[• http://w w w . dntcj. ro/adevaruî ^ ANUL XNR. 2972 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 16 AUGUST 2000 16 PAGINI 2.000 LEI Să (re)învăţăm motivaţia muncii ILIE CALIAN M u ştiu dacă ne-am prostit “di tăt”. Dar nici mult nu mai avem. în 1990 un “analist politic” şi “profesor” fără diplomele necesare ne avertiza că, pentru omul simplu din România şi pentru sistemul politic, economic şi social va trebui să treacă 20 de ani pentru a se realiza stabilizarea într-un alt sistem, adică în capitalism. în grabă, poate şi cu anume intenţii, expresia “stupid people" a fost tradusă ca o insultă la adresa poporului român. (Ce-i drept, există şi azi o mulţime de oameni cu acces la mass-media care nu ştiu să se ferească de acei “falşi prieteni” din limba engleză - dar şi din franceză! - şi care traduc de-amboulea). Important este, însă, să aflăm adevărul. Sau măcar să încercăm să-i pipăim gberuţele de la picioarele din spate, pînă să ajungem să-l pupăm în bot. Trebuie să acceptăm că nu se pot “arde etapele” în patru ani, cum şi-au imaginat anumiţi intelectuali, care credeau - după burse de trei luni şi cîteva diurne - că imediat va curge lapte şi miere pe pămîntul României. Deocamdată, vom trece printr-un Purgatoriu care face din România o semicolonie a Europei occidentale şi' SUA. Nu acceptăm asta?! Unii vor spune că nu acceptă pentru că nu e adevărat. Alţii - pentru că este inadmisibil. Problema este simplă: nu sîntem în situaţia de a hotărî: nouă ne rămîne doar să ne îmbunătăţim statutul în. situaţia internaţională actuală. Greşeala - şi a partidelor politice, şi a fiecăruia dintre noi - este că nu am făcut o radiografie lucidă a situaţiei noastre şi nu ne-am pregătit pentru viitor. în ce-l priveşte pe bietul alegător - e normal să fi fost aşa: i se puneau sub ochi ori în undă atîtea oferte, care de care mai gogomane, îneît era normal să fie prostit. Mai ales că avea în spate povara unei experienţe greu de aruncat la coş imediat. El avea de renunţat la ideea unei societăţi care-i dă apartament gratuit, după lista de priorităţi; asistenţă medicală gratuită; concedii de odihnă'gratuite; şcolarizarea gratuită. în plus, el beneficia de avantajul de a putea fura în bună armonie naţională de oriunde. Motivaţia muncii?! loc! De ce să muncească, dacă toate-i veneau pe gratis?! E adevărat: în realitate, plătea tot, dar preţul părea simplu: libertatea gîndirii şi a exprimării. Cu gîndirea nu era greu, . dacă ne amintim^ că asta nu era, o preocupare de primă importanţă pentru marea majoritate a “clasei muncitoare”, care numai de filosofare n-avea poftă. Cît despre libertatea exprimării?! Toată lumea spunea bancuri politice.- Doar intelectualii nu se mulţumeau cu atît. Necazul era că orice “fiu al clasei muncitoare”, după, ce făcea o facultate, era retrogradat lă statutul de “intelectual” şi i se lua dreptul de a fi participant egal la societatea cu emblema secerei şi ciocanului. Adică i se lua dreptul la libertatea gîndirii şi, mai ales, la libera ei exprimare. Ca să nu mai vorbesc despre creativitate!" Ciocanul şi barosul erau mai importante decît o formulă matematică nouă, decît o invenţie, decît un nou mod de ,a gîndi asupra realităţilor sociale. După 1990, milioane de oameni şi-au obţinut apartamentele (repartizate gratuit) la preţuri derizorii. Motivaţia muncii a scăzut şi mai mult. Abia acum, noua ■ generaţie trebuie să înveţe a-şi-cl’ădi noi motivaţii ale muncii. Numai câ asta se ' întîmplă în condiţii economice extrem de grele. Oricare partid va veni la putere va trebui câ,. înainte de brice, în relaţiile cu electoratul, să aibă în vedere posibilitatea de a oferi o nouă şi credibilă motivaţie a : muncii - în lipsa căreia nu există nici o posibilitate de progres şi de minimă conexiune a valorilor naţiunii într-un efort comun, durabil şi eficient. ; ras# ,,-a ) Ş .. , s . .... Gonform|unui^recent)sondajiGURS lliescu si PDSR continuă să conducă în preferinţele electoratului i 1 Centrul de Sociologie Urbană şi Regională.(CURS) a realizat un sondaj de opinie, la comanda Agenţiei MEDIAFAX şi a Institutului PRO referitor la opţiunile politice ale electoratului şi la unele probleme de interes general. Dacă duminica viitoare arfi alegeriparlamentare, Dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru aţi vota? următorii posibili candidaţi l-aţi vota? PDSR , 44% ApR 8 % I. lliescu 36% P. Roman 6 % PNL 11 %' UDMR 6 % T . Stolojan 20% V. Ciorbea 2 % PRM 10 % Alt partid ■ 2 % . M. Isărescu 15% Altă pers. 1 % CDR* 10 % Nehotărîţi/ T . Meleşcanu 10% Nehotărîţi/ PD 9% Nu ar vota 32% C.V. Tudor 10% Nu ar vota 25% * în CDR au fost incluse opţiunile de vot pentru CDR ca întreg PNŢCD şi UFD Vom reveni cu amănunte. Al'doilea)ţărănist ^b*urat'4fî 11 ei losefina Moroşan a fost eliberată din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor I Premierul Mugur Isărescu a semnat, ieri, decizia de eliberare din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor a Iosefmei Moro şan. Valentin Lazea, consilier guvernamental şi economist şef al Băncii Naţionale, a fost numit, tot prin decizie a premierului, pe postul rămas vacant. Lazea a mai deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor în perioada cînd la conducerea ministerului se afla Daniel Dăianu. , Reacţia fostului secretar de stat în pagina a 16-a. Prefectura continuă procesul pe tema tarifelor la taximetre Primarul Funar ar putea sâ-şi piardă o serie dintre atribuţiunile pe care i le conferă Legea 69 a Administraţiei publice locale, dacă Ministerul Funcţiei. Publice (MFP) va da curs cererii prefectului judeţului, Bogdan Cerghizan. Prefectul a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că este nemulţumit de modul. în care Comisia locală Cluj-Napoca de Fond Funciar (condusă de Gheorghe Funar) rezolvă cererile de retrocedare ale cetăţenilor. în acest sens, Cerghizan a trimis, în cursul săptămînii trecute, o scrisoare adresată şefului MFP, prin care propunea suspendarea atribuţiunii lui Gheorghe Funar de preşedinte al comisiei menţionate. Prefectul spune câ în anexele (întîrziate, de altfel) trimise de Comisia locală de fond funciar celei judeţene sînt O' sumedenie de greşeli, prezentînd chiar un caz în care, pe aceeaşi parcelă erau două persoane diferite trecute ca proprietari. Prefectul a mai cerut şi retragerea dreptului primarului de a mai semna autorizaţie de construcţie deoarece Funar a delegat, în contradicţie cu actelele normative în rigoare^ această atributiune unor suballemi. în cazul în care, în termen'de 45 de zile, primarul nu va organiza concurs pentm ocuparea funcţiei de secretar al Consiliului local (conform ordinului prefectului, Titus Jude a fost pensionat, pe motiv de vîrstă, la 18 iulie). Cerghizan va cere Guvernului şi suspendarea exercitării dreptului lui Funar de a organiza acest concurs. Titus CRĂCIUN Salariaţii RADP 3 au renuntat 9 la proteste M a jo r it a t e a s e c r e t a r ilo r C L d in ju d e ţ n u a u s tu d ii s u p e r io a r e Majoritatea secretarilor consiliilor numărul total al acestora au studii locale din judeţul Cluj nu au studii juridice, în rest, mai sînt cîţiva superioare a declarat, ieri, prefectul Bogdan Cerghizan. “15% din Petre Roman se vede preşedintele României Vizita lui Petre Roman la actualul ministru de Externe. Un mănăstirea Nicula de sărbătoarea prim popas în pelerinajul său, Adormirii Maicii Domnului a după înotul în Dunăre, l-a "făcut devenit deja o tradiţie, fiind o în municipiul Cluj-Napoca. împlinire a “dorinţei de-a fi Adriana CIOTI acolo , după cum s-a exprimat continuare în pagina a 4 -a profesori şi ingineri , spune Cerghizan. Secretarii consiliilor locale au susţinut, în această perioadă, examenul de atestare pe post. La examen nu s-au prezentat secretarii din Cluj-Napoca, Beliş, Mintiu Gherlii şi Recea Cristur, iar secretarii din Comeşti şi Jucu nu au obţinut nota suficientă pentru a promova examenele. In toate aceste localităţi vor fi organizate examene pentru ocuparea postului. Reprezentanţii Prefecturii au declarat că în două cazuri (Luna şi Beliş), împotriva secretarilor consiliilor locale au fost depuse denunţuri penale, pentru tergiversarea aplicării Legii Lupu şi a Legii 18. Controale de această natură urmează în Valea Ierii şi Mărgâu. Titus CRĂCIUN ■t. ( Departamentul de Intervenţie Rapidă şi Acţiuni Speciale din cadrul InspectoratuîuP Poliţiei Judeţene Cluj a întreprins ieri o acţiune de capturare a unui grup de infractori deosebit de periculoşi, „vînători“ de bânci.Vajnicii spărgători au fost prinşi în pădurea Făget, unde cele aproximativ 20, de „forţe“ de intervenţie rapidă i-au imobilizat imediat. Infractorii încercau, să părăsească oraşul pe căi lăturalnice, însă cele patru maşini ale echipajului au reuşit să le stopeze înaintarea. v Simona DUMITRU1 Cosmin PURIS continuare în pagina a 6 -a , -r, ,-V - -•V ' " \ ’ *•; ’i ? ; f . - V c*** . ■' ' * - v ^ •. a 18880620
Transcript
[• h ttp ://w w w . dn tcj. ro /a d e v a ru î^ANUL X N R . 2972 ISSN 1220-3203
MIERCURI,16 AUGUST 2000
16 PAGINI 2 .000 LEI
Să (re)învăţăm motivaţia munciiILIE CALIAN
Mu ştiu dacă ne-am prostit “di tăt”. Dar nici mult nu mai avem. în 1990 un “analist politic” şi “profesor” fără diplomele necesare ne avertiza că,
pentru omul simplu din România şi pentru sistemul politic, economic şi social va trebui să treacă 20 de ani pentru a se realiza stabilizarea într-un alt sistem, adică în capitalism. în grabă, poate şi cu anume intenţii, expresia “stupid people" a fost tradusă ca o insultă la adresa poporului român. (Ce-i drept, există şi azi o mulţime de oameni cu acces la mass-media care nu ştiu să se ferească de acei “falşi prieteni” din limba engleză - dar şi din franceză! - şi care traduc de-amboulea). Important este, însă, să aflăm adevărul. Sau măcar să încercăm să-i pipăim gberuţele de la picioarele din spate, pînă să ajungem să-l pupăm în bot.
Trebuie să acceptăm că nu se pot “arde etapele” în patru ani, cum şi-au imaginat anumiţi intelectuali, care credeau - după burse de trei luni şi cîteva diurne - că imediat va curge lapte şi miere pe pămîntul României. Deocamdată, vom trece printr-un Purgatoriu care face din România o semicolonie a Europei occidentale şi' SUA. Nu acceptăm asta?! Unii vor spune că nu acceptă pentru că nu e adevărat. Alţii - pentru că este inadmisibil. Problema este simplă: nu sîntem în situaţia de a hotărî: nouă ne rămîne doar să ne îmbunătăţim statutul în. situaţia internaţională actuală.
Greşeala - şi a partidelor politice, şi a fiecăruia dintre noi - este că nu am făcut o radiografie lucidă a situaţiei noastre şi nu ne-am pregătit pentru viitor. în ce-l priveşte pe bietul alegător - e normal să fi fost aşa: i se puneau sub ochi ori în undă atîtea oferte, care de care mai gogomane, îneît era normal să fie prostit. Mai ales că avea în spate povara unei experienţe greu de aruncat la coş imediat. El avea de renunţat la ideea unei societăţi care-i dă apartament gratuit, după lista de priorităţi; asistenţă medicală gratuită; concedii de odihnă'gratuite; şcolarizarea gratuită. în plus, el beneficia de avantajul de a putea fura în bună armonie naţională de oriunde. Motivaţia muncii?! loc! De ce să muncească, dacă toate-i veneau pe gratis?! E adevărat: în realitate, plătea tot, dar preţul părea simplu: libertatea gîndirii şi a exprimării. Cu gîndirea nu era greu, . dacă ne amintim^ că asta nu era, o preocupare de primă importanţă pentru marea majoritate a “clasei muncitoare”, care numai de filosofare n-avea poftă. Cît despre libertatea exprimării?! Toată lumea spunea bancuri politice.- Doar intelectualii nu se mulţumeau cu atît. Necazul era că orice “fiu al clasei muncitoare”, după, ce făcea o facultate, era retrogradat lă statutul de “intelectual” şi i se lua dreptul de a fi participant egal la societatea cu emblema secerei şi ciocanului. Adică i se lua dreptul la libertatea gîndirii şi, mai ales, la libera ei exprimare. Ca să nu mai vorbesc despre creativitate!" Ciocanul şi barosul erau mai importante decît o formulă matematică nouă, decît o invenţie, decît un nou mod de ,a gîndi asupra realităţilor sociale.
După 1990, milioane de oameni şi-au obţinut apartamentele (repartizate gratuit) la preţuri derizorii. Motivaţia muncii a scăzut şi mai mult. Abia acum, noua
■ generaţie trebuie să înveţe a-şi-cl’ădi noi motivaţii ale muncii. Numai câ asta se ' întîmplă în condiţii economice extrem de grele. Oricare partid va veni la putere va trebui câ,. înainte de brice, în relaţiile cu electoratul, să aibă în vedere posibilitatea de a oferi o nouă şi credibilă motivaţie a
: muncii - în lipsa căreia nu există nici o posibilitate de progres şi de minimă conexiune a valorilor naţiunii într-un efort comun, durabil şi eficient. ;
ras#,,-a ) Ş . . , s . ....
G onform |unui^recent)sondajiG URS
lliescu si PDSR continuă să conducă în preferinţele electoratului i 1Centrul de Sociologie Urbană şi Regională.(CURS) a realizat un sondaj de opinie, la comanda Agenţiei
MEDIAFAX şi a Institutului PRO referitor la opţiunile politice ale electoratului şi la unele probleme de interes general.
Dacă duminica viitoare ar f i alegeri parlamentare, Dacă duminica viitoare ar f i alegeri pentru
aţi vota? următorii posibili candidaţi l-aţi vota?PDSR , 44% ApR 8 % I. lliescu 36% P. Roman 6%PNL 11% ' UDMR 6% T. Stolojan 20% V. Ciorbea 2%PRM 1 0% Alt partid ■ 2 % . M. Isărescu 15% Altă pers. 1%CDR* 10% Nehotărîţi/ T. Meleşcanu 10% Nehotărîţi/PD 9% Nu ar vota 32% C.V. Tudor 10% Nu ar vota 25%* în C D R au fost incluse opţiunile d e vo t pentru C D R ca întreg P N Ţ C D şi U F D Vom reveni cu amănunte.
Al'doilea) ţărănist ^b*urat'4fî 11 ei
losefina Moroşan a fost eliberată din
funcţia de secretar de stat în Ministerul
FinanţelorIPremierul Mugur Isărescu a
semnat, ieri, decizia de eliberare din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor a Iosefmei Moro şan. Valentin Lazea, consilier guvernamental şi economist şe f al Băncii Naţionale, a fost numit, tot prin decizie a premierului, pe postul rămas vacant. Lazea a mai deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor în perioada cînd la conducerea ministerului se afla Daniel Dăianu. ,
Reacţia fostului secretar de stat în pagina a 16-a.
Prefectura continuă procesul pe tema
tarifelor la taximetre
Primarul Funar ar putea sâ-şi piardă o serie dintre atribuţiunile pe care i le conferă Legea 69 a Administraţiei publice locale, dacă Ministerul Funcţiei. Publice (MFP) va da curs cererii prefectului judeţului, Bogdan Cerghizan. Prefectul a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că este nemulţumit de modul. în care Comisia locală Cluj-Napoca de
Fond Funciar (condusă de Gheorghe Funar) rezolvă cererile de retrocedare ale cetăţenilor. în acest sens, Cerghizan a trimis, în cursul săptămînii trecute, o scrisoare adresată şefului MFP, prin care propunea suspendarea atribuţiunii lui Gheorghe Funar de preşedinte al comisiei menţionate. Prefectul spune câ în anexele (întîrziate, de altfel) trimise de Comisia locală de
fond funciar celei judeţene sînt O' sumedenie de greşeli, prezentînd chiar un caz în care, pe aceeaşi parcelă erau două persoane diferite trecute ca proprietari.
Prefectul a mai cerut şi retragerea dreptului primarului de a mai semna autorizaţie de construcţie deoarece Funar a delegat, în contradicţie cu actelele normative în rigoare această atributiune unor suballemi. în cazul
în care, în termen'de 45 de zile, primarul nu va organiza concurs pentm ocuparea funcţiei de secretar al Consiliului local (conform ordinului prefectului, Titus Jude a fost pensionat, pe motiv de vîrstă, la 18 iulie). Cerghizan va cere Guvernului şi suspendarea exercitării dreptului lui Funar de a organiza acest concurs.
Titu s C R Ă C IU N
Salariaţii RADP3
au renuntat9la proteste
M a j o r i t a t e a s e c r e t a r i l o r C L d i n j u d e ţ
n u a u s t u d i i s u p e r i o a r e
Majoritatea secretarilor consiliilor numărul total al acestora au studii locale din judeţul Cluj nu au studii juridice, în rest, mai sînt cîţivasuperioare a declarat, ieri, prefectul Bogdan Cerghizan. “15% din
Petre Roman se vede preşedintele României
Vizita lui Petre Roman la actualul ministru de Externe. Un mănăstirea Nicula de sărbătoarea prim popas în pelerinajul său, Adormirii Maicii Domnului a după înotul în Dunăre, l-a "făcut devenit deja o tradiţie, fiind o în municipiul Cluj-Napoca. împlinire a “dorinţei de-a fi A d ria n a C IO T Iacolo , după cum s-a exprimat continuare în pagina a 4 -a
profesori şi ingineri , spune Cerghizan. Secretarii consiliilor locale au susţinut, în această perioadă, examenul de atestare pe post. La examen nu s-au prezentat secretarii din Cluj-Napoca, Beliş, Mintiu Gherlii şi Recea Cristur, iar secretarii din Comeşti şi Jucu nu au obţinut nota suficientă pentru a promova examenele. In toate aceste localităţi vor fi organizate examene pentru ocuparea postului. Reprezentanţii Prefecturii au declarat că în două cazuri (Luna şi Beliş), împotriva secretarilor
consiliilor locale au fost depuse denunţuri penale, pentru tergiversarea aplicării Legii Lupu şi a Legii 18. Controale de această natură urmează în Valea Ierii şi Mărgâu.
T itu s C R Ă C IU N
■ t . (
Departamentul de Intervenţie Rapidă şi Acţiuni Speciale din cadrul InspectoratuîuP Poliţiei Judeţene Cluj a întreprins ieri o acţiune de capturare a unui grup de infractori deosebit de periculoşi, „vînători“ debânci.Vajnicii spărgători au fost prinşi în pădurea Făget, unde cele aproximativ 20, de „forţe“ de intervenţie rapidă i-au imobilizat imediat. Infractorii încercau, să părăsească oraşul pe căilăturalnice, însă cele patru maşini ale echipajului au reuşit să le stopeze înaintarea. v
a D o m n u lu i ; t S f . M a r t i r i B r â n c o v e n i: C o n s t a n t in • ' c ° a s t a n h n . Ş t e f a n , R a d u , M a t e i ş i S fe tn ic u l la n a c h e ;
Ia C o n s t 3 M a r a m e i ( ic o a n a D o m n u lu i n e f ă c u t ă g e m i n a o m e n e a s c ă , tn 9 4 4 ) . S . D io m e d . m . ( t s e c H l - lV )>* ."S- ' ? ... ' —
§ 0 0 ®
J ri, 16 august
P R E F E C T U R A .C O N S IL IU LJ U D E Ţ E A N : 1 9 -6 4 -1 6
• P R I M Ă R I A C L U J -N A P O C A : 1 9 -60 -3 0 • P R I M Ă R I A D E J : 2 1 -1 7 -9 0 • P R I M Ă R I A T U R D A : 3 1 -3 1 -6 0 - • P R I M Ă R I A C Î M P I A T U R Z IL .3 6 -8 0 -0 1 • P R I M Ă R I A H U E D IN : 2 5 - 1 5 4 8• P R IM Ă R IA G H E R L A : 2 4 -1 9 -2 6 • P O L I Ţ I A C L U J -N A P O C A :
955 si 4 3 -2 7 -2 7• P O L IŢ IA F E R O V IA R Ă '
C L U J -N A P O C A : 1 3 4 9 - 7 6 '• P O L I T I A D E J : 2 1 -2 1 -2 1 • P O L I T I A T U R D A : 3 1 -2 1 -2 1• P O L IT IA C Î M P I A T U R Z I I : 3 6 -8 2 -2 2 • P O L I T I A H U E D IN : 2 5 - I5 - 3 S • P O L I T I A G H E R L A : 2 4 -1 4 -1 4 • P O M P I E R I I : 981 • P R O T E C Ţ I A C I V I L Ă : 9 82• G A R D A F IN A N C IA R Ă C L U J :
1 9 -5 2 -2 3 si 19 -16 -7 0 , in t. 158• D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C I I $ 1
P R O T E C Ţ IE I S O C L A L E : 9 79 S A L V A R E A : 961
• S A L V A R E A C F R : 1 9-85 -9 1 • I N T E R N A T I O N A L : 971
IN T E R U R B A N : 991 •I N F O R M A Ţ I I : 931
• D E R A N J A M E N T E : 9 21 • O R A E X A C T Ă : 9 5 8 • R A . T E R M O F IC A R E : 1 9 -8 7 4 8
S C M O N T E N A Y S A : 4 1 -5 1 -7 1 :R A . .A P Ă C A N A L : 1 9 -6 3 -0 2
• S . C . - S A L P R E S T S A . : 1 9 -55 -2 2 • S C P R IV A L : 1 7 4 3 - 8 6 • D I S T R I B U Ţ I A G A Z E L O R
N A T U R A L E : - I N T E R V E N Ţ I I G A Z E9 2 8 ;4 3 3 4 2 4
J A N D A R M I : 9 5 6 G A R A C lu j-N a p o c a : 9 5 2 A G E N Ţ I A C F R : - in te rn a ţio n a l 1 3 4 0 - 0 9 ; - in te rn - 4 3 - 2 0 -0 1 ;T u rd a - 3 1 - 1 7 -6 2 ; D e j -2 1 - 2 0 - 2 2
• A L I A N Ţ A A N T I S U I C I D : 1 9 -1 6 4 7
C U R S E I N T E R N A T I O N A L E d i n A u t o g a r a I I :
• C lu j -N a p o c a - B u d a p e s ta , cu p le ca re d in C lu j-N a p o c a in z i le le d e lu n i, m arţi, j o i si v in e r i la o ra 7 .0 0 si în a p o ie re a d in B udapesta în z i le le d e m ă rf i, m ie rc u r i, v m e ri s i s îm bătă la o ra 11,00.
C lu j -N a p o c a - B u d a p e s ta , cu p le c a re în z ile le d e jo i o ra 2 2 ,0 0 si în ap o iere d in B udapesta în z i le le d e v in e r i o ra 1 6 ,0 0 . I N F O R M A Ţ I I :A u t o j i r a 1 : 1 4 - 2 4 - 2 6
A u t o g a r a I I : 4 3 - 5 2 -7 8
IFARMACIIlFerm di ca strricia permanent: Farmacia
“CORAFARM”. str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540: str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia ICYNARA", Calea Flore,sti nr.75, tc l.42.62.72, o rar non-stop.Farmacii ca serricia prelungit'. Farmacia
TNTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22. Famtacia “CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.
Caria ie noapte:Farmacia nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37, telefon
L u n i: G u j-> B o Io g n a 10,30-12,05B ologna->G nj 12,55-16,40 :
m ic ra u L î Cluj->Bologiw 10,30-12,05B otogna^C Itij 12.55-16,40
m e r i ; G u j^ B o lo g n a 10,30-12,05B o Io g n a 4 C lu j 12,55-16,40
P r e ţ b i l e i C l u j - B o lo g n a - C l u j : 2 3 5 $ T E L E F O N : 13-01-16.
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 14 - 18 august •M e d ic in ă g e n e r a l i . D r. I. Boilâ - 1 4 , 1 6 ; 1 8 (1 0 -1 2 ) , d r . V . B o d o - 1 6 (1 5 -1 7 ), d r. R . C o t ir lâ - 1 6 ( 1 0 - 1 2 ) , d r. D . O lte a n - 1 7 ( 9 - 1 1 ) , d r . A F . O ro s - 1 7 , 1 8 (1 4 -1 6 ) , d r. D . P la to n - 1 4 ( 9 - 1 1 ) , 1 7 (1 6 -1 8 ) , d r. L R a ş a - 1 4 ( 1 5 - 1 7 ) , d r . M . S u c iu - 1 7 (1 0 -1 2 ) , dr. C . T o n e a - 1 5 , 1 7 (9 -1 1 ) , dr. A V a r g a -1 4 , 1 8 (9 - 1 1 ) ; C a r d io lo g ie , dr. N . P r iş c â - 1 6 ( 1 6 -1 8 ) ; In te r n e , dr. D . P â rv - 1 4 ( 1 4 - 1 6 ) . d r . N . P o p - 1 7 (1 4 -1 6 ) , D r . G h . R â d u le s c u - 1 5 (9 - 1 1 ) , D r. C s . S z a k a c s - 1 6 (1 4 - 1 6 ) ; G in e c o lo g ie . Dr. C . F o d o r -1 5 . 1 7 (1 0 -1 2 ) , d r . S . P rec u p - 1 4 , 1 6 ( 9 -1 1 ) ; C h ir u r g ie . D r . C . C o s m a - 1 5 , 1 7 ( 1 0 -1 2 ) . d r . M . S im u - 1 8 (9 -1 1 ) ; P e d ia tr ie . D r . M . F r ite a - 1 6 ( 1 1 -1 2 ) ; R e u m a to lo g ie . D r. I. A lb - 1 5 ( 1 1 -1 3 ) ; O r to p e d ie . D r . Z . P o p a - 1 4 (1 2 -1 3 ); P s ih ia t r ie . D r. L. G lo d a n - 16 (9 -1 1 ) ; E n d o c r in o lo g ie . D r. E . P o p e s c u - 1 6 (9 -1 1 ) ; D e r m a t o lo g ie . D r. D . A ld e a - 1 5 (1 4 - 1 6 ) , d r . I. S îrb u - 1 4 (1 1 ,3 0 -1 2 ,3 0 ) ; O . R . L D r . E . P lâ ia n u - 1 7 (9 -1 1 ) , d r. S . B ît la n - 1 6 (1 4 - 1 6 ) ; L a b o ra to r . C h im . p r. S . M o ş o ig o - 1 4 , 1 5 , 1 6 , 17, 1 8 (9 -1 1 ) ; E c o g r a f ie . D r . I . G h i l e z a n - 16 (1 5 -1 7 ) .
P en tru c h ir u r g ie p la s t ic ă şi re p a ra to r ie , u r o lo g ie , r a d io lo g ie planificarea b o lnavilo r s e fa c e la s e d iu l Policlinicii p e b a z â d e b ile t d e tr im ite re . P lan ificarea b o lnavilo r s e fa c e la s ed iu l, s tr. M oţilo r nr. 3 2 ş i la tel. 4 3 - 0 0 -0 1 , In tre o re le 1 6 -1 7 d e luni p în ă v in e ri. P la n ific a re a bolnavilor la e c o g ra f şi E K G s e fa c e n u m a i p e b a ză d e trim ite re d e la m e d ic ii Policlinicii.
Republica - P a tr io tu l, SUA - premieră (10; 13;. 16,15; 19,30); vineri, sîmbătă ,
i duminică - spectacole de noapte cu tarif * redus de la ora 23 * Victoria - De b u n ă
v o ie ţ l n e s i l i t ă d e n im e n i, SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta-Eurfmages - P e ţito ru l, Irlanda - Anglia (15; 17; 19; 21) * Favorit - D e te c t iv d e v o ie de n e v o ie , SUA (13; 15; 17; 19); * Mărăşti - L u m e a e f i r e a m ic ă , SUA (15; 17,15; 19,30)
TURDA - Fox - L e g e n d a c ă lă re ţu lu i fă ră c a p , SUA (13; 15; 17; 19) DEJ - Arta - U n g lg o lo d e d o i b a n i, SUA (15; 17; 19; 21); GHERLA - Pacea • N o ţt in g HUI, SUA (17; 19; 21) - joi închis.
UNIPLUS Radio Miercuri, 16 august P r o g r a m in fo r m a tiv B B C : 6 , 0 0 - 6 , 3 0 : 8 , 0 0 -
8 , 2 0 , 1 1 , 0 0 - 1 2 , 0 0 , 1 4 , 0 0 - 1 4 , 3 0 ; 1 8 , 0 0 - 1 8 , 3 0 ; 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 , 2 3 , 0 0 . 6 , 3 0 - 1 0 , 0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 0 6 , 3 5 , 8 , 2 0 C a le n d a r u l z ile i. M eteo . 0 6 , 4 5 ,
9 , 4 5 H o r o s c o p . 9 , 0 0 Ş tir i lo c a le . 9 , 2 0 P r o g r a m u l c in e m a . 9 , 5 5 In fo r m a ţii c u l tu r a le . 1 0 , 0 0 , 1 2 , 0 0 , t S , D 0 , 1 5 , 0 0 ; 1 6 , 0 0 , . 1 7 , 0 0 Ş tir i n a ţio n a le ş i
lo c a le . 1 0 , 0 0 - 1 4 , 0 0 P u n c t . , ţ i d e la Z e c e ; 1 4 , 3 0 - 1 8 , 0 0 U n ip lu s a lte rn a tiv . 1 8 , 3 0 - 2 1 , 0 0 T re i c e a s u r i b u n e . 1 9 , 0 0 Ş tir i lo c a le . 2 2 , 0 0 ; Ş tir i n a ţio n a le
2 1 - 3 0 - 6 , 0 0 ; U n ip lu s n o c tu r n . ' .
B fflL IG TE ÎG i■ B .C .U . “ L u c ian B la g a ” (s trad a
C lin ic i lo r 2 ): O ra r : z iln ic : 8 -12 ,45 13,30-20,00; sîmbâta: 8-13 ,30 .N otă: în sesiuni de exam ene - program prelungit: z iln ic 8-21, sîm bâta 8-20, d um in ica 8- 14. : ■ ■ • . .;
■ ~ B ib l io te c a ' J u d e ţ e a n ă “ O C T A V IA N G O G A ” : S E C Ţ IA A D U L Ţ I (P -ţâ Ş tefan ce l M are n r . l ) O RA R: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA C O PII, O R A R : luni-vineri: 8,30-15,30. F IL IA L E -Z o r i lo r , G h e o rg h e n i - a c tiv i ta te a f ilia le i a fo s t su sp e n d a tă ; m arţi, v ineri: 9-15; - M ănăştur, M ărăşti - O R A R : lu n i , m ie rc u ri, j o i : 14 .00 19.45; m arţi, vineri: 9 ,00-15,00 . SA LA D E L E C T U R Ă (Str. M. K ogăln iceanu nr.7): O R A R : luni-vineri: 10,00-18 ,00; s îm b ă tă : 9 ,0 0 -1 6 ,0 0 . S E C Ţ IA D E C O L E C Ţ II S P E C IA L E :' ( s tr , O b se rvato ru lu i n r .l , te lefon 43 -84 -09 ) luni, v ineri: 8.00-15.00. M E D IA T E C A , O R A R : luni-vineri: 9-20; sîm bătă: 9-14, C E N T R U L D E IN F O R M A R E C O M U N IT A R Ă , O R A R : lu n i-v in e ri 9 ,00-16,00. ~
* B ib l io te c a A c a d e m ie i ( s t r a d a K o g ă ln ic e a n u 12 - 14). O ra r : lun i sîm bătă 8 -1 2 .4 5 ; 1 4 - 18.45.
■ B ib l io te c a G e r m a n ă ( s t r a d a U niversită ţii 7 - 9): luni -1 0 -1 4 ; marţi,
m iercuri, jo i ■; 12-16; vineri -1 0 -1 6 . .■ B ib l io te c a A m e r ic a n ă ” J.F.K -.’
(strada U niversităţii 7 - 9). O rar; luni - jo i : 10 - 18; v in e r i:-10-14, p rim a şi a tre ia s îm b ă tă d in lună: 9 -1 4 . O fe rim consu ltan ţă pentru studii în U SA .
■ B ib lio teca B ritan ică (strada Avram Iancu 11). O rar: luni, m iercuri: 1 4 -1 9 ; m arţi, jo i , v ineri: 9 -1 4 . »,, ■ B ib l io te c a “ H e l t a i ” ( s t r a d a C lin ic i lo r 18). O rar: z i ln ic -1 0 - 18; sîm bâtâ: 9 - 1 3 . '
■ B ib l io te c a C lu b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t i n (s tra d a K ogăln iceanu 7 - 9). O rar: m arţi: 18 -1 9 ; jo i 19 - 2 0 .
■ B ib l io te c a C e n tru lu i C u l t u r a l F ra n c e z (strada l.I.C. B râtianu 22); O rar luni-vineri; 10-19.
■ B ib l io te c a C e n t ru lu i C u l t u r a l G e r m a n ’T I e r m a n n O b c r t h ” ( s t r . M em orandum ului 18). O rar: luni, m arţi, m iercuri, jo i : orele 16-20.
■ B ib l io te c a “ V a le r iu B o lo g a ” a U n iv ers ită ţii de M edicină şi F arm acie (Str. A vram Iancu 31); O rar: luni-v ineri 8-20. sîm bătă 8-13.
I B ib lio te c a Soros C lu j (s tr . Ţ ebei n r . 2 1 ) . O ra r : lun i 1 2 -1 9 ,3 0 ; m a r ţi , miercuri şi jo i: 10-19,30, sîm bâtâ: 10-14. Ş tiin ţe socia le şi com portam entale.
* B ib lio teca C reştin ă ” B ib lo s” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m ie r c u r i , j o i ; 13 -1 6 ; v in e r i 9 -1 2 . (B ib lio teca pune la d ispoziţia c itito rilo r literatură creştină în d iferite lim bi).
D ispensarul P oliclin ic cu Plată S
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize dc laborator, radiologie, stomatologie la xele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. .Policlinica este deschisă şi sîmbătă între orele 8-13. ■Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr, 19 (fosta Mâloasa). •Tel.: 1302330 sau 432.557.
$M ie r c u r i,
7,00 Telematinal; 12,20 TV R Cluj pentru , alte naţionalităţi; 13,10
Casele au amintiri; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan. Comunicaţii; 14,30 Cutia chinezească (f/r); 16,10 O vedetă ... populară; 17,25
iOrice . e : posibir (s); 17,50 Impas în doi; 18,20 Garantat 100%; 18,45 Fotbal România - Polonia, meci amical;,21 ,00 Jurnal. Meteo; 20,35 Sport; 20,45 Felicity (s); 21,35 Recurs la morală; 22.20 Fetele din Piaţa Spaniei (dr. Italia-1997, p I); 0.10 Lumea' dansului.
7.00 Domnişoara Andrea (s/ r); 7,50 Femeia
misterioasă (s/r); 8,35 Toţi împreună; 9,35 Omul şi muzica; 10.30 Ferma (r);11.30 Spaţiul francofon. (r)12.00 Lady, lady; 12.30 Trupa DP 2; 15.30 Călătorii prin ţară (r); 15,45 Antologia jocului popular - ritmuri bihorene;:16.00 Ştiri; 16,05 Obsesia (s); 16,50 Domnişoara Andrea (s);17.40 Femeia misterioasă (s);18.30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,05 Un maestru al orgii: Franz Metz (doc.); 19,40 Film artistic românesc (Balul de sîmbătă. seara); 21,15 Mit şi istorie;22.00 Călătorind prin ţară; 22,15 Insula (av. Franţa, p IV);23.00 Ştiri; 23,05 Omul şi muzica (do); 0,00 TVM Mesager. '
Observator; « n t e t ţ T 7,55 Aerobic show;8.00 Dimineţi LaTine (mag.);10.00 Ştiri; 10,10 Godzilla (s);10.30 Robocop (s); 11,00 Pasărea spin (s/r); 12,00 Agentul Secret (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Jimmy : Reardon (co. 1987); 15,00 Air America (s); 16.00 Scandalul;17.00 Ştiri; 17,15 Vouă; 17.20 Casa de pe plajă(s); 18.10 Croazieră de lux (s); 19.00 Observator; 19.40, Vouă;20.00 La drumul mare (Anglia 1989); 22,00 Observator;22.40 Vouă; 22,45 Criminal
Jn libertate (SUA 1995); 01,00 'Rezervaţia (s).
7.00 Bună dimineaţa. Pro; TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi
neliniştit (s/r); 10,50 Doi poliţişti şi jumătate (r);' 11,40 Academia de poliţie (s); 12,25 Povestea lui Tyson (r); 14,15 Specialiştii (s); 15,10Protectorii (s/r); 16,00 Tînăr şi: neliniştit (s); 16,50 Sens unic;17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Lumi diferite (s ); 18,30 Seinfeld (s); 19,00 Ştirile Pro . TV; 20,00 Alibi din dragoste (co. neagră SUA ’8 8 ); 21,45 Ştirile Pro TV ; 21,50Chestiunea zilei pe scurt;22.00 Lucruri de trebuinţă
1 6 a u g u s t(horror SUA ’88 ); 00.00 Ştirile Pro TV/Profit; 0,15 ProFm e
. aici! (d); 0,45 Doi poliţişti şi jumătate (s); 1,45 Seinfeld (s/r); 2,15 Inima întunericului (dr.SUA 1997); 4,00 ProFm e aici(O-
7,00 Milagros
8'00 Taifas . magazin matinal; 13,00 Milagros (s);14.00 Motor (r); 14,30 Exploziv (r) 15,00 Viper (s/r); 16,00 Salvaţi de clopoţel (s); 17,00 Viper (s); 18,00 Focus; 18,35
impact; 19,00 Viper (s); 20,00 Copilărie răpită (SUA 1989); 21,45 Ştiri pe scurt. Meteo;22.00 Mare distracţie mare...;23.00 Gînduri ucigaşe (s); 0,00 Focus (r); 0,30 Impact (r) T E L B y 7,00 Bună
/ / d i m i n e a ţ a., România; 10,00
Teleshoping (r); 10,25Economic ABC (r); 10,50 Gura lumii; 11,00 Dan Diaconescu în direct (r); 12,00 Măştile: puterii (r); 1,3,30 Lumea, misterelor (r); 14,00 Primul pas (r); 15,30 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00 Post Meridian;17.00 Daţi vina pe Corina;
'18 ,00 Clubul microbiştilor;19.00 Telejurnal; 19,45 Economic AB C; 20,00 Senzaţional cu . Dan . Diaconescu; 22,00 Reporter Tele 7; 22,30 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit (r); 01,05 Nopţi albe; 02,10 Documentar; 02,50 Telejurnal.
10,00 Ştirile de Acasă (r); 10,30
Acasă la bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştilor; 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodele (s/r); 12,25 Războiul pasiunilor ( s ă
r); 13,20 Guadalupe (s); 14,10 Femeia' vieţii mele (s/r); 15,00 . Milady (s); 16,35 Dragoste şi putere (s); 17,00 Căsuţa poveştilor (s); 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Trei femei (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s) * Vremea de acasă; 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Clubul bărbaţilor (dr. SUA, 1986).
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările inter\>enite în programele posturilor de televiziune;'
D r . P E T R E «• M I R E Ş A aV I
Str. I. P. Voitesti nr. 2-4, Ap. 31 Tel.; 134.167 sau 094/660.771.
(Vezi pag, de publicitate)
Miercuri, 16 august 07:0(3 -10:00 PR/MUL SALUT-Ştefan Coroian, 07:00 Ş tiri, 07:20 R e v is ta p re s e i lo ca le , 7,40
Ş t i r i p e s c u r t , 07:50 H o ro s c o p ; 07:00 Ş t i r i + R ev is ta p re s e i c e n tra le , 08:20 CD S p o r t - ştiri sportive, 8:40 Ş tir i p e s c u r t , 09:00 Ş t i r i+ R ev is ta p re s e i c e n tra le , 09:20 Ce m a i c re d e lu m e a , 10:00-12,00 (Anca Mîcheti), 10,00 Ş tir i + M e te o - ; 12,00 -15,00 M E S A J F M - Horaţiu Nicoară sau Tudor Runcanu, 13:00 Ş t i r i + M e te o , 15,00 - ■ 18,00 C a le id o s c o p C D - Tiberiu Crişan; 15,00 Ş tir i, 15,20 Ce m a i c re d e lu m e a ) 17:00 Ş tiri+ C D S p o r t ; 18,00 Ş t i r i + M eteo 19:00 - 22:00 (Tudor Runcanu sau Horaţiu Nicoară), 22,00 Ş t i r i p e s c u i t , 22:00-24:00 R e tro g o ld - Tiberiu Crişan.
mapamond: 12.00-18.QO-CALEIDOSCOP fm: 13.20 - . -J *nT i TMusca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00- R A P i O W M lJ23.00 Trfenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice
Miercuri, 16 august 6,00 B u n ă d im in e a ţa .
O emisiune cu informaţii,
yEAOHMC
' ( ( T ) ) j < Miercuri, 16 august '* i ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 ,16.00; BBC-06.00 ,11.00 ,14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPER MATINAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop- (6.4Q.7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de . dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00^12.00-PATRULA DE..SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe
Miercuri, 16 august 'iftTACT 5:00-8:00 B u n ă d im in e a ţa 1 8:00-11:00
Z o na 810 (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandâri TV ;.10:20 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-17:00 C o n ta c t FM . 17,00-19,00 M u z ic a p e s u f le tu l fâu-realizator Andreea Ionescu’ 19:00-22:00 S ea ra la C lu j. 22:00-23:00 B ile t d e c o n c e r t - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şt tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 R o c k B to c k 24:00-1:00 R o m â n ia - B o s n ia - v ia s a te l i t - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1 :0 0 - 5:00 D is co n ta c t.
actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 E m is iu n e a ' in l im b a m a g h ia ră . 10,00 D e z e c e o r i R om â n ia . Prezintă de la Cluj Mihai Goţiu. 11,00 B u le tin de ş t ir i. 11,05. A p a tra p u te re . Prezintă Anca Bota şi Cristian Zoicaş. 12,00 R a d io ju rn a l tra ns ilvan . 13,00 R a d io ju rn a l B u c u re ş t i. 13,15 P a ra le le m uzica le , dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 B u le t in d e ş tir i. 16,00 E m is iu n e a In lim b a m a g h ia ră . 18,00 R a d io fa x -prezinţă Dan Moşoiu. 18,30- 19,00 C ro c h iu r i m u z ic a le - Prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 R a d io ju rn a l B u c u re ş ti. 19,15-19,30 P ro g ra m m u z ic a l - Prezintă Codruţa Aron Vîrtic.19,30 R o to n d a l i te ra ră - Redactor Dora Pavel 20,00 Ştiri. 20,05 A n o tim p u l id e ilo r - Redactor. Dan Banriu. 21,00 Ştiri; 21,05 Breloc. Redactor Anca Mureşan. 21,50 B u le tin de ş t ir i. 21,58 fn c h id e re a p ro g ra m u lu i.
RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM
C A B IN E T M E D I C A L O N C O L O G I C ;C L U J -N A P O C A ,
s t r .P R O F C t O R T B A nr.9 (c a rtie r G rig o re s c u )
. C O N S U L T A Ţ I I : . .
Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G in e c o lo g ie , C h iru r g ie , O n c o lo g ie )
L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8 ”
D r . V A L E N T I N P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)
M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1
Dr. DAN-SORIN POPESCU( U r o l o g i e )
L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ™ - 2 0 . ;V: 1 6 - 2 0
' PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04
î n t i m p u l o r e l o r d e . f u n c ţ i o n a r e a c a b i n e t u l u i
^ POLICLINICA INTERSERVISAN
str. Pascaly nr.5. cari. Gheorgheni IN T E R N E ♦ C A R D IO L O G IE ♦ N E U R O L O G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O
L O G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ E C O G R A
F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O
G IE ♦ C H I R U R G IE ♦ O R T O P E D IE
♦ O .R .L . ♦ O F T A L M O L O G IE ♦ G IN E
C O L O G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ P E D IA T R IE
♦ U R O L O G IE ♦ A C U P U N C T U R A R A D IO L O G IE • M A M O G R A F IE • .
E C O G R A F IE • E N D O S C O P IE D IG E S T IV A
Doppler - Histerosalpingografli pentru sterilitate feminină
Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (B io c h im ie - B a c te r io lo g ic Ira u n o lo g ie - Parazito log ic D e te rm in a re R h - Teste d e s a rc in ă - A n t ig e n H B S - E lis a T e s t - E x a m in ă r i c ito lo g ice p e n tru d e p is ta re a canceru lu i de col u te rin - In ves tig a ţii p e n tru
s te rilita tea fem in ină şi m asculină)
ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 -2 1
M edic dc gardă: orele 2 1 - 7,Rezervare, consultaţii
^ la tel. 41.41.63. ' J
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar
Informaţii/programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.
B!imM|Bli|511
PROF. DNIV. Dr. MIHAI CALBGĂRD Dr.ANGELA CĂLUGĂRII :
S tr. Prahovei nr. 11(lîngd biserica Bob)
L, M i, V -17^20 S - 8-12.
Tel: 42.56Ă8; tel/fax:19.14.68
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de
U M O R U L IIE SMTATU MIHTALi CLUJ
stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între o re le 8 - 22 . Vă aştep tăm apelurile la num ăru l 186864.
V
A i c i" T r a s a
ar putea fi re c la m a d u m n e a vo a s tră
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFAX.
ţ in t i r i ' ••
** 2ăÎL â îiîi'
Semnalele trimise recent de doi importanţi oameni politici europeni arată că raportul Comisiei Europene privind progresele făcute anul acesta de Republica Cehă spre integrarea în UE ş-ar putea să nu fie atît de pozitiv cum au prevăzut politicienii cehi. La 8 noiembrie, cînd urmează să fie prezentat raportul anual, se va vedea dacă va fi sau nu un cartonaş galben pentru Republica Cehă, cum a fost în cei doi ani anteriori, cînd Comisia a avut critici zdrobitoare la adresa pregătirilor de, aderare ale Pragăi. La începuţul lui iulie, vicepremierul Pavel Rychetsky a declarat că în toamnă “Republica Cehă va fi una dintre cele mai bine cotate ţări candidate”. Totuşi, surse diplomatice afirmă că cehii nu vor fi în nici un caz mai bine cotaţi decît Ungaria, Slovenia şi Estonia, care,' alături de Polonia şi Cipru, se află în grupul fruntaş de 5+1 candidate.
Speranţele exprimate de dl Rychetsky au fost temperate de curînd de comisarul UE pentru extindere, Guenter Verheugen, care a spus pe neaşteptate, în cadrul unei întîlniri cu oameni de afaceri europeni: “Este limpede că, în măsură mai mare sau mai mică, în toate statele candidate se menţin legături dăunătoare între vechile structuri politice, să spunem
nomenclatura, şi noile .'structuri economice”. Dl Verheugen a precizat că aceste fenomene vor fi descrise mai pe larg în rapoartele Comisiei.
în condiţiile în care dl Verheugen nu a comentat modul în care urmează să fie analizată această problemă de .„către Comisia Europeană, reacţia Pragăi la declaraţia sa a fost nici caldă, nici rece. Ministml de Externe
jan Kavan (reprezentantul CSSD, social- democraţi), a afirmat că lupta împotriva mafiilor comuniste este o idee bună, iar omologul său . din . “cabinetul din umbră” al principalului partid de. opoziţie (ODS, Partidul Civic Democrat), Jan Zahradil, a declarat că nu ştie cum înţelege Bruxellesul să examineze fenomenul pus. în evidenţă de Guenter Verheugen.
-Nu s-a putut afla dacă cehii sînt criticaţi din cauza consilierului (excomunist) al premierului Miroslav Slouf sau mai curînd a foştilor comunişti care au lucrat la filialele din Londra ale băncilor cehoslovace, Josef Tosovsky şi Pavel Kavanek, în prezent directori ai Băncii Naţionale Cehe şi, respectiv, Băncii Comerciale a Cehoslovaciei. Dl Verheugen a făcut declaraţia în cauză la o întîlnire cu întreprinzătorii, care au cerut condiţii egale, şi deocamdată nu există alte comentarii pe acest
subiect, a precizat purtătorul de cuvînt al misiunii UE la Praga.. Cehii nu pot decît să spere că, odată încheiată perioada concediilor de vară, nimeni nu-şi va mai aduce-aminte de cuvintele dramatice ale dlui Verheugen. La urma urmei, aşa cum a lăsat să se înţeleagă Eneko Landaburu, înalt responsabil , al UE pentru extindere, la o zi după afirmaţia dlui Verheugen, Comisia Europeană va numi doar fenomenul, fără a se landa într-o analiză detaliată. >*
în schimb, critici mult mai dure şi mai directe au venit din partea ministrului de Interne german Otto Schilly, ca reacţie la un documentar transmis de postul german de televiziune ARD despre prostituţia în rîndul minorilor, aflată în floare în Bohemia occidentală, şi despre numărul important de turişti germani care caută asemenea “servicii”. Poliţia cehă ezită să intervină împotriva bandelor locale de infractori specializaţi în prostituţie la nivel de minori”, a spus ministrul german. Otto Chilly a notat totodată, într-un interviu acordat săptămînalului Der Spiegel, că “în calitate de candidat la UE, Republica Cehă trebuie să demonstreze, cînd este vorba de activitatea poliţiei, că este capabilă să respecte standardele europene”.
Nici Loch Wqlesa na se poate sustrage legiiPuţini luptători pentru libertate
se pot lăuda cu o reputaţie mai bună ca a lui Lech Walesa, fondatorul Solidarităţii, care a luptat fără odihnă timp de '20 de ani împotriva comunismului polonez pînă la a-l vedea învins, în 1989.
Totuşi, Walesa, rămas un adversar fervent al comunismului, este nevoit să se apere într-o instanţă varşoviană împotriva sugestiilor că i-ar fi spionat pe alţi disidenţi în folosul fostei poliţii secrete. Aproape nimeni nu crede acest lucru, dar spectacolul a reuşit să-i şocheze pe polonezi. Pentru că nu a fost adusă în instanţă doar reputaţia unui erou naţional, ci şi cruciada Solidarităţii menită să regleze conturile cu vechii călăi comunişti.
Audierea lui Lech Walesa este consecinţa unei legi noi, care cere oficialităţilor de stat să-şi declare eventualele foste legături cu poliţia secretă. Declaraţiile lor sînt analizate de o curte de lustraţie care nu aplică pedepse pentru
recunoaşterea faptului de a fi colaborat, în schimb îi poate condamna pe cei care nu spun adevărul la 10 ani închisoare. Legea, adoptată în 1998 şi care a costat pînă acum mandatele a cel puţin doi membri ai forului legislativ, este aplicată în premieră candidaţilor prezidenţiali, Lech Walesa se numără între cei 15 care vor să participe la alegerile prezidenţiale de la 8 octombrie.
Liderul Solidarităţii nu este singurul chemat în instanţă. Preşedintele Aleksander Kwasniewski, fost comunist extrem de popular, care l-a învins pe Walesa la alegerile din .1995, se confruntă cu probleme similare.
Tribunalul are împotriva lor documente ale fostei poliţii secrete - unele simple fotografii - trimise de Ministerul de Interne. Atît Lech Walesa, cît şi Aleksander Kwasniewski neagă vehement că ar fi funcţionat ca agenţi. Fiecare parte o acuză pe cealaltă că abuzează de lege în scopuri electorale.
Deciziile curţii de lustraţie ar putea avea implicaţii mult dincolo
de reputaţiile personale ale celor audiaţi. “Dacă optăm pentru a nu-1 crede pe Walesa şi dăm crezare unor foşti ofiţeri de securitate, înseamnă că am pornit pe o cale greşită”, a afirmat Krysztof Kozlowsky, care a fost ministru de Interne în 1990. “Este răzbunarea postumă a serviciilor de securitate comuniste”.
“Din cauza acestor jocuri politice murdare, Polonia este umilită în ochii lumii”, a arătat la rîndul său Adam Michnik, fost militant al Solidarităţii şi cel mai proeminent editor al Poloniei. Chir şi premierul Jerzy Buzek, al cărui guvern condus de Solidaritate a adoptat legea lustraţiei, o numeşte “o glumă urîtă a istoriei”, notînd însă că legea trebuie respectată.
Dacă Polonia este nr. 1 în fostul bloc sovietic în materie de reformă economică, ţara cu 39 milioane de locuitori a rămas în schimb in urmă în privinţa “decomunizării”. Majoritatea celorlalte guverne postcomuniste au trecut prin acest proces mult mai devreme. Cehii au adoptat legea lustraţiei încă în 1990 şi nici nu s-a sugerat măcar
ca liderul revoluţiei anticomuniste de catifea Vaclav Havel să fie verificat.’ Doi ani mai tîrziu, Germania a înfiinţat o agenţie specială care să deschidă, în mod discret, dosarele fostei poliţii secrete est-germane. Cîteva cariere politice au fost ruinate şi au circulat acuzaţii de vînătoare de vrăjitoare, dar procesul a fost considerat în general corect .şi necesar. Legea ungară a lustraţiei, adoptată în 1994, a creat probleme unor politicieni, dar nici o oficialitate nu şi-a pierdut postul, iar tribunalele au lucrat în cea mai mare parte confidenţial şi discret.
în Polonia în schimb lustraţia s-a dovedit un proces mai dificil. Se consideră câ dificultăţile au avut la origine apariţia, în 1992, a lui Lech Walesa, pe atunci preşedinte, pe o listă presupus confidenţială de persoane despre care se presupune că au colaborat cu fosta poliţie secretă. Lista fusese. alcătuită de ministrul de Interne Antoni Macierewicz, adversar politic de dreapta al lui Walesa, şi s-au propus scurgeri de informaţii către mass-media..
G e o r g e W . B u s h r e i a ş i d e z v o l t ă i n i ţ i a t i v e p r e f e r a t e d e R e a g a n^ J ^ » ^ 7 â s h i n g t o n T im e s " )
George W. Bush a reuşit la Convenţia republicană să-şi unească partidul, lăsîndu-1 reînnoit şi înarmat cu o agendă de dreapta-centru direcţionată spre un electorat mai larg şi mai. divers rasial.
Mesajul campaniei lui Bush este axat pe faptul că el este “un altfel de republican”, iar Partidul Republican (GOP), pe care îl conduce, este un partid diferit faţă de cel al anilor ’90. Şi este adevărat că, pe măsură ce dl Bush se adresează tot mai mult negrilor, hispanicilor şi altor grupe de alegători, tradiţional democraţi, el conduce GOP într-un nou teritoriu politic. Dar, în cadrul Convenţiei, au putut fi detectate şi o serie de elemente familiare Partidului condus de Ronald Reagan, atît ca teme favorite, cît şi ca strategie promovată în cursul campaniei prezidenţiale.
Dl Bush a readus, de asemenea, după alte chestiuni în fruntea agendei GOP imigranţii şi comerţul liber. Dl Reagan a fost promotorul lor, dar ele au pierdut din interes în anii ’90, după ce el a părăsit scena.
La fel ca dl Reagan, dl Bush consideră că imigranţii ambiţioşi, deosebit de muncitori, sînt un element cheie în creşterea economiei SUA şi au un rol pivotai, tot mai mare, în calitate de alegători care să voteze pentru GOP. în discursurile sale, dl Reagan îi trata pe imigranţi
ca pe nişte eroi şi încerca să le atragă voturile. După ce el şi-a încheiat mandatul, GOP a părut că se întoarce împotriva imigraţiei, pierzînd teren din această cauză (mai ales în California).
Dl Bush a restabilit sprijinul acordat de partid imigranţilor. Dacă obţine victoria, este posibil ca aceasta să li se datoreze lor.
în mod similar, în era post-Reagan, GOP a fost divizat pe tema comerţului liber, căzînd pradă unor demagogi care opinau că acesta subminează economia americană, distruge locurile de muncă şi prosperitatea. Dar, pe măsură ce comerţul global s-a extins în anii ’80 şi ’90, economia a devenit tot mai puternică, iar locurile de muncă s-au înmulţit. Dl Bush, care doreşte să extindă NAFTA în America latină, se pronunţă neabătut în favoarea liberalizării comerţului, iar protecţionismul bate în retragere.
Deşi dl Bush vine, cu propuneri specifice pentru a-i atrage pe independenţi şi democraţi, agenda sa cu greu poate fi interpretată ca.o mişcare spre stînga. Reforma sistemului de. asigurări sociale, care pentm prima dată de la faimosul acord “New Deal”, permite lucrătorilor să fie exceptaţi de la plata, unei porţiuni din impozit în scopul investirii sale în acţiuni şi obligaţiuni, nu este o propunere de stînga. Şi nici reducerile de taxe_“a la Ronald Reagan” sau accelerarea şi amplasarea sistemului de apărare anti-rachetă, visaţ de dl Reagan şi dezvoltarea
puterii militare a SUA. Nici una din aceste „propuneri nu poate fi interpretată ca o alunecare spre centru.
Mass-media a reflectat pe- larg programele de acţiuni propuse de gen. Colin Powell în vederea sprijinirii minorităţilor dezavantajate, o poziţie pe care el s-a situat de multe ori în trecut şi asupra căreia se manifestă dezacord în cadml GOP.. Pentm cohortele de reporteri care au acoperit lucrările Convenţiei republicane întrebarea centrală care s-a pus permanent a fost în ce
•măsură dl Bush şi partenerul nominalizat de el vor ataca Administraţia Clinton-Gore, minată de scandaluri care au pătat preşedinţia în timpul a opt ani de investigaţii, citaţii în tribunale şi condamnare.
• Dar tema reală a convenţiei de la Philadelphia a constituit-o modul în care George W. Bush a . adus GOP înapoi la comandamentele ideologice fundamentale din timpul erei Reagan, după mai mulţi ani de rătăciri: impozite diminuate, opţiuni libere în domeniul educaţiei şi îngrijirii sănătăţii, extinderea comerţului liber în lume şi lărgirea bazei partidului, pentm includerea tuturor celor care se alătură cauzei. Ronald Reagan ar fi mîndru de agenda Bush, pentm că ea reprezintă esenţa unei politici conservatoare, participative, promovată de-a lungul anilor ’80.
Francesco Butelii, primarul Romei: Libertatea fără
responsabilitate duce la haos^ J p W r iţep u b b lica " )
întrebare: Ce anume vă nelinişteşte cel mai mult în evenimentele petrecute în Italia în ultimele săptămîni?
Răspuns: Faptul că se face un salt înapoi. Eu zic: atenţie, chiar dacă am pus capăt Sistemului Corupţiei la Vîrf ’ţtângentopolisistemul: corupţiei sub regimul Partidului Democrat-Creştin; tangente - mită, n.tr.), acum pentm societatea noastră există riscul unui fenomen al ; Compţiei de masă, care trebuie combătut în multe feluri, în primul rînd este nevoie de .o simplificare a instrumentelor şi procedurilor, o eficientizare a controalelor, redşrea încrederii în magistratură, care este;: destul de descurajată şi nu jmai întruneşte, în jurul e i ; consensul de odinioară, între altele şi din cauza unor erori şi forme de protagonism pare au provocat reacţii şi nemulţumiri. Dar cînd magistratura sancţionează pe cel care încalcă legea, ea îi ajută pe toţi, de la avocatul carc vrea să fie admis în mod normal, la dascălul care nu acceptă să se afle îrr faţa unui zid alcătuit din 500 dc persoane care cunosc deja titlul subiectului pentm examenul de concurs.
î: Dar în acest fenomen al reapariţiei ilegalităţilor şi a corupţiei politica o 11 avînd vreo răspundere?
R: Constat, din nefericire, un fenomen foarte îngrijorător în rîndul dreptei: la Roma, Polul Libertăţilor (opoziţia) a sprijinit în mod făţiş abuzivismul edilitar şi desfăşoară campanii dc afişaj sălbatice şi ilicite.
î: Dar ce legătură are acest lucru cu “comportamentul naţional”? -
R: Nu uitaţi că atunci cînd o parte a politicii nu are nici o reţinere în a adopta comportamente făţiş anormale şi incorecte, atunci chiar şi, acest lucru devine un stimulent pentru a legitimiza şi a râspîndi aceste comportamente. în schimb, omul politic ar trebui să fie primul garant al legilor.’
î: Atacul dv. este îndreptat împotriva opoziţiei, dar pare a fi şi un plan de acţiune pentru coaliţia majoritară... .
R: La ora actuală coaliţia de centm-stînga trebuie să fie atentă, foarte atentă, într-un moment in care italienii par dornici să dezlege multe legături, iar dreapta candidează la guvernare cu un mesaj cc s-ar putea traduce aşa: ‘libertatea noastră înseamnă mai multe mîini libere’.. Noi trebuie să spunem: ‘mîini curate, dar şi societate mai liberă şi servicii mai eficiente pentm cetăţean’.
Trebuie să explicăm câ libertatea fără responsabilitate devine în scurt timp haos: conipţia redevine dominantă, eficienţa statului se prăbuşeşte, iar Europa sc îndepărtează. Noi am acordat o marc atenţie problemelor legate de Sistemul Corupţiei la începutul anilor '90 - un fenomen pornit de la mici lucrări dc antreprenor şi de la mite mărunte, care a dus în cele din urmă la descoperirea unui sistem mult mai râspîndit şi amplu de corupţie în administraţiile publice, care avea o regie politică de la, nivelele cele mai mici pînă la celc mai înalte şi terminînd cu finanţarea partidelor. Lupta împotriva corupţiei a fost declanşată graţie intransigenţei şi curajului cîtorvâ magistraţi, în timp ce clasa politică era, obiectiv, epuizată. Iar anchetele au avut drept efect, o accelerare a parţialei schimbări a clasei conducătoare.'
î: Dv. credeţi că fenomenul corupţiei s-a terminat?R: Dacă trebuie să fac un bilanţ, din observatorul
meu, cred că Italia, mai ales în marile lucrări publice, a reuşit să stabilească un sistem care funcţionează destul de bine şi care este transparent sub aspectul procedurilor, în prezent; nu aş zice câ fenomenul “mitelor” este râspîndit în sectorul marilor lucrări edilitare.
1: Ce riscuri presupune acest fenomen al corupţiei de masă?' R: O societate care Icgitimizează, pe termen lung,
comportamente anormale, pierde în primul rţpd orientările civile de bază ale unei comunităţi, iar pe termen scurt devine ineficientă şi haotică, deoarece în locul regulilor pentru toţi instaurează legea liberului arbitru. Dar obiectivul fundamental trebuie să fie funcţionalitatea sistemului în locul unei predicări moralizatoare. ‘
î: în ce sens?R: Statul trebuie să fie capabil să reglementeze în
mod eficient viaţa publică, iar în acest sens garantează şi etica publică. Desigur, opţiunea morală aparţine fiecăruia dintre noi, ca cetăţeni, dar sarcina unui administrator este de a face să funcţioneze sistemul. Fiindcă un sistem în care milioane de persoane îşi pierd încrederea şi încearcă să apeleze la proceduri anormale, în celc din urmă sare în aer.
La ora actuală ţară este mai bogată, vrea să “alerge” într-un ritm mai susţinut şi, de aceea, în unele cazuri, birocraţia este o ftînă, în altele devine un pretext pentru a încerca o ocolire a regulilor. Oare cît poate rezista încrederea cetăţeanului într-un sistem în care ar reveni ideea că au cîştig de cauză şmecherii, cei cu pile şi cei ce aleg căile mai scurte?
Aici ar putea fireclam a dumneavoastră
*1998 - Partidul Naţional Liberal a cerut reformarea Convenţiei, prin precizarea
dară a rolului fiecărui partid membru.
Anton Vlad a fost demis păgubit Direcţia Silvică
... ■- .., . . . ~
W B W i 113 i, r ţ :-;. ■ , ,,,,
J'":
Motivul demiterii lui Anton Vlad, secretar de stat în M inisterul Mediului, l-au constituit contractele încheiate între două firme la care el era acţionar majoritar'şi Direcţia S ilv ică Bistriţa, care i-au produs acesteia pagube în
■ valoare de aproximativ 2,5 miliarde de lei, a declarat, ieri, în tr-o conferinţă de presă, Romică Tomescu, ministrul de resort. Ministrul a precizat că, în urma numeroaselor sesizări primite la minister, acesta a iniţiat, în perioada 19-31 .iulie, un control la Direcţia Silvică Bistriţa. Valoarea pagubelor înregistrate la sfîrşitul lunii iulie de Direcţie se ridica la 2,5 miliarde de lei, ca urmare a derulării unor contracte din 1998 cu societăţile comerciale
Almi Star Prod şi Zîmbrioara, la icare erau acţionari Anton Vlad şi rudele acestuia.
“Contractele încheiate între ' cele două firme şi Direcţie au
încălcat legile în vigoare, Direcţia fiind de fiecare dată păgubită”, a adăugat ministrul. Potrivit raportului întocmit de echipa de'control a ministerului, cele două firme încheiam contracte negociâte direct, fară licitaţie, fară termene şi tarife clare şi obţineau autorizaţii de exploatare înainte de semnarea•’ documentelor. în plus, societăţile nu au executat serviciile la care se obligaseră prin contract sau au solicitat alte tarife şi chiar despăgubiri. _
Ministrul susţine că, potrivit documentelor pe care le deţine, Anton a aprobat, în mod abuziv, ~
ca urmare a două contracte care au Bistriţa cu circa 2,3 miliarda de Ieidefrişarea unor suprafeţe de pădure în plin sezon de vegetaţie, cu scopul schimbării folosinţei acelor terenuri forestiere: 5.000 de metri cubi. de masă lemnoasă de pe păşunea împădurită a comunei Lunca şi 3.900 de metri cubi
sesizat aceste fapte cu întîrziere pentru că Vlad negocia direct cu reprezentanţi ai Direcţiei Silvice, cărora» le dădea dispoziţii verbale. . - '
De asemenea, Tomescu îl acuză pe fostul secretar de stat că nu s-a implicat în aplicarea
de pădure aflată în proprietate Legii rir. 1/2000 privind privată, pentm construirea unui retrocedarea pădurilor, domeniuobiectiv turistic în Sinaia.' Romică Tomescu a declarat că l-a avertizat în mai multe rînduri pe Anton Vlad cu privire la incompatibilitatea dintre funcţia pe care o deţine în minister şi acţiunile la cele două firme, acesta din urmă promiţîndu-i că le va vinde. Ministrul îl acuză pe fostul secretar de stat de trafic de influenţă în încheierea contractelor. El a precizat că a
de care Anton Vlad era direct ' responsabil din: partea
politică” şi că această decizie, pentru care îşi asumă întreaga responsabilitate, ar fi fost luată mai devreme, “dacă ar fi existat condiţii propice”: ;', Anton Vlad a declarat, luni,
că acuzaţiile care au dus la demiterea lui de către premierul Mugur Isărescu sînt nefondate.. “Aceste acuzaţii - sînt pure invenţii ale ministrului Romică Tomescu, care vrea să dea vina :
ministerului. “Nu a venit * pe altul pentm inactivitatea lui” niciodată cu vreo propunere de a spus Vlad. El a precizat că nuact normativ sau regulament, ba, mai mult, atunci cînd se ducea pe teren îi instiga pe oameni să nu respecte legile şi structurile ministerului şi Regiei Naţionale a Pădurilor”, a-' adăugat Tomescu. Ministrul susţine că “demiterea lui Anton a fost pur administrativă şi nu
a fost informat cu privjre la aceste acuzaţii şi nu a primit nici un act oficial prin care să fie anunţat că a fost demis.
Prim-ministrul Mugur Isărescu T-a eliberat, îuni, din funcţie, pe "Anton Vlad, la propunerea ministrului de resort,-Romică Tomescu.
Petre Roman se vede ^ preşedintele României
u rm a re d in p a g in a 1
Aici şi-a exprimat încrederea în victoria personală în cursa pentru Preşedinţie, cel mai probabil adversar în tuml doi fiind neobositul Ion Iliescu. Referitor la partidul pe care-1 conduce, Roman apreciază că va obţine 22% din mandatele parlamentare, acesta fiind obiectivul minimal al
-democraţilor în alegerile din toamnă. Politica de alianţe preelectorale a PD-lui nu s-aschim bat, în sensul câ seangajează sâ meargă singur în alegerile generale, deoarece “sîntem singurii care vorbesc Ia obiecL ne vedem de treabă şi nu recurgem la şiretlicuri”, a declarat Roman. In ce priveşte formulele de alierepostclectorale, avînd în vedere că liderul democrat este sigur câ partidul pe care-1 conduce va avea responsabilitatea
Petre Roman declara câ PD nu se va aliacuPRM
Liderul PD Petre Roman a declarat, luni seara, la Cluj, câ partidul pe care îl conduce nu se poate alia cu PRM, însă a apreciat că ar fi posibil un “diaiog” cu PDSR, dacă partidul condus de Ion Iliescu ar “opera” o reformă a gîndirii sale politice.
“PDSR ar trebui să opereze o reformă a gîndirii sale politice, pentm că astfel ne-ar fi mult mai uşor sâ dialogăm1’, a afirmat Roman, apreciind câ PDSR este un partid important.
“Alianţele le vom avea în vedere,şi în perioada preelectorală, pentm că avem răspunderea pentm
. viitoarea guvernare, iar o coaliţie formată din PD şi din alte partide va fi o coaliţie a eficienţei şi a competentei”, a conchis liderul democrat.
guvernării 2000-2004, vor avea la bază “o colaborare cu toate partidele fară excepţie”, pentru câ a explicat Roman, “viitoarea coaliţie trebuie sâ fie una a eficienţei şi a competenţei”. Despre principalul partid de opoziţie, preşedintele PD a declarat că este un-partid important şi că “trebuie să privim cu atenţie la ceea ce face şi gîndeşte”, sugerînd că cel mai bine ar fi ca PDSR să realizeze o reformă a gîndirii sale politice. Petre Roman este încrezător şi în ce priveşte integrarea noastră în UE şi respectarea termenului propus în acest sens. El nu consideră lent ritmul negocierilor purtate de ţara noastră cu instituţiile europene-şi este de părere câ “România parcurge cum se cuvine etapele de aderare la UE, fară nici o ezitare". Legat de problema vizelor, Roman a precizat că argumentul forte invocat în ofensiva noastră diplomatică a fost acela că România este discriminată şi acest lucru nu poate continua
România nu trebuie sa intervină direct în problema Transnistriei
la nesfîrşit. S-a căzut de comun acord, că există probleme, dar ele pot fi rezolvate. în plus, ministrul de Externe crede că ţara noastră şi-a’ făcut corect temele, amintind planul de securizare a graniţelor adoptat în martie şi acordurile bilaterale încheiate sau în curs de negociere. Chiar dacă vizita ministrului de Externe a avut un caracter privat el a fost întîmpinat de toţi liderii locali ai PD, alături de care au ţinut să fie prezente admiratoarele “democrate” îmbrăcate în haine de sărbătoare, avînd în mîini florile preferate ale adoratului lor lider.
i Ministml de Externe, Petre Roman, a declarat, luni seara,
I la Cluj, că România nu | trebuie să intervină direct în | problema Transnistriei.■ “Faptul că România deţine J preşedinţia OSCE ne obligă I la un foarte atent exerciţiu de | consensualizare pentm a fi
eficienţi, altfel putem ajunge , într-un impas”.I în opinia lui Roman, | . intervenţia directă a României | în problema Transnistriei ar I diminua ca valoare . preşedinţia OSCE deţinută de
I România. “Va trebui să avem
o infinită răbdare, o mare capacitate de dialog, ceea ce eu numesc o diplomaţie totală pentru a induce un interes comun în rezolvarea corectă a problemei, ceea ce înseamnă recunoaşterea suveranităţii şi integrităţii RepubliciiMoldova, retragereaîntregului arsenal militar şi a trapelor şi găsirea unui statut de autonomie pentru acea zonă care să dea garanţii populaţiei rusofone că va trăi recunoscîndu-i-se drepturile şi libertăţile”, a conchis ministrul de Externe.’ I
Nicolae Manolescu va
prezenta listele cu personalităţi care
susţin candidatura lui
Mugur Isărescu (a Preşedinţie
Listele cu semnăturile personalităţilor publice care susţin candidatura lui Mugur Isărescu Ta Preşedinţie vor fi prezentate, astăzi, într-o conferinţă de presă, a declarat iniţiatorul unuia dintre comitetele de sprijin pentru susţinereacandidaturii actualului premier, ’ Nicolae Manolescu.
Manolescu speră ca la conferinţa de miercuri să poată fi prezentat un răspuns din partea lui Mugur Isărescu privind înscrierea sa în cursa electorală.
“Numele care . se regăsesc pe aceste liste ar trebui să risipească temerile premierului legate de susţinerea populară”, a precizat Manolescu, adăugind că listele rămîn deschise.
Premierul Mugur Isărescu a declarat, săptămîna trecută, într-un interviu, că va accepta să candideze la Preşedinţie doar din poziţia de independent, în cazul în care va beneficia de susţinerea unui număr suficient de cetăţeni. Isărescu a precizat că nu va candida sub sigla niciunui partid politic: “Sînt independent politicei aşa voi rămîne”, a afirmat premierul.
Noul ambasador român la Tokyo, Ion Pascu, şi-a prezentat scrisorile de acreditare împăratului fikihito al Japoniei
Noul ambasador al României în Japonia, Ion Pascu, şi-a prezentat scrisorile de acreditare Majestăţii Sale Imperiale împăratul Akihito al Japoniei, se arată într-un comunicat al MAE. Ceremonia a avut loc la Palatul Imperial din Tokyo. în ultimii ani a avut loc o dezvoltare a” relaţiilor româno-japoneze în special în domeniile: politic, economic, , cultural şi educaţional, Japonia acordînd o importantă asistenţă tehnică şi financiară procesului de refonnă din România, se mai arată în comunicatul MAE.
#Tableta*;de!doncdrdie^naţidhal
O d i s c u ţ i e l i b e r ă c u S t a k a n F r i p t a n o v i c iLa Chişinău am cunoscut din
întîmplare un fost “tovarăş” pe care, din motive subiective (Caragiale dixit: “temut viaţa me”)-, am să-l numesc printr-un pseudonim oarecare: Karasov. Nu ne-am fi încrucişat destinele dacă gazda mea de atunci; , publicist moldovean, n-ar fi trebuit să-i restituie o datorie
•importată şi, mai ales, dacă n-ar fi reuşit în, chip norocos, chiar în zilele vizitei mele să facă rost de bani. “Să vezi ce- o să se bucure Stakan Friptanovici cînd am să-i duc! Nu mai credea că pot să-i adun şi mi-a trimis vorbă că-mi ia
. gîtul, cum se spune la voi în România”, fericit, omul dă imediat un telefon, să i se stabilească întîlnirea, apoi rosteşte cu emoţie numele unui
_ restaurant, anunţîndu-mâ că eram aşteptaţi împreună. “De ce şi eu?” am întrebat nedumerit. Stakan Friptanovici aflase că are
în vizită un “european” şi, fiind într-o fază sensibilă, voia să mă vadă la faţă. Ne-am şi văzut, într-un local de lux, unde fostul tovarăş director de făbricuţă şi actualul gospodin Karasov, mare şi colţuros, ocupa o masă plină cu de toate, înconjurat de tineri, b lo n z i,: cu priviri- îngheţate; mi-era greu sâ disting între ei partenerii în afaceri de bodyguarzi. ; .'S tak an . Friptanovici, deşi rusofan sadea, o rupea binişor pe
, “moldovineşte” şi cred că, pe parcursul conversaţiei -noastre, mai cu o votcă, mai cu o glumă, am ajuns să-i fiu oarecum simpatic. Era, totuşi,-dezamăgit că nu puteam încheia nici o afacere, din pricina calităţii mele de ageamiu în domeniu. Fetiţe de bar, dolari falşi, focoase nucleare, toate acestea nu ţineau (am avut inspiraţia sâ precizez ipocrit: “din păcate”) de priceperea mea. Şi, în plus,
n-aveam nici relaţii la Fondul Proprietăţii de Stat, lucru care-l interesa cel mai mult atunci pe Stakan-Friptanovici. Dăduse un tun în taigaua siberiană şi, cu surplusul 'de parai, voia să cumpere şi în. România ceva “care merită”, uri" “căcat cu petrol,_acoIo”. a trebuit să-i tot explic ce-i acela un investitor strategic şi n-a fost mulţumit pînă cînd n-am ajuns la concluzia că-i unul exact ca el. în fine, nu mi-a făcut prea mări probleme, ştiind că la Cluj n-avem nici rafinării, nici conducte şi, oricum, luptele dintre primar şi Consiliul local sînt dure, durează ani şi ani pînă să se aprobe ceva. La un moment dat a sunat celularul. Din felul cum Karasov a exclamat “Liuba, Liubocika!” mi-a fost destul de greu în prima clipă să înţeleg dacă vorbea cu secretara sau cu vreo amantă din oraş. în mod
• surprinzător, era chiar doamna - Karasova şi vorbea de acasă. Făcea bagajele, se pregătea să plece cu copiii pe Coasta de Azur. “Ştii, avem un apartament acolo, az-mîni cumpărăm şi o vilişoarî de vacanţă...” Alioşa! a răcnit domnul Karasov ceva mai tîrziu, pe ruseşte, după un alt telefon, care-l supăra.-Din cîte am priceput eu, reieşeâ că nu ştiu care ziar îl muşca iarăşi pe Stakan Friptanovici de partea dindărăt a -corpului său voluminos. A urmat o ploaie de înjurături şi ameninţări/inclusiv la adresa interpelatului de alături, împreună cu ceva ce s- ar putea traduce prin: “Ce ţi- am spus eu să faci şi ce mama . dracului ai făcut tu?!” A mai fost pronunţat şi cuvîntul Kala'şnikov, dar nu mi-am putut da seama dacă era: vorba de inventatorul automatului celebru sau chiar de obiectul inventat. Hotărît lucra, fostul
aparâteik' era o figură interesantă, vocea lui excelentă, iar conversaţia, deşi purtată la Chişinău,- suna ca într-un film de acţiune american. Mă întrebam ce-o să mai urmeze, aici mă înşelam, fiindcă n-au urmat multe. “Deci aşa, a revenit Stakan Friptanovici lâ mine. Şi zîşi că introduşeţi paşapoartie pentru noi, moldovanii?” Cum nu “zisesem” nimic de-paşapoarte, ■ dar nici nu puteam nega - informaţia respectivă, m-am simţit oarecum' stînjenit. “Asta-i rău, a tras Karasov'" concluzia, după ce am mărturisit, tot jenat, că nici în vămile Albiţa sau Borş n-aveam legături. S-a întors brusc spre publicistul ce-mi era gazdă şi. î-a fulgerat cu privirea: “Mă, copilu’ tatii, şe fel de european îmi aduşi tu aicea?”
M irc e a O P R IT Ă
ţ A ic i ar putea fireclama dumneavoastră
1977 - A încetat din viaţă Elvis Presley.
i S H » - r r a :
Ieri, de SJîntă Mărie Mare,T o i 1 c r e ş t in u l 5 - a r u g a t l a î c o a n a P r e a c u r a t e i
“Umple, Preacurată, de veselie inima mea, credincioşi, mai mulţi ca niciodată, dar şi mulţidăruindu-mi bucuria ta cea'nestricăcioasă, ceea de peste hotare,- preoţii din parohiilece ai născut pricina veseliei”. Exodul de ieri, 15 Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului au
i oferit pelerinilorposibilitatea, de a se împărtăşi şi spovedi, de a se mîntui şi a dobîndi iertarea păcatelor, fericirea de orice răutate şi vindecarea de boli prin Sfînta Taină a Mitului gj şi a Sfântului Maslu. ■
. Au fost săvîrşite: Priveghiul Acoperămîntului Maicii Domnului, rugi şi cântări bisericeşti închinate Maicii Domnului, care au continuat întreaga noapte de dinaintea zilei de 15 august, Acatistul Acoperămîntului
tfeşi Maicii Domnului şi Sfînta iâ /J Liturghie, apoi vecernia cu
litie şi înconjurarea bisericii de către grupuri de credincioşi cu cruci şi prapori şi închinarea . la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului; ieri, dis-de-dimineaţă.a avut loc Sfînta
...... -------------r—--—f
iem>
-rm -
. .... cQ !.%a ~'Â- *
- i . j
X ^ P î ( H Liturghie şi, maii h tîrziu> sfinta
L i t u r g h i e ’x^Ux*. A r h ie r e a s c ă ,
, oficiată la Niculade . IPS B a r to lo m e u ,
august, spre sfintele altare, s-a aflat sub ocrotirea Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şiSfintei Născătoare de Dumnezeu. La Nicula, Clujului, împreună cu un sobor deunde au venit în acest an peste 300.000 de preoţi din care a făcut parte şi stareţul
..--a*-,
siis'Jilfei">m- 'îs" ' .-?U -
*;• a * ” ,
Mănăstirii, Visarion Paşca. între personalităţile prezente la Nicula: Petre Roman cu soţia, şeful PDSR-ului clujean, Grigore Zanc, deputatul PD, Sabin Pop etc.
Ritualul a fost îndeplinit întocmai şi la Mănăstirea cu hramul “Sfîntul Prooroc Iiie”, de la Băişoara, unde ieri, un mare număr de credincioşi localnici sau turişti aflaţi în trecere prin zonă au înălţat rugăciuni şi cîntări de mulţumire Maicii lui Dumnezeu: “O Măicuţă Sfîntâ/ Te rugăm fierbinte/ Sâ ne-asculţi de-a pururi/ Marea rugăminte/ Nu lăsa Măicuţă/ Să pierim pe cale,/ Căci noi sîntem fiii/ Lacrimilor taie”.
Sfînta Liturghie a fost oficiată de PS Irineu Bistriţeanul - episcop vicar, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi ai Arhiepiscopiei, alături de starctul Mănăstirii Băişoara,' părintele ieromonah Emanuel. Lîngă bisericuţa din lemn adumbrită de frunziş sc înalţă, cu voia Domnului şi prin bunăvoinţa ctitorilor, o mîndră biserică de zid: închinîndu-se la icoana Maicii Domnului, toţi cei de faţă s-au rugat şi pentru ca lucrările la această ctitorie de reculegere duhovnicească şi de spiritualitate sâ poată fi terminate. Dinspre casa cu flori multicolore în glastră, îngrijite cu iubire de vieţuitorii mănăstirii şi dinspre sfîntul altar, harul sărbătorii s-a întins asupra tuturor: “Umple de bucurie inima mea. Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei, mîhnirea păcatului pierzînd”.
M ic h a e la B O C UF o to : N . P e tc u D E U Ş O R
în programul jubiliar, o etapă semnificativă a fost priveghiul din noaptea de 5-6 august, 'spre sărbătoarea Schimbării la_ Faţă. La sugestia Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, a fost o seară de/ rugăciune ecumenică. Patriarhul1 Bartolomeu I ,‘cu mare deschidere, oferise, în 1994, textul meditaţiilor pentru Calea Crucii, devoţiune specific . romano-catolică, şi care se celebrează chiar la Coloseu, în fiecare an, în Vinerea Mare, sub conducerea Sf. Părinte Papa. Să dea Domnul ca rugăciunile unite ale reprezentanţilor Bisericilor creştine, înălţate în Bazilica Sf. loan din Lateran, să rodească; în lumina care îl învăluise pe Isus pe Muntele Taborului! •
în contextul amintirii exploziei de la Hiroshima (6 august 1945), menţionăm că în 1943, Papa Pius XII îşi exprimase îngrijorarea cu privire la întrebuinţarea energiei atomice pentru distrugerea omului. Ceea ce s-a şi întîmplat. Biserica; subliniază, şi în contextul Jubileului, că ştiinţa, fară controlul eticii, poate fi criminală.
“Şi a venit ca să locuiască printre noi”, l-am salutat, la începutul Jubileului, pe Pruncul Isus. într-o conversaţie, din timpul vacanţei petrecute în Alpi, Sf. Părinte se/ne întreabă: avem oare vreme să stăm de vorbă cu Mîntuitorul nostru? sau, în ritmul nebun al vieţii, în care viteza şi agitaţia sîntidolatrizate, mr mai găsim nici ; un « moment senin câ săqoborîm în propria noastră inimă, unde îl putem găsi? «Ne e aşa de teamă de noi înşine, îneît evităm orice moment de linişte, de singurătate? La Torino a fost expus iarăşi, la 13 august, cu ocazia Jubileului, Sf. Giulgiu. Este o cutremurătoare imagine pe pînză a unui crucificat, care poartă toate rănile pmintite de Evanghelii, provocate de I biciuire (peste 100 lovituri), de cununa de spini (de fapt era o cască de spini), mîinile şi picioarele perforate de piroane, urma lăncii care a străpuns
pieptul, orientată spre inimă; faţa desfigurată de lovituri. Este un martor
tăcut şi elocvent aii Patimilor Ik. Domnului. Este giulgiul autentic
în care a fost înfăşurat Isus cînd a fost coborit de pe Cruce?
Ştiinţa se va exprima; -ceea ce este sigur e că
nu este făcut de mîna omului,1 ci o imprinjare a unui cadavru, prin (miraculoase raze, a unei fotografii în
negativ, cîe’pe care se pot developa imaginile. Fotografia ne arată maiestuoasa, trista demnitate a feţei. Nu se văd urmele unei desprinderi, ale unei smulgeri de pe giulgiu, ca şi cum cadavrul s-ar fi volatilizat.
Tăcerea imaginii ne trimite la toate “feţele fără identitate”, laftoţi
CSy cei marginalizaţi, la sclavii zilelor noastre, la mulţimile care merg înainte fără ,să ştie încotro se îndreaptă. Peste un milion de tineri vor fi la Roma, pentru Jubileu l Tinerilor, între 15-20 august, să se
reculeagâ, să se bucure împreună, sâ păşească alături spre Mileniul III. Ei vin din Siberia şi Brazilia, din Japonia, Australia, Guba, din toate părţile globului. Din România sînt către 3.000; iar dintre cei patru tineri, care vor vorbi în faţa Sf. Părinte, unul este român. Cei 25.000 tineri ghizi au avut deja întîlnirea pregătitoare; o echipă din Mantova a venit pe jos (un pelerinaj, veritabil!), purtînd marea cruce de lemn care va domina locul întîlnirii. Mulţi tineri au anticipat data deschiderii oficiale şi sînt oaspeţii familiilor italiene şi ai unor asociaţii. 15 tineri, cîte trei din fiecare continent, sînt oaspeţi personali ai Papei loan Paul al II-lea, şi sînt găzduiţi în reşedinţa din Castel Gandolfo. în ■noaptea de 14-15 august, spre Adormirea Maicii Domnului, a fost priveghiul de rugăciune patronat de Papa. Mama lui Cristos şi Mama noastră să mijlocească pentru toţi prezenţi acolo, sau rămaşi la casele lor, Harul iubirii şi al bunei înţelegeri între oamenii de bună învoire!
Viorica LASCU
1958 - S -a 'născu t Madonna (Madonna Louise Ciccone),
cîntareaţa am ericană de muzică pop.
Fostul căpitan SPP Cătălin Tănase îşi menţine acuzaţiile la adresa lui Dorin Marian în cazul Ţigareta II
Fostul căpitan SPP Cătălin Tănase, condamnat în afacerea Ţigareta II, a declarat, ieri, după ce a fost audiat de deputatul PDSR Ion Honcescu, preşedinte al Comisiei pentru abuzuri, câ “după deducţiile” sale,' acţiunea de pe Aeroportul Otopeni a fost supravegheată de consilierul prezidenţial Dorin Marian.^
El a precizat că a cerut să fie audiat de preşedintele Comisiei
. pentru abuzuri a Camerei Deputaţilor pentru a-i prezenta “anum ite d ovezi” privind “încercarea” de influenţare a declaraţiilor sale. Tănase. şi H oncescu au refuzat însă să precizeze presei care sînt aceste dovezi. Fostul căpitan SPP a spus
că procesul pe care Dorin Marian intenţionează să i-1 intenteze, pe motiv de calomnie, urmăreşte “intimidarea” demersurilor sale. “Contrabanda cu ţigări nu a reprezentat decît o misiune specială executată la comanda şefului meu, colonel Truţulescu”, a arătat Tănase.
Cătălin Tănase a mai spus că aproape toate misiunile erau supravegheate de consilieri prezidenţiali, numele “cel mai des întîlnit” . fiind cel al lui Dorin Marian. El a precizat că a participat la foarte multe operaţiuni speciale gen Ţigareta şi că Truţulescu ar putea fi un personaj care “ar deschide o uşă secretă”.
Ion Honcescu a declarat că în calitate de deputat şi nu de
preşedinte al Comisiei pentru abuzuri l-a audiat pe Tănase. “Din discuţia cu Tănase a rezultat foarte clar implicarea consilierului prezidenţial Dorin Marian, care a avizat această operaţiune specială Ţigareta”, a arătat deputatul PDSR. El a menţionat că va face “toate demersurile necesare” privind cele afirmate la audiere de către fostul căpitan SPP, dar nu a putut să facă precizări concrete pe această temă.
Honcescu a menţionat că şi deţinutul Negoescu, implicat în afacerea Ţigareta II ar dori să fie audiat.
Cătălin Tănase a venit la audiere însoţit de trei poliţişti de Ţa Penitenciarul Rahova, care, la cererea fostului căpitan SPP, nu au
fost prezenţi la* discuţiile cu Honcescu. La aceste discuţii nu au fost prezenţi alţi deputaţi din comisie, ci doar doi experţi ai Comisiei pentru abuzuri şi ziaristul
. Mihai Gheza.. Consilierul prezidenţial Dorin
Marian a anunţat, săptămînă trecută, printr-un comunicat, că îi va acţiona în judecată pentru calomnie pe fostul căpitan SPP Cătălin Tănase şi pe
1 ziaristul Mihai Gheza, în legătură : cu acuzaţiile pe care Tănase i'Te-a, adus privind implicarea în afacerea Ţigareta II. Acuzaţiile aduse de Cătălin. Tănase într-un interviu realizat de Mihai Gheza privind' implicarea lui Dorin Marian în afacerea “Ţigareta 2”, precum şi cele potrivit cărora consilierul prezidenţial ar fi solicitat arestarea fostului ofiţer - SPP sînt “calomnioase” şi “lipsite de orice bază reală”, se mai arăta în documentul citat.
Israelulşi palestinienii se află“aproape” de încheierea unui acord de pace
Israelul şi palestinienii se află “aproape” de încheierea unui acord de pace, a afirmat, ieri, ministrul israeiian al Justiţiei, Yossi Beilin, citat de postul de radio israeiian, relatează AFP. “Sîntem foarte aproape de încheierea unui acord”, a declarat ministrul, fără a mai face alte precizări. “In ceea ce priveşte Ierusalimul şi refugiaţii, cele două părţi ştiu în prezent că aceste două probleme reprezintă temele-limită reciproce”, a adăugat Beilin, care se găseşte în Canada, în cadrul Unui tuneu, pentru a explica poziţia israelianâ după eşecul summitului de la Camp David. Beilin, care a deţinut un rol important în cadrul acordurilor de la Oslo din 1993, a prevăzut “soluţii creative” în privinţa problem ei-cheie a Ierusalim ului. ProblemaIerusalimului a fost principalul obstacol în calea negocierilor de la Camp David, care s-au încheiat la 25 iulie fără nici un rezultat.
Israelul doreşte să păstreze Ierusalimul drept capitală, în timp ce palestinienii vor sâ facă din partea veche a Oraşului Sfînt, anexat de statul evreu în 1967, capitala viitorului lor stat independent.
Cîteva sute de imigranţi clandestini, printre care şi români, au fost reţinuţi de Politie în Slovenia
i i iPeste 100 de imigranţi clandestini
care încercau sâ ajungă în Europa Occidentală via Slovenia au fost arestaţi în ultimele zile, a anunţat, ieri, agenţia STA, citînd Poliţia slovenă, relatează AFP.
Un număr de 46 de iranieni, şapte români şi un croat au fost reţinuţi Iuni seara în Estul Sloveniei, în aceeaşi regiune fiind arestaţi, sîmbâtâ, şi alţi 30 de iranieni,
irakieni şi afgani.Anterior, poliţia a reţinut, tot în
aceeaşi zonă, 31 de iranieni, somalezi, indieni, cetăţeni din Bangladesh şi români. Alţi doi români au fost arestaţi în aceeaşi zi ■ în Sud-Vestul ţării.
Fostele republici iugoslave, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Slovenia, au devenit calea cea mai frecventată pentru imigraţia
clandestină către Europa de Vest, provenind din ţările Golfului sau cele asiatice.
Bosnia în special este o placă- tumantă a traficului cu imigranţi ilegali, aproximativ 5.000 tranzitînd teritoriul său, lunar, potrivit estimărilor furnizate luna trecută de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).
Trupele speciale ale IPJ Cluj au luat
lecţii de la Folda Bodyguard Center
urmare din pagina 1
Este vorba, desigur, 'de o simulare, de un .antrenament al echipajului de intervenţie rapidă şi acţiuni speciale. înscenarea face parte dintr- un schimb de experienţă între detaşamentul clujean si firma Folda Bodyguard Trajning Center din Ungaria. Xa operaţiune au participat doi luptători din Austria şi unul din Ungaria. Folda este cotată'ca a treia instituţie din lume în perimetrul acţiunilor de intervenţie rapidă.- Aici se antrenează în permanenţă patru cadre din Rusia şi se formează trupele speciale din garda regelui Marocului, ai cărei membri sînt înlocuiţi periodic. Echipajul antrenat la Foida numără'şi şase femei,' cu vîrstă cuprinsă între 30 şi 36 de ani, care asigură paza femeilor diplomat şi a soţiilor personalităţilor politice.
Un stagiu de pregătire la Folda Bodyguard Training Center, cu o durată de 20 de zile, costă 3.000 USD. Luna viitoare, în jur de 15 luptători din România vor participa la un stagiu . de pregătire în Ungari a. Sensei Mikfos Varga,;. preşedintele Foldei, îi apreciază pe membrii trupelor speciale din Cluj ca „băieţi buni“ şi „buni sportivi care au muncit mult zilele acestea". Luptătorii clujeni au participat lâ un antrenament riguros, structurat în: trei. etape: program la sală de sport, cu elemente de dificultate maximă,- simulări dc capturare a unor infractori şi exerciţii în poligonul de tragere. Acţiunea trupelor speciale a produs o oarecare derută în rîndul turiştilor de la Făget, care, după ce şi-au dat seama că e vorba de un simulacru doar, au revenit cu- entuziasm la întreţinerea focului pentru grătar.
Guvernul paraguayan si-a depus demisia
Guvernul paraguayan şi-a prezentat demisia, luni, preşedintelui Luis Gonzalez Macchi, la o zi după alegerile privind desemnarea vicepreşedintelui, care ar urma sâ fie cîştigate de opoziţia liberală, potrivit rezultatelor oficiale parţiale, relatează AFP.
Preşedintele Macchi (Partidul Colorado) a anunţat el însuşi câ toţi miniştrii şi-au prezentat demisia. Preşedintele nu a precizat dacă acceptă această demisie colectivă, subliniind că ar putea să recurgă la cîteva modificări în cadrul Guvernului.
Gonzalez Macchi a propus instaurarea unei coabitări cu Partidul Liberal, dacă va fi confirmată victoria acestei formaţiuni la alegerile pentru postul de vicepreşedinte care au avut loc duminică.
Un purtător de cuvînt al Partidului. Liberal, care a pus capăt, în luna februarie, alianţei dintre Guvern şi Partidul Colorado, a exclus orice nouă colaborare cu echipa
aflată la putere, pe care a acuzat-o de corupţie. -
Conform ultimelor rezultate anunţate duminică seara, de către tribunalul electoral, după numărarea buletinelor de vot din 90 la sută dintre secţiile de votare, candidatul opoziţiei liberale, Julio Cesar Franco, a obţinut 47,77 la sută din sufragii, în timp ce rivalul său din cadrul Partidului Colorado, Felix Argana, a obţinut 46,93 la sută din voturi.
Preşedintele Tribunalului Superior de Justiţie Electorală (TSJE), Alberto Ramirez Zambonini, a anunţat că rezultatele definitive vor fi cunoscute în termen de cincisprezece zile.
Julio Franco, în vîrstă de 48 de ani, s-a declarat deja învingătorul lui Felix Argana, în vîrstă de 43 de ani, fiul lui Luis Maria Argana, fostul vicepreşedinte asasinat anul trecut.
Ministrul Justiţiei din Ungaria şi episcopul reformat Laszlo Tokes au participat, sîmbătă, la concursul de traversare
înot a Lacului BalatonMinistrul Justiţiei din Ungaria, Ibolya David, şi episcopul
reformat Laszlo Tokes au participat, sîmbătă, la concursul de traversare înot a lacului Balaton.
Concursul, aflat la a 20-a ediţie, s-a desfaşutat între orele 8 şi 14. Mii de concurenţi s-au aruncat în apă la Revfulop, în Nordul Lacului Balaton, pentru a parcurge cei 5,2 km pînă la Balatonboglar, localitate aflată pe malul sudic al apei.
Ibolya David a început cursa în jurul orei 11 şi a parcurs distanţa în două ore şi jumătate. După sosire, ea a declarat că a copilărit lîngă Dunăre, unde a înotat des, aşa că acelaşi sport practicat pe Balaton nu a prezentat pentru ea nici o problemă.
Laszlo Tokes a străbătut lacul împreună cu fiul său de 10 ani, Mate, avînd nevoie de 50 de minute în plus faţă de Ibolya David. “în copilărie am încercat mai multe sporturi, am şi înotat, pînă cînd urechea mi-a devenit sensibilă la apă. Astăzi particip la toate manifestările de sport de masă” - a declarat Tokes cotidianului “Magyar Nemzet”,
0 comisie mixtă româno-turcă se va întruni la Constanţa, în septembrie, pentru a discuta problema tranzitării navelor româneşti prin strîmţorile turceşti
O comisie mixtă româno-turcă se va întruni la Constanţa, în prima săptămînă a lunii septembrie, pentru a discuta problema tranzitării navelor româneşti prin strîmtorile turceşti, pentru a se evita apariţia unor cazuri similare celor în care
.au fost implicate navele S.G. Entreprise şi Iris Star, blocate recent de autorităţile turce pe motiv că nu respectă reglementările privind lungimea ambarcaţiunilor. - . --
“In cadrul întîlnirii, vom discuta reglementările pe care partea turcă le-a emis în ultima perioadă, în vederea soluţionării problemelor pe care le au navele româneşti în strîmtori”, a declarat, ieri, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
Potrivit oficialului Ministerului Transporturilor, autorităţile turce au recurs, uneori, la măsuri abuzive, iar scopul întîlnirii comisiei mixte este de a se stabili ca reglementările turce în domeniul navigaţiei prin strîmtori sâ fie aplicate fără a obstrucţiona navele româneşti. “în cadrul discuţiilor se va 'conveni ca în situaţia în care
vor mai apărea astfel de probleme, să comunicăm imediat, în vederea rezolvării situaţiei”, a adăugat Boagiu.
Convocarea comisiei mixte a fost decisă de oficialul român în urma unei discuţii telefonice avută cu secretarul de stat turc însărcinat cu problema strîmtorilor. “Convorbirea a fost rodnică, aceasta facilitînd deblocarea navei Iris Star din strîmtoare”, a precizat Boagiu.
Anca Boagiu a efectuat, în perioada 12-15 august, o vizită oficială în Republica Islamică Iran. La întoarcerea spre ţară, aeronava în care se afla ministrul Transporturilor a avut o escală la Istanbul.. -
Autorităţile turce au intferzis, la 16 iulie, mineralierului SG Enterprise, aflat sub pavilion Bahamas, să treacă prin Strîmtoarea Dardanele, motivul neacordării permisiunii de tranzitare fiind lungimea mineralierului care ar fi trebuit să ajungă în Portul Constanţa. Decizia a aparţinut Căpităniei Istanbul, autorităţile turce susţinînd
că prin strîmtoare nu pot trece nave cu o lungime .mai mare de 304 metri, în condiţiile în care Enterprise are 312 metri. S.G. Entreprise a primit aprobare pentru tranzitarea Strîmtorii Dardanele abia în data de 4 august.
De asemenea, petrolierul sub pavilion maltez Iris Star (fosta Biruinţa), care are o capacitate de150.000 tdw, aflat în managementul firmei Histria Shipp Managlement, a fost arestat la Istanbul. Nava, cu echipaj românesc la bord, are 304 metri ’ lungime şi transportă 135.000 tone de ţiţei, de la Novorossisk spre Pireu. De această dată, autorităţile turce au invocat faptul că societăţile de remorcaj şi pilotaj din zonă ar fi asigurat salvarea navei, cînd în timpul manevrei de trecere a Strîmtorii Bosfor i s-a defectat motorul.
Trecerea navelor prin strîmtoare se efectuează, de obicei, cu pilot la bord şi cu remorchere de asistenţă. Potrivit reprezentanţilor Histria Shipp Management, în timpul traversării strîmtorii, din cauza scăderii presiunii într-o pompă de ulei,
motorul s-a oprit timp de trei minute. El a fost repomit, imediat, prin intrarea în funcţiune a pompei de rezervă. Deşi naVa s-a deplasat cu propriul sistem de propulsie, societăţile de remorcaj şi de pilotaj, ^precum şi Căpitănia Portului Istanbul au arestat nava în data de 27 iulie, cerînd contravaloarea operaţiunii de salvare. Armatorului i s-a impus ca pentru eliberarea navei să depună o scrisoare de garanţie în valoare, de 6,5 milioane de dolari. Pentru recuperarea pagubelor produse de întîrzierea navei, armatorul a dat în judecată societăţile de remorcaj şi pilotaj. şi Căpitănia Portului Istanbul, pe care le acuză de arest din culpă, şi a solicitat şi daune materiale. ;
în opinia autorităţilor portuare române, atitudinea părţii turce este cel puţin bizară. Impunerea unor condiţii la traversarea strîmtorilor Bosfor şi Dardanele este apreciată drept metodă prin care autorităţile turce “încorsetează” libertatea transporturilor pe Marea Neagră. Turcia este suspectată că pentru a impune construcţia oleodoctului Baku - Ceyhan pe teritoriul său, limitează accesul marilor petroliere şi chiar mineraliere pe Marea Neagră.
»
. A i c i ar putea fireclama dumneavoastră
1995 - România şi Grecia au convenit, pe bază dereciprocitate, acordarea de vize valabile pe perioadă de up_ap
pentru oamenii de afaceri din cele doOă ţân.
Avaria submarinului rus eşuat în Marea Barents ar fi putut fi provocată de o explozie la bord
Ipoteza producerii unei “explozii în primul compartiment” al navei,' la nivelul lansatorului de torpile, este- cea mai probabilă pentru a explica, avaria submarinului nuclear rus Kursk, eşuat în Marea Barents, a declarat, ieri, comandantul Marinei ruse, citat de agenţia Interfax, preluată de AFP.
Anterior, amiralul Kuroiedov a. afirmaţ că sînt studiate două ipoteze: producerea unei explozii sau o eventuală coliziune cu o altă navă.
Potrivit serviciului de presă al Flotei Nordului, citat de agenţia ITAR-TASS, rezultatele unei prime examinări a carcasei submarinului nu au demonstrat, totuşi, ipoteza producerii unei explozii în interiorul navei. în urma acestor teste şi a contactelor acustice, stabilite cu echipajul nu se poate spune dacă la bordul navei există morţi sau răniţi, a precizat sursa citată.
Cotidianul “Kommersant” a afirmat, ieri, că un crucişător şi un submarin rus, care efectuau acelaşi tip de manevre ca şi nava Kursk în
Marea Barents, au înregistrat, sîmbătă, o undă de şoc, cee'ce face să se presupună că ia bordul submarinului' a avut loc o expozie. Jn prima fază, Marina rusă a' declarat că iăîn considerare ipoteza unei coliziuni; cu o altă navă, probabil străină, î n . timpul
.manevrelor de duminică dimineaţă.J Pe - de altă parte, amiralul Kuroiedov a afirmat că există temerea' câ viaţa echipajului aflat la bordul submarinului' este pusă în pericol. “Posibilitatea ca acestă operaţiune de'salvare să aibă o rezolvare fericită depinde,în mare parte de situaţia de lâ bordul submarinului”, a adăugat amiralul, precizînd că supravieţuirea celor 116 de marinari aflaţi la bord este condiţionată de “o întreagă serie de factori. (...) Numărul compartimentelor inundate, creşterea' presiunii atmosferice şi a temperaturii, poziţia rezervelor de aer, toţi aceşti factori au influenţă asupra timpului de supravieţuire”, a , declarat el. “Cunoscînd aceste
elemente, marinarii 'aflaţi la bord vor face tot posibilul să salveze echipajul, în ciuda c o n d i ţ i i l o r m e t e o r o l o g i c e defavorabile”, a spus amiralul.'Accidentul submarinului nuclear Kursk “pune în discuţie” viitorul flotei ruse, consideră presa Tusă. “Accidentul navei Kursk ar putea duce la întreruperea proiectului de trimitere a unui grup aeronaval rus în Marea Mediterană”, prevăzut pentru sfîrşitul anului, a explicat cotidianul.
Misiunea rusă în Marea Mediterană, decretată-' de preşedintele Vladimir Puţin, ar permite Rusiei să fie “prezentă în acestă regiune-cheie a oceanului mondial, pe care a abandonat-o în ultimii' .zece ani”, a adăugat “Nezavisimaia. Gazeta”. Potrivit: acestui cotidian, “accidentul a fost
determinat de starea proastă în care se află mecanismele- de bază ale submarinului Kursk”. “Din cauza finanţării insuficiente, armamentul şi materialul tehnic al forţelor ruse, inclusiv ale flotei militare, nu se află în starea prevăzută de documentaţia tehnică”, continuă jurnalul.
“Dacă ancheta va dovedi că accidentul a fost cauzat de defectele tehnice ale submarinelor din acestă clasă sau de lipsa de profesionalism a echipajului, posibilitatea ca navele ruse să desfăşoare acţiuni în afara bazelor lor va fi pusă , în discuţie”, afirmă, la rîndul său, “Vremia MN”.
feŢ-V-V S-rf **• < -t !W:.f* „ ,-=■r* r
i . - .
‘4|
- I . •
Iftinistrnl rus al Apărării a anunţat începerea operaţiunii de evacuare a marinarilor de la bordul submarinului Kursk
Operaţiunea do evacuare a echipajului de la bordul submarinului Kursk, în derivă pe fundul Mării Barents, la peste 100 de metri adîncime, a început: ieri după-amiază, a anunţat ministrul rus al Apărării, Igor Sorgheiev, citat de AFP. Evacuarea celor 116 marinari a fost amînată încă de luni,
din cauza unei puternice furtuni. Echipele de salvare au profitat, ieri după-amiază, de o acalmie p e n tru a putea interveni şi a declanşa" operaţiunea de salvare.. Nici o informaţie clară nu a fost dată publicităţii privind soarta marinarilor, dar declaraţiile Statului Major rus erau foarte
pesimiste. Comandantul Marinei ruse, amiralul Vladimir Kuroiedov, a declarat că sc teme că soarta echipajului va avea de suportat consecinţe grave.. ;
Kursk a suferit o avarie care a fost probabil provocată de o explozie, în cursul zilei de sîmbătă, potrivit experţilor..
Pentagonul neaga o posibila
implicare a unei nave americane în
avarierea submarinului rus
eşuat în Mareaa .Barents
Pentagonul a anunţat, luni, că nu deţine nici o informaţie cu privire la o eventuală im plicare a unei nave americane în avarierea submarinului, militar rus, eşuat în Marea Barents, relatează AFP. - -
Anterior, un amiral rus, citat de ITAR- TASS, a declarat că deţine informaţii potrivit cărora submarinul ar fi fost grav avariat în urma unei coliziuni, însă nu a dat detalii cu privire la obiectul cu care nava s-ar fi ciocnit. -•
■“Nu deţinem nici o informaţie potrivit căreia o navă americană ar fi fost implicată în acest accident”, a declarat contra-amiralul Craig Quigley, purtătorul de cuvînt a! Pentagonului, fără a preciza dacă, In momentul accidentului, în apropierea navei Kursk se aflau submarine americane.
La rîndul său, Institutul norvegian pentru ■ prevenirea ' radiaţiilor (Straalevern), care a efectuat, luni, la S vanhovd (n ord ), în apropiere de Kirkenes, o serie de măsurători pentru determinarea unei eventuale poluări radioactive, a anunţat că rezultatele acestor teste sînt negative. Măsurătorile efectuate la Kirkenes au demonstrat că radioactivitatea se înscrie în limite norm ale, se arată în comunicatul institutului, care precizează că “testele realizate de staţiile de fheteorologie din ţările nordice au dat aceleaşi rezultate".
în acest timp, situaţia submarinului rus eşuat în Marea Barents, la circa 250 de • kilometri d e coastele norvegiene, rămîne critică. “Frecvenţa radio de urgenţă a subm arinului nu funcţionează", a declarat sursa citată, precizînd că echipăjul com unică prin semnale acustice, lovind în carcasa navei.
Alte surse au declarat că legătura prin radio a fost restabilită, însă nu au fost în măsură să dea informaţii cu privire la eventualele victim e de la bordul submarinului, a anunţat, luni, agenţia ITAR-TASS.
Helnuit Kohl mi va participa la
sârbâtorirea uncii decania dc Ia
recinificarca germanaFostul cancelar german, Helmut Kohl,
contestat de unii după afacerea fondurilor ilegale ale Uniunii Creştin Democrate (CDU) a anunţat că nu va participa la festivităţile din 3 octombrie de la Dresda cu ocazia sărbătoririi a 10,ani de la reunificarea celor două Germanii, informează AFP. “Am decis, să nu dau curs invitaţiei care mi-a fost făcută de ministrul-preşedinte al landului Saxa, Kurt Biedenkopf, cu ocazia împlinirii unui deceniu de unitate germană” a declarat acesta într-un comunicat. Fostul cancelar doreşte astfel “să contribuie ca această zi de unitate germană să fie sărbătorită cu demnitatea cuvenită departe de discuţiile politice zilnice”. Kohl a precizat că va participa la sărbătoarea organizată la 27 şi 28 septembrie de fundaţia conservatoare Konrad-Adenauer cu ocazia împlinirii a zece ani de. la reunificare, dar la “nici o altă manifestaţie publică prin care se marchează această aniversare”. Oportunitatea participării lui Kohl-la sărbătorirea celor zece ani de 1’a unificare este îndelung discutată în mediile politice, imaginea acestuia avînd de suferit în urma afacerii fondurilor ilegale ale CDU, al cărui preşedinte a fost timp de 20 de ani.
La Convenţia democrată, Bill Clinton a făcut bilănţul administraţiei sale si a lăudat calităţile de lider ale vicepreşedintelui Al Goreîn discursul rostit, luni seară, jn
faţa Convenţiei naţionale a Partidului Democrat, reunită la Los Angeles, preşedintele american, Bill Clinton, a , făcut bilanţul administraţiei sale şi â lăudat’ calităţile de lider ale vicepreşedintelui Al Gore, relatează AFP. “Cu patruzeci de ani în urmă
. l-am lansat, la Los Angeles, pe John ; Fitzgerald Kennedy. Astăzi ne aflăm aici pentru a-1 lansa pe primul preşedinte al secolului următor, Al Gore.”, a declarat Bill Clinton în faţa celor peste patru mii de delegaţi democraţi. El l-a calificat pe Al Gore drept “conducător puternic (...), cel mai mare campion dintre'americanii obişnuiţi”.
“Insă, înainte de toate, mă aflu aici, în această seară, pentru a vă mulţumi”, a adăugat preşedintele american, care a rostit, Juni seară, ultimul său discurs în-calitate de . preşedinte în faţa unei Convenţii a Partidului Democrat, el urmînd să părăsească fotoliul de la Casa Albă ‘ în ianuarie anul viitor. *. “în această perioadă de
prosperitate fară precedent, poporul
nostru se confruntă cu o alegere fundamentală - să conservăm acest progres şi să menţinem prosperitatea?”, se întreba Clinton. Fâcînd bilanţul administraţiei sale.în ultimii opt ani, Clinton a insistat asupra succeselor, economice înregistrate în această perioadă, subliniind faptul că Al Gore este persoana cea mai indicată pentru menţinerea prosperităţii americane. “Dragii mei compatrioţi, în seara aceasta putem spune cu încredere: am construit o punte trainică spre secolul XXL Am reuşit împreună şi nu vom da înapoi”, a spus Clinton, în aplauzele auditoriului, v ţ , “Din 1992 (anul în care Clinton a fost ales pentru prima dată), America a progresat, nu doar din punct de vedere economic, ci şi social”, a declarat preşedintele american. . -
El 1-a elogiat pe Al Gore, subliniind faptul că, “mai mult decît orice altă persoană pe care a cunoscut-o în viaţa publică, el înţelege viitorul şi modul în care schimbările importante pot afecta viaţa cotidiană a americanilor”.
La rîndul său, Hillary Clinton
le-a mulţumit americanilor, luni seară, pentru sprijinul pe care ea şi soţul său, preşedintele Bill Clinton,- l-au primit în aceşti ani, invitîndu-i pe cei prezenţi să-l 'voteze pe Al Gore la alegerile prezidenţiale, dar şi pe ea însăşi la alegerile senatoriale din New York. ■ '
“Vă mulţumesc pentru credinţa voastră şi pentru sprijinul pe care ni Laţi acordat în momentele cele mai bune, dar şi cele mai d ificile. Mulţumesc din tot sufletul pentru ceea ce a fost onoarea şi privilegiul întregii mele vieţi”, a declarat ea.
“Bill şi cu mine încheiem un capitol din viaţa noastră şi vom începe un altul nou”, a spus Hillary Clinton, amintind de candidatura sa la postul de senator de New York: “în ceea ce mă priveşte, new-york- ezii sînt cei care vor decide dacă voi avea privilegiul de a servi Statele Unite în calitate de senator”.
Lăudînd calităţile de lider şi munca grea a soţului său, care “a condus America-în secolul XXI, Hilary Clinton a adăugat; “sînt foarte mîndră că mă aflu în faţa dumneavoastră într-un moment
extraordinar - perioada cea mai paşnică, cea mai prosperă şi cea mai promiţătoare din istoria ţării”. “Acum putem continua progresul Americii, alegîndu-i pe Al Gore şi pe Joe Lieberman, în calitate de preşedinte şi, respectiv,
-vicepreşedinte ai Statelor Unite”, a spus ea, elogiind calităţile de lider şi de tată ale lui Al Gore.
Convenţia naţională democrată a fost marcată, însă,’de o serie de incidente între poliţie şim anifestanţii care încercau să distrugă barierele care îi separau de intrarea în stadionul “Staples Center”, unde sînt reuniţi delegaţi democraţi. Poliţia a arestat circ: douăsprezece persoane şi a făcut u: de gaze lacrimogene şi de tunuri ci apă pentru a îndepărta mulţimea Incidentele au avut loc după u:
. concert al unui grup hard roci “Rage against the machine”, fan acestui grup pretinzîndu-se drej anarhişti.
A lte nouă persoane au fo: arestate în cursul zilei de luni, i urma connfruntărilor dinţi manifestanţi şi poliţie.
l ’ u b l i e i i u u 't; - - ; y - -î~» -Suliii-j.-
Persoana juridică achizitoare: R.A.J.A.C. CLUJ Obiectivul licitaţiei: Alimentare cu apă a ansamblului de locuinţe
"BORHANCI", CLUJ-NAPOCA grupa 7, subgrupa 7.1. Alimentare cu apă.
Termenul Jimită de depunere a documentelor de participare Ia licitaţie: 14.09.2000 ora 9,00 la sediul R. A. J. A.C. ClujTermenul de deschidere a licitaţiei:
14.09.2000 ora 11,00 la sediul R.Â.J. A.C. Cluj Documentele de licitaţie: Se pun la dispoziţie contra cost, achitînd suma de 2.150.000 Iei cu numerar sau file C.E.C. vizate de bancă, direct la casieria investitorului, sau dispoziţie de plată, vizată de bancă, depusă la sediul investitorului. Data începînd cu care pot fi procurate documentele de licitaţie este de: 15.08.2000 de Ia serviciul Investiţii, R.A.J.A.C. Cluj, b-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79.EXPERIENŢA GENERALĂ
Să aibă o cifră medie de afaceri pe ultimii trei ani din C+M, cel puţin egală cu plafonul stabilit de 6.000 mii. lei.
EXPERIENŢA SIMILARĂPlafonul valoric de 2.500 mii. lei.
CAPACITATEA FINANCIARĂ900 mii, lei. (3683843)
BA BO S H O LDINGorganizează selecţie de persona l în vederea ocupării, la
Sucursala C lu j-N ap oca , a urm ătoarelor posturi:
1. D irector E xecutivCondiţii de participare: . ^
studii superioare: inginer agronom; experienţă în domeniul producţiei pomicole min. 10 ani; vîrsta. optimă: 35-45 'ani;" • .cunoştinţe limbă străină: engleza -avantaj; . operare PC: Word, Excel - avantaj.
2. D irector E conom ic .Condiţii de participare:• studii: superioare economice;• experienţă: minim 5 ani; . * 7 .• cunoştinţe temeinice de legislaţie economică; . ' 7• vîrsta: 30-40 ani; • i ,• operare PC:' Word, Excel - avantaj• limba engleză - avantaj ' 7Se oferă: : , ■ 7 1Pachet salarial atractiv şi motivant. Posibilitatea dezvoltării
carierei în cadrul unei societăţi dinamice, în plină expansiune.Vă rugăm trimiteţi un C.V. şi scrisoare de intenţie la fax 060/
661.016, pînă Ia data de 25.08.2000. Candidaţii selectaţi vor fi anunţaţi. , \ ’ ‘ ’
Informaţii: la telefon 060/661.016 - Comp. Resurse Umane, jr. Radu Totezan. ______ (3683848)
Consiliul de Administraţie al S.C. CARBOCHIM S.A., cu sediul în Cluj-Napoca, Piaţa 1 Mai, Nr. 3, convoacă Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilor în data de 28.08.2000 ora 10,00, la sediul Societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 18.08.2000, cu următoarea ordine de zi: ■
1. Majorarea capitalului social actual de 34.290.800.000 lei cu ■25.690.000,000 prin aport în natură de către acţionarul majoritar şi prin aport în numerar de către ceilalţi acţionari, cu emisiunea de noi acţiuni cu valoare nominală de 25.000 lei fiecare, urmînd ca AGA să numească experţi pentru evaluarea aportului în natură;
2. Alegerea cenzorilor si a supleanţilor în baza prevederilor Legii 127 din 25.07.2000, ’ • . .
3. Casare de mijloace fixe. 74. Diverse. .Materialele cu privire la problemele incluse în Ordinea de zi se
poţ consulta ia sediul societăţii începînd cu data de 24.08.2000.In cazul în care nu se va întruni procentul de reprezentare al
Capitalului social prevăzut în Statut, a doua convocare va avea loc în data de 29.08.2000 la aceeaşi oră. ,
Acţionarii pot participa la Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară direct, cu Buletinul de Identitate şi cu actul doveditor al calităţii de acţionar sau prin procură specială acordată unor reprezentanţi-acţionari, conform legislaţiei în vigoare.„ Formularul de procură specială se poate obţine de la sediul
Societăţii. După completare şi semnare, un exemplar al procurii speciale se vă depune la sediul Societăţii pînă în data de 24.08.2000, Ora 12,00. (3683846)
ad evăr ul !1 d e C lu j z ia r tndepahinat;
P - t a U n i r i i 4 - 5
T e u / f a x : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3I
S R L ~
RECOND1ŢIONĂRI CARTUŞE IMPRIMANTE
m¥ ,
LASERJETINKJET
i
CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE
SI ALTE IMPRIMATE FISCALEi
l e p u t e ţ i c u m p ă r a d i n
ACSA SA Câmpia Turzii Str. Nicolae Titulescu nr. 2
Angajează economist(ă) pentru funcţia de
Cerinţe: - vechime minimă 5 ani; 5£
- cunoştinţe de operare calculator. Angajarea va avea loc pe bază de interviu, la sediul
[MARI na” 1 RAVEl 'JCLUJ-BUCUREŞTI Complex EUROPA Plecare spre Bucureşti Luni, Miercuri, Joi, Vineri' ora 22.00 ■Plecare spre Istanbul |Duminică ora 12.00 |Inf. Tel. 064-413.847 |095;807ii431— _
F irm a G E N E R A U A S IG U R Ă R I S A . p a r te a c o n c e rn u lu i G E N E R A L I G R O U P p r e z e n t în în tr e a g a lu m e , n u m ă ru l 1 în a s ig u ră r i d e v ia ţă din E u ro p a , v a d e z v o lta c u râ n d a c e a s tă ra m u ră d e a s ig u ră ri, p r in c r e a r e a u n e i o rg a n iz a ţii d e v â n z a re . D a c ă s u n te ţi o, p e r s o a n ă m o tiv a tă , a c e a s ta e s te o c a z ia d e a a p lic a p e n tru p o z iţiile d in s t r u c t u r a d e v â n z a r e d in ju d e ţ u l C lu j .
D o r im :P e r s o a n e d in a m ic e , c r e a t iv e , f le x ib i l e şi c o m u n ic a tiv e , m o t iv a te s ă fa c ă o c a r ie ră şi s ă re p re z in te o f irm ă c u p o te n ţia l in te rn a ţio n a l. P re z in tă un a v a n ta j, e x p e r ie n ţa în v â n z ă r i şi s tu d iile s u p e r io a re .
O fe r im :O p o r tu n ita te a d e a lu c ra în ce l m a i m a r e g ru p d e a s ig u ră r i d e v ia ţă d in E u r o p a , c u rs u r i d e s p e c ia liza re ,, c o n d iţii m a te r ia le a v a n ta jo a s e .
‘ T rim ite ţi p r in f a x c u rric u lu m v ita e , în s o ţ it d e fo to g ra fie , p â n ă la d a ta d e 2 3 .0 6 .2 0 0 0 , în a te n ţia : D l . C ă t ă l in L e o n te , s a u la a d re s a : str. T u tu n u lu i nr. 3 4 , C lu j.D e p a r ta m e n t A s ig u ră r i d e V ia ţă
P e n tru re la ţii s u p lim e n ta r e s u n a ţi la:T e l: 0 9 3 3 5 3 5 4 1 .T e l/F a x : 0 6 8 .3 1 0 2 2 4 ; 0 6 4 .4 3 0 8 6 1 . ;E -m a il: a d in a .e d e lm a ie r @ g e n e r a la .r o N u m a i p e rs o a n e le s e le c ţ io n a te v o r fi c o n ta c ta te .
G e n e r a l i A s i g u r ă r i S . A . ;. C a le a P le v n e i 5 3 , S e c to r 1
7 7 1 0 1 , B u c u re ş ti :
S.R.P. VICTORIAangajează trei
măcelari-tranşatori pentru Carmangeria Apahida. Informaţii la telefon 23.16.15
- si 23.19.87.(3683849)
COMPANIE MIXTAANGAJEAZĂ -SECRETARĂ 1
CERINŢE: c- VÎRSTA MAXIMĂ 30 ANI;.- STUDII SUPERIOARE;- CUNOŞTINŢE DE OPERARE PC;- CONTABILITATE PRIMARĂ;- EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIU. PERSOANELE INTERESATE SĂ TRIMITĂ CV LA FAX 122.440 PÎNĂ ÎN 20.08.2000
• Dau în chirie. 3 camere, decomandate, finisate, în Gheorgheni, ci garaj, singur în curte, încălzire centrală, preţ 410 USD. Tel, 430.423.(Ag.i.)• Vînd hală de producţie la ieşire din Cluj, suprafaţa totală 780 mp+
, teren 5.000 mp, toate facilităţile, recent renovată preţ negociabil. Tel. 430.423. ( Ag.i.)• Cumpăr garsonieră confort 1,
nefmisată, singur în curte, ofer 200 milioane lei. Tel. 430.423.
■ (Ag.i.) • -
D r . P E T R E J I C R E Ş A I S
CONSULTAŢII si TRATAMENTE DE MEDICINĂ GENERALĂ (ÎN SPECIAL)• coxartroze, artroza genunchiului, dureri pe
coloana vertebrală (spondiloze), dureri de cap, ameţeli, dureri ale umărului şi cotului, artroze interfalangiene (încheieturile mîinilor şi picioarelor), sciaticâ,pintenicalcaneeni,poliartrită, artrită gutoasâ, nevralgii, dureri după fracturi, entorse şi intervenţii chirurgicale, osteoporoză;
• ulcer varicos, hemoroizi, varicc;•prostată.Cabinet: str. Voiteşti nr. 2-4, Ap. 31 (în Piaţa
Mihai Viteazu, staţia autobuzelor 31, 36) şi Ia domiciliu] pacientului. _ORAR: S
Luni-Miercuri-Vineri 9-13 ”Marti-Joi 9-12si 18-20 feSîmbâtâ 10-12 G
Telefon: 134.167, m obil: 094-660.771.
A N I V E R S Ă R I ,
M U L Ţ U M I R I
• La a 75-a aniversare îi dorim dragului nostru Simion Macarie “Multă sănătate!” şi “La mulţi ani!”. Nepoţii, copiii şi soţia. (1135251)
• Mulţumesc d-lui căpitan Dan Fiorian, de la Serviciul Circulaţie Rutieră, pentru corectitudinea şipromptitudinea cu care rezolvă problemele cetăţenilor. Nemeti. (1135250)
V I N Z A R I
C U M P Ă R Ă R I
• Vînd grădină str. Fagului (1000 mp). Tel. 092-26-92-40. (1135205)
/ • Vînd cabană în centrul staţiunii Băişoara, aproape de Pîrtia de ski, pentru pretenţioşi. Informaţii tel. 093-74-79-58. (998674)
• Vînd urgent apartament 2 camere 60 mp, bine întreţinut, în Piaţa Cipariu nr. 9 sc. 3 et. 6/7,' la preţ de 15.000 dolari. Suna-ţi după ora 18 la tel. 19- 79-57 sau 44-89-82. (998722)
• Societate din Grecia, de construcţii drumuri angajează CONTABIL pe perioadă nedeterminată. Condiţii: -studii superioare economice- contabilitate; -vechime în specialitate min. 5 ani; - cunoaşterea limbii engleze. Rugăm trimiteţi CV la adresa firmei din Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu nr. 9, ap. 2 sau la fax. 19-34-66. Informaţii la tel. 19- 75-82, 19-33-87. (1135212)
• Cooperativa “Drumul Nou” Cluj-Napoca angajează SECRETARĂ. Condiţii: cunoaşterea limbii germane (scris, citit, vorbit) şi cunoştinţe de dactilografie. CV-urile se pot depune Ia sediul din str. Şt. O. Iosif nr. 4, Cluj-Napoca. Informaţii la tel. 19-12-04, zilnic între orele 7-15. (1135222)
• Vînd porumb siloz de pe 10 ha, la 6 km de Cluj. Tel. 094-76-19-37. (1135219)
• Cumpăr farfurii vechi din Alpaca. Tel. 19-38-88. (998750)
Î N C H I R I E R I
• Dau în chirie teren garaj 1000-9000 mp, la ieşirea din Turda spre Cluj. Tel. 094-69- 55-55. (1135074)
• închiriez, apartament două camere, semimobilat, telefon, în Zorilor. Tel. 14-41-09. (998742)
D I V E R S E
• Unitatea Militară 02228 Cluj-Napoca, str. Piaţa Ştefan cel Mare nr. 1-3 anunţă scoaterea la concurs a 9 posturi de auditor intern, inspector de specialitate gradul III I. Condiţii de participare: studii economice superioare de preferat specializările finanţe sau contabilitate, vechime în activitate de minimum 5 ani, domiciliul stabil în Cluj- Napoca. Cererile de înscriere la concurs se vor depune Ia sediul unităţii pînă la data de 5.09.2000. Relaţii suplimentare se pot obţine la tel. 19-16-82, sau la sediul unităţii. (1135158)
• Căutăm femeie (31-37 ani) pentru îngrijire persoană cu probleme medicale (31 ani) în Germania. Relaţii le tel. 13-24- 51. (1135235)
• Societatea comercială TOMŞA IMPORT-EXPORT SRL angajează personal cu experienţă: electricieni,instalatori apă şi gaz, zidari, mozaicari-faianţari, vînzători materiale construcţii. Relaţii la tel. 433.474, 433.574, loc. Apahida, str. Clujului nr. 29. (3973845)
• Lakatos Elisabeta, prin biroul notarului public Viorica Moldovan cu sediul în Dej, str. Mărâşeşti nr. 9, bl. F2, ap. 36, jud. Cluj, invită la data de 30.08.2000 ora 10 la sediul biroului notarial, pe numitul Lakatos (Iosko) Iosif, fiul lui Iosif şi Margareta, cu domiciliul necunoscut, Ia dezbaterea moştenirii după defunctul său unchi Lakatos Sandor - decedat la 20.09.1978, cu ultimul domiciliu în Dej, str. AL Szopos nr. 6, jud. Cluj. (2372592)
SEVENTEEN COSMETICS angajează în regim de colaborare esteticiene cu domiciliul în Cluj. Cerinţe: vîrstă maximă 35 ani, aspect fizic plăcut, dinamice, de preferat experienţă anterioară în vînzări. Trimiteţi CV Ia numărul 01/3.145.483 pînă Ia 21.08.2000. Detaliisuplimentare la telefon 092/ 316.679. (3973768)
Curs înot copii. Tel. 18-34- 95. (998757)• Casa de editură româno-suedeză
cu sediul în Bucureşti organizează concurs pentru 1 post consilier marketing, 1 post asistentă director pr. Condiţii; vîrstă pînă la 30 de ani, aspect plăcut, cel puţin o limbă de circulaţie, fară obligaţii familiale. Interviul va avea loc sîmbătă, ora 10 la Cluj, str. Iuliu Maniu nr. 8. (1135221) '
• în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 Consiliul de Administraţie al SC Comservice SA convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor pentru data de 01-09.2000 ora 14 la sediul firmei cu următoarea ordine de zi: 1. Analiză rezultatelor economice în semestrul I; 2; Modificarea Comisiei de Cenzori (998745) '
în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Ţânţaş Lazăr anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Balcon la parter şi amenajări interioare” situat în Cluj- Napoca str. lalomiţei nr. 11, ap: 21. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor rir. 99. (1135223)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Boitor Petru anunţă începerea demersurilor .pentru obţinerea acordulCi de mediu pentru obiectivul “Gol de uşă şi amenajări interioare” situat în Cluj-Napoca str. Jean Jaures nr. 8/A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, ‘ Calea Dorobanţilor nr. 99. (1135224)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Chereches Aurel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă de vacanţă” situat în com. Rîşca, Lac Fîntînele, Cariera 1, nr. 33. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1135225)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Nicula loan şi Daniela anunţă începerea demersurilor pcntrtt obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă de vacanţă” situat în com. Băişoara, Staţiunea Băişoara. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea.Dorobanţilor nr. 99.(1135226) .
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Elboris Corn SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul ‘‘Depozit şi sediu firmă” situat în Cluj-Napoca str. Traian Vuia f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM- Cluj, Calea Dorobanţilor-nr. 99.(1135227)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Cristian Radu Ispas anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Casă familială” situat în Cluj-Napoca str. Beethoven nr. 4 mansardare şi extindere. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1135242).
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC “Apex” SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul din str.'A. lancu nr. 36 Cluj-Napoca . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (998748)
• Asociaţia de Proprietari 21 Decembrie nr. 140 bloc XI anunţă Adunare Generală în data de 25.08.2000 ora 18 pentru toţi locatarii. (998735)
P I E R D E R I
• SC Samus Mex SA pierdut carte de identitate auto Skoda Felicia seria C 089456. O declarăm nulă. (1135231)
• SC DacărSRL pierdut licenţe export: E/00236175 şi E/00236174.
„Le declarăm nule. (1135232)• Pierdut legitimaţie de serviciu
pe numele Iepure Aurelia. O declar nulă. (1135233)
• Pierdut carte identitate auto cu seria C 965335 pe numele Oprescu loan. O declar nulă. (998730)
• SC Rodipet SA Sucursala Cluj pierdut înştiinţare de plătitor de TVA. (998751)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Boldizsar Ştefan. O declar nulă. (998752)
• Pierdut permis de intrare Ia Banca Naţională Română pe numele Mureşan Marius Tiberiu. îl declar nul. (998756)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Budişan Gabricl. O declar nulă. (998758)________________
D E C E S E
C O M E M O R Ă R I
• Cu inima plină de durere, aducem la cunoştinţă că iubita noastră soţie, mamă şi bunică, MÂRCUŞ MARIA a încetat din viaţă in data de 13 august 2000, după o lungă şi grea suferinţă. înmormîntarea arc loc azi, 16 august 2000, ora 11, la Capela Cimitirului Central. Odihnească-se în pace. Familia întristată. (1135238)
• Cu inima zdrobită de durere aducem la cunoştinţă rudelor şi tuturor cunoscuţilor, trecerea în veşnicie a soţului, tatălui, fratelui, CURTEAN LIVIU. Dumnezeu să-l odihnească! Înmormîntarea va avea Ioc în data de 17 august 2000, ora 12, în Cimitirul din Mănăştur. Familia şi rudele. (1135244)
• Cu adîncă durere în sufletele noastre vă aducem la cunoştinţă, că scumpa noastră soţie, mamă, soacră şi bunică, BOTEAN SUSANA a încetat din viaţă, în ziua de 14 august 2000. Înmormîntarea va avea loc azi, 16 august 2000, la Capela Nouă a cimitirului Mănăştur, la ora 15. Familia îndurerată. (1135245)
• Anunţăm cu durere încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a profesoarei NINA DUBOVAN. Ceremonia funerară va avea loc joi, 17 august 2000, ora 12, Ia capela cimitirului Central. Dumnezeu s-o odihnească. Familia. (1135246)
• Un ultim omagiu celei ce a fost NINA DUBOVAN. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Teodorescu. (1135247)
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d re s a d ir e c t la re d a c ţia z i a r u lu i , str. N a p o c a n r .1 6 . M U L
evarui a , n v > - - i ‘ ' j » .
• A plecat dintre noi cel care de-a lungul vieţii a ştiut cel mai bine să dăruiască bucurie familiei şi prietenilor. L-am iubit, am încercat mereu să-i fiu alături şi ne va fi greu să umplem golul pe care l-a lăsat în urmă. Dragul nostru NICOLAE CSIFO, te vom păstra mereu în amintire şi ne rugăm ca bunul Dumnezeu şă- ţi ofere liniştea-veşnică in lumea celor drepţi. Vom fi alături de Sanda şi o vom ajuta să treacă mai uşor aceste clipe grele. Familiile Alexandru, Stan şi Buican. (1135248)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, GHENGHEAOCTAVIAN. Înmormîntarea va avea loc joi, 17 august 2000, ora 14, la cimitirul Central. Odihnească-se în pace. (1135249)
• Neaşteptată şi fulgerătoare este dispariţia dintre noi a celui care pentru prea puţin timp ne- a fost tată, CSIFO NICOLAE, în vîrstă de numai 53 de ani. îl vom conduce pe ultimul său drum, joi, 17 august, ora 11, de la Capela Cimitirului Central. Copiii Corina şi Mihai. (1135253)
• Cu nespusă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru frate şi unchi CSIFO NICOLAE, în vîrstă de 53 de ani. Fratele Iosif şi nepoatele Monica şi Gabriela. (1135254)
• Cu nespusă şi adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a soţului, tatălui, cumnatului, CSIFO NICOLAE, de 53 de ani. Înmormîntarea va avea loc joi, 17 august, la ora 11, Cimitirul Central. Familia îndurerată: soţia Sanda, fiica Georgiana, cumnatul Gheorghe, cumnata Sesilia. (1135255)
• Sîntem alături de colegul nostru sing. Dee Alexandru, în aceste momente triste pricinuite de trecerea în veşnicie a tatălui său drag. Dumnezeu să-l odihnească. Conducerea SC Fortpres CUG SA Cluj-Napoca. (1135239)
* Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru frate şi unchi ADRIAN TOPLICEANU fi ANI) în etate de 72 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri 16 august 2000 orele'15. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fraţii Iulian şi Gabriel, nepoţii Sorin, Marcela, Cipriana şi Iuliana Topliceanu. (998746)
• Cu durere în spfleţ anunţăm încetarea din viaţă a nepotului şi vărului drag ADRIAN TOPLICEANU (IANI). Dumnezeu ' să-l odihnească în pace. Tamara şi Cristodor Topliceanu, verii Elena şi Ştefan Liţescu. (998747)
* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă Ia vîrstă de 74 ani a iubitului nostru soţ, Tată şi socru VASILE GHEORGHE, ofiţer în rezervă şi fost angajat la ICIL Cluj şi Panegrano Cluj. Înmormîntarea va avea loc joi 17 august 2000 orele 13 la Capela Cimitirului Militar din cartierul Gheorgheni. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndoliată. (998754)
• Plini de compasiune, locatarii blocului X2 Calea Dorobanţilor 93, transmit sincere condoleanţe d-lui Botean Nicolae şi familiei sale, pentru pierderea mamei dragi. (1135230)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a vecinului nostru, col. (r) ROMAN EMIL. Dumnezeu să- I odihnească în pace. Vecinii blocului P VIII, Bd. Titulescu. (1135234)
• Un ultim omagiu celui care a fost ing. CSIFO NICOLAE. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea SC Remarul 16 Februarie. (1135240) -
' • Aceeaşi durere în suflet la împlinirea a 16 şi 10 ani de la trecerea în eternitate a scumpilor noştri părinţi IULIU şi MARIA BERINDEANU. Dumnezeu să-i odihnească. Fiicele Anetta şi Mariana; fiul Iuliu, cu familiile. (1135237)
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E
CE
o f e r ă tu tu ro r p e r s o a n e lo r ju r id ic es e r v ic i i d e p u b lic ita te ş i c a m p a n i i p ro m o ţio n a le
în p re s a lo c a lă ş i c e n t r a lă mai .simplun u se p o a te !
ADEVĂRUL de C lu j,str.Napoca nr.16, tef/fax:»064/19-73-04
• Un ultim omagiu fostului nostru coleg, ing. CSIFO NICOLAE. Sincerecondoleanţe familiei îndoliate din partea colectivului Serviciului Aprovizionare- Livrări-Transport din cadrul SC Remarul 16 Februarie SA Cluj-Napoca." Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1135241)
• Sîntein alătuir de familia îndurerată, la moartea locatarei noastre' URCAN ANA. Asociaţia de locatari, Mehedinţi 51-53. (1135243)
• Sîntem alături de familia îndoliată la pierderea cuscrului VASILE GHEORGHE. Dormi în pace suflet blînd. Familia Dardai. (1135252)
• Sîntem alături de colegul nostru Puşcaş Florian în durerea, pricinuită de moartea fratelui său. Colegii de la Hotel Liliacul. (998753)
• La aflarea veştii stingerii din viaţă a celei ce a fost VIORICA BOARU, om harnic şi de omenie un gînd pios şi sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colegii de Ia Muzeul de Istorie a Transilvaniei. (998755)
* Familia îndoliată mulţumeşte tuturor celor care ne-aţi ajutat în clipele grele, prin prezenţă la înmormîntarea scumpului nostru soţ, unchi, cumnat, prieten şi vecin, ANDREI FEHER. Familia îndoliată. (1135209)
• Aducem un pios omagiu aceluia care a fost ALB IOAN, acum la împlinirea a 25 de ani de la deces. îl vom păstra veşnic viu în inimile noastre. Familia îndurerată. (1135228)
• Amintim cunoscuţilor că 'azi se împlinesc 10 ani de la tragica dispariţie a iubitului nostru GERO CAROL DÂNUŢ. Dormi în pace suflet bun. Nu te vom uita niciodată. Tata, mama, Nelu, Marta, Luminiţa, Sorin, Rodica şi Bianca. (998731)
C it it i z iln ic • -• -
ADEVĂRULde Cluj
C o r o l a ? v U s o r a a nF a r a
i n u n d a ţ i iIn această vară,
administraţia comunei Viişoara a demarat lucrările de decolmatare a Văii Bolduţului care, in trecerea ei prin centrul comunei, spre albia Arieşului, a provocat numeroase necazuri şi pagube materiale localnicilor ce-şi au gospodăriile pe malurile ei. Numai ploile din ultimii doi ani au pricinuit pierderi de zeci de milioane în cinsprezece gospodării ce au-fost inundate şi colmatate cu viituri şi gunoaie antrenate de apele învolburate ce-şi ies mereu din matcă în această zonă. Programul de lucrări aprobat de "Consiliul local Viişoara a fost demarat şi parţial, realizat de IELIF Cluj, care a finalizat primul km din-cei patru programaţi a fi recepţionaţi în acest an. Cea mai mare sumă necesară finanţării lucrărilor de defrişare, decolmatare, lărgire şi taluzare este asigurată de la bugetul Consiliului Judeţean, urmînd ca diferenţele de circa 30 milioane lei să fie suportate de locuitorii acestei aşezări. - Primarul comunei, inginerul Ioan Roman, este optimist şi încrezător că viitoarele ploi torenţiale nu vor mai crea necazuri celor ce trăiesc pe cursuf acestor văi capricioase.
O p a n i f i c a ţ i e
m o d e r n ă, Deşi se află la cinci minute de Cîmpia Turzii, aprovizionarea cu pîine a localnicilor nu se face din municipiu, ci exclusiv pe plan local. în zona sudică a Viişoarei, mai precis în fostul perimetru al cooperaţiei, S.C. Panipatis S .R .L .,, patronată de Augustin Furdui, a fost realizat un adevărat microcomplex al panificaţiei, în care intră grîul şi iese pîineă caldă şi rumenă. Fost lucrător în cooperaţie, în anii din urmă, unde cele mai mari probleme le avea în privinţa aprovizionării populaţiei cu pîine, ulei, zahăr, orez şi alte alimente indigene, preşedintele CPADM Viişoara s-a răzbunat pe vechiul regim prin amenajarea unei brutârij g modeme şi construirea unei mori cu trei valţuri dotată cu tehnologie de vîrf.
Zilnic, aici, aproape trei
vagoane de - grîu’ sînt ' transformate în făină “trei nullaşi” care este transformată apoi în mai multe sortimente de pîine albă şi semialbâ ce au mare trecere în magazinele din comună şi în municipiile Turda-
i şi Cîmpia Turzii. Deşi moara nu a fost pusă de mult în
'funcţiune, ea lucrează uneori non-stop măcinînd grîu atît pentru societate, cît şi pentru populaţia din zonă, adică Urca, Luna, Triteni, Frata, Ceanu
• Mare, Cîmpia Turzii şi chiar din alte îndepărtări viii aici producători să-şi producă faina necesară. Din scurtul dialog avut 6u dl Guşti Furdui am reţinut şi faptul câ o mare parte
; din populaţia agricolă a zonei Arieş, cît şi a asociaţiilor agricole îsi valorifică grîul prin PANIPATIS Viişoara.
Spre exemplu, S.C. Ada Viişoara, condusă de ing.
!T . Onişor, ce lucrează peste 100 ha terenuri provenite din arendări, â predat PANIPATIS- ului 200 tone grîu,. urmînd ca în acest an să se mai preia de la gospodăriile populaţiei alte 500 tone grîu din producţia acestui
’ au Investiţia făcută de această societate comercială a creat 40
.noi locuri de muncă pentru disponibilizaţii ce nu mai pot naveta spre Cîmpia Turzii iar seriozitatea cu care firma îşi plăteşte achiziţiile şi calitatea griului produs în Lunca Arieşului fac din S.C.
. PANiPATIS un lider autoritar şi chiar de temut în'domeniu.
S e r e f a c e
t e r e n u l d i n
U r c aPrintre, dispariţiile urîtei
tranziţii se numără şi echipa de fotbal “Recolta” Urca, echipă ce activa nu numai cu ambiţii, ci şi cu bune rezultate .în campionatul zonal Turda.
După 1996 cînd proiectul "Legii Lupu" a devenit certitudine, fotbaliştii din Urca şi-au agăţat ghetele în cui deoarece gazonul pe care se
- antrenau şi susţineau disputele oficiale a fost revendicat de
. familia Moldovan. Deşi cele 0,80 ha intravilan, cu nr. Topo 196/2 sînt evidenţiate în Cartea funciară că aparţin statului român, nimeni nu i-a putut opri pe aşa-zişii propritari să distrugă împrejmuirea terenului, a porţilor de joc şi a celorlalte amenajări ce aparţineau
■ Asociaţiei Sportive şi tinerilor ‘ ce-şi apărau cu fair-play şansele (în »competiţiile fotbalistice . organizate aici. Acum, prin grija noului Consiliu local, a sătenilor şi executivului, terenul a început să fie readus fostei destinaţii
prin marcarea lui, construirea celor două porţi şi procurarea plaselor necesare, echipa din Urca începînd deja pregătirile pentru apropiatele dispute zonale. Probabil că şi familia Moldovan va înţelege şi accepta oferta schimbului d e . teren paritabil pe care Primăria l-a propus încît terenul de fotbal amenajat cu zeci de ani în urmă să rămînă .un. bun public care să nu poată fi dezafectat -atît de uşor.
E x e m p l u l
o l a n d e z i l o r . . .Dacă în 1993 familia Hans
şi Ingrid Castermans din Olanda, prin chete şi donaţii, au reuşit să revoluţioneze Şcoala cu clase I-IV din Viişoara, care a fost reparată în totalitate, de la fundaţie pînă la acoperiş şi dotată cu bănci, scaune, dulapuri, birouri, corpuri de iluminat, table, mobile de scris, linoleu, feronerie, aparat de multiplicat şi multe, foarte multe consumabile de uz didactic pentru profesori şi elevi, inclusiv port drapele, ne mărturisea învăţătoarea Norina Porumb, acum. este rîndul francezilor ,să ajute şcoala din Urca.' De circa două săptămîni Fundaţia “Stcalais - Urca” ’şi-a trimis cîţiva emisari la Urca care împreună cu viceprimarul din Stcalais au evaluat necesarul lucrărilor derute de lăcaşul şcolii din acest sat...Partea teoretică a fost uşor depăşită, încît a doua zi francezii s-au şi apucat de treabă. Pînă acum ei au reparat exteriorul şcolii, gardul de împrejmuire şi lucrează la vopsitul tîmplăriei şi la zugrăvitul sălilor de clasă. ,
Oaspeţii, ce se dovedesc foarte pragmatici, au adus elevilor din Urca un calculator operaţional, au participat duminica trecută la manifestarea tradiţională “Joc în sat”, reîntîinindu-se cu dansatorii din Urca, care în anul trecut au evoluat pe scena amfiteatrului din Stcalais. Oaspeţii francezi au cerut autorităţilor publice din Viişoara să facă demersurile necesare obţinerii unei documentaţii tehnice pentru telefonizarea satului Urca prin montarea unei centrale telefonice digitale pe care fundaţia o va procura şi aduce la Urca pînă Ia finele acestui an.: .
R ubrică rea liza tă de D u m itru V A T A U
I n v i t a ţ i ePersoanele bolnave de epilepsie, precum şi membrii familiilor acestora, prietenii lor, cadre
medicale de specialitate şi orice persoane interesate în a. cunoaşte şi a sprijini fondarea ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A BOLNAVILOR DE EPILEPSIE sînt invitate să participe la o întîlnire care va avea loc vineri, 18 august, ora 17, în Sala mare a Primăriei. Participanţii vor avea calitatea de membri fondatori ai asociaţiei. ■
Informaţii suplimentare pot fi obţinute la telefoanele: 15-70-40, 15-86-01 (seara) şi 095/25-65-46, sau la sediul din str. Iaşilor 14, între orele 16-19. (M.T.j
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră :' f f •!..•.•-.■;f \ D - . ; : -î A'’*- '’V-'v
Debutul lui Ladislau Boloni
R o m â n ia -
B c « î 2 i c | f a . S J F C 1 B T ^ ^ \
T c k 19J1J7 -
Campania pentru CM 2002 începe azi cu amicalul dintre tricolori şi Polonia, partidă care înseamnă debutul lui Ladislau Boloni la cîrma tehnică a iraţionalei de seniori. Un debut nu sub cele mai bune auspicii ţinînd cont de refuzul de a mai veni la naţională al celor mai valoroşi tricolori Gică Hagi şi Gică Popescu. (Substratul economic al refuzului lui Gică Popescu, legat de o investiţie. în domeniul turismului, problemă care nu s-a bucurat de audienţa cuvenită din partea F .p ’s.)- Stranierii s-au reunit duminică şi luni (ultimul sosit Liviu Ciobotariu), lor adâugîndu-li-se “internii ”. Faţă de cei 22 anunţaţi şi din care urma sâ fie fixat lotul de 20 au intervenit modificări de "ultimă oră". "Spaniolii” Stelea şi Filipescu s-au prezentat la lot acuzînd unele stări de disconfort ale stării de sănătate. Pînă la urmă lotul a fost fixat şi azi vom urmări la lucru echipa pe
P o lo n iacare o va alinia noul principal al naţionalei.
Apropo de Ladislau Boloni: m-a surprins o declaraţie preluată de presa scrisă şi audio-vizual prin care el spunea că nu este Messia că să facă minuni. In primul rînd nu pot să cred că situaţia s-a deteriorat în mod flagrant la naţională şi în al doilea rînd că i s-a cerut din partea cuiva ca el să facă minuni. Singurul lucru ce se cere este o muncă responsabilă şi entuziastă la naţionala ale cărei tricouri le-a îmbrăcat de 107 ori, continuînd stabilizarea reprezentativei României prinţre naţiunile fotbalistice fruntaşe ale lumii noastre, pe drumul deschis de Coppa del Mondo 1990, World Cup 1994 şi France 1998. Să stringent, deci, pumnii pentru Ladislau Boloni şi naţionala României!
V ic to r E. R O M A NPartida are loc astă seară.
Urăm succes tricolorilor!
Orientarea tu r is tic ă aduce b u c u r ii ghe rlen ito r
Membrii Clubului de turism “Orizont “84” Gherla au parte de o vară “fierbinte” şi la propriu şi la figurat. Competiţiile la care participă aduc multe satisfacţii amatorilor acestui sport. Recent, tinerii gherieni au participat la întrecerile Concursului de orientare turistică, ce a avut loc în vecinătatea oraşului Orăştie (Hunedoara), mâi precis la Cheile Mucadei. Aflată la cea de a X-a ediţie concursul s-a bucurat de participarea unui număr de peste 100 de sportivi din toată ţara.
Gherlenii au avut o comportare foarte bună situîndu-se pe echipe pe locul II. în acest an ei mai participă şi la tradiţionalul concurs de orientare turistică organizat la Cheile Lăpuşului(Maramureş).
Clubul de turism montan “Orizont 84” Gherla numără peste 50 de membri, majoritatea fiind tineri, unii dintre ei elevi ai şcolilor din localitate. . Ei se deplasează la concursuri pe cont propriu, nefiind sprijiniţi de nici un... sponsor.
S Z .C s .
Nu cunosc nici un alt joc sportiv care să posede atîtea virtuţi, să implice atîtea domenii şi să solicite atîtea calităţi ca tenisul. Cere timp, muncă, efort, energie, nervi, echipament, material, sponsori, terenuri, antrenori etc. Asta la nivel înalt desigur. Dar şi dă: satisfacţii enorme, delicii subtile, plăceri incomparabile şi, Să nu neglijăm, mulţi, mulţi bani. Acest aspect este, evident, la vîrful piramidei cînd exerciţiul ludic se transformă în măiestrie, într-o sursă de venituri, într-o meserie teribil de rentabilă. Ramură sportivă care poate fi însuşită de la o
Vvîrstă fragedă şi poate fi practicată pînă la senectute, tenisul îşi are originea în vechiul “jeu de paumme” din Franţa, exerciţiu care a traversat Canalul Mînecii devenind un joc popular în Anglia evului mediu. Joc popular, dar practicat şi de regi sub numele care s-a impus de lawn-tennis, şi care
FOTOGRAFIE - DOCUM ENTFotografia pe care v-o supunem atenţiei are
vreo trei decenii vechime. Instantaneulvoleibalistul de ieri, fost prim-ministru al României şi director vreo 6 ani la FMI, sâ
surprinde o echipă sportivă, concret echipa de , cîştige “meciul” pentru Preşedinţia'Românieivolei a ISE (devenită ASE). O echipă oarecare veţi spune. La vremea respectivă aşa a şi fost: o formaţie de studenţi amatori ai acestei dinamice discipline sportive. De ce atunci un interes deosebit pentru această fotografie? Pentru că. unul dintre voleibaliştii de atunci - cel de al cincilea din rîndul de sus, de la stingă la dreapta, blondul cu cărare - este Theodor Stolojan, pe atunci student-finanţist. Va reuşi
in “partida” cu Ion lliescu şi alţi candidaţi? Intrat în “disputa pentru întîietate” sub stindardul PNL, Theodor Stolojan se anunţă ca un redutabil candidat, dar răspunsul la întrebarea anterioară îl va da electoratul. Pînă atunci să auzim de bine şi de o recidivă old boys la volei, fireşte, câ tot este la moda prezenta liderilor în lumea sportului.,
(R o m e o V . C 1R ŢA N )
Ştiri ■ Informaţii din...RUGBY
“U” Cluj la Baia Mare
Rugbiştii profesorului Ştefan' Ionescu îşi intră în pîine Ia sfîrşitul săptămînii în curs. Ei vor lua parte la Memorialul “Florin Popovici” de la Baia Mare, 17, 18 august, de fapt şi de drept un trio alcătuit din “U” REMIN, “U” Cluj şi CSM Suceava.
Sfîrşitul lunii august va aduce în Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu” un turneu internaţiqnal, invitatele “U”
Cluj fiind Dinamo, Iugoslavia şi... o echipă ce va fi stabilită în scurt timp. Cu siguranţă vom asista la o nouă e d iţ ie . a M em orialului “Florică Murariu”.
O altă veste bună... S-au întors la echipă Tudori şi C. Podea. Pe cînd Oprea?
p p d
Trei turnee pentru divizionarele
clujeneLe voi lua în ordinea
cu timpul este practicat nu doar în aer liber, ci şi în săli, 12 luni din 12. Astăzi îl practică octogenari şi copii, bărbaţi şi femei,,din toate ţările şi din toate continentele, Europa, cele două Americi, Asia şi Australia, fiecare din continente dînd mari campioni.
De ce oare a devenit, mai ales
brutalităţi, plasa fiind o garanţie, un simbol, o bornă care delimitează un spaţiu curat. Poate şi pentm faptul că cere şi dezvoltă însuşiri fizice deosebite, reflexe extraordinare, dar şi trăsături psihice şi morale deosebite. Poate şi pentru faptul câ la forţe aproximativ egale - un jucător nu este niciodată învins, chiar dacă un adversar
P erfo rm an tă si spectacol,* * •io c si in d u s trie
în ultimul timp, tenisul atît de iubit, de ce polarizează el atenţia a milioane de oameni, de ce este atît de elogiat şi de apreciat? Desigur, în primul rînd pentm că se joacă cu MINGEA - acel obiect miraculos, buclucaş, imprevizibil, acea pasăre măiastră cu zboruri line sau cu zvîcniri imprevizibile, cu trasee rectilinii sau blînde şi graţioase volute. Şi poate pentm că este un joc sportiv fară contact cu adversarul, fără durităţi şi
conduce la un moment dat jocul, - şi oricînd rezultatul se poate inversa. Poate pentm că în afară de cîştigurile imense pe care le produce uiiora, care de fapt sînt cei mai buni dar foarte puţini, tenisul nu este decît . un joc, o zbenguială, o revărsare de entuziasm, o fantastică defulare, o maree fară zăgazuri, care ne poate readuce - chiar şi pentm o farimă de timp - pe -ţărmul mirific al copilăriei. Poate pentm că el este sportul care
începe şi se termină cu noţiunea de fair-play, pentru că este - la propriu şi la figurat
- - sportul alb - pentm că - în esenţă - prin el se exclud total noţiunile de ură, ranchiună, mînie. Poate şi pentru faptul că este un sport foarte telegenic, la aceasta contribuind cîţiva mari artişti care au apărat pe micul ecran: Năstase, Edberg, Connors, McEnroe, Boris Becker; Sampras, Agassi, Stefi Graff.
în ultimă instanţă, tenisul este o fantastică industrie sportivă ce implică o armată de experţi din cele mai variate domenii. Dar este mai ales o artă a mişcării, o simfonie în alb, un vis, un basm, o bucurie dăruită omului poate pentm'a contrabalansa aspectele negative ale existenţei contemporane. Ce frumos, elocvent şi simplu s-a exprimat în acest- sens unul din marii muzicieni ai secolului nostru, Pablo Casalas: “Să jucăm tenis cîteva ore,’ apoi sâ cîntăm Bach”.
D o rin A L M Ă S A N
desfăşurării lor, începînd cu ccl de la Dej, Cupa Someş, 18-19 august, la care participă Someş Dej, “U” Modena, “U” BRD Baia Mare şi T ractorul Braşov. Al doilea lumeu se desfăşoară la Ba/a Mare, 25, 26 august, iar al treilea va fi găzduit de Sala Sporturilor “Horia Dcmian”, la începutul lunii septembrie, I, 2, cu “U” M odena, “ U” BRD Baia Mare, Someş Dej şi Elcond Zalău. Se contează mult pe prezenţa zălăuanilor la turneu, cu toate problemele financiare grave cu care echipa şi întregul staff se confruntă. .
Şi încă o informaţie - ţine de echipa de juniori a CSS Viitorul Cluj, care are din această toamnă un nou antrenor în persoana profesorului Vasile Lobonţ.
D e m o s te n e S O F R O N
16 august • Dată memorabilă pentru
mişcarea sportivă din România - în general -, în cea a mişcării olimpice în special! în această zi din anul 1936, în ultima probă a Jocurilor Olimpice de la Berlin, călăreţul român H enry Rang a reuşit o excelentă performanţă! în proba individuală de obstacole, dotată în plus cu “Marele Premiu al Naţiunilor”, a reuşit sâ termine cu acelaşi număr de puncte dc penalizare, ca şi favoritul gazdelor, Kurt Hasse, şi numai timpul realizat dc cci doi în cursul probei l-a dat învingător pe german. Rang a cucerit astfel medalia de argint, a doua m edalie olimpică atribuită vreunui sportiv român (după cum se ştie prima şi totodată singura medalie olimpică dc pînă atunci a fost “bronzul” rugbiştilor, cucerit la cea de-a Vlll-a ediţie a “jocurilor”, în 1924 - la prima participare olimpică a sportivilor români - , la Paris). în fine, după proba de obstacole pe podiumul de premiere ordinea a fost: 1. Kurt Hasse (GER) 4 p., 59,2 s; 2. H enry Rang (ROM )_4 p., 1:12,8 min; 3. Platthy Jozscf (HUN) 6 p., 1:09,0 min. Pe echipe; 1. Germania 44 p.,2. Olanda 51,5 p, 3. Portugalia56 p. - ,
L A S Z L 6 Fr.
Participare internaţională la turneul de tenis din Gherla
Începînd de luni, 14 august şi pînă duminică, 20 august, la Gherla este sărbătoarea tenisului. O dată pe an interesul amatorilor de sport este polarizat de tumeul “VIPO OPEN”. La competiţie s-au înscris 39 (!) concurenţi, un adevărat record în mica urbe de pe Someş, cunoscută mai mult prin fotbalişti şi popicărese. Printre participanţii la turneu se află şi un.., balerin din Munchen, sosit din Germania să-şi petreacă la Gherla concediul. Este vorba de Rareş Pop, un tenisman care a debutat favorabil în competiţia de la Gherla/ Alături de el s-au mai înscris şi sportivi din Dej şi... Suceava, oraş reprezentat de prof. Constantin Barbălată, în vîrstă de 53 ani (cel mai vîrstnic participant la turneu). Cel mai tînăr concurent se numeşte Alex Mureşan şi are... 9 ani (de spectatori el este alintat cu numele de Kafelnikov). Toată lumea aşa îl încurajează.
în primele două zile ale turneului de tenis “VIPO OPEN” ce se desfăşoară pe terenul din parcul oraşului s-au disputat 40 de întîlniri, partidele avînd loc de dimineaţă pînă seara. Şi încă un amănunt: competiţia se bucură de sprijinul unui număr de 20 de sponsori! Să mai spună cineva că la Gherla tenisul nu se bucură de popularitate. ' . . :
S Z E K E L Y C s a b a
1 Dolar SUA = 22.349 lei1 Marcă germană = 10.411 lei ) ) C l
F ă r ă ş t i i n ţ a v i i t o r i l o r c u m p ă r ă t o r i
Proprietarii îşi vlnd apartamentele cu datorii cu tot
vînzătorul are o datorie Ja bancă, aceasta fiind plătită din preţul apartamentului. In ambele cazuri, totul este stipulat în contractul ce se încheie între părţi.
Un caz concret şi nu singular...
Zilele trecute ne-a sunat la redacţie un cititor, domiciliat pe strada J.J.Rouseau, numărul 12, care ne-a povestit că în imobilul în care locuieşte, unul dintre foştii locatari, după ce şi-a vîndut apartamentul, a plecat fără să-şi plătească cheltuielile de întreţinere. Deoarece cumpărătorul nu putea fi obligat să achite datoriile fostului' proprietar (din cauză că acest lucru nu era stipulat în contractul de vînzare-cumpărare) datoriile respective au rămas pe seama Asociaţiei de locatari. în cazul în care aceasta din urmă nu le-ar fi achitat, toate apartamentele din imobil ar fi fost deconectate de la gaz, apă etc. Cititorul care ne-a semnalat cazul punea întreaga vină pe seama notarului Ia care s-au încheiat actele de vînzare - cumpărare a apartamentului fiindcă acesta nu s-a interesat dacă vînzătorul avea sau nu datorii faţă de Asociaţia de locatari, aşa cum ar fi fost normal să procedeze.
Pentru a afla mai multe despre cum se efectuează tranzacţiile imobiliare am stat de vorbă cu un notar şi un agent imobiliar.
Cum se face...Cei ce vor să vîndă sau să cumpere un
apartament o pot face pe cont propriu sau apelînd la serviciile agenţiilor imobiliare. A cestea intermediază operaţiunea în schimbul unui comision ce oscilează între 1 şi 3 la sută din valoarea tranzacţiei (incluzînd sau nu TVA), comision perceput atît vînzâtorului, cît şi cumpărătorului. Şi cum aproape toate agenţiile imobiliare colaborează cu un birou notarial, agentul imobiliar duce buletinele ambelor părţi şi contractul de vînzare - cumpărare la notar,
Pentru banii pe care îi primesc, notarii ar
care se ocupă de restul procedurii. în cazul t r e b u i S 3 - S Î P 3 Z 6 3 S C 3in care tranzacţia nu se face prin intermediul unei firme specializate, părţile se prezintă- direct la notar, cu toate actele necesare. Printre altele, vînzătorut trebuie să prezinte şi o dovadă de la organele abilitate că apartamentul nu este ipotecat sau dovadă de nesechestrare şi chitanţele de achitare a datoriilor pe ultima lună (din care să reiasă
clienţii de falsuri9Este de datoria notarului să detecteze
falsurile şi neregulile. Ea onorariile pe care le primesc, nu e tocmai cinştjt să
, “greşească” cum s-a întîmplat în cazul prezentat, De exemplu, pentru o locuinţă ce valorează 190 milioane lei, taxa de
Din surse neoficiale am aflat că în Cluj-Napoca există circa 50 de agenţii imobiliare, dintre care 39 funcţionează cu acte în regulă
că persoana respectivă a plătit telefonul, ^cheltuielile de bloc şi curentul). Numai după ce notarul verifică dacă actele sînt în regulă şi nu s-au strecurat falsuri, se poate realiza tranzacţia. .
Există şi cazuri în care o persoană, avînd cheltuieli mari de întreţinere pe care nu le poate plăti, este pus în situaţia de a-şi vinde apartamentul. în acest caz cumpărărtorul ar frebui să cunoască situaţia, iar cheltuielile urmează să fie scăzute din preţul apartamentului, vînzătorul rămînînd cu restul sumei. La fel se fntîmplă şi dacă
timbru este de 2.900.000 lei, iar onorariul notarului în jur de 2.825.000 lei. Pentru un apartament vîndut cu 296 milioane lei, taxa de timbru este 3.960.000 lei, în timp ce Onorariul notarului se ridică la suma de3.885.000 lei. De asemenea, pentru a se evita preţurile fictive, există o sumă minimă, stabilită prin lege, care trebuie înscrisă în contractul de vînzare/cumpărare a unui apartament, iar valoarea taxei de timbru este în funcţie de valoarea apartamentului.
V io rica G A Z S I
1 EU R O = 20.363 lei 1 g AUR = 197.382 lei
F L A /H ECONOMIAUltima zi pentru depunerea cererilor la FNI
Astăzi este ultima zi în care investitorii clujeni de la Fondul Naţional de Investiţii îşi mai pot depune cererile de răscumpărare a titlurilor FNI. Aceste cereri sînt solicitate de către societatea SOV Invest, administratorul FNI, ca documente absolut necesare în procesul de despăgubire a investitorilor. .
Toţi cei interesaţi se pot prezenta astăzi, pînă la ora 16,00, la fostul sediu al FNI din Piaţa Cipariu nr. 15, mezanin.-
Alin T.
Salariaţii RADP au renunţat la proteste
Deşi aii anunţat pentru ieri ample mişcări de protest, sindicaliştii de la’ Regia Autonomă a Domeniului Public au renunţat’la manifestaţie pe motivul câ aproximativ 50 la sută dintre angajaţii Regiei şi-au primit* salariile ce li se cuveneau. Astfet, din. cete: 2,4 miliarde de lei' - cît. reprezintă valoarea totală :a :remuneraţiilor:,ce trebuîau,!achitate’- :Regia a: reuşit să achite circa 60 la sută din sumă: 400 de milioane de lei i-a
iprimiWeda;F1rirnărie,:500 de milioane le-a obţinut dintr-un credit, iar restul au fost "obligaţii achitate de diverse firme datoare Regiei. A.T.
CEC va face apel fată de decizia TMBi
Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) va trimite, în această : săptămînă, Tribunalului Municipiului Bucureşti: (TMB) motivaţia la apelul pe care conducerea instituţiei a hotărît să îl facă în urma respingerii acţiunii de constatare a nulităţii absolute, a contractului d& fidejusiune/cauţiune încheiat cu SOV Invest şi FNI, au declarat, ieri surse din cadrul CEC.
Tribunalul Bucureşti a respins, pe data de 25 iulie, în şedinţă publică, acţiunea prin. ca re CEC solicita: anularea-contractului, cu Fondul Naţional de Investiţii privind garantarea sumelor depuse de investitori.
CEC a avut la dispoziţie 15 zile pentru a contesta hotărirea instanţei la Curtea de Apel Bucureşti.
Consiliul de Administraţie al CEC a-decis, pe 7 august, să facă apel ,1a hotărirea TMB.: înştiinţarea: oficială avhotărîrii TMB; a fost primită de CEC în dupâ-amiaza zilei de 4 august.: - Investitorii de la FNI, care în ultimile zile au participat la mitinguri şi demonstraţii, solicită retumarea titlurilor de participare:, la ultima valoare afişată de SOV Invest, peste 103.000 de lei. într-un, raport al CNVM,‘ transmis comisiei parlamentare de control a situaţiei de la FNI, se arată că valoarea la care poate, fi onorată răscumpărarea unui titlu de participare este do circa 7:000 de lei. Contractuf de fidejusiune/cauţiune: încheiat de :FNI: şi SOV Invest cu CEC presupunea garantarea sumelor de către CEC şi retumarea titlurilor la ultima valoare afişată.
Sezonul estival Litoral 2000 se prefigurează ca' 'umilface eforturi ca pînă în data de 18 septembrie să
dintre cele mai slabe din punct de vedere al încasărilor s f . z " '" '" * * - —E nevoie de bani...
Sezonul estival Litoral 2000 se prefigurează ca unul dintre cele mai slabe din punct de vedere al încasărilor, deşi la o primă vedere pare mai bun decît cel din anul precedent, a declarat Dragoş Răducanu, director executiv al Federaţiei Patronale din Turism (FPT).
“Se constată o reducere a perioadei de vîrf în acest sezon. Cînd se va trage linie, vom descoperi câ, din punct de vedere financiar, a fost un an mai prost decît anul trecut”, a spus Răducanu.
Unul dintre argumentele oferite de reprezentantul FPT în sprijinul afirmaţiei sale este scurtarea perioadei de vacanţă a elevilor începînd cu acest an, la care s-au adăugat examenele de admitere la licee, respectiv facultăţi, ceea ce a împins vîrful de sezon înspre sfîrşitul lunii iulie- începutul lunii august. Răducanu spune că mulţi
. dintre turiştii care s-au'aflat pe litoral în intervalul menţionat provin din rîndul pensionarilor, care şi-au cumpărat bilete ieftine în baza facilităţilor acordate de Ministerul Muncit şi Protecţiei Sociale, dar şi membri ai diverselor sindicate, la rîndul lor beneficiari aj unor bilete achiziţionate la jumătate de preţ. în acest fel, litoralul s-a umplut dintr-o dată de turişti, ceea ce a condus la crearea imaginii artificiale a. unui sezon de succes. “Litoralul a fost plin; dar pentru o perioadă de timp extrem de scurtă, de o săptămînă”, a arătat Dragoş Răducanu.
300 de dolari un concediu pe litoral
Oficialul FPT consideră că petrecerea concediului într-una din staţiunile de la Marea Neagră nu. a fost neapărat obstrucţionată de problema tarifelor, care oricum se situează sub cele valabile în cazul petrecerii unui sejur în Turcia sau în Grecia. “Creşterea preţurilor pe litoral a fost sub rata inflaţiei, deci biletele din acest an sînt mai ieftine decît cele de anul trecut”, susţine acesta. Un concediu de şapte zile la un hotel de trei stele de pe litoralul românesc costă în jur de 7,3 milioane de lei (preţ pentm camera dublă), adică aproximativ 300 de dolari, în timp ce în Turcia tarifele depăşesc 350 de dolari,: la care se adaugă cheltuielile de bezină şi asigurare. “Desigur, serviciile în Grecia sau în Turcia sînt mult mai bune, dar nu toată lumea îşi permite să aloce 20 de milioane de lei pentm un concediu în aceste ţări”, a adăugat Răducanu.
Directorul executiv, al FPT a mai spus :că în această perioadă se constată o scădere a vînzărilor realizate de agenţiile de turism, iar cîteva dintre staţiunile de pe litoral, cum este Venus, aproape că s-au golit. După data de 25 august, unele hoteluri vor fi închise, restul urmînd să îşi continue activitatea pînă la-mijlocul lunii septembrie, în funcţie de contracte. “Grosul turiştilor a fost pînă acum, iar la acest lucm cred că au contribuit mult evenimentele create pe litoral de o serie de firme, ca şi implicarea posturilor de televiziune”, a mai spus Dragoş Răducanu.16.500 de turişti străini în Neptun şi Olimp
Staţiunea Neptun - Olimp nu a înregistrat vara aceasta creşteri spectaculoase a numărului de turişti, comparativ cu anul trecut, a declarat Elena Atanasiu, şef dispecerat cazare. Pînă la 31 iulie,
număml de turişti a fost cu 10% mai mic decît în 1999, adică înjur de 65-80% grad de ocupare,
; iar în prima parte a lunii august cu 10% mai mult decît aceeaşi perioadă din anul precedent.
. în primele două săptămîni ale lunii august gradul de ocupare a fost de 100%. “Cu începere din 14 august avem cu 1.800 de turişti mai puţin, adică 82% din capacitatea de cazare ocupată”, . a mai adăugat Elena Atanasiu. Anul trecut, staţiunea Neptun - Olimp a cazat 16.500 de străini, iar media pentm vara 2000 şe menţine în jurul acestei cifre. în septembrie, sînt' aşteptate 3.000 de persoane, ceea ce va duce la un grad de ocupare de 50%. în Neptun - Olimp tarifele au crescut cu 40 - 65%, iar cele mai căutate hoteluri au fost cele de trei stele, cu o capacitate de 4.000 de locuri de cazare. “Cu toate aceste oscilaţii, de turişti, de preţuri,, cifra de afaceri a staţiunii se va încadra în prognoze şi vom încheia sezonul cu profit”, susţine Elena Atanasiu.La Mamaia serviciile publice lasă de dorit
Pentru societatea j'Mamaia” 'SĂ,\ sezonul estival a fost mult mai buiî decît
anul trecut, din punctul de vedere al număriilui de turişti, dar prost din punctul de vedere al calităţii serviciilor ce- ţin de Primăria Constanţa, a declarat Octavian Ţacu, director general Mamaia SA. • ;
“Parcările nu au fost amenajate şi nici păzite, plaja nu s-a prezentat în cea maiibună stare, iar autovehiculele au invadat staţiunea tară ca cinev.a să ia o măsură în acest sens”, a arătat Ţacu. La jumătatea lunii august, gradul de ocupare al celor cinci hoteluri aflate în patrimoniul societăţii (Amiral şi Riviera - de trei stele, Dacia şi Bulevard de 2 stele şi Mioriţa, de o stea) este de
Andrei Robotin, secretaml general al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANATŢf consideră că pe litoral sînt necesare investiţii urgente, în special în ce priveşte dotarea grupurilor sanitare, a liniilor de alimentaţie publică, ca şi în hoteluri noi.
tjSH■
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Dumitra Moinescu, crede că numărul turiştilor care şi-au petrecut concediile pe litoral a crescut ca efect al programelor de promovare - turistică şi al iniţiativei private din sector, care s- a tradus printr-o creştere a calităţii serviciilor. Oficialul ANT a mai spus că, pînă la sfârşitul anului viitor, toate societăţile-diri turism, vor fi privatizate şi a arătat că instituţia pe care o conduce a elaborat un proiect de ordonanţă care vizează definirea statutului zonelor turistice şi a staţiunilor turistice, astfel incit acestea să atragă investiţii străine. (D.E.4.)
IMF (iMPACT BXURESTI 1000 1650 0.0 1650 1650 1650 1.650 4,900 7,425.000INT. JlNTEPJ'IATIONAl SINAIA 1000 11000 11.1 8460 11000 8450 10,136 8,996 91,206,690m p r (m o p a r jv p a m n ic u v a l c e a 1000 . 1100 -2.7 1000 .1200 1000 1,108 209,128 231,724,700NVL (nAVOLOLTENITA . 1000 33S 13.0 310 339 304 331 7.899 2,616,900NVR |c. N. F. R NAVROM GALAŢI 25000 5500 0.0 5400 ' 5500 5400 9,486 2,040 11,192,000PCL (POUCOLOR BXURESTI . 1000 2000 -4.8 - 2050 • 2050 2000 2,048 9.400 11,060,000PPL (PRODPLAST BXURESTI 25000 34000 0.0 0 0 0 33,000 79 2,607,000SCO [siCOMED BXURESTI 1000 1900 2.2 1850 . 1900 - 1840 1,893 23,062 . 43,694.200SNT (sANTlEPvX NAVAL TUICEA 25000 11500 0.0 11500 - 11500 11500 10,750 460 5,160,000TMR | OMIRIS IAŞI 25000 6000 11.1 7000 8000 6500 7,360 3.649 26,856,000TRS (TURISM TRANSILVANIA awfuwcA 25000 • 35000 •15.0 35000 35000 35000 39,614 299 9,224,000
Total categoria a Ito $ .429,998 <08,693.99»
Total categoria 1 + II (exclusiv SIF) 694,199 1,121,939,641
TO TALG EN ER AL 2,684,998 1,901,884,331Capitalizare bursiera (mit lei) “ 9 275 876Societati comerciale exclusiv SIF (mii lei) "■ 8 121 670SIF (mii. lei) ■■ 1 154 206 __B E T R O L *= 6 4 0 . 4 1 p u n c t e V a r i a ţ i e = -1 3 .0 * 1 p u n c t e ( - 1 . 9 9 % )B E T - C R O L = 5 3 0 . 8 7 p u n c t e V a r i a ţ i e ~ - 4 . 8 3 p u n c t e ( - 0 . 9 8 ^ )Capitalizare bursiera (USD) — -4-15 046 568Socletatl comerciale exclusiv SIF (USD) “ 363 401 937SIF (USD) — SI 644 631B E T U S D — 2 1 5 . 0 6 p u n c t o V a r i a ţ i e *= - 4 . 7 1 p u n c t e ( - 2 . 1 4 % )B E T - C U S D « 1 9 9 . 4 1 p u n c t e V a r i a ţ i e « - 2 . 1 1 p u n c t e ( - 1 . 0 5 % ) • »
NOTĂr La categoria a Il-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi'
15august2000S o c i e t ă ţ i d in j u d e ţ u l C lu j
S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă V A R IA Ţ IE N R .T R A N Z A C Ţ I I
V O L U MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU
S O C E i -v S O R E T 1 S E R V I C E - C J i 0 .0 0 . ■ 1 5 1 7 5 4 5 1 7 5 4 0 0 0 1 0 0 0N A P P N A P O L A C T - C J 0 .6 1 4 7 0 5 2 3 4 0 3 0 0 3 3 2 0
A R G O . . 'A R G O S - C J - C J 0 .0 0 • < î ■ : 8 0 ' I 1 5 2 0 0 0 0 . 1 9 0 0 0 :C IT U C I M E N T U L - C J . -3 .0 3 1 4 0 1 2 8 0 0 0 0 3 2 0 0 0
■ N A P O , N A P O C A - C J T - 0 .0 0 *% /;. , 6 3 8 4 5 2 9 8 0 7 1 0 <G R A T G R U P 4 IN S T A L A Ţ I I - C J 0 .0 0 1 9 7 2 3 8 8 8 0 0 4 0 0
;N A C H • N A P O C H IM - C J . 6 2 .5 0 -£.C 1 ..?V:. - 1 3 5 0 ; . 3 5 1 0 0 0 2 6 0 • :
R E F ER E M A R U L 1 6 F E B R U A R I E -
C J3 7 .8 4 1 3 9 1 9 8 9 0 0 5 1 0 0
C O J AC O N S T R U C T A R D E A L U L -
C J6 .2 5 1 3 9 6 6 3 0 0 1 7 0 0
T O P 1 5S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă N R .
T R A N Z A C Ţ I IV O L U MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU !
: A N T S A N T R E F R iG - B U 8 -1 3 5 9 0 0 ■ 3 3 9 7 5 0 0 0 0 0 \ 2 5 0 0 0
B U T U B U C U R E Ş T I T U R IS M - B U 6 4 0 0 0 .8 3 2 0 0 0 0 0 0 208000 |
: H E P I H E P IT E .S - G L 1 -2 0 3 0 0 0 5 2 7 8 0 0 0 0 0 v 2 6 0 0 |
O L B A O L T C O T T O N - O T 4 1 6 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0 2 5 0 0 0 \A L O B A L O R - B H ' 3 1 2 8 4 9 f; 2 7 4 1 6 7 6 7 9 - 2 1 3 3 8 - '4
A G M D A G R O M E C V A L E A M A R E - O T -' 2 * ’ 1 2 9 1 0 2 0 6 5 6 0 0 0 0 ' 1 6 0 0 0 \P A C Y . P A L A C E S IN A IA - P H ■ 4 9 4 1 6 3 > 1 8 8 3 2 6 0 0 0 2 0 0 0 *
E R C A H E R C U L E S - C S 2 1 1 1 9 0 1 8 8 6 0 5 4 3 4 0 7 2 3 -r - I
S P IC S P I C U L - C T 6 2 4 6 8 5 7 4 0 5 5 0 0 0 : 1 3 0 0 0 \C O C B C O M C E R E A L C A L A R A S I - C L 7 7 2 6 3 6 6 4 5 5 5 0 0 9 1 5 0 î
V IV A V IN C O N F O C Ş A N I - V N ' ' 4 < 3 1 0 9 6 3 * 6 2 1 9 2 6 0 0 2 0 0
B E Z A B E T A B U Z Ă U - B Z 2 7 0 0 0 5 6 0 0 0 0 0 0 8 0 0 0 j
C M C R C O M C E R E A L S L O B O Z IA ; IL ' 4 < ■ ' 3 0 3 8 4 r r 5 3 5 3 2 0 0 0 : : . . 1 7 6 2 - j
S O R E T I S E R V IC E - C J 1 5 1 7 5 4 5 1 7 5 4 0 0 0 1 0 0 0 j
J U B C J U N IO R B A C A U - B C -1 1 5 3 6 4 3 0 0 8 0 0 0 - 2 8 0 0 0 i
XI> a t e s i n t e t i c oN R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ I O N A T E ...................... . . . . . '........................................................ : . 2 7 7N R . T O T A L A C Ţ I U N I .................................................................................................................... 1 . 4 4 3 . 1 7 4V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ I I - ..........................................................- ...................7.................. . . 5 . 3 6 3 . 3 5 1 . 2 2 9 L E II N D I C E R A S D A Q .................................................... r . ..................... ; .................................................................................. 6 8 5 .3 1 P U N C T EV A R IA Ţ I A Z I L E I ....................................................„ ....................................................................................................... - 7 .7 7 P U N C T EV A R IA Ţ I A P R O C E N T U A L A ................................................................. - 1 . 1 2 %
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl la Piaţa extratesieră RASDAQ provin de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST SA., str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212. '
D E N U M I R E A
' V A L U T E I ,S i m b o l
- V a r ia ţ i e f a ţ ă d e z i u a
p r e c e d e n t ă { % )
C U R S U LI n l e i
DOLAR AUSTRALIA AUD 0.85 Ţ 13041
DOLAR CANADA ‘ CAD 0.03 Ţ 15058
FRANC ELVEŢIA . CHF 0.55 T 13056
COROANA DANEMARCA. DKK 0.92 Ţ 2729
LIRA STERLINA GBP 0.18 Ţ 33672
YEN JAPONIA /* JPY 0.36 | • 204.16
COROANE NORVEGIA NOK 0.52 Ţ 2510
COROANE SUEDIA SEK 0^7 Ţ 2438
0 OLAR SUA USO 0.15 Ţ , 22349
OST DST 0 2 J. * 29209
EURO , EUR ' 0 J7 Ţ - 20363
Cursurile ţirilorparticipanie la EURO ' -
SHILING AUSTRIA ATS . 0.95 Ţ 1480
FRANC BELGIA BEF 1.00 Ţ 505
MARCA GERMANĂ DEM 0 9 6 Ţ 10411
PESETAS SPANIA ESP 0J7 Ţ 122.38
MARCA FINLANDEZĂ ; FIM 0 57 Ţ 3425
FRANC FRANŢA FRF 0J4 Ţ 3104
URA IRLANDA ţ IEP 0.97 Ţ 25856
LIRĂ rTALIA LIT 0.96 Ţ 10.52
GULDEN OLANDA NLG 0.96 Ţ 9240
ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.96 Ţ ‘101.57
1 g AUR (preţîn lei) 0.12 i 197382
:. - î l
suripj-Napc
e plaţî ca,15
M u laugus
tarăf-12000
C a s a d e s c h i m b I * U S D J[ - * D E M . ; , * " j
v a lu t a r * c V 1 ;
M A C R O G R O U P 22220 22 .3 5 0 10220 1 1 0 .3 3 0
PLA TIN U M , 22200 2 2 2 5 0 10200 | 1 0 .3 5 0
C A M B IO | 22220 22 .3 50 10 .180 I 1 0 .3 0 0
P R IM A ^ | 22220 2 2 .4 0 0 10 .180 1 0 .3 20
‘l5 * n c a " K I» z ', y-*i * •* ~v ^ *■* — ” . . , — V
B an e P6st 2 2 2 4 0 2 2 .4 0 0 1 0 2 5 0 1 0 .4 0 0
B RD 22.150 22^650 10 .152 1 0 .3 9 5
BCR 2 2 .2 80 22 .4 2 0/*
10.071 1 0 ^ 4 4 ■
Transilvania 22.100. 2 2 2 5 0 10200 10J 20
* C u r s u r i a f i ş a t e l a o r a 1 5 , 3 0 . L a a c e e a ş i c a s ă d e s c h i m b v a l u t a r .c u r s u r i l e p o t v a r i a d e l a u n p u n c t d e l u c r u l a a l t u l . -
E U O L U T I 1î n u l t i m a s &p t ă m î n A
* C u r s u r i B N R - lei -D A T A E U R O D E M G B P U S D A U R
M i e r c u r i , 9 . 0 8 20.010 1 0 . 2 3 1 3 3 t 3 5 1 22.121 1 9 4 . 8 7 0
L E Ip erso a n e fizice - % - p e r so a n e ju rid ice - %
* dobîndâ se capitalizează;" cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pinâ
B A n e l c o m ercia le la v e d e re 1 h jnâ 3 lu n i 6 lu n i O tuni 12 lu n i B A n c I co m e rc ia le la v e d e re 1 lu n ă - 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i
B C R * 10 30 31 32 33 34 B C R * 10 30 31 32 33 34
B R D 9 -. :• 30 31 32 33 34 BRD** . • • - 9 - • 27 2 9 3 0 31 329 • - - . 3 0 32 34,5 36 40 B A
'9 31 32 - - ■ - 'B a n c Poat* 9 3 2 3 4 33 3 0 38> . B a n c Post* . ■ •v ..-9 . 31 ■ > 3 2 - . 33 - 34 35 A L P H A B A N K
(•. au«ur*»<n S 3 0 3 3 3 3A L P H A B A N K
|B. «ucu»*») S 30 33 34 34 35-C a rp a tic a 10 3 3 3 5 3 3 ) 33 32
Tra n silva nia 9 33 35 36 34 34 Tra n s ilv a n ia 9 31 3 3 3 4 | 3 3 32
Rom âneeacA** 10 33 35 34 34 35 R o m ân e a sc ă* * 10 33 3 5 3 4 34 3 9
C E Q 9 32 33 33 - 33 C E C 9 31 3 2 . 33 3 3 33A L I A N Ţ A 1 b : . 35 36 37 38 39 - * B .I.R . 10 38 39 40 41 4 }
B .I.R . 10 42 45 46 47 47 R O M E X T E R R A 10 3 0 3 3 33 37 38R O M E X T E R R A (d o b . v a r ia b ili) * ' 10* 32 " 35 37 39 ' 40
T U R C O -R O M A N A .. 5 . 3 4 3 3 34 3 3 33T U H C O -R O M A n A 5 34 35 34 33 33
" D A C I A F E L IX " 9 30 28 27 2 6 23
"Io n Ţlrla c" 29 31 36 36 30 " Io n Ţlrlac** 4 30 31 32 3 3 34
R o m â n i de S c o n t 7 34 35.5 35 35 35 R o m in i de S cont 7 3 4 3 3 .5 33 3 3 33
7 - • 34.5 34 34 34 7 * 3 4 .3 34 3 4 34B i n c l pop u la re la v e d e re 1 l u n i 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i B A n c I p o p u la ra la v e d e re ’ 1 h J f l i 3 lu n i 6 lu n i 9 Iw n l 12 Iw n l
N A P O C A 10 , 40 42 46 ; - 46 N A P O C A 10 3 6 3 8 40 * 4 2S F IN X C O O P 10 54 56
T R E Z O R 10 - 47 4B 49 - S F IN X C O O P 10 64 3 6 * • *" C L U J " 10 35 37 . . T R E Z O R 10 4 7 4 6 49 *
■M IN E R V A .12 . .3 5 : . . 40 - 42 - 43 " C L U J " 10 3 5 - •C o n c o r d ia C re d it a - 41 - . - 45 * '*' - ■ C o n c o r d ia C re d it 6 36 3 9 4 0 - L J
- p erso a n e fizice %1 B A N C A V a lu t a V e d e r e 1 l u n ă 3 lu n i 6 Iu n ) 9 lu n i 12 Iu n )
B C RD E M 3 - 3 ,3 3 ,7 - 4 .1U S D 4 - 4 ,7 5 5 - 5 ,2 5
• B R OD E M 2 .2 5 2 .4 2 ,5 2,6 2 ,6 5 2 ,7U S D 3 4 ,1 5 4 .2 5 4 ,4 4 ,5 4 ,6 5
B a n c P o s tD E M 2 ,2 5 2,8 3U S D 4 - - 4 ,8 . 5
; ' : B . A g r ic o lă O E M 2 ,5 3 - - 3 .2 3 .2 3 .5 3 ,7U S D 4 , 5 ,2 S .3 5 .5 5 .5 . 5 ,8 5
I o n Ţ i r ia c D E M 2 ,2 5 3 ,2 3 ,3 3 ,7 5 4 4 .2 5U S D 3 ,5 5 5 .2 5 5 ,5 4 ,8 5 5 ,7 5
: :v • - B . I .R ( - - D E M 3 ,5 3 ,7 5 • 4 4 .2 5 4 ,7 5 5U S D 4 . 4 ,7 5 5 5 ,2 5 5 ,7 5 6
T r a n s i lv a n ia D E M 2 ,5 - 3 3 .2 5 3 ,7 5 4 ,2 5U S L ) 3 5 ,5 5 ,7 5 6 6 ,5
R o m â n e a s c ăD E M - - .3 • 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4U S D 2 ,5 .- 5 : 5 ,5 0 5 ,7 5 6 6
C a r p a t ic aD E M 2 ,5 - - 3 .5 - 4 'U S D 3 - - 4 .5 - 5 ,5
A L P H A B A N K ( B . B u c u r e ş t i )
D E M 2,1 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 .5U S D 2 ,5 5 ' 5 ,5 5 ,5 5 ,6 6
T u r c o - R o m â n ă -D E M 1 4 4 ,2 4 .5 - 4 ,7U S D 2 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 - 7 ,1
: R o m e x t e r r aD E M 3 3 ,2 3 ,3 3 ,5 4 - : ' 4 ,2U S D : , 3 ,5 5 5 ,2 5 .4 5 ,5 5 ,6
" D A C I A F E L IX "D E M . 2 ,5 - . 3 3 ,2 5 3 ,7 5 4 ,2 5U S D 3 - 5 ,5 5 ,7 5 6 6 ,5
R o m â n ă s d e S r o i t
D E M 1 .5 3 ,3 3 ,3 3 .3 3 ,5 3 ,5U S D 1 ,5 , 5 - 5 - 5 • 5 ,5 5 .5 :
- p e r so a n e ju r id ice - %B A N C A Valuta Vadare 1 lu n i 3 lurţl 6 luni 9 lu n i 13 lu n i
B C RDEM i - 3.3 3.7 - 4.1U S D 4 <.75 . S • 5.25
BR D ,O EM 2,25 2.4 2,5 2,5 2,05 2.7U S D J 4,15 4.25 4 4 4.5 4,55
Bane PoatD EM 2.25 2.5 • 2.8 3U S D 3 4 - 4,2 - 4.5DEM 2,5 ■ : 3 • 3.2 3.2 3.5 3.7U S O 4 . 5,2 5.3 5,5 5.5 S fiS
DEM 2,25 3,2 3.3 3.73 4 4.25U S D 3.5 3.25 5.5 S.S 5.3 6
' ' B I R 'DEM 3 3,5 - 4 4.25 4.25 4.5U S D 3,5 S 6 8.5 6.75 7
T ailv IDEM 2.5 - 3 3,25 3.75 4.25U S D 3 * 5.5 5.75 6 6.5DEM ' 3 . '3 3.25 3.5 3.75 4U S O 2.50 5 5,50 5.75 6 6
C tiDEM 2.5 - - 3.5 - 4U S D 3 * • 4.5 - 5.5
A L P H A B AN K DEM . 2.1 2.5 2,5 2.5 2,5 2.5. (B . Bucureşti) U S D 2.5 5 5.5 5,5 5.6 6
Tu rco-RomânSDEM 1 4 *.2 4,5 - 4.7U S D 2 6.25 6.S 6.75 - 7.1DEM •'•-3 3Jf 3.3 3.5 4 4,2U S D : 3,5 .. ■ 5..' - 5.2 5.4 5,5 ■ 5.6
"D A C IA FELIX"OEM 2,5 * 3 3,25 3.75 4,25U S D 3 - * 5,5 5.75 6 6,5
D E M 1 ,5 3 ,3 3 .3 3 .3 3 ,5 3 .5 *U S D : 1 .5 '•; : 5 5 . . 5 5 ,5 5 .5
NOTA: Suma minimă pentm constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă in iunctle de bancă
A c tiv e Ju nior;*
A c tiv e C la ss ic
A c tiv e D in a m ic '
C a p ita l P lu sF o n d u l p e n tru C o m e rţ E x te r io r
F o r tu n a C la ss ic F o rtu n a G o fd (19Toi 2000)
F o n d u l d e In vestiţii ş l D e z v o lta re (2 6 .0 1 .1 9 9 9 )
F o n d u l d e In vestiţii G e ls o r .F o n d u l N a ţio n a l d e A c u m u la re * (3 .0 2 .1 9 9 9 )
F o n d u l N a ţio n a l d e in v es tiţii*
F o n d u l M o n e ta r S ta b ilo - ,
T e z a u r
F o n d u l M u tu a l T ra n s ilv a n ia :
ADMINISTRATOR
A c tive M a n a g e m e n t In te rn a t io n a l S .A .
A c tive M a n a g e m e n t In te rn a t io n a l S .A .
A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a t io n a l S A .R e a l F in in v e s t S .A .
A d m in is tra to r S .A .S p o r S A .
C e r t ln v e s t S .A .
C a p ita l A s s e t M a n a g e m e n t S A . C a p ita l A s s e t M a n a g e m e n t S A .
WLOAfiEUZI
S .M .F . 2 0 0 0 S A .
G e ls o r A s s e t M a n a g e m e n t S A .
S o v In v e s t S A .
S o v In v e s t S A .
Q u a d ra n t A s s e t M a n a g e m e n t S A .
O FIC IUL JUDEŢEAN PENTRU PRO TECŢIA CONSUMATORULUI431.367.
1994v S-a scindat Confederaţia sindicală CNSLR-Frăţia şi s-a constituit o nouă
confederaţie care, pe baza unui acord de principii* cu CDR, şi-a exprimat disponibilitatea de a
susţine forţele de opoziţie.
eCiu « I i i rrasi ]m
;v * * K < + - V v
;
V»&** .• , y - , .»
-*av - h i ■ : ' : - ■"V y = - ' i
* >*„« ' * *
; V , r ‘ * /
f£-\-Jx
„ V .„„«.-ea?-;
J & . * * ,
V- V* }t j
* P. l ?^-Tţ/
> : -v<C" V * ’ + *rf- ,t* •;■ y * $ y
**' •*<?
V"*J ' , " 4 ■ rr T * G ’ *_ îl >**
Vw •»
T?'-V>.
r * " „ f * c . -*' " -^ S i
< h jd -rC ă t'.<& f / M , ' L ' A T&IL ;Un dnim desfundat de ploi, pe care maşina
înaintează cu greu. O sumedenie de uliţe chinuite de praf. Tăcerea e moartă, de stup părăsit. Doar zgomotul frunzelor, care face parte din cadru, ca un oftat de alături.
Lumina este parcă aici mai gravă şi mai profundă. La Mârişel totul pare îngropat sub răşină. Iar păşunile interminabile dau văzduhului reflexe verzi. .
Case albe şi simple, de ţară, case cu cerdac şi viloace cu piscină şi teren de baschet sălăşluiesc împreună... în izolare, în(r-un fel de înstrăinare de lume.
Un cîine slăbănog, probabil al nimănui, latră din toate puterile. Nu-i plac maşinile. Aici, în partea nordică din adîncimea spintecătoare a Someşului Cald era pînă mai ieri atîta linişte... în perioada verii, acum e ceva mai multă agitaţie. De vină sînt puhoaiele de turişti care lasă în urmă zăngânitul tramvaielor şi se refugiază la Mărişel.
ân „Comuna ermgurilor“, bordeiele eoexisfă cu ’Viloacele"
Situată la 56 km de Cluj-Napoca, comuna Mărişel nu are un intravilan bine stabilit.
Multitudinea de cătune sau crînguri, cum le numesc localnicii, se află într-o dezordine încîntătoare.
Locuinţele dispersate frapează: rar găseşti două case care să semene. Cele bătrîneşti, văruite, coexistă cu vilele sofisticate ale orăşenilor., Alături de cele 571 de locuinţe ale băştinaşilor au mai apărut, ca ciupercile după ploaie, alte 179 de... locuinţe sezoniere. •.
Cu termopan, încălzire centrală şi terenuri de tenis, de baschet, dş volei ete. Căsuţe de vacanţă, cu un „minim de confort11, cum le place proprietarilor să le numească. .
Si Universitatea Tehnică, şi Cooperativa Constructorul şi-au ridicat în zonă cîte. o bază de agrement. : *
riîai aproape de cer...Aici, în vîrf de munte, mai aproape de cerul
albastru, te încearcă un sentiment ciudat de măreţie. E ceva sublim în felul în care Soarele mîngîie cu razele sale vîrfurile de brad şi iarba, încă plină de rouă. Splendoare de culori şi miresme fac decorul unui colţ rustic ce aduce cu un colţ liniştit de paradis. Liniştea din natură pare să se amestece cu liniştea din sufletul şi ochii localnicilor.
Cu toate acestea, la Mărişel (ca de altfel în orice sat de munte), viaţa e dură şi marcată de
-lipsuri de tot felul. Cele mai mari probleme le ridică drumurile pline de gropi şi bolovani, greu accesibile pentru autoturisme.
Pînă şi pentru căruţele localnicilor, urcatul şi coborîtul muntelui, este o aventură zilnică, ce necesită mari eforturi...
Din această cauză, prea puţini turişti se încumetă să-şi “sacrifice’ maşinile pe drumul ce .duce spre sat, preferind să-şi întindă corturile la poalele muntelui. Şi e .păcat câ o zonă cu un potenţial turistic atît de important rămîne
trebui schimbată. Primăria,Biserica şi postul de Poliţie, punctele cele mai importante ale satului, nu au deloc apă, iar la Dispensarul Uman apa curge ocazional. O remediere a situaţiei ar necesita o investiţie de vreo 2 miliarde de lei.
- Care sînt sursele de venit ale oamenilor de aici?
- Principala preocupare a celor aproximativ 2.000 de locuitori ai Mărişelului este agricultura, apoi creşterea animalelor, dar şi exploatarea şi prelucrarea lemnului. Cel mai mult se cultivă cartoful, ovăzul şi secara de toamnă. Oamenii cultivă atît cît le este necesar pentru trai...
- Se cresc multe animale?
- Aşa şi aşa... Se cresc porci, căi, vite, oi etc. Din păcate, în ultimul timp am rămas doar cu trei turme de oi, din cauză că lina şi laptele nu sînt plătite bine.Caii sînt folosiţi la arat, deoarece în unele locuri nu se pate intra cu tractorul, din cauză că terenul e în pantă. Dar şi recolta este pe măsură. Oamenii muncesc din greu pentru a-şi asigura existenţa. Viaţa la munte e grea...
- Cazuri sociale?- Avem 6 copii cu diferite handicapuri, „care
>s ’ • ' f , -.s.
nevalorificatâ (ţin cauza unui drum de proastă calitate. Apoi, alte probleme, deloc neglijabile, le ridică alimentarea cu apă. Despre oamenii satului, despre bucuriile şi neajunsurile lor, am stat de vorbă cu domnul Aurel M atiş, viceprimarul satului:
- O problemă acută a localnicilor este drumul ce urcă pînă în sat, deoarece la baza muntelui şoseaua se termină.
Sperăm însă că această problemă se va rezolva în viitorul apropiat, deoarece se are în vedere refacerea drumului pe o porţiune de 20 km, în sprijinul acestei iniţiative venind şi Consiliul Judeţean. .
O altă problemă o constituie alimentarea cu apă. Conducta uzată, veche de vreo 20 de ani, ar
nu şi-au mai primit indemnizaţia din februarie. Mai sînt două familii cu 15 copii, însă într-o situaţie mai deosebită se află o familie ou 6 copii, al căror tată are un handicap la o mînă şi nu poate munci. Se descurcă greu.
Tinerii merg la şcoala din sat, 8 clase, însă mulţi rămîn la acest nivel, din şauză că nu au cu ce se întreţine la oraş. /
- Distracţii...- în fiecare sîmbătă
seara se face discotecă, la care se adună tinerii din sat, dar şi din satele vecine.. Anual, se fac 6-7 nunţi, alte ocazii de distracţie şi bucurie...
Marea majoritate a sătenilor sînt de religie ortodoxă, doar 90 de persoane fiindpenticostali. Un sat fară unguri şi ţigani, cu oameni ce convieţuiesc în linişte, gustînd împreună bucuriile şi neajunsurile vieţii.
este o sursă de venit care să le asigure traiul în condiţii decente. De aceea, numărul navetiştilor a crescut în ultimii ani: 83 merg la serviciu la Cluj, 23 - Ia Gilău. în comună există şi 56 de şomeri din domeniul silvic şi construcţiile energetice.
Numele cu care se mîndresc cei -din Mărişel este cel al- profesorului universitar Aurel Marc,
Ide la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“.Afluenţii de dreapta ai Someşului Cald, pîraie
ce brăzdează platoul, au- în unele perioade ale anului, în special primăvara şi toamna, o curgere torenţială. Plouă des, iar precipitaţiile ajung la 1.000-1.200 mm anual în Valea Răcătăului. Acestea provoacă, nu de puţine ori inundaţii. După cum ne spunea viceprimarul Aurel Matiş^ prima zăpadă de la Mărişel, care se aşterne întotdeauna în prima jumătate a lunii noiembrie, se menţine pînă în luna aprilie.
S im o n a D U M IT R U V io ric a G A Z S I
S iw ti- — — . . -. --------------------------------------------------------
ş m w â m m- > 4
£f< -
WiM
?mim
?p i P
Jiisli t l
Prima zăpada
se menţineA . •*>* A .pina in
aprilieTraseul demografic a
fost, în ultimii 20 de ani, unul ascendent. Localnicii s-au convins însă că agricultura nu
î
v
f i i i«pag*l l l l ţmrn M
L < i ^ - -c 4 -9 t # r «*• *, \ s * 4 v i f
ir - j J r • 1 A - v'V, t , -‘v ,s
^ “ ............m im ă
n '? .
3&LU
POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981
1994 - PRM a cerut autorităţilor române să nu acorde viza de intrare în ţară Regelui Mihai, dorinţa fostului suveran de a participa în România la comemorarea zilei de 23 august
^ 1944 fiind calificată de C. V. Tudordrept “o tentativa patologică a făptaşului de a se întoarcere locul crimei".
Eentru_£opiii cu handicap tnoioLşum om fon
ÎNSCRIERI IA
ŞCOALA SPECIALĂ
TRANSILVANIAŞcoala Specială
TRANSILVANIA din comuna Baciu funcţionează, din septembrie 1997, sub patronajul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi al Fundaţiei de Caritate “Transilvania”. Obiectul său de activitate este educarea şi recuperarea medicală a copiilor cu handicap motor şi neuromotor. în acest sens, şcoala dispune de săli de clasă dotate cu aparatură modernă, specifică copilului cu handicap, calculatoare, săli de recuperare - kinetoterapie, logope'die, terapie ocupaţională. Cadrele didactice care funcţionează aici sînt de specialitate, avînd pregătire în psihopedagogie specială.
Din 15 pînă în 31 august, Şcoala SpecialăTRANSILVANIA (cu sediul în comuna Baciu, str. Principală nr. 292) face înscrieri pentru anul,şcolar 2000-2001, pentru clasele I- IV. Potrivit informaţiilor care ne-au fost furnizate de' directorul şcolii, prof. Andrei Avarvarei, pentru înscriere sînt necesare următoarele acte: cerere de înscriere; copie după certificatul de naştere; certificat d e . expertiză medicală; recomandarea comisiei complexe de diagnostic şi evaluare a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj; adeverinţă de la unitatea de preşcolari frecventată anterior. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic, între orele 10-13, la telefon 26-06-12.
M. TRIPON
• Trei morţi în urma unor evenimente rutiere • Un Moarte din neatenţie
Primul accident a avut loc pe raza localităţii Căianu si a avut
01, condus de Deffend Irend, în vîrstă de 29 de ani, domiciliată în Ungaria. în urma
drept cauză nerespectarea ^ f Iui’ Moldovan ? deced(atregulilor de circulaţie pietonală. Moldovan Tudor, în vîrstă de 72 de ani din localitatea Căianu se afla, în jurul orei 15.00, în faţa imobilului cu numărul 66 din localitate. La un moment dat moşul a dorit să treacă strada, însă, uitînd să se asigure, pe la
...'..La cîteva ore după acest accident, pe raza localităţii LunCani, comuna Luna, din aceleaşi cauze, un copil, în vîrstă de 8 ani şi-a pierdut viaţa.
Rupa Vasiie, din Luncani s-a angajat, înjurai orei 18, în
-traversarea străzii prin loc
bolnav psihic s-a sinucis sărind în faţa unei maşini •înmatriculare CJ-06-AKF, de ani, din localitatea Iclod, a condus din direcţia Luduş- încercat de mai multe ori să-şi Turda de Hedeşan Alexandra de 43 de ani din Cluj-Napoca. Deşi s-a încercat salvarea lui, efortul a fost zadarnic, Rupa murind
^ Cronicqjudiciqro
jumătatea drumului a fost nemarcat şi fară să se asigure,surprins şi accidentat de El a fost lovit de autoturismulautoturismul înmatriculat GEA- Dacia cu, numărul de
după cîteva minute.-
S in u c id e re .Un alt eveniment rutier mai
puţin obişnuit a avut loc în seara aceleiaşi z f cînd, un bărbat bolnav psihic a decedat după ce s-a aruncat în faţa unei maşini.
Puşcaş Mircea, în vîrstă 43
pună capăt zilelor aruncîndu-se în faţa maşinilor însă n-a reuşii. Luni seara s-a îmbătat turtă şi a aşteptat prima maşină pentru a-şi atinge obiectivul. Ghinionul a fost de partea lui Ani Cristian, de 30 de ani, care în timp ce , conducea autoturismul Dacia, cu numărul de înmatriculare CJ- 53-YNA, deşi, a încercat să-l evite pe sinucigaş nu a'reuşit, accidentîndu-1 mortal.- Cosmin PURIŞ
Ce se întîmplă cu copiii abandonaţi?10 centre de plasament există"
în cadrul Direcţiei Generale* Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copiilor. Din 1997, conform legii au intrat 5 centre de plasament, iar în urma ordonanţei 261/2000 au mai intrat încă 5 astfel de centre (cu nevoi speciale). 1.070 copii (0- 18 ani) beneficiază de serviciile acestor centre. Condiţiile materiale proaste, nivelul de trai scăzut şi nu numai sînt cauzele - care determină creşterea abandonului copiilor. Darsşi numărul copiilor adaptabili este în creştere. în conformitate cu legea se efectuează adopţii. Ce este adopţia? Adopţia este o măsură specială de protecţie a drepturilor copilului, -prin care se stabileşte filiaţia dintre cel care adoptă şi copil, precum şi rudenia dintre copil şi rudele adoptatorului. Adopţia este atît un act juridic, cît şi un serviciu social şi se face numai pentru
-"Plasă’VIa
protejarea intereselor superioare ; ale copilului (Legea nr. 87/1998).
Cine poate deveni părinte adoptiv? Cine poate fi adoptat? Pot să adopte persoanele sau familiile cu sau fără copii care prezintă condiţii materiale şi garanţii morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului.' Pot fi adoptaţi copiii ai căror părinţi sînt decedaţi, declaraţi judecâtoreşte morţi sau necunoscuţi, copiii ai căror părinţi sînt decăzuţi din drepturile părinteşti sau sînt puşi sub interdicţie, copiii care sînt declaraţi judecătoreşţe abandonaţi sau ai căror părinţi şi-au dat consimţămîntul pentru adopţie. Cine oferă servicii? Serviciile sînt oferite de către asistenţii sociali cu studii superioare, psihologi şi jurişti. în urma acestor servicii au fost realizate 130 adopţii naţionale şi internaţionale (Franţa, SUA, Spdnia, Israel), în perioada
1997-2000. De asemenea au demarat proiecte în colaborare cu diferiţi parteneri, proiecte ce vizează instituţionalizarea copiilor. Geoâgiu-Băi, Cheile Turzii, litoralul au fost cîteva dintre locurile care i-au găzduit pe copiii din cadrul centrelor. Se organizează şi tabere de specialitate pentru copiii cu rezultate deosebite la învăţătură. Graţie plasamentului în familie extinsă, la asistenţii matemali şi, în fine, adopţiei a scăzut numărul copiilor de la centrele de plasament. Referitor la consultanţa-.juridică ea e asigurată de către consilierii juridici (se ocupă de finalitatea adopţiei). Direcţia Generală Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copiilor oferă siguranţă copiilor, speranţă, dar "le redă şi zîmbetul pe buze." - Un copil nu este doar un simplu dosar - a spus Monica Filip, şef Serviciu Protecţie de Tip Rezidenţial.
Paula POP
O tînără a rămas fără bijuteriiO tînără, din localitatea Huedin, a rămas în
urmă cu două zile fară bijuteriile pe care le avea asupra ei după ce a fost convinsă de o . ţigancă sâ-i ghicească viitorul.
Bogdan Noemi a fost acostată pe stradă, în cursul zilei de luni, de o femeie care anunţa că ghiceşte viitorul. Dorind să afle şi ea care-i va fi destinul, Noemi s-a lăsat convinsă
de vrăjitoare.'După ce i-a spus vrute şi nevrate ţiganca i-a luat în schimb brăţara şi lănţişorul pe care tînără le purta asupra ei. Prejudiciul adus de vrăjitoare este de aproape 1,4 milioane de lei. Odată cu reclamarea actului de înşelăciune Poliţia din Huedin a demarat cercetările în vederea identificării şi prinderii vrăjitoarei. C.PURIŞ
Un copil de un an si jumătate în aşteptarea certificatuluide... naştere>
Acum 5 ani o familie de tineri din oraşul Gherla'a plecat în Italia la lucra.'.
Tinerii s-au stabilit tocmai, la Roma, unde_ lucrează în diferite restaurante. între tîmp s-a născut şi primul lor copil, Eugenia, care, însă, nu putea fi înregistrată “oficial”, avînd în vedere câ familia Sabo are cetăţenie română, iar legile în Italia sînt deosebit de aspre în această privinţă. Familia din Gherla - prin intermediul părinţilornfiaţi în ţară - a făcut toate demersurile ca să-şi obţină certificatul de naştere al micuţei Eugenia, dar de un an şi jumătate tot se tărăgănează rezolvarea problemei. Bunicul, aflat la Gherla este chiar îngrijorat în privinţa soartei copilului. Rar se întîmplă, ca după un an şi ceva certificatul de naştere al unui nou-nâscut sâ nu fie rezolvat.
SZ. Cs.
Ai »o i a om Alici Ţ şti/imCk TS'/ir P»P/ÎRflf Qi . < ^OfUh tâ u A6UM Tffl /INI.
ftCwfr&TÎNreiAicb' 6 n n o M i n p s /irţ&şi
Germania aşteaptă informaticieni din străinătate
.6im n I69MS6. * #
T0MULET
IÎncepînd cu 1 august 2000,
specialişti cu înaltă calificare în domeniul . tehnologiei informaţiilor şi a comunicării din România au posibilitatea să primească aprobarea - aşa numita “green card” (cartea verde) de a lucra în Germania.
Persoanele interesate se pot adresa prin e-mail instituţiilor care se ocupă de administrarea muncii în Germania: Oficiului Federal. al Muncii(Bundesanstalt fur Arbeit - BA) pe adresa www.arbeitsamt.de şi Ministerului Federal al Muncii şi Ordinii Sociale(Bundesmiriisterium fur Arbeit und Sozialordnung - BMA), Persoane interesate, care nu dispun de relaţii cu firme germane, îşi pot depune solicitările de angajare direct la Oficiul Central de Plasare a Forţelor" de Muncă din Germania (Zentralstelle fur Arbeitsvermittlung) din Bonn: e-mail: [email protected]. Acolo toate solicitările sînt adunate şi - firmele interesate îşi pot alege viitorii colaboratori.
în afară de aceasta, solicitanţii pot contacta direct întreprinderi singulare din Germania: fie
răspunzînd unor anunţuri (ce vor fi publicate pe Internet), fie răspunzînd unei oferte a unei întreprinderi de la adresa pe Internet a BA (www.arbetisamt. de). Intermedierea locurilor de muncă prin Oficiul Federal al. Muncii este, în orice caz, gratuită.
Solicitanţii trebuie sâ posede o diplomă de studii superioare sau, alternativ,, să facă dovada, că angajatorul va plăti un salariu brut anual de cel puţin 100.000 mărci germane. Condiţiile contractului de muncă nu trebuie să-i dezavantajeze pe angajaţii din străinătate faţă de forţele de muncă din Germania, care dispun de o Calificare înaltă asemănătoare. Cunoştinţe de limba germană sau engleză prezintă un avantaj. -
După ce solicitanţii cad de acord asupra contractului de muncă, viitorul angajat- poate . să-şi ia aşa numita asigurare/ garantare a permisului de lucru de la Oficiul German de Muncă... Acesta verifică, dacă necesitatea unui nou angajat-poate fi acoperită - priritr-un specialist german sau din Uniunea Europeană. Dacă acest lucru nu este posibil, se acordă permisul
de şedere. După prSzentarea permisului temporar de muncă şi şedere, se poate solicita Consulatului german competent
. din România viza pentru intrare în Germania.
După intrarea în Germania, specialiştii informaticieni pot solicita o aprobare de muncă şi şedere pentru o durată de pînă la trei ani. La cerere, există posibilitatea ca durata şederii să fie prelungită la pînă la cinci ani în total. în cadrai acestor cinci ani se poate schimba firma. Familiile solicitanţilor ar putea să-i însoţească în Germania. Soţul/soţia obţin abia la doi ani după intrarea în ţară
.permisul de -muncă. După : scurgerea perioadei de cinci ani,
este prevăzută pentru toţi membrii familiei întoarcerea în ţara de origine. Consulatul' General vă poate pune la dispoziţie şi o mică broşură în , limba,germană şi engleză, în care sînt cuprinse -toate informaţiile referitoare la programul pentru specialişti în domeniul informaticii. Acestea pot fi obţinute şi prin web-site- ul Ministerului Federal al Muncii şi Ordinii Sociale: www.bma.bund.de.
Cursă contra cronometru
cu... moartea.Florian Sandu, de 24 ani,
din Cluj-Napoca se consideră un om fără noroc. A avut în viaţă ghinioane cu carul. Dar... cea mai mare tragedie a vieţii lui a fost în primăvară, cînd a intrat într-un stîlp cu autoturismul* în apropiere de Sala Sporturilor “Horia Demian’ . în urma coliziunii, maşina a ajuns armonică, iar cei hei amici ai săi Postolachi Călin, Groza Paul şi Ciontoş Ciprian au fost accidentaţi.
Băieţii se întorceau de la un ch ef din cartierul Mănăştur.
La miezul nopţii, s-au “îmbarcat” într-o Dacie, a unui vecin şi au pomit-o spre buricul tîrgului. Se îndreptau spre podul Garibaldi, cu viteză de peste 100 km/oră. Un echipaj al Poliţiei clujene le-au făcut semn sâ se. oprească din cursa contra cronometru. Florian, care era la volanul maşinii, în stare “euforică”(alcoolem ie,, 1,70 gr/la mie), nu s-a conformat la semnele agitate făcute de poliţişti. Şi... a mărit viteza. La 150 km/oră, a pierdut controlul maşinii, a urmat “întîlnirea” cu stîlpul de pe' marginea şoselei. Cel mai grav accidentat a fost Postolachi Călin, din Chişinău, student la Academia de Arte Vizuale care, în urma multiplelor leziuni moare după" cîteva zile.
Florian Sandu â fost condamnat la 3 ani închisoare pentru ucidere din culpă şi plata sumei de 19.000 dolari, daune morale, părinţilor tînărului basarabean şi 105 milioane Institutului Inimii şi Clinicii de Neurologie.
Fam ilia Postolachi - doreşte cu banii pe care îi vor încasa de Ia Florian să îi ridice lui Călin monument' ..omagial, să organizeze anual un concurs de pictură la Chişinău şi sâ editeze un volum “Călin Postolachi, un Labiş al picturii din Basarabia.* Instanţa de judecată nu a fost de acord cu cererile formulate de familia tînărului pictor.
Specialiştii românii pot candida pentru trei posturi care <înt vacante din structura Centrului ONU din Nairobi (Kenya) deşi Romama nu face parte dintre “statele donatoare", informează Ministerul Mediului. Domeniile de activitate sînt două posturi resurse umane şi un post de director de proiect GEF. a m
Armata iugoslavă va fi reorganizată şi va deveni “mai puţn • numeroasă, dar mult mai flexibilă”, a declarat comandantul
■ Marinei Militare Federale, amiralul Milan Zec, într-un interviu publicat, ieri, de cotidianul “Borba", citat de AFP.
6
Pesta ISO de eiappţi ei Hfespsi de Finanţe- a jidetnlni Glii m sispne ,uaman deatestave pe post
Un număr de 113 angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) Cluj care deţin funcţii de conducere, vor susţine, pînă la sfîrşitul acestei luni, examen de atestare pe post, conform prevederilor Legii Funcţionarului Public.
^Directorul DGFPCFS Cluj, Mihai Costin, a afirmat că persoanele care deţin în cadrul Direcţiei funcţii de conducere au primit, luni, subiectele pe marginea cărora vor alcătui lucrările scrise. Acestea urmează să fie predate pînă în 22 august a.c. şi prezentate în faţa comisiei de atestare. Din această comisie fac parte, pe lîngă cei doi
directori ai instituţiei, o persoană din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarului Public.
Finanţiştii cu funcţii de conducere vor susţine, la finele lunii august a.c., în vederea atestării şi un interviu legat de tematica specifică domeniului de activitate în care activează. Nota minimă (calculată ca medie, artitmetică între cea de la lucrarea scrisă şi interviu) pe.care trebuie să cţ obţină un funcţionar al finanţelor pentru a putea fi atestat pe post este şapte. în cazul în care nu obţin acest rezultat, persoanele respective vor fi suspendate din funcţie, urmînd să fie organizat concurs pentru ocuparea acestei funcţii.
PDSR a adunat aproape 6 .0 0 0 de semnaturi pentru
susţinerea lui lliescuConsilierul local Remus Lăpuşan, coordonatorul campaniei
de semnături a PDSR în Cluj-Napoca pentru suţinerea candidaturii lui Ion lliescu la Preşedinţia României că în cele trei puncte din municipiu (Centru, Mănăştur şi Mărăşti) au fost strinse aproape 6.000 de semnături. Lăpuşan, liderul Organizaţiei de Tineret Cluj a PDSR, spune că în judeţ vor fi adunate circa 30.000 de semnături, pentru ca numărul total la nivel naţional sâ fie de circa un milion. Reamintim că acum două zile, PDSR a anunţat câ deja au fost strinse cele 300.000 de semnături necesare înscrierii în cursa electorală a lui Ion lliescu. T.C.
Hai multe partide au contactat i i în vederea unei posibile alianţe
Mai multe partide^ au contactat UDMR în 'vederea unei posibile alianţe politice, însă’Uniunea este deocamdată pe poziţie de aşteptare, a declarat, în ediţia de luni a cotidianului “Magyar Hirlap”, preşedintele formaţiunii, Marko Bela.
UDMR a purtat deja discuţii cu liberalii şi a primit semnale de la democraţi şi ţărănişti.'
“în această situaţie, nu ne va fi uşor să ne orientăm pînâ pe 9 septembrie, cînd consiliul
reprezentanţilor unionali va trebui să decidă dacă va avea candidat propriu - variantă spre care, se pare, majoritatea ar înclina - sau va sprijini un alt candidat”, a spus Marko.
El nu a ascuns faptul că scindarea coaliţieiguvernamentale pune şi UDMR; dealtfel cunoscut pentru loialitatea sa, în faţa unei alegeri. “Nit putem fi loiali faţă. de toată lumea” - a spus preşedintele Uniunii, adăugind că. UDMR nu doreşte să se
amestece în luptele interne ale partidelor, dar dacă aceste confruntări au ca miză persoana preşedintelui republicii, atunci nici pentru UDMR nu este indiferent rezultatul. în ceea ce priveşte alianţele electorale în formare, Marko a- precizat că deocamdată sînt în curs doar tatonări preliminare, dar deja pare sigur că cele 6-7 procente ale maghiarilor vor putea decide cine va fi preşedintele României.
British fUrways anunţă suspendarea zborurilor cu avioane Concorde
Compania britanică British Airways a Anunţat, ieri, că va suspenda imediat toate zborurile cu avioane supersonice Concorde. Decizia a fost luată deoarece autorităţile aviaţiei civile britanice şi franceze se pregătesc să recomande, astăzi, suspendarea autorizaţiilor de zbor pentru toate avioanele Concorde, a declarat directorul general al British Airways, Rod Eddington.
losefina Moroşan susţine că a fost eliberată din funcţia de secretar de stat în Finanţe din motive politice
losefina Moroşan a declarat câ motivul pentru care a fost eliberată din funcţie nu poate fi decît unul politic, în condiţiile în care nimeni nu are ce sâ-i reproşeze “nici profesional şi nici ca secretar de stat în Ministerul Finanţelor”. “M-a surprins modul în care a fost luată decizia de a fi eliberată din funcţie, pentru că nu am fost înştiinţată nici de colegii de partid, nici de ministrul Finanţelor. Singura mea
pretenţie nu era decît să mi se spună”, a precizat Moroşan. Premierul Mugur Isărescu a semnat, ieri, decizia de eliberare din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor a Iosefinei Moroşan (PNŢCD). Pe locul vacant a fost numit independentul Valentin Lazea. losefina Moroşan a declarat că a luat legătura cu preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, care i-a comunicat că nu ştie nimic despre această decizie. “Plec ;
din ministerul Finanţelor cu fruntea sus şi cu conştiinţa împăcată^ că mi-am făcut datoria. întotdeauna m-am considerat un specialist susţinut de PNŢCD. Sper ca în mănătoarele zile, liderii PNŢCD să poată explica decizia privind eliberarea mea din funcţie”, a adăugat Moroşan. în cadrul Finanţelor, Moroşan s:a ocupat de relaţiile instituţiei cu Parlamentul şi cu sindicatele, de problema, eşalonărilor datoriilor
la bugetul de stat şi de colectarea veniturilor bugetare. Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a declarat, ieri, că motivul demiterii din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor p Iosefinei Moroşan este “întărirea echipei ministerului” în vederea negocierilor cu organismele financiare internaţionale. Remeş a spus că iniţiativa i-a aparţinut prim-ministrului şi că a fost de acord cu această propunere.
Noimele Ministerului Sănătăţii privind norme europene, iar marea majoritate
obţinerea autorizaţiilor de funcţionare pentru şcoli sînt a şcolilor noastre sînt vechi de peste S0-I00 de ani
O biectivele reformei,educaţionale s-au realizat, în învăţămîntul preuniversitar, sub aspectul curriculum-ului şi evaluării, al resurselor umane şi financiare, sub aspect structural şi funcţional. Din decembrie 1997, Ministerul Educaţiei Naţionale şi inspectoratele şcolare judeţene au adoptat iniţiative privinddescentralizarea şi autonomia
- locale, agenţilor economici şi părinţilor în gospodărirea, reparaţia şi igienizarea unităţilor
de învăţămînt - se arată în Rezoluţia adoptată la întrunirea inspectorilor şcolari generali de la Braşov. Aceeaşi Rezoluţie evidenţiază că, la nivelul ţării, primăriile au alocat pentru învăţămînt, în anul 2000, 3.308 miliarde de lei; prin grija acestora,- a directorilor şi
’ inspectorilor şcolari generali, majoritatea covîrşitoare a celor28.000 de şcoli şi licee din ţară vor fi gata pentru începutul noului an şcolar. - .
“Inspectoratele şcolare judeţene cer de mai multă vreme nu numai schimbarea
înfăţişării şcolilor prin implicarea autorităţilor locale, ci şi echiparea cu computere, dotarea cu mijloace modeme de învăţămînt şi asigurarea transportului şcolar.Inspectoratele şcolare judeţene aplică Programul de reabilitare a şcolilor, început din .1998, printr-un program co-finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României şi susţin Programul de reabilitare a învăţămîntului rural. Constatăm, din păcate, că din cauza- dificultăţilor financiare, Parlamentul României a schimbat destinaţia Fondului special de susţinere a învăţămîntului de la ceea ce iniţiase Ministerul Educaţiei
Naţionale pentru infrastructura şcolilor, la asigurarea salariilor personalului din învăţămînt. Cerem ca acest Fond sâ revină la destinaţia iniţială” - afirmă, în unanimitate, inspectorii şcolari generali.
în Rezoluţia adoptată la întrunirea inspectorilor şcolari generali de-la Braşov se mai arată că “normele Ministerului Sănătăţii privind obţinerea autorizaţiilor de funcţionare pentru şcoli sînt norme europene, iar mărea majoritate a şcolilor noastre sînt construite cu peste 20, 30, 50 sau 100 de ani în, urmă”. Or, pentru a' îndeplini aceste criterii, unele' scoli ar trebui chiafr reclădite.
Din păcate - susţin inspectorii şcolari generali - ca temă a dezbaterii publice “învăţămîntul. nu este analizat serios în urma unor informări prealabile, iar pregătirea materială pentru, deschiderea noului, an şcolar este abordată chiar fără a se consulta legislaţia în vigoare, potrivit căreia sumele necesare reparaţiilor şcolare sînt asigurate» din bugetele locale”.-
Inspectorii - şcolari generali, şi-au exprimat acordul pentru menţinerea ", dimensiunii refonriei, chiar dacă schimbarea majoră promovată în.învăţămînt produce, inevitabil, perturbări în sistemul educaţional.
M. TRIPON
Prefecturacontinuă
procesul pe tema
tarifelor la taximetre
După ce instanţa a respins cererea Prefecturii de a se renunţa la impunerea de tarife maxime şi minime pentru firmele de taximetre autorizate să lucreze pe raza municipiului Cluj- Napoca, BogdanCerghizan a declarat că va face recurs la această decizie. Prefectul spune că astfel se încalcă legea concurenţei, iar impunerea, de către Primărie, a unei majorări a preţului la serviciile de taximetrie nu poate intra în vigoare pînâ îa terminarea procesului. Reamintim câ Primăria. Cluj-Napoca a decis, pe baza hotărîrii atacate de prefect în contenciosul administrativ, să majoreze preţul la serviciile de taximetrie, datorită deprecierii monedei naţionale relativ la dolar.
T.C.
O adolescenta din Videle
a murit după ce a fost împuşcata accidental de un
poliţistO adolescentă din oraşul
Videle, judeţul Teleorman,- a murit, în cursul nopţii de luni spre marţi, după ce a fost împuşcată accidental de un poliţist, informează su rse . din Institutul National de Medicină.t W-,. Legală (INML).
Mirela Bratu (16 ani) a fost adusă la INML de la Spitalul Municipal Videle, medicii bucureşteni constatînd că a decedat în urma faptului că fusese împuşcată în cap. :
Conform- primelor cercetări, adolescenta a fost împuşcată accidental de către plutonierul Mihai Burcescu, care se afla în misiune, informează surse judiciare. Poliţistul a încercat să-l reţină pe un bărbat dat în urmărire locală, dar acesta a ripostat, lovindu-1 cu un par peste mîna în care plutonierul ţinea pistolul. în acel moment, arma s-a descărcat, iar glonţul a lovit-o. în cap pe Mirela Bratu, care se afla peste drum de casa celui urmărit de poliţişti, au precizat sursele citate.
Autorizată p rn S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- N apoca, înm atriculată la Oficiul Registrului Com erţului judeţului Cliij, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9
R E D A C Ţ IA : C luj-N apoca, str. Napoca 16
C U L T U R Ă : T E L 1 9 . 7 4 . 9 0 - M I C H A E L A B O C U ; S O C I A L -
C E T Ă Ţ E N E Ş T I : T E L . 1 9 . 7 4 . 9 0 - R A D U V ID A ; E C O N O M I C :
T E L : 1 9 . 7 5 . 0 7 - A L I N T U D O R B Ă I E S C U ; S P O R T : T E L . : 1 9 . 2 1 . 2 7
- C O D I N S A M O IL Ă ; P U B L I C I T A T E : T E L . /F A X : 1 9 . 7 3 . 0 4 - R Â U L
E - m a i l : r e c l a m a _ a d e v c j @ m a i l . d n t c j . r o - p u b l i c i t a te S E S T R A Ş ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 1 9 . 4 9 . 8 1 . -
_ , , , ‘ S T E L A P E T C U ; C O N T A B IL IT A T E : T E L : 1 9 . 7 3 . 0 7 - L I V I A P O P ;Secretar de redacţie: Tel/fax;Horea PEiTRUŞ ’ 19.74.18
ILIE CĂLIAN (redactor şef); ;VALER C HIO REAN U (redactor şef adjunet); CRISTIAN BAR A (redactor şef adjunct),Tel. 19.16.81; fax:19 .28 .28; -E-mail:[email protected] - redacţia
mS U B R E D A C Ţ I A T U R D A : T E L / F A X : 3 1 . 4 3 . 2 3
S U B R E D A C Ţ I A D E J : T E L . /F A X : 2 1 . 6 0 . 7 5
T IP A R U L E X K IIT A T L I Garam ondlîrm*raflr » f t -
