Athanasîu wea să eonslrolască o social democrafie modernă in România ^ Ekumă@pmâmt {http://www.dntcj.ro/adevarul ANUL XII NR. 3041 ISSN 12203303 simbât A- d u m in ic A, 4-3 NOIEMBRIE2000 16 PAGINI 3.000 LEI ) nebunie cu militari VALER CHIOREANU J/. adevărat că generalul Chelaru a provocat o lume întreagă cu > declaraţiile sale abracadabrante. Unii români au ajuns chiar să se teamă că în spatele vorbelor lui se află realităţi despre care ei nu aveau cum să afle ceva. Nimeni nu le-a atras atenţia că Dobrogea vrea să se alipească Bulgariei, sau câ Bulgaria vrea s-o alipească, iar Oltenia sâ devină republică. Oricum, oltenii sînt cei mai isteţi din sud-estul Europei şi atunci de ce să nu se unească sub preşedinţia unuia dintre ei, să alerge, toţi, în jurul peştelui agăţat de grindă şi să “atingă” mirosul aţîţător al acestuia cu bucăţi mari de mămăligă, pe care să le înghită apoi cu plăcere şi sâ le înece în zaibărul neuitatului nea Mărin? Da, vor zice alţii, dar de la mămăliga cu fum de peşte prăjit şi zaibărul lui Amza Pellea pînă la o republică oltenească e o cale extrem de lungă. Totuşi, dacă se va întîmpla aşa, de unde să ştie cei din stînga Oltului, din Bana* şi de dincolo de munţi că oltenii nu-şi vor aduce aminte de Mihai Viteazul şi nu vor dori să refacă, peste ani, ţara aceluia, intrînd victorios în Alba Iulia? Ca punct de pornire a iniţiativei unui asemenea oltean ar putea să se constituie recentul festival de umor desfăşurat la Caracal, cînd poliţişti improvizaţi au blocat şoseaua şi i-au controlat de paşapoarte pe toţi posesorii de automobile cu alte însemne decît cele specifică Olteniei. Cine venea din Muntenia, Banat ori Transilvania primea un “paşaport” oltenesc, pe care se obliga să-l păstreze cu sfinţenie pe toată durata şederii sale în Caracal ori în localităţile din jur. O glumă, fireşte, poate chiar reuşită în momentul producerii ei. O glumă repede uitată. Probabil, la fel se va întîmpla şi cu acţiunea şi vorba năstruşnicului general Chelaru. Deseori omul nu se află departe de limita dincolo de care se întinde neantul. Manifestările sale publice au dezvăluit uneori neputinţa de a păstra o relaţie normală cu evenimentul rea). Ciudat este că mulţi oameni i-au luat în serios “calităţile”, I-au promovat în postul- de şef al Statului Major General al Armatei şi l-au păstrat acolo mai bine de 8 luni de . zile. Că preşedintele Constantinescu a fost de acord ca generalul Chelaru să-l înlocuiască în funcţie pe cel ce avea să devină consilierul său - Constantin Degeratu, nu trebuie să mire pe nimeni. Nici că mutarea astă inteligentă a avut loc în timpul cînd ministru al Apărării era Victor Babiuc, omul care a gîndit şi executat îndelung o trădare specifică continuare în pagina a 16-a ?rmăîoafeie-IafBi-sint-vîtaIe-pentrii 3 atare a loinâniei la U n e a European: Uniunea Europeană aşteaptă ca guvernul instalat după alegeri să realizeze, în primele 100 de zile, progrese clare şi tangibile. în procesul de reformă, a declarat, vineri, la Bucureşti, raportorul .Parlamentului European pentru România, baroana Emma Nicholson. Nicholson, care a fost confirmată în postul de raportor pentru România pentru încă un an, a spus că alegerile sînt “foarte importante”, România aflîndu-se “ la cumpănă”. “Următorii ani, dar mai ales următoarele luni, sînt vitale pentru şansele României de aderare”, a declarat Emma Nicholson, România trebuie să accelereze măsurile de reformă în industrie, în agricultură, în ceea ce priveşte protecţia socială şi climatul investiţional, a spus Nicholson. Raportorul a arătat că autorităţile trebuie să accelereze procesul de privatizare şi cel de închidere a întreprinderilor care provoacă pierderi importante. Nicholson a spus că UE doreşte ca România să devină membru “cît mai curînd posibil”, însă, la această oră, nu are altă cale de. ales decît accelerarea reformelor în vederea aderării. Raportorul a arătat că. România ar trebui să se inspire din progresele realizate de Bulgaria, care a realizat în acest an o creştere economică de 5 la sută. Refe- rindu-se la cererea Bulgariei de a-i fi aplicat un tratament diferit de al României în privinţa vizelor, Nicholson a declarat că UE judecă ţările candidate individual şi nu pe grupuri de state. Parlamentul European crede că un prim grup de state candidate ar putea deveni membre UE în anul 2004, iar celelalte ţări în anul 2009, a declarat Nicholson, precizînd că datele acestea sînt cele la care au loc alegeri pentru forul legislativ european. PDSR va decide, luni, la şedinţa Biroului Executiv, dacă va mai depune- moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Isărescu, a declarat, vineri, la Braşov, prim-vicepreşedintele partidului Adrian Năstase, adăugind că această hotărire va fi luată în funcţie de programul Parlamentului şi de posibilitatea mobilizării parlamentarilor pentru realizarea cvorumului necesar dezbaterii ei. "Ideea moţiunii este de a face să circule textul ca atare şi vom vedea dacă o vom depune sau nu”, a spus Năstase, adăugind însă că partidul strînge în continuare semnături pentru moţiune. Potrivit lui Năstase, prin textul moţiunii PDSR doreşte să dea un mesaj public în legătură cu "fenomenul generalizat al jafului din privatizarea avutului ţării”. Corespondenţă > în * exclusivitate^ pentru-"Adevărul de Cluj”- SUA: Telefoane murdare şi clipuri-sperietoare în final ,:i 5 ^ de campanie mym-i m JEMSK o#o*-.>#o ine •s:::sş Bntish J*o*co« Council SI TEZ2T2 Din nou Cetatea a 'avut parte de un eveniment deosebit, ziua de vineri, 3 noiembrie, putînd rămîne zi etalon. Clujul oferind prin evenimentul de vineri un exerciţiu model de parteneriat, prin care Clujul ocupă un loc distinct în' contextul european. Consiliul Britanic şi-a inaugurat noul Centru, realizîndu-se astfel două obiective, Centrul în sine şi biblioteca, sediul din strada Arany Janos 11 dovedindu-se ’ a fi unul extrem de generos, prin reamenajare şi plasare în inima oraşului. Este meritul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, este meritul activului ministru Andrei Marga, este, în egală măsură desigur, meritul Consiliului Britanic la Bucureşti de a fi realizat un centru care integrează serviciile de bibliotecă - informare cu cele de asistenţă metodologică Demostene ŞOFRON continuare în pagina a 5-a Campania da presă Noi toţi pentru SABĂ ...continuă de luni vă aşteptăm la sediul redacţiei pentru a vă consemna numele pe listele susţinătorilor iui Nelutu Sabău. pi, l ,-XM. l'iţl'H.'1'isiLUin I11 . t 1 "I J'l.-ţJHk.J.ll'MIlijaU m.i i JU'.J.iln^ ^Stim iil8nie(e,x Guvernu lu i r II Dorind să stimuleze agenţii economici cu activităţi în domeniul producerii sau comercializării alcoolului, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 164/ 2000. De la bun început aceasta specifică faptul că, începînd cu data de 1 noiembrie 2000, producătorii interni sau importatorii'de alcool, băuturi spirtoase şi băuturi alcoolice naturale, care fac dovada că nu au obligaţii restante către bugetul de stat, pot continuare în pagina a 12-a GfficiaSiil ungar fky Csaba a aminţat gratuitatea vizei de lucru pentru Ungaria beneficia de reducerea cu 50 % a accizelor datorate la buget. Teoretic acest lucru ar fi trebuit să ducă, începînd cu luna noiembrie, la o scădere a preţurilor la băuturi şi, implicit, la o creştere a vînzărilor. Practic însă, buclucaşa ordonanţă nu a adus decît pagubă în vistieria agenţilor economici. Beniamin PASCU Manifeste electorale în... biserica Ticăloşiile campaniei electoralo - am scris deja despre semnături false pentru anumiţi candidaţi la Preşedinţie • par să se înteţească, vineri dimineaţă ne-au vizitat la redacţie două doamne, crodincloase groco- catollcc, caro au intrat în biserica “ Schimbarea la Faţă". Spre marca lor surprindere, au găsit pe bănci materiale electorale: o fotograflo a lui Emil Constantinescu împreună cu Bartolomcu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolulul, şl Preafericitul Teoctlst (do ce nu fotografia cu Papa?); - Iniţiatorii or fi confundat fotografiile şi o să fle'pedepslţl? Programul Mugur Isărescu - CDR 2000; numărul 9 din "Informaţii naţionale”, organ al Centrului de Monitorizare Media al Fundaţiei pentru Libertate, Tradiţie şi Capitalism - o fiţuică de opt pagini, distribuita gratuit şl-n pieţe, şi pe străzi, reproducînd cele mai aberante atacuri la adresa lui Ion lliescu (înghesuindu-l niţel şi pe Vaieriu Stoica şi Theodor Stolojan). Cele două doamne s-au arătat deosebit de indignate de acest procedeu de a face campanie electorală în incinta unei biserici. Ne asociem întrutotul opiniilor domniilor lor şi condamnăm orice încercare - sînt sl altelel - de a folosi biserica in scopul manipulării politice a credincioşilor. (I.C.) '.y -m !@an * ' ** '.U, ; . teiifiţMJndependent'pî&M]-'. Camera Deputaţilor ixc Ory Csaba, secretar de stat în Guvernul ungar, a declarat vineri la Cluj că relaţiile româno-maghiare în domeniul forţelor de muncă şi al asigurărilor sociale s-au îmbunătăţit vizibil, Ory Csaba a declarat că vor fi create agenţii de forţe de muncă, al căror domeniu de activitate va fi găs.irea de locuri de muncă pentru români şi unguri în ţara vecină. De asemenea, oficialul ungar a adăugat că au fost suspendate taxele pentru obţinerea vizei de lucru în Ungaria, fapt care va micşora şi aglomeraţiile la oficiile de viză. Colaborarea dintre cele două'tări a început acum un an şi jumătate, îij ceea ce priveşte forţele . de nutficT şi asigurările sociale. Există două. convenţii între România şi Ungaria privitoare ia munca sezonieră şi cea stagiară. Oficialul ungar s-a arătat optimist în ceea ce priveşte continuarea colaborării dintre cele două state, iar ministrul Minorităţilor, Eckstein Kovacs Peter, a arătat că legislaţia celor două ţări trebuie să se îmbine în ceea ce priveşte piaţa forţelor de muncă. Referindu-se la problema minorităţilor naţionale, Ory Csaba a declarat că fiecare guvern trebuie să trateze cu aceeaşi unitate de măsură şi diaspora, dar şi minorităţile din spaţiul intern. Andreea MARCU
Transcript
Athanasîuw e a
să eonslrolască o social democrafie modernăin România ^
Ekumă@ pmâmt
{ http://w w w .dntcj.ro/adevarulA N U L X II N R . 3041
ISSN 12 20 3 3 0 3s i m b â t A -d u m i n i c A ,
4-3 NOIEM B R IE2 0 0 0 16 P A G IN I 3 .00 0 L E I
) nebunie cu militariVALER CHIOREANU
J/. adevărat că generalul Chelaru a provocat o lume întreagă cu
> declaraţiile sale abracadabrante. Unii români au ajuns chiar să se teamă că în spatele vorbelor lui se află realităţi despre care ei nu aveau cum să afle ceva. Nimeni nu le-a atras atenţia că Dobrogea vrea să se alipească Bulgariei, sau câ Bulgaria vrea s-o alipească, iar Oltenia sâ devină republică. Oricum, oltenii sînt cei mai isteţi din sud-estul Europei şi atunci de ce să nu se unească sub preşedinţia unuia dintre ei, să alerge, toţi, în jurul peştelui agăţat de grindă şi să “atingă” mirosul aţîţător al acestuia cu bucăţi mari de mămăligă, pe care să le înghită apoi cu plăcere şi sâ le înece în zaibărul neuitatului nea Mărin?
Da, vor zice alţii, dar de la mămăliga cu fum de peşte prăjit şi zaibărul lui Amza Pellea pînă la o republică oltenească e o cale extrem de lungă. Totuşi, dacă se va întîmpla aşa, de unde să ştie cei din stînga Oltului, din Bana* şi de dincolo de munţi că oltenii nu-şi vor aduce aminte de Mihai Viteazul şi nu vor dori să refacă, peste ani, ţara aceluia, intrînd victorios în Alba Iulia? Ca punct de pornire a iniţiativei unui asemenea oltean ar putea să se constituie recentul festival de umor desfăşurat la Caracal, cînd poliţişti improvizaţi au blocat şoseaua şi i-au controlat de paşapoarte pe toţi posesorii de automobile cu alte însemne decît cele specifică Olteniei. Cine venea din Muntenia, Banat ori Transilvania primea un “paşaport” oltenesc, pe care se obliga să-l păstreze cu sfinţenie pe toată durata şederii sale în Caracal ori în localităţile din jur. O glumă, fireşte, poate chiar reuşită în momentul producerii ei. O glumă repede uitată.
Probabil, la fel se va întîmpla şi cu acţiunea şi vorba năstruşnicului general Chelaru. Deseori omul nu se află departe de limita dincolo de care se întinde neantul. Manifestările sale publice au dezvăluit uneori neputinţa de a păstra o relaţie normală cu evenimentul rea). Ciudat este că mulţi oameni i-au luat în serios “calităţile”, I-au promovat în postul- de şef al Statului Major General al Armatei şi l-au păstrat acolo mai bine de 8 luni de . zile. Că preşedintele Constantinescu a fost de acord ca generalul Chelaru să-l înlocuiască în funcţie pe cel ce avea să devină consilierul său - Constantin Degeratu, nu trebuie să mire pe nimeni. Nici că mutarea astă inteligentă a avut loc în timpul cînd ministru al Apărării era Victor Babiuc, omul care a gîndit şi executat îndelung o trădare specifică
continuare în pagina a 16-a
?rmăîoafeie-IafBi-sint-vîtaIe-pentrii 3 atare a loinâniei la U nea European:
Uniunea Europeană aşteaptă ca guvernul instalat după alegeri să realizeze, în primele 100 de zile, progrese clare şi tangibile. în procesul de reformă, a declarat, vineri, la Bucureşti, raportorul
.Parlamentului European pentru România, baroana Emma Nicholson. Nicholson, care a fost confirmată în postul de raportor pentru România pentru încă un an, a spus că alegerile sînt “foarte importante”, România aflîndu-se “ la cumpănă”. “Următorii ani, dar mai ales următoarele luni, sînt vitale pentru şansele României de aderare”, a declarat Emma Nicholson,
România trebuie să accelereze măsurile de reformă în industrie, în agricultură, în ceea ce priveşte
protecţia socială şi climatul investiţional, a spus Nicholson. Raportorul a arătat că autorităţile trebuie să accelereze procesul de privatizare şi cel de închidere a întreprinderilor care provoacă pierderi importante.
Nicholson a spus că UE doreşte ca România să devină membru “cît mai curînd posibil”, însă, la această oră, nu are altă cale de. ales decît accelerarea reformelor în vederea aderării. Raportorul a arătat că. România ar trebui să se inspire din progresele realizate de Bulgaria, care a realizat în acest an o creştere economică de 5 la sută. Refe- rindu-se la cererea Bulgariei de a-i fi aplicat un tratament diferit de al României în privinţa vizelor,
Nicholson a declarat că UE judecă ţările candidate individual şi nu pe grupuri de state. Parlamentul European crede că un prim grup de state candidate ar putea deveni membre UE în anul 2004, iar celelalte ţări în anul 2009, a declarat Nicholson, precizînd că datele acestea sînt cele la care au loc alegeri pentru forul legislativ european.
PDSR va decide, luni, la şedinţa Biroului Executiv, dacă va mai depune- moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Isărescu, a declarat, vineri, la Braşov, prim-vicepreşedintele partidului Adrian Năstase, adăugind că această hotărire va fi luată în funcţie de programul Parlamentului şi de posibilitatea mobilizării parlamentarilor pentru realizarea cvorumului necesar dezbaterii ei.
"Ideea moţiunii este de a face să circule textul ca atare şi vom vedea dacă o vom depune sau nu”, a spus Năstase, adăugind însă că partidul strînge în continuare semnături pentru moţiune.
Potrivit lui Năstase, prin textul moţiunii PDSR doreşte să dea un mesaj public în legătură cu "fenomenul generalizat al jafului din privatizarea avutului ţării”.
C orespondenţă > în * exclusivitate^ pen tru -" A devăru l d e C lu j”-
SUA: Telefoane murdare şi clipuri-sperietoare în final
,:i5^ de campaniemym-i m
JEMSK o#o*-.>#o ine•s:::sş Bntish J*o*co« C o u n c i l SI
TEZ2T2
Din nou Cetatea a 'avut parte de un eveniment deosebit, ziua de vineri, 3 noiembrie, putînd rămîne zi etalon. Clujul oferind prin evenimentul de vineri un exerciţiu model de parteneriat, prin care Clujul ocupă un loc distinct în' contextul european.
Consiliul Britanic şi-a inaugurat noul Centru, realizîndu-se astfel două obiective, Centrul în sine şi biblioteca, sediul din strada Arany Janos 11 dovedindu-se ’ a fi unul extrem de generos,
prin reamenajare şi plasare în inima oraşului. Este meritul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, este meritul activului ministru Andrei Marga, este, în egală măsură desigur, meritul Consiliului Britanic la Bucureşti de a fi realizat un centru care integrează serviciile de bibliotecă - informare cu cele de asistenţă metodologică
Demostene ŞOFRONcontinuare în pagina a 5-a
C am pan ia da presă
Noi toţi pentruSABĂ
...continuăde luni vă
aşteptăm la sediul redacţiei pentru a
vă consemna numele pe listele susţinătorilor iui
Nelutu Sabău.
pi, l ,-X M . l'iţl'H.'1'isiLUin I11. t1 "I J'l.-ţJHk.J.ll'MIlijaU m.i i JU'.J.iln^
Stimiil8nie(e,x Guvernuluir II
Dorind să stimuleze agenţii economici cu activităţi în domeniul producerii sau comercializării alcoolului, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 164/2000. De la bun început aceasta specifică faptul că, începînd cu data de 1 noiembrie 2000, producătorii interni sau importatorii'de alcool, băuturi spirtoase şi băuturi alcoolice naturale, care fac dovada că nu au obligaţiirestante către bugetul de stat, pot continuare în pagina a 12-a
GfficiaSiil ungar fky Csaba a aminţat gratuitateavizei de lucru pentru Ungaria
beneficia de reducerea cu 50 % a accizelor datorate la buget. Teoretic acest lucru ar fi trebuit să ducă, începînd cu luna noiembrie, la o scădere a preţurilor la băuturi şi, implicit, la o creştere a vînzărilor. Practic însă, buclucaşa ordonanţă nu a adus decît pagubă în vistieria agenţilor economici.
Beniamin PASCU
M a n ife s te e le c to r a le î n . . .
b is e ricaTicăloşiile campaniei
electoralo - am scris deja despre semnături false pentru anumiţi candidaţi la Preşedinţie • par să se înteţească, vineri dimineaţă ne-au vizitat la redacţie două doamne, crodincloase groco- catollcc, caro au intrat în biserica “Schimbarea la Faţă". Spre marca lor surprindere, au găsit pe bănci materiale electorale: o fotograflo a lui Emil Constantinescu împreună cu Bartolomcu I, Patriarhul Ecumenic alConstantinopolulul, şlPreafericitul Teoctlst (do ce nu fotografia cu Papa?); - Iniţiatorii or fi confundat fotografiile şi o să fle 'pedeps lţl? Programul Mugur Isărescu - CDR 2000; num ăru l 9 din "In fo rm a ţii naţionale” , organ al Centrului de Monitorizare Media al Fundaţiei pentru Libertate, Tradiţie şi Capitalism - o fiţuică de opt pagini, distribuita gratuit şl-n pieţe, şi pe străzi, reproducînd cele mai aberante atacuri la adresa lui Ion lliescu (înghesuindu-l niţel şi pe Vaieriu Stoica şi Theodor Stolojan).
Cele două doamne s-au arătat deosebit de indignate de acest procedeu de a face campanie electorală în incinta unei biserici.Ne asociem întrutotul opiniilor dom niilo r lo r şi condamnăm orice încercare - sînt sl altelel - de a folosi biserica in scopul manipulării politice a credincioşilor. (I.C.)
' . y - m !@an* ' ** '.U, ;
. t e i i f i ţ M J n d e p e n d e n t 'p î& M ] - ' .
C am era D ep u ta ţ ilo r
i x c
Ory Csaba, secretar de stat în Guvernul ungar, a declarat vineri la Cluj că relaţiile româno-maghiare în domeniul forţelor de muncă şi al asigurărilor sociale s-au îmbunătăţit vizibil, Ory Csaba a declarat că vor fi create agenţii de forţe de muncă, al căror domeniu de activitate va fi găs.irea de locuri de muncă pentru români şi unguri în ţara vecină. De asemenea, oficialul ungar a adăugat că au fost suspendate taxele pentru obţinerea vizei de lucru în Ungaria, fapt care va micşora şi aglomeraţiile la oficiile de viză.
Colaborarea dintre cele două'tări a început acum un an şi jumătate, îij ceea ce priveşte forţele . de nu tficT şi
asigurările sociale. Există două. convenţii între România şi Ungaria privitoare ia munca sezonieră şi cea stagiară. Oficialul ungar s-a arătat optimist în ceea ce priveşte continuarea colaborării dintre cele două state, iar ministrul Minorităţilor, Eckstein Kovacs Peter, a arătat că legislaţia celor două ţări trebuie să se îmbine în ceea ce priveşte piaţa forţelor de muncă.
Referindu-se la problema minorităţilor naţionale, Ory Csaba a declarat că fiecare guvern trebuie să trateze cu aceeaşi unitate de măsură şi diaspora, dar şi minorităţile din spaţiul intern.
• Azi: Calendarul ortodox-, Cuv. loanichie cel Mare; Sf. Mc. Nicandru Episcopul şi Ermeu Preotul (Pomenirea morţilor); Calendarul greco-catofic. S. loaniciu cei Mare, c. ( t 846); S. Nicandru, ep. m. şi Ermeu, pr. m. ( f sec. I).
A '/ \
• Mîine: Calendarul ortodox. Sf. Mc. Galaction şi Epistimia- Calendamlgreco-catolic: Ss. Galaction şi Epistema, soţi, cc. (t 250)
ORARUL CURSELOR INTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001
luniCluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35
marţiCluj -3 Băneasa . 07,00 Cluj Otopeni 15,15
miercuri Cluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -3 Otopeni. 20,35
imCluj -3 Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -3 Otopeni 15,15
vineriCluj -3 Otopeni 15,45 şi 20,35
sfmb$tăCluj -3 Băneasa 09,00 şi 13,45
Preţ bilet 1.450.000 lei
ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -3 Frankfurt
9,40
11,50.
9,25
11,55
marţi şi joi Frankfurt -3 Cluj
marţi şi joi Cluj -3 Muncnen
luni şi vineri Munchen -3 Cluj
luni şi vineri Cluj -3 Viena luni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni 11,15, miercuri; vineri 15,15 Bologna -3 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Clu^- Bologna - Cluj: 235$
CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:
Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in alele de luni, marii, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbdti Ia ora 11,00.
Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în zilele dc joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta
zilele de vineri ora 16,00. INFORM AŢII:
Aulogara I nu mal funrţioiiriză Autogara II: 43-52-78 '
F A R M A C I ASîm bâtâ, 4 noiem brie:
Farmacia nr. 8, str. Horea nr. 88-87, telefon 13-04-13, orar 8-14, Farmacia nr. 115, str. N. Pascafy nr. 7, telefon 14-58- 98, orar 8-14. farmacia nr. 116, str. Bucegi nr. 5. te lefon 16-18-21 , o ra r 8-14, Farmada nr 68, str. T. Vuia nr. 26. telefon 41-50-71. orar 8-14. PP nr. 3 (gară), P-ţa Gârii nr. 3. telefon 13-04-26, orar 8-14. Farmacia 'Florafarm*, Complex Flora, telefon 16-18-88. orar 8-14, Farm acia "Zea", P-ţa Unirii nr. 27. telefon 19-75-96, orar 9-15. Farmacia "Certa*, str. Clâbucet nr. 5 (Mânâştur). telefon 16-47-37, orar 8* 14. F arm acia "T errafarm ", B-dul 21 Deccmbne nr. 4. orar 9-14. Farm acia "Alma". P-ţa M Vîteam! nr. 26. telefon 13-02-68. o ra r 8*14. F arm ac ia "Remedium", B-dul 21 Decembrie nr. 150, telefon 41-29-01. orar 8-20. Farm acia "Elixir*, str. Fabndi nr. 5. telefon 41-41- 29. orar 8-20. Farmacia "Elixir-Plus*. str.
Dorobanţilor nr. 21, telefon 19-08-38, orar 8-20, Farm ada "Europharm Union", str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-21.
Duminlcâ, 5 noiem brie .Farmada nr. 8, str. Horea nr. 83-87,
telefon 13-04-13. orar 8-14, Farmacia •Remedium". B-dul 21 Decembrie nr. 150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia "Elixir", str. Fabricii nr. 5. telefon 41-41- 29, orar 8-20, Farm acia "Europharm Union", str. Bucegi nr. 13-15. orar 8-14. F arm acii c u s a rv lc lu p e rm a n e n t: Fam-aoa 'Oxafarm*. str. I. Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca nr. 25, telefon 19-20-74, Farmada "Cynara", Catea Floreşti nr. 75. telefon 42-62-72. orar norvstop,
F arm ac ii c u s e rv ic iu p re lu n g it:■ Farmada ’lnterpharm", str. Primăverii nr. 5,
telefon 42-71*95, orar 8-22, Farmacia ‘Ctematefarm*, P-ţa Unirii nr. 10. telefon 19-13- 63. orar 8-22.
Garda d e noap te : Farmacia nr. 6, P- ţa A. lancu nr. 5, telefon 19-46-56, orar 20-8.
F I L M E ^3 - 9 NOIEMBRIE
Republica - The Kld, SUA. premieră (10.30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria- Ioana D'Arc, Franţa-SUA (11; 14; 17; 20) * Arta -
Eurimages -'Am erican Beauty, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit - Stuart Little - şoricelul familiei, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Al 13- lea războinic, SUA (13; 15; 17; 19);
TURDA - Fox - Misiune Imposibilă 2, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45);DEJ - Arta - Furtuna perfectă, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri,
sîmbătă, duminică - spectacole de noaptea cu tarif redus de la ora 22;GHERLA - Pacea - Cacialmaua încornoraţilor, SUA (15; 17; 19); vineri,
sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.
Sîmbătă, 4noiembrie7,00 O vedetă... populară
(r); 7,50 Oameni ca noi; «omajua g 20 vvoody, ciocănitoarea buclucaşă; 8,45 Zorro (s); 9,35 Agenda electorală; 10,00 Totul la vedere (talkshow); 13,00 Casa mea;13.30 Auto Club; 14,00 Jurnalul de prînz; 13,55 Fotbal Campionatul Naţional;16,00 Ora G; 17,00 Studioul electoral; 18,00 Teleenciclopedia;19.00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Surprize,. surprize...; 22,30 Niciodată nu e prea tîrziu (s); 23,20 Jurnalul .de noapte;23.30 Alice şi Martin (dramă Franţa 1998).
Duminică, 5 noiembrie 7,00 Ceasul deşteptător; 8,00
Universul credinţei; 9,00 Regeie Leu, Timon şiPumbaa (d.a.); 9,30 Zorro (s); 10,30 Viaţa satului; 12,00 Tezaur folcloric; 13,00 De luni pînă duminică; 13,45 Jurnalul de prînz; 14,00 Naţional TV Bingo Liberty; 17,00 Fotbal Campionatul Naţional; 19,00 Trupa de şoc...; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 G.I.Jane (dramă SUA 1997); 22,35 Ştirile de sîmbâtâ asta; 23,05 Fotbal Show; 0,15 Profesioniştii. .
f i —G i Sîmbătă, 4 noiembrie7,00 Povestiri cu Internet
neaşteptat (r); 7,30 Tata Oancea (do/ r); 8 ,00 On-line (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,20 Osia lumii; 9,50 Vis şi realitate (f. pentru copii SUA 1992);11.30 Sally, vrăjitoarea (s); 12,00 Piatra,magică (s); 12,30 Trupa DP 2;14.00 Atlas; 14,35 Minunile lumii (do);15.30 Top TVR 2; 16,30 Parohia Dibley (s); 17,00 Paralele inegale;18.30 Telejurnal TVR 2; 18,45 Veni, video, viei (r); 19,05 Studioul electoral; 19,35 Drumul roman: Ulpia Traiana Sarmizegetusa (do); 202,05 Avocata (s); 20,55 Familia Porter (s); 22,15 Ştiri: 22,20 Teatru liric: .Oedip" > de George Enescu; 1,00 TVM Mesager.
Duminică, 5 noiembrie7.00 Arca lui Noe (r); 7,30 Piatra
magică (s/r); 8,00 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 8,30 Tradiţii; 9,00 Fârma;10.00 Medalion de interpret; 10,30 Cronici votive; 11,00 Atelierul lui Newton; 11,30 Sally, vrăjitoarea;12.00 Piatra magică (sj; 12,30 Tip- Top, Mini-Top; 13,05 Lumea naturii (do); 14,00 Arta apărării; 14,30 Ştiri; 14,40 In numele sportului; 15,15 Mistere şi scandaluri; 16,10 StarTrek - Voyager (s); 17,00 Lumea de mîine;18.30 Telejurnal TVR 2; 18,40 Stâpînul domeniului (s); 19,30 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu; 20,05 Mici eroi (dramă SUA 1991); 21,30 Veni. video, vid (r); 21,45 Familia Porter (s); 22,15 Ştiri; 22,20 Teatru TV: „Un domn bine: Walter Hasenclever"; 0,20 TVM Mesager.
Dispensarul Policlinic cu Plată f
§instituţie cu vechi §
renume în asigurarea
consultaţiilor medicale,
angajează medici de
, toate specialităţile. A d r e s a : Ş t e f a n L u d iv i g R o th ( f o s t a M ă l o ă s a ) n r . 1 9 .Tel.: 130.330 sau 432.557:
telespectator. Sîmbătă, 4 noiembrie
• " • « F 7,00 Furia dezlănţuită(dramă Anglia 1947); 8,30 Mari regizori: Richard Donner (do); 9,30 Mama, detectiv particular (s); 10,00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Risc maxim (f/ r); 13,00 Viitorul începe azi (s); 14,00 Complotul (f. Anglia 1969); 15,30
’ Fashion Club; 16,00 Orient expres (talkshow); 18,00 Te voi iubi mereu;19.00 Observator; 19,45 Gînduri
. ucigaşe (thriller SUA 1991); 22,00Observator; 22,15 Nash Bridges (s);23.00 Pumnul de oţel (f. Australia 1995); 0,30 Ultimul apărător (f. Canada 1998).
Duminică, 5 noiembrie 6,30 Anatomia unei crime (f. SUA
1959); 9,00 Mari regizori: John Badham (do); 10,00 Animax (s);10.50 Bărbaţi în negru (s.da); 11,20 Pantera roz; 11,45 RoboCop (s);
• 12,10 Tînărul Indiana Jones (s); v 13,00 Pe cont propriu (s); 14,00 Totul
va fi bine (div.); 16,00 Roswell (s);17.00 Prezentul simplu; 18,00 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator;19.50 TeleEurobingo Show; 23,00 O vară în Grandview (dramă SUA 1984); 1,00 Femeia în albastru (dramă Italia/Franţa 72).
Sîmbătă, 4 noiembrie7,00 Şoimii călători (d.a.);
7,20 Freakazoid (d.a.); 7,40 Dex, mascatul (d.a.); 8,00 Midi războinid (s); 8,30 Secretele familiei Amold (s); 9,40 Carol şi prietenii ei (s); 10,00 Uriaşul Harry (s); 10,30 Poveşti cu surprize (s); 11,20 Gillette - lumea sportului; 11,35 www.apropo.ro (mag.); 12,00 Bucătăria lui Radu; 12,25 ProMotor; 13,00 Ştirile ProTV; 13,10 Zero (r); 14,00 Dragul de
, Raymond (s); 14,30 Primii paşi (s);15.00 Stan şi Bran scamatori (co.SUA 1942);. 16,30 Profashion (mag.); 17,00 Fotbal Divizia Naţională; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 22,00 Analiză finală (dramă SUA 1992); 23,55 Golurile etapei; 0,00 Millennium (s);1.00 Fantezii erotice (s.er.)
Freakazoid (d.a.); 7,40 Dex, mascatul (d.a.); 8,00 Diabolik (d.a.); 8,30 Midi războinici (s); 9,00Superabracadabra; 10,00 Uriaşul- Harry (s); 11,00 Legende ale secolului 20; 12,00 îndrăgostiţi lulea (s); 12,25 Captivi în cartier (s); 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 Beveriy Hills (s);14.00 Fotbal Divizia Naţională; 16,00 Superbingo Pro TV (d); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Ally McBeal (s); 20,25 Campioni pentru viitor; 20,30 Vacanţa mare la Pro TV; 21,30 Un sac de bani (co.SUA 1986); 23,15 Procesul etapei cu Ovidiu loaniţoaia; 1,00 Fotbal Magazin Liga Campionilor;2.00 Fantezii erotice (s.er.); 2,30 Steaua ta norocoasă (r); 4,30 Beveriy Hills (s/r).
f£ ţ * ţ j ţ Sîmbătă, 4 noiembriefW SUi. 7 QQ p r0g ram pentru copii;10.00 Creaturi sălbatice (do); 11,00 Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30 Exploziv; 15,00 Doamna din Las Vegas (dramă SUA 76); 17,00 Comisarul Rex (s/r); 18,00 Focus - ştiri; 19,00 Real TV; 19,30 Impact;20.00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Comisarul Rex; 22,00 Miss România World 2000; 23(30 Detectivi de elită (s/r); 0,30 Sex Cu Nadine; 1,30 Ucigaşul din N.Y. (f. SUA 1980).
Duminică, 5 noiembrie7.00 Program pentru copii; 10,00
14.00 Clubul de duminică; 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Rambo III ( f.SUA ’88); 22,55 Caricatura zilei (retrosp.);23.00 Impact (r); 23,30 Opera de trei parale (f.muz. S0A1989); 1,30 Focus - em. de ştiri (r).
Sîmbătă, 4 noiembrie’/xsex g oo Daţi vina pe Corina
(r)Ţ9,00 Ţara spiriduşilor; 10,00 Motor extrem (r); 10,45 Economic ABC;
■ 11,00 Derick (s); 12,00 Tentaţii (r);13.00 Ora unu a venit; 13,05 Weekend ABC; 15,00 Club ABC;15.30 Dreptul la apărare; 16,30 Lumea misterelor; 17,00 Rendez- vous la Tele 7; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Telejurnal; 19,45 Documentar; 21,00 Derrick (s); 22,00 Concert,' 0,00 Rendez-vous la Tele 7 (s); 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Lumea misterelor; 1,45 Rendez-vous la Tele 7 (r); 3,00 Telejurnal.
Duminică, 5 noiembrie 8,15 Motor extrem; 9,00 Domino;
10.00 Dreptul la apărare (r); 11,00 Club ABC (r); 11,30 Tentaţii (r); 12,00 Lumea în clipa 2000 (r); 13,00 Ora unu a venit; 15,45 Cinetour; 16,15 Cutia muzicală; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Gala Tele 7; 18,50 Pariu Trio-LOTO; 19,00 Telejurnal;19.30 Vedete la taifas; 21,00 Iţi mai aduci aminte, Doamnă?; 21,55 Pariu trio- LOTO; 22,00 Derrick (s); 23,00 documentar; 0,30 Concert.
-— Sîmbătă, 4 noiembrie asssa^Q QQ ştinie de Acasă (r); 10,35 Acasă la bunica (r); 10,45 Dragoste şi putere (s/r); 11,10 Fiorelia (s/r); 12,00 90-60-90 Fotomodele (r); 12,50 La casa de vis (mag.); 13,25 Doctorul casei; 14,00 Acasă cu Ruxandra Săraru; 1.5,00 înger sălbatic (s); 15,45 Miracolul iubirii (s); 16,35 Căsuţa poveştilor; 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorelia (s); 18,30 Ramona.(s); 19,20 Al şaptelea cer(s); 20,55 Acasă la români; 22,00 Producătorii (co.SUA 1968).
Duminică, 5 noiembrie '10,00 Căsuţa poveştilor (r); 10,30
Doctorul casei (r); 11,05 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorelia (s/r); 12,15 Acasă la români; 13,30 Verdict: crimă!; 14,30 Trei femei (s); 16,00 la-mâ acasă!; 16,35 Căsuţa poveştilor; 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorelia (s); 18,30 Ramona (s); 19,20 A f şaptelea cer; 20,15 Columbo: Criză de identitate (f.SUA 1975); 22,00 întoarcerea la pămîntul speranţei; 23,30 Acasă la români.
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
prezintă duminică, ora 12: S cufiţa roşie (secţia română). Spectacolul are loc la Casa m u n ic ip a lă d e cu ltu ră; A v e n tu rile lui P lu m -P lu m (secţia maghiară)- Spectacolul are loc la Forumul German (str. Memorandumului nr.8)
n « n i m n . i n mSîmbătă şi duminică, de la ora 19,00:Zbor deasupra unui
cuib de cucide Dale Wasserman
Sîmbătă, 4 noiembrie — 5:00-8:00 Lupta cu Somnul
OHTACT 8:00-10:00 Super weekend (ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00-11:00 B ătă lia H iturilor (emisiune concurs în direct cu ascultătorii, un jurnal dir\show-biz, ştiri)^! 1.00 - 12:00 Fabrica de Hituri - realizator Dominique lancu; 12:00 - 15:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu; 18.30- 19:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu; 19.00 - 22:00 Seară de seară; 22:00 - 5:00. Pînă mîine dimineaţă - realizator Manuel Armând. Program de discotecă la Radio Contact '
Duminică, 5 noiembrie 5:00 - 8:00 Super week-end 8.00 - 10:00
Super week-end (ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00 -11:00
. Bătălia Hiturilor - realizator Răzvan Popescu;11 ;50 -11 ;55 Cheie Contact Motor - realizatori Andrei Dumitrescu; 13:00-15:00 Weekend în Doi cu artişti români - realizator Sorin Mocanu
‘ şi Răzvan Popescu; 15:00-19:00 Contact FM; 19:00 - 22.00 Seară de seară.
. Sîmbătă, 4 noiembrie
« m i i
14.00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă dragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 Uniplus nocturn; 23,00 Program informativ BBC.
Sîmbătă, 4 noiembrie 8 .00-8 .30 BBC; 8 .30-10.00
Cafeaua de dim ineaţă; 10.00 Cournry Club (r); 11.00-14.00 La sfirşit de săptămînă; 14.00 BBC; 14.30 Noi titluri de la casele de discuri; 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC; 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.
. Duminică, 5 noiembrie 8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de
duminică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00. Fonoteca de suflet (r)14.00 BBC, 16.00 Country Club; 17.00 Top şi- a ş a ţr); 18.00 BBC; 19.30 Hitmix; 21.00 Taxi Music.
Sîmbătă, 4 noiembrie Prim ul salut 8:00-11:00; Ştiri:
09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00;i
UNIPLUS R a d io 5,00 Uniplus de d im ineaţă; 8,00
Program informativ BBC; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dânce - machine; 21,00 Program informativ BBC; 21,30 Party.
Duminică, 5 noiembrie 5,00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de Weekend;
Salut 8:00; Meteo, utilitare 8:10; Rdvista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program inform ativ BBC 11:00 - 11:15; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; Antidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian 13:20; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii 16:00; Herrup - muzică românească - Ştefan
Coroian 17:00; Program informativ BBC 18:00 -. 18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 02:00.
Duminică, 5 noiembrie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00, '10:00,
13:00,15,00, 21:00; Salut 8:60; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50,9:50; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii 9:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 11:30; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; Lanţul amintirilor - top al celor mai frumoase cîntece din anii '40, '50, '60, '70, '80 - Tiberiu Crişan (r.); A ntidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - . Anca Micheti 16:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program informativ BBC 18:00 -18:30; Lanţul slăbiciunilor- top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; Miracolul sunetelor - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20.
Sîmbătă, 4 noiembrie ,, i . .i— , — ~. -' 6,00 , BunăR A D IO C L U J H j dim ineaţa - un
program - matinal deinformaţii şi muzică prezentat de Doina Borgovan.8.00 - 10,00 Emisiunea in limba maghiară.10.00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide- te. Prezintă Livia Inceu. 11,00 Transmisie directă: Fotbal, Divizia B, seria a ii-a; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Emisiunea partidelor parlamentare. 13,45 Din’ lumea muzicii prezintă George Vereş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz, 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Agenda electorală. 18,10-19,00 Acusticon. Redactor:
Radu Săplăcan 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Din grădina cu. flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ş tiri. 21,58 închiderea programului. - .
Duminică, 5 noiembrie " 6,00 Program muzical pe staţia de unde
ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz. Prezintă Marius Merca; 8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cint şi dor. Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea Armatei. 10,00 Mileniul III. Emisiune- realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Radiodum inica. Emisiune de divertisment. Prezintă: Florin Pruteanu. 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Peluza radio. Redactor Mihai Goţiu. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-20,00 ■ Uniovers enigmatic cu Lucia Stana Sevianu. 20,05 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
R A D I O R E N A Ş T E R E A91,2 MHz FM
CABINET MEDICAL ONCOLOGICC l.U J N A P O C A
s tr .P R O F C /O R T E A n r g (cartie r G rig o re sc u )
Aici ar putea f i ! reclama dumneavoastră L L a m i v
oiembA.
n r n n n a n v l I I B l
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFAX.
illi: TaM bane murdare şi clipuri-speristoareîn final de campanie
în timp ce George W. Bush şi Al Gore continuă cursa umăr lîngă umăr, păstrîndu-şi graţia şi politeţea discursului, în spatele portretelor candidaţilor, echipele de campanie abandonează curtoazia în căutarea celor 2-3 procente electorale care-i separă pe fiecare din cei doi de victorie. Cîteva din clipurile difuzate de părţi în final de campanie zugrăvesc adversarul în culori înfricoşătoare. Oponentul apare, dacă nu mincinos, atunci incapabil şi insensibil. Sugestiile televizate pot merge pînă la acuzaţii de trădare de patrie sau simpatii fasciste.
Este America sub ameninţare -nucleară? Poate fi în viitor, anticipează un mesaj publicitar, difuzat de o asociaţie anonimă, care reeditează un spot electoral celebru folosit în campania prezidenţială din 1964. Clipul aduce pe ecran imaginea unei copile în rochiţă. Ea
. smulge pe rînd petalele' unei flori, ca în jocul “Mă iubeşte, nu mă iubeşte!”. încet, chipul fetiţei umpie ecranul, în timp “ce" o voce insensibilă începe numărătoarea inversă. 4, 3, 2, 1, 0. Ochii copilei
încremenesc, urmează o explozie şi totul sfîrşeşte printr-o. uriaşă ciupercă atomică. Te întrebi cine-i pune în primejdie pe copiii Americii? Explicaţia apare în scris pe ecran: “în schimbul contribuţiilor electorale, Clinton şi Gore le-au facilitat chinezilor accesul la tehnologia de vîrf, care îi ajută să-şi desăvîrşească programul atomic”.
După protestul democraţilor, un purtător de cuvînt al lui George W. Bush a precizat că spotul nu reprezintă punctul de vedere al candidatului republican şi a cerut public organizaţiei care l-a comandat să oprească difuzarea. Nu fără iritare, deoarece republicanii au şi ei reproşuri de făcut democraţilor.' Ei îi acuză pe adversari că folosesc, în mod “dezonorant”, drama unei
.femei pentru a-şi face campanie.Revolta republicanilor vizează
mesajul înregistrat al unei văduve din Texas, pe care, îri unele state, democraţii îl utilizează în campanii telefonice din “casă în casă”. Cu glas stins, femeia povesteşte că soţul ei a murit din pricină că, în statul
unde guvernator este candidatul republican George W. Bush, bătrînii nu au o îngrijire medicală corespunzătoare. “De ce, domnule Bush?”, întreabă în final o voce neutră.
“Pentru că domnului Bush nu-i pasă de bătrîni”, ar răspunde probabil unii dintre cei cărora li se telefonează. Cei tentaţi să creadă că prezidenţiabilul republican este atît de insensibil sînt ajutaţi să-şi întărească opinia. O asociaţie de oameni de culoare aduce pe micul ecran un spot în care un tînăr î i acuză pe George W. Bush că s-a opus unei iniţiative legislative propusă de comunitatea neagră din Texas. Tatăl băiatului a fost ucis în bătaie de albi în urmă cu mai mulţi ani. “A fost ca şi cum tatăl meu a murit încă o dată”, spune tînărul.
Republicanii nu rămîn inerţi în această bătălie în care fiecare parte pretinde, la fel de nejustificat, că este în defensivă. O organizaţie cu simpatii republicane pune în undă un videoclip prin care dezvăluie că Al Gore a avut cîndva o întîlnire cu un controversat pastor de culoare.
Nu se ştie ce au vorbit cei doi, dar autorii mesajului îşi iau îngăduinţa să-l chestioneze pe candidatul democrat: “Ce fel de preşedinte veţi fi, domnule Gore, cînd dumneavoastră discutaţi cu un om care a avut cuvinte elogioase despre Adolf Hitler?”.
Este uşor de constatat că majoritatea acestor mesaje de ponegrire evită afirmaţiile şi utilizează o retorică a dubiului. “Domnul Gore spune că n-a fost nici un moment în care să nu fi spus adevărul. Oare?”, exprimă un clip al republicanilor. întrebarea este de ce ambele echipe de campanie par să acorde putere de influenţă acestui tip de mesaj. Comentatorii americani sînt'de acord că enormitatea unor astfel de acuzaţii le transformă din mijloace de convingere în gaguri. Dar, strecurate, ici şi colo, în concertul de lumini şi zîmbete care este campania electorală americană, ele pot face diferenţa între doi candidaţi pe care mişcările de pînă acum iî-au reuşit să-i ierarhizeze.
Caius CHIOREAN
EUROCORP - o forţa de reacţie rapida în formare("Deutsche Welle")
Spre deosebire de alte activităţi ale Uniunii Europene, care de cele mai multe ori sînt încetinite de birocraţia caracteristică acestui organism, planurile pentru înfiinţarea Forţei de reacţie rapidă ă UE aU fost finalizate foarte repede. Pînă în anul 2003, aceste trupe trebuie să fie formate, iar criza din Kosovo a fost o lecţie deoarece acolo europenii nu s-au descurcat fară sprijinul americanilor. La sfîrşitul lunii noiembrie a.c. se va decide, la Bruxelles, ce efectiv vor avea aceste trupe şi cu cîţi bani vor contribui statele membre. în Kosovo, europenii au avut deja ocazia să exerseze cooperarea militară. Conform programului, la mijlocul lunii octombrie a.c. a luat sfîrşit misiunea de şase luni a EUROCORP.
Sediul EUROCORP este la Strasbourg şi, alături de Franţa, Germania şi Spania, s-au implicat în acţiunile acestei forţe Belgia şi Luxemburg. Sfîrşitul misiunii trupelor KFOR a fost un bun prilej pentru o apreciere reciprocă, deoarece intervenţia acestor forţe în regiune a fost un succes. 'Responsabilul KFOR, generalul spaniol Ortuno, a prezentat un bilanţ pozitiv al activităţii Forţei internaţionale de menţinere a păcii în Kosovo. Intervenţia dovedeşte că europenii doresc să îşi asume mai multe responsabilităţi îri ceea ce priveşte Politica
Comună de Securitate şi Apărare. Misiunea din Kosovo a fost o adevărată probă de foc pentru Statul Major al. EUROCORP.
Linia de demarcaţie dintre Serbia şi Kosovo, drumul care duce spre regiunea locuită în majoritate de albanezi,‘este un punct de trecere deosebit de dificil şi, în consecinţă, militarii din Forţa internaţională fac aici controale severe. Reglementările interne ale KFOR au prevăzut ca, în imediata apropiere a regiunilor în care s- au dus lupte în cel de-al doilea război mondial, să nu staţioneze soldaţi germani. în nord staţionează trupe franceze, iar la punctul de control este o unitate mixtă, formată din militari belgieni şi luxemburghezi.
. Fiind regiune muntoasă, dotările trebuie să fie adecvate, adică tancuri şi arme uşoare, pentru ca unităţile să fie foarte mobile. Actuala'intervenţie a fost o lecţie bună pentm viitor,, pentru felul în care va trebui să fie dotată Forţa europeană de intervenţie rapidă. Structurile de comandă mai complicate trebuie să fie flexibile, iar militarii să ştie să se adapteze.
Există şi elemente controversate, pentru că nici o ţară nu acceptă să cedeze comanda asupra militarilor săi. In cadrul Statului Major, alături de generalul spaniol Ortuno, a activat mereu şi cîte un general din fiecare ţară membră a EUROCORP. La toate deciziile importante trebuiau consultanţi reprezenfanţii tuturor statelor,
dar procedeul supunerii la vot reprezintă un punct deficitar. Este important, totuşi, câ s-au definit clar zonele , geografice de responsabilitate.
în Kosovo există 5 brigăzi mixte. La Prizren, este cartierul Brigăzii Multinaţionale Sud, contingentul principal fiind format din 4.300 de militari şi ofiţeri germani, la care se mai adaugă militari elveţieni şi austrieci. în această misiune de pace sînt integraţi şi militari turci, ruşi şi est- europeni, deci soldaţi din ţări care nu sînt membre ale NATO sau UE şi nici nu sînt reprezentate în EUROCORP.
La bilanţul miniştrilor Apărării, care a avut loc la Strasbourg, s-a cohsiderat că acest model, care are în centru Statul Major al EUROCORP, este viabil. Alain Richard, ministrul francez al Apărării, a declarat că unul dintre cele mai importante succese ale misiunii a fost acela că EUROCORP s-a dovedit a fi o forţă de intervenţie flexibilă, care şi-a, dovedit eficienţa într-o situaţie specială.
La rîndul său, Rudolf Scharping, ministrul german al Apărării, a menţionat că, dacă şi alte ţări s-ar simţi încurajate să facă parte din EUROCORP, atunci aceşta ar fî un bun model de dezvoltare, atît a structurilor transatlantice, cît şi a celor europene. Este o aluzie a ministrului german al Apărării la adresa Marii Britanii, care nu face parte din EUROCORP.
Premierul Belgiei propune o nouă viziune privind
viitorul Europei("Financial Times”)
Premierul Belgiei Guy Verhofstadt a pledat pentru o creştere a rolului Consiliului Ministerial al UE şi o Comisie Europeană consolidată pe n tru 'a sprijin i evoluţia UE către o superputere. D l. Verhofstadt a declarat că Belgia, care preia preşedinţia semestrială a UE în iulie 2001, doreşte ca dezbaterea privind viitoarea Europă să continue după summit-ul UE de la Nisa, din luna decembrie, astfel încît statele membre ,să convină o declaraţie care să stabilească obiectivele UE pînă la sfîrşitul anului viitor.
Problemele ce urmează să fie discutate vor fi în mare măsură diferite de propunerile tehnice de reformă a mecanismelor de luare a deciziilor ale UE, în curs de negociere în vederea unui acord la Nisa. “Dorim oare o politică externă comună? O politică de apărare comună? O armată europeană? O politică economică şi ' socială comună pentru a consolida Uniunea Monetară? O politică comună privind acordarea de azil? Acestea sînt problemele esenţiale ale dezbaterii", a spus premierul belgian. Dl Vertiofstadt s-a impus drept unul dintre cei mai influenţi lideri ai statelor mici membre în UE, după preluarea mandatului de premier al Belgiei. în luna iulie a anului trecut. Premierul britanic Tony Blair s-a referit la concepţia premierului belgian în discursul pe care I-a pronunţat la Varşovia, luna aceasta, privind perspectivele UE. La rîndul său, dl Vertiofstadt a declarat că viziunea dlui Blair care preconizează o UE “superputere şi nu superstat" oferă “o foarte bună imagine asupra a ceea ce dorim noi".
A accepta obiectivul dlui Blair este un lucru, a-l obţine este, însă, cu totul altceva. Dl Verhofstadt susţine o abordare diferilâ faţă de premierul britanic, care apreciază câ guvernele naţionale trebuie să stabilească agenda UE, mai degrabă decît prin “metoda comunitară" tradiţională a luării deciziilor, prin triunghiul instituţional ăl UE, cel al Comisiei Europene, Consiliului M in isteria l şl Parlamentului European. Premierul belgian împărtăşeşte viziunea Iul Tony Blair, a preşedintelui francez Jacques Chirac şi a ministrului german de Externe, Joscka Fischer. potrivit cărora instituţiile UE sîn t lips ite de eficienţă, transparenţă şi posibilitate de a fi trase la răspundere în mod democratic. “Dar acesta nu este un motiv să uiţi metoda comunitară să foloseşti o metodă interguvemamentali Dacă o foloseşti, atunci UE devine un nou organism internaţional ca ONU sau NATO. “Nu sînt împotriva interguvemamentalismului pentru a demara ceva. Dar la un moment dat trebuie să se găsească un mijloc comunitar de a aborda problemele. Avem nevoie de o metodă comunitară, dar una nouă, nu cea de acum’ .
Premierul belgian a propus o Comisie, “dar una modificată radical, în care preşedintele să fie ales direct şi care să aibă mai multă putere asupra membrilor săi". Echilibrul va fi asigurat de “un organism legislativ cu două părţi: Parlamentul European şi o a doua Cameră ce include Consiliul Ministerial". Propunerea dlui Verhofstadt ca acest Consiliu să fie cea de-a doua Cameră a legislativului UE este nouă şi reflectă gîndirea lui Jacques Delors, fostul preşedinte al Comisiei Europene. Anterior, dl Vemofstadt a sprijinit viziunea dlui Fischer de înfiinţare a două Camere, care să includă alţi reprezentanţi ai statelor membre.
(“Transition on-line”)Moderatul Ibrahim Rugova a cîştigat
alegerile locale din Kosovo, dar este improbabil ca victoria sa să aducă o schimbare imediată în această provincie agitată. Principala problemă pentru Kosovo - cea a viitorului statut al teritoriului - nu a fost deosebit de intens dezbătută în cursul campaniei electorale, în parte pentru că toate partidele albaneze din Kosovo consideră în unanimitate că provincia trebuie să devină independentă şi în parte pe fondul sentimentului general că problema va fi reglementată în afara frontierelor provinciei. Campania politică s-a desfăşurat calm şi nu a avut loc practic nici un incident violent; cea mai mare parte a mass-media au respectat codul onoarei susţinut de Organizaţia pentru Securitate 'şi Cooperare în Europa în ideea.de a nu împinge scena politică spre1, violenţă. OSCE nu a contestat declaraţia de victorie a lui Ibrahim Rugova.
I îc d c iiu ir e u p ro v in c ie i K o s o v oR e la ţ ia cu B e lg r a d u l
Etnicii albanezi din Kosovo au întîmpinat cu destulă rezervă revoluţia de la Belgrad. Mulţi etnici albanezi se simt abandonaţi de Occident, iar politicienii se tem că răspunsul entuziast al comunităţii internaţionale la alegerea lui Koştuniţa le va periclita şansele de creare a unui stat independent. Koştuniţa s-a pronunţat ferm pentru rămînerea teritoriului ca parte a Serbiei.
Majoritatea etnicilor albanezi hu şi-au ascuns nemulţumirea faţă de Koştuniţa. Nu au uitat afişele în care noul preşedinte iugoslav a pozat alături de paramilitari sîrbi şi nicţ remarcile lui potrivit cărora masacrarea de musulmani de către sîrbii bosniaci la Srebreniţa a constituit autoapărare. Majoritatea albanezilor apreciază că Voislav Koştuniţa şi Slobodan Miloşevici sînt . făcuţi din acelaşi aluat. Aceste temerî au fost poate oarecum diminuate după
recentul interviu acordat de Koştuniţa postului CBS, în care a spus că este gata să accepte “vina pentru moartea tuturor acelor oameni” şi că-şi va asuma “responsabilitatea pentru multe din
aceste crime”. Totuşi, Koştuniţa a protestat ulterior faţă de CBS, afirmînd că declaraţiile sale au fost scoase din context
Un semnal de alarmă a răsunat în cadrul comunităţii internaţionale la 23 octombrie, cînd Grupul Internaţional pentm gestionarea crizelor, o organizaţie influentă de analiză, a publicat un raport în care sfătuieşte Vestul să nu permită ca “noua sa idilă cu Belgradul” să-i facă pe albanezii din Kosovo sâ creadă că provincia va reveni sub dominaţie iugoslavă.
Semnalele de alarmă au continuat cu
^un studiu pregătit pentru secretarul general al ONU, Kofi Annan, de Comisia Independentă Internaţională pentm Kosovo, înfiinţată de premierul suedez Goran Perrson. Potrivit concluziilor acesteia, comunitatea internaţională are “obligaţia morală” de - a le oferi albanezilor kosovari opţiunea unei “independenţe condiţionate”. Kosovo trebuie sâ devină independent din momentul în care demonstrează că poate garanta drepturi minorităţilor şi lega relaţii stabile cu vecinii săi. Preşedintele Comisiei, Richard Goldstone, fost procuror-şef al Tribunalului de la Haga pentm crime de război în fosta Iugoslavie, a afirmat că “nu este realist sau justificat să ne aşteptăm ca albanezii din Kosovo să accepte dominaţia Belgradului”.
în opinia lui Veton Surroi, ziarist independent de elită şi militant din Kosovo, revenirea sîrbilor în Kosovo
este imposibilă”. “Consider că acest proces este mort definitiv. Nu văd pe nimeni să accepte forţe sîrbe în Kosovo”, a spus Surroi. Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, din iunie 1999, care reglementează retragerea sîrbă din provincie şi instalarea administraţiei ONU, nu leagă în nici un fel democratizarea Serbiei de întoarcerea forţelor sîrbe în Kosovo, a notat ziaristul.
încă nu se poate spune ce politică va duce noul preşedinte iugoslav în Kosovo. Koştuniţa a precizat că va folosi prima ocazie pentm a desfăşura un mic contingent sîrb în Kosovo, aşa cum prevede Rezoluţia 1244. El a menţionat că “toţi cei care cred că Serbia nu are viitor fără Kosovo se înşală”. Probabil că noul preşedinte va adopta o atitudine pragmatică. în condiţiile în care problemele pe care le are de soluţionat sînt numeroase şi stringente, .ar putea fi chiar recunoscător că cea mai dificilă dintre ele nu necesită atenţie imediată şi nici nu se află întocmai sub jurisdicţia sa.
' Aici ar putea fik reclama dumneavoastră
u 19?Ţ* Savantul englez Harward Carter a descoperit
mormîntul lui Tutan Khamon.
B I S E R I C I s i
.1 î n m a r e l e W S f w c
D e cîtăva vreme, două dintre bisericile de lemn din Parcul
N aţional E tnografic “Romulus Vuia ” (Secţia în aer liber a
M uzeului Etnografic a l Transilvaniei) se înfăţişează p e
ecranul orizontului cu un chip nou. Acţiunea ş i pasiunea, eliberarea ş i
asuprirea, dorinţa d e zbor fă ră fr ică de m oarte s-'ar putea numi
lucrarea p e care o mînă de meşteri m ari din Slătioara ş i Bârsana
M aramureşului au dus-o la bun sfirşit. ca într-un ritual de iniţiere
în tainele veşniciei. Şi s-a întîmplat ca D um itru H odor, cu f iii săi:
Teodor-Ioan, Y'asile ş i Nicolae, din Slătioara, ş i fra ţii Ion ş i
Teodor Pop din Bârsana, împreună cu mama fra ţilo r Hodor, Pălăguţa
Hodor, să-şi mute sălaşul în incinta Parcului "Romulus Vuia"
de la Hoia.
Timp de cîteva luni, din vară pînă-n toamnă, moşul şi feciorii au acoperit cele două biserici cu şindrilă nouă de brad, înlocuind complet învelitoarea din draniţă, astfel ca, vreo 30 de ani de aici înainte, să nu mai fie necesare lucrări de reparaţii. Biserica lui Horia, din Cizer (1773), terminată ceva mai devreme, şi cea din Petrind (1612), la care lucrările s-au încheiat pe la Sfîntul Dumitru, se înalţă acum către vămile văzduhului, pentru a îmbrăca haină de lumină a cerului. După cum ne spunea, zilele trecute, dl loan Toşa, şef de secţie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, lucrarea a putut fi realizată graţie fondurilor - 100 de milioane! - alocate pentru plata manoperei de Primăria şi
. 1
" 'i&J ‘ ^ *' y •***.
■*z / /■ / ? ■'î- y - s :
V \ -
r / -
? * ' l
y"■fi:
•• • '■ >»•' -4 v
< t'lh '* Lf i
' - *e~
' ‘ :r ■' f i i
.. , i | d l L - , •, fis ^ î fi* T*’’ » / / » 4 ii** * . - %' «*’*' ^ i -z * f-|4? T*
‘ ■ r . y ' » - -•O»-.
' ' f i ,, * y , . • *
i i i l W i i l l i i f c S i i i
» K Si*. „ . *
Consiliul local.Cluj-Napoca. ,Mfinile măiestre ale meşterilor
maramureşeni au mai restaurat biserica din Noţig, Sălaj (Vasile Hodor), au construit noile edificii din incinta Mănăstirii Bârsana (Ion şi Teodor Pop) şi au ridicat Biserica românească din
■ Caracas, Venezuela (Vasile Hodor, Nicolae Hodor, Ion Pop, Teodor Pop), lăsînd urme, semne cu valoare de ctitorie, modele Exemplare: Un cosmos sacralizat prin puterea omului, care . vorbeşte românilor pe limba lor, oriunde ar fi, şi le veghează trecerea potrivit rînduielilor firii. ...............
Michaela BOCUFoto: I. PETCU
• Ecouri • Ecouri • Ecouri • Ecouri • Ecouri •
de Georges Bizet
. Joi seara, Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca a programat spectacolul cu opera t Carmen de Bizet, o coproducţie internaţională care l-a avut la pupitru pe tînănd dirijor luxemburghez, de origine română, Radu Pantea. Dificultatea partiturii, care pune la grea încercare chiar şi bagheta unor dirijori cu mare experienţă, nu a părut să-l copleşească pe
' tînărul Pantea, cu toate că, in unele momente, "furat’,’ de propria-i dezinvoltură, a lăsat impresia câ nu-i avea chiar pe toţi în mină. Trecător, însă, dar suficient pentru a face loc greşelilor, atit din partea soliştilor, cît şi a orchestrei După uvertura primită cu aplauze, evoluţia corului copiilor (excelentă idee şi bine pusă în practică!), intervenţii reuşite ale corului şi chiar aria "Micaelei" - căreia prea tînăra suprană Lee Chan Soon (Coreea)
. i-a dat o culoare exotic-ingenuâ - a venit rîndul protagonistei, a Carmencitei: soprana Kang Wha Ja (Coreea), o cîntăreaţă matură, a cărei biografie artistică v-am prezentat-o în avancronica din ziua spectacolului.
! t e < ' '
i i i » ‘ii
- Deşi într-o stare de sănătate care impunea chiar suspendarea spectacolului sau măcar anunţarea prealabilă a spectatorilor în legătură cu această stare nedorită, soprana coreeană Kang Wha Ja a făcut eforturi supraomeneşti pentru a se achita, atît cît s-a putut, şi doar experienţa şi stăpînirea de sine au salvat un speptacol care părea compromis din start. Au fost' răsplătite cu aplauze “Habanera”, duetul cu “Jose”
din actul II, chiar şi finalul. în compensaţie, tenorul Viorel Săplăcan, de la Opera Română Cluj-Napoca, a făcut un “Don Jose” remarcabil, altemînd cu siguranţă stările de profund •lirism cu cele de un dramatism dezlănţuit. Aflat în formă vocală deosebită şi cu o dispoziţie de joc în care i-a antrenat şi pe partenerii de scenă, tenorul s-a detaşat în duetul cu Micaela din actul I, în “Aria florii” - răsplătită cu aplauze prelungite
- şi duetul cu “Carmen” - din actul II -, pentru a evolua în crescendo în actul III şi pînă la final. în celelalte roluri, evoluţii care au plăcut publicului: Bancsov Karoly - “Escamillo”, un toreador cu charismă, convingător; Szilâgyi Jânos - “Zuniga”; Szeibert Istvăn - “Dancairo”; Molnar Măria - “Mercedes”, o mezzosoprană care, prin calităţile vocale de care se bucură şi pregătirea pe care a acumulat-o, ar fi
îndreptăţită să aspire deja la roluri de.mai mare anvergură; Pataki Eniko - “Frasquita”; Dan Dumitrana, de la Opera Română “ Cluj-Napoca “Remendado”; Merk Istvăn - “Morales”. între ceilalţi realizatori artistici: artista Witlinger Margit, autoarea decorurilor si a costumelor;
maestrul coregraf Valkay Ferenc; maestrul de cor Horvăth Jozsef; regizorul secund Gy. Ţatâr Eva. Regia spectacolului, dinamică,. modernă, deşi cu economie de mijloace, dar puse în valoare cu eficienţă, aparţine maestrului Ionel Pantea. Ineditul reprezentaţiei de pe scena
Operei Maghiare de Stat a fost dat de introducerea recitativelor pariate (în franceză!), o dificultate în plus pentru interpreţi şi depăşită, în parte, graţie unui efort care trebuie apreciat.
Michaela BOCU Foto: I. PETCU
;Aici ar putea fif reclama dumneavoastră S I U ' ( ' t i
1970 - A încetat din viaţă ' Tudor Muşatescu, poet,
prozator, dramaturg şi umorist.
mbric 20 mi
Centrul Consiliului Britanic ta Cluj-Napoca şi-a deschis porţile
urmare din pagina 1
asistenţă metodologică pentru profesorii de limba şi literatura engleză. Biblioteca informatizată a centrului nou deschis are peste 7.000 de titluri
. de carte, periodice, casete audio şi video, CD-ROM-uri, disponibile publicului pentru împrumut şi referinţă, adresabilitatea fiind cea care interesează în mod deosebit.
Confirmare a competenţei profesionale, managerul desemnat al centrului este doamna Monica Mărăşescu, specialist în metodologia predării limbii şi literaturii engleze. Manager care va avea în vedere dezvoltarea proiectelor
"regionale şi naţionale de limbă engleză, de parteneriat cultural. într-un moment în care cultura reprezintă România cel mai bine în lume.
, f Centrul oferă o gamă largă de servicii, bibliotecă şi informare (serviciu inaugurat la Cluj-Napoca încă din 1993), perfecţionarea la toate nivelele
; a profesorilor de limba şi literatura engleză (nivel şcolar şi universitar), f examene de specialitate care atestă stăpînirea la perfecţie a limbii engleze,■ studii în Marea Britanie la nivel de consultanţă şi oportunităţi de studiere,
--- nivel universitar şi post-universitar, artă şi cultură, avîndu-se în vedere f invitarea Ia Cluj-Napoca a unor nume reprezentative artistice (artă plastică --■•şi nu numai), schimburi bilaterale active între oamenii de cultură români ; şi britanici.
Mă reîntorc la ministrul Andrei Marga. în contextul în care MEN pregăteşte deja alte mari evenimente. Sînt pe rol inaugurarea Centrului Cultural Italian, a Centrului Cultural al limbilor “mici”, se va găsi un titlu
. potrivit, apoi organizarea Centrului Cultural American, toate la Cluj-Napoca, la alte dimensiuni însă, de spaţiu şi dotare. Plus CentruL de Întîlniri Comerciale si Culturale Gehnane la Bistrita.
Foto : I. PETCU
■*&.x A
T o a m n a M u z i c a l ă C l u j e a n ă
■ XXXV-
"TOAM NA SIM FONIC" - TUDQR GHEORGrlF
ip ' r t v T T I1 / <A <• f * ' TA.< U ' )
! * ip v„ *su * '•J? * 1,», I. « ^ <4. *
f *r ; ■ V - ; : . * . / t i F - v IX / ^ ^ H
rSîrfSJitl « îs ilic m 11SS8
Cu titlul “Toamna simfonic” - Tudor Gheorghe, Filarmonica de stat “Transilvania” înscrie ca primă manifestare a Festivalului “Toamna Muzicală Clujeană” - ediţia a 35-a, un spectacol aparte. Ideea unei variaţii în cadrul programelor festivalului clujean este salutară, dar... De aici şi. inspiraţia îngemănării frumuseţilor poetice cu0 muzică ce s-a vrut autentic populară. Altfel spus, organizatorii festivalului şi-aii dorit un spectacol diferit de caracterul concertelor simfonice şi camerale, în care să pulseze autenticitatea cîntecului popular şi metaforele poetice ale versurilor lui Tudor Arghezi, Octavian Goga, Grigore Vieru, Dan Botta, Al. Macedonski, Nicolae Labiş, V. Voiculescu, care să promoveze noutatea artistică, plauzibilă, dar... Au răsunat cu ecouri prelungi de glas ţărănesc, curat şi nepătat, versuri ca: “Mi-a fugit dorul de-acasă/, dar s-a-ntors la săptămînă/jumătate nins de nea/ parcă legănat de-o stea...” într-o pastelare sonoră de tipul cîntecelor menestrelului oltean Tudor Gheorghe, dar...- Sala a fost plină, mai ales de admiratorii actorului- cobzar de mare talent, un public altul decît cel cunoscut Ia concertele simfonice ale Filarmonicii. La această manifestare spectatorii s-au şi distrat, publicul a şi.ris spontan şi'cu aplauze necomandate de moderatorii lipsiţi de talent pe care-1 vedem obsedant pe micile ecrane, hazul actorului Tudor Gheorghe stimulîndu-le buna dispoziţie, dar... Un astfel de spectacol este aplaudat şi chiar dispune publicul spre uitare de necazuri, dar... Poate plasat în interiorul festivalului, ca o pauză de divertisment şi nu la început,
spectacolul “Toamna simfonic” ar fi . argumentat 1 motivaţia organizatorilor, dar... dar... dar...
• Ideea generoasă de a îmbina în cadrul “Toamnei muzicale clujene” versul poetic cu muzica s-a dovedit; a fi doar parţial inspirată şi reuşită, în locul unui spectacol în care. autenticitatea cîntului popular să reverbereze viaţă artistică,'de care arta românească are mare nevoie, iar
' pastelarea sonoră vocal-simfonică să aducă nuanţe de nobleţe artistică asemenea versurilor, prin glumele de estradă ale actorului-cîntăreţ presărate printre imaginile de mare artă. ale versurilor şi cu o pastă sonoră simfonizată în spiritul stilizării muzicii de taraf, concertul de deschidere a celei de a XXXV- a ediţii a Festivalului “Toamna
Muzicală Clujeană” ş-a transformat într-un kitsch, nu lipsit însă şi- de momente de artă adevărată generate de versurile poetice ţîşnite din har. Arta .frumoasă a lui Tudor Gheorghe, mult îndrăgită de marele public şi pe care o cunoaştem din recitalurile sale de succes, a fost deseori înăbuşită de un gust muzical îndoielnic, elaborat (culmea) de către un absolvent de Maşter în compoziţie la Universitatea de- Muzică din Bucureşti, în persoana dirijorului spectacolului, Marius Hristcscu. Iată cum o idee minunată de a uni muzica cu versul poetic a generat puţină artă adevărată în spectacolul intitulat artificial “Toamna simfonic”. Din spectacolul de deschidere a Festivalului “Toamna Muzicală Clujeană” (din partea la care am rezistat) s-au înălţat frumos versurile: “... a rămas - doar dorul dor/ numai lacrimă şi zbor...”
Emiliu DRAGEA
Un recital de pian original
" L a m u s \ q u e d e s f e m m e s "Titlul articolului nostru, scris în
limba franceză, se referă la un program de piese pentru pian, creaţie a mai multor compozitoare, în stiluri ce reflectă patru secole de artă sonoră, de la barocul timpuriu la muzica contemporană. Efectul a fost minunat. Lucrările celor opt compozitoare au argumentat expresia unei sensibilităţi rafinate,., care pe lîngă caracterele comune muzicii, în general, atestă şi o lătură aparte, foarte comunicativă. Această reuşită reclamă faptul că mesajul muzicii se filtrează cel mai bine prin
zonele sensibile ale limbajului artistic. Pianista de origine română Liana Şerbescu stabilită de mai mult timp în Olanda, ţara florilor frumoase, este fiica marii pianiste soliste care a fost Silvia Şerbescu. în recitalul “La musique des femmes”, Liana Şerbescu a avut o prezenţă artistică în care nobleţea şi rafinamentul stilistic relevate cu generozitate au avut o mare putere de convingere. S-au audiat piese de Elisabeth Jacquet de La Guerre (Rondeau et Gigue), Maria Teresa d’Agnesi (Sonata în Sol major)
Fanny Mendelssohn Densei(Ianuarie, Februarie şi Septembrie din suita “Anul”), Clara Schumann (Variaţiuni pe o temă de Robert Schumann), Ethel Smith (Sonata nr. 3 în Re major), Caroline Ahsink (Pîrîul întîlneşte deşertul), Grazyna Bacewicz (Sonata nr. 2) şi Doina Nemţeanu-Rotaru (Răscrucea macilor). Liana Şerbescu a' argumentat prin interpretările sale faptul că intuiţia şi intelectul pot provoca o rezultantă muzicală şi artistică ce are capacitatea de a “fora” în adîncurile muzicii în
modul cel mai eficient. Dar muziciana româncă ne face cinste în lume şi prin alte preocupări, acestea fiind "de natură muzicologică. Profesoară de pian Ia “Brabants Conservatorium” din Tilburg, Liana Şerbescu realizează cercetări muzicologice care au condus la editarea a patru volume cu. piese de Fanny Menldelssohn -, sora compozitorujui romantic Felix Mendelssohn - Bartholdy,.parte din aceste lucrări fiind cuprinse într-un CD. Preocupări în acest sens sînt multe. Ne rezumăm la faptul preţios că Liana Şerbescu cultivă cu succes interpretarea cu .activitatea muzicologică, plasînd un nume românesc pe firmamentul muzicii universale. „ 1
, Emiliu DRAGEA
Premiere 'rr~ cinematografice
î n t o a r c e r e a l a c o p i l ă r i e
Bruce YVillis ştie cînd şi cum să-şi surprindă şi să-şi şocheze fanii. Şi The Kid este exemplul
A * * ? ' I
Premiere cinematografice
cel mai elocvent, cel în care Bruce Willis interpretează o partitură departe de cele cunoscute. De data aceasta în. rolul unui consultant de imagine de succes a cărui viaţă se schimbă complet, dintr-o dată, cînd îl întîlneşte ca prin minune pe Rusty, Russ însuşi la vîrsta de opt ani. Un copil drăguţ, dar nătâfleţ, ciudat chiar,, care-i reaminteşte lui Russ, în mod dureros, de lucruri din copilărie mai puţin plăcute. în mod ironic, nici copilul nu este mulţumit de cum a. devenit la 40 de ani, un ratat, fară soţie, fară un cîine, deloc impresionat de înfăţişarea plăcută, de bunăstarea reală.
Cu rolul “Russ Duritz”, Bruce Willis demonstrează adaptabilitatea şi disponibilitatea de a trece, cu uşurinţă, de la o paletă interpretativă la alta, semne ale unui extraordinar talent Trec
Premierecinematografice
la Spencer Breslin, acest Rusty Duritz junior, care şi-a început cariera de actor la... 3 ani (!!!) şi care debutează cu The Kid în filmul de lung metraj. “Janet” este Lily Tomlin, una dintre cele mai admirate actriţe de comedie în Statele Unite, laureată a nu mai puţin de şase premii Emmy, un premiu special Tony, un alt Tony în 1986 pentru “cea mai bună actriţă”. în fine, ultimele rînduri îl privesc pe regizorul şi. producătorul Jon Turteltaub, unul dintre străluciţii regizori de la Hollywood. Cunoscut prin Instinct, Phenomenon, While You Were Sleeping.
Nu-mi rămîne decît sâ vă invit la film de reîntoarcere în lumea mirifică a copilăriei. Pentru că merită... (“Republica”).
Demostene SOFRON
Actualitatea culturală
Invitaţie la operă BĂRBIERUL DIN SEVILLA
de G. Rossini■ Luni seara, la ora 18,30, Opera Română
din Cluj-Napoca ne pi«pune reîntîlnirea cu frumoasa muzică a iui Rossini prin intermediul Bărbierului din Sevilla, operă în trei acte pe un libret de Cesare Sterbini, după piesa cu acelaşi nume a lui Beaumarchais. in rolul “Contelui Almaviva” - loan David; Doina Neculce Sâmpetrean o va întruchipa pe "Rosina," pupila lui Bartolo”. Distribuţia mai aduce pe scenă cunoscuţi artişti clujeni: Titus Pauliuc - “Don Bartolo, doctor în medicină”, George Petean - “Figaro, bărbier din Sevilla", Marius Chioreanu, “Don.Basilio, maestru de muzică", Ludovic Kendi - “Fiorello, servitorul lui Almaviva”: în roluri de mai mică întindere: Ana Oros - “Berta, cam eristă” : D orin Sim ionescu - “Un ofiţer”, S im ion Pop - “Ambrozio”. Spectacolul va fi-dirijat de Cristian Oroşanu; regia: Emil Strugaru; scenografia: Andrei Şchiopu; maestru de cor: T iberiu Popa; acompaniamentul recitativelor: Eva Cuşmir Oroşanu.
.‘Informaţii de. ia CCFCentru! Cultural ffaricez Cluj-Năpdfcajănunţâ,
pentru săptămîna "viitoare) cîteva "manifestări interesante: m iercurij'8 n’olembfle.Ja ora';13, lansarea traduce rii' româneşti* a* cărţii Philosophie d e f l ’âlcHim ieţ de] Franşolse Bonardel, profesor " de Tilosbfia' religiilor la Sorbona. Lansarea va avfea loc Ia Librăria Universităţii, cu o prezentare de prof. Aurel Codoban * jo i, 9 no iem brie , la ora 11, vernisajul expoziţiei de fotografie a artistei franceze Brigitte Agnes, în Sala mare a Casei Matei (expoziţie cu intrare liberă, deschisă în perioada 9-23 noiembrie) • sîmbătă, 11 noiembrie, la ora 18, concertul Ansamblului Baroc “ Transilvania” , în Sala “Tonitza” a Muzeului Naţional de Artă Cluj, cu un program de lucrări semnate Marais, Boismortier, Vivaldi etc.
Întîlnirea fiilor satului la MăhalDuminică va fi mare sărbătoare în comuna
Sînmărtin, mai precis în satul Măhal. una dintre cele mai pitoreşti localit3)i rurale din împrejurimile municipiului Gherla, unde în această toamnă faimoasă parcă şi dealurile au îmbrăcat straie festive. Nu rntîmplâtor, micuţa aşezare, de pe Cîmpia Transilvaniei trăieşte la sfîrşitul acestei săptăm îni momente sărbătoreşti; aşteptînd cu braţe deschise oaspeţi sosiţi din toate colţurile ţării. întîlnirea fiilor satului polarizează interesul întregii comunităţi săteşti, dar şi a locuitorilor celor opt sate componente ale comunei Sînmărtin. Duminică, 5 no iem brie , la Măhal se va sărbători 250 de ani de la zidirea bisericii parohiale şi 700 "de ani de existenţă a satului. Cu această ocazie, începînd cu ora 10, va fi oficiată Sfînta Liturghie la biserica satului. Manifestările vor continua cu întîlnirea fiilor satului şi a foştilor preoţi parohi în viaţă şl se vor încheia cu sfinţirea monumentului închinat eroilor neamului. Vor fi momente emoţionante, la care vor fi părtaşi-zeci de locuitori ai satului, dar şi mulţi invitaţi. Aşadar, duminicâ, în ‘ mprejurimile m unicipiului Gherla, toate drumurile vor duce spre Măhal, satul unde toamna bogată va aduce acasă mulţi oameni fericiţi. SZ. Cs.
Concursul interjudeţean de eseistică şi Simpozionul “Liviu Rebreanu -
115 ani de la naştere”Prima ediţie a Concursului interjudeţean
de eseistică şi Simpozionul dedicat împlinirii a 115 ani de la naşterea lui Liviu Rebreanuvor avea loc, la Cluj-Napoca, în 17 noiembrie a.c. Organizatorii - Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Creaţiei Populare şi Asociaţia Scriitorilor. Cluj - doresc ca, prin intermediul manifestărilor amintite, să contribuie la încurajarea creaţiei literare contemporane în domeniul eseului, precum şi la punerea în valoare a operei acestui important exponent al spiritualităţii naţionale în literatura'română. Pentru concurs, fiecare participant va trimite un eseu dactilografiat la două rînduri, în două exemplare, cu semnătură, însoţite de datele personale şi de creaţie ale autorului, inclusiv adresa şi numărul de telefon. Reamintim că termenul de expediere este 8 noiem brie pe adresa: Centrul Creaţiei Populare, 3400 Cluj-Napoca, str. Cardinal luliu Hossu (fosta Pavlov) nr. 25. Juriul, format din scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai organizatorilor, va acorda premii în bani şi diplome. Festivitatea de premiere se va desfăşura ta Asociaţia Scriitorilor din Clu Napoca, în 17 noiembrie a.c.
Rubrică realizată de M. BOCU
Aici ar'putea .fireclama dumneavoastră
anunţai i uraeinnai pe Nicolae Văcăroiu drept prim-ministru al ţării.
lifef * l i if î răi If li i l fi & iGsm
I P M P 1„Sini cel mai acliv parlamentar de Cluj”
* Care sînt problemele Clujului, văzute acum, după două mandate de deputat? « •
- Realitatea este că administraţia locală şi judeţeană este una dintre cele mai ineficiente din România. Clujul este ocolit de investitorii străini şi izolat în plan naţional şi internaţional din cauza influenţelor politicului în administraţie. Colac peste pupăză, şi. resursele bugetare sînt insuficiente. Clujul are, astfel, cele mai proaste drumuri judeţene şi comunale din ţară. Situaţia este catastrofală mai ales în Cluj-Napoca. Iar majoritatea comunelor nu pot asigura iluminatul public.
- Care au fost eforturile dvs, referitor la aceste probleme grave?- Am sprijinit direct toate proiectele şi programele'de investiţii derulate
în judeţ. Aş aminti numai rezolvarea iluminatului public pe arterele principale ale municipiului Cluj-Napoca, fluidizarea circulaţiei rutiere din Mârăşti, Modernizarea drumurilor naţionale care tranzitează Clujul, alocarea de resurse bugetare pentru Calea Turzii, modernizarea canalizării în municipiu, introducerea apei potabile în Turda şi Cîmpia Turzii şi a gazului în 15 comune, sprijin direct pentru alimentarea cu electricitate a platformelor industriale din Cluj-Napoca, Dej şi Cîmpia Turzii. Am mijlocit alocarea de fonduri pentru biserici, dar şi fonduri suplimentare de zeci de miliarde pentru drumuri.
- Avînd în vedere nivelul scăzut al investiţiilor, ce aţi făcut pentru agenţii economici?
- Am sprijinit numeroşi agenţi economia în rezolvarea problemelor cu specific economic. Pentru că statutul unei localităţi este foarte important pentru economia locală, am sprijinit acordarea statutului de munidpiu oraşelor Gherla şi Cîmpia Turzii. Am sprijinit direct construcţia unui modem spital judeţean în Cluj-Napoca. Acestea sînt numai puţine din lucrurile care îi fac pe clujeni să afirme că sînt cel mai activ parlamentar. Am depus la Parlament peste 50 de proiecte de legi.
' Andreea MARCU
M iş ca rea S tu d e n ţe a s c a R o m â n ia M a r e a re g în d u r i m a r i p en tru v i i t o r
Mişcarea Studenţească România Mare s-a întrunit joi, 2 noiembrie, pentru a alege un Birou Executiv interimar. Biroul Executiv este format din: Marius Mureşan (preşedinte), Cristian Văcâriuc, Răzvan Gomeanu, Vasile Fabiola şi Flavius Buzilâ (vice-preşedinţi), Anca Damoc (secretar executiv), Adina Jeflea (trezorier). Noua conducere îşi propune sâ apere drepturile studenţilor, să atragă noi membri, sâ redacteze o revistă şi să înfiinţeze în viitorul apropiat o bursă a locurilor
, de muncă pentru studenţi. > M.L.
P a r tid e le p o lit ic e d in C lu j n u a u tr im is m a n d a ta r ii
Asociaţia j’ro Democraţia derulează programul„Transparenţă, încredere, democraţie” prin care se realizează o monitorizare a modului în care sînt folosite fondurile în campania electorală. Proiectul vizează trei grupuri ţintă: partidele politice, presa şi cetăţenii. Obiectivul general al programului este acela de a creşte încrederea în democraţia electivă prin asigurarea transparenţei suportului financiar al partidelor politice.
In acest sens Asociaţia Pro Democraţia are cîteva propuneri pentru modificarea, legislaţiei existente în domeniul finanţării partidelor politice. Şi anume: să existe un cont bancar unic (pentru filiale şi partidul central); sâ fie introdus un plafon pentru donaţii
pentru fiecare tip de alegeri; să se instituie o evidenţă clară a donatorilor, donaţiilor şi să se reglementeze provenienţa acestor donaţii; să se reglementeze regimul donaţiilor în bunuri şi servicii; să fie instituit un control strict al sumelor provenite de la buget destinate costurilor administrative; să existe un singur mandatar, financiar pentru întreg partidul* cheltuielie de campanie să fie limitate; să se stabilească statutul candidaţilor independenţi; Curtea de Conturi să controleze finanţele; nu în ultimul rînd, să -fie aplicate sancţiuni celor care încalcă legea.
La discuţiile de vineri a participat un singur mandatar financiar, Adrian Gurzău, din partea PD Cluj.
Andreea MARCU Mihaela LĂPUSAN
A d rian Severin critică M A E şi pe negociatorul şef pentru aderarea Ia U E
Deputatul independent Adrian Severin a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că viitoarea guvernare va găsi Ministerul Afacerilor Externe "destructurat" din cauza angajării unor persoane care 'nu au legături cu diplomaţia".
Potrivit lui Severin, .care a fost ministru de Externe în 1997 şi care candidează pentru un nou mandat de parlamentar din partea PDSR, a spus că, după 1997, MAE nu a valorificat oportunjtăţile din ultimii ani, iar succesele obţinute au fost doar unele conjuncturale şi nu a
finalizat programele în care se angajase prin tratate bilaterale.
Severin a precizat că viitoarea conducere a MAE va trebui să recheme anumiţi ambasadori, deoarece o ambasadă face o impresie mai bună dacă funcţionează fără ambasador, decît cu unul “prost". Severin s-a arătat "îngrijorat" de numirea unor ambasadori “pe ultima sută de metri”. Răspunzînd unei întrebări, Severin a spus că “nu şi-a dat seama că România are un- negociator cu Uniunea Europeană”.
Agendă electorală 2000
• • Candidaţii PNL pentru Parlament au fost lansaţi oficial, vineri, în cursa electorală la Turda. Astăzi, candidaţii PNL Cluj pentru Camera Deputaţilor, Antori Ionescu şi loan Petran, vor participa în localităţile Baciu şi Gilău la cîteva întîlniri organizate de Pro Democraţia. Tot azi Horea Uiorean, Noriea Nicolai şi Valentin Naumescu, candidaţi pentru Parlamentul României, vor efectua un turneu electoral în Floreşti, Gilău, Căpuş, Mănăstireni şi Rîşca. Mîine toţi candidaţii PNL se vor întîini cu alegătorii la tîrgul din Bonţida.
• Deputatul loan Roman, candidat independent pentru Camera Deputaţilor, va vizita azi localităţile Cîmpia Turzii, Luna, Luncani, Gligoreşti, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Ceanu Mare, Frata şi Viişoara. La Viişoara va dona un echipament sportiv complet echipei de fotbal din localitate. Mîine, loan Roman va oficia Sfînta Liturghie la biserica ortodoxă învierea Domnului din cartierul Zorilor,, apoi va merge la Turda.Va avea întîlniri cu alegătorii din localităţile Copăceni şi Bogata, iar în cursul serii va prezenta oferta sa electorală alegătorilor din Dej.
• Astăzi, candidaţii PDSR pentru Parlament, Grigore Zanc, Alexandru Lăpuşan şi Vasile Soporan, se vor întîini, lapra 11,00, cu locuitorii comunei Bobîlna- Turneul electoral va continua cu deplasări în comunele Jichişu de Jos şi Cuzdrioara.
Candidaţii PDSR Cluj vor participa duminică, 5 noiembrie a.c., la slujba de sfinţire a bisericii din satul Rugâşeşti, comuna Cîţcău. Tot duminică, începînd cu ora 17,00 ei se vor întîini cu locuitorii comunei Vad. Întîlnirea va fi urmată de un spectacol folcloric susţinut de Aurel Tămas.
Mihaela LĂPUSAN
C a n d i d a ţ i i P D S R p e n t r u
C a m e r a D e p u t a ţ i l o r
Vasile Puşcaş Alexandru Lăpuşan Vasile Suciu Vasile Soporan Constantin Corega Pompei CoceanProf. Univ. Dr. Jng„ D eputa t inginer Prof. Dr. Ing. ■' Dr. Fizician Prof. U n ic Dr.
loan Biriş Mihaela Rozor Remus Lăpuşan Gheorghe Stanişte Irinel Chindriş Mariana Maier Octavian IlieşProf. Dr. Ing. Inginer Inginer Ec*n, In g .^a to m a tiză ri Economist Ing. A gionom Ing iner
si Calculatoare
*■
I I M J M i l f l l i ®
H T " • / ■ ' î 1 i :*■ . „.. «
PD SR - PSBR. - POR
IC a n d id a ţii PDSR p e n tru S e n a t
GngoreZanc. Samoilă PascuConf. Univ. Dr. Econom ist
V
loan Rus Alexandru Apahidean Emil Savan Teodor Sonca Marius Bordea• Dr. Ing iner Econom ist Inginer Mecanic In g ine r Inginer
Î M P R E U N Ă P E N T R U R C M N I Â !www.pdsr.ro
balcanică, întrunită la Salonic, a adoptat Pactul balcanic.
5 noiembrie 20 evărul de
Ehud Barak şi Yasser Arafat intenţionează să meargă in Statele Unite pentru a se întîlni cu Bill Clinton
Premierul israelian, Ehud Barak, şi preşedintele palestinian, Yasser Arafat, intenţionează să meargă în curînd în Statele Unite, pentru a participa la întîlniri separate cu preşedintele Bill Clinton, a declarat şeful, diplomaţiei israeliene Shiomo Ben Ami, citat de AFP.
“Ehud Barak intenţionează să meargă în Statele Unite şi ştiu că preşedintele Arafat va verii şi el, probabil săptămîrîa viitoare”, a declarat Ben. Ami la ^ewYork, după o întrevedere cu secretarul" general al ONU, Kofi Annăn.
“Aceasta va fi o foarte bună ocazie pentru preşedintele Clinton de a examina cel mai bun mijloc de a relansa procesul de pace, în conformitate cu litera şi spiritul summitului de la-Sharm el- Sheikh”, care a. avut loc la mijlocul lunii octombrie, în Egipt,, a adăugat el.
Ben Ami a confirmat de asemenea faptul că Israelul va respecta acordurile privind încetarea violenţelor, în ciuda comiterii unui atentat cu maşinâ- capcană la Ierusalim. “Noi vrem să continuăm' aplicarea
acordurilor de la Sharm el- Sheikh, acorduri care au fost reconfirmate ieri” între ministrul israelian al Cooperării Regionale, Shimon Peres şi preşedintele palestinian Yasser Arafat, a spus
•el. Anterior, adjunctul ministrului israelian al Apărării, Ephraim Sneh, declarase la Ierusalim că atentatul cu maşină-capcană comis la Ierusalim “nu schimbă” acordul privind încetarea ostilităţilor încheiat în cursul nopţii de miercuri spre joi de Yasser Arafat şi Shimon Peres.
Pe de altă parte, Ben Ami a
reafirmat disponibilitatea Israelului de a se întoarce la masa negocierilor imediat după încetarea violenţelor. “Noi' credem în continuare că singura soluţie în privinţa problemelor cu palestinienii este o soluţie politică, ăcesta este motivul pentru care trebuie să facem să
' scadă nivelul violenţei şi să ne întoarcem la procesul de pace”.
_ Şeful diplomaţiei israeliene i-a cerut din nou preşedintelui Autorităţii Palestiniene să facă un apel “clar la adresa poporului său pentm încetarea violenţei”.
Poliţia şi armata jsraeliană sînt în stare de alertă maximă pentru a evita comiterea altor atentatePoliţia şi armata israeliană se
aflau, vineri, în stare de alertă maximă, pentru a evita comiterea de noi atentate, în urma exploziei de joi de la Ierusalim, în urma cărei şi-au pierdut viaţa două persoane, relatează AFP.
Măsurile de securitate au fost întărite la intrarea în pieţe, îri apropierea centrelor comerciale, în principalele staţii de autobuz şi în alte locuri publice, în special la Ierusalim.
Pe de altă parte, Poliţia a anunţat că doar palestinienii în vîrstă de peste 45 de ani sînt autorizaţi să intre pe Esplanada Moscheilor, în Oraşul Vechi din Ierusalim, pentru tradiţionala rugăciune de vineri. Săptămîna
trecută, accesul Ia Esplanadă era permis palestinienilor care aveau peste 35 de ani.
Forţele de securitate.au ca obiectiv reducerea riscurilor producerii de confruntări, limitînd pe cît posibil numărul credincioşilor prezenţi pe Esplanadă, unde a început Intifada palestiniană, pe 28 septembrie, cu ocazia unei vizite controversate a liderului dreptei israeliene, Ariei Sharon.
în acelaşi timp, blocada impusă teritoriilor palestiniene din 6 octombrie, pentru a interzice intrarea în Israel a locuitorilor din Cisiordania şi Fîşia Gaza, este încă în vigoare. Cu toate acestea, blocada nu este foarte strictă în
Cisiordania, unde mii de palestinieni intră fără probleme pe teritoriul israelian pentm a merge, la lucru,, ocolind, pe drumuri lăturalnice, barajele rutiere ale armatei israeliene. Potrivit unor estimări ale Poliţiei, citate de televiziunea israeliană, circa10.000 de palestinieni folosesc zilnic aceste căi de acces pentru - a intra în Israel.
Pe de altă parte, Danny Yatom, consilierul pentru probleme de securitate al premierului Ehud Barak, a afirmat că preşedintele palestinian, Yasser Arafat, a dat o serie de instrucţiuni în vederea reducerii violenţei, însă confruntările nu pot înceta imediat- “Este posibil să
constatăm în următoarele ore efecte mai clare ale instrucţiunilor şi ordinelor date de Yasser Arafat în vederea reducerii violenţei”, a afirmat Yatom.. “Este vorba de un proces”, a spus el, deoarece “este clar că Yasser Arafat nu poate opri cu o baghetă magică toate activităţile
- violente”.Consiliul de securitate israelian
a decis, joi seară, să dea Autorităţii Palestiniene un termen suplimentar de 24 de ore pentru a aplica acordul privind încetarea violenţelor încheiat în cursul nopţii de miercuri spre joi, la Gaza, de Yasser Arafat şi ministrul israelian al Cooperării Regionale, Shimon Peres.
cnmiei’drgqnizafeCrima organizată a devenit una dintre cele mai
serioase ameninţări pentm securitatea naţională a Marii Britanii de la sfîrşitul Războiului Rece, se arată într-un raport parlamentar privind activitatea serviciilor secrete britanice.
Activităţile serviciilor MI6 (afaceri externe), ale MI5 (afaceri interne) şi ale serviciilor de interceptare sînt consacrate în mare parte combaterii traficului de droguri, de tutun sau imigraţiei ilegale organizate, se arată în acest raport anual, redactat de un comitet multipartid.
Autorii documentului consideră că este necesar să se aloce mijloace suplimentare pentru combaterea crimei organizate. La ora actuală, “dacă luăm în considerare volumul traficului din ţară, şansele de a preveni activitatea criminală de acest tip nu sînt prea maii”, a afirmat preşedintele comitetului, Tom King, în prefaţa raportului. El a subliniat câ o “simplă privire asupra activităţilor extrem de intense din aeroportul Heathrow sau din portul Dover “arată imediat cît de fragil este actualul sistem de apărare (împotriva acestor activităţi) şi câ ar fi chiar virtual inexistent fără serviciile secrete”.
Raportul arată că o mare îngrijorare este provocată de intensificarea traficului cu tutun şi aminteşte, de asemenea, recenta dramă de la Dover. în care şi-au pierdut viaţa 58 de chinezi, asfixiaţi într-un camion venind din Belgia.
într-un alt capitol, documcnul arată faptul câ deşi Războiul Rece s-a încheiat. Rusia rămîne ţara căreia agenţii secreţi ţi consacră cel mai mult timp.
Gruparea rebelă UNITA a revendicat distrugerea avionului Antonov-26 prăbuşit marţi seara în nord-vestul Angolei
Rebelii angolezi, membri ai grupării UNITA, au revendicat distrugerea avionului Antonov- 26, care s-a prăbuşit, marţi seara, în nord-estul Angolei şi în care şi-au pierdut viaţa toţi pasagerii aflaţi la bord, se precizează într-un comunicat citat de agenţia portugheză Lusa, informează AFP.
Aparatul, “încărcat cu diamante furate de pe pămîntul nostru”, “a fost.lovit de artileria antiaeriană a FALA” (armata rebelă) şi s-a
prăbuşit în zona în care se afla mişcarea UNITA, se afirmă într-un comunicat al mişcării lui Jonas Savimbi. La bordul avionului Antonov-26 se aflau 48 de pasageri, dintre care şase erau membri ai echipajului. Aparatul de fabricaţie sovietică s-a prăbuşit în apropierea comunei Mona- Quimbundo, la 42 de kilometri sud-vest de.Saurimo, fieful rebelilor, a declarat unul dintre experţii aviaţiei civile angoleze.
Un ofiţer al armatei angoleze a
afirmat, în cadrul unei emisiuni televizate, miercuri seara, că înaintea decolării avionului au fost verificate toate măsurile de securitate.
în comunicatul dat publicităţii de către nţişcarea UNITA se afirmă, printre altele, că doi ofiţeri ai armatei guvernamentale au fost răpiţi de la postul comandamentului din Cuemba, în provincia Bie, dar şi că rebelii au ocupat Quinjerie, o localitate de Ia frontieră aflată între alte două
provincii ale ţârii: Huambo şi Benguela. Mişcarea lui Jonas Savimbi face referire şi la ”o serie de confruntări violente însoţite de bombardamente masive” lansate de forţele guvernamentale în regiunea Umpulo.
UNITA a făcut apel la “toate forţele armate din ţară să treacă la acţiune pînă la 30 noiembrie pentru a se celebra 25 de ani de independenţă frustrată" în Angola”, independenţă obţinută la 11 noiembrie 1975.
P r e ş e d in te le iu g o s la v | V o i s l a v K o ş t u n iţ a v a p a r tic ip a la s e s iu n e a
C o m ite tu lu i d e M in iş tri a l C o n s i l i u l u i E u r o p e i
Preşedintele iugoslav, Voislav Koştuniţa. va participa, la 9 noiembrie, la Strasbourg. la sesiunea Comitetului dc Miniştri al Consiliului Europei, a indicat, vineri, Ia Roma, secretarul general al organizaţiei, Walter Schwimmer, informează AFP.. Preşedintele iugoslav nu va participa, în schimb, la
reuniunea neoficială a Comitetului dc Miniştri la care a fost invitat în ajun, a spus Schwimmer.
Secretarul general a precizat câ toate condiţiile de aderare a Republicii Federale Iugoslavia la organizaţie vor fi examinate cu preşedintele, fie în baza cererii fostei republici federative, fie pe baza unei noi cereri din partea actualei Iugoslavii.
Koştuniţa urmează, de altfel, sâ participe la Strasbourg la următoarea sesiune a Parlamentului European, în săptămîna 13-17 noiembrie.
Discutiiledintreddeqatiilciw#?l *v * a» * av 4 .-.f-*»* •*
KualaLampurJufost "constructive"
Statele Unite şi Coreea de Nord au încheiat, vineri,, la Kuala Lampur, o serie de discuţii “constructive şi foarte aprofundate” privind programul nord-coreean de producere de rachete balistice, însă multe probleme au rămas nerezolvate, a declarat partea americană, citată de AFP. “Unele probleme importante rămîn de examinat şi de rezolvat” , se arată într-un comunicat al şefului delegaţiei americane, Robert Einhom, subsecretarul de Stat pe probleme'de control al armamentului; “Discuţiile au fost detaliate, constructive şi foarte aprofundate” , afirmă comunicatul, precizînd că acestea s-au concentrat asupra tuturor aspectelor legate de problema rachetelor, inclusiv asupra exporturilor nord- coreene în domeniu. De asemenea, cele două părţi au “analizat în profunzime ideea privind un schimb între o limitare serioasă a programului de producere de rachete de către RPDC (Coreea de Nord) contra lansării de sateliţi” de către această ţară. Sugestia făcută de liderul nord-coreean Kim Jong-ll privind abandonarea programului de producere de rachete în schimbul accesului la lansatoarele spaţiale americane reprezenta unul dintre subiectele pe care Washingtonul intenţiona să le abordeze in cursul celor trei zile de negocieri, precizase Einhom în ajunul sesiunii de discuţii. “ Delegaţiile au continuat să-şi clarifice poziţiile asupra tuturor problemelor legate de rachete şl au continuat să extindă domeniile de bază comune, deşi mai rămîn de examinat şi de rezolvat unele probleme importante”, subliniază comunicatul american.
Numărul cazurilor judecate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului a crescut de cinci ori in ultimii şapte aniNumărul cazurilor judecate anual de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a crescut, în ultimii şapte ani, de cinci ori, a afirmat, vineri, preşedintele Curţii, Luzius Wildhaber, la conferinţa ministerială europeană de la Roma.
Wildhaber a cerut statelor semnatare ale . Convenţiei Europene a Drepturilor Omului să îndeplinească cinci condiţii pentru ca sistemul convenţiei “să rămînă credibil” . Astfel, statele trebuie, în primul rînd, să se asigure că legislaţia lor este conformă cu standardele Convenţiei. în al doilea rînd, ţările semnatare
ale Convenţiei trebuie să asigure Curţii, “mijloacele necesare” pentru a-şi desfăşura activitatea, care a crescut substanţial în ultima perioadă._"Pentru a spune în mod direct, avem nevoie de aproximativ 3,8 milioane de euro sau de 3 milioane de dolari pentru noi recrutări de avocaţi şi de personal” , a spus Wildhaber.
Cea de-a treia condiţie este respectarea, în continuare, a independenţei Curţii şi propunerea de magistraţi “de cel mai mare calibru” care să lucreze lâ CEDO. In al patrulea rînd, statele trebuie să aplice cu bună
credinţă acele sentinţe ale Curţii care amendează legile interne şi “în ultimul rînd, statele trebuie să fie pregătite să se angajeze mai departe în reforma sistemului Convenţiei Europene a Drepturilor Omului”, a mai spus Wildhaber.
Conform unei statistici a Consiliului Europei, CEDO a înegistrat, pînă în iunie 2000, peste 1000 de plîngeri împotriva României, dintre care 27 au fost declarate ca admisibile. Statul român a fost condamnat de cel puţin şapte ori pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
In Rusia va fi creată o Comisie interguvernamentală pentru reabilitarea victimelor represiunii sovietice
Preşedintele Vladimir Puţin a acceptat, crearea unei Comisii interguvernamentale pentru reabilitarea victimelor represiunii din perioada sovietică, a anunţat Âleksandr Iakovlev, şef al Departamentului pentru cercetarea abuzurilor din perioada sovietică, informează
AFP. "Preşedintele Vladimir Puţin acordă multă atenţie acestei pagini tragice din istoria ţârii noastre şi este hotărit să sprijine iniţiativele ce urmăresc să facă lumină asupra acestei perioade întunecate’ , a afirmat Âleksandr Iakovlev, care a fost unul dintre ideologii politicii de
”perestroika” . Noua comisie interguvernamentală va fi alcătuită din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, ai Ministerului Apărării, ai Serviciului Federal de Securitate (FBI), ai Serviciului de Informaţii Externe, ai Curţii Supreme şi ai Arhivelor statului.
Ea va studia cu prioritate cazurile acelor copii ce s-au născut în închisorile sovietice şi ai căror părinţi au fost executaţi sau au murit în detenţie şi care, în cele mai multe cazuri, nu sînt consideraţi ca victime ale terorii sovietice.
J i r i f l f l ®, C L U J - N A P O C A : lu n i - v in e r i 8 -1 6 ; s î m b ă t ă 9 -1 4 ;
tel/fax 19-73-04;S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : lu n i - v in e r i 8 -1 4 ; t e l / f a x 3 1 -4 3 -2 3 -
S U B R E D A C Ţ I A D E J : lu n i , m ie r c u r i , j o i 8-16*, ' m a r ţ i , v in e r i 8 -1 1 ; t e l / f a x 21-6(1-7*’
S.C.A. AETEX Cluj-Napoca, str. Brassai Samuel nr. 7, tel. 064/ 196.517, 198.227. 197.161
1. VINDE PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ în data de !6.11.2000, la ora 10, la sediul societăţii următoarele imobilizări:• • 1.1. Spaţiu construit situat la et. 1 în suprafaţă utilă de 55 mp plus 1/5 părţi comune şi teren împrejmuit aferent de 96 mp;
1.2 Spaţiu construit situat la et. 11(2) în suprafaţă utilă de 55 mp plus 1/5 părţi comune şi teren împrejmuit aferent de 120 mp;
1.3. Baracă metalică de 5.95x9,75 m = 58 mp.Clădirile sînt amplasate în Cluj-Napoca, Calea Bucureşti nr. 15Caietul de sarcini se cumpără cu preţul de 500.000 lei de Ia sediul
societăţii.2. VINDE:- maşini de cusut casnice uzate;- maşini de cusut industriale uzate;- presă excentrică de ITOF;- cuvâ inox peste 2 mc;- maşină de brodat cu cartelă program cu 8 capete;- rafturi metalice;- mobilier comercial;- deşeuri din lemn şi metal.Pentru punctele 1 şi 2 licitaţia se repetă săptâmînal în fiecare joi
aceeaşi oră (10) si în acelaşi ioc.3. ÎNCHIRIAZĂ:Atelier de ţesătorie mecanică în suprafaţă de 200 mp cu toată dotarea
necesară (sau pentru alt scop), situat în Colonia Tamiţa, com. Gilâu.4. ANGAJEAZA: prin concurs muncitori calificaţi în confecţii textile.
, la
Ministerul Transporturilor Direcţia de Sănătate Publică în Transporturi
Cluj-Napoca organizează CONCURS
Pentru ocuparea posturilor vacante:- 1 medic specialist epidemiolog - Serviciul
Inspecţie Sanitară de Stat;-1 medic specialist medicina muncii - Biroul de
Avizare si Autorizare Sanitară. (3974327)
REHHUConcernul german Rehau face cunoscut că a chemat
în judecată, pentru recuperarea datoriilor, următorii rău-platnici:
WESTELEMENTE - 34.044 DMdatoraţi din iulie 1998 ?-
Urbino SRL - 50.050.774 lei Idatoraţi din mai 2000. ”
COOP. MODA SOCOM cu sediul în Cluj, str. Gh. Bariţiu
nr. 4-6 angajează confectionere Ia Ş» rs.• Vmaşina.
Informaţii la sediul cooperativei sau la
tel. 193.893.
S.C. TELECONSTRUCŢIA S.A., sucursala 2 Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Cojocnei nr. 15-17 angajează inginer.
Condiţii:• absolvent al Facultăţii de
Electronică şi Telecomunicaţii;• cunoştinţe de operare PC. Informaţii la sediul unităţii
sau la telefon 064/41.03.12 (Birou Personal)
Tribunalul Cluj V in d e Ia l ic i ta ţ ie p u b l ic ă , p r i n l i c h id a to r , u r m ă to a r e le :1. Linie prelucrare cafea;2. Mobilier;3. Echipamente specifice din dotarea Cazino-urilor; s-4. Birotică - calculatoare; ş5. Centrală termică automată; §.6. Instalaţie de climatizare; ,7. Aparatură audio-video şi de pază;8. Maşină multifuncţională MMPFT 100 pentru prelucrare
material lemnos;9. Mochetă, aspiratoare;10. Firme luminoase, firmă relief.Licitaţia va avea loc în data de 10.11.2000 ora 12 in Cluj-
Napoca, str. Observatorului. Bl. OS1. în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare zi de vineri, la aceeaşi adresă şi oră, pînă la adjudecare.
Informaţii suplimentare la tel. 092-322.994.
DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII CLUJ ANUNŢĂ LICITAŢIE PRIN METODA OFERTEI DIRECTE, PENTRU PRESTĂRI SERVICII CURĂŢENIE ÎN CLĂDIRILE DIN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA ALE DIRECŢIEI.
EVENTUALELE OFERTE VOR FI TRIMISE PÎNĂ LA DATA.DE 14 NOIEMBRIE 2000 ORA 16,00 ÎN PLIC ÎNCHIS, RESPECTÎND NORMELE LEGISLATIVE ÎN VIGOARE, PE ADRESA D.T.C. CLUJ, STR. E. ZOLA NR. 3.
CAIETUL DE SARCINI ŞI EVENTUALELE INFORMAŢII SE POT OBŢINE DE LA SERVICIUL LOGISTICĂ, BIROUL ADMINISTRATIV, P-ŢA MUZEULUI F.N. SAU LA TF. 404.134,199.000, FAX 193.499. (3974186)
Societatea de Asigurare Româno-Germană
UNITA(3974825)
P-t a U n ir ii 4 -5 T E L ./F A x : 0 6 4 -4 3 0 .4 2 3
RECONDIŢIONARI CARTUŞE IM P R IM A N T E
L A S E R J E T ?•« J E T
te!
SUCURSALA CLUJLansează campania de informare şi documentare în domeniul asigurărilor
prin organizarea unor seminarii săptămînalc, în fiecare miercuri din perioada 8.11 - 13.12.2000, ora 17,00. .
Seminariile vor avea un caracter informativ - instructiv, adresîndu-sc persoanelor dinamice şi cu capacităţi de comunicare.
Aveţi astfel ocazia să vă puneţi în valoare aceste calităţi pentru bunăstarea dumneavoastră. Noi vă acordăm tot sprijinul de care veţi avea nevoie.
Tema seminariilor este "Asigurările, lux sau necesitate?"Participarea la seminarii este gratuită.Detalii suplimentare puteţi obţine la tel.: 182.204,182.252, 199.129 sau
direct la sediile noastre din str. Musicescu nr. 3A şi Piaţa Unirii nr. 10. UNITA SA oferă clienţilor săi toată gama de asigurări viaţă şi non viaţă.
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
• Vînd casă în zona centrală. Tel. 19-65-79 după orele 20. (1304202)• Vînd casă cu etaj la 25 de Cluj.
• Vînd casă cu 1400 mp grădină str. Frunzişului 26A sau schimb cu imobil central- variante, 41.000 USD negociabil. Tel. 094-84-03-87. (1304219)• Vînd apartament 2 camere în P-
ţa Mihai Viteazul, etaj 2 din 4. Preţ 13500 USD. Tel. 13-46-23 după ora 17.(1194537)
• Vînd casă în Apahida str. T. Vladimirescu, nr. 8. Tel. 18-54-78. (1194614)
• Vînd casă cu etaj şi grădină. Tel. 092-44-85-57; (1194637)
• Vînd parter în'casă zona ultracentrală, proprietate, str. Emil Isac, patru încăperi, suprafaţă 130 mp, pivniţă, pod, telefon, pret 75.000 USD. Tel. 093-27-80-70; 094-57-30-09. (1304145)- • Vînd casă Gheorgheni strada Vasile Lupu, 2 corpuri de clădire, renovată recent, suprafaţă teren aferent 1000 mp, singur în curte,' posibilităţi de extindere şi mansardare, preţ 85.000 USD negociabil. Tel. 093-27-80-70; 094- 57-30-09. (1304146)‘ • Vînd apartament 1 cameră Grigorescu, str. Donath, zona coloane, semifinisat, telefon, preţ 7200 USD. Tel. 094-57-30-09; 093- 27-80-70. (1304147)
• SC NAPOPAN SA, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Berăriei nr. 6, jud. Cluj, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J12/2230/1991, cod fiscal R 223681, reprezentată prin Rus Sebastian Pascu-preşedintele
.Consiliu de Administraţie şi ing. Jucan Maria-director, vinde ACTIVELE situate la următoarele adrese; -Cluj- Napoca str. Roşiori nr. 3, teren 1693 mp,- construcţii 691 mp; - com. Gilău nr. 221, teren 620 mp. Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii sau la nr. de tel. 064-42-89-75; 43- 03-90. (1115960)• Vînd căţei Visla maghiară, de
cinci săptămîni. Tel. 14-63-27. ‘ (1304222) -
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament 4
camere nemobilat B-dul 21 Decembrie, 180 USD. Tel. 094- 84-03-87. (1304218)• Dau în chirie garaj lingă str.
Pavlov. Tel. 19-50-94 seara. (1194690)
• Dau în chirie casă cu o cameră, bucătărie str. Porumbeilor nr. 29 orele 16-18. (1304180) -
P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6.
• Consiliul de Administraţie al S. C. Produse Ceramice S. A. Gherla, convoacă Adunarea Generală . Ordinară a Acţionarilor pentru data de 20 noiembrie 2000, ora 10, la sediul societăţii din str. Fizeşului nr. 20. Dacă nu va fi statutară, aceasta se va repeta' şi va avea loc la data de 27 noiembrie 2000, ora 10, în acelaşi loc. Informaţii suplimentare la tel. 064-24-19- 36. (1116333)
• Pizzerie angajează fete tinere, drăguţe pe post de ospătar. Tel. 094-21-66-61(1194603) •
• Angajăm distribuitori fluturaşi pe stradă. Tel. 093- 591-298. (1194638)
• SC ELLE Institut SRL anunţă începerea unui nou CURS DE MASAJ, cu data de13.11.2000. Se eliberează diplomă atestată de M. E. N. Informaţii la tel. 44-60-02. (1194688)
• SC Energogrup SA angajeză cu carte de muncă, economist cu cunoştinţe temeinice în contabilitate, cu experienţă în CIEL, EXCEL şi WORD. C. V. -urile se depun la sediul firmei, str. Constanţa nr. 1-3. Tel. 19-99-05 sau 19- 76-85. (1116244)
• Firmă de construcţii angajează sudori WIG (sudare în mediu de argon) pentru Germania. Testarea se efectuează în condiţii FN 287 pe ţeavă de inox. Informaţii la tel. 064-44-04-44 între orele 15- 17. (1116302)
• Consiliul de Administraţie al S.C. IZOCER S.A., în conformitate cu art. 211 din Legea nr. 31/990 - republicată, convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor, la data de 20 noiembrie 2000, ora 14, la sediul societăţii din Turda, str. 22 Decembrie 1989 nr. 31, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfirşitul zilei de 18.11.2000, cu următoarea ordine de zi: 1. Alegerea Consiliului de Administraţie; 2. Diverse. în caz de nerealizare a cvorumului necesar conform actului constitutiv al societăţii, a doua Adunare Generală se convoacă pentru data de21.11.2000, ora 14 la aceeaşi adresă. Acţionarii se vor prezenta cu actul de identitate sau prin reprezentanţi desemnaţi în baza procurii speciale care se poate obţine de Ia sediul societăţii. (3974819)
PIERDERI
• Corporaţie americană caută oamnei hotărîţi, dinamici, pentru parteneri de- afaceri şi persoane supraponderate care vor să slăbească. Tel. 093-59-03-11.(1116360)
• Ofer meditaţii limba engleză începători, mediu şi avansaţi, germană începători. Tel. 093-56-83- 84. (1304170)
• Numita Kransz Mihaly Zsofia, cu ultimul domiciliu cunoscut în Cluj-Napoca, str. Koldi Gh. nr. 15, judeţul Cluj, este invitată sâ se prezinte în data de 08. XI. 2000 la Judecătoria Cluj-Napoca, ora 8, în dosar nr. 7211/2000, avînd ca obiect uzucapiune, în calitate de pirită. (1304207)• Se convoacă Adunarea Generală
Ordinară a Acţionarilor S. C. SM Paniro S. A. Cluj pentru, data de 28 noiembrie 2000, 'ffreîe14, în Cluj- Napoca str. Augustin Bunea nr. 1 cu următoarea ordine de zi: 1. Alegerea Consiliului ’’ de Administraţie; 2. Alegerea Comisiei de cenzori; 3. Diverse. în cazul neîntrunirii cvorumului de prezenţă, adunarea va avea loc în 29 noiembrie 2000, orele 10, în acelaşi loc . (1116345)
'• Pierdut atestat taxi, contract de închiriere parcare cu nr. 6668, verificare tehnică la maşină pe numele Cepoi loan. Le declar nule. (1304196)
• Pierdut foaia de înmatriculare autoturism CJ 5 AGY şi talon pe numele Agopcsa Gheorghe-Carol. Le declar nule. (1304201)
• SC Mat Prodimpex pierdut mapa cu facturile fiscale nefolosite CJ AGA 0138301-0138350, chitanţe CJ ALC 0384951-0385000 . Le declar nule. (1116332)
• Declar nule următoarele acte: carnetul de student, legitimaţia de transport, permis de intrare la bibliotecă, pe numele Csere Magda. (1116358)
DECESE COMEMORĂRI• Cu tristeţe în suflet
anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ şi tată, FEIER IOAN, în vîrstă de 53 de ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc duminică, 5 noiembrie 2000, ora 13, Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Familia îndoliată. (1304211)
• Cu multă durere aducem un ultim omagiu celui care a fost distinsul şi bunul nostru vecin, FEIER IOAN. în aceste clipe grele sîntem alături de familia îndurerată. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. Familia Ghişa Emil, Maria şi Gabi. (1304212)
• Cu mare tristeţe şi durere în suflet ne despărţim de ginerele, cumnatul şi unchiul nostru FEIER IOAN. Dumnezeu să-i dăruiască odihna Veşnică. Vica, Floarea, Maria, Dorel, soacra Maria, cu familiile. (1304213)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a dragei mele mamă BONŢIDEAN MARIA, în vîrstă de 84 ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 4 noiembrie 2000, la ora 13 de la Capela veche din Mănăştur. Fiica Laura şi ginerele Nelu. (1304217)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a iubitului nostru GOCAN SIMION (născut în sat Câmpeneşti) soţ, tată şi bunic. Înmormîntarea are loc luni 6 noiembrie 2000, ora 13, Ia Cimitirul Crişan din Cluj- Napoca. Soţia Eva şi copii cu familiile. (1304220)
• Cu durere în suflet anunţ că în data de 2 noiembrie 2000 a încetat din viaţă, la Toronto- Canada, fratele meu CIACOI POP NICOLAE, la vîrsta de 76 ani, fost angajat la Romgaz Cluj. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mircea Pop Ciacoi. (1116334)
• Cu durere în suflet ne despărţim de draga noastră KIS MAGDALENA, plecată prea devreme dintre noi. Familiile Perde şi Borţig (1304189)
• Regretăm nespus de mult dispariţia fulgerătoare dintre noi a celei care a fost buna şi iubita noastră locatară KIS MARIA MAGDALENA. Fie ca bunul Dumnezeu să-iodihnească sufletul bun în linişte şi pace. Sincere condoleanţe familiei greu încercate prin pierderea mamei dragi. Asociaţia de locatari Aleea Peana nr. 7. (1304190)
• A trecut un an de cînd ne- a părăsit scumpul nostru soţ, tată şi bunic CĂTINAŞ ALEXANDRU. Slujba de pomenire va avea loc duminică 5. XI. 2000 la ora 12 Ia Biserica Someşeni. Soţia cu familia îndoliată. (1304191)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată, bunic BIDIAN IONEL din sat Sava. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (1304192)
• Cu profundă durere şi regret spunem adio celui care ne-a fost tată şi bunic. Rămîi în sufletul nostru. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fiica Viorica cu soţul loan şi fiul Ovidiu. (1304193)
* împărtăşesc durerea prietenei mele Luminiţa pricinuită de pierderea iubitului său soţ. Un ultim omagiu omului minunat care a fost GUŢĂ. Sincere condoleanţe. Ani. (1304197)
• Sincere condoleanţe. Colectivul Secţiei ATI din Clinica Chirurgie I este alături de tine dragă Luminiţa în aceste momente grele pricinuite de pierderea iubitului tău soţ.(1304198) ,
• Sîntem alături de colega noastră Ani Kis în durerea pricinuită de moartea soacrei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de, la FPS Cluj. (1304205)
• Regretăm nespus de mult dispariţia fulgerătoare dintre noi a naşei şi mătuşii noastre dragi MAGDALENA KIS. Sufletul tău va fi veşnic cu noi. Cristi, Radu, Alice Mihalcea. (1304216)
• Sîntem alături de draga noastră colegă dr. Lucia Burac în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a iubitului tată şi exprimăm' familiei sincere condoleanţe. Prof. dr. Nicolae Miu şi colectivul Clinicii Pediatrie II. (1304221)
•- Regretăm profund pierderea iubitei noastre MAGDALENA KIS. Te vom păstra veşnic în amintire. Nicu, Ioana, Meri Albu. (1304223)
• Sîntem alături de familia Creţu Augustin, în durerea pricinuită de despărţirea de mama LETIŢIA. Sincere condoleanţe. Familiile Bar şi Jucan. (1116339)
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegilor noştri Dan şi Florin Feier în aceste momente de tristeţe pricinuite de pierderea tatălui drag. Conducerea şi colectivul RAJAC Cluj.(1116348)
• Sincere condoleanţe colegilor mei Dan şi Florin Feier la trecerea în eternitate a tatălui lor. Dumnezeu să-l aibă în pază. Cristian Inoan.(1116349)
• Sîntem alături de familia Feier şi îi împărtăşim durerea pricinuită de trecerea în eternitate a celui ce a fost soţ şi părinte iubitor, IOAN FEIER. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Dorin Ciatarâş. (1116350)
• Sincere condoleanţe colegilor noştri Dan şi Florin Feier la trecerea în nefiinţă a tatălui lor. Colegii din cadrul Biroului Aprovizionare. (1116351)
• Transmitem sincere condoleanţe colegilor noştri Dan şi Fiorin Feier la pierderea tatălui. Dumnezeu să-l odihnească în- pace. Biroul Producţie. (1116352)
• La tristul moment al decesului tatălui, transmitem cele mai sincere condoleanţe colegilor noştri Dan şi Florin Feier. Fie-i ţărîna uşoară. Biroul Contracte. (1116353)
> Sîntem alături de familia colegilor noştri Dan şi Florin Feier în aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Biroul Resurse Umane. (1116354)
• Transmitem sincere condoleanţe şi profundul nostru regret familiei Feier, acum, la trecerea în eternitate a celui ce a fost soţ şi tată iubitor, IOAN FEIER Dumnezeu sâ-1 ierte şi să-l odihnească în pace. Familia. Călin Neamţu. (1116355)
• Sincere condoleanţe familiei Feier Ia decesul soţului şi tatălui drag. Familia Mihai Iacob. (1116356)„
• Odihnă veşnică celui ce a fost IOAN FEIER, iar familiei îndoliate sincere condoleanţe. Familia Dorel Filip. (1116357)
• Sîntem alături de verişoara Rozalia Verde, nepoatele Luci, Monica şi ginerele Florin, la decesul soţului, tatălui şi socrului drag, VERDE TODOR (DODU). Sincere condoleanţe, Familia Aron Flueraş. (1116359)
• Sîntem alături de colegii noştri Vasile şi Lucia în momentele grele pricinuite de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei. Conducerea R. A. D. J. Cluj.(1116361)
• Astăzi se împlineşte un an de cînd scumpul nostru MOLDOVAN MIHAIL a trecut în veşnicie. Cei care l-au cunoscut, apreciat şi iubit să păstreze alături de noi un moment de pioasă amintire pentru cel pe care nu îl vom uita niciodată. Familia.(1304199)
• Rugăciuni şi flori la 6 ani de la plecarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre CARMEN BODEA. Odihnă veşnică să-i dea bunul Dumnezeu. Unchi, mătuşi, veri şi verişoarc. (1304200)
• Anunţ împlinirea a 6 ani de la moartea neaşteptată fiicei mele dragi CARMEN MARIANA, studentă Comemorarea arc loc la data de 5. XL 2000 la Biserica din str. Universităţii ora 9 şi în data de 6 noiembrie la Biserica Bob ora 17. Odihnă veşnică! Mama îndurerată. (1304204)
* Azi se împlinesc 4 ani de dor şi lacrimi dc cînd scumpul nostru fiu şi frate prof. BĂIEŞ ALEXANDRU GEORGE a plecat dintre noi, la numai 36 ani. Pentru dragostea, bunătatea şi căldura sufletească cu care ne-ai înconjurat, te vom )ăstra veşnic în inimile noastre, n veci nemîngîiaţi, mama, tata
şi fratele. (1304206)
Duminică 5 noiembrie se împlinesc 5 ani de cînd moartea nemiloasă a luat dintre noi in tr- un tragic accident, pe scumpele noastre fiice IOANA şi SIMONA MĂRDAN. în sufletele noastre aţi fost şi veţi rămîne vii cît vom trăi. Cît aţi trăit v-am iubit, cît vom trăi vă vom plînge. Mama şi tata pe veci nemîngîiaţi. (1304208)
Azi 3 noiembrie 2000 se împlineşte un an de cînd a plecat dintre noi iubita noastră mamă, soţie, _ fiică OSZTRICZA MARGARETA. Nu mai simţim mîngîierea mîinilor tale şi acest lucru ne va durea veşnic. Strălucirea ochilor tăi nu ne mai luminează drumurile. Fiul Robi şi soţul Sanyi. (1304214)
• Azi se împlinesc 20 de ani de cînd ne-a părăsit iubitul nostru soţ, tată şi bunic, OROSZ BELA, pensionar al Uzinei Tehnofrig. Veşnică pomenire. Văduva şi familia. (1116291)
» Se împlinesc 6 săptămîni de lacrimi şi durere de la trecerea în eternitate a iubitei noastre soţie şi mamă, ABRUDAN MARIA.Comemorarea va avea Ioc azi, 4 noiembrie 2000, la domiciliul famifiei din str. Lacu Roşu nr.5. Scumpa noastră soţie şi mamă te plîngem zilnic şi nu te vom uita niciodată. Rugăm pe bunul Dumnezeu să-ţi facă parte de odihna veşnică. Soţul Iosif cu copiii Florin, Anca şi prietenii lor Oana şi Adrian. (1116330)
Se împlinesc 6 luni de la decesul celui care a fost tatăl meu, sprijinul meu, PAUL DRÂMBÂREAN. Eu am fost cea mai importantă fiinţă din viaţa ta, cea care te-a iubit cu adevărat, eu sînt chipul şi asemănarea ta, eu sînt fiica ta. Aduc mulţumiri celor care au fost mereu alături de mine de la decesul tatălui şi mi-au acordat sprijinul ia nevoie: “familiei”, Consiliului Judeţean, foştilor colaboratori şi prieteni. Minunatei avocate care a fost apărătoarea procesului meu, Rodica Maria Lazea, îi mulţumesc din suflet. Tuturor celor carc mi-au fost alături Dumnezeu sâ vi-i ocrotească pc cci dragi. Răzvana-Maria Drâmbărcan (1116342)
• O aducere aminte pentru cei carc l-au cunoscut apreciat pc prof. DORI FLORIAN, om dc o deosebită nobleţe sufletească, la un an dc la trecerea în eternitate Parastasul va avea toc duminicâ, 5 noiembrie, la Biserica dc pc str. Bis Ortodoxe. Familia îndurerată (1116346)
• Mulţumim tuturor celor care nc-au fost alături în clipele grele pricinuite de pierderea celui carc a fost economist PANA NICU. Soţia şi nepoţii lui dragi. (1304194)
• Cu regret anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, frate, unchi, cumnat VULPOI EMIL.Înmormîntarea va avea ioc luni, 6.11.2000, ora 14, la Cimitirul Central. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (D.)
C i t i t i z i l n i c
ADEVĂRULde Cluj
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
Redacţia S P O R T IV TcF: 19121.27 \ ± j
oi vonSENIORUL IOAN SABAU
Nu am avut plăcerea să-l cunosc personal pe domnul loan Sabâu. Căruia îi cer scuze pentru că nu îi voi spune, în aceste rinduri, domnul Sabău, ci Neluţu sau Neluţu Sabău. Din cel puţin două motive. In primul rînd pentru că este foarte tînăr - are aproximativ jumătate din vîrsta mea. Iar în al doilea rînd, consider că spunîndu-i Neluţu, îl alint, din simpatie, şi chiar pentru faptul că-1 respect şi vreau să mi-1 fac apropiat. ' s
Deşi i-am urmărit cariera, deşi l-am admirat cînd juca în naţională sau la' cluburi din ţară sau de dincolo pentru eleganţa lui combinată, bizar, cu o anumită violenţă în cel mai bun sens al cuvîntului, cu o anumită forţă şi voinţă nu aş fi scris aceste rinduri dacă... Dacă întîmplarea nu m-ar fi pus într-o relaţie, destul de apropiată, ca să nu zic strînsă, cu antrenorul Neluţu Sabău. Concret: exact o lună de zile, adică toată luna octombrie, am avut ore în care am încercat sâ-i învăţ pe cîţiva studenţi de la o Universitate particulară, ceva elemente din jocul de tenis. Timpul a fost nesperat de prielnic, soare, căldură, condiţii bune.. Un gard de sîrmă ne despărţea de locul, de asemenea favorabil - gazon excelent -, unde echipa de fotbal “U” Cluj-Napoca {acea antrenamente sub “bagheta” lui Neluţu Sabău. O lună de zile, luni, marţi, miercuri, joi am tras cu ochiul şi cu urechea Ia ce se întîmpla dincolo de gard. Pot să spun cu sinceritate, fară patimă sau interes, că rar mi-a fost dat să văd (şi sâ aud), antrenamente mai “adevărate”, mai bine puse la punct, mai eficiente, decît cele la care mă uitam. Precizie de ceasornic elveţian Ia debutul antrenamentelor, grup compact al jucătorilor în procesul de instruire, exerciţii complexe şi interesante, dozare şi intensitate corespunzătoare, stare afectivă favorabilă în timpul pregătirii, exerciţii diferenţiate în funcţie de valoare sau de vîrstă. Şi, mai presus de toatfe acestea, nici un urlet, nici un strigăt gutural şi urangutanic al antrenorului de pe margine sau din mijlocul terenului. Aşa cum se- întîmplă frecvent, în pregătire sau la jocuri, .cînd antrenorii se dau în stambă fâcîrid spectacole de pantomimâ la marginea terenului.
Nu am scris aceste rinduri pentru a-mi vedea numele în ziar şi nici pentru a mă afla în treabă. Le-am scris pentru câ aşa cred şi aşa gîndesc. Nu am mai păşit pe Stadionul “Ion Moina” (pe atunci nu purta acest nume) de cînd juca- inegalabilul Zoii Ivansuc. Şi cînd, la tribuna a doua, primeam în faţă razele soarelui de sud, mîncam seminţe şi puteam să ne ducem Ia meciuri iubitele, surorile, soţiile.
Dacă Neluţu Sabâu va rămîne la “U” (deşi nu sînt din cale afară de “patriot local”, iubind totuşi cu pasiune oraşul acesta) voi reîncepe să merg la meciurile echipei “U” Voi asculta poate imnul Clubului “U” şi voi gîndi şi voi tînji la marii seniori alb-negri de la Tony Dascălu şi Sever Coracu pînâ la Mircea Luca, Paul Marcu, Viorel Ivansuc, Petm Emil, Dan Anca sau loan Sabâu. Şi nu-mi va fi ruşine să invit la meci o fiinţă de sex... frumos. Şi după meci voi sta tot cu faţa la soare, pe terasă, la “Ancoră” bînd o bere cu doi maeştri ai balonului oval Nea Sandu Paloşanu şi Mircea Rusu.
în ultimii ani, Neluţu Sabău este cel mai mare. Un estimabil cîştig pentru “U”, Dacă nu vom aplica regula noastră (nescrisă) de a ne nega, denigra şi anula valorile, Neluţu Sabău va rămîne la “U”. Pentru că acest lucru ar înnobila echipa de fotbal şi Clubul. Din cauză că, pe teren şi în afara lui, Neluţu Sabău este un Domn.
Prof. univ. Dorin ALMĂSAN
C a m a ş a a r ă t ă t r i b u n a a d o u a î n a i n t e
d e ( r e ) v e n i r e a l u i N e l u ţ u S a b ă u l a Q l u j .
W* W :t:;4» .*» •*. *,<•*.-**# 8 «* S(S 51* ££
«* * **• i s ££ m * # # * * * * » m -mm «•>--------- _-s * Sx SŞ ■*■-.<. ţ * * * ** ** -» *« *•* *•* 'O* * » ! % ^Ti *, r-■* .■»«":'i'«a«£-îaM a!«ssss**a»as£;. i i is r :* ~ * __ «-* * >■** « fei • J» «1 f* £3* » » iM ii *& «* * fc-"
' H f 7*3 T. *”« " i ’ . . ‘ f * ÎJ - 1 -J *'• '
r. . . . VS1 •„
S i t o t u ş i s e . . . m i ş c ă . . .
. ...aş zice după aceste prime zile ale unei campanii de presă, poate unică în felul ei. Zile în care convingerea mea - una personală bineînţeles şi, mai mult ca sigur, una alterată de un subiectivism pesimist aproape cronic - că oraşul acesta, oamenii care îl „calcă" zilnic rămin indiferenţi la probleme ce ţin, poate, de un patriotism local desuet, mi-a fost puternic zdruncinată. Parafrazînd celebrul dicton „e pur si fnuove" am observat, pe propria... cutie poştală, pe propriul telefon, pe propriul fax că, totuşi, sc... mişcă. Situaţia, departe de a fi una idilică, presupune şi multe „dar’’-uri (joc de cuvinte intîmplător, pentru că nu este vorba de... cadouri). S-au sensibilizat... cine? Acele persoane (simple) care nu au alt bun mai de preţ decît sufletul, unul subjugat definitiv şi necondiţionat unei idei, unui spirit „învechit” în 81 de ani de tradiţie sportivă. Acele persoane care, fără să ezite, îşi investesc tot sufletul, într-o tentativă care nu pare să aibă mulţi sorţi de izbîndă. Şi totuşi o fac... DAR, de ce numai ei? DAR, de ce nu şi alţii? Acei „alţii" care ar trebui să o facă pentru că POT să o facă mult mai eficient. Cel puţin din punct de vedere financiar. DAR, de ce nu şi alţii? Acei „alţii” obişnuiţi - dintr-un automatism antrenat în ani mulţi de excerciţiu al puterii -, să trimită numai faxuri de încurajare şi adeziune. Adică.., fîsss. Clujul - şi mă bucur că această părere mi-a fost zdruncinată - este departe de a fi un oraş mort sufleteşte. El trăieşte în continuare, poate nu atît de fervescent ca altele, dar trăieşte. Chiar şi numai pentru aceasta Neluţu Sabău ar trebui să-şi reconsidere poziţia şi, poate, anumite iniţiative numai de el ştiute. Clujul fotbalistic are nevoie de Sabău aşa cum şi Sabâu are nevoie de Cluj. Numai el poate aprecia acest oraş aşa cum şi numai Clujul îl poate aprecia, îri măsura pe care o merită, pe Neluţu Sabău. ■
Cristian BARA
UŞI . :
• . 0 " : - ' O - ' . o. îl $ fv'si.vţi: 5 ■■: • * 3: f 3.:::.. J iM w W S Ă iM iW .. . '
V- ’d N IV E 8 5 ITATEA **
15, v ,,yr .TOTO.
§ ^ ‘ «1 E
Nu mai~vrem tribune goale pe “Ion Moina”.’~ŞŞ
Aşteptăm în continuare mesajele dumneavoastră adresate lui Neluţu
Sabău. S îm bătă şi duminică ne puteţi scrie la:Fax - 19.28.28
A d resa: Str. Napoca nr. 16 E-m ail: adevcj@ mail.dntcj.ro
Începînd de luni ne puteţi suna şi la nr. de telefon 19.74.18. Tot din prima zi. a săptăm înii viitoare vă
aşteptăm la sediul redacţiei pentru a vă consem na num ele pe listele
susţinătorilor iui Neluţu Sabău. Nu aveţi nevoie de nici un act de
identitate, e suficientă dragostea fată de “U”!
Pe adresa redacţieiOvidiu BOGDAN (student, Facultatea de Drcpt):”Eu
consider câ Neluţu Sabău este singura salvare pentru “U" Cluj. Cred că este momentul să arătăm valoarea echipei cu profesionişti la conducere.”
Sorin RIZEA :”Crcd că singura salvare a clubului este transformarea în societate pe acţiuni. Ar fi păcat ca Neluţu Sabău să plece după efortul sentimental şi fizic depus. Aş vrea ca Neluţu să nu mai piardă timpul cu cerşitul pe la uşi. Dar eu cred câ problema se afiă undeva în staff-ul clubului."
Dan HOROBA (jurist): “Problema nu este Neluţu Sabău, ci implicarea comunităţii locale. Unica soluţie este constituirea FC “U” în societate pe acţiuni.”
Gheorghe TRIPON (întreprinzător particular): “Nu sînt microbist, nu mă pricep la fotbal, dar consider de neconceput ca un oraş precum Clujul sâ nu aibă echipă în Divizia “A”. Ca om de afaceri, cred câ singura soluţie este transformarea clubului în S.A. şi condus ca o afacere. Fotbalul, peste tot în lume, este o afacere.”
Marius RUJA: “Singura salvare este transformarea clubului în societate pe acţiuni. Neluţu, daqâ şi tu care eşti clujean ne părăseşti, atunci ce sâ mai aşteptăm de la alţii?”
Mircea RENTA (economist): “Fotbal în Cluj-Napoca? Nu există! Clujeni, treziţi-vă! “U” trebuie sâ fie echipa noastră, a tuturor. Sabău s-a întors pentru a face performantă. Voi nu vreţi?”
Răzvan ŢĂRMURE (întreprinzător particular): “ Deşi nu sînt implicat în activitatea “U” Cluj, consider că este necesar ca dl loan Ovidiu Sabău să rămînă în Cluj, ca o perspectivă clară în vederea promovării echipei în eşaloanele superioare.”
R. PASCU (funcţionar bancar): “Susţin ideea construirii FC “U în societate pe acţiuni şi menţinerea lui Sabâu ca antrenor-jucător. Voi sprijini şi financiar această acţiune.”
Florin COSMA (fizician): “Admir din tot sufletul un om pasional! Singura şansă a acestui oras, din punct de vedere fotbalistic, este loan Ovidiu Sabău”.
Dan CIMPEANU (bijutier): “îl susţin pe Neluţu Sabău pentru transformarea FC “U” în societate pe acţiuni şi îl admir - pentru curajul nebun de care dă dovadă. Menţionez că am fost şi adversari în Sala Sporturilor la un meci de fotbal în data de 2 ianuarie.”
0 carte tJe curînd apărută la- editura EUROPA, purtînd semnătura a doi autori: primul este un împătimit gazetar dăruit sportului; l-am numit pe Demostene Sofron, un
puţine, o jumătate de veac de rugby la Cluj-Napoca, disciplină născută pe malul Someşului Mic, în grădina bogată a lui “U” din dorinţa unor tineri îndrăgostiţi de
Demostene Ştrfron • O ajv iji: Chifiau
Monografiarugbiuluiclujean• - a# *
! V , # -* « JV&f / ,f<\ *
* ' tt*r* '*>. î * » " ^\$* * *:c‘iV. f i . ' ' ' I; IUI I U«W :•
“recidivist” în publicistica * sportivă (şi nu numai); cel de al doilea, Octavian Chihaia, a fost în urmă cu vreo trei decenii jucător cu balonul oval sub culorile lui “U”, a absolvit ANEF-ul, este la ora actuală
■ lector universitar al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul UBB Cluj-Napoca şi, bineînţeles, antrenor secund al echipei de rugby “U”.
Scurt şi la obiect, cartea -reuşeşte să ne prezinte în pagini
balonul oval. Ar însemna să retranscriem multe nume şi evenimente legate de evoluţia rugby-ului clujean, drept pentru care recomandăm, cu căldură, tuturor celor ce iubesc această disciplină să zăbovească asupra paginilor acestei cărţi şi-şi vor împlini cunoştinţele cu anii cei frumoşi parcurşi de rugby-ul clujean. Mulţumiri celor doi autori pentru plăcuta surpriză editorială oferită.
Victor E. ROMAN
Piagram^competiţionaliMK. V O L E I Cuplaj interesant sîmbătă, 4 noiembrie, in Sala
Sporturilor “Horia Demian”. De Ia ora 11,30, “U” Modena - Someş Dej; de la ora 13, volei feminin, “U” DF - Poli Timişoara.
. B A S C H E T Sîmbătă, 4 noiembrie, ora 18, “U” Carbochim - Dinamo Bucureşti, meci în cadrul etapei a 8-a.
• K A R A T E . Campionatul Naţional de Karate WKC debutează astăzi, 4 noiembrie, în Sala Armatei , de la ora 9 fiind prevăzute preliminariile; duminică, 5 noiembrie, începînd cu ora 10, în Sala Sporturilor “Horia Demian” se desfăşoară finalele.
SU P E R LOTO 5 / 4 0 2 noiem brie 2 000(2 î) fgo) ( 3 GDC1J
Fond de cîştiguri: Cat. i S f t variantă a 251.299.237559.944.009 lei Cat. a ll-a l l l f . variante a 15.747.182
Cat a lll-a 1635 variante a 312.463
J O K E R Fond de cîştiguri: 23.169.703.600 lei
5 din 45 ______ v 1 din 20' 2 4 l f 4 4 l + N 7
Uaţ|i|(bnă|^:(gi5)iCat. a-ll-a :GatŞ®ffe# CatiidtV®C â ţiiA k -a lCat. a Vl-a Cat. a Vll-a (2+1) Cat. a VIH-a (1+1)
(6) (4+1)(4)(3+1)
i m r ‘
_ Si20.000.000.000L1.238.253.200
6 s;işsS35;767.600.l l i l 22WP- m m .759.062:f l i1 9 2 if i i ; ; s M is s iL i .17:737.d:S3;856i!{ ....... ...ii2 ;749îl? l€.12:494®;; :|;m-i.™;;t51.530:
Fondul de cîştiguri lacateg.i va fi de 20.000.000.000 ici, pînl la apariţia unor variantecîştigatoareţS+l),®;.;::®^
învăţătură de minte pentru, M|hai Stoica
Pe conducătorul formaţiei gălăţene Oţelul, Mihai Stoica, l-a luat “gura pe dinainte” cu anumite aprecieri la adresa campionatului, supărîndu-1 foc pe “gură bogată” Dumitru Dragomir, preşedintele LPF (pe care l-a întărîtat şi cu prilejul realegerii sale în funcţie, cînd “Meme” l-a preferat pe Gino lorgulescu). Urmarea? Mihai Stoica a fost suspendat pînă la sfîrşitul campionatului. O învăţătură de minte în viitor pentru Mihai Stoica, fiindcă şi “azi”, ca şi “ieri”, rămîne valabilă zicala: “Şefi-s şefi şi-n şanţ”!
Cîte patru etapesuspendare
Gălăţeanul S. Burloiu, fluieraş la centru, respectiv ploieşteanul V. Banu, .asistent la linie, care au oficiat sîmbătă trecută la partida Ceahlăul - Rocar 2-0, s-au ales cu cîte 4 etape suspendare. Ciudat lucru: pînă în prezent, arbitrii care au oficiat în această toamnă la Piatra Neamţ în partidele susţinute de Ceahlăul au “beneficiat” de 28 etape de
Ş c o a l a§
d a f o t b a l
ş i l a D a j ?Mai mult ca sigur, da!
Unul dintre cei mai productivi antrenori ai Centrului de copii şi juniori din municipiul de la confluenţa Someşurilor, Sabin Coc, ne-a relatat zilele trecute despre iniţiativa domniei sale de a înfiinţa şi în localitate o Şcoală de fotbal ■ pe scheletul unităţilor, de profil din Cluj-Napoca. Ar fi o soluţie ideală, mai ales dacă avem în vedere sutele de copii talentaţi din Dej, mulţi dintre ei ajungînd sub “mîna” lui Sabin Coc pînă în naţionala de juniori sau tineret. Ne-a dat şi numele ■şcolii: “Luceafărul 2000”. Da, ar fi un lucru foarte bun. Zilele trecute l-am văzut de mai multe ori şi prin municipiul Gherla, unde, probabil, s-a aflat în căutare de... elevi. Oricum, cele două municipii vecine nu duc lipsă de copii talentaţi la fotbal.
Mulţi părinţi din Dej şi Gherla ne-au spus că ar economisi bani serioşi dacă într-unul din cele două oraşe s-ar înfiinţa o şcoală de fotbal. Domnul-Sabin Coc aşteaptă (doar) ajutorul-unor sponsori generoşi.
SZ. Cs.
l 1 f , ..r;;
B jM n
Stai
suspendare. Lucrul ar trebui să dea de gîndit celor în drept. De ce, la o adică, nu s-ar deplasa la Piatra Neamţ, la un meci al Ceahlăului, preşedinţii Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, mai marele arbitrilor şi al Comisiei de disciplină pentru â-1 vedea, “pe viu” cum se manifestă “Pinalti”, respectiv cum de greşesc la‘ modul grosolan arbitrii. •
Teribilismeamendate
La. finele partidei • Steaua - Rapid (0-0) de duminica trecută, Răzvan Lucescu ş-a dus cu un steag rapidist spre galeria stelistă incitînd-o; spre el s-a repezit jucătorul stelist P. Stoica, i-a smuls steagul, rupîndu-1, aruncîndu-1 apoi pe gazon, de unde a. fost cules de N. Stanciu, căpitanul echipei Rapid. Toţi trei au ajuns în faţa Comisiei de disciplină: Răzvan Lucescu s-a ales cu un avertisment şi o amendă de 10 milioane lei, P. Stoica a fost amendat cu 5 milioane lei
pentru “replica” sa, iar N. Stanciu, foarte firesc, n-a fost- luat în discuţie, gestul său de
. recuperare a steagului fiind unul absolut normal. De altfel, N. Stanciu a catalogat reacţiile lui Răzvan Lucescu şi Pompiliu • Stoica drept teribilisme ce nu-şi aveau rostul.
Cel bogat sfidează ruda săracăRapidul se vrea şi se dă mare,
tratînd provincia drept o paria, casta cea mai de jos a fotbalului, autohton. O mostră în plină actualitate este problema legată de datoria clubului giuleştean faţă de echipa CFR Cluj- Napoca pentru dolarii încasaţi după transferul -în Coreea de Sud a jucătorului Cristinel Dulca„fost echipier al trupei din Gruia. Rapidul a crezut că poate “scoate ochii” celor de sub Feleac cu 135.000 dolari. Oferta rapidistă a fost respinsă - pe bună dreptate - de clujeni care solicită 192.000 dolari, plus suportarea de către Rapid a cheltuielilor de judecată. Verdictul urmează să fie dat săptămîna viitoare.
Romeo V. CÎRŢANir»|j
- 4 noiembrie —■ • în 1938, în această zi a
apărut “Legea” pentru reorganizarea Academiei Naţionale de Educaţie Fizică (ANEF) şi transformarea ei din instituţie de rang; universitar în ,“Şcoală Superioară de Educaţie Fizică” (ŞSEF) - situaţie consfinţită şi prin “Legea învăţămîntului superior” din 23 mai 1942. Tot în perioada aceasta, a apărut în Monitorul oficial nr. 242 “Regulamentul pentru înfiinţarea şi organizarea Oficiului Universitar”, care s-a ocupat de îmbunătăţirea situaţiei educaţiei fizice, a turismului şi excursiilor ştiinţifice, în rîndul studenţilor şi cadrelor didactice din învăţămîntul superior. Şi ceva mai tîrziu, spre sfîrşitul lunii noiembrie, a fost aprobată Decizia CC al Uniunii Federaţiilor Sportive din România, prin care s-a constituit obligatoriu salutul sportiv la toate manifestaţiile sportive.
5 noiembrie• în 1951, echipa “CCA”
Bucureşti - predecesoarea actualei “Steaua” - a devenit pentru prima oară campioană naţională la fotbal. După ce în anul 1949 - sub denumirea de “CSCA” a ocupat locul 6, în 1950 s-a clasat pe locul 5. Formaţia cea mai des folosită de “militari”: Volnescu - Zavoda I I , Apolzan, Rodeanu - Bâlint (fost la “Ferar“ Cluj), Bone - Peniţă, Moldoveanu, Nicolae Roman (fost la “U” Cluj), Drăgan, Zavoda I, Bădeanţu (Ferenczi Anton, de Ia “Ferar”). în acel ari, roş-albaştrii antrenorului Gică Popescu (fost “internaţional” la “Carmen” şi “CSCA”) au reuşit “eventul”: au cucerit şi “Cupa”, învingînd în finală “Flacăra” Mediaş, după prelungiri cu 3-1.
LÂSZLâ Fr.
E şe cu ri din tim p a n u n ţa te iFotbalul nostru intern,
urmat îndeaproape de cel al tricolorilor, merge tîrîş- grăpiş spre decădere şi suferinţă şi neîmplinire. Preşedinţii de cluburi s-au păcălit - să nu zic furat - între ei, îneît acum nu mai ştiu ce să facă. Marele Ştefan a apelat la colacul de ocazie . numit Halagian,. care salvează pe oricine de la orice, dacă are bani. Preşedinţii de club conduc Liga, se judecă pe ei înşişi şi ne duc cu preşul pe noi, naivii din tribune. De la ei nu vor veni vremuri mai bune, ci doar mai rele!
AnghelTordănescu a avut o prestaţie lamentabilă în Grecia, la naţionala acesteia. Acum s-a despărţit şi de Rapid. El n-a putut sau n-a
ştiut aşeza, măcar în teren, 11 înţelege foarte greu cu eljucători; hai sâ zicem 10, că însuşi, d-apoi cu cei din jur?!portarul are locul lui. El ba vrea să fie şeful Ioţdănescu nu ştie antrena decît arbitrilor din ţară, ba echipe mari, cu spate puternic.. observatorul arbitrilor, ba La Rapid sînt mai mulţi şeful Craiovei sau - de ce conducători şi antrenori şi un' nu? - al naţionalei!? Ca pe domn Copos, care le încurcă pe vremuri, în arbitraj, toate de ani buni. înseamnă că Crăciunescu trăieşte dinnu ştie fotbal, la fel ca Moratti iluzii. El credea, atunci, căde la Inter şi nu are nici ! spectatorii merg la meciurisfătuitori de clasă. Are bani, dar să vadă arbitri, mai ales peei nu rezolvă totul! Iordănescu domnia sa şi nicidecum jocula plecat cu coada între picioare, ca atare. Arbitra cu ambiţie,Marir antrenori sînt eficienţi să se vadă numai el, nu şipeste tot şi ştiu antrena oriunde, echipele. Prea orgolios, preaExemple? 'Michels, Happel,Trapattoni, Capello şi, cu unele rezerve, Lucescu!
Un om neliniştit, care nu ştie ce vrea, este Crăciunescu. S-a reîntors la Universitatea Craiova, dar nu a făcut nici un... purice. De ce? Crăciunescu se
mîndru de sine. Crăciunescu se crede un Guliver neînţeles într-o lume a piticilor. N-a apucat să stea nici o secundă la Craiova, unde sînt atîţia conducători şi atîtea interese!
Viorel CACOVEANU
1 Dolar SUA = 24.919 Iei 1 Marcă germană = 11.104 lei l l c o u a i r u i i
1 EURO = 21.718 lei l g AUR = 213.470 lei
„Stimulentele" Guvernului păgubesc producătorii de alcoolurmare din pagina 1
Ordonanţa „Alba - Neagra”Nimeni nu-şi închipuia că, la
numai cîteva £ile după emiterea ei Ordonanţa 164 (ce s-a vrut a fi „de urgenţă”) avea să determine o adevărată sarabandă de adrese, note, decizii, precizări prin care „emitentul” - prin mîna sa dreaptă, Ministerul Finanţelor - nu a făcut altceva decît sa dea o lecţie de bîlbîială. Zile la rînd, pentru producătorii de alcool, şi chiar pentru organele fiscale teritoriale, rezultanta acestei variante de „alba - neagra” guvernamentale, respectiv ministeriale, a avut imaginea unui imens semn de întrebare: de cînd se aplică reducerea cu 50% a accizelor datorate bugetului de stat?
Astfel, în data de 1 noiembrie Ministerul Finanţelor transmite Direcţiilor de finanţe din teritoriu o adresă în care se specifică faptul că „termenul de intrare în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă nr.164/2000 ...a fost amînat pentru 1 decembrie 20V0". întrebaţi, cei de la „Finanţe” declară câ nu cunosc motivul amînârii. 24 de ore mai tîrziu, o nouă „depeşă” ministerială ajunge pe masa diriguitorilor din teritoriu anunţînd că „ se revine asupra termenului de in trare in vigoare a Ordonanţei n r . l64. acesta f iin d 1 noiembrie 2000". Nu-i nimic, e mai bună „mintea de pc urmă”. Cu cîteva ore
înainte de_ încheierea ediţiei însă, o nouă adresă sosită de la Ministerul Finanţelor anunţa că “deoarece Ordonanţa de Urgenţă nr. 164/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 19 octombrie ac.-, conform termenelor prevăzute la articolul 3, agenţii economici au posibilitatea să depună cereri ( de scutire cu 50 % a accizelor - n.r.j cel tîrziu pînă la... 15 noiembrie ac., pentru a pu tea beneficia de facilităţile Ordonanţei, începînd cu data de... 1 decembrie 2000".
Trecînd cu uşurinţă peste suita de „duse-ntoarse”, domnii de la minister vor să ne spună, într-o altă „tălmăcire”, câ cine vrea facilităţi de Luna Cadourilor n-are decît- „să arvunească” buzunarul statului cel tîrziu pînă la jumătatea lunii
noiembrie. Cît 'despre „facilităţi”, acestea vor veni odată cu... Moş Nicolae. Mai „oficial” spus, Ordonanţa întră în vigoare la'
• 1 noiembrie, dar se aplică o lună mai tîrziu. Întîi banii şi mai apoi cadoul.
Unde dai şi unde crapă •în cursul lunii octombrie, membrii
Patronatului producătorilor de alcool din România - Asociaţiile Garant şi Romferment - au încheiat un protocol în care -se stipula faptul că noile preţuri minimale la băuturile alcoolice - survenite ca urmare a aplicării Ordonanţei nr. 164 - se pot aplica începînd cu data de 6 noiembrie. Băuturile alcoolice urmau deci să se ieftinească. „Dacă însă Ordonanţa se va aplica efectiv numai de la
1 decembrie, evident, protocolul nu se poate aplica, preţul băuturilor rămînînd acelaşi “- precizează Maria Ceclan, director economic la SC Prodvinalco SA Cluj. Vîlva făcută în jurul ordonanţei, cu mult înainte de emiterea acesteia, a adus însă pagubă/societatea înregistrînd o scădere a volumului vînzărilor, pe luna octombrie, cu 20 %. „ în această lună, marile firme de en- gros au preferat să cumpere numai strictul necesar, aşteptînd scăderea preţurilor de la 1 noiembrie - specifică directoarea Ceclan. Amînarea termenului de aplicare a Ordonanţei la 1 decembrie va atrage, aproape sigur, o scădere a vînzărilor şi pe luna în curs". Guvernul spune că a vrut să facă un bine. Producătorii spun că a ieşit râu. Unde dai şi uride crapă...
G O N S U b T A N Ţ Ă ^ F I S C A L Ă f
Impozitul pe venitul globalîntrebare: Cheltuielile dc delegare-detaşare
sînt deductibile integral în vederea determinării venitului net din activităţi independente?
Răspuns: Pentru persoanele care obţin venituri din activităţi independente, potrivit prevederilor art. 16. alin.4, lit.l) din Ordonanţa Guvernului nr.73/ 1999 privind impozitul pe venit, sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizaţiei zilnice de delegare sau de detaşare şi diurnă, acordate pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, care depăşesc limitele stabilite prin hotărîre de guvern, nu sînt considerate cheltuieli- deductibile.
Întrebare: O societate comercială are în administrare un număr de apartamente care au fost încadrate, în conformitate cu art.2, lit.e din Legea locuinţei nr.l 14/1996, republicată, ca locuinţe de intevenţie.
Salariaţii, care sînt angajaţii societăţii şi sînt cazaţi în aceste locuinţe, beneficiază conform contractului colectiv- de muncă de următoarele gratuităţi: cazare, energie electrică şi termică, apă, transport cu mijloacele proprii ale unităţii. Contravaloarea acestor servicii reprezintă pentru unitate cheltuieli deductibile Ia calculul profitului impozabil. Vă rugăm să precizaţi dacă aceste gratuităţi sînt considerate avantaje în natură pentru salariaţi, conform art.9 din Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit
Răspuns: Aceste gratuităţi'sînt considerate avantaje în natură pentru salariaţi conform art.9 din Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit şi se impozitează, cu excepţia prevederilor art.27 din Legea bugetului de stat nr 76/2000. . . .
întrebare: Un condamnat Ia locul de muncă beneficiază de deducerile persoanle de bază şi suplimentare aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit?
Răspuns: Veniturile obţinute de condamnaţii care execută pedepse la locul de muncă sînt asimilate veniturilor de natură salarială şi se impun în conformitate cu prevederile art.24, alin. 4, lit. b din Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, deducerile personale acordîndu-se la sfîrsitul anului. -
(Selecţie din GHIDUL INFORMATIV al Ministerului de Finanţe)
(D.E.A)
H Mediul înconjurător în vizorul ONG-urilor clujeneOrganizaţiile clujene de mediu (Clubul de
cicloturism „Napoca”,. Clubul ecologic „Transilvania”, Asociaţia „Pro Ruralis”, Fundaţia „Potaissa”, Fundaţia „Speranţa Verde”, Societatea Ornitologică Română, Clubul George Vîlsan, Asociaţia Eco-Media) au avut la sfîrşitul săptămînii trecute o întîlnire în cadrul căreia au adoptat o serie de declaraţii comune, care se referă, printre altele la faptul câ este posibil ca în curînd să apară Legea Ariilor Protejate, care va reglementa situaţia acestor zone.
•Legea respectivă este considerată a fi.foarte importantă pentru că, pînă acum, existau impedimente în crearea unor rezervaţii naturale din cauza lipsei cadrului legislativ. ONG-urile clujene protestează însă împotriva modului în care va fi promovată această lege (Ordonanţă de Urgenţă) şi a faptului că nu au existat dezbateri publice ale proiectului. Precizăm că în judeţul Cluj există 34 de arii naturale protejate, de interes judeţean, 6 monumente ale naturii, 14 rezervaţii naturale de interes naţional, prpeum şi un Parc
Naţional al Munţilor Apuseni, aflat în stadiul de proiect.
De asemenea, organizaţiile de mediu solicită îmbunătăţirea accesului public la informaţiile de mediu, precum şi crearea mecanismelor de participare publică la luarea deciziilor cu impact în mediu, protejarea eficientă a surselor de apă existente şi renunţarea la politica de abandonare a lor, abordarea integrată a managementului, deşeurilor (respectiv rezolvarea problemei rampei de gunoi de la Pata-Rît, a rampelor comunelor din judeţ şi soluţionarea problemei depozitelor ilegale de gunoi şi a celor de rumeguş din zona montană), stoparea-reducerii spaţiilor verzi şi declararea celor existente ca zone protejate de interes local, finalizarea şi punerea în aplicare a Planurilor Urbanistice ale Zonelor Protejate pentru toate ariile protejate din judeţ, promovarea ecoturismului ca alternativă la turismul de tip
■ clasic, care necesită infrastructuri mari şi au un impact major asupra mediului.
A. BLAGA
d j r BANCA TURCO-ROMANA- Sucursala ClujD I r \ • B -dul21 D ecem brie 1989, nr. 16, Cluj-Napoca Tel.: 190.203,197.700; Fax: 199.281
oferă clienţilor săi
DEPOZITE LA TERM EN:
COD VAL. SUMA MINIMĂ 1 LUNĂ 3 LUNI; 6 LUNI 9 LUNI I2LUNr
Avantaje:-Dobînzile sînt fixe pe toată perioada depozitului- Comisioanele pentru deschiderea şi retragerea unui depozit la termenul stabilit: 0
CERTIFICATE DE DEPOZIT L A PURTĂTOR CU PAROLĂCOD VAL 1 LUNA 3 LUNI 6 LUNI 9 LUNI 12 LUNIROL 38% 40% 40% 36%USD 6,75% - 7% 7,25% 7,5% - 7,8% -DEM 4,5%. - 4,7% 5% 5,2% 5,5%
Avantaje:■- Comisioanele pentru cumpărare şi răscumpărare: 0*- La răscumpărare înainte de termen se primeşte 60% din dobînda, în funcţie de perioada de deţinere*- Valoarea certificatului poate f i aleasă de către dumneavoastră -Puteţi alege termene fixe sau orice alt termen- Pot fi cumpărate fără a avea cont în bancă* Dacă perioada de deţinere a certificatului depăşeşte 30 de zile._________________ jF.Pr.oooa) '
Licitaţia pentru vînzarea Transim
a fost anulataIeri a expirat termenul limită:pentru
depunerea ofertelor pentru privatizarea SC Transim SA Huedin. Nici un investitor nu s-a prezentat însă la sediul FPS Cluj pentru a-şi depune actele necesare. Astfel, licitaţia care trebuia sâ aibă loc luni, 6-noiembrie, s-a anulat. Soarta societăţii va fi. decisă sâptâmina viitoare.. Precizăm câ FPS Cluj a scos la vînzare
96.34 la sută din capitalul social al firmei. Valoarea nominală a unei acţiuni este de25.000 Ici, preţul de pornire al licitaţiei fiind stabilit la 28.000 lei/acţiune. Valoarea pachetului se ridică astfel la Ş3jjIlmjliâfdeHei/ffi
Capitalul social al Transim este de 2,9 miliarde Ici, principalul obiect de activitate fiind transportul terestru de călători, pc bază de grafic.
A.R.B.
Profit nat da aproapa 2 .2 0 0 miliarda lai
Profitul net realizat dc Banca Comercială Română în primeie 9 luni ale acestui an este de 3,7 ori mai mare decît: cel Înregistrat la finele aceleiaşi perioade' a anului trecut şi aproape dublu faţă de cel realizat în 1999.. / j f - f f t / f f r
în condiţiile onorării tuturor obligaţiilor fiscale, profitul net este de 2.194 miliarde lei (circa 91.4 milioane dolari), sensibil mai măre comparativ cu 1.525 miliarde lei (circă- 72,6 milioane dolari) la finele semestrului întîi a.c. ceea ce confirmă parcursu 1 / permanent ascendent al băncii, ca instituţie financiară modernă şi ,eficientăr:f ii® ? ^ 7 Creşterea volumului de afaceri al BCR.: se reflectă corespunzător în creşterea valorii capitalurilor proprii la 9.422 miliarde lei de la 7.231 miliarde lei înregistrată la 31 decembrie 1999.
în activul bilanţier, dc aproape 60.000 miliarde lei, operaţiunile cu clientela au înregistrat, în ultimele 9 luni. un indice de creştere de 114,1%, fapt ce probează rolul BCR de principal susţinător al economiei reale.Ilffiîjţiă ifri® ^
clienţi care utilizează azi serviciile BCR,
ultimele 12 luni.(C.B.)
Comunicat DGFPCFSConform adresei Cabinet Secretar
General nr. 11.400 din data de 2 noiembrie 2000, termenul de intrare în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a- Guvernului ' nr. 134/2000. pentru modificarea şi- completarea Ordonanţei: Guvernului nr. 27/2000 privind regimul; pioduselor supuse accizelor este la dala de I noiembrie, iar termenul de intrare în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 164/2000 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea agenţilor economici producători interni sau importatori de alcool, băuturi alcoolice spirtoase şi băuturi alcoolice naturale, în vederea achitării obligaţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale' de stat şi fondurile speciale a fost amînat pînă ia data de 1 decembrie 2000, urmînd a se respecta precizările; din adresa mai sus-raenţionată.
Şef Birou, Gligor GAVRIS
\ ■ y , / T " r ' ^
R m i K i n m j i N S J ' K9
- Ici -
[Srnb { Dtmmir»scc#taW | m | Inch. i Var | Duc. | M u. j Min. | ,P rm *d . | Nr.icl I Vil totali IU
Total categoria 1 * II (exclusiv SIFj MM» 1,383,434,171
• TOTAL GENERAL 3,091319 2320,854,350
Capitalizare bursiera (mii of) — -*o 6S7 826Societati comerciale exclusiv SIF (mii lei) * 9 362 743SIF (mll. lei) « 1 295 OS3B E T R O L — 5 2 5 . 0 9 p u n c t e V a r i a ţ i e “ - 3 . 5 6 p u n c t e ( - 0 . 6 7 % )B E T - C R O L *“ 5 - 1 0 .9 - 1 p u n c t e V e r i e t i e — - a . 6 7 p u n c t e ( - 1 . 6 7 % )B E T ' F I R O L — 1 0 1 2 . 1 1 p u n c t e V a r i a ţ i e — 3 . 6 1 p u n c t e ( 0 . 3 6 % )Capitalizare bursiera (USD) — 427 698 792
Societati comerciale exclusiv SIF (USO) « 375 727 06-1SIF (USD) ** 51 971 731B E T U S D = 1 5 8 . 7 3 p u n c t e . . V a r i a ţ i e =* - 1 . 1 9 p u n c t e ( - 0 . 7 4 % )B E T - C U S D == 1 7 2 . 1 2 p u n c t e " V a r i a ţ i e *= - 3 . 0 4 p u n c t a ( - 1 . 7 4 % )B E T - F I U S D ■* 1 0 0 9 . 3 1 p u n c t e V . - y l a t i a —2 . 9 2 p u n c t o ( O . e s » '* . )
NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi
Societăţi din Judeţul CluiSIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.
SEBV SERE VJTAN BARZESTJ - BU 6 21000 63000000 3000
D a t e s i n t e t i c e 'NR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE....:....... 249NR. TOTAL.ACŢIUNI .............................. 3.159.559VALOARE TOTALA TRANZACŢII ......................... - ......................3.836.417.435 LEt'NDICE RASDAQ . I.... .............................698.00 PUNCTEV A R IA Ţ IA Z I L E i ............................. -7 -5 1 P U N C T EVARIAŢIA PROCENTUALA ..... -1.06%
informaţiile referitoare Ia Bursa de Valori Bucureşti şi Ia Piaţa extrateieră RASDAQ provin de la SVMINTERDEALER CAPITAL INYEST SA, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel 433212.
DENUMIREAVALUTEI S im b o l
* V ariaţie faţă d e ziua
p re c e d e n ta (%)
CURSUL ÎN LEI
DOLAR AUSTRALIA AUD • 0.22 i 13163
DOLAR CANADA CAO 0.01 f 16258
FRANC ELVEŢIA CHF 0.95 • T 14177
COROANA DANEM ARCA ' DKK 4JJ2 T 2917
u r a -s t e r z j n A GBP 0.10 l » . 36165
YEN JAPONIA JPY 02* T 230.61
COROANE NORVEGIA NOK 0.82 T 2719
COROANE SUEDIA SEK 1.03 î 2541
DOLAR SU A 'V ;;U SD ţ;:::f ‘ 0H 7 Ţ
DST OST 0.46 Ţ • 32153
EURO lili'EORfp::-; 1 5 7 t
SHILJNG AUSTRIA ATS 1 J 5 T 1578
FRANC BELGIA BEF 1.32 T 538
M ARCAGERM ANA D IM 1 3 7 t 11104
PESETAS SPANIA ESP 1.37 f 130.53
MARCA FfNLANOEZA FIM 1.39 T 3653
FRANC FRANŢA FRF 1.38 Ţ 33f1
U R Ă IRLANDA ' IEP 1 3 7 î ,2 75 76
L1RÂ ITALIA UT 1.45 T 1122GULDEN OLANDA NLO 1.37 Ţ 9855
ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 1.38 T - ' 108.33
1 g AUR (p re )in lei) 0.33 î 213470
C a sa du sch im b USD OEM
valutar* C V „ ,c 'VMApROjSR:q y p î « 24.950 ‘25.150 10.830 11.000
PLATINUM 24.950 25.150 10.800, 11.000,
CAMBIO 25.000 25.150 10.830 11.030
, PRIMA 24.950 . 25.100 10.800 11.000 •
BdncO
Banc Post 24.850 25.230 10.750 10.050
BRD 24.709 25.150 10.807 11.114
BCR . 24.850 25.075 10.764 11.194
Transilvania • 24.960 ■ 25.150 10.770 11.000
-* Cursuri afişate la ora 15,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.
UIW-.TTTF*.- persoane fizice - % - persoane juridice - %
B SncI c o m e rc ia le la vedere 1 lu n i 3 lu n i 6 lu n i 9 luni 1 2 iun)
B C R * 10 35 36 37 35 39B R D - G S Q O •• 33 ... 34 ■ "34 ,5 .:. 36 36 .5
33 * 3 5 . 37 , 39 43
B A («. r»v«u*>M) <«. *W»I
9 31 32 33 34 349 31 32 - - -
B a n c P o » t* 9 ■ 31 32 33 - •: •.. 34 • -• 35A L P H A B A N K 5 32 35 35 33 35
v: C a rp a tic a 10 3 7 '. 36 . . 3» < ■ 40 42T ran a llvan ia 9 36 37 37 35 38
R o m â n e a s e V * 10 3 6 3 8 39 36 . 36C E C 9 37 38 33 - 37
A L IA N Ţ A • 10 3 6 . 39 40 41 . 4 2R O M E X T E R R A (d o b . v a r ia b il i ) 10 32 3 5 37 39 4 0
T U R C O -R O M A N A . .• 5 - 34 35 34 33 33" D A C IA -F E L IX " 6 33 35 36 34 34
"Io n Ţ lriac~ - 3 4 - 35 38 38 4 0R o m â n i d e S co n t 7 34 3 5 .5 35 35 35
7 . 34 .5 34 34 34« W E S T B A N K to 36 3 8 39 3» 39B ln c l p o p u la re la vedere 1 lu n i ■ 3 luni 6 lu n i 9 luni 1 2 lu n i. N A P O C A
«> . 10 4 0 4 2 «. 46 - 48S F IN X C O O P 10 41 4 3 45 - - .
: T R E Z O R 10 4 0 ’ 41 43 •... « • . . 4 6" C L U J " 10 35 37 - - -
:: M IN E R V A 1 2 35 4 0 •■•4* •• ..... • 4 3C o n c o r d ia C r a d i t 8 41 4 5 - - -
B A n c I c o m e rc ia le la v e d e re 1 l u n i 3 lu n i 6 lu n i 9 tun i 1 2 «uni
B C R * 10 3 5 3 6 37 36 39
:•>. B R D ** - G S G 9 3 0 31 S I . 5 32 3 2 .5
B Aftfob, ntWrvfWII} 9 31 3 2 33 34 34
B e n e P o e t* 9 3 2 3 4 35 36 3 6
A L P H A B A N K(e. «ucurartn S 3 2 3 5 3 5 35 35
C a rp a t ic a 10 3 5 3 7 37 35 3 4
T ra n s ilv a n ia 9 3 4 3 5 36 37 36
R om A n eaecA T * 10 3 6 3 1 39 36 36
C E C 9 3 5 3 6 37 37 36
R O M E X T E R R A(rtnti. «wtokMI 10 3 0 3 3 35 3T 36
T U R C O -R O M A N A 5 34 3 5 34 33 33
“ D A C IA F E L IX " 9 30 2 6 27 2 6 26“ lor* Ţ lr la c “ 4 34 35 39 36 4Q
R o m â n i de â c o n l 7 34 3 5 .5 35 35 367 3 4 .5 3 4 34 36
W E S T B A N K 10 34 3 6 37 36 39B ln c i p o p u le re le v e d e re 1 l u n i 3 lu n i 4 lu n i • fruni 1 2 tu n i
N A P O C AIdsb. RuctuaMt) 10 3 6 3 9 4 0 * 4 »
8 F IN X C O O P 10 4 1 4 3 4 5 * *T R E Z O R 10 4 0 41 4 3 4«
'•“ C L U J ” 10 3S • • - .C o n c o r d ia C r a d i t 8 3 8 3 9 4 0 4 t
V A L U T A- persoane fizice - % - persoane juridice - %
:;:f B A N C A :; V a lu ta V e d e re 1 lu n â 3 lu n i 6 lu n i 8 lu n i 12 Iu n BANCA Valuta Vedere 1 lu n i 3 hm l « luni • luni 1 2 *unl
B C RD E M 3 - 3 ,3 3 .7 - 4,1
BCRDEM 3 - 3.3 3.7 . 4.1
U S D 4 - 4 ,7 5 5 - 5 ,2 5 USO 4 4,75 5 . 8 2 5
B R D G S GO E M 2 .2 5 2 ,4 2 ,5 2 .6 2 .6 5 2 ,7 DEM 2,25 2 A •: 2,5 2,6 2,69 2.7U S D 3 “ 4 .1 5 4 ,2 5 4 ,4 .4 ,5 . 4 ,6 5 USD 4.15 4 2 5 4.4 4.S 4 2 »D E M 2 ,2 5 - - ■ 2.8 3
Banc PoatDEM 2,25 2.5 . 2 2 . 3
U S D 4 - 4 ,8 5 USD 3 4 - 4.2 4.5D E M 2 .5 3 -. 3 .2 3 ,2 3 ,5 3 .7 DEM 2 .3 3 3,7 3 2 3.5 3.7U S D 4 :•' S .2 •• 5 ,3 • 5 ,5 : 5 ,5 S .8 5 USO 4 5 2 8.3 5 2 5 2 5.C3
Io n Ţ ir ia cD E M 1 ,2 5 3 .6 3 .8 4 ,1 4 ,3 4 ,6
1 IrlOEM 1 25 3.4 3.6 4.1 4 2 4 2 5
U S D 2 5 5 ,2 5 5 ,5 4 ,8 5 5 ,7 5 n Ţ I IUSD 2 52S 5.5 5 2 5 2 •
U S D ;.:•.3 -:• 5 ,5 • 5 ,7 5 • 6 • :. 6 .5 USO 3 5 2 5,75 - 6 • 2 ■D E M 2 ,5 3 2 5 3 ,5 3 ,7 5 4 4 .2 5
1DEM 2,5 3 2 5 3.5 3,75 4 4 2 5
U S D 2 ,5 5 5 .5 5 ,7 5 6 6m nea»
USD 2.50 5 5 2 5.75 e 6D E M .2 .5 :••:•; ■Şi: - ' ••••■ 3 ,5 •C: - • • 4
CDEM 2,5 * • 3.5 >. , •■ 4 • •
U S D • 3 ::•:■• îP--.? :t ■ •: 4 ,5 ■■ 5 ,5 . • ’P® USD 3 . . • • ■ • 4.5 „ . 5 2 .A L P H A B A N K D E M 2 .1 3 2 5 3 ,5 3 .7 5 4 4 .2 5 ALPHA BANK DEM 2,1 3 2 5 3 2 3,75 4 4 2 5(B . B u c u r e ş t i) U S D 2 ,5 5 2 5 5 .7 5 5 ,7 5 5.8 6 ,2 5 (B. Bucureşti) USD 2.5 5 2 5 5,75 5.75 8.5 6 2 »
:T u rc o -R o m â n ftD E M 4 ,2 ? .-:4.S IV:: 4 ,7 v
T A lDEM •:.: .1. . , ;-4 .. 4 .2 - 4 2 • . 4.7
U S D 6 ,2 5 $£::;■ 6 ,7 5 ■•'. : 7 ,1 .o o
: USD. ., •••' 2 '• 6 2 5 . 8.5 6,75 7,1
R o m e x te r r aD E M 3 v 3 ,2 3 ,3 3 .5 4 4 ,2 OEM 3 3.2 3.3 3.5 4 ' 4 2U S D 3 .5 5 5 .2 5 .4 5 .5 5 .6 USD 3,5 - 5 5 2 5 A 5 2 5 2
“ D A C IA P 6 L IX "D E M : 2 .5 - 3 3 ,2 5 . 3 .7 5 - 4 .2 5 OEM 2,5 •:•■ - ■s 3 2 5 3.75 4 2 5U S D 3 - 5 .5 5 ,7 5 6 ::•> 6 ,5 USD ■ 3 .' - •' 5 2 . 5.73 .6 . 6 2
R o m â n ă D E M 1 .5 3 ,3 3 ,3 3 .3 3 ,5 3 .5R m l i d Sc t
DEM 1 A 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2d e S c o n t U S D 1 ,5 5 5 5 5 ,5 5 ,5 USD 1,5 5 5 5 5,5 5 2
W E S T B A N KD E M 2 50 3 .2 5 3 , 7 5 ' 4 2 5 4,50:^ DEM ;.:.2,S0.:-: 3 2 0 ■ 4-, • 4 2 5 4 2 0U S A 3 .ii:6 vSO.:::. 6 ,6 0 ţ 6 .7 0 : 6 ,7 5 USD 5,50 .■1 ...8 ■■ « 2 3 ;• 620 ‘ 6.73
NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, laxa de deschidere Je cont, precum şl comisioanele percepute dileră în luncţle de bancă
« ■ F O N D U R I M U T U A L E - 30 OCTO M BR IE• - • iim n sM ro R
V.M/IARF.U .1
IFJTTIViI \ 10'i
SSEŞHEEBE U 1.012000
5R.IXVISimH8
: (3.932000} v
ACTîV NET > , (miile!} • ", „ (H .aîaotţ
Active Junior Active Management International SA. 2.533 81% 32,9% 481 . 0,820Acf.vo Cl.rssfc Active Management International S A 25 230 78,9% 33,53% 521 0,748Active Dinamic Active Management International S.A. 67.196 82,8% 40,39% 938 2,362Armori'2 Real Fin Invest S.A. 168 300 30,9% 36,83% 907 1221ARDAF SporS.A. 75 953 87,2% 30,05% 1.541 I 3,714CapitatPtuSj • Certinvest S.A. 21210 1 105,8% 1 55,42% 9.910 14,892
Şira SA. 195.710 103,9% 44,84% 1280 40,061Fortuna Classic Capital Asset M anagem enfSA ţ 795,105 J 92% 37,09% 22.426 36235
Capital Asset Management SA . 1.383.190 - 38,32% 75 6262Fondul de Investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 SA. .753,062 1052% 46,60% 578 11,019
Gelsor Asset Management SA . 15.150 - 48,02% 13279 200,614Quadrant Asset Management SA . 317.560 92.8% 42,67% 616 20,050
T e z a U rS J Ig lp ţ ! ;:¥ “ Certinvest S.A. 180.763 272% 42,13% 84 4,582Fondul Mutual Transilvani.'! Globinvest SA. 93303 4220% 46,54% 541 42,051
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI'431.367. & o c i a l
1905 - Adunarea de la Lugoj a celor 20.000 de români bănăţeni şi ardeleni a adoptat o serie de hotărîri în
problema recunoaşterii naţionalităţii române
îmbătă-dumimcă, 4-5 noiembrie
(In australian da origina română condamnat pantru crimă
Domnule şerif, nu mi-am dat seama că l-am omorît. Cert este ca el vorbea. Erau eu şi el în bucătărie. După ce l-am aşezat pe prag, m-am dus la bar şi le-am spus celor de acolo ce-am făcut...” - avea să declare, în urmă cu doi ani, la Poliţia din Turda, Adrian M., de 55 ani, care săvîrşise o crimă în localitatea Cheia, jud. Cluj. Procesul a durat mai multe luni, după care Curtea Supremă de Justiţie a dat verdictul. 10 ani închisoare pentru crimă.
Inculpatul are dublă cetăţenie: română-australiană şi are domiciliul în oraşul Perth - Australia.
Cum a ajuns omul din “ţara cangurilor” să facă moarte de om, tocmai pe meleaguri ardelene? Simplu. înaintea Crăciunului, i s- a făcut dor de patria mamă. După 20 de ani de pribegie. înainte de a pleca din ţară, pe căi numai de el ştiute, “australianul” a lucrat ca gestionar la magazinul sătesc din Cheia. După atîţia ani Adrian M. a avut o chemare lăuntrică, să-i viziteze pe cei mai buni prieteni din tinereţe, să cinstească cu ei cîte o palincă, întîlnirea a fost emoţionantă. Cheful a ţinut două zile. Şi cum la beţie îţi vin ideile, omul s-a gîndit că n-ar fi rău să-şi cumpere o casă, pentru orice eventualitate... Ofertele erau multe. Dintre toate, el şi-a aies-o pe cea a Iui Relu M., care avea o fermă mai “şic”. Să nu-şi piardă afacerea încheiată, i-a dat 30.000 lei “arvună” din preţul de cumpărare. Au băut adălmaşul. “Australianul” a avut însă o discuţie mai aprinsă cu gazda. -Au -vrut să rupă tîrgul şi contractul de vînzare-cumpărare a casei. Nu s-au mai înţeles. Şi a început gîlceava. Adrian M. căruia Michiduţă îi luase minţile, a sărit la bătaie. Şidă-i şi dă-i... pînă ce baciul Aurel şi-a dat duhul. “Creminalul” vâzînd că nu mai mişcă, l-a dezbrăcat în costumul lui Ada'm şi l-a aşezat cu faţa în jos pe pragul prispei. După cîteva minute, omul a intrat în barul satului şi a povestit cum a murit bătrînul. La proces, Adrian M. a mai mărturisit: “Sînt plecat din România din 1980. Recunosc că am fostjntemat dc mai multe ori în spitalele de psihiatrie din Australia. în 1972, am stat mai mult timp în spitalul “Dr. Marinescu” din Bucureşti, cu diagnosticul “schizofrenie afectivă - remisiune cu efect psihopatoid”. Indiferent de ce tulburări psihice suferi, pentru a asemenea faptă trebuie să plăteşti.
Vasile MOLDOVAN
Primul fizician care a izbutit să realizeze teleportarea unei particule este un român
Teleportarea e un sistem automat de transmitere a materiei, la distanţă, pe care oamenii s-au obişnuit să-l vadă în filmele SF. Puţini ştiu că primul fizician care a izbutit să realizeze teleportarea unei particule e un român, Sandu Popescu. El este stabilit în Anglia, iar performanţa a fost jealizatâ în 1997. Mama lui Sandu Popescu, Clarisa, povesteşte că fiul ei a plecat de acasă de mult timp. Întîi, în 1974, Îa facultate. Timp de cinci ani a studiat fizica la Bucureşti. Primii cinci absolvenţi au fost trimişi în industria de utilaje chimice. Sandu a ales uzina din Făgăraş, de dragul munţilor din zonă, însă cei de la uzină n-aveau nevoie de el. în 1982, s- a transferat la Sinteza Oradea, la atelierul pompe şi compresoare. “Trei ani a lucrat în trei schimburi, în zgomot infernal. Dădea deja din cap, ca pompele lîngă care îşi făcea veacul”, îşi aduce aminte Clarisa.
La 28 de ani, Sandu a hotărît sâ plece din ţară. Profitînd de originea iudaică a mamei sale, el a ales Israelul. Tel Aviv-ul l-a primit rece: trudă multă şi trai modest. Era deja căsătorit cu Anna, o graficiană din Oradea şi se descurca cu dificultate din bursa lui. Şi-a dat doctoratul cînd alţi specialişti de vîrstă lui îl luaseră de mult şi erau pe poziţii importante în universitate. Nu s-a dat bătut. A plecat la Bruxelles, în Belgia.
în 1996, cînd a primit oferta Institutului Isaac Newton al Universităţii Cambridge, avea 40 de ani şi o viaţă de nomad de peste zece ani. Avea, în sfirşit, timp să se dedice unei iubiri neglijate: cercetarea. A studiat în laboratoarele din Bristol ale prestigioasei firme Hewlett-Packard. Ştia
că şcoala din România şi fizica aprofundată în străinătate erau atu-uri, dar nu bănuia că va realiza o premieră mondială. “Cînd m-a anunţat, pe 4 iulie 1997, n-am izbutit să spun nimic. Striga în receptor «Mami, am reuşit teleportarea! E un succes!!!». Am plîns.
Nu înţelegeam foarte bine fenomenul, dar îmi dădeam seama că e o mare realizare”, îşi aminteşte Clarisa. Mama cercetătorului e şi acum emoţionată. Deşi victorios, Sandu a preferat să iasă din lumina reflectoarelor, ca să se întoarcă acasă, să-şi viziteze mama rămasă văduvă de puţin timp.'' Apoi s-a întors în laboratorul londonez.
“Mai glumim şi acum, la telefon, şi-l întreb cît î i mai ia pînă se teleportează la Oradea”, spune Clarisa. Clarisa Popescu povesteşte câ Sandu şi-a dorit de mic copil să ajungă naturalist. “Scrisorica pe care mi-o lăsase pe frigider trebuia să pună capăt chinului: cariera sa de violonist. Avea nouă ani şi lua lecţii de vioară de cinci, dar el dorea altceva. «PS: Naturalist, nu muzician», îşi încheia copilul epfstola. «Ce poate să facă un naturalist?», l-am întrebat. «Poţi tu sâ ajungi un mare om cu ştiinţele naturii?». Numele lui Emil Racoviţă i-a ieşit de pe buze ca o'izbăvire. «Racoviţă a fost unul singur», i-am spus. Dar Sandu s-a-încăpăţînat: «Şi ce, Popescu nu poate fi al doilea?». Am zîmbit. Nici nu bănuiam că va fi, de fapt, primul. în domeniul lui”, rememorează Clarisa. însufleţiţi de amintiri, ochii femeii exprimă recunoştinţă. Sandu, singurul ei copil, n- a dezamăgit-o.
Reporterii publicaţiei Bihoreanul l-au
contactat telefonic pe Sandu Popescu, în Anglia.
Omul de ştiinţă a acceptat dialogul cu căldură, întrerupîndu-1 în dese momente pentru a afla noutăţi din ţară. întrebat cînd va realiza teleportarea umană, Sandu a răspuns că nu o vede posibilă, cel puţin nu după metoda folosită de el. “Ar trebui sâ se poată teleporta o imensitate de particule microscopice. Aplicaţiile practice ale descoperirii mele sînt altele. De pildă criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Băncile ar plăti milioane de dolari să-şi poată teleporta informaţiile”, a spus Sandu Popescu. El a spus că, dacă ar fi posibil, s-ar teleporta acasă, la Oradea. “Nu pe Pămînt. Poate, din cînd în cînd, acasă la mama. Mi-e dor de casă, de Oradea, de centru, de malul Crişului, unde. am copilărit. Dar unde ajungi e mai puţin important. Teleportarea e fascinantă în sine”, a afirmat Sandu. -
Sandu a învăţat la Liceul de Filologie- Istorie, actualmente “Mihai Eminescu”, cel mai vechi din Oradea, înfiinţat acum 301 ani. Profesoara lui de fizică, Magda Grigorescu, îşi aminteşte că Sandu avea tot timpul cîte o întrebare de pus. “Clasa avea profil special de fizică, iar elevii erau unul şi unul. Sandu avea mereu o întrebare de pus, o conexiune logică de făcut. O singură dată l-am văzut abătut. La întîlnirea de zece ani. Cînd a fost strigat din catalog, a spus, trist: «Dintre toţi colegii mei, doar eu sînt şomer». Era ceva. de neimaginat pe vremea lui Ceauşescu să fii şomer. Toţi ştiam că nu e nici prost şi nici dezinteresat. De fapt, era un geniu”.
Roy Andeisson: “Mă simt bine cu Cehov, Dostoievski, Ilia Repin!n Suedia este considerat un geniu. “
Iar el, se pare, nici nu contestă acest lucru. De-a lungul vieţii sale, Roy Andersson a realizat trei lungmetraje, cîteva filme documentare şi o mulţime de spoturi publicitare de un înalt profesionalism. Primul său fdm, "O poveste de iubire" (1970), a fost apreciat de public şi de critici. în schimb, cel de-al doilea, "Gilliap" (1975), a fost primit cu rezerve. Pentru ultimul, "Cîntece de la etajul doi" (2000), Roy Andersson a primit premiul special al juriului de la Cannes. După aproape 25 de ani de cinematografie artistică, regizorul realizează un film original, construind fiecare cadru după legile farsei grafice. Roy Andersson este şi de această dată consecvent: o abordare non-comercială, nici un fel de tehnică modernă de filmare, o cameră, statică, un minimum de montaj. Jocul unor actori neprofesionişti. "Cîntece de la etajul doi" a rulat deja la cea de-a XXH-a ediţie a Festivalului Cinematografic de la Moscova. în ţara maestrului, premiera filmului a avut loc abia pe 6 octombrie.
î n t r e b a r e : D o m n u le A n d e r s s o n , a ţ i m a i f o s t v r e o d a t ă î n ţ a r a n o a s t r ă ?
R ă s p u n s : Am iubit dintotdeauna Rusia şi visam sâ studiez mai bine cultura rusă. Am mai-fost în 1970. O sâptâmînâ întreagă am fost oaspetele cinefestivalului de la Moscova, unde am; prezentat filmul “O poveste de dragoste”. Călătoria mi-a rămas în amintire toată viaţa. “Balada soldatului”, “Doamna cu căţelul”, “Destinul omului” sînt filme atît de profunde; pe care le iubesc atît de mult... îmi aduc aminte cînd am fost invitat acasă la un regizor cunoscut (numele, din păcate, nu-1 mai ţin minte), care era entuziasmat de filmul francez şi încerca să-mi demonstreze că acesta ar fi mai interesant decît cel sovietic. Iar eu i-am demonstrat contrariul.
î . : D a r c i n e m a t o g r a f i a s u e d e z ă c u m v i s e p a r e ?
R.: în mare măsură filmul suedez a fost si rămîne doar o distracţie...
î . : C e e a c e n u s - a r p u t e a s p u n e d e s p r e f i lm e le d -v o a s t r ă .
R.: încerc sâ îmbin arta serioasă cu distracţia,
î . : C r e d e ţ i c ă a c e s t lu c r u c p o s ib i l? R .: Mă străduiesc. Fiecare artist vrea
s ă aibă un auditoriu cît mai mare. Trebuie sâ înveţi sâ balansezi, păstrînd gustul şi realizînd filme pe înţelesul tuturor. Cîteodatâ este destul de dificil sâ faci acest lucru.
D u p ă “ G i l l i a p ” n u a ţ i m a i f i lm a t m u l t t im p . . .
R .: Da. Dar este destul de ciudat faptul că acea perioadă de inactivitate a fost mult mai uşoară pentm mine decît succesul, care a urmat după “O poveste de dragoste”. Succesul şi aplauzele, după părerea.mea, doar seacă sufletul.- Atunci, după “Gilliap”, Institutul suedez de cinematografie nu-mi mai dădea bani pentm filme noi. în condiţiile date, am hotărît să-mi fac propriul studio. Am început să filmez reclame, care, practic, mi-au format stilul artistic.
î . : C e v ă p la c e m a i m u l t : s ă f a c e ţ i l u n g m e t r a j e s a u r e c la m e ?
R .: în anii ’70 calitatea spoturilor publicitare era la un nivel foarte scăzut. Atunci cînd abia apăruseră la
• televiziune. Astăzi reclama a invadat teleecranul, dar şi calitatea ei lasă, de asemenea, de dorit. Dg aceea nu prea mai vreau să filmez reclame.
î . : M a j o r i t a t e a e r o i lo r d in f i lm e le d - v o a s t r ă s e o p u n m u l ţ i m i i . D - v o a s t r ă a ţ i f o s t v r e o d a t ă î n t r - o a s t f e l d e s i tu a ţ i e ?
R .: Eu nu militez împotriva mulţimii, eu militez împotriva celor care stau la cîrmâ. Iar puterea nu iubeşte opoziţia. Sarcina şi obligaţia artistului este să o irite în mod permanent şi să-i pună noi întrebări.
î . : C u m p o a te u n a r t i s t d i n t r - o ţ a r ă a t î t d e p r o s p e r ă , c u m a r f i S u e d ia , s ă i r i t e p u t e r e a ?
R . : Foarte simplu: să realizeze caricaturi, să scrie pamflete.
î . : D a r c e v ă i r i t ă p e d - v o a s t r ă în s i s te m u l î n c a r e v ă a f la ţ i ? ’ -
R . : Incompetenţa şi lipsa de profesionalism a celor care conduc.
Lipsa lor de perspicacitate. Ei nu se interesează de probleme de conducere, ei sînt preocupaţi doar de soarta şi de
'banii lor.î . : S im ţi ţ i c u m v a v r e o a g r e s iu n e
d in p a r t e a c e lo r c a r e d e ţ i n p u t e r e a ?- R .: Nu este întotdeauna o chestiune
de agresiune intenţionată. Aş numi acest lucru o agresiune a incompetenţei.Agresiunea este rezultatul incompetenţei.
î . : D a r a s tă z i , d u p ă s u c c e s u l d e la C a n n e s , s - a s c h i m b a t c e v a î n a t i t u d in e a p u t e r i i f a ţ ă d e d - v o a s t r ă ?
R .: Da, dar acum eu profit de această situaţie pentm a o irita şi, mai mult.Societatea s-a împărţit în două: am şi. prieteni, dar există şi oameni care nu-mi împărtăşesc punctul de vedere.Cred că filmul meu “Cîntece de la etajul doi” va avea efectul unei explozii. Acest film ar trebui să placă atît tinerilor, cît şi bătrînilor.
î . : S în te ţ i o p t im is t?R .: Cred că da. Eu cred în om şi în
valorile umane. încerc să arăt în filmele mele cît de absurde sînt legile după care trăim şi cum poate un sistem să anihileze capacităţile umane. Drept rezultat oamenii normali se transformă în nişte oameni zăpăciţi. Sînt hotărît să continui să povestesc despre cei care înjosesc şi despre cei ce se simt înjosiţi. Scopul cinematografie toţpl diferită. Mie, însă,
• • •să studieze la Universitate. Mai am această imagine în faţa ochilor: ca să ajungi la şcoală trebuia să treci cu tramvaiul din cartieml tău sărac în cel bogat. Şi atunci cînd ajungeam în cartierul bogat, îmi doream nespus de mult să fiu asemenea copiilor din păturile înalte ale societăţii. Dar întoreîndu-te, cu acelaşi tramvai, în cartierul sărac, trebuia să te “readaptezi”. Era un paradox: pe de-o parte îi uram pe acei copii bogaţi, pe de altă parte, visam să fiu asemenea lor. Mai tîrziu, depăşindu-mi complexele, am înţeles că un aristocrat al spiritului poate fi întîlnit şi iii mijlocul oamenilor simpli.
! .: C u m a p r e c ia ţ i c r e a ţ i a c o le g i lo r d - v o a s t r ă ?
R .: Mulţi dintre ei îşi uşurează în mod intenţionat viaţa, îmbrăţişînd teme comerciale. De aceea nu aştept prea multe de la ei. Sînt prea leneşi şi iresponsabili.
î . : C a r e s în t r e la ţ i i le d - v o a s t r ă cu I n g m a r B e r g m a n ?
R.: El are un alt fel de a privi viaţa. El este reprezentantul unei alte categorii sociale. Bergman ridică probleme ce nu sînt vitale pentru societate. Acestea sînt problemele înaltei societăţi cu suferinţele sale amoroase şi căutarea permanentă a lui Dumnezeu. El face o
meu e să preîntîmpin înjosirile.î . : D e ce a ţ i a le s s ă p o v e s t i ţ i d e s p r e
u n o m z ă p ă c i t?R .: Am crescut într-o familie săracă.
Părinţii mei s-au mutat din sat în Goteborg, pentru a-şi cîştiga existenţa. Aşa . s-a întîmplat ca întreaga lor viaţă ei să fie nevojţi sâ muncească în familiile bogate. Nu voi ascunde acest lucru: tata avea convingeri comuniste, mama împărtăşea poziţiile social- democraţilor. Am crescut în acest spirit, care îmi e şi acum apropiat, cu toate că nu am fost niciodată membru de partid, în timpul copilăriei mele cei săraci primeau indemnizaţii sociale substanţiale, iar copiii lor aveau posibilitatea să înveţe în şcoli şi gimnazii bune. Eu aparţin primei generaţii de suedezi săraci care au putut
mi-e bine cu Cehov, Dostoievski şi Ilia Repin. ■
L : A v e ţ i v r e u n v is c a r e î n c ă n u s - a îm p l in i t ?
R .: Nu am atins încă acel nivel regizoral pe care mi I-am propus. Sînt convins câ aş fi putut să fac filme şi mai bune. Cred câ voi putea schimba limbajul cinematografiei noastre, încătuşată de tradiţiile şcolii dramatice engleze. Regizorul trebuie să se simtă liber de orice convenţii, să-i placă asocierile şi să creeze un nou limbaj cinematografic. Aş vrea să fac o “cinematografie de artă”, interesantă pentru publicul larg.
(Traducere si adaptare de Adriana MATCOVSKI) - "Nezavisimaia Gazeta"
Bucătăria românească
Supă de fasole boabe (cremă)
• 3 litri de apă, 250 gr. fasole boabe, un morcov, un pătrunjel, o ceapă, o lingură de unt sau ulei, pătrunjel verde tocat, sare, pîine tăiată cuburi şi prăjită •
Fasolea, aleasă şi spălată, muiată de cu seară în apă călduţă, se scurge de această apă şi se pune Ia fiert cu apă călduţă proaspătă. După ce a dat 2-3 clocote, se schimbă apa. Se repetă această operaţiune de trei ori.
în ultima apă se adaugă, în afară de fasole, ceapa, morcovul şi pătrunjelul. Se lasă să fiarbă la foc încet. Cînd fasolea este bine fiartă, se scoate zarzavatul (morcovul şi pătrunjelul), se strecoară, iar fasolea şi ceapa se trec prin sită şi se subţiază cu zeama strecurată. Se pune din nou supa la fiert, împreună. cu o lingură de unt sau ulei şi sare. După ce dă un clocot, două, se adaugă pătrunjelul tocat. Se serveşte cu cuburi de pîine. prăjită.
Iahnie de cartofi•1 kg cartofi, 2 cepe, 2 linguri
de ulei, o lingură de bulion, o frunză de dafin, 3 roşii, verdeaţă tocată, sare •
Se curăţă cartofii şi se taie în lung, în sferturi. Separat se prăjeşte în ulei ceapa tăiată mărunt şi cînd s-a îngălbenit se pun cartofii. Se toarnă o ceaşcă de apă în care s-a adăugat o lingură de bulion, sare şi o frunză de dafin, se lasă sâ fiarbă înăbuşit, fără să mai amestecăm cu lingura în cratiţă. Se pun roşiile tăiate în două şi fără seminţe. La urmă se adaugă puţin pătrunjel. Se lasă să se răcorească înainte de a se servi.
Poftă bună!
POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956POMPIERII: 981 C l A U ' l K ' S '
1995 - A avut loc asasinarea, în timpul unui miting pacifist, al
prim-ministrului israelian -Yitzhak Rabin.
«tîmhătă-duminică. 4-5 noiembrie 20
O u a j u t o r u l u n u i n o u s i p e r f o r m a n t u t i l a j a c h i z i ţ i o n a t d e R A D J C l u j ,
Drumurile judeţene vor fiîn scurt timp reabilitai®
Noul utilaj din dotarea Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene Cluj (RADJ), reciclatorul Wirtgen 2500 (WR 2500), unic în acest moment în România, este destinat lucrărilor de reabilitare, pe loc, a tuturor tipurilor de structuri.rutiere degradate, care nu mai asigură siguranţa, viteza şi confortul traficului. WR 2500 a fost achiziţionat de RADJ Cluj ca o necesitate iminentă, cu concursul. Consiliului Judeţean Cluj, garantul creditului de 1,5 milioane de mărci germane, sumă care constituie contravaloarea reciclatorului. Demonstraţia practică ce a avut loc zilele trecute, experimental, pe DJ 107 P, la km 42 + 000, în zona
' Crucea Iancului din comuna Mărişel a scos în evidenţă performanţele de excepţie ale utilajului. Astfel, la o singură trecere, reciclatorul WR 2500' realizează concomitent următoarele operaţii: desfacerea, mârunţirea controlată ă straturilor rutiere iegate sau nelegate; adăugarea unei cantităţi exacte de lianţi bituminoşi şi omogenizarea concomitentă a materialelor;
reaştemerea materialului rezultat. Dacă este necesar, structura componentelor poate fi corectată prin adăugarea agregatului necesar, care urmează să fie prelucrat concomitent cu structura existentă. Pentru execuţia întregii lucrări, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărui drum şi soluţia tehnologică aplicată, reciclatorul se poate completa cu transportor de apă, de emulsie-bitum, transportor- răspînditor de var-ciment, autogreder sau cilindri compactori grei cu lăţimea adecvată. Potrivit directorului RADJ Cluj, Liviu Bota, “prin aplicarea tehnologiei de reciclare la rece şi pe loc pe care acest utilaj o permite rezultă o serie de avantaje: pot fi tratate toate tipurile de structuri rutiere distruse; dacă adîncimea de lucru este bine aleasă se elimină faianţările ş i' transmiterea crăpăturilor de reflexie; prin structura nou Obţinută (constant uniformă şi egală în plan longitudinal) se ridică gradul de confort şi cel al calităţii. Rezistenţa la îngheţ este mult mai mare, traficul este stînjenit doar pe distanţe scurte
şi numai într-un singur sens de_ circulaţie, iar după un. simplu" tratament de suprafaţă - acolo unde este cazul, drumul poate fi redat imediat circulaţiei. Totodată, comparativ cu soluţiile clasice se reduc considerabil costurile la materiale, energie, transport şi manopera-tip, iar prin reutilizarea 100% , pe Ioc, a materialelor existente, fără influenţarea mediului înconjurător (depozitare, exploatare cariere şi transport), micşorarea drastică a emisiilor nocive de gaze şi praf, este atins şi dezideratul ecologic. Liviu Bota apreciază că, dacă pînă acum costurile pentru recondiţionarea unui km de drum, în sistemul clasic se ridicau la un
^miliard de lei, prin utilizarea ""reciclatorului acelaşi kilometru de
drum reparat var costa doar 300 de milioane de lei, iar timpul de lucru se va diminua de zece ori. Strategia RADJ Cluj prevede reabilitarea a 800 km de drumuri pietruite şi de pămînt situate pe raza celor patru judeţe din subordinea regiei, lucrări care vor debuta începînd cu primăvara anului viitor şi a căror finalizare este prevăzută peste doi ani. “în condiţiile clasice de lucru aceleaşi drumuri ar fi putut fi recondiţionate în 20 de ani. Astfel, considerăm că preţul reciclatorului va putea fi amortizat în maxim trei ani”, apreciază Liviu Bota.
Cătălina VLAD
Waekend ecoturistic la Cluj-Napoca:
„Cocoşii de munte“ vor concura
în pădurea Făget„Duminică, 4 noiembrie, Clubul Turistic Speo-
Alpin SALT şi Clubul Alpin Român Cluj-Napoca, în colaborare cu Casa Municipală de Cultură Cluj- Napoca, vor organiza manifestaţia „Week-end Ecoturistic", în cadrul căreia se va desfăşura şi concursul de orientare „Cocoşul de munte". Concursul de duminică se desfăşoară în premieră în oraşul nostru şi este inclus în programul „Săptămîna culturală pentru adulţi".organizat de Casa Municipală de Cultură.
Acţiunea va avea loc în zona pădurii Făget (Groapa Moşului - Capul Dealului) şi va demara la ora 9,30 cu o... şedinţă tehnică. Concursul de orientare se va desfăşura pe parcursul a cinci ore, începînd cu ora .10, apoi vor urma probele speciale, între 15 şi 17. Ziua se va încheia apoteotic, cu premierea celor mai rapizi „cocoşi de munte". Întîlnirea eventualilor participanţi a fost stabilită lîngă Liceul Industrial nr. 8 sau pe podul de pe Varianta Zorilor-Mănăştur, la ora 8,30. Organizatorii au precizat că se aşteaptă la o participare masivă din partea clujenilor: în jur de 400 de oameni. Nu există restricţii de vîrstă, sex, orientare politică etc. Singura condiţie prevede ca participanţii să iubească natura şi sâ aibă un echipament minim obligatoriu: ghete, bidon de apă, pelerină de ploaie şi... pix. Competiţia pfopriu-zisă va consta în parcurgerea unui traseu contra cronometru.
Concursul „Cocoşul de munte" a fost organizat de-a lungul anilor în majoritatea oraşelor, el aflîndu-se anul acesta la a XVIII-a ediţie. Organizatorii, cele două cluburi alpine, iniţiază cursuri In turism montan, schi, expediţii (inclusiv în Iran, Turcia e tc). şi escaladări.
Simona DUMITRU
Se fură ca în... codru!Frigul se instalează încet, dar sigur şi pe valea
Someşului Mic. Pe raza Ocolului silvic Gherla de la o zi la alta creşte numărul infracţiunilor silvice. Nu e de mirare, primăriile nu pot asigura cantităţile de material lemnos solicitat de populaţie.-Se taie arborii seculari din păduri, să nu mai vorbim de infracţiunile comise în chiar centrul oraşelor şi satelor noastre. Se fură în neştire, iar oamenii de ordine fac, faţă tqt mai greu situaţiei actuale. Numai în cadrul celor 13 comune de pe raza Ocolului silvic Gherla valoarea prejudiciului se ridică la aproape 100 milioane lei. Sra tăiat ilegal peste 18 mc material lemnos. Cele mai multe infracţiuni silvice s-au înregistrat în comunele Panticeu, Comeşti şi Aluniş, dar nici în celelalte localităţi rurale din împrejurimile municipiului Gherla oamenii nu au stat... departe de păduri.
Urmează o perioadă şi mai grea pentru pădurarii gherleni. Cum intrăm în anotimpul friguros creşte şi numărul infracţiunilor silvice, în unele sate poliţiştii avînd mult de furcă, cu infractorii.
SZ.Cs.
Membrii unei bande care au tlihărit mai mulţi taximetristi au fost trimişi în judecată
în perioada aprilie-septembrie a.c., o bandă formată din cinci ţigani, respectiv Lăcătuş Iosif, de 28 de ani, cu trei copii minori, Lingurar Lucian, de 22 de ani, Rostaş Iuliu, de 23 de ani, Mureşan Isac, de 18 ani şi Rostaş Costan,- de 17 ani, au agresat şi deposedat de bani şi diferite bunuri trei taximetrişti din Cluj. Infractorii acţionau pe timp de noapte, după un plan bine stabilit. Solicitau curse în afara localităţii, plăteau anticipat pentru a inspira încredere, iar cînd se aflau pe un drum de ţară, necirculat sau neiluminat, ameninţau şoferii cu cuţitul, după care-le luau banii şi bunurile din maşină. Prima victimă a infractorilor a fost Bulzan G. Adrian, de 26 de ani, taximetrist la Pritax. în seara zilei de 14 aprilie a.c.,în jurul orei 23,30, Lingurar Lucian, împreună cu doi complici, i-au cerut taximetristului să-i ducă
pînă la Luna de Sus, plătind anticipat cursa, Ajungînd în localitatea respectivă, “clienţii” i-au cerut şoferului să meargă mai departe. După ce au ieşit din localitate, taximetristul a vrut să întoarcă. Lingurar L. a scos un cuţit cu care l-a ameninţat, Partea vătămată a reuşit sâ fugă. Infractorii au luat din maşină un telefon celular, un radiocasetofon şi bani, valoarea totală a prejudiciului ridicîndu-se la suma de4,5 milioane de lei. Dupâ aproape o lună şi jumătate, infractorii au jefuit un alt taximetrist, folosind aceeaşi metodă de operare. în noaptea de 3 spre 4 iunie, Lăcătuş Iosif, Lingurar Lucian, Rostaş Costan şi Rostaş Iuliu, i-au cerut lui Varga Dorel, taximetrist, să-i ducă pînă’ la Suceag. Cînd au ajuns pe cîmp, infractorii l-au lovit pe taximetrist, au , împins maşina în şanţ, după care au furat bunuri şi bani în valoare de
92,5 milioane de lei. în seara zilei dc 19 septembrie a.c., Vălean Alexandru, dc 46 dc ani, taximetrist, a fost victima unei tîlhării asemănătoare. Mureşan Isac şi complicii săi au comandat o cursă nocturnă pînă Ia Comşcşti. După o bucată de drum, Mureşan a scos un cuţit pe carc l-a pus la gîtul taximetristului pentru a-1 face sâ oprească. Apoi, inculpaţii l-au bătut bine pe Vălean, !âsîndu-l în stare dc inconştienţă. I-au furat un lănţişor şi un inel de aur, alte bunuri şi bani, toate în valoare de 7 milioane de lei.
în urma plîngerilor depuse de taximetriştii jefuiţi, ţiganii au fost arestaţi şi trimişi în judecată pentru săvîrşirea infracţiunilor dc tîlhărie şi complicitate la tîlhărie.
Viorica GAJI
Investiţii, extinderi si profesionalism la INTERSERVISANn t e r l o c u t o m c o n f M d r M e o f i h
- Domnule confereriţiar Pop, anul în curs a fost unul bun pentru policlinica pe care o conduceţi. S-au făcut investiţii în aparatură medicală, s-a pus la punct o secţie cu 23 de paturi... ’
- INTERSERVISAN a încercat de-a lungul timpului să se dezvolte, să se modernizeze, ridieîndu-şj permanent standardul. în acest an am făcut o investiţie destul de mare, de însemnată, de peste două miliarde, care se referă la un autoanalizator pentru testările biochimice, un aparat modem şi eficient, dar şi la un ecodopler color, ultima generaţie, anuf 2000, care oferă posibilităţi de explorare profundă a cavităţilor abdominale, toracice, cord, de o performanţă deosebită. în altă ordine de idei, aşa cum aţi- menţionat, am mărit Interşervisan-ul, în sensul extinderii pe orizontală, din nevoia de a veni în ajutorul celor care vin la noi. Am creat o secţie cu paturi, vitală şi esenţială
pentru noi. Am creat-o din mai multe motive, unul -fiind şi adresabilitatea, avînd parte de pacienţi nu numai din arealul transilvan, ci şi din afara arcului Carpatic. Vă dau un singur exemplu: numai astăzi, -2 noiembrie, am avut pacienţi din Suceava, Tîrgu Neamţ, Slatina, Rîmnicu Vîlcea, Alba, Salonta. încercăm sâ rezolvăm cazuistica ambulatoriu - sau practicînd chirurgie de una, două zile cu internare la noi. Am realizat deci o secţie de 23 de paturi, pe care le împărţim echitabil între specialităţi. Tot ca un exemplu, edificator, două zile se practică chirurgie oncologică şi ginecologică, desigur probleme limitate. Cert este însă faptul că încercăm să extindem aria operaţiilor. Mai mult, în situaţia în care se dovedeşte că este vorba despre o tumoare malignă avem două trei posibilităţi de rezolvare. Una ar fi internarea într-una din clinicile universitare clujene, mai ales că o,mare parte din cei ce lucrează la
Interservisan sînt cadre didactice, universitare ce lucrează în clinici de stat, o aftă posibilitate ţine de biletul de trimitere din judeţul respectiv către noi, după ce în prealabil am trecut pe bilet diagnosticul, dovada histopatologică privind tumoarea malignă, iată cum pacientul are şansa să fie tratat corect. îl explorăm clinic şi paraclinic, încercînd şi reuşind să nu practicăm preţuri mari, preţuri exagerate.
- Putem să ne oprim asupra lor? - . - , -
- Nu doresc să obţin un profit în limitele patologicului, ci un profit care să-mi permită să dezvolt clinica. Practic preţuri cît se poate de civilizate, sînt preţuri la 60% din cele practicate la . Bucureşti. Sînt plăcut impresionat cînd bolnavii recunosc nu numai calitatea actului medical, ci şi de aspectul financiar în sine. Pot afirma că esenţial pentru noi este criteriul profesional, criteriul financiar, adaptarea medicului la
. cazuistică.- Vorbeaţi despre tumorile
maligne... Care ar fi cauzele?. -O mare parte dintre cei care
se îndreaptă spre noi, o spun cu durere, nu au cultură medicală! Să nu vă surprindă- această afirmaţie. Oamenii vin la noi după trei, patru luni de dureri, în faze în care sîntem nevoiţi să intervenim, şă-i zicem, în forţă. Numai în ultima săptămînă am diagnosticat şase cancere la vîrste1 destul de tinere. Un cancer rinofaringian la o tînără de -32 de ani din.
. Suceava, un cancer de hipofaringe la un tînăr de 36 de ani din Blaj, un cancer faringolaringian la un cadru militar din Beclean şi mai sînt vreo şase, şapte cazuri; Nu mă pronunţ încă pînă nu am confirmarea histopatologică. Nu ş-ar fi ajuns la aceste stadii dacă oamenii ar fi avut parte de ceea’ ce numeam la început, cultură ■medicală. Şi ar fi foarte bine dacă mass-media s-ar implica mai mult în educaţia sanitar-
„■rlnt■ P» r
l 4__
J _ <‘b! 4
='iT;r ■ pn4l...: «v»”t ..V ..... * *. Li .S i
medicală a oamenilor. Din păcate, am‘constatat personal, mi s-au plîns şi colegii, mulţi pacienţi prezintă o igienă sub orice critică, subliniez acest lucru. Dincolo şi de faptul că nu se adresează la, timp specialiştilor. Medicaţia nu este suficientă, profilaxia este esenţială, direcţie în care mass- media ne poate ajuta foarte mult.
- Ce va aduce 2001?- Debutul meu în lumea
medicală privată este un succes. Şi datorită faptului că tot ce
"obţinem reinvestim. Dorinţa mea , este începerea construcţiei
clinicii noi, cu cinci etaje. In condiţii apropiate de cele vestice. Noi trebuie să ne apropiem de Vest nu prin vorbe, ci prin gesturi. Mulţi străini care au apelat la noi, apreciază Interservisan-ul tocmai pentru profesionalism ul medicilor, pentru dotările existente, pentru ambianţa oferită. Şi apelează la noi, anual, peste 500 de persoane din diverse ţări ale lumii. Vizitînd Occidentul, am rea lizat că există mulţi specialişti, care nu ne. sînt cu nimic superiori.
Demostene ŞOFRON
___ r e ? George W. Bush şi-au intensificat, vineri, atacurile 9“ cinci înainte de scrutinul prezidenţial,
11 . ocrat încer°înd prin toate mijloacele să frîneze..' avintui luat, conform sondajelor de opinie, de adversarul său republican, relatează AFP.
Un ministru palestinian a afirmat, vineri, că Israelul trebi • la rîndul său, să ia măsuri pentru restabilirea calmii!^'
• reacţionînd, astfel, la ultimatumul dat de statul evrUI' Autorităţii Palestiniene în ceea ce priveşte aplicarea acordul
referitor la oprirea violenţelor, informează AFP
Aifianasiu yrea să oomlrafasca .o soGlal-demoGraile modernă în România.
Preşedintele PSDR, Alexandru Athanasiu, însoţit de conducerile filialelor locale ale PDSR şi PSDR, a efectuat o scurtă vizită la Cîmpia Turzii. Scopul vizitei a fost acela de a lansa oficial, în cursa electorală, candidaţii Polului Democraţiei Sociale din România. La
întîlnirea cu alegătorii a fost prezentată şi oferta electorală a sociaNdemocraţilor. Ideea centrală a discursului preşedintelui PSDR, cît şi a lui Grigore Zanc, a fost aceea că soluţia pentru viitor este cooperarea tuturor, indiferent de coloratura politică. Pe prim-plan
trebuie pus interesul poporului român şi nu interesul propriu. Principalele preocupări ale candidaţilor Polului Democrat Social din România sînt: limitarea corupţiei, o privatizare corectă şi crearea de instituţii de standard european.
Mihaela LĂPUŞAN
Gyorgy;«Safe
Scopul UDtiflR este obţinerea cît mai multor mandate
0 nebunie cu militariurmare din pagina 1
multor politicieni români. Cu totul inexplicabil este faptul că din sumedenia de politicieni care alcătuiesc comisiile de apărare ale celor două Camere ale Parlamentului, mulţi dintre ei foşti ofiţeri activi, nici unul nu a sesizat ceea ce avea să sară mai tîrziu în ochii tuturor. Generalul Chelaru nu este la prima ieşire de acest gen. Omul a fost consecvent cu sine însuşi şi a emis atîtea "judecăţi de valoare” încît poate umple cu ele o carte umoristică. Abia cînd generalul glumeţ a pus Ia cale (împreună cu alţii, bineînţeles) înfiinţarea unei alianţe a militarilor, pe care a înzestrat-o cu un program de acţiune cuprinzînd destule aberaţii de genul celor proferate pînă acum, lumea politică românească s-a dezmeticit. Gluma se îngroşa şi prindea consistenţă prin cooptarea în respectiva alianţă a multor generali activi, cu putere de influenţare a deciziilor luate de o structură pe care românii âu împodobit-o cu încrederea lor. Treaba devenea serioasă şi toată lumea s-a revoltat, inclusiv sau mai ales şefii instituţiilor militare care au privit cu îngăduinţă, pînă acum, ciudăţeniile generalului Chelaru. Buba s-a spart şi mizeria care a ţîşnit din ea şi-a întins mirosurile pînă la Bruxelles şi Washington. Necunoscîndu-i foarte bine pe români, oficialii americani au emis cîteva păreri, care au fost interpretate la Bucureşti ca fiind de rău augur pentru viitorul transatlantic al României. Sigur, lucrurile se vor lămuri rapid. Dinspre Occident ne parvin semne câ planurile noastre nu coincid cu ale lor, aşa câ nebuniile unui general sau ale mai multora ca el nu emoţionează pe nimeni acolo de unde românii aşteaptă totul.
Scopul principal al UDMR în alegerile din această lună este să obţină cît mai multe mandate de deputaţi şi senatori, a declarat vineri seara, la Cluj- Napoca, Gyorgy Frunda, candidatul Uniunii la Preşedinţie. Frunda apreciază că, teoretic, are şanse să ajungă în turul doi, caz în care se va încrede în „înţelepciunea poporului român să aleagă cel •
mai mic rău dintre cele două”. In cazul în care nu va participa în turul al doilea, Frunda afirmă că electoratul UDMR va fi liber să voteze cu cine doreşte.
Gyorgy Frunda crede că limbajul antimaghiar nu mai este atît de mult folosit în campanie, comparativ cu 1992 sau 1996, şi că declaraţiile primarului Clujului sînt fapte izolate. în opinia candidatului
UDMR, acest fapt este dovada aprecierii conduitei UDMR la guvernare.
în ceea ce priveşte o posibilă colaborare cu PDSR după alegeri, Frunda a specificat faptul că nu au existat nici un feî de discuţii în acest sens şi că o decizie va fi luată numai după primul tur de scrutin.
A. M.
T e r e n pen tru t in e r ii că să to r iţ iConsiliul local al
municipiului Cluj-Napoca a aprobat concesionarea a 20 de hectare de pămînt pentru tinerii căsătoriţi. Fiecare familie tînără care a depus cerere poate primi pînă la maxim 300 metri pătraţi, preţul de concesionare fiind de 900.000 lei per rrtetru pătrat, pe o perioadă de 49 de ani, adică doar 5% din suma întreagă. Consiliul local se obligă .să viabilizeze terenul, iar obligaţia tinerelor familii constă în nedepăşirea termenului de 3 ani pentru construcţia casei. De această hotărîre a CL vor beneficia, la acest moment, 134 familii.
Titus CRĂCIUN
Asociaţia Nevăzătorilor - 45 de anide existentă
Asociaţia Nevâzătorilor dim România a sărbătorit, vineri, la Liceul pentru deficienţi de vedere, împlinirea a 45 de ani de la înfiinţare. La acest eveniment au fost prezenţi cîţiva dintre membrii filialei clujene, iar din partea Primăriei, şi a Consiliului local, viceprimarul Clujului, Boros Ianos. Vicepreşedintele asociaţiei, Silviu Vanda, a făcut un scurt istoric al asociaţiei, precizînd câ a fost înfiinţată în 1955, ca urmaşă directă a azilului “Vatra
Luminoasă”, condus de Carmen Silva, soţia regelui Carol I. Asociaţia din Cluj este una din cele 25 de asociaţii judeţene şi inteijudeţene şi datează de la 24 ianuarie 1955. în prezent, din această asociaţie fac parte şi nevăzătorii din judeţul Bistriţa- Năsăud, numărul lor total fiind de 2.853 (1.130 - bistriţeni şi 1.723 - clujeni). Dl. Vanda a motivat sărbătorirea cu întîrziere a evenimentului astfel: “Nu am avut fonduri. Acum, însă, Consiliul local si-a oferit
sprijinul şi astfel a fost posibil totul”. în final, elevii grupului vocal “Curcubeu”, din cadrul liceului gazdă, au prezentat un program literar - artistic, în onoarea tuturor celor prezenţi.
Andreea VILCOVSCHI
Consulat sud-african la Cluj
După redeschiderea unei misiuni consulare a Republicii Africa de Sud la B ucureşti, se in tenţionează deschiderea unui Consulat şi la C luj-Napoca. Această pos ib ilita te a fost dezvăluită ch ia r de ambasadorul A fric ii de Sud la Bucureşti, Andries Venter, la întîlnirea pe care a avut-o cu primarul municipiului, Gheorghe Funar. fn cursu l d is c u ţiilo r s-a pus şi problema înfrăţirii cu un oraş sud-african, precum şi a cooperării economice.
E p i s c o p r o m â n l a i L o u r d e sAflăm dintr-un comunicat al
Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, că Preasfinţia Sa Florentin Crihâlmeanu, Episcop Auxiliar al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, va pleca la
Lourdes ca reprezentant al Conferinţei Episcopilor Catolici din România, pentru a participa la lucrările Conferinţei Episcopale Franceze, sesiunea 4-8 noiembrie 2000. Conferinţa Episcopală Franceză este
alcătuită din 110 episcopi şi este prezidată de Eminenţa Sa Cardinal Lustiger, Arhiepiscop de Paris şi de Eminenţa Sa Cardinal Eyt, Arhiepiscop de Bordeaux. Preasfinţia Sa Florentin va pleca apoi în Italia,
unde are programate întîlniri oficiale şi va vizita Şcoala de
■ Artă Sacră şi Liturgică “Beato Angelico” din Milano, precum şi Colegiul pentru seminarişti greco-catolici români “Pio Romeno” din Roma.
In aşteptarea lui Chuck NorrisLa sfirşitul sâptămînii trecute, Casa de Cultură din Arad a găzduit
Campionatul Naţional de Kick Boxing 2000, organizat de Federaţia Română' de Kick Boxing, reprezentată de domnul Sorin Jurcă. La campionat au participat aproxjmativ 150 de concurenţi din toată ţara. Titlul de campioană naţională la categoria 60 de kg a fost obţinut de sportiva Livia Cărbune din Cluj, antrenată de Claudiu Hădărean. Livia Cărbune practică acest sport de un an şi jumătate, perioadă în care a mai obţinut două titluri de campioană naţională, unul la Campionatul Naţional de Ju-Jitsu de‘anul trecut, desfăşurat la Bucureşti şi unul la Campionatul Naţional de Street- Fights, care a avut loc anul trecut la Cluj’. Titlul de vicecampion naţional la Kick Boxing, categoria 75 de kg, a fost obţinut de Florin Bali din Cluj, un alt elev a lui Claudiu Hădărean. Florin Bali a fost vicecampion naţional şi_ anul trecut, la Campionatul Naţional de Ju-Jitsu desfăşurat îa Bucureşti. Campionii de la Arad urmează să participe în decembrie a.c. la Campionatul Naţional de Kyokushin Budo Kai de la Bucureşti unde, invitat de onoare, va fi Chuck Norris. . -
Viorica GAJI
Regia Autonomă a Domeniului Public Scrisoare deschisă
adresată Domnului Senator Corneliu Vădim TudorPreşedinte al Partidului România Mare şi candidat.
pentru funcţia de Preşedinte al României Am urmărit unele din emisiunile posturilor de radio şi televiziune
în care aţi făcut afirmaţii cu referire la eradicarea corupţiei, dar şi la viitorul lui FUNAR GHEORGHE în cazul că veţi cîştiga alegerile.
Mă văd pus în neplăcuta situaţie de a vă reaminti câ prin adresele noastre nr. 14057/11.08.2000 şi 18423/24.10.2000 v-am adus la cunoştinţă faptul de maximă gravitate şi anume că sub conducerea şi controlul primarului FUNAR GHEORGHE - secretar general al Partidului România Mare funcţionează în Primăria municipiului Cluj- Napoca un SISTEM DE TIP MAFIOT prin care SE FURA din banul public (de fapt din buzunarul cetăţenilor municipiului Cluj-Napoca plătitori de impozite şi taxe) ZECI DE MILIARDE de lei anual.
Dacă nimic din cele cuprinse în adresele noastre nr. 14057/ 11.08.2000 şi 18423/24.10.2000 nu ar fi adevărat (vă asigurăm că totul este adevărat şi nu reprezintă nici 10% din tîlhăriile din Primărie), numai faptul că prin ceea ce face doreşte falimentarea unei regii în care-şi cîştigă cu onestitate pîinea aproape 1.000 de oameni, doar pentru a dispune după bunul plac de patrimoniul acesteia (în scopul unor afaceri necinstite) şi pentru ca domeniul de activitate al regiei să fie ocupat de firmele fiului primarului şi tot ar fi de ajuns pentru ca un justiţiar ca Dumneavoastră să-şi facă ordine în partid.
Am convingerea că prin pîrghiile pe care le aveţi la îndemînă ca senator, preşedinte de partid şi nu în ultimul rînd'ca' ziarist, puteţi (dacă doriţi) să verificaţi veridicitatea faptelor şi situaţiilor cuprinse în adresele mai sgs menţionate, fapte şi situaţii care dovedesc fără dubii că în Primăria municipiului Cluj-Napoca nu sînt valabile legile ţării şi cu atît mai puţin articolul 16 din Constituţie “Nimeni nu este mai presus de lege”.’ ” • ’
Retorica Dumneavoastră referitoare la eradicarea corupţiei nu este altceva decît o sumă de cuvinte goale, dacă toleraţi în partid indivizi care s-au căţărat pe tricolor, profitînd de buna-credinţă şi munca multor oameni’şi care acum profită din plin de poziţia cîştigată în acest fel, minţind şi FURÎND FĂRĂ NERUŞINARE din banul public ZECI DE MILIARDE de lei anual, sfidînd cetăţenii şi legile ţării. . ;
Cluj-Napoca, Manager general,02 noiembrie 2000 . ing. Liviu Medrea
Autorizată prin S.C. nr. 128/1391, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /12 /308 'd in 22.03.1991 cod fiscal R 204463
