direcţie, mai nouă, este reprezentată demembru în colectivul de redacţie al publicaţiei bolnavi cu suferinţe reale, manifestate prin dureri.Revista Medicală Română (Bucureşti).

“Avem un colectiv valoros, un staff impus în ţară şi peste hotare”

Dr. Dan DUMITRAŞCU:

“Medicafă III mi-a oferit, prin interesul acordat cercetărilor în bolile digestive, şansa de a mă apropia şi specializa îngastroenterologie. La început urmărind domenii de interferenţă între p a t o l o g i a cardiovasculară şi cea digestivă. Desigur,Clinica Medicală III nu are nevoie de prezentare, fiind vorba despre cea mai reprezentativă clinică de gastroenterologie din ţară. Avem un colectiv valoros, un staff impus în ţară şi peste hqtare, reprezentînd o onoare să lucrezi alături de specialişti de talie cum sînt profesorii Pascu, Grigorescu sau Monica Acalovschi. Există o

greaţă, tulburări ale scaunului, la care investigaţiile : obişnuite'nu detectează leziuni semnificative, la care nu avem un tratament de lungă durată, la care suferinţa cronică impune deja o alterare a personalităţii* Cauzele? Cauzele nu sînt complet cunoscute. Există factori care se cunosc cum sînt tulburările de motilitate, alterarea percepţiei. Stresul, pierderea locului de muncă, agresiunile fizice joacă un rol important • Bursele Humboldt permit reluarea linor programe de cercetare pe durate diferite._Permit, de asemenea, donarea de echipamente: împreună cu profesorul Dejica am realizat un proiect prin care am obţinut primul manometru pentru măsurarea presiunii din porţiunea proximală (esofag) şi terminală a tubului digestiv, un echipament modem, care ne va permite realizarea primului manual de manometrie gastroenterologică din România • în gastroenterologie, ca şi în alte domenii medicale, nu se'Va pune punct niciodată. Admit câ fără a fi principala cauză de mortalitate sau morbiditate, patologia digestivă trebuie luată în seamă, trebuie susţinută pentru a descifra cauzele şi cunoscînd cauzele să se ajungă la metode eficiente”.

Dem ostene SOFRON

A

Mircea Eliade îl definea ca pe o divinitate sincretică, continuînd cultul dacic al lui Gebeleizis, peste care s-a suprapus odată cu creştinismul cultul profetului biblic, llie. în mitologia românească, llie va fi fost soldat, în unele variante, vînător sau cioban, care, ispitit de diavol, şi-a ucis părinţii şi soţia. Conform severelor cutume tradiţionale acesta păcate erau de .-neiertat, meritînd aspră pedeapsă. El se retrage în pgstie pentru penitenţă, ispăşind pedeapsa de la Dumnezeu de a căra de-a buşilea apă în gură pînă cînd un putregai de lemn va da lăstari. Pentru adînca sa căinţă şi îndelunga ispăşire primeşte iertarea .Creatorului, care-i îngăduie să . sălăşluiască etern deasupra norilor şi alergînd cu căruţa sa de foc să.alunge cu biciul de foc

, (fulgerele şi cu săgeţile) trăznetele (diavolii din cerşi de pe pămînt). Irascibilitatea sa,.evidenţiată de zgomot; foc şi teroare atmosferică este considerată în mentalitatea populară ca_“dreaptă judecată a tot răul”.

Legendele populare spun că Dumnezeu i-a dat un ajutor, pe Palia, alteori această personificare fiind doar atributul dualismului forţei lui llie,

•divinitate a ploilor, dar şi a focului (“Pălia păleşte holda”), element de probabilă influenţă slavă, despre divinitatea pseudosolară, Svarog (cf.

' Kembach). . ^în credinţele populare, ILIE PĂLIE era sărbătorit

în 21 iulie, fiind considerat ca un ecou al mitului prometeic, divinitate a “focului viu”, al “focului primar”, al vieţii şi al morţii. De aceea, la mijlocul verii, în cadrul riturilor solstiţiale, ciobanii şi turmele,’ tinerii şi fetele, copiii şi mamele săreau peste ruguri, peste “focuri vii”, aprinse la “capul primăverii", pentru a le fi arse bolile, necazurile, “nenoroacele”.

Icoanele pe sticlă, create în vestitele centre de pictură populară de la Nicula, (Cluj), Sîmbătă (Făgăraş), Scheii Braşovului, Miercurea Sibiului etc. - “povestesc” încă legenda Sfîntului llie, care aruncă din cer Sfîntului Elisei, aflat în grotă, cojocul, haina din piele de miel, simbol al credinţei, în codurile de mare profunzime şi religiozitate ale “limbajului tradiţional".

Dr. M aria BOCŞE

Actiialitateafculturală

L a n s a re d e c a r teEditura' Dacia ne invită la lansarea

volumului Politice de I. L. Caragiale, eveniment care va avea loc mîine, 21 iulie a.c., de la ora 13,30, la Librăria Editurii Dacia, str. Memorandumului nr. 23. Noua apariţie editorială va fi prezentată de V. Fanache, Constantin Cubleşan şi Traian Vedinaş. în ziua lansării, editura practică o reducere de 20% din preţ pentru toate cărţile apărute sub sigla sa.

L a T e le E u ro p a -N o v a e m is iu n e a :

C o a fu ra - o p r o b le m ă im p o r ta n tă p e n t r u o fe m e ie c a re s e r e s p e c tă .

Fiecare fem eie încearcă să fie mai deosebită în viaţa de zi cu zi. Emanciparea femeii începe cu îmbrăcămintea şi coafura; ultimele noutăţi în domeniul coafării le veţi putea afla m îine, 21 iulie, la o ra 18. Realizatoarea Daniela Dumbravă o va avea ca invitată pe Corina Someşfălean, maistru instructor la Grupul Şcolar de Arte şi M eserii “ Spiru H aret” , specialistă în coafurâ-frizCrie, manichiurâ-pedichiură. Aşadar, numai la Tele Europa-Nova, alături de “Daniela, prietena ta”.

P r o ie c te te a t r a le la N a ţ io n a lPotrivit Mediafax, stagiunea 2000-2001

a Naţionalului clujean se va deschide la 7 octombrie a.c. cu o dramatizare după trei piese celebre: M antaua şi Suflete m oarte de Gogol şi M aestrul şi M argareta de Bulgakov, avînd la bazâ un proiect al regizoarei Mona Chirilâ. Pentru finele lunii noiembrie este programată premiera piesei Povestiri din pădurea vicne/â dc Otto von Horvath, în regia semnată de Anca Bradu. în p rogram ul S ălii S tudio figurează premiera naţională a piesei Kolbe dc Eugen Ionescu, în rolul p rincipal urmînd să evolueze M arius Bodochi.

E x p o z iţ ie d e p ic t u r ăMuzeul Etnografic al Transilvaniei din

Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia dc I Arte Vizuale “ Ion Andrcescu", organizează expoziţia de p ic tu ră cu tema S a tu l transilvan văzut de «artiştii noii generaţii. Lucrările sîn t rea liza te de studenţii Academiei amintite. Vernisajul expoziţiei va avea loc mîine, 21 iulie a.c., la ora 13, la sediul Muzeului, str. Memorandumului nr. 21.

O a s p e ţ i d in U n g a r ia la G h e r laDupă ce, timp de o săptămînâ, oraşul

Gherla a găzduit o reuşită tabără de etnografie şi folclor, Ia începutul acestei sâptâmîni localitatea de pe Someş a avut parte din nou de oaspeţi. La invitaţia Fundaţiei culturale “Teica” a sosit pe meleagurile clujene o delegaţie a Şcolii de Artă “Ipoly A rnold” din Ujkigyos, o com ună d in vec ină ta tea oraşului Bekescsaba, vechi centru spiritual şi cultural din ţara vecină. Cercetătorii de folclor din Ujkigyos se aflata treia oară în ţara noasţrâ, ei mai participînd şi în anii trecuţi la activităţile taberelor de profil din judeţele Cluj, Covasna şi Harghita. Timp de o săptăm înă oaspeţii unguri vizitează localităţile rurale de pe Cîmpia Transilvaniei şi participă la diferite spectacole folclorice organizate la sediul Clubului “Teka” din oraşul Gherla. De asemenea, delegaţia Şcolii de A rtă “ Ipoly A rnold” efectuează o deplasare în com una Sic, unde face cunoştinţă cu valorile artei populare locale, cunoscute şi pe plan internaţional. Relaţiile culturale dintre reprezentanţii instituţiilor de artă din Gherla şi Ujkigyos sînt deosebit de rodnice, întîlnirile anuale contribuind la realizarea unor programe comune atractive.

S Z .C s .

R ubrică rea liza tă de M . BO CU

Page 6: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

i \ - l C l ar putea fireclama dumneavoastră

m ţrn J , ^

2 O Lli LOR1991 - Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul

Municipiului Bucureşti.

Des/' preşedintele Quintus i-a cerut scuzeîn numele liberalilorNicolae Manolescu nu renunţă la demisia din PNL

N ico lae M ano lescu nu renunţă la demisia din PNL, deşi preşedintele partidu lu i’ M ircea lonescu-Q uintus, i-a a d re sa t, ieri, o sc risoare desch isă în care îi prezintă

scuze p u b lice’ în num ele liberalilor care l-au afectat, îl roagă să depăşească “starea de m îhn ire şi d ez ilu z ie” şi să revină la conducerea partidului N aţional L ib e ra l . '“M embrii Biroului Permanent Central al Partidului Naţional Liberal sînt îngrijoraţi şi profund mîhniţi de re trag e re a din funcţia de p re şe d in te al C onsiliu lu i

Naţional şi din calitatea .de membru al partidu lu i a dom nului p ro feso r N icolae Manolescu. Liberalii nu pot să uite că, într-un moment de cum pănă din isto ria PNL, dom nia sa le-a oferit cu generozitate o jum ătate din locul pe care PAC îl deţinea în CDR, sprijin ce s-a dovedit decisiv în procesul de renaştere a partidului. Liberalii nu pot să uite că domnia sa, dînd dovadă de clarviziune şi luciditate politică, s-a alăturat iniţiativei de unificare liberală, acceptînd fară rezerve şi fără condiţii

fuziunea prin absorbţie dintre PNL şi PAC. Personalitate de excepţie a vieţii noastre culturale şi politice, recunoscut şi preţuit pentru principialitatea atitudinilor sale, domnul profesor Nicolae Manonescu este una din vocile liberale cele mai autentice , şi unul dintre

oamenii remarcabili în cîmpul opţiunilor de centru-dreapta. într-un climat politic viciat de patimi şi de interese meschine, în care lupta pentru putere n-are limite, oameni de calitatea morală ’ şi intelectuală a domnului profesor N ico lae”

Manolescu îşi găsesc tot mai greu locul. Abandonul său în acest moment ar însemna o mare pierdere şi o nouă decepţie pentru electorat şi pierderea uneia dintre cele mai distinse şi elegante personalităţi politice, de care partidul nostru are mare nevoie. De aceea, regretînd referiri scăpate de unii vorbitori în focul disputelor de păreri, care l-au afectat, îi prezint eu scuze publice în numele lor, îl rog să depăşească starea de mîhnire şi deziluzie, pe care şi eu o resimt adesea şi să revină acolo unde îi este destinul şi. locul: la*conducerea Partidului Naţional L iberal.” Nicolae Manolescu a declarat că nu va reveni asupra demisiei sale din funcţia de preşedinte al Consililui Naţional al PNL şi din partid. El a precizat că nu a prim it încă scrisoarea lui Quintus, dar că", nici după ce o va citi, nu va reveni asupra demisiei.

Decebal Traian Remeş a renunţat să-şi mai dea demisia din funcţia de ministru al Finanţelor

Decebal Traian Remeş a declarat,ieri, că a renunţat să-şi mai dea demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, după două discuţii hotâritoare cu premierul Mugur Isărescu.

Remeş susţine că un alt motiv al deciziei sale este. faptul că "negocierile cu ApR au căzut”. El a arătat că îşi va susţine propria variantă privind politica de alianţe a PNL în şedinţa Biroului Permanent al Partidului. Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, şi-a dat prezentat demisia din funcţie, vineri seara, la sediul Guvernului, nemulţumit de decizia filialelor PNL, care au

optat pentru o alianţă a liberalilor cu ApR. Premierul Mugur Isărescu nu a acceptat cererea de demisie a lui Decebal Traian Remeş din funcţia de ministru al Finanţelor, considerînd că acesta trebuie să rămînă în echipa de membri ai Cabinetului “pentru că a dus o bună parte din greul deciziilor economice necesare,, dar nepopulare”.

Isărescu a apreciaţ că este normal ca Remeş să-şi încheie activitatea odată cu cea a colegilor de Cabinet şi nu “printr-o demisie care,nu are legătură cu Executivul”.

La toamnă, ApR va intra în ofensivă

La fel ca în cazul altor partide politice, rezultatele obţinute de ApR la alegerile locale au fost supuse unei analize care, pentru cei cu note slabe a presupus sancţiuni sub forma demisiilor din funcţiile de conducere ocupate. Demisionarii principali au fost preşedintele organizaţiei municipale Cluj- Napoca, Alexandru Marcu, împreună cu vicepreşedinţii Comitetului Municipal, preşedintele filialei Turda, Vasile Nemeş,, şi se pare că urmează o restructurare şi la nivelul filialei Cîmpia Turzii. Noul Comitet Judeţean a luat'măsuri de reorganizare şi în cazul celor 20 de comune unde s-au înregistrat rezultate slabe. Prim-vicepreşedintele ApR Cluj, Dan Hoţ, este de părere că lipsa deciziilor la nivelul Comitetului Municipal Cluj, concentrarea mai mult pe discuţii interne şi axarea pe programe proprii reprezintă cauzele principale pentru care aceste filiale au înregistrat rezultate sub aşteptări. în ce priveşte rezultatele obţinute de partid la nivel naţional, liderii clujeni ai ApR consideră că acestea nu sînt pe măsura aşteptărilor, dar în acelaşi timp sînt mai bune decît cele aparţinînd unor partide istorice. Deputatul ApR de Alba, Nicolae Popa, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că atacurile din timpul campaniei electorale la adresa partidului şi a liderului său, Teodor Meleşcanu, au contribuit îa o reducere cu 5% din capitalul electoral detinut anterior de ApR.

Că urmare, în viitoarea campanie electorală liderii ApR- şti vor renunţa în a mai sta în defensivă şi vor răspunde prompt atacurilor, indiferent din ce parte vor veni ele. Obiectivele strategiei politice pentru toamna acestui an, stabilite la Consiliul Naţional al ApR din 14 iulie, sînt schimbarea preşedintelui României şi a modului în care ţara este guvernată. Tactica de lucru ce se va impune în viitoarea campanie electorală va urmări o mai bună corelare a acţiunile staff-urilor electorale, insistîndu-se pe necesitatea promovării unui slogan şi mesaj unice, pentru că “altfel nimeni nu va înţelege ce e ApR-ul”, a precizat Popa.

Adriana CIOTI

OT PDSR este mulţumit de prestaţia din alegerile locale

Recent, tinerii PD SR au evaluat munca depusă în timpul campaniei electorale de la alegerile locale. Calificativul mulţumitor s-a referit la faptul câ OT PD SR Cluj “şi-a făcut datoria", implicîndu-se suficient în eforturile de susţinere şi promovare a propriilor candidaţi. Rezultatele alegerilor, în cazul tinerilor social- democraţi, presupun 15 consilieri locali (3 consilieri municipali - unul la Cluj-Napoca şi doi la Dej şi 12 consilieri comunali), precum şi doi primari. Spre deosebire de oganizaţiile de tineret aparţinînd altor partide, OT PD SR consideră că s-a implicat cel mai mult, acesta fiind şi obiectivul pentru următoarea campanie electorală.

A.C. *___________________________________

Noul regulament de funcţionare al Consiliului local a fost suspendat

Tribunalul Cluj a decis suspendarea executării Hotărîrii Consiliului local nr. 413 din 2000, prin care a fost adoptat noul regulament de funcţionare al ’CL, pînă la soluţionarea acţiunii deschise de primarul Gheorghe Funar, în contencios administrativ. Primarul a atacat hotărirea consiliului local, înregisţrată în dosarul 5683/2000. Decizia poate fi aţacatâ de consilieri în termen de 15 zile de la pronunţare.

Pe data de 6 iulie, Consiliul local a adoptat un nou regulament, care prevede câ viceprimarii nu pot fi sancţionaţi decît de către CL, lş propunerea primarului sau a unei treimi din consilieri, cu votul a două treimi din numărul membrilor CL. Orice dispută dintre primar şi .viceprimari trebuie să fie dezbătută în plenul consiliului, iar aceste lucruri au dus la diminuarea prerogativelor primarului, care a atacat noul regulament. Astfel, prin decizia Tribunalului, pînă cînd se va da un verdict rămîne valabil regulamentul, din legislatura trecută.

Andreea M ARCU

Şi Ia Gheila UFD doreşte o alianţă cu PNTCD» »

Vizita recentă a senatorului Varujan Vosganian în oraşul Gherla cu ocazia unei sărbători ai comunităţii armeneşti nu a trecut fără urmări. Organizaţia locală UFD se pregăteşte şi ea de alianţă cu PNŢCD. Desigur, totul depinde de “indicaţiile” de sus. Preşedintele Organizaţiei orăşeneşti UFD Gherla, Dumitru Duma, este încrezător în acest pas. Formaţiunea politică a lui Vosganian are puţini membri în localitate, iar ţărăniştii sînt m^i bine organizaţi (în ciuda eşecului de la alegerile locale, mai au un cînt de spus în viaţa politică a urbei). Oricum, UFD are numai de cîştigat din această alianţă. Avînd în vedere popularitatea lui Varujan Vosganian în oraşul Gherla, vechi centru al armenilor, UFD are şanse să cîştige tot mai mult teren în localitate. Fără mare experienţă politică, dar cu mult suflet şi entuziasm, membrii organizaţiei locale UFD pot încurca socotelile unor lideri de partid din Gheria.

SZ. Cs.

Prof. dr. univ. Nicolae Coman, ambasadorul României la Nairobi.

„România este percepută ca o ţară europeană si cu standarde europene”

urmare din pagina 1

Ambasador clujean într-o ţară africană- Cum se vede România din Nairobi?- România este o ţară europeană şi este

percepută ca atare.- Deci, nu R om ânia balcanică, ci

România europeană.- Este percepută ca o ţară europeană şi

cu standarde europene. România este cunoscută şi prin campionatele de fotbal. Toată lumea ştie de Hagi. Dar, situaţia reală din România nu prea este cunoscută. Noi încercăm să prezentăm nişte date, la presă, la radio, în discuţiile cu oficialităţile, însă- marea masă nu 'prea ştie multe despre România. Probabil şi dacâ-i întrebăm pe clujeni cîte ştiu despre Kenya, poate este la fel. <

-. Cum este m eseria de am basador într-o ţară africană pentru un clujean?

- La început a fost mai greu. Cum nu am avut experienţă în diplomaţie, mi-a prins foarte bine experienţa de prorector cu Relaţiile Internaţionale din UBB. Sigur, se învaţă, la început a trebuit să învăţ, mai ales din structura ONU. Acolo sînt o mulţime de -lucruri „fine”, cîteodată avem discuţii pe cîte o virgulă, în proiectele de botărîri. La ONU, sîn t reprezentant parlamanent al României pentru probleme de mediu şi de aşezări umane, pentru cele

două organizaţii, care-şi au sediul mondial acolo (UNEP şi Habitat). Anul acesta au fost reuniuni importante organizate de UNEP, a fost programul privitor la utilizarea comercială a produselor rezulţaţe din specii de plante şi animale aflate în pericol. A fost o reuniune de 12 zile; Ia care s-au luat hotărîri importante cu privire la protecţia unor specii cum sînt elefanţii, rinoceri, mă refer la Africa, la noi pentru sturioni, urşi, lupi. A mai fost încă o conferinţă importantă de protecţie a mediului înconjurător. Mă rog, această structură, UNEP, se implică în problema deşertificării, a surselor de apă, a protecţiei forestiere, a protecţiei apelor marine, .a recifurilor... Habitat se implică în probleme de urbanizare, în probleme de organizare a oraşelor, mai ales că, acum, în ultima vreme, concentrarea populaţiei marilor oraşe dă bătăi de cap ţărilor lumii a treia.

Relaţiile diplomatice,şi economice- Cum se prezintă relaţiile diplomatice

între România şi Kenya?- Relaţile bilaterale sînt foarte bune. Au

fost statornicite de multă vreme.' La ultima zi naţională a Kenyei, preşedintele a invitat la prînz patru ambasadqri, printre care şi pe mine. Anul acesta, ani primit acordul Tanzaniei şi Burundi pentru numirea mea ca auibasador nerezident. Am instalat un

consul onorific în Burundi, care este vicepreşedintele Camerei lor de comerţ. Mai ales Burundi este foarte doritoare de dezvoltarea relaţiilor cu România. A angajat specialişti români, din mai multe domenii, prin intermediul Romconsult. De curînd, mi-au. făcut o surpriză foarte plăcută şi au organizat o întîlnire cu toţi absolvenţii de origine burundeză ai universităţilor din România. Acelaşi lucru este valabil şi în Kenya, unde şînt mulţi absolvenţi din România, dar şi mulţi români‘care lucrează acolo. Sînt români cu cetăţenia kenyanâ în conducerea Ministerului Comerţului şi Industriilor şi la Turism. Relaţiile cu Tanzania se vor înfiripa de acum înainte, pentru că noi am închis vreme de o lună ambasada permanentă din ţara lor.

- Relaţiile economice sînt la fel de bune?

■ - în Kenya,, am putea a duce produse foarte multe, şi foarte diverse. De la îngrăşăminte chimice la maşini Dacia, pentru că sînt ieftine, produse industriale, textile, încălţăminte, porţelan, faianţă, produse metalurgice. Necazul este că ai noştri nu prea răspund la solicitări. Din Kenya, am putea aduce piei, ceai, cafea,- bumbac, fructe, flori. Dar reacţia exportatorilor români nu este promptă. Este nevoie de funcţionarea eficientă a unui schimb de informaţii reciproce.

ApR nu mai vrea cu liberalii

urmare din pagina 1formulă de guvernare PDSR-ApR-PNL. Şi cu PD se doreşte o colaborare cu care “momentan nu avem nici o punte de legătură şi nici un dialog”, a afirmat deputatill ApR.

Contactat telefonic, preşedintele PDSR Cluj, Grigore Zanc a declarat că partidul său este deschis colaborării cu oricare

formaţiune politică la nivel local, în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă comunitatea. Cu privire la alianţele

•postelectorale, Zanc a afirmat că discuţiile privind această problemă vor avea loc la modul concret şi serios după alegerile generale, în funcţie de rezultate şi în funcţie de poziţia ideologică şi politică a partenerilor de discuţii. Desjbre întoarcerea la “origini” a celor care susţineau că aparţin altui segment al axei politice, liderul PDSR a precizat că ApR trebuie mai întîi să-şi clarifice poziţia pe eşichierul politic şi doctrina politică, deoarece “noi nu agreăm acest joc, ba cu dreapta, ba cu stingă, în funcţie de anumite interese şi de unde se pot trage foloase”. Atîta timp cît ApR nu-şi precizează poziţia, Zanc consideră că “nu avem termeni comuni de discuţie”.

Page 7: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-ft;' tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

! EPuWlgfiMte T i j ^ E s a n

Caravana Volkswagen

Soseşte în oraşul tău în 23-24 iulie în Piaţa Avram Iancu împreună cu

“'~pa$iw&a C o lib r i”( c o n c e r t - 2 3 iu l ie , o r a 20°°)

!! S u r p r i z ă ! !Cumpărînd în această perioadă un automobil Volkswagen Bora,

primiţi gratuit pachetul ”Comfort & SouncT-Bora Edition.

A u to w o r ld ^ te l f » 4 4 8 ;3 8 7 ^ fa ) t * 4 4 8 f5 8 1 |

S G P A N E U R O T R A D I N G S R Lcu sediul în Tîrgu-M ureş, str. Podeni n r .l3 , ,

lider de piaţă

în dom eniul importului şi,distribuţiei de p iese auto

organizează selecţie pentru următoarele posturi: o GESTIONAR Cerinţe: ;- studii medii sau superioare- cunoştinţe de operare PC . -- minim 2 ani experienţă pe un post sim ilar-- stagiul militar satisfăcuto LUCRĂTOR COM ERCIAL- Cerinţe:- studii medii- cunoştinţe de operare PC

-- minim 2 ani experienţă pe un post similar- stagiul militar satisfăcuto REPREZENTANT ZONAL V ÎNZĂRI . Cerinţe: . |- studii superioare '- experienţă minim 2 ani pe un post similar- cunoştinţe de operare PC- stagiul militar satisfăcut • Persoanele selecţionate vor desfăşura activitatea la

punctul de lucru din Cluj-Napoca.'Cunoştinţele în domeniul auto şi cele legate de comerţ

constituie un avantaj.Candidaţii care îndeplinesc condiţiile cerute sînt rugaţi

să trimită Curriculum Vitae însoţit de o scrisoare de intenţie la sediul societăţii din Tîrgu-Mureş, str. Podeni nr.13, pînă la data de 5 august 2000. Informaţii suplimentare la telefon 065/168.444 Compartimentul de Resurse Umane. Numai candidaţii selecţionaţi vor fi contactaţi pentru interviu.

KOBER-ROLAC ovin COMPANIA BIV1Ş. U N I C . R E r n c i c i n i ^ w i i - - ___apocay^Septimiu^Albini:nr?fll6 (rart^GheorgKenQ

tel. 0 9 2 .3 2 7 3 3 9 ; 0 9 2 .4 6 0 0 3 9 E N -D E T A IL L A P R E Ţ U R I D E E N -G R O S

• • KOBER-ROLAC’: vopsele pentru lemn şi metalmterior-exterior, emailuri, lacuri (nitro, alchidice,

(fG lC 'jă j poliuretanice), lac de parchet, grunduri, vopsele speciale,\X ‘^ r  / aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior.N ------- • • -NOU: ECOLUX - vopsea ecologică pentru lemn,

diluabilă cu apă (netoxică) -• PERGO Oradea:- perii, mături, pensule fc• DECORA Germania: pensule §• ALFA: coloranţi pentru zugrăveli . c. şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produse

din plastic pentm întreţinerea şi curăţenia locuinţelor.

. SOSOCs = !2iOQ6Sîa \\

PRETURI FĂRĂ ADAOS COMERCIALI

efectuează transport internaţional de persoane pe ruta

A R A D -V E R O N A -A R A DInformaţii: ARAD: str. G -ral D ragalina

Tel.: 0040+57+210.866 Fax: 0040+57+214.044

CLUJ: str. H orea, nr. 46, ap. 3 Tel.: 0040+64+130.205

VERONA: via C A L A B R IA nr. 8

' Tel.: 0039+45+8901081 Fax: 0039+45+8919168

■ v a m â t

a p ..,W m

11 w r m •

i i i

- « u & n

M p n r w %*?#. - ® î i î ' j * • ţ................................................

W m m m

I l i S l S S m m ţ ş m

C O R A M E T I

D ep ozit: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075; 094664062

REPREZENTANTA:• Policolor Bucureşti; vopsele auto, lavabile, emailuri, lacuri• Sinteza Color Oradea: vopsele ulef emailuri, grunduri:• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri, grunduri;• Caparol - vopsele lavabile - import Germania;• Civic Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoane, spume poliuretanice;• Perom Cluj: pensule, bidinele;• Perind Oradoa: perii, mături, bidinele uz casnic; ■ 5• Retco Brâşov: chit auto; *• %• Slnto Braşov: chit auto §

Şi multe alte produse chimice: oxizi, coloranţi,adezivi, produse de întreţinere.11 M'.w.TJ r 11 uy mi u j w l w .i ăi Ji.; a—ichiz.......................................... .......... ..

r ^ c ă t o r ^ f o f i t u l ’D u m n e a v 'o a s t^ ^ ^ f i ^ m l^ r M

j N O I NU AVEM NEVOIE DE RECLAMĂ... { I DE ACEEA... NICI NU NE FACEM. |

1 1

i

iiL —

S tr . B a b a N o v a c 1 4 , te l. 0 6 4 -1 9 4 .0 5 6 ' I I

L U N I-V IN E R I: 8 -1 9 ; S ÎM B Ă T Ă : 9 -1 4 | j

SAR T ransilvania Asigurare Reasigurare SAangajează personal laAgenţiadinCluj-Napoca

Societate oe Aiigorori kecugurar» pentru posturile de inspector asigurări şi consilier asigurări. Angajare inspectori: carte de muncă şi salariu de încadrare de 7.000.000 lei condiţionat de un plan de vînzări de 70.000.000 lei sau contract PFA. Remunerare consilieri: comision din vînzări/ *Experienţa în asigurări constituie un avantaj. Candidaţii interesaţi sînt rugaţi să trimităun CV şi o scrisoare de intenţie la adresa din Cluj-Napoca, str. N . Titulescu, nr. 16, tel./fax

414.062 [email protected]. Numai candidaţii selectaţivor fi contactati. _

’ ____________ 13973576)

adevarpde Cluj

mailto:[email protected]
Page 8: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

L T u 1 j l l c X f c i t ( 5

cu absolvenţi dc 8 clase cu certificat dc

AL CO O PERA TI\m i m^ ^ J « , £ I-MESER11 “SP,RU «A RET“AL C O O P E R A T IV E I.^ JE Ş U G A R E Ş T I CLUJ-NAPOCA STR.PROPr\E 7 ! P \ r f x ^ n i . ^ ; . i A’ TEL-: 064 - 141-948 ANUL Ş C O Î^ R 20M - 2001 TA EDUCATIONALA PENTRU A. ÎNVAŢÂMÎNT LICEAL Clasa a IX-a învăţămînt de zi

capacitate FILIERA TEORETICĂ:-specializare: matematică - informatică 23 locuri

n u E ^ r o f f î i S C ' : cu abs°'vcntidc ţcoala profcsiona,â dc 3r>P cf ° nomic administrativ 24 locuri

capacitate PROFESIONALA - cu absolvenţi de 8 clase cu certificat dc

- durata - 3 ani1. Frizer - coafor - manichiurist - pcdichiurist - 19 locuri2. Croitor îmbrăcăminte pentru femei 25 locuri3. Operator calculatoare pentru comerţ şi alimentaţie publică, _. _ 24 locuri4. Electromecanic reparaţii frigidere şi aparate electrocasnice 24 locuri5. Mecanic autoturisme 25 locuri6. Electrician întreţinere şi reparaţii în industria mică

7. Electrician - electronist autoturisme 25 locuriC. ŞCOALA DE UCENICI - cu absolvenţi dc 8 clase cu sau fără certificat

dc capacitate- durata 2 ani '1. Frizer2. Manichiurist - pcdichiurist3. Reparator, întreţinere partea mecanică autoturisme4. Bobinator5. Confccţioncr îmbrăcăminte ___ _D. ŞCOALA POSTLICEALÂ - cu absolvenţi dc liceu cu sau fără diploma de

bacalaureat- durata 2 ani ■ •1. Analist programator asistent 24 locuri2. Cosmcticiană 22 locuri3. Coafor stilist - 25 locuri4. Frizer stilist 25 locuri g5. Asistent mascur 25 locuri S6. Sccrctar-stcnodactilograf-opcrator birotică 25 locuri R7. Contabil 23 locuri ■ Ci8. Tehnician coordonator activităţi comerciale 25 locuri -9. Creator - proiectant îmbrăcăminte 25 locuri10.Electronist depanator aparate radio - TV şi aparatură audio - video

25 locuri11. Electronist depanator aparatură dc electronică profesională 25 locuri

- \2 . Diagnostician auto (cu absolvenţi dc liceu carc deţin acte dc studii cc dovedesc calificarea in domeniul depanării auto) 24 locuri

Î n s c r i e r i şi a d m i t e r i - l i c e u 15 iulie - 28 iulie 2000- ŞCOALA PROFESIONALĂ 15 iulie - 28 iulie 2000- ŞCOALA DE UCENICI • 15 iulie - 28 iulie 2000Î n s c r i e r i - ş c o a l a p o s t l i c e a l ă 3.07.-28.07.2000 şi 01.09.-

07.09.2000.SE p e r c e p t a x e d e ş c o l a r iz a r eş c o a l a o f e r ă p o s ib il it a t e a d e c a z a r e ş i SERVIREA MESEIINFORMAŢII SUPLIMENTARE LA SECRETARIAT, TEL, 064 -141.948.

24 locuri25 locuri24 locuri25 locuri 24 locuri

G L O B A L N E TDealcr autorizat CONNEX şi distribuitor autorizat

NOKIA ERICSSON pentru România, angajează:

Reprezentant vînzări - pentru Cluj -

CERINŢE:- Vîrstă între 22 şi 30 dc ani "'- Exterior prezentabil •- Aptitudini de comunicare şi dc lucru cu clienţii .- Abilitate de a lucra în condiţii de stres- Domiciliul stabil în Cluj.Cunoaşterea unei limbi străine şi experienţa anterioară.în

domeniu pot constitui un avantaj.Se oferă salariu atractiv, un mediu de lucru motivant,

oportunităţi de instruire şi dezvoltare a carierei.V â rugăm să trimiteţi CV-ul Dvs. la fax 064- 194.858 /

092-159.614 sau E-mail: [email protected], pînă la data de 27 iulie 2000.

de Cluj

P-ţa Timotei Gpariu nr.l 5/45 tel/fac 064-190787,198802 SYSTEM

IN T E G R A T O R

configuraţie: . K 6 II 500MHz 3D, ViaMVP3cro r a a ă s P H 466MHz(128Kcache), +SB

32MB dimm, ’ P || 566MHz*, 64MB SDRAM S S PUI 550MHz SECC2,64MB SDRAM

fdd 35-, bsbw, imprimantă Canon BJC1000 carasi, mouse Kit Multimedia (CD Rom+SB+Boxe)

3 anigaranţie

10.550.00011.130.00012.925.00015.300.000

1.600.000 1.376.000

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;■ tel/fax 19-73-04;

1 - SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tei/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo î 8-16,

m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

O NOUĂ OCAZIE SENZAŢIONALĂ ÎN CLUJ-NAPOCA PENTRU COPIII DV.!

KIDS PARADISE- B o u t i q u e d e m o d a -r i c o n

îmbrăcăminte de excepţie, nouă, pt. copii şi tineret, în sortiment bogat, la preţuri de producător!

Totul "made in Germany"Deschiderea: VINERI, 21 IULIE 2000, ORELE 10,00.

Orar: zilnic 10,00-18,00, sîmbătă: 10,00-14,00 Adresa: KIDS PARADISE, str. Islazului nr. 14

(vizavi de complexul "UNION" - Mănăştur). p974353)

D r. P E TR E M UREŞAN

CONSULTAŢII si TRATAMENTE DE MEDICINA GENERALĂ (ÎN SPECIAL).• coxartroze, artroza genunchiului, dureri pe

coloana vertebrală (spondiloze), dureri de cap, ameţeli, dureri ale umărului şi cotului, artroze interfalangiene (încheieturile mîinilor si picioarelor), sciatică, pintenicalcaneeni.poliartrită, artrită guroasâ, nevralgii, dureri după fracturi,. entorse şi intervenţi i chirurgicale, osteoporoză;

• ulcer văricos, hemoroizi, varice;'prostată.Cabinet: str. Voiteştî nr. 2-4, Ap. 31 (în Piaţa

Mihai Viteazu, staţia autobuzelor 31, 36) şi la domiciliul pacientului. _ORAR: 8

Luni-bliercuri-Vineri 9-13 ”• MaiţWoi 9-12şil8-20 6;

Sîmbătă 10-12 5Telefon: 134.167, mobil: 094-660.771.

Consiliul de Administraţie al S.C. Napochim S.A., str. Someşului nr.34 convoacă Adunarea Generală Ordinară la data de 10.08.2000, ora 11 şi Extraordinară a Acţionarilor la data de 10.08.2000, ora 12, Ia sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31 iulie 2000, cu următoarea Ordine de zi:

1) Analiza rezultatelor economico-financiare pe sem. I 2000.2) Modificarea actelor de constituire ale societăţii şi anume:a) Modificarea art.6 din Statutul şi art.6 din Contractul societăţii

prin completarea obiectului de activitate al societăţii după cum urmează:- vînzări cu ridicata ale cerealelor cod CAEN 5121-11- vînzări cu ridicata ale furajelor cod CAEN 5121-14- vînzări cu ridicata ale altor materii prime agricole cod CAEN

5121-15b) Modificarea art. 24 alin. 2 din Statutul societăţii, şi art.'21 alin.,

2,3 din Contractul societăţii care,vor avea următorul cuprins:“Consiliul de Administraţie este format din 5 persoane, condus de

preşedintele Consiliului de Administraţie ales dintre membrii acestuia, care va fi şi directorul general al societăţii. Cînd se creează un loc vacant în Consiliul de Administraţie, Adunarea Generală a Acţionarilor alege un nou administrator pentru compleatarea locului vacant.

3) Alegerea Consiliului de Administraţie. . . . . ,4) Diverse. ' .în cazul neîntrunirii cvorumului necesar, Adunarea Generală va avea

loc în data de 11.08.2000, la aceleaşi ore, în acelaşi loc şi cu aceeaşi ordine de zi.

Informaţii la telefon 064/132.015 int.183. ' (3974354)

S. C. Nâpolact S.A. Cluj cu sediul în B-dul 21 Decembrie nr. 95-97,

angajează pe perioadă determinată (30 zile) cudata de 1 august 2000, un dulgher calificat pentru lucrări de şarpantă şi asterială.Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 413.858, interior 136. (3974356)

C E A M A I B O G A T Ă O F E R T Ă Şl L A C E L E M A I A V A N T A J O A S E P R E Ţ U R I P - ţa U n i r i i n r .tel/fax: 064-

S.C. ELECTRICA S. A.SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE CLUJcu sediul în Cluj-Napoca, str. M em orandum ului nr. 27Telefon: 064/ 195.721, Fax: 064/ 198.409 ;

organizează în, data de 27.07.2000, ora 12, licitaţie publică deschisă fară preselecţie pentru execuţia lucrărilor:

"Reparaţii la clădirea Staţiei 110/20 kV Mihai Viteazu" "Amenajări locuri de parcare suplimentare pe platforma

MĂNĂŞTUR"Termenul limită de depunere a documentelor de participare la

licitaţie este: 27.07.2000, ora 10,00, la Registratura S. D. Cluj, str.Memorandumului, nr. 27. ,

Documentele de licitaţie: se pot procura de la S. D. CLUJ, - Serviciul Investiţii, str. Memorandumului nr. 27, cam. 42, et. II, începînd cu data de 21.07.2000, ora 10.

■ Preţul deprocurareadocumentaţiilordelicitaţieestede 110.000lei. în.situaţia în care execuţia lucrărilor nu va putea fi adjudecată,

felicitarea va avea loc în data de 03.08.2000, ora 12,00. (3974359)

Schwartz Avram, Schwartz Laura, Schwartz Carolina, Schwartz Matilda, Schwartz Sarolta, Schwartz Frida, Schwartz Matilda şi Schwartz Francisc, toţi cu ultimul domiciliu cunoscut în Cluj- Napoca, str. Porumbeilor nr. 16, sunt chemaţi Ia Judecătoria Cluj-Napoca, cam. 122; pentru ziua de 15 septembrie 2000, ora 8, în calitate de pîrîţi în proces cu Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, pentru rectificare C.F. (3973596)

SC Industrie Tricotaje Europa Est SRL

Societate comercială cu capital integrai străin cu

- sediul în Floreşti - Cluj ANGAJEAZĂ .

în cadrul secţiei de tricotaje- confecţionere- tricotoareRelaţii Ia tel. 266.460;

266.461. (3973693)

• Dau în chirie spaţiu 2 camere 60 mp, cu birou, baie, în centru, acces din stradă,, geam la stradă, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie garsonieră confort I, în Zorilor, mobilată, aragaz, frigider, telefon. Tel. 430.423. (Ag.i)

. . . .

• D au în ch ir ie spa ţiu 80 m p, supercentral, Piaţa Unirii etaj I, 2 camere, bucătărie, baie. Tel. 430.423. (Ag-i) .• Vînd sau închiriez hală 780 mp, cu teren de 5.000 mp, în Apahida, la s trada P rinc ipa lă , fin isată, cu 2 birouri, cu toate facilităţile, preţ negociabil. Tel. 430.423. .• Dau în chirie garsonieră confort I, în Mănăştur, mobilată, 100 DM. Tel.430.423.'(Ag.i)• Vînd casă 3 camere, str. Moţilor, 300 mp curte, singur în curte, geamuri la stradă, finisată. Tel. 430.423. (Ag.i)• Cumpăr urgent apartament 2camere în Gheorgheni, etaj intermediar. Tel. 430.432. (Ag.i)• V înd casă 2 cam ere, str. Povîmişului, suprafaţă totală 147 mp, singur în curte, acces maşină, necesită reparaţii, 200 mil.neg. fe l. 430.423. (Ag.i) -• Cumpăr urgent apartament 2 sau 3 cam ere, str.A urel V laicu sau în Mărăşti central, gtaj intermediar. Tel.430.423. (Ag.i)• Dau în chirie urgent spaţiu pentru b iro u su p e rc e n tra l, 2 cam ere, bucătărie, baie, 3 geamuri la stradă, proaspăt zugrăvit, p re t neg. Tel.430.423. (Ag.i)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd teren la Făget. Tel. 058- 82-47-82. (1134409)

• -Vînd teren construcţie, cartier Grigorescu. Tel. 18-98-97. (1134550)

• Vînd urgent apartament 4 camere, cu garaj, etaj 2, în Zorilor. Tel. 12-26-87 sau 094- 91-89-82. (1134599)

• Vînd apartament 2 camere, str. Peana, nr. 14, bl. L9, sc. 2, et. 3, ap. 33. TeH 094-80-32-95. (1134622)

• Vînd urgent apartament 3 camere ultrafinisat, sub preţul real, situat pe str. Teleorman. Tel. 094-38-09-21 sau numai seara 41-99-74. (1134628)

• Vînd 2 camere confort 1, decomandat, în centru. Tel. 18- 24-68. (997094)

1 Vînd urgent apartament 3 camere, decomandat, confort 1, finisat, balcon închis, uşă metalică capitonată, str. Dîmboviţei 49/45, etaj 4/8, ocupabil imediat. Preţ 255 milioane negociabil, vizibil 12-20. Tel. 094-12-93-53. (1134626)

. • Vînd urgent sufragerie, dormitor, cuier, frigider, congelator,

. colţar, toate 2 ani vechime. Preţ negociabil. Tel. 094-12-93-53. (1134627)

• Vînd pe str. Primăverii 3 camere, confort 1, parter, lingă Priţax, ocupabil. Preţ avantajos. Tel. 094-29-62-37,095-79-17-73,16-14- 58. (1134633)

• Vînd casă 2 camere, dependinţe, pompă în curte, sat Năsal, corn. Ţaga. Tel. 054-56-02-07 după .ora 20. (1134641)

P e n t r u a v ă a s i g u r a i n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă p u t e ţ i a d r e s a d ir e c t la red a c ţia z ia ru lu i, s tr .N apoca n r . l 6.A D E V A R U Ld e C l iy

mailto:[email protected]
Page 9: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. ____________ '

H i l l H

• Vînd garsonieră. Tel. 43-01-73. (1134642) ."■■■■

• Vînd casă cu demisol, parter, etaj, posibil mansardare. Accept variante. Tel. 43-14-78, 18-89-42. (1134651)

• Vînd: garsonieră confort I, în Mărăşti, 14000 DM şi casă în com, Sînpaul 12000 DM. Tel. 14-14-72. (1134694)

• Vînd locuinţă 2 camere+bucătârie+baie, într-o casă cu curte comună. Ţel. 43-72-02, sau 43-72-06 (1134698) -, • Vînd cabană, în Poiana Horii, cu mansardă, curent electric. Tel. .093-39-13-78; 44-50-10. (997101)

• Vind. apartament 3 camere, confort 1, Calea Mănăştur. Tel. 42- 72-19. (997108)

• Vînd Handy Ericsson T- 10S cu menu de T-18, nou, preţ 225 DM, negociabil. Tel. 15-08- 79 între orele 14-17. (997109)

• Vînd mobilă de bucătărie, natur. Tel. 42-00-89. (997104)

• Vînd apartament în Turda cu 4 camere, etaj 2, telefon, cablu, apometre,:2 balcoane închise, preţ negociabil 135 milioane. Informaţii la telefon 321-905. (3690025)

ÎNCHIR IERI• Dau în chirie garsonieră,'

nemobilată, str. Pietroasa (curs 65.USD). Tel.: 17-97-50. (997044)

• închiriez casă particulară. Tel.092-26-95-49. (997117) .

DIVERSE

, v în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Lidia SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Consignaţie şi casă de amanet” situat în Cluj-Napoca Bd. 21 Decembrie 1989 nr, 3, ap. ,2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1134690)

• Oficiul Judeţean de Cadastru Geodezie şi Cartografie Cluj anunţă concurs în 10.08.2000, ora 10, pentru ocuparea postului de inspector specialitate gr. I A-şef serviciu. Condiţii: studii superioare economice cu 3- ani vechime . în funcţii de' conducere -şi 9 ani vechime în specialitate, cunoştinţe operare pe calculator. Relaţii-Cluj, str. Moţilor nr. 6-8, tel. 43-16-66. (997102). '

• în conformitate cu Legea nr.. 137/1995, SC Tomsa Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentm obiectivul: amenajare hală producţie şi depozit situat'în Apahida str. Clujului nr. 29 jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997103), • în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Sauliuc Liliana Marieta anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul: construirea de case familiale situat în Cluj-Napoca str. Colonia Becaş nr. 26. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997112)

PIERDERI

• Angajăm urgent muncitori calificaţi şi necalificaţi pentru tîmplărie PAL. Tel. 43-21-18. (1134595)' r " — ■ !

• Angajăm inginer instalator pentru coordonare lucrări. Tel.42-71-88. (1134663)

• Pierdut diplomă de bacalaureat şi certificat de naştere pe numele Ciolomic Cosmin Lucian. Cine le găseşte este rugat să sune la tel. 12-83- 39. (1134700) '

• Primăria Măguri Răcătău scoate-la licitaţie următoarele spaţii^comerciale: magazin forestier1,magazin imetalo-chimice; brutărie.Licitaţia va avea loc în data de 31iulie 2000, ora 10, la sediul

t «Primăriei! în cazul în care nu se va adjudeca'licitaţia se va repeta în fiecare zi de marţi a lunii august. Informaţii suplimentare la Sediul Primăriei. (997107)

• Predau ore d e balet. Pregătesc Teoria Muzicii la orice niVel, inclusiv admitere în Conservator. Tel. 095-25-30-97. (1134637)

•' Caut expert în montaj parbrize. Tel. 095-25-55-25 sau 15-19-70. (997099) -

• SC Elendoris angajează măcelar şi contabil. Tel. 43-55- 00 între orele 7-16; 13-64-56 între orele 7-20. (997096)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Roman Leona. O declar nulă. (1134664)

• Pierdut legitimaţie de transport pe numele Chiş Dumitra. O declar nulă. (1134665)

• Pierdut contract închiriere teren pentm parcări şi garaje pe numele Roşu Teodor. îl declar nul. (1134668)

• Pierdut carnet de student pe numele Fărcas loan Iuliu. îl declar nul. (1134673) '

• Pierdut legitimaţie RATUC pe numele Szabo Emeric. O declar nulă. (997100)

• Pierdut carnet de student pe numele Sas Paul Cosmin. îl declar nul. (997114) .

• Pierdut carnet CEC - elev Şcoala Generală 4 Turda. îl declar nul. (3690027)

• Pierdut act .în limba rusă cu coperţi de culoare verde, are două pagini, în zona Tribunal. - Consiliul municipal (Sfat). Găsitoml să sune la telefon 413.966. Ofer recompensă.(D.) _______________ '

DECESE COMEMORĂRI

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Marian Leontina'anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Cabană” situat în Cluj-' Napoca str. Colonia Sopor, nr. 21- 22. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM' Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1134671)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, PETREA GHEORGHE, de 62 de ani. Inmomrîntarea va avea loc azi, 20 iulie 2000, ora 14, în Cimitirul Central. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (1134647)

• Cu durere în suflet ne despărţim de cel care a fost fiu, soţ, tată, socru, frate, BOTA ALBERT BERCI, în vîrstă de 44 de ani din Suceag. Înmormîntarea va avea loc vineri, 21 iulie 2000, ora 14, în Suceag. Dumnezeu să îl odihnească. Familia îndoliată. (1134669)

• Sîntem alături de familia Sărăcilă Dumitru, în marea durere pricinuită de decesul soţiei dragi. Transmitem sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari, Grădinarilor 14. (1134667)

• Sîntem alături de familia preot Dănuţ Pintea, în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a scumpei lor soţii şi mame, DOINA PINTEA. Sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Flavia Dumitrescu şi Daniela Câmpeanu. (1134674)

• Profund îndureraţi sîntem alături de fajnilie, la moartea într-un tragic accident a prietenului nostru drag, BOTA ALBERT BERCI, din Suceag şi transmitem sincere condoleanţe. Familiile Bota, Ciupei şi Ciont din Baciu. (1134670) . • Sîntem alături de colegul

nostru Coste Dorin, la trecerea în veşnicie a tatălui drag. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească. Colectivul Cooperativei “Drumul Nou”. (1134680)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic, străbunic şi unchi, doctor COSTEA VIRGIL, medic primar ginecolog. Înmormîntarea va avea loc vineri, 21 iulie 2000, ora 11, Ia Cimitirul Central. Familia. (1134672)

‘ Sîntem alături de familia Costea, în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a dr. COSTEA VIRGIL. Dumnezeu să-l odihnească în . pace. Conferenţiar dr. Pop Teofil şi colectivul Policlinicii Interservisan. (1134681)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, SELEJAN PETRU, în vîrstă = de 65 de ani. Înmormîntarea va avea loc în comuna Floreşti str. Avram Iancu 360, vineri, 21 iulie, ora 14. Soţia Lenuţa, copiii Dorn şi Monica. Odihnească-se în pace. (1134682)

• Consiliul profesoral al Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică este alături de d-na prof. dr. Luminiţa Silaghi-Dumitrescu, decanul

■ facultăţii, în aceste clipe grele pricinuite de decesul mamei sale şl transm ite sincere condoleanţe familiei. (1134685)

• Profund îndureraţi de despărţim de fratele nostru SELEJAN PETRU. Dumnezeu să-l odihnească în pa cei Fraţii Naşu şi Vasile. (1134683)

* Sîntem alături de profesor dr. Luminiţa Silaghi- Dumitrescu în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în veşnicie a mamei şi soacrei lor dragi. Sincere condoleanţe. Membrii colectivului ' de cercetare. (1134686),

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a celei ce a fost soţie şi mamă, GÂTA NASTASIA, în vîrstă -de 57 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc . vineri, 21 iulie 2000, ora 14, în Cimitirul Mănăştur. Familia îndurerată. (1134691)

• Catedra de Chimie Anorganică este alături de prof. dr. Luminiţa Silaghi- Dumitrescu în marea durere pricinuită de moartea mamei sale dragi. (1134687)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a mătuşii noastre GYURKA . MARIA, în data de 18 iulie 2000. Înmormîntarea va avea loc vineri, 21 iulie, ora 12, la Cimitirul Central. Odihnească- se în pace. Rudele. (1134697)

* Sîntem alături de vecinul nostru Gâta loan în marea durere pricinuită de moartea soţiei .dragi, GÂTA NASTASIA. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Asociaţia de locatari, str. Mehedinţi nr. 51- 53. (1134688)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, la data de 18.07.2000, a dragei noastre LIVIA DOMŞA, în vîrstă de 60 ani. Înmormîntarea are Ioc azi, - 20.07.2000, orele 13, la Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu s-o odihnească. Familia. (997095)

• Sîntem alături de vecina noastră Lombrea Maria în marea durere pricinuită de moartea soţului drag LOMBREA IONEL. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Asociaţia de locatari, str. Mehedinţi nr. 51- 53. (1134689)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a bunului nostru soţ, tată, socru şi bunic, MIRON ALEXANDRU. Înmormîntarea va avea loc în data de 21 iulie 2000, ora 13, în Sânnicoara.- Familia îndurerată. (997116)

• Colectivul Clinicii Ginecologie I regretă trecerea în veşnicie a colegului nostru dr. COSTEA VIRGIL, distins şi apreciat ginecolog şi un mare om de suflet. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (1134692)

• Sîntem alături de vecinul nostru Sărăcilă Dumitru, în marea durere pricinuită de decesul'soţiei dragi. Sincere condoleanţe. Familia Toderean. (1134666)

• Întregul colectiv al Catedrei de Chimie Organică al Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” este alături de colega noastră prof. univ. dr. Luminiţa Silaghi-Dumitrescu, decan al facultăţii, în aceste dureroase şi grele momente pricinuite de trecerea în eternitate a iubitei sale mame. (1134695)

• Bunul Dumnezeu l-a luat de la noi pe profesorul IONEL LOMBREA, de 49 de ani, după o lungă şi grea suferinţă. Binele pe care l-a făcut oamenilor din întreaga ţară şi de peste hotare, prin terapiile sale, sperăm să-i ajute mîntuirii sufletului şi memoriei veşnice. Nemîngîiaţi rămînem aici, cei care te-am îngrijit cu dragoste pînă în ultima clipă: soţia Mimi şi copiii C ristina şi Marius. Înmorm întarea va avea loc vineri, 21 iulie, ora 13 Ia capela mare din Cimitirul Mănăştur. (1134699)

• Regretăm dispariţia vecinului ADI MORARU şi sîntem alături de soţia Bety şi fiicele Alina şi Ariela în aceste clipe grele. Dumnezeu să-l odihnească. Truţă şi Leanca cu familiile. (997093)

• Sincere condoleanţe familiei Sărăcilă, sîntem alături de voi în marca durere. Dumnezeu s-o odihnească pe SIA câ a avut un suflet nobil Silvia, Tanţa şi Vili. (997111)

A D E V Ă R U Lde Cluj

U n c o t i d i a n

. c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !

• Sîntem alături dc colegul nostru Abrudan loan în aceste momente dc grea încercare pricinuite de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe din partea colegilor din T. D. G. Cluj. (997115)

• Cu adincă durere anunţăm că azi, se împlinesc şase săptămîni de cînd scumpul nostru soţ, (ătă, bunic, socru a trecut în eternitate, cei care a îost ŞUTEU IOAN. Slujba dc pomenire ,va avea loc la biserica ortodoxă din str. Viilor, duminică, 23 iulie 2000. Nu-1 vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească. Familia îndurerată: soţia Elena şi copiii. (1134675)

• Au trecut doi ani de lacrimi şi tristeţe de Ia despărţirea de cel care a fost bunul şi dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic, SAMFIRA IOAN, din Panticeu. Dumnezeu să te odihnească şi să-ţi vegheze somnul veşnic în linişte şi pace. Fam ilia îndurerată. (1134684)

• Azi 20 iulie 2000 se împlinesc doi ani, de cînd soarta ne-a despărţit pentru totdeauOa, d ar totuşi am speranţa, că sufletele noastre se vor întîlni cînd o vrea bunul Dumnezeu. Fără tine dragul meu soţ VASILE, fiecare zi este tristă şi cenuşie. Bunătatea şi sufletul tău nobil cu care ne-ai fost alături mereu, florile de pe mormîntul tău sînt udate cu lacrimile mele. Luminările şi rugăciunile melc, pen tru sufletul tău, dragul meu să-ţi aducă odihna şi liniştea venică. Soţia ta M aria Roşea. (1134696)

• Aceeaşi nemărginită durere o port in suflet, la împlinirea a 6 ani dc la decesul iubitului meu soţ, avocat SARBU IONEL, invalid şi veteran de război. Vcşnicâ-i amintirea. Soţia d r. Doina Sărita.( I 134701)

* Se împlinesc 5 ani dc cînd dragul nostru soţ, tată, bunic şl stă bunic, ŢICREA IOAN a plecat dintre noi. Dumnezeu sâ- I odihnească. Familia. (997097)

Mulţumim tu turor rudelor, prietenilor, vecinilor care au fost alături dc noi la dureroasa despărţire dc dragul nostru soţ, ta tă şi bunic, PAUL-IOAN CÂDARIU. Odihnească-se în pace. Familia. (997113)

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T ECE

o fe ră tu tu ro r p e rs o a n e lo r ju r id ic es e rv ic i i d e p u b lic ita te ş i c a m p a n ii p ro m o ţio n a le

în p re s a lo c a lă ş i c e n tra lă m a i Y

s i m p l u

n u s e

p o a t e ! A

A DEVĂRUL d e C lu j,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

Page 10: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

Aici ar putea fireclama dumneavoastră VI '■) IC

1994 - la Palatul Victoria a fost semnată Declaraţia de cooperare statistică între

România şi Uniunea Europeană.

Participanţii la summitul de la Câmp David depun un ultim efort pentru găsirea unui acord de pace

I d e C

Liderii americani, israelieni si palestinieni s-au angajat, începînd de marţi seară, la Camp David, într-un ultim efort sustinut pentru a obţine un acord în privinţa ultimelor dosare ale reglementării de pace din Orientul Mijlociu înaintea plecării preşedintelui american în Japonia, la summitul G8, informează AFP.

Preşedintele american, Bill Clinton, şi-a amînat, de altfel, plecarea spre Japonia cu 24 dc ore, el uim ind să ajungă vineri la Okinawa, chiar la deschiderea lucrărilor summitului c e lo r şapte s ta te cel m ai puternic industrializate, plus Rusia.

T oată lum ea este în tr-o activitate susţinută , a declarat un purtător de cuvînt al , Casei Albe, P.J. Crowley, unui grup de jurnalişti care relatează, de la Camp David, evoluţia negocierilor tripartite. El a fost extrem de vag în prixinţa posibilităţii ca preşedintele

american să facă o declaraţie la încheierea summitului. “în aCest stadiu nu ne putem imagina nici un scenariu, dar, atît timp cît nu ştim nici măcar ce se va întîmplă peste cîteva ore, este foarte greu să spunem ce avem de gînd să facem”, a spus acesta. Preşedintele american a participat la o cină în prezenţa negociatorilor, a adăugat sursa citată, care nu i-a identificat pe participanţi, dar a precizat că dineul a avut loc pe terasa vilei sale de Ia , Camp David. Anterior, Clinton a participat la o îndelungă şedinţă de lucru cu principalii săi colaboratori, care au făcut," în cea mai mare parte a zilei naveta între negociatorii israelieni şi palestinieni, a adăugat Crowley. Ultimele chestiuni rămase în discuţie sînt cea referitoare la soarta celor 3,7 milioane de refugiaţi palestinieni, trasarea frontierelor viitorului stat palestinian, viitorul celor 200.000 de colonişti

evrei ş i , ; cel mai “fierbinte”, statutul Ierusalim ului. Dosarul “exploziv” al Ierusalimului pare a fi principalul măr al discordiei între cele două tabere, care. nu reuşesc să găsească un compromis în acest

. sens. Potrivit unor informaţii neoficiale, Ehud Barak le-ar fi oferit palestinienilor o suveranitate pentru aproximativ 95 la sută din teritoriul Cisiordaniei,. în schimbul menţinerii Ierusalimului sub control israelian. Această propunere s-a lovit de refuzul preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, care respinge orice compromis în privinţa Oraşului Sfînt. Oficialul palestinian însărcinat cu doarul Ierusalimului, Faysal Husseini, a reafirmat că partea orientală a Oraşului Sfînt ar trebui să devină capitală a viitorului stat palestinian. El a mai declarat că summitul a atins un punct critic în privinţa Ierusalimului. Israelul le-a mai propus palestinienilor extinderea limitelor municipale ale Ierusalimului şi anexarea cartierelor evreieşti periferice, pentru acordarea, în final, palestinienilor, a unui “grad ridicat de autonomie” în anumite- sectoare, a explicat un oficial israelian, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. -

Al cincilea congres mondial al ţiganilor va avea loc în perioada 25-28 iulie, la Praga

Peste 250 de delegaţi din 35 de ţări sînt aşteptaţi să ia parte la cel de-al cincilea congres al Uniunii Internaţionale a Romilor (1RU), care va avea loc în perioada 25-28 iulie, la Praga, au anunţat organizatorii. - ’

Jumătate din numărul delegaţilor aşteptaţi sînt ţigani veniţi din 30 de ţâri europene, cît şi din Statele Unite, Canada şi Australia, a precizat unul dintre organizatori, Uvan Vesely.

“Regele romilor”, din România. Florian Cioabă, cîntâreaţa norvegiană Raya, cît şi ansamblul Teatrului rom din Moscova, “Romen”, figurează printre invitaţi, a adăugat Vesely.

Situaţia ţiganilor din Kosovo, adoptarea noilor statute şi a Cartei Uniunii Internaţionale a Romilor, cit şi alegerea Parlamentului şi a noii preşedinţii a organizaţiei se află pe ordinea de zi a congresului de ia Praga, primul după cel organizat in I990 la Varşovia. •

Şeful Camerei Deputaţilor a Parlamentului ceh, Vaclav KJaus, a promis câ va asista la o parte dintre dezbaterile carc vor avea loc la sediul din Praga al postului de radio american Radio Free Europe (Radio Europa Liberă), potrivit sursei citate.

Invitaţia adresată preşedintelui ceh, Vaclav Havel, de a lua parte la acest congres a “rămas tară răspuns" pînă în prezent, a precizat Vesely. “Acest eveniment nu figurează în programul preşedintelui”, a afirmat un responsabil al cancelariei prezidenţiale, adăugind câ şeful statului ceh “nu se va prezenta probabil ’ la congresul ţiganilor.

Yasser Arafat a declarat că “nu s-a

născut încă liderul arab care să abandoneze

Ierusalimul’’Liderul Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat,

le-a spus preşedintelui american şi premierului •israelian, câ “nu. s-a născut încă liderul arab care să abandoneze Ierusalimul”, potrivit ediţiei de miercuri.

- a cotidianului “Al-Sharq al-Awsat”, citat de ^FP. _; - Ziarul arab, cu- sediul la Londra, citind surse palestiniene, a precizat'că Arafat a refuzat să asculte o propunere care i-a fost făcută marţi, în timpul summitului de la Camp "David şi care cuprindea concesii în privinţa Ierusalimului.

“Nu s-a născut liderul arab care să părăsească Ierusalimul”, a afirmat Arafat, potrivit cotidianului arab. “Dacă nu se va-respecta caracterul sfînt al Ierusalimului, nu va exista nici un acord”, a spus Arafat.-. .- ' -•

Berezovski a demisionat oficial din Duma de Stat a Rusiei şi intenţionează să înfiinţeze un nou partid de opoziţie

Influentul om de afaceri şi miliardar Boris Berezovski a demisionat oficial, ieri, din funcţia de deputat în Dum a'de Stat a Rusiei şi şi-a anunţat intenţia de a înfiinţa un partid de opoziţie, informează AFP. ’ ’ . ’

“Am luat decizia de a demisiona. Plec cu conştiinţa împăcată şi cu inima grea. Se spune că englezii pleacă tară a-şi lua rămas bun şi că evreii îşi iau rămas bun, dar nu pleacă (Berezovski este evreu - n.r.). Evreii din Rusia sînt politicoşi şi-şi ţin promisiunile”, a afirmat, în faţa Dumei (Camera inferioară a Parlamentului rus), lăsînd să se înţeleagă că nu va abandona politica.

Cel mai cunoscut dintre oligarhii ruşi, fostă eminenţă cenuşie a Kremlinului, a anunţat, luni, că renunţă la funcţia sa de deputat, pentru a nu fi nevoit “să participe la prăbuşirea Rusiei şi la instaurarea unui regim autoritar” de către preşedintele Vladimir Puţin. '

“Sute de mii de persoane încep să înţeleagă, astăzi, spre ce se îndreaptă puterea. Acţiunile acestei puteri sînt complet incorecte. Mai am încă destulă forţă pentru a lupta împotriva acestui lucru. Nu esţe vorba de înfiinţarea unui partid care să poarte numele de Berezovski, ci a unui partid care să practice o opoziţie constructivă”, a declarat Berezovski pentru AFP.

Demisia lui Berezovski va intra în vigoare după ce va fi examinată de comisia mandatelor, din cadrul Dumei, care se va reuni în luna septembrie.

Cancelarul Germaniei se opune anulării datoriilor externe ale Rusiei, apreciind că reeşaloharea ar fi cea mai bună soluţie

Cancelarul german, Gerhard Shroeder, s-a pronunţat din nou în favoarea unei reeşalbnâfi a datoriilor externe ale Rusiei, respingînd categoric ideea unei anulări a acestor datorii, relatează AFP.

Gerhard Shroeder a apreciat, într-un interviu acordat co tid ianu lu i jap o n ez “Yomiuri Shimbun”, că Rusia nu trebuie confundată cu ţările sărace în curs de dezvoltare, deoarece aceasta ar fi o greşeală din toate punctele de vedere.

"Trebuie să separăm categoric problema ţărilor în curs de dezvoltare, foarte sărace, de cea a Rusiei. Potenţialul economic al Rusiei este imens şi, ca atare, Rusiei trebuie să-i acordăm o păsuire, pentru a-i permite să-şi plătească treptat aceste datorii”, a afirmat el.

Reamintind că Germania este primul mare creditor extern al Rusiei, şeful Executivului german a insistat că, în opinia sa, sprijinul cel mai adecvat al • ţâ rilo r puternic industrializate faţă de Rusia este de a o ajuta să-şi redreseze treptat economia şi nu de a-i ierta datoriile, pentru că aceasta n-ar mai stimula-o să continue reformele economice.

Potrivit presei japoneze, este foarte probabil câ în comunicatul final al apropiatului summit al celor şapte ţări puternic industrializate, p lus, Rusia (G S) să fie inclus un apel către ţările "Grupului de Ia Paris", prin care să se ceară

să accepte o reeşalonare a datoriilor de 42 de miliarde de dolari p e care actuala Rusie le-a moştenit de la fosta URSS.

Joerg Haider a intentat, In aceeaşi zi, trei procese pentru defăimare. Liderul extremei-drepte austriece, Joerg Haider, a depus mărturie, marţi, la un tribunal din Viena,- în cadrul a trei procese, pentru defăimare, pe care le-a intentat îm potriva unui istoric, a unui politolog şi a unei mişcări politice, relatează AFP.

El a obţinut cîştig de cauză împotriva unei asociaţii de tineret,

care a fost condamnată, marţi, în prim ă instanţă, să-i plătească despăgubiri de 5.000 de şilingi (360,7 euro) pentru că l-a calificat

*pe Haider, în ziarul său, drept continuator al “ tradiţiei fascismului”.

Joerg Haider, cunoscut pentru excesele sale de limbaj, şi Partidul Libertăţii (FPOe), din care face

parte, recurg sistematic la justiţie, adesea cu succes, pentru a-şi apăra reputaţia şi respectabilitatea.

Haider l-a dat în judecată pe politologul Anton Pelinka, pentru că într-un interviu acordat CNN în toamna anului .trecut a făcut o analogie între propaganda nazistă şi folosirea de către liderul extremei- drepte a termenului de.“paraziţi” cu

referire la imigranţi. Haider l-a dat în judecată, din nou, pe istoricul W olfgang Neugebauer, care a descris Partidul Libertăţii ca fiind “xenofob” şi de “extremă-dreapta” într-un interviu publicat în octom brie 1999, im ediat după alegerile legislative care au propulsat FPOe în poziţia de cel de-- al doilea partid al ţării. x

“Este al şaselea sau al şaptelea proces pe care îl intentează împotriva mea din 1993”, a declarat, marţi, Neugebauer, adăugind că procesul său, ca şi cel al lui Pelinka, se va relua în octombrie.

Slovenia va figura printre primele ţări care vor adera la UE, afirmă Guenter Verheugen

Comisarul european pentru extindere, Guenter Verheugen, a declarat că este convins de şansele Sloveniei de a figura printre primele ţări care vor adera ia Uniunea Europeană/informează AFP. “Concluzia mea este că Slovenia va figura printre primele ţări care vor adera la UE. Procesul de extindere este acum ireversibil”, a declarat Guenter Verheugen, la încheierea unei vizite de două zile în Slovenia. “Mă întorc la Bruxelles cu sentimentul că Slovenia va fi foarte curînd pregătită” pentru aderare, a adăugat el. “Apreciez mult faptul că noul Guvern continuă procesul de pregătire a ţării pentru aderare şi că acest lucru reprezintă o prioritate", a afirmat' reprezentantul UE, adăugînd: “Pentru noi este extrem de important să vedem că există un consens larg în Slovenia”. “Trebuie să spun că stabilitatea politică este foarte Importantă pentru noi”, a subliniat Verheugen. Slovenia face parte din grupul celor şase ţări aflate în primul yal de aderare, care au început negocierile cu UE în martie 1998.

Preşedintele rus cu omologul său summitului de la Okinawa

nu se va întîlni francez în cadrul

Preşedintele rus, Vladimir Puţin, nu va avea întrevederi cu omologul său francez, Jacques Chirac, în cadrul summitului G8 de la Okinawa, pentru a marca nemulţumirea M oscovei faţă de atitudinea autorităţilor franceze, a anunţat agenţia 'Interfax, jcitînd surse din anturajul preşedintelui rus, relatează AFP. Administraţia prezidenţială rusă şi Ambasada Franţei la Moscova au refuzat să comenteze această informaţie. Preşedinţia rusă exclude

posibilitatea unei întîiniri Putin- Chirac, pentru a marca nemulţumirea Moscovei faţă de atitudinea autorităţilor de la Paris, mai ales după confiscarea velierului “Sed iv” în portul francez din Brest, au afirmat sursele citate de Interfax.

Nava-şcoală “Sedov”, considerată cea mai mare navă cu pînze din lume, care a venit în Franţa pentru a participa la sărbătoarea maritimă internaţională “Brest 2000”, a fost confiscată, joi, din cauza unei datorii

pe care statul rus: o are către societatea elveţiană “Noga”, încă din 1991. Această societate, care beneficiază de deciziile juridice ale unor tribunale suedeze, pronunţate în 1997, -precum şi de cea a Tribunalului Marii Instanţe din Paris, pronunţată în martie, a obţinut, de asemenea, blocarea conturilor ambasadei Rusiei, ale reprezentanţei comerciale şi ale pltor

' reprezentanţe oficiale rase la Paris.Ambasadorul rus în Franţa,

Nikolai Afanasievski.-şi-a exprimat regretul, luni, în legătură cu această situaţie, denunţînd mai ales. modaiitatea în care a fost executată această decizie, prin' "încălcarea incredibilă” a legalităţii.

Reuniunea de conciliere la vîrful conducerii cecene proruse a eşuat, a

afirmat Bislan Gantamirov

Reuniunea care viza reglementarea unui grav diferend de la vîrful conducerii proruse a Ceceniei s-a desfăşurat ieri, încheindu-se cu un eşec, a afirmat vicepreşedintele administraţiei cecene proruse, Bislan Gantamirov, informează agenţia ITAR-TASS, citată de AFP. “Nu ne-am pus de acord asupra niciunui lucru”, a declarat Gantamirov pentru ITAR- TASS. Numărul doi al administraţiei cecene proruse” Ahmad Kadîrov,’ şi adjunctul său," Bislan Gantamirov, care nu au reuşit să-şi regleze' diferendul pe calea -armelor, au participat la această, reuniune. Gantamirov îi reproşează lui Kadîrov câ a demis o serie de simpatizanţi de-ai săi. Preşedintele administraţiei ■ cecene proruse, Ahmad Kadîrovi a refuzat să revjnă asupra concedierilor în rîndul simpatizanţilor lui Gantamirov, a explicat Gantamirov, această reuniune eşuînd din această cauză.

Page 11: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

Aici ar putea fiy reclam a dumneavoastră i e r i

R c f f c r c ţ i î f tTcF: 19.21.27 * ± *

. . .m ia I d e C I MM

Preşedintele executiv al FC “U” va fi ales vineri

Adunarea Generală a 'membrilor asociaţi desfăşurată marţi după-amiază, la sediul Prefecturii, a ţinut doar 45 de minute. Cei 18 membri au aflat de numirea lui loan Ovidiu Sabău în funcţia de antrenor principal, numire făcută cu cîteva ore înaintea şedinţei, de către prefectul Bogdan Cerghizan. Adunarea Generală a membrilor asociaţi a mandatat pe Eugen Bungărdeanu, Marius Bretan, Iosif Cavai, Gheorghe Popan şi Remus Albu să realizeze un program de criză, pe care să-l prezinte, vineri, în cadrul Adunării Generale a membrilor asociaţi. Conform statutului FC “U”, preşedintele executiv al clubului va fi ales de către Consiliul Director. Deocamdată, urmaşul Consiliului de Administraţie, Consiliul Director, este incomplet numeric. FC “U” nu şi-a desemnat încă reprezentanţii, cuiiracelaşi lucru nu.l-a făcut nici Universitatea “Babeş-Bolyai”. Marţi, managerul general al Regiei Autonome. a'Domeniului Public, ing. Liviu Medrea, a remis un fax Consiliului local şi Judeţean, precum şi tuturor publicaţiilor locale, prin care îşi arată disponibilitatea de a participa în calitatea şi modul “în care-1 veţi considera adecvat, necesar şi oportun la rezolvarea grelelor probleme cu care se confruntă fotbalul clujean”. Liviu Medrea solicită celor două instituţii să ia în calcul şi varianta intrării în asociere a RADP Cluj- Napoca si a altor regii de interes local sau judeţean c u ' FC “U”. '

Cel de al doilea antrenament, de marţi, al “Şepcilor roşii” a fost supervizat din tribuna oficială de Neluţu Sabău. Preşedintele demisionar loan Maja i-a prezentat lui Sabău lotul de jucători. Ieri, la sediul clubului, cei doi s-au întîlnit pentru a trece în revistă şi cele şase grupe de la Central de Copii si Juniori.

C odinSA M O ILĂ

FC firieşul şi ISCT, pe ultima sută de metri

Intrate de acum într-un nou stadiu de pregătire, formaţiile din Turda şi Cîmpia Turzii recurg începînd din aceste zile la antrenamente bazate, în principal, pe jocul efectiv cu mingea, corelate mai ales cu o serie de partide amicale menite în final să stabilească loturile cu care vor începe noua ediţie de campionat.

Fotbaliştii turdeni, coordonaţi de cuplul de antrenori Stelică Gherman - Dorin Suciu, beneficiază momentan de serviciile a nu mai puţin de 26 de jucători, singurele noutăţi, venite în probe, numindu-se Adrian Bîcîin (“U” Cluj), Elisei (venit pe filiera Gloria Buzău, iar, mai apoi, CSS Cluj) şi, în fine, Stan (adus de la CSS Cluj).

Poposind în tabăra-sîrmară, am observat modificări de trupe, unele dintre ele aflate, încă, sub semnul incertitudinii.

Prima dintre ele a fost cea a aducerii lui Adrian Coca lă

cîrm a echipei, el avînd posibilitatea, în momentul de faţă, de a testa un lot masiv, neschimbat în marea lui parte faţă de ediţia precedentă de campionat.

Dintre noile pieseînregimentate la Cîmpia Turzii remarcăm pe NicuMarcadonatu (Chim ica

„T îrnăveni), Gogu Roşu (Curpirom Abrud), Lelian Rus, revenit de la Mureşul Luduş, Kiss Csaba, împrumutat pentru un an unui club din Ungaria, Mihai Brudan (Electromureş Tg. Mureş) şi Cristian Duran, venit de la ASA Tg. Mureş.

Sţaff-urile tehnice ale lui ISCT şi Arieşul Turda nu se pot încă pronunţa asupra loturilor cu care vor pomi la drum în ediţia de campionat 2 0 0 0 /2 0 0 1 . Singura şi cea mai eficientă strategie de selecţie o reprezintă conglomeratul de partide amicale perfectate de oficialii celor două cluburi.

Programul meciurilor amicale:FC Arieşul Turda ...................Joi, 20-07.2000, ora 11 - ISCT - FC Arieşul ■Sîmbătă, 22.07.2000, ora 11 - FC Arieşul - ISCT Miercuri, 26.07.2000,.ora 1.1 Metalurgistul Cugir - FC Arieşul Sîmbătă, 29.07.2000, ora 1 i - FC Arieşul - Metalurgistul Cugir Vineri, 4.08.2000, ora 11 - FC Arieşul - CFR Cluj-Napoca Sîmbătă, 5.08.2000, ora 11 - Chimica Tîrnăveni - FC Arieşul Miercuri, 9.08.2000, ora 11 - CFR Cluj-Napoca - FC ArieşulISCTMarţi, 25.07.2000, ora 11 - Mineral Ocna Dej - ISCT -Joi, 27.07.2000, ora 11 - ISCT - Chimica Tîrnăveni Duminică, 30.07.2000, ora 11 - Chimica Tîrnăveni - ISCT -

Alin BOTIOC

Nicu Pop are probleme la DejNu se află deloc într-o situaţie uşoară echipa masculină de

volei Someş Victoria Dej. Se găseşte în cea mai ingrată situaţie din ultimii zece ani. Dar asta este realitatea: lipsa banilor îşi spune cuvîntul peste tot. în ciuda acestor greutăţi financiare, formaţia antrenată în continuare de Nicu Pop se pregăteşte cu multă ambiţie. La antrenamente participă doar opt jucători. Pricop a plecat la Craiova, iar la Podar s-a renunţat. S-ar putea ca şi Man să părăsească echipa, el avînd oferte din Franţa. Vor fi promovaţi cîţiva juniori de la “LAPI”, dar încă nu s-a clarificat situaţia lor. Deci, semne de întrebare în tabăra voleibaliştilor de pe Someş.

Există şi posibilitatea unei sponsorizări din partea firmei de produse petroliere OMV, care ar rezolva şi problema banilor. Vom reveni cu amănunte într-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru.'"

" S Z .C s.

u p a R o m â n i e i i s T U B O R G l I a i

ASA Victoria Someseni - FC“U“ 2-1 ( H )M arcato ri: Crişan (13), Ignat (62) -

Codreanu (45)FC“U“: F. Lăzâreanu - Lazăr (78 Abradan),

Sălăgean, D. Matei, T. Dobrău (79 Szilagy) - Aşchilean, Păcurar (77 Pop Alin), Truşcă, Tîmovan - Codreanu, Costea.

FC“U“ a evoluat din minutul 37 în 10 jucători de cîmp Sălăgean fiind eliminat pentru cumulul a 2 cartonaşe galbene. După meci;'

noul antrenor principal al studenţilor clujeni, Joan Ovidiu Sabău, a declarat ziariştilor prezenţi că de astăzi este jucător liber, patronul R apidului, G eorge Copos, oferindu-i dezlegarea, iar cît despre jocul echipei Sabău a menţionat că-1 aşteaptă o muncă grea: “Se vor schimba metodele de antrenament, aşezarea în teren, implicit jocul echipei".

Codin SA M O ILA

FOTBALîn Cupa Rom âniei (faza a 4-a),

CFR Cluj • ISCT 1 - 5 (1 -2 ). ‘'Sîrmarii” antrenaţi de nimeni altul decît Adrian Coca, pînă nu demult fostul tehnician al echipei din Gruia, s-au impus lejer cu scorul de 5-1. Golurile turdenilor au fost marcate în ordine de Mîţiu (21 şi 67), Bratu (42), Fodor (49) şi Şăndru (83). Anca a salvat onoarea gazdelor marcînd cel mai frumos gol al disputei. Acesta a trimis o

ghiulea de la 40 de metri, balonul poposind cuminte în vinciul porţii lui Ceclan. Octavian Albu a rulat practic echipa a doua a CFR-ului. Din motive pur organizatorice cantonamentul echipei a fost amînat, plecarea spre Vatra Domei urmînd a se efectua abia luni (24 iulie). Vom reveni.

Cristian FOCŞANU

S S C IC L IS M T o u r d e F r a n c e - e t a p a a 1 6 - a

Virenque,în sfîrsit, învingător!

Mai sînt doar cinci runde pînă la finalul actualei ediţii a turului ciclist al Franţei. La capătul celor 16 etape disputate pînă în prezent se prefigurează un nou succes al americanului de la US Postai Service, Lance Armstrong, ciclistul cu '115 lovituri de pedală/minut. Vă reamintim că texanul a triumfat şi în ediţia precedentă a "Marii Bucle”, cînd l-a învins pe italianul Mario Cipollini, cel care şi-a 'adjudecat patru etape la rînd. In fapt, marele rutier italian a egalat un record vechi de 70 de ani. Se pare că Armstrong nu mai poate fi prins de nici un alt participant. Jan Ullrich bate pasul pe loc. “Panzerul” de la Telekom este departe de forma care l-a consacrat în 1997, atunci cînd germanul din Bavaria triumfa merituos în celebra competiţie. Consolat cu faptul că a pierdut orice şansă de a-l detrona pe yankeu, Ullrich visează deja la următoarea ediţie a Turului. Etapa de la

. Courchevel la Morzine, însumînd 196,5 km a purtat

.caravana rutierilor pentru ultima oară prin Alpi. Victoria de etapă i-a revenit, în sfîrşit, unui reprezentant al gazdelor. Miracolul aşteptat de toată suflarea din Hexagon a venit din partea “bătrînului, Richard Virenque, ciclistul de la Polti Team trecînd primul linia de sosire după 5h 32’ şi 20”, avînd o medie orară de 35,476 km/h. Aşadar, Virenque a împlinit visul organizatorilor şi al directorului competiţiei, Jean Mărie Leblanc. Cele mai bune performanţe franceze la actuala ediţie pînă la succesul de pomină al lui Virenque, au fost realizate de Ziua Naţională-a Franţei (14 iulie), respectiv de Nicolas Jalabert (locul 2) şi Pascal Herve (locul 3), acesta din urmă fiind practic ucenicul şi “locotenentul” lui Virenque.• Cursa a fost dominată pînă la un punct de “piratul” echipe! Mercatone Uno Albacom, Marco Pantani, care a condus solitar jumătate din etapă. Teribil de roz, Pantani şi-a adjudecat o căţărare, Col de Saisies (1.650 m) acumulînd 30 de puncte, fiind aşadar o ascensiune de categoria I. La km 171 (Şamoens) situaţia se schimbă. în fruntea cursei se instalează spaniolul echipei Kelme, Roberto Eras. în pluton apare vulpoiul Virşnque. Armstrong conduce plutonul secund aflat la mai mult de 2

minute în spatele primului. Din grupul texanului evadează germanul Jan Ullrich, care astfel se lansează în urmărirea primilor doi. Ascensiunea de la Col de Joux-Piane este cea mai dificilă căţărare din întreg turul (11,8 km cu o pantă de 10%). Galvanizat şi de posibilitatea de a recupera timpul ce îl desparte de Armstrong în clasamentul general, Ullrich accelerează izbutind să-i prindă pe fugarii din capul cursei. Speriat de posibilitatea unei victorii surprinzătoare, Roberto Eras calculează greşit un viraj şi se izbeşte violent de un parapet. Aceasta se întîmpla cu 400 de metri înainte de sosire. Virenque cîştigă. Ullrich soseşte al doilea, în ierarhia generală Armstrong este lider autoritar. Pe yankeu nu-l mai “încape" tricotul galben. “Regele” munţilor a rămas columbianul de la Medeleni, Santiago Botero. In clasameptul echipelor, Kelm e a preluat ştafeta de la Banesto. întrebat dacă urm ăreşte să egaleze recordul lui Indurain, Hinault, Merckx şi Anquietill (cvintuplii cîştigători ai com petiţiei), Armstrong a răspuns: "Sper să egalez măcar recordul lui Le Mond".

N .B.: Etapa a 17-a, de la Evian-les-Bains - Lausanne (155 km) a fost cîştigată de Erik Dekker de la Rabobank. Vom reveni cu amănunte.

Cristian FOCŞANU

ţ n » C j i . = - L . c g S l20 iulie

• Cu două decenii în urmă, în 1980, după ce cu o zi înainte s-a desfăşurat ceremonia de deschidere, în această zi au început întrecerile propriu-zise în cadrul celei de a XXII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de vară de la Moscova. La “chemarea” preşed in te lu i SUA, J im m y C arter, din cauza intervenţiei m ilitare sov ie tice d in Afganistan, o serie de state americane şi vest-europene, ba chiar şi unele asiatice nu şi-au trimis reprezentanţii la aceste jocuri. Astfel, faţă de 122 de ţâri cîte au fost prezente, d e ' exemplu, la J.O. de la Miinchen (1972), . l a M oscova au participat numai 81 de ţâri, iar num ăru l spo rtiv ilo r şi sportivelor a scăzut de la 7.147 (dintre care 1.299 femei), la 5.353 (d in tre care .1.088 sportive). Primul titlu Ia aceste “jo c u ri” a fost obţinut de p isto laru l v itez is t sov ie tic A lex an d r M elentev, care a stabilit un nou record olimpic şi mondial, reuşind 581 puncte. Tot în această zi, ştafe ta femipină de înot 4x100 m mixt a R.D.G. a stab ilit un nou record mondial, cu timpul de 4:16.67 min.

L A S ZL6 Fr.

Transfer perfectat

La Gherla circulă multe zvonuri cu privire la plecarea masivă a jucătorilor Olimpiei Ia alte echipe. Cum nu iese fum fără foc, ceva adevăr es te în aceste zvonuri. Astfel, talentatul mijlocaş Kilin Csaba s-a transferat cu ac te în regulă la noua d iv iz ionară “ B” Apcmin Borscc, unde a şi jucat în cîteva m eciuri am icale. C onducerile ce lo r două cluburi s-au înţeles, nu şi în cazul celor trei “fugari" la FC B aia M are, G hcnţi, M olnar şi , N egrcan. Maramureşenii sînt aşteptaţi Ia masa tratativelor. Dacă nu, cei trei se vor întoarce la formaţia antrenată de Mihai Pop.

SZ. Cs.

Civilizaţie şi sport

Libertatea de dincolo de gratii

Bine că s-a terminat şi Campionatul European de fotbal - 2000! Cu bucuriile şi amărăciunile inevitabile. Afectiv, am dat puternic în bară. Favoritele mele au pierdut pe capete. Voiam să ajungă mai departe România, Turcia, Norvegia, Spania. N-a fost aşa. In semifinale am ţinut cu Olanda şi Portugalia, iar în finală cu Italia, to tu l a ieşit, însă, invers. Dar, sincer să fiu,după ce echipa noastră __ __________________ ______ _(care a ocupat locul pe care îl merită) a fost eliminată, am fost un privitor mai degrabă detaşat, fară să mă implic şi fară să sufăr, sau să mă bucur. Şi, parcă, e - mai sănătos aşa.

Oricum, n-am mai întîlnit pînă acum, atîtea Cuvinte scrise •sau spuse, atîtâ risipă de programe de radio sau TV, atîtea reluări şi comentarii. O mină de aur pentru cronicarii sau analiştii în domeniu, unii foarte buni, alţii mediocri, cîţiva de nivelul fostei competiţii “Daciada”. Că mai există caracter şi fair-play au dovedit-o antrenorii Portugaliei,-Olandei, Germanei sau Italiei, care, după competiţie, şi-au dat demisia. Spre deosebire de ceea ce se întîmplă în România, unde o demisie voluntară a unui antrenor, parlamentar sau ministru e mai rară decît o lebădă neagră.

Dar nu voiam să scriu despre fotbal, s-a vorbit destul. Chiar spre sfîrşitul măreţei competiţii, un eveniment minor, de-abia consemnat în presă, mi-a reţinut atenţia. Era o ştire inedită şi oarecum şocantă: o competiţie sportivă între deţinuţii celebrelor penitenciare din Gherla şi Aiud. Nimic remarcabil, nimic spectaculos, la prima citire. Şi, totuşi, faptul m-a pus pe gînduri

şi pe speculaţii. Aşadar, puşcăriaşii cu pedepse mai uşoare, pentru fapte mai puţin cumplite (mi se pare, cei cu o condamnare pînă la 10 ani), s-au întrecut, cu tot tacîmul - echipament, arbitri, premii la fotbal, volei, tenis de masă şi şah. Evident, învingătorii n-au fost răsplătiţi cu milioane de dolari, cu care să-şi cumpere vile, iahturi sau elicoptere. Premiile au fost o

• raţie suplimentară Ia cină— ' ~ ; sau la prînz, ceva ţigări în

plus, dreptul de a primi în vizită o rudă sau un prieten. Şi, poate cel mai mare

______ lucru, cîteva zile scăzute■ din pedeapsă. Mi se pare

un lucru extraordinar. Pentru că sînt sigur că în frîntura de timp cît au îmbrăcat tricourile pentru un meci, aceşti oameni, căci sînt totuşi oameni, au fost atunci liberi, mai liberi într-un sens decît miliardarii care jucau la Amsterdam şi Bruxelles. Dar care, într-un fel, sînt nişte sclavi, pe care uri impresar îi" poate cumpăra sau vinde orieînd. Iată cum com petiţia, întrecerea, sportul, după'ce a devenit un balsam pentru numeroşi handicapaţi motor (persoane cu nevoi speciale, cum e noua lor denumire), poate fi o bucurie, o plăcere, o uitare, o iluzie a libertăţii şi pentru handicapaţii moral, care-şi ispăsesc pedeapsa în puşcării. • ’ ’ ._ Şi, poate, o promisiune pentru uri viitor în care mişcarea, competiţia, sportul să fie o mare bucurie şi în libertatea totală! Intr-o viaţă corectă şi demnă, în care anii de detenţie să fie doar o amintire urîtă, cu o singură aură luminoasă: competiţia în care, pentru o frintură de timp, au simţit gustul păsării libere.

Dorin A L M Ă S A N

Page 12: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

PlfiTfll MONETARĂ T iT i l i l 'in

cineIn ritualul de înmulţire a banilor,

băn c ile folosesc pen tru atragerea' partenerilor o diversitate de stratageme. Impozanţa, geometria şi coloristica sediilor în care acestea îşi desfăşoară a c tiv ita tea au un rol destu i de important Gama exemplarelor balează între clişeele oferite de operele lui Kafka, documentarele de pe Discovery Channel sau Animal Planet. Astfel, putem întîlni bănci în incinta unor. aprozare (şi asta nu înseamnă neapărat că ar fi vorba de Banca Agricolă sau Banca Cooperatistă), bănci semeţe cu sedii grandioase, altele de dimensiuni reduse dar cochete, după cum întîlnim şi bănci cu sedii anodine, dar care sînt parcă gata de plecare spre însoritele plaje hawaiiene (cel puţin aşa trădează combinaţiile de culori). Băncile, însă, nu trebuie apreciate exclusiv după imaginea pe care ele o afişează, ci după calitatea serviciilor pe care acestea le oferă. Acest lucru n-ar trebui tratat cu superficialitate...

In ultim a săp tăm înă, ra te le dobînzilor au scăzut uşor, în special pentru depozitele pe termen de o lună. Dobîndâ anuală maximă (decentă) a acestei perioade este de 36 % pentru depozitele lunare şi de 38 % pentru cele trimestriale.

în cazul in care aveţi o sumă de 5.000.000 lei disponibilă, puteţi să obţineţi peste trei luni:

• 5.470.500 lei, dacă banii sînt plasaţi intr-un depozit trimestrial, la o dobîndâ anuală de 38 % ;

• 5.459.000 lei, dacă banii sînt plasaţi într-un depozit lunar, la o

„ Oglindă-oglinjoară, •/ mai frumoasă-n ţară?”dobîndâ anuală de 36 % , reînnoit de bancă sau de dumneavoastră.

Aceste sume le obţineţi în cazul în care banca aleasă de' dumneavoastră nu percepe nici un comision şi nici o taxă p en tru ,d esc h id e re de cont, constituire sau lichidare a depozitului. Vă ream intim că un comision de 0,5 % pentm retragere de numerar, la un depozit tr im estria l cu 38 % dobîndă, conduce la obţinerea aceleiaşi rentabilităţi ca şi în cazul în. care s-ar fi optat pentru un plasament trimestrial cu o dobîndă de 36 % , fără a se percepe vreun comision.

Avînd în vedere ratele destul de mici ale dobînzilor bancare, puteţi opta pentru alte investiţii, .ca de exemplu:• • în t i t lu r i de s ta t, unde aveţi

avantajul riscului 0 (teoretic), a unui randament puţin mai mare decît al celui mai bun plasament bancar actual; iar dezavantajul valorii nominale destul de rid ica te - 10.000.000 Iei, periodicitatea săptămînalâ a licitaţiilor electronice, neîncadrarea dobînzii licitate în baremul oferit de B.N.R. (ceea ce conduce la amînarea licitaţiei cu cel puţin o săptămînă), amînarea licitaţiei, (situaţie îhtîlnită chiar în această săptămînă);

• în investiţii speculative şi pe term en scu rt în acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti sau piaţa extrabursieră R.A.S.D.A.Q., cu riscul aferent unor astfel de plasamente, risc care se reduce considerabil dacă se lucrează cu un broker de calitate şi pe un cont discreţionar.

L E I

I I I r m m m

u a

- persoane fizice - %B â n c f c o m e r c i a l e (a v e d e r e 1 l u n ă - 3 f u n f 6 l u n i 9 l u n i : 1 2 I u n !

B C R * 10 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9B R D 10 3 2 3 5 3 6 3 7 • 3 8

10 3 3 3 6 3 8 , 5 . v 3 9 ,5 >: ■ ~ 4 4 - s •

B A fd.vwvtruttlM)(d. (1,4)

9 4 1 4 1 4 2 4 2 4 29 4 0 4 0 ■ -

B a n c P o s t " 9 3 4 3 5 3 6 3 7 * - 3 3A L P H A B A N K

(B. Bi/cur*ţti) ' 5 3 5 3 6 3 7 3 7 3 8

C a r p a t i c a 10 3 8 3 9 3 7 3 6 > , 3 6T r a n s i l v a n i a 9 3 5 3 7 3 8 3 6 3 6

R o m â n e n s c A * .* : . 10 3 8 4 0 3 9 3 8 3 8 -C E C 9 r - 3 3 3 4 3 5 3 5

A L I A N Ţ A 10 < 4 0 4 1 , 4 2 ' 4 3 4 4B . I .R . 10 4 2 4 5 4 6 4 7 4 7

R O M E X T E R R A . ( d o b . v a r i a b i l ă ) 10 4 0 ' t 4 2 4 3 4 4 4 5

T U R C O - R O M A N A -5 3 8 3 8 _ 3 7 3 7 3 77 D A C I A - F E L » X 'V « - - 3 0 < ■ > 2 0 > » 20 ' 2 0

“ I o n T i r ia c '* - 3 2 3 4 3 5 3 6 3 8R o m â n ă d « i S c o n t > 7 3 6 3 7 , 5 3 7 3 7 v 3 7

7 - 3 6 , 5 3 6 3 6 3 6B ă n c i p o p u l a r e l a v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

N A P O C A.... Mo». fluetujmtt) ■■■■v-ws. . 10 4 0 4 2 . - 4 6 4 8

S F I N X C O O P . 10 5 4 5 6 - - -T R E Z O R 10 4 7 - 4 8 4 » -“ C L U J ” 10 3 5 3 7 . -

M I N F R V A ■ . 1 2 . 5 5 6 7 - 5 9 5 9 5 9

- persoane ju rid ice - %B ă n c i c o m e r c i a l e l a v e d e r e < 1 l u n ă , 3 l u n i 6 ( u n t 9 l u n i : 1 2 l u n i

B C R " 1 0 3 5 3 6 4 3 7 3 8 3 9

B R D * * * 1 0 , - 3 1 3 3 3 4 3 5 3 6

B A(dob. ravtmlbM)

9 4 1 4 1 4 2 4 2 4 2

: B a n e P o s t * - 9 3 2 * 3 4 3 5 3 6 3 8

A L P H A B A N K(B. BueufOfd)

5 3 5 3 6 3 7 3 7 3 8

' C a r p a t i c a 10 3 3 3 5 3 5 3 3 3 2

T r a n s i l v a n i a 9 3 1 3 4 3 5 3 3 3 2

- R o m â n e a s c ă * * - - 1 0 5 8 4 0 3 9 3 8 3 8

C E C 9 3 2 3 2 3 3 3 3 3 4

8 . I .R , 10 - 3 8 , 3 9 4 0 4 1 . 4 2

R O M E X T E R R A(dob. varUbU) 1 0 3 8 4 0 4 1 4 2 4 3

T U R C O R O M Â N Â 5 3 8 3 8 3 7 3 7 3 7

" D A C I A F E L I X " 9 3 7 3 5 3 4 3 3 3 2

j '& 'v ' l o n Ţ i n a c * 4 3 0 3 1 3 2 ' 3 3 3 4

R o m â n ă d e S c o n t 7 3 6 3 7 , 5 3 7 3 7 3 7

7 - • 3 6 , 5 3 6 3 6 3 6

B ă n c i p o p u l a r » - - l a v e d e r e . 1 l u n ă ■ 3 l u n i - 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

N A P O C A(dob. nueluwitt» 1 0 ~ 3 6 3 8 4 0 4 2

S F I N X C O O P 10 5 4 5 6 * -

T R E Z O R 1 0 4 7 4 8 4 9

« “ C L U J " 10 3 5 * * ' ' *

V A L U T A- persoane fizice - % - persoane jurid ice - %

B A N C A V a l u t a V e d e r e .1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 h m B A N C A " V.ibiL« V e d e r e 1 l u n ă . 3 l u n i : ■■1.8 l u n i 9 l u n i 1 2 t u n i

B C RD E M 3 - 3 , 3 3 . 7 - 4 , 1 D EM 3 3 .3 3 ,7 4 .1

U S D 4 - 4 ,7 5 5 - 5 , 2 5B C R

U S D A 4 ,7 5 5 5 2 5

B R DD E M 2 . 2 5 ■"■■2,4 ■} 2 . 5 2 .6 2 . 6 5 2 , 7 O E M 2 .2 5 2 ,4 2 ,5 2 ,6 ' ' • 2 ,6 5 ■” - 2,7- * :*•,

- U S D 3 , 4 , 1 5 4 , 2 5 4 , 4 4 . 5 4 , 6 5B R D

U S D 3 4 ,1 5 4 .2 5 " .4 ,4 ••••■■ 4 ,5 :4 ,6 5

B a n c P o s tD E M 2 , 2 5 • 2 ,8 • 3 O E M 2 J S 2 ,5 • 2.8 - 3

U S D 4 - 4 , 8 - 5 U S D 3 4 4 ,2 4 .5

B . A g r i c o l ă * eD E M 2 . 5 3 3 , 2 3 , 2 3 , 5 3 , 7

. 8 . A g r i c o lăD E M 2 .5 3 ' >-'3,4" 3 2 - :-3 .5 • ■ 3 .7

U S D 4 5 , 2 *■: 5 , 3 . 5 , 5 5 , 5 5 , 8 5 U S D . 4 * 5^2 . '3 ,3 .:.- 5 . 5 ' 1 ■ -■ 5 ,5 >■ 5 2 5

I o n Ţ l r l a cD E M 2 , 2 5 3 , 2 3 , 3 3 , 7 5 4 4 , 2 5

I o n Ţ lr la cD EM 2 ,2 5 3 ,2 3 .3 3 ,7 5 4 4 2 5

U S D 3 , 5 5 5 , 2 5 5 , 5 4 , 8 5 5 , 7 5 U S D 3 .5 5 ,2 5 5 ,5 5 ,5 5 .5 6

B . I R .D E M 3 . 5 3 , 7 5 4 4 , 2 5 4 , 7 5 5 ** D E M 3 •LiSJS 4 s- 4 ,2 5 4 ,2 5 ■ • 4 ,5

U S O , 4 4 , 7 5 5 5 , 2 5 5 , 7 5 6 U S D 3 ,5 s 6 •: 6 ,5 - 6 , 7 5 ' 7

T r a n s i l v a n i aD E M 2 , 5 - 3 3 , 2 5 3 , 7 5 4 , 2 5 D EM 2 .5 - 3 3 2 5 3 ,7 5 4 .2 5

U S D 3 5 . 5 5 , 7 5 6 6 , 5 U S D 3 - 5 .5 5 ,7 5 6 6 .S

R o m â n e a s c ăD E M 3 3 - 3 , 2 5 3 , 5 3 , 7 5 4 D E M 3 * 3 .3 ,2 5 - 3 ,5 3 ,7 5 ' 4 y

U S D ■ . - 3 , 5 ' " 4 , 7 5 5 , 5 5 . 7 5 6 .. ,7 U S D 3 ,5 4 ,7 5 - 5 ,5 5 ,7 5 - : .>:6 - ., ■-• 7 > - :

C a r p a t i c aD E M 2 , 5 - - 3 , 5 - 4 ■ D E M 2 ,5 - 3 .5 4

U S D 3 - . . 4 , 5 - 5 , 5C a rp *

U S D 3 - 4 .5 • 5 ,5

A L P H A B A N K . D E M 2 . • ■ 2 , 8 ■ .: 2 , 5 2 , 5 , 2 , 5 * 2 ,5 A L P H A B A N K , D E M 2 - ■ 2 ,5 > ..'••2,5'.. ■ 2 ,5 •. 2 ,5 : J 2 ,5

' ( B , B u c u r e ş t i ) U S D - . 2 5 5 , 5 ■ 5 , 5 ' 5 , 6 6 ■■-/'.r: ( B . B u c u r e ş t i ) T U S O 2 ■. -5 . 5 ,5 5 ,5 5 ,6 . 6

. * D E M 1 4 4 , 2 4 , 5 4 , 7T R i n i

D EM 1 4 4 .2 4 .5 ' 4 ,7

U S D 2 6 , 2 5 6 , 5 6 , 7 5 - 7 ,1 U S D 2 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 * 7 ,1

n ' V ' " O E M ■■ 3 •. • 3 , 2 3 . 3 • . ' 3 , 5 . ' • . 4 * :* 4 ,2 ;v ’r t r r a 'D E M : : \. '3 ,2 3 ,3 3 .5 ' . ■ 4 ■ . ' 4 .2 '

U S D 3 , 5 . ■ ■ 5 , : - 5 , 2 5 , 4 5 , 5 ■ 5 , 6 > U S D . . 3 ,5 5 .2 s a - ' • '5 ,5 . . . : 5 ,6

“ O A I A F 6 IX*D E M 2 2 , 5 2 . 5 3 3 3 D E M 2 3 .5 3 ,5 3 .5 4 4

U S D 2 3 3 3 , 5 4 • 4 . 5 U S D 2 4 4 4 4 .5 4 ,5

R ' 'D E M 1 , 5 3 . 3 3 , 3 3 . 3 3 , 5 > 3 ,5 : : .

R 4 â d 8 c tD E M 1 , 5 3 , 3 3 , 3 3 , 3 3 , 5 3 , 5

U S D 1 , 5 • 5 5 ••• 5 1 ■ 5 , 5 5 , 5 U S D 1 , 5 v' 5 , >• ■•s-- 5 . •. 5 , 5 5 , 5

NOTĂ: Sursa minimă pentru constituirea depozitelor, faza de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute dileră in funcţie de bancă

Cursuri pe piaţavalutaraîf Cluj-Napoca,.! 9iulîe 2009

Recursul BIR a fost respinsJudecătorii Curţii de Apel au respins cererea Băncii Internaţionale a

Religiilor (BIR) privind suspendarea hotăririi de declanşare a procedurii de faliment Ia această bancă.

Banca Internaţională a Religiilor a solicitat suspendarea deciziei de declanşare a (alimentului pînă cînd instanţa Curţii de Apel Bucureşti se va pronunţa asupra recursului pe care BIR l-a formulat împotriva hotăririi Tribunalului Capitalei, care a hotărît deja intrarea în faliment a băncii.

De fapt, Tribunalul Bucureşti a admis cererea Băncii Naţionale a României (BNR) referitoare Ia declararea falimentului la BIR, acţiunea în instanţă fiind determinată de situaţia financiară a acestei bănci comerciale. împotriva acestei decizii, BIR a făcut recurs, totodată solicitînd şi suspendarea hotăririi.

Avocatul BIR, Marian Cîndescu, a declarat în faţa Curţii de Apel Bucureşti, că banca pe care o reprezintă “s-a capitalizat, că urmează să fie viraţi 20- 40 de milioane de dolari şi că instituţia bancară nu se află în situaţia financiară pe care o susţine BNR”.

în replică, reprezentantul BNR, Nicoleta Nicolae, a cerut ca BIR să depună extrasul de cont care dovedeşte capitalizarea băncii.

“Voi face dovada că BIR s-a capitalizat la judecarea recursului”, a spus Cîndescu.

Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar urmează să stabilească, după ce Comisia.Naţionalâ de Statistică va anunţa rata inflaţiei pentru luna iunie, noul plafon de garantare a depozitelor populaţiei. Fondul a anuntat câ plafonul de garantare este de 65.169.000.de lei. \

. (D .E .A .)^ - ■ ■■■>

- Ic i -

D E N U M IR E A - V A L U T E I S i m b o l

Variaţie faţă de ziua

precedentă (%)' c u r s u l

Î N L E I

DOLAR AUSTRALIA AUD 0 .94 4. 12502

DOLAR CA NADA / CAD 0.44 Ţ 14642

FR A N C ELVEŢIA ,* CH F 1.14 i 12886

C O RO A N A DANEM ARCA DKK •122 l . 2675

LIRA STERLIN A G B P ' 0 2 7 Ţ 32351

YEN JA PO N IA JP Y 0.01 i 200.08

C O RO A N E NORVEGIA NOK 1.14 4, 2438

CO RO A N E SUEDIA • S E K 1 4 5 4 2373

D O L A R SU A U SO * 0 .08 Ţ 21811

O ST * D ST 0 .07 Ţ 28543

E U R O v* ' EU R ! 1 ^ 7 4. ' 19937

C u n u r f le ţâ rilo r p a rtle lp a n U b EU RO - , . -

SHILING A USTRIA A TS 1 2 3 4- 1449

FRA NC BELGIA BEF * 1 4 0 4. 494

MARCA G E R M A N A , DEM 1 2 7 i , ’ 10194

PE S E T A S SPANIA E S P 1 2 7 i . 1 1 9 4 2

MARCA FINLANDEZA F M 1 2 7 4- 3353

FR A N C FR A N Ţ A FR F 1 2 7 4. 3039

l k A i r l a n o a • K P 1 2 7 4. 25315

l r A it a l ia U T 1 2 5 4, 1 0 4

g u l d e n o l a n d a NLG 1 2 7 4. 0 047

E SC U D O S PO R TU G H EZ PT E 1 2 6 4. - 9 9 4 5

1 g AU R (p re ţ In b l) 0 2 2 1 195797

.’V ""!J il1'C a sa de sch im b j '

va lu ta r*.U S D ' • • D EM

,• c. , . V

MACROGROUP 21.520 21.650 10.300 10.380

PLAVtiUU ‘ 21.530 21.640 10.300 10.370

* CAMBIO ; 21.550 21.650 10.320 10.370

PRIMA 21.520 21.670 10.250 10.360

B m ei

Banc Post .... 21.450 21.700 10.170 10.370

BRD 21.545 21.035 10.147 10.233

BCR 21.550 . 21.690 10.094 . 10.471

Transilvania 21.500 21.650 10.100 10.470

* Cursuri afişate la ora 15.00. La aceeaşi casâ de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E V O L U Ţ I I ^IN ULTIMA SAPTÂMINA

* Cursuri BNR * lei -DATA EURO DEM GBP USD AUR

Miercuri, 12.07 .20.519 10.491 32.534 .21.502 196.054Jo i, 13.07 i 20.442 10.452 32.576 21.518 195.681Vineri, 14.07 20.204 10.330 32.399 21.550 194.447Luni, 17.07 20.254 10.356 32.306 21.574 195.878Marţi, 18.07 . 20.193 10.325 32.265 21.593 196.224

PIATACONTBACTELORFUTURESamerican. Cunoaşterea chiar şi numai în linii generale a specificului activităţii BMFMS depăşeşte nivelul imediat al curiozităţii faţă de un fapt în premieră în România. Operaţiunile realizate la bursa din Sibiu prezintă trei avantaje majore de care pot beneficia cei care se încumetă să pătrundă în intimitatea tranzacţiilor cu contracte futures şi opţiuni

Pe lângă tranzacţiile cu titluri primare, sub forma acţiunilor şi obligaţiunilor, la bursă se fac şi operaţiuni cu titlu ri derivate de natura contractelor futures şi pe opţiuni. Sugestiv este faptul că în România aceste tipuri de operaţiuni au Ioc la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu. Localizarea acestor tranzacţii sofisticate în municipiul Sibiu şi, mai ales impunerea lui în faţa Bucureştiului se datorează în principal românilor americani T. Curtean si Al.Hergan, oam eni nu num ai cu vaste cunoştinţe de specialitate, ci şi cu dragoste faţă de ţara de o ris in e în care au facut investiţii financiare şi sufleteşti considerabile. în plus, ei au adus în - ţară o parte d in m enta lita tea şi spiritul practic

a ratei dobînzii sau a cursurilor acţiunilor tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. Acestea permit şi obţinerea mior cîştiguri din speculaţii, dar pot asigu ra^ o protecţie ridicată importatorilor si exportatorilor, deţinătorilor d e 1 acţiuni sau depozite bancare.

b) Iniţierea unor tranzacţii îri valoare mult mai mare decît sumele deţinute la momentul respectiv de către investitor. Acest sistem de achiziţie se numeşte “în maije”. De exemplu, cumpărătorul unui contract de 1.000 USD ;cu scadenţa la o lună trebuie să deţină în contul deschis la agenţia

a) Posibilitatea prevenirii riscului valutar, al ' de brokeraj cel puţin 650.000 lei, sumă Tatei dobînzii şi a celui de portofoliu. Posesorii ' ’ " ‘ ‘de valută, persoane fizice sau agenţi economici, importatorii, exportatorii sau pur şi simplu cumpărătorii unor produse importate, pot preveni înregistrarea unor pierderi datorate evoluţiei nefavorabile şi surprinzătoare a cursului valutar,

considerabil mai mică decît întreaga contravaloare a contractului' respectiv, mări.ndu:se astfel substanţial capacitatea de achiziţie şi de operare pe piaţă a clienţilor bursei.

c) Contractele futures şi opţiunile pe aceste contracte sînt considerate cele mai modeme

jnstrumente de acoperire a riscurilor cu care managerii se confruntă într-un mediu de afaceri tot mai incert. Comisioanele reduse pentru efectuarea unei tranzacţii (5.000-7.000 lei pe contract), modul de decontare şi de calculare a profitului şi a maijelor fac ca aceste instrumente să fie foarte apreciate de agenţii economici şi de speculatorii din ţările dezvoltate. Operaţiunile cu contracte futures şi cu opţiuni au.fost introduse în practica bursieră românească în urmă cu trei ani. ‘ ' ; ■' .

Cu toate'acestea, volumul zilnic al tranzacţiilor realizate la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu este de 4-6 ori mai mare decît cel de la Bursa de Valori Bucureşti. Deşi natura lor aparte le face mai puţin accesibile publicului larg, iniţierea în acest gen de operaţiuni se poate face la costuri nesemnificative printr-o societate de valori mobiliare.

Page 13: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

P); s f î r. io: nan .©nairaiim A d e v ă r u l d e C I

BURSADEfVALORI , BUCUREŞTI

Shb DrmiTtinawbbte VN brh. Var Dtac. 4b* «in. Prm*d. Nr.ael Valtatab(b|

Cita«oroll22societati)AUT ALfiO SLATINA 25000 175000 0.0 171000 175000 171000 174,160 1,567 276,392.000ATB* ANTIBIOTICE i.ASI 1000 750 2.7 740 750 740 741 • 5,500 4,075,000ARC* ARCTIC GĂIEŞTI 1000 900 •3-2 910 910 900 ' 902 15,500 - 131,975,000AZO* AZCMURES TG. MUREŞ 1000 540 •1.8 570 570 540 551 17,582 9,681,100T IV BANCA TRANSILVANIAeiiuhAPOCA 1000 1650 -24 1700 1700 1640 1,667 53,100 88,531,000STR BANCA TURCO-RQMANAwcuksti 1000 .2100 0.0 . 2100 2150 / 2100 2,120 2,500 * 5,300,000CMP* COMPA sm 1000 395 2.6 - 395 ' 395 390 394 3,700 1,457,500EU" ELECTRQAPARATAJ BXUREST 1000 660 4.9 840 860 840 851 30,136 ~ 25,658,520EXC EXCELENT BUCUREŞTI 1000 770 0.0 770 770 770 770 500 385,000OlL OlL TERMINAL CONSTANTA 1000 ' 395 2.9 . 395 395 395 395 1,300 513,500OLT* OLTCNIM RM. VALCEA 1000 58C 0.0 570 590 570 581 13,810 8,025,100INX* OTELINOX TARGOViSTE 25000 28500 0.0 0 0 0 29,000 39 1,131,000ASP . RAFINAPJA ASTRA mmahapkksti 1000 900 8.4 620 • 900 - 820 871 114,804 99.977,130RLS ROLAST PITEŞTI 1000 830 -7.8 900 900 .830 ‘887 9,100 8,071,000RBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 137 -2.1 140 140 137 139 1,700 235,9»TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA .1000 1200 3.5 1160 1210 1160 1,200 • 77,697 93.235.990

Total 348,555 636,644,740

Soeietati de Investiţii Financiare. *«

Shib Dtmmire SKb'bta VN Inc h. Var Dmc. Kax. Mm. Prmd. Nr.acL Valtatab IUS1P1 S.f.F. BANAT-CRfSANA ARAD 1000 436 -1.6 441 441 435 438 211,715 92,738,047SIFZ S.I.F. MOLDOVA BACAU 1000 307 -0.7 308 315 306 308, 227,335 69,934,735SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 560 0 - 560 570 550 561 276,421 155,005,170SIF4 S.I.F. MUNTENIA BXURESTI 1000 530 0 540 540 520 530 - 289,820 153,741,420SIF9 S.I.F. OLTENIA CRAIOVA 1000 • 405 0 410 410 400 402 346,104 139,123,641Total SIF 1,351,396 610 43,013

Cafrforb a t i ( 104 socâefati) . _APS APSA BAIA MARE 1000 1000 0.0 1000 .1000 1000 1,000 * 2.400 2,400,000ARM ARMATURA CLUJ NAPOCA • 1000 520 ■0.5 550 550 520 524 3,500 1,835,0»ASA AGRAS BXURESTI 1000 2650 -12.0 2800 2800 2550 2,656 33,300 «8,520,0»6RC BERGEN! BXURESTI 1000 800 2.6 790 800 790 797 3,000 2,390,0»BRM BERMAS SXEAVA 7000 4500 12.5 4100 4600 4100 ■ 4,439 - 83,867 372,303.150COS COS TARGOVISTE 25000 2000 13.0 1850 2000 1650 1,926 2,578 4,965,5»CPL CARMETAPLAST DEVA 2X00 21500 7.5 20000 21500 20000 19.907 428 8.520,000CPR ChlffcPAR BXURESTI 25000 9000 -13.0 9150 9150 9000 9,068 960 8,705,0»EPH EMA PIATRA NEAMŢ 1000 900 13.9 -, 900 900 900 900 5,000 4,5»,0®EPT ELECTROPUT ERE CRAIOVA 1000 255 -2.3 251 270 250 - -257 9,817 2.524,460ETN ELECTROTEHNICA BXURESTI 25000 15000 0.0 0 0 0 13,020 200 2,604,0»IKT INTERNATIONALSINAIA 1000 12000 -7.7 13000 13000 12000 12,379 11,604 143.650.0»MCN MECANICA CEAHLAUpmtfmnwht 25000 ,17500 0.0 0 0 0 18,681 720 - 13,450,6»PCL POLICOLOR BXURESTI 1000 2550 13.3 2550 2550 2350 2.506 38,794 ' 97,285,750PPL PRODPLAST BXURESTI 25000 34100 0.0 0 0 0 32.712 . 198 6,477,0»PTS PETROLSUB SUPLACUmsarcao 1000 600 -11.0 870 870 800 B1Q 8,149 6,599,690SCD SICOMED BXURESTI iooo 1840 2.2 1880 1910 1820 1,687 107.556 202,933,660SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 23000 10600 -6.1 10800 11000 10600 10.897 620 6,756,0»STZ SINTEZA ORADEA • 1000 210 0.0 „210 210 21Q 210 15,224 3,197.040TRS TURISM TRANSILVANIAciwnwoca 25000 35000 0.0 , o 0 0 30,000 76 ‘ 2.370,0»

Total categoria a ll-a * 02,247 997450,592Total categoria 11 ll (•ntinlvSIF 700,(02 U34J95432Oferta publica dt vinzart dt acliunitmbt d*S.C.OTELINOX SA.Targovbta* 14,262 413698,000

TOTALGENERAL 2,066,460 2,658,736,345Capitalizare bursiera (mii lai) “ 8 781 -418Socletati comerciala exclucfv SIF (mii lai) ■ ‘ 7 542 768 SIF (mit. lai) * 1 238 650BET ROL « 559.73 puncta Variaţia *“ 0.99 puncta (0.18%)BET-C ROL *» 500.24 puncta Variaţia __■= -1.15 puncte (0.23%)Capitalizare bursiera (USD) - 406 340"256Soeietati comerciala exclusiv SIF (USD) — 349 024 543SIF (USD) 57 315 713BET USD ■ 195.11 purjcto Variaţia “ 0.19 puncta (0.1%) -BET-C USD = 194.32 puncta Variaţie «■* 0.28 puncta (0.14%)

NOTĂ: La categoria a l l-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi'

i l 9 iiilieloooS o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C i u l

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ’ PREŢ MEDIU

S A N E : ‘ S A N E X -C 0 .0 0 2 - 3 6 0 0 0 0 1 90 8 0 00 0 0 ‘ 530 :S T L U STICLA-LU 0 .0 0 3 1946 2 5 2 9 8 0 0 0 13000C IT U C IM E N T U L -3 .2 3 2 3 5 9 . 10 7 7 0 0 0 0 ' 3 0 0 0 0 .FLA D F L A C A R A - 0 .0 0 2 187 3 7 4 0 0 0 0 20000N A P P N A P O LA C T o.oo- \ y 5 7 0 2 2 1 0 6 0 0 0 . ' 3000T U F Z T U R IS M FE -3 7 .3 2 2 1200 1 88 0 0 00 1567N A P C N A P O C O M - 0 .0 0 1 „ 39 2 5 3 5 0 0 . 6500

T O P 2 0

S IM BO L SO C IETA TE C O M ER C IA LĂ N R.TRA N ZA C Ţ II

VO LUMTO TAL

V A LO A R ETO TA LĂ P R E Ţ M ED IU

c o u c CO M M ET - T 166216 895516000 ■ 5388 -G ER O G ERO M ED - 10 1080419 842864250 780

s IN BR IN TEX B R A 2 219000 683280000 3120STO M STO M O BI- 6 "5160 • 488760000 94721INTA 1N D EPEN D E 1 45640 446587400 9785A PLX APO LLO - . 1 307692 430768800 1400

; ; M ETG M ET EX - D 2 4000 ■408000000 >102000VALD VALD EN - 2 5500 231000000 42000

’ SA N E . SA M * < 2 - 360000 190800000 .530 - *S ILV SILVA -M 4 2147 182470000 84988

• c o u v CO M AUTO SP 3 5080 157220000 \ 30949 -C P P P C P P P - N T >2 - 14500 132022500 9105-IRM X IR M E X - e « ,, 2 '18940 113600000 ‘ 5998 ’BRA D B R A D U L - • 4 2035 112418100 55242C H IB C H IBR O - ‘ a 1366 > ' 110580000 T 80952

AM TR AUM EN TA R 3 6625 77198000 11653ŢM CO TÎM C O -Ţ - 2 - 1466 '36650000 25000CO CR CO CO R - B 2 164 34440000 210000M ESB M ETECO M . S ' . 1 8323 33292000 • 4000B R C R BRA IC O N F 3 4623 27738000 6000

L I> a 1 c s i n t e t i c e " T iNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE .............NR. TOTAL ACŢIUNI...................................... .........VALOARE TOTALĂ TRANZACŢII .............................INDICE RASDAQ ........ :..................... .......... ..........VARIAŢIA ZILEI ..i..................... ............................VARIAŢIA PROCENTUALA ....:.... ..............

.................................................. 294 .................................. 2.848.692.._ .................. 6.405.520.880 L E I .................... 698.09 p u n c t e

...................... +2.76 PU N C T E......................................... +0.40 %

Sumarul tranzacţiilor de la Bursa de Valori Bucureşti şl Piaţa ertrabursieră RASDAQ provin de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S M str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel 433212.

MI'UJ'-W"!"-

Mm

Bursa da Valori BucureştiEvoluţia pieţei bursiere în perioada

12-18 iulie demonstrează o dată în plus că plasamentul în titluri cotate pe piaţa bursieră/poate reprezenta o investiţie superioară plasamentelor în depozite bancare. Ba chiar mai mult, investiţia în acţiuni, făcută pe baza unor analize bine fundamentate şi-urm ărită în permanenţă (se spune că în Occident oricărui om îi sînt nelipsite 2 persoane: prima este brokerul sau consultantul financiar care are grijă de banii săi, iar a doua avocatul) va fi în măsură să protejeze de. inflaţie şi de deprecierea cursului valutar asigurînd .şi un cîştig substanţial investitorului.' Astfel; în săptămîna luată în discuţie am asistat la creşteri spectaculoase ale preţurilor acţiunilor Mopariv Rm. Vîlcea, de la 650 lei/acţiune (miercuri) la 1.100 lei/ acţiune (marţi, 18 iulie), Policolor. Bucureşti, de la 1.430 lei/acţiune Ia 2.250 lei/acţiune, Grimex Tg. Jiu, de la 2.300 lei/acţiune la 3.350 lei/acţiune, Rafinaria Astra Română Ploieşti, de la 650 lei/acţiune lâ 870 lei/acţiune. Calculînd randamentul investiţiei în primul şi ultimul caz obţinem valori ale cîştigurilor imposibil de atins prin alte tipuri de plasamente, anume 276,8% /lună, respectiv 135,2%/lună, corespondente unor dobînzi anuale de 3.321,6%, respectiv 1.622,4%.

Luată pe ansam blu, activitatea desfăşurată în această perioadă a diferit sensibil de cea realizată în săptămîna precedentă. Astfel, media zilnică a tranzacţiilor s-a ridicat peste pragul de 3,8 miliarde lei, cu un maxim, peste

- 7 m iliarde, atins în şedinţa de tranzacţionare din 13 iulie, valoarea cea mai redusă, de doar 544 milioane consemnată în ziua anterioară, datorîndu-se unor defecţiuni tehnice apărute în sistemul de tranzacţionare al BVB. Indicii BET şi BET-C au înregistrat la rîndul lor creşteri, de la' 532.11 puncte la 558.74 puncte (BET), respectiv de la 483.71 puncte la 499.09 puncte (BET-C).

Printre cele mai active au fost, ca de obicei, titlurile Societăţilor de Investiţii Financiare. Preţul acestora nu a suferit modificări importante, marţi afişînd următoarele valori: SIF Banat Crişana — 443 lei/acţiune, SIF. M oldova - 309 le i/acţiune, SIF Transilvania - 560 lei/acţiune, SIF Muntenia -.*530 lei/acţiune şi SIF Oltenia - 405 lei/acţiune. Valoarea tranzacţiilor s-a înscris între un minim, consemnat în şedinţa din 12 iulie, de doar 234 milioane lei, şi un maxim, înregistrat în urm ătoarea zi, de 1 miliard lei, cele mai interesante pentru investitori fiind acţiunile emise.

de S IF T ra n s ilv a n ia .. T itlu rile societăţilor clujene au fost dintre cele mai căutate în această săptămînâ, una d in tre ele făcînd ob iec tu l unor tranzacţii de peste 3,5 miliarde lei. .

De departe cele mai solicitate au fost acţiunile Terapia Cluj-Napoca, care pe parcursul întregii săptămîni au făcut obiectul a 229 tranzacţii în valoare totală de 3,579 miliarde lei. Preţul a fluctuat între 1.090 lei, curs înregistrat joi, şi 1.210 lei, preţ Ia care marţi s-a tranzacţionat un pachet mare cu un conţinut de 598.500 acţiuni. -

Titlurile Băncii Transilvania s-au menţinuf şi în această sâptămînă în atenţia investitorilor, valoarea totală a tranzacţiilor realizate depăşind 846 milioane lei. Pe parcursul celor cinci şedinţe de tranzacţionare cursul s-a menţinut în intervalul 1.650-1.700 lei/ acţiune. La acest nivel oferta de acţiuni este deosebit de mică, ceea ce poate duce la o creştere a cursului în viitorul apropiat. -

C ele lalte tit lu r i clu jene tranzacţionate la BVB au avut o evolu ţie mai slabă, valoarea tranzacţiilor pe şedinţă nedepăşind 10 milioane lei.

A d rian C E U C A S .I.V .M . Broker S A .

PIAŢARASDAQ

Volumul tranzacţiilor pe piaţa extrabursieră a fost în săptămîna 12-18 iulie de 39,89 miliarde lei, aproape jumătate faţă de perioada precedentă, cu o medie zilnică de aproximativ 8 miliarde lei. Şedinţa cu cel mai mare volum al tranzacţiilor a fost cea din 13 iulie, cu o valoare de 10,7 miliarde lei. Indicele compozit RASDAQ a crescut cu circa 10 puncte, ajungînd la valoarea de 695,33 puncte

wmţj

în data de 18 iulie. Tranzacţii importante s-au efectuat cu acţiunile societăţilor: Som vetra . Gherla(4,27mld.), Cimentul Turda (3,4 mld.), Geromed Mediaş (2,7 mld.), Electrometal Timişoara (2,5 mld.), Commet Bucureşti (2,44 mld.), Timco Timişoara (2,17 mld.), Bucureşti Turism (1,97 mld.), Romfelt Bucureşti (1,79 mld.), Spicul Argeş (1,38 mld.), Morărit Panificaţie Ialomiţa (1,3 mld.). S-au înregistrat 11 tranzacţii speciale, dintre care cele mai importante s-au referit la Somvetra Gherla, Bucureşti Turism şi Spicul Argeş. De remarcat în această perioadă este închiderea ofertei publice de cumpărare pentru acţiunile societăţii

Electrometal Timişoara în urma căreia ofertantul, TIM-CARDENAS Timişoara a achiziţionat 11,03 ■% din titlurile emise.

Cele mai tranzacţionate societăţi clujene au fost Som vetra Gherla (SO V R ) şi Cimentul Turda (C ITU ), urmate la mare distanţă de Sanex (SANE) 878 mii.,' Sticla Lucsil (STLU) 98,4 mii., Napolact (N APP) 14,3 mii şi Grandemar (GRND) 8 mii.

O evoluţie sinuoasă înregistrează, de cîtva timp, titlurile Iris Cluj-Napoca, însă valoarea tranzacţiilor rareori atinge- zece milioane lei. în momentul de faţă aceste titluri sînt pe un trend uşor crescător.

MUTUALE«ş>18 IULIE 2 HJţJilU jl J IU -„|lf J.JUIJ

Active JuniorActive ClassicActive Dinamic

Alpha

Capital PlusFondul pentru Comerţ ExteriorFortuna ClasateFortuna Gold (19.01.2000)Fondul de Investiţii fl Dezvoltare (26.01.1999)Fondul de Investiţii GelsorFondul Naţional de Acumulare* (2.02.1999)Fondul Naţional de Investiţii*Fondul Monetar Stabilo

Fondul Mutual Transilvania

Administrator

Active Management International S.A.Active Management International S.A.Active Management International S.A.

Real Fin Invest S.A.Administrator SA.

Spor SA.Certinvest S.A.

Şira SA ..Capital Asset Management SA.Capital Asset Management SA.

S.M.F. 2000 SA.Gelsor Asset Management SA.

Sov Invest SA.Sov Invest SA.

Quadrant Asset Management SA.CertinvestSA.Globinvest SA.

VALOAREIA71

CREŞTERE IN 1999

«7,2%

CWSTtRKbS U I.O! .2000

26,25%

31,16%

ACTIT NET («Miri]

(V *3-2000}

267.553

* - Fond blocat, ultimele valori, comunicate (24 mai 2000).

Investiţii în fonduri m utualeîn precedentul .articol referitor la

ofertele fondurilor mutuale ne-am oprit asupra- principiului de-funcţionare al acestora, asupra modului în care acestea gestionează banii populaţiei pentru a asigura valorificarea lor, precum şi asupra; anumitor, criterii de performanţă care trebuie luate în ' considerare în momentul în-care vă decideţi să plasaţi bani în aceste instituţii financiare. Fără îndoială că rentabilităţile zilnice, săptămînale şi anuale raportate sînt importante şi au, în acelaşi timp, o mare putere de influenţă asupra unei. decizii da investire. Acest parametru al performanţei nu trebuie, să fie însă unicul criteriu de decizie şi poate nici cel mai important. O condiţie care trebuie impusă este ca rentabilitatea asigurată de un fond de investiţii să fie superioară ratei dobînzii bonificate pe piaţa monetară, pentru că şi riscul , asumat este mai mare.- Acest criteriu este îndeplinit de majoritatea acestor' fonduri, şi cînd spunem asta ne bazăm pe raportările făcute de respectivele fonduri, raportări pe care sîntem obligaţi să le considerăm de bună credinţă’. Exemple contrareravem însă în trecutul apropiat/fiind celebru cazul FNI., Cînd se ia decizia de a investi, fiecare

persoană trebuie să se asigure; cît mai bine posibil, că rentabilitatea pe care* spera să o obţină nu este doar o himeră şi că se va transforma în cîştiguri viitoare. Una dintre posibilităţile de realizare a acestui ţel o regăsim în

. teoriile privind gestionarea portofoliilor care recomandă ca plasamentele sâ nu se facă pe destinaţii unice.. Diversificarea plasam entelor este' considerată o legitate care asigură transpunerea în practică a principiului dispersării riscului. Practic, diversficarea şi totodată reducerea riscu lu i'se realizează prin investirea sumei disponibile în mai multe fonduri.

Un alt parametru care trebuie luat în considerare cînd se cumpără titluri de investiţii xle la un fond mutual este

-mărimea activului net gestionat de fond. Practica a demonstrat că în cazul în

. care activul net depăşeşte un anumit nivel este iminentă căderea fondului respectiv. Un exemplu în acest sens l-a oferit recent FNI, sau în trecutul mai îndepărtat Fondul Mutual, al Oamenilor de Afaceri. Motivaţia fenomenului de “cădere" poate fi găsită în oportunităţile pe care fondurile de investiţii le au’ la dispoziţie pentru a obţine rentabilităţi superioare dobînzii de .pe piaţa

monetară. Din analiza structurii activelor fondurilor mutuale reiese " că plasamentele care aduc o rentabilitate mai mare decît cea a pieţei monetare sînt cele efectuate în acţiuni (cotate şi necotate) şi în ‘alte active". în cazul în care activul net al unui fond mutual creşte foarte mult. vor exista dificultăţi în păstrarea unui echilibru în structură portofoliului. A ceasta pentru că plasamentele care aduc o rentabilitate mare şi au un risc acceptabil- sînt limitate. Una dintre posibilităţi este plasarea resurselor pe piaţa monetară, caz în care rentabilitatea de ansamblu ă portofoliului scade şi ar putea deveni

.neinteresant. Contraoferta este reprezentată d e ‘plasamente cu grad mare de risc, care pot duce la pierderi în viitor.

în concluzie, putem spune că trebuie evitate fondurile care se situează la extreme: oferă cea mai mare creştere, au un activ net supradimensionat şi greu de gestionat (activul net al FNI a depăşit3.000 miliarde lei), precum şi cele care au cele mai mari riscuri. Un criteriu suplimentar ar fi dispersarea investiţiilor în mai multe tipuri de active financiare: depozite bancare, titluri de stat, acţiuni, obligaţiuni şi alte produse financiare destinate acoperirii riscurilor.

N icolae P A S C U , A nalist S .I.V .M . BROKER S A .

Page 14: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

PROTFPTiADo TEAN PENTRU431 367 c °N SU M A TO RU LU I: • “Ziua aviaţiei";

“Ziua energeticianului” din România.

IW Îfîî

Z c a c c U t t t ,* . . . " ^ : < - -r '> A T -',<

« v

S I9 9 l â i ^ i

S a lin a d in T u rd a - este cunoscută si a p re c ia tă p en tru p ro p r ie tă ţile deosebite a le a e ru lu i de aici, tăm ăduitor pen tru o scrie de a fec ţiu n i re s p ira to rii ş i pulmonare. în a fa ră de aceste c a lită ţi curative, sa lina este un spaţiu cum nu se poate d e p o tr iv it a u d iţiilo r m uzicale. P e re ţii de sare d in m inele de a ic i reflectă sunetele în tr-un f e l neobişnuit, ecourile îţ i dau im presia unei m uzici spaţiale, d in alte sfere ş i d in tr-o a ltă lum e. M a i bună, m a i curată...

Concert cu instrumente tradiţionale .Marţi, de la ora 15,00, în mina Maria-Tereza din Salina Turda,

a avut loc un concert special, susţinut de Hannes Heyne. Dl Hannes face parte din Fundaţia pentru Protecţia Mediului înconjurător din Saxonia-Germania, o organizaţie ecologică, a cărei principale preocupări sînt protejarea naturii şi a mediului înconjurător. Aceasta este. după cum ne-a spus dl Hannes, munca lui, iar marea sa pasiune este muzica, în principal instrumentele de suflat. în concertul pe care Fa ţinut marţi, Hannes Heyne a cîntat la fluiere, flaute, caval, scoici - instrumente tradiţionale diri Africa, Asia,

America de Sud, Armenia, România. Sunetul instrumentelor de suflat a răsunat în salină ca un ecou din alte timpuri. Dintr-o linişte tulburătoare, de început de lume, sunetele au pornit de undeva de jos, ridicîndu-se în reverberaţii cu înţelesuri nepătrunse, din alte civilizaţii şi culturi străine nouă, dar cunoscute sufletului. Decorul a fost aranjat în aceeaşi idee, concertul desfăşurîndu-se la lumina luminărilor, într-un întuneric de jur-împrejur misterios şi plin de magie. A fost o experienţă auditivă şi o trăire a simţurilor greu de descris prin cuvinte, care merită trăită de orice suflet sensibil. Di Hannes â improvizat, toate melodiile cîntate fiind inspirate din cultura

.tradiţională ţării de unde provenea instrumentul respectiv.Ecologia şi muzica merg foarte bine împreună, ne-a asigurat dl

Hannes, toate locurile prin care a mers de-a lungul timpului au lăsat o amprentă în cultura sa muzicală. “învăţ şi studiez tot timpul şi încerc să cunosc muzica populară ajoricărui loc străin în care merg”. Dl Hannes a susţinut pentru prima oară un concert Tn Salina Turda, tema concertului fiind “Suflare şi tăcere”. Publicul deosebit de numeros prezent în salină a fost antrenat în exerciţii ritmice, ca un fel de background la muzica instrumentelor de suflat Pietrele ciocnite de public au accentuat atmosfera de primltv. de început, de spaţialitate...

Corina GĂMAN

; - 7 C II t S g p f

’ Cf?Â

: .X 4

1 1 1 1 8 1

’ >1 \ 1

M BBv

a u “ b ă t u t ” l a u n i s

După turneul diri primăvară, "pierzătorii nopţilor" sînt din nou invitaţi prin Europa. Nucu Pandrea în direct... pentru dumneavoastră.

.■■■• - \ . ''Jr * '

s?- y* -l î - • * :•

. y<¥ *• ••, v. .•»«*«.<.

' e . ' . w ş

- 1

%' -

t

\K • *

*. V ■

\ ..........

I. ;

k.Gucst starul trupei zîmbitor şl... visător

Turneul “tare fain” cum zicea Hanno Hofer, leaderul trupei

“Nightlosers", în revista "Formula AS” s-a încheiat cu un succes demn de o nouă invitaţie. De data aceasta, traseul începe să se tncîlcească prin Europa. Veritabilii ambasadori ai bluesului alambicat cu folclor şi naturaleţe românească din nou la drum...

- Pândele, cum a fost prima experienţă europeană în cadrul deja renumitei formaţii “ Nightlosers?

- Mi-ar trebui un spaţiu cam mare pentru o relatare “pe scurt", aşa că mă restrîng în a spune că de la început cu Praga şi sfîrşind cu Brugge, incluzînd şi cel mai mare festival de blues

din Europa - la Ospel, în Olanda - totul a fost excelent.

Primire extraordinară, alături de nume mari ca: Buddy Gu, Thin-Lizzy, asistenţă şi auditoriu la înălţime. Oricum, ascendentul moral l-am obţinut din plin. Domnul Peter de Rouck din Anvers (AntwerRen) ne-a chemat din nou. Aşa că... dă-i să meargă "Pandelaş".

- Bănuiesc că oricum alt traseu s-arată în fapt de seară... (Pentru băieţii ăştia-i clar că noaptea nu-i de dormit!)

-' Răspuns în termeni de manevră în instalaţiile electrice: Da, exact ce-ai bănuit... Prima “staţiune” va fi la Schmelz-Dorf, în Germania - 40 km de Luxemburg, continuînd cu localităţile Aalst St. Niklaas, Schilde, Lier Geel, din jurul Bruxelles-ului şi Anvers-ului, din Belgia şi încheind cu Krotoszyn din Polonia (localitate între

Pozrian şi Wroklaw). Cer să fie scrise, aşa poate începe lumea jocul copilăriei, cu ţări, oraşe etc. Oricum, eu în Belgia am ajuns cu de-amânuntul cam a 7-a oară (iar cifra 7 îmi aduce noroci). Dar... în Polonia - prima dată. Vorba aia... NUCU-N POLONIA, ca-n bancul cu “ă la” cu

Intr-o noapte-ntunecoasă,La OSPEL-ul de pe deal, “ Cavalerii” vin în goană Toţi călare pe-un... AaS

electrificarea, “zis şi Ulianov... în Polonia”. Să ne-ntîlnim cu bine de “Schimbarea la Faţă” - 6 august 2000. Schimba-ne-am ■ odată... da’ nu-n ce cred o seamă!' La noapte, de Sfîntul llie, formaţia “Nightlosers" b- trăznesc spre Germania.

Vasile M OLDOVAN

m mc r e s t i n a T s i f h o m o s e x u a l i t a t e a

Pentru indivizi, în special, dar şi pentru societate şi ordinea juridică, problemele legate de hom osexualitate capătă o. gravitate care nu scapă nimănui. In jurul acestui subiect complex, adesea dureros, provocările şi dezbaterile păTimaşe nu fac decît să amplifice confuzia.

Culegerea de articole apărută în colecţia "C aiete ale Osservatore Romano", avînd ca titlu “Antropologia creştină şi homosexualitatea", are meritul de a ridica adevăratele problematici pe marginea acestui subiect şi de a propune orientări inspirate din antropologia creştină. Ea

• reprezintă, totodată, un instrument de meditaţie şi o călăuză prudentă pentru a ajunge la eventuale hotărîri.

’ O primă serie de probleme se referă la persoana cu tendinţe hom osexuale, respectiv la geneza homosexualităţii, care rămîne încă misterioasă şi, în orice caz, nu respectă o schemă univocă. Alte probleme sînt de natură psihologică.

Dar interpretarea problemelor şi calitatea răspunsurilor ce se încearcă a fi date sînt înscnse în contextul unui anumit număr de concepţii antropologice

fundamentale. Aceste concepţii, dacă sînt aprofundate corespunzător, se dovedesc cu adevărat eliberatoare.

Scrisoarea, publicată în "Congregaţia pentru Doctrina Credinţei”, pe-1 octombrie 1986, cu privire la îngrijirea pastorală a persoanelor homosexuale, a enunţat un principiu de bază: “Omul, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, nu poate fi definit în mod corespunzător cu o referire restrictivă numai la orientarea sa sexuală...; fiecare are aceeaşi identitate fundamentală, şi anume de a fi o fiinţă şi fiu al lui Dumnezeu, moştenitorul vieţii veşnice”. Cu alte cuvinte, omul îş i . Ţ transcende, propria sexualitate. La acest prim nivel

: ontologic, toate fiinţele umane, ca persoane, au aceleaşi drepturi. Toţi au dreptul la respect, nimeni nu poate fi obiect de _discrim inare sau dispreţ. Persoana respectivă trebuie să răspundă liber vocaţiei, filiaţiei divine şi vieţii veşnice. Pe acest drum al veşniciei, legea morală - lege naturală şi lege evanghelică - îi aduc lumină şi călăuză.

Creînd fiinţa umană după chipul şi asemănarea sa, D-zeu

l-a creat ca bărbat şi femeie.' Distincţia dintre sexe creează un raport de complementaritate, care-se realizează tocmai în căsătoria .monogamăindisolubilă, deschisădescendenţei. în căsătorie se realizează, conform planului divin, un dialog privilegiat. Prin dăruirea matrimonială reciprocă, soţii cooperează cu Dumnezeu în transmiterea vieţii.

Este important să se facă o

poate duce la dezechilibre psihice. Dar aceasta înseamnă a nu vedea cît de mult poate creşte persoana asurnîndu-şi curajos responsabilităţile şi dominîndu-şi propriile impulsuri instinctive. Raţiunea filosofică o intuieşte, iar în lumina credinţei, această luptă a libertăţii capătă o nouă dimensiune. Pentru credincios, crucea este un sacrificiu rodnic, fiindcă moartea lui Isus a însemnat viaţă şi

("UOsservatore Romano") Idistincţie între orientarea homosexuală şi actele homosexuale. Prima nu trebuie imputată persoanei care o descoperă în sine. Actele, însă, în contrast cu regula morală, dacă sînt făcute în mod deliberat şi voluntar, constituie păcat. Fidelitatea faţă de cerinţele unei vieţi caste poate fi dificilă şi cere sacrificii. Dar dificil nu înseamnă imposibil. Cine recurge cu încredere la rugăciune şi la taine poate lupta, cu succes, împotriva tentaţiilor. Este adevărat că în civilizaţia noastră erotizatâ, multe sirene insinuează că a rezista la impulsuri considerate irezistibile

mîntuire. Aşadar, o viaţă marcată de homosexualitate nu este condamnată la sterilitate. Poate da roade spirituale şi se poate pune în slujba eficace a aproapelui. Problemele legate de homosexualitate trebuie să fie considerate, în primul rînd, la nivelul persoanei, fără a se nesocoti ponderea suferinţei şi a singurătăţii, pe care ele le presupun. Totuşi, nu se poate ignora dimensiunea socio- politică. De-a lungul istoriei, societăţile nu au reacţionat toate la fel la o problemă care probabil că a existat dintotdeauna. De ce a căpătat ea, în prezent, trăsăturile pe care le cunoaştem

în societăţile occidentale, unde mişcări ce grupează persoane homosexuale revendică, în numele egalităţii, o recunoaştere publică şi juridică a uniunii lor? Pe lîngă dreptul la succesiune, aceste grupuri vor legalizarea unirii lor după modelul căsătoriei şi dreptul de adopţie pentru cuplurile deja formate. '

Aceste revendicări sugerează două tipuri de observaţii. Prima se referă la diagnostic. Aceste revendicări se impun, în general, cu virulenţă, fiindcă sînt sprijinite de ideologia dominantă: liberalismul filosofic, care face cauză comună ^cu individualismul. Omul este conceput ca un individ autonom, a cărui' prerogativă esenţială este libertatea; prin aceasta se înţelege, în primul rînd, capacitatea de a dispune de sine şi de a-şi satisface propriile dorinţe. îo această perspectivă, nu vedem cum se înscrie sexualitatea într-o vocaţie spre comuniunea persoanelor. Ceea ce rămîne este numai- dreptul individului şi exercitarea capacităţii sexuale. Criza căsătoriei, pe care o constatăm în prezent, este una dintre consecinţele acestei ideologii. Aceeaşi logică individualistă

favorizează revendicările mişcărilor homosexuale.

Se înţelege, şi este a doua observaţie, de ce Biserica se opune cu fermitate unei astfel de gîndiri. O face, fireşte, cu armele ce-i sînt proprii, adică prin convingerea respectuoasă

. a persoanelor, dar o face cu curaj, fiindcă o astfel de concepţie, în logica ei, nu poate aduce decît distrugerea căsătoriei şi a familiei.

Problema este de o gravitate extremă şi sperăm că legiuitorii şi guvernele, sprijinite de o opinie publică luminată, vor fi în stare să-i evalueze la timpul potrivit importanţa. Într-adevăr, familia este la baza întregii vieţi sociale, a cărei stabilitate o asigură; şi, poate chiar în mod decisiv, ea garantează calitatea şi autenticitatea relaţiilor interpersonale. Rolul ei pedagogic este de neînlocuit. A-- revendica pentru cupluri

. homosexuale sau pentru uniuni de facto drepturi echivalente sau • asemănătoare cu cele pe care le presupun căsătoria şi familia înseamnă răsturnarea însăşi a esenţei acestor instituţii, în care se reflectă planul Creatorului.

(Traducere şi adaptare de Emilia COSMA)

Page 15: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

PO LIŢIA C L U J: 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 JA N D A R M E R IA : 956 PO M PIER II: 981 .

1919 - S-a născut alpinistul şi exploratorul Edmund Hillary, primul om care a ajuns pe Everest.

1969 - Astronautul american Neil Armstrong, membru al echipajului “Apollo-11", este primul pămîntean care coboară

pe suprafaţa Lunii, într-o zonă a Mării Liniştii.

SBEHBEBBE.trT;

Campania agricolă face victime

Un bărbat, în vîrstă de 44 de ani, din localitatea Suceag a murit marţi, după ce tractorul în care se afla s-a răsturnat.

Bota Albert se îndrepta cu tractorul “Universal 650” spre cîmp unde urma să efectueze unele lucrări agricole. Ajuns pe o pantă, tractorul s-a răsturnat, moment în care Bota a încercat să sară din cabină. Din nefericire efortul lui de a se salva a fost zadarnic. Bota a murit pe loc fiind strivit de maşina agricolă.

C.P.

U PROVINCIA" NU STIE NIMICReprezentanţii în teritoriu ai

M inisterului Tineretului şi Sportului (MTS), adică inspectorii Biroului de'Tineret al DTSJ Cluj, respectiv directorii acestei Direcţii, nu au fost înştiinţaţi, oficial, pînă la această oră, asupra proiectului de act normativ privind trecerea patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC) în administrarea unor fundaţii de tineret, ce urmează să fie desemnate prin concurs.

Ştirea referitoare la acest proiect de act normativ iniţiat de MTS a fost difuzată la sfîrşitul săptămînii trecute de agenţiile de presă. Potrivit acestora, proiectul legislativ urmăreşte ca bunurile mobile si

imobile ale fostei Uniuni să fie puse “în mod real la dispoziţia tinerilor, prin im plicarea com unităţilor locale şi susţinerea financiară a unor viitoare Centre de Tineret”. O declaraţie oficială remisă de MTS agenţiilor de presă precizează că actul normativ nu are în vedere patrimoniul fostei Uniuni a • A sociaţiilor Studenţilor Com unişti din România. _

Trebuie rem arcat că în prezent activitateaDepartamentului .Tineret din cadrul MTS se derulează în parteneriat cu organizaţiile nonguvemamentale de. tineret (ONGT), cu fundaţiile şi asociaţiile de tineret din toată

ţara, atît prin proiecte proprii ale m inisterului, cît şi prin concursurile de proiecte organizate la nivel judeţean, Potrivit aceluiaşi document citat de agenţiile de presă, în ultimii doi ani MTS a colaborat, la nivel local şi central, cu peste o mie de ONGT-uri, finanţînd cu aproape 50 de miliarde circa 5.000 de proiecte.

Revenind la' proiectul de act normativ iniţiat de MTS: după ştiinţa noastră au aparţinut patrimoniului fostei UTC Casa Tineretului din m unicipiul Cluj-Napoca şi cele trei cluburi de tineret din Turda, Dej şi Gherla: - -

M . TRIPON

i S I S i

sfii

Pelerinaj la “Hagigadar”- Biserica unde se împlinesc dorinţele

j - - . -

v "

După o oră de mers pe jos din cetatea Sucevei, pe o arşiţă nemiloasă de iulie, cu sufletul plin de emoţii şi îndoială, am zărit în sfîrşit turlele bisericii arm eneşti Hagigadar, adică, în româneşte, biserica dorinţelor. Situată pe un deal înalt, înconjurată de un zid vechi de apărare, biserica îşi înalţă, de sute de ani, turlele spre cer, purtînd spre Dumnezeu rugile a sute de oameni suferinzi, bolnavi şi obosiţi de existenţă. Construită.în jurul anului 1512, imediat după moartea marelui Ştefan, de către trei negustori armeni, biserica a devenit un loc de pelerinaj, datorită faptului câ celor ce o vizitează şi se roagă fierbinte li se împlinesc cele mai arzătoare dorinţe... Oamenii locului spun câ cei trei negustori armeni treceau prin aceste locuri, mergînd cu animale de vînzare în Ungaria. Fiind nişte locuri pustii, erau adeseori jefuiţi de tîlhari. Disperaţi şi lipsiţi de apărare, se rugau lui Dumnezeu cerindu-i ajutorul, iar într-o noapte li s-a arătat un înger în vis, care le-a spus că dacă vor construi o biserică în acel loc, li se va împlini dorinţa de a nu mai fi niciodată tîlhâriţi... Legendă sau adevăr... Nu vom şti niciodată. Insă, sute de oameni trec zilnic prin aceste locuri, cu credinţa că dorinţele lor se

vor împlini dacă vor înconjura biserica în genunchi, de trei ori. Şi-i vezi, oameni

-în toată firea, cu genunchii goi, cu sufletul plin de speranţă, înconjurînd biserica, convinşi fiind că nu o fac degeaba. Mă uit la ei şi mi. se pare aproape ridicol ce văd, dar nu-mi permit să rid, ci încep să-i urmez... Şi-odată ce-ai început trebuie să isprăveşti... îmi pun o dorinţă, mă gîndesc intens la ea, mă rog... Dar nu-mi pot stâpîni gîndurile ce o iau aiurea şi mi se pare firesc să mă îndoiesc. Şi-mi spun: “Oare putem încheia contracte cu Dumnezeu? Eu, Doamne, un biet păcătos, mă tîrăsc în genunchi de trei ori,, iar Tu îmi dai ce­ti cer. E chiar atît de important acest tîrîş în faţa Ta? Dacă un criminal notoriu ar face acelaşi gest, L-ai ierta?” Şi şirul gîndurilor continuă... .Apoi înţeleg... “Cine sînt eu să judec faptele celorlalţi? Oamenii au bătut drum lung, ca mine de-altfel, din diferite colţuri ale ţării, să ajungă pînă aici, unde se simt mai aproape de cer, să-şi spună oful... Şi ştiu că credinţa face multe...” Poate că rănile ce apar pe genunchi, le pot şterge pe cele sufleteşti... Şi locul îmi pare dintr-o dată un colţ de lume, uitat de timp, unde oamenii sînt toţi egali în dorinţă şi'speranţă...

Viorica GAZSI

a t o m u lSindicatele pensionarilor

apreciază interesul manifestat de instituţia prezindenţială faţă de această categorie socială, dar atrage atenţia că stabilirea unui plafon minim de un milion de lei pentru pensionarii de limită de vîrstă şi vechime completă din sistemul asigurărilor sociale de stat trebuie precedată de o evaluare ^atentă a tuturor consecinţelor pe care le va avea într-un sistem de pensii, şi aşa dominat de grave probleme, atît de natură tehnică, cît şi financiară.

Pensionarii reaminfesc faptul că în primii ani după Revoluţie au fost luate “măsuri populiste care au făcut să dispară diferenţele dintre cei care au desfăşurat o activitate cu o mai mare importanţă socială şi o calificare superioară, faţă de persoanele necalificate”.

Conducerea Federaţiei consideră că este-de stringentă actualitate problema punerii de acord a tuturor categoriilor de

pensii cu rata inflaţiei şi, în acest sens, a propus acordarea unei indexări a tuturor pensiilor, începînd cu lună iulie a.c., cu un procent care să acopere rata inflaţiei din primele şase luni ale anului: Acordarea indexării este motivată şi de faptul că mai mult de jumătate dintre pensionarii din sistem ul asigurărilor sociale nu vor beneficia, în primele zece luni ale anului, de. aşa-zisa recorelare, adică de nici un fel de majorare a pensiilor, se precizează în comunicat.

Federaţia a cerut şi modificarea metodologiei de recorelare a pensiilor, pentru a se asigura o reală recorelare dintre pensiile actuale şi cele stabilite înainte de august 1996.: Cu o zi în urmă, preşedintele

a promis măsuri substanţiale de - mărire a pensiilor, ridicarea ^pragului minim al pensiilor pentru vechime completă de muncă la 250.000 de lei pentru ţărani si la 1.000.000 de lei

pentru pensionarii din sistemul asigurărilor . de stat. Constantinescu a adăugat că de această măsură vor beneficia 500.000 de ţărani şi 1.500.000 de pensionari.

Guvernul va lansa un program pe termen lung care să asigure şi m ajorarea substanţială a pensiilor, începînd cu data de 1 septem brie, pentru pensionarii din mediile urban şi rural, resursele acestei majorări urmînd să se bazeze pe econom isirile ce vor fi realizate în cadrul bugetului pe anul în curs, dar şi pe baza bugetului pe anul 2001.

Prin majorarea pensiilor se va încerca acoperirea pierderilor înregistrate în prima jumătate a anului (respectiv o ' reducere cu 7% a veniturilor reale ale pensionarilor), ca şi creşterea eventuală a inflaţiei, a declarat premierul, Mugur Isărescu, după -şedinţa extraordinară a Executivului, ia

care a participat şi preşedintele Emil Constantinescu.- “Afirm că ne vom baza şi pe bugetul de anul viitor, deoarece, printr-un bun management ai datoriei interne şi externe şi prin recîştigarea credibilităţii, România poate economisi la dobînzi. C heltu ielile cu dobînzile se pot reduce”, a spus Isărescu. x \

Isărescu a precizat însă că problema, pensionarilor nu va putea fi rezolvată într-un an, iar soluţiile de îm bunătăţire a - situaţiei acestei categorii de cetăţeni trebuie identificate şi de guvernele viitoare. -

“Problema pensionarilor este una dramatică şi ea reprezintă sarcina mai multor guverne, prin continuarea reformei în domeniul pensiilor”, a apreciat prem ierul, am intind câ, în prezent, există 4,6 milioane de contribuabili şi 6 milioane de asistaţi, faţă de 8 milioane de contribuabili şi 2 milioane de asistaţi pînă în 1989.'

î n f ie c a re z i e F ie s ta

Ford-ul Fiesta are toate calităţile pentru a fi nu m it m a ş in ă de s ă rb ă to a re . A s ta p en tru că - sincer - în fiecare zi condusul pare ■ o bucurie. Si o desfătare.

, ' t f

Inspirată, novatoare şi sofisticată, spun cataloagele de prezentare. Şi, pe bune, pentru o reclamă e m ult p rea puţin . M a ş in a este luxoasă, economică şi de o calitate mult superioară celorlalte surate.

C o n c e n t r în dlu m in a

Focus a apărut de curînd în familia Ford. V ă spuneam la v rem ea potrivită că a luat faţa ziariştilor şi ju riilo r, c îş tig în d locul unu la saloanele auto de la Bucureşti şi Detroit.

.. _; _ ■:! :x, -

Maşină mică, spaţiu generos. Iar m odelu l Van e s te o a d a p ta re perfectă la dorinţele celor ce au fam ilii. Un au tom obil d e m are ţinută, cea mai aprigă din clasa ei, cum se exprima un cunoscător.

Page 16: J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

Ch'na a recunoscut, ieri, că victoria obtinutâ împotriva sectei Falungong nu împiedică organizaţia să sfideze, rn rontinuare, autorităţile, la un an de la interzicerea activităţii sale, relatează AFP.

Poliţia britanică a detonat, ieri dimineaţă, o bombă descoperită pe şinele metroului

londonez, în apropierea staţiei Ealing Broadway, relatează AFP.

IŢ c i; " r ; -j U ;: ;V

Ce a vrut să spună Vasiie Lupu?urmare din pagina 1

Se ştie, există o anume rivalitate între cei doi lideri ţărănişti, care poate explica atacul lui Vasiie Lupu. Dincolo de starea de animozitate dintre cei doi, dosarul respectiv există, iar instrumentarea lui ar putea duce la surprize neplăcute pentru “numărul doi” din PNŢCD şi, poate, pentru alţii din conducerea partidului. De altfel, la aceeaşi şcoală de vară, prim-vicele ţărănist a încercat să-şi am elioreze situaţia în partid, amintindu-le celor prezenţi că el a propus în 1996 ca preşedintele Ion Diaconescu să devină premier, condiţie în care, spune inamicul lui Vasiie Lupu, guvernul ar fi fost condus mai bine, iar obiectivele propuse ar fi fost atinse într-un timp mai scurt. S-a dovedit din nou că ministrul MÎreşan nu este numai o calamitate pentru agricultura ţării, ci şi una pentru propriul partid. De altfel, situaţia lui nu este prea roză în guvern. Se parc că, eliberat de presiunea unei noi candidaturi, preşedintele Constantinescu a înţeles, în sfirşit, că, dacă România trebuie sâ importe în curînd grîu, vina o poartă şi Ioan Avram Mureşan, preocupat de foarte multe lucruri, numai de agricultură şi de soarta ţăranilor români - nu. Este posibil ca o viitoare remaniere guvernamentală să nu-1 ocolească pe “numărul doi" din PN'TCD.

Valeriu Stoica iniirmă posibilitatea schimbării din funcţie a procurorului general Mircea Criste

P rim -v ic e p re ş e d in te le PNL, V aleriu S toica, ministrul Justiţiei, a infirmat, ieri, in form aţiile p riv ind posibilitatea schimbării din funcţie a procurorului general Mircea C riste şi cele referitoare la rem anierea miniştrilor liberali.

"Conform legii, ministrul Justiţiei poate decide schim barea din funcţie a procurorului general, iar eu nu am o asemenea intenţie”, a declarat, presei, Valeriu Stoica.

Potrivit unor inform aţii difuzate, de presa centrală, procurorul general M ircea Criste ar urma să fie schimbat din funcţie, după discursul televizat al preşedintelu i Constantinescu în care acesta s-a declarat nemulţumit de- m ăsurile luate în lupta împotriva corupţiei.'

în ceea ce priveşte posibilitatea unei remanieri guvernamentale prin care miniştrii liberali sâ fie excluşi din Guvern, Stoica a spus că PNŢCD a avansat o asemenea propunere, dar că, pentru acest lucru, este necesară o întîlnire a liderilor coaliţiei şi acceptul primului m inistru. "D in cîte ştiu, aceste lucruri nu 's-au înţîmplat”, a adăugat Stoica.

în urm a şedinţei Consiliului Naţional al PNL în care s-a amînat decizia privind politica de alianţe şi s-a ho tărît continuarea negocierilor cu ApR, prim- vicepreşedintele PNŢCD Ioan Mureşan a_ declarat că liberalii vor trebui să se retragă din Guvern atunci cînd vor decide constituirea unei alte alianţe decît cea guvernamentală.

Ion Iliescu afirmă ca nu are nici un motiv să se retragă din cursa prezidenţială şi i-a îndemnat pe cei care îisfătuiesc în acest sens să-si vadă de treaba lor•.

Preşedintele PDSR, Ion Iliescu, a declarat, ieri,'la Ploieşti, într-o conferinţă de presă, că nu are nici un motiv să se retragă din cursa-prezidenţială şi i-a îndemnat pe cei care îl sfătuiesc în acest sens să-şi vadă de treaba lor.

Eu nu am intrat în campanie în funcţie de prezenţa sau non- prezenţa lui Emil Constantinescu”, â spus Iliescu, care a arătat că, dacă şeful statului s-a retras, "este treaba lui şi a altor formaţiuni pentru a-şi desemna candidaţii”. -

Iliescu a spus că ministrul Justiţiei,- Valeriu Stoica, are ”un comportament antidemocratic”, încercînd să împiedice adversarul considerat cel mai competitiv să mai candideze, prin îndemnul pe care i l-a adresat de a se retrage din cursa electorală. "Valeriu Stoica are o grijă nemaipomenită pentru soarta PDSR şi îmi dă sfaturi”, a spus Iliescu, care i-a reeomandat ministrului Justiţiei

”să nu-şi mai piardă vremea cu astfel de probleme”.Ion iiiescu consideră că retragerea sa din cursa prezidenţială

este ”o marotă” a unor oameni şi a unor cercuri, începînd din 1990, şi a apreciat că'totul a început de la'"momentul Piaţa Universităţii”. < . -

”Nii a dispărut în timp această febră şi acum este regenerată, folosindu-se pretextul anunţului lui Emil Constantinescu”, a reafirmat liderul PDSR. ■

Iliescu a spus că decizia lui Constantinescu este una personală, întemeiată pe "motive fundamentale” şi nu are legătură cu candidatura sa la Preşedinţie. ”într-o cursă lungă nu se retrag competitorii pentru că unul a făcut un cîrcel”, a afirmat Iliescu.

”Noi ştim că reprezentăm alternativa viabilă pentru scoaterea ţării din marasmul în care se află acum”, a mai spus Iliescu. /

PNICD aşteaptă de la PUL explicaţii în privinţa tendinţei de a se alia cu ApEt

PNŢCD aşteaptă de la întîlnirea cm liberalii clarificări în privinţa tendinţei “inexplicabile” a PNL, partid de dreapta, de a se alia cu o formaţiune de stînga - ÂpR, a declarat secretarul general al PNŢCD Remus Opriş.

Liderii PNŢCD Ion Diaconescu şi Remus O priş au respins ideea acreditată de Valeriu Stoica conform căreia PNŢCD ar trage în jos o formulă de alianţă. Remus Opriş â” arătat că nu se pune problema în termeni de ”sus” şi ”jos ’, ci se pune problema tendinţei unui partid ’ de a traşe spre stînga sau dreapta”.

’ PNŢCD doreşte să-şi păstreze un traseu de centru-dreapta”, a spus Opriş. El a menţionat că PNL nu a infirmat printr-o declaraţie oficială semnătura dată pe protocolul CDR, care prevedea un statut de egalitate pentru PNŢCD şi PNL, atît la conducerea Convenţiei şi pe listele parlamentare, cît şi votul proporţional în cadrul alianţei.

De altfel, preşedintele Ion Diaconescu s-a arătat rezervat în ceea ce priveşte rezultatele întîlnirii cu PNL. PNŢCD a respins propunerea PNL privind ro lu l secundar al

ţărăniştilor într-o viitoare alianţă, promovarea unui program liberal, cît şi susţinerea tandemului Isărescu- Stolojan la viitoarele alegeri.

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a spus că partidul său susţine ”cu toată ardoarea” programul de aderare a României la Uniunea Europeană şi Planul de acţiune pentru aplicarea acestuia, documente aparţinînd întregii coaliţii şi avînd avizul opoziţiei, şi a arătat că această susţinere este acordată pentru că acest program a avut ca bază ideile PNŢCD. /Nu avem să ne dăm asentimentul pentru un program liberal, ci pe acest program”, a declarat Diaconescu, arătînd că PNŢCD nu acceptă un rol secundar, ci cel de partener egal cu PNL. în ceea ce priveşte formula de participare Ia alegeri, Ion Diaconescu a spus că partidul său merge cu CDR, urmînd să vadă ce forţe politice vor participa la această alianţă. "Poarta rămîne deschisă PNL, deşi semnalul pe care ei ni l-au dat nu a fost încurajator”, a spus Diaconescu, arătînd că vor exista şi "tratative detaliate” cu UFD si ANCD.

Vicepreşedintele PNL Călin Popescu Tărîceanu

consideră că liberalii “nu ar ezita să opteze”

pentru candidatura lui Mugur Isărescu la

Preşedinţie, în defavoarea unei apropieri de ApR

V icepreşedintele PNL Călin Popescu Tăriceanu a declarat, ieri, că, în opinia sa, liberalii “nu ar ezita să opteze’ pentru candidatura la Preşedinţie a lui Mugur Isărescu, în defavoarea unei apropieri de ApR, care are “o serie de probleme de partid şi cu candidatul lâ Preşedinţie”.

El a afirmat că actualul prim-ministru “a reuşit o foarte bună .performanţă, care se vede prin rezultatele economice” şi că “prestaţia sa s-a deosebit clar de cea a celorlalţi premieri ai perioadei postdecembriste”. Vicepreşedintele PNL apreciază că Guvernul condus de Isărescu a întreprins acţiuni “cu o profundă trăsătură liberală” în ceea ce priveşte politica fiscală şi cea bugetară. El a amintit faptul că Isărescu a primit premiul de excelenţă pentru liberalism şi că acest lucru a stîmit “aproape entuziasmul unanim al membrilor PNL”.

Tăriceanu consideră că Mugur Isărescu s-ar prezenta ca un candidat “extrem, extrem de serios şi periculos pentru ceilalţi”, care ar putea sâ bulverseze foarte mult situaţiile cunoscute pînă în prezent la nivelul celorlalte partide şi “un factor pozitiv” care este apreciat şi în plan - extern.

A sisten ţii m edicali am eninţă cu oprirea lu cru lu i,pentru că nu şi-au prim it sa la riile m ărite

Cadrele medii sanitare ar putea opri lucrul, începînd de săptămînă viitoare, ca urmare a faptului că salariile lor nu au fost majorate, aşa cum prevede Ordonanţa de Urgenţă 24/2000, aprobată de Guvern acum cîteva luni, a declarat, ieri, Marius Petcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Sanitas.

Liderul sindical avertizează asupra faptului că, în mai multe jude ţe ale ţării, starea de nem ulţum ire în rîndul asistenţilor medicali este atît de mare, încît conducerea - federaţiei nu mai poate avea controlul asupra acţiunilor lor. Cadrele medii din sănătate beneficiază de OUG 24/2000,

prin care salariile asistenţilor medicali ar fi urmat să crească cu 40 la sută de la 1 aprilie şi cu 25 la sută -din septembrie. Prevederile acesteia au fost aplicate doar în cîteva judeţe ale ţării, direcţiile sanitare judeţene şi casele locale de asigurări de sănătate invocînd lipsa fondurilor. “Apar zilnic proteste spontane, a căror derulare se poate supune cu greu procedurilor prevăzute de Legea conflictelor de muncă. Cei mai mulţi dintre salariaţi spun că, dacă guvernanţii nu respectă un act normativ aflat în vigoare, atunci ei nu au nici un motiv să ţină cont de legislaţia sindicală”, a spus Petcu. El a adăugat că

astfel de tensiuni au apărut în Arad, Bacău, Iaşi, Mehedinţi, iar în alte şapte judeţe sindicatele au anunţat că sînt pe punctul de a declanşa greva generală.

Conducerea Sanitas s-a întîlnit cu ministrul Sănătăţii, Hajdu Gabor, şi cu reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Potrivit lui Petcu, banii pentru acordareamajorărilor salariale există, dar ei sînt administraţi defectuos, atît de direcţiile sanitare judeţene,'cît şi de casele locale

’ de asigurări de sănătate. Pentru •ca sumele să fie deblocate ar trebui operate unele destituiri în rîndul şefilor institu ţiilo r

sanitare judeţene, pentru ca exemplul celor care au găsit bani pentru plata creşterilor salariale să fie urmat, a mai spus liderul sindical.

Cîteva mii de cadre medicale medii din jude ţele Iaşi şi Mehedinţi au participat, vineri, la o grevă de avertisment de două ore, cu întreruperea lucrului. La Bacău, 200 de asistenţi medicali au organizat, marţi, un marş de protest, cerind respectarea prevederilor legale referitoare la m ajorarea salariilor • şi asigurarea fondurilor necesare pentru medicamente. Proteste similare s-au derulat şi în alte judeţe ale ţării, în ultimele săptămîni.

Autorizată prtn S.C. nr. 128/1991, judecătoria Ctuj- NapDca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/ 1 2/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

R E D A C Ţ I A : C lu j-N a p o c a , s tr. N a p o c a 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04-RÂUL f

E-mail: reclama [email protected] - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - t-r ut STELA PETCU: CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIA POP;

S e c re ta r d e red ac ţie : T e l/fa x : SUBREDAcţiajurda:TEI7FAX.-31.43.23 _H o re a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8 subred acţia DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

IL IE C A L IA N (red a c to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct). T e l.1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :19 .28 .2 8 ;E-mail:[email protected] - redacţia

Hei'-$3® L ■

-u __ _TIPARUL KXKCUTAT IA Garambiîd

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

Recommended
IO N E L V IT O Cdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72278/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · In vestitorii din Cluj vor înainta autorităţilor o dinte Ioana Maria notă prin care

IO N E L V IT O Cdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72278/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · In vestitorii din Cluj vor înainta autorităţilor o dinte Ioana Maria notă prin care

Documents

Scanned Image - primaria-avram-iancu.ro · - Modul de indeplinire a sarcinilor de serviciu, greutåti intåmpinate, nereguli disfunctionalitåti constatate: Se constatá o cornunicare

Scanned Image - primaria-avram-iancu.ro · - Modul de indeplinire a sarcinilor de serviciu, greutåti intåmpinate, nereguli disfunctionalitåti constatate: Se constatá o cornunicare

Documents

„Calitatea produselor si serviciilor face diferenţa între ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72361/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · m a rm & ţp m d m t (3 H ) [ ANUL X NR.

„Calitatea produselor si serviciilor face diferenţa între ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72361/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · m a rm & ţp m d m t (3 H ) [ ANUL X NR.

Documents

Raport de activitate al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala a ......In urma verificarii achizitiilor publice, au fost intocmite alerte de nereguli pentru 15 contracte de achizitii.

Raport de activitate al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala a ......In urma verificarii achizitiilor publice, au fost intocmite alerte de nereguli pentru 15 contracte de achizitii.

Documents

Nereguli depistate de protecția Consumatorilor la comercianții de ...

Nereguli depistate de protecția Consumatorilor la comercianții de ...

Documents

Nationala... · dupä încheierea probei scrise. In cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constatä nereguli, fraude sau tentative de fraudä ori în caml în care existä

Nationala... · dupä încheierea probei scrise. In cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constatä nereguli, fraude sau tentative de fraudä ori în caml în care existä

Documents

^Sindicatele din învăţămînt amină greva de avertismentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72167/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · s a rm ă q p m d m t ^ţcj.ro/adevarul)j ANUL

^Sindicatele din învăţămînt amină greva de avertismentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72167/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · s a rm ă q p m d m t ^ţcj.ro/adevarul)j ANUL

Documents

Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

Documents

O ffc iis c l Agenţii economici din Cluj-Elapoca datorează ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72314/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ultimului sondaj CURS, aproape trei sferturi

O ffc iis c l Agenţii economici din Cluj-Elapoca datorează ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72314/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ultimului sondaj CURS, aproape trei sferturi

Documents

M o d e l e l e m e l e

M o d e l e l e m e l e

Documents

MINISTERUL ECONOMIEI - fonduri-structurale · Web viewProcedura de recuperare a datoriei publice rezultată din nereguli nu influențează în niciun fel procedurile legale, în cazul

MINISTERUL ECONOMIEI - fonduri-structurale · Web viewProcedura de recuperare a datoriei publice rezultată din nereguli nu influențează în niciun fel procedurile legale, în cazul

Documents

din cadrul Serviciului Constatare $ Stabilire Nereguli POR al Directiei Constatare $ Stabilire Nereguli, în baza mandatului nr. 13733/17.02.2015, emis de Seful Autoritätii de Management

din cadrul Serviciului Constatare $ Stabilire Nereguli POR al Directiei Constatare $ Stabilire Nereguli, în baza mandatului nr. 13733/17.02.2015, emis de Seful Autoritätii de Management

Documents

Gs Prevenire Nereguli Pndr2020 Vs

Gs Prevenire Nereguli Pndr2020 Vs

Documents

Visul de mărire al lui Valeriu Stoica - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72317/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Valeriu Stoica îşi impune punctul de vedere în PNL,

Visul de mărire al lui Valeriu Stoica - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72317/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Valeriu Stoica îşi impune punctul de vedere în PNL,

Documents

Numele răului - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72428/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · de Guvern, cu un oarecare iz de implicare din partea unor interesaţi^

Numele răului - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72428/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · de Guvern, cu un oarecare iz de implicare din partea unor interesaţi^

Documents

P. 6 P. 10-11 P. 28-29P. 10 P. 9 P. 28 Sibiu100% e · 2015-07-27 · După ce săptămâna trecută, presa românească a semnalat o serie de nereguli prezente pe acest sector de

P. 6 P. 10-11 P. 28-29P. 10 P. 9 P. 28 Sibiu100% e · 2015-07-27 · După ce săptămâna trecută, presa românească a semnalat o serie de nereguli prezente pe acest sector de

Documents

,,Carpimez”dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66723/1/BCUCLUJ_FP_PIV2… · tense cercetări, pentru descilcirea hăţişului de nereguli de lâ Societatea comercială „Carpimez"

,,Carpimez”dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66723/1/BCUCLUJ_FP_PIV2… · tense cercetări, pentru descilcirea hăţişului de nereguli de lâ Societatea comercială „Carpimez"

Documents

H 793/2005 - 21/09/2006 - text procesat prin programul …cndiptoi.tvet.ro/webdocs/Legislatie nereguli/h793pe2005.pdf · este Departamentul pentru Lupta Antifraud ă ... supus dezbaterii

H 793/2005 - 21/09/2006 - text procesat prin programul …cndiptoi.tvet.ro/webdocs/Legislatie nereguli/h793pe2005.pdf · este Departamentul pentru Lupta Antifraud ă ... supus dezbaterii

Documents