9dn9j_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile in Regiunea Centru

ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE SI POSIBILITATI EXISTENTE LA NIVELUL REGIUNII CENTRU PENTRU PRODUCEREA PE TERMEN SCURT SI MEDIU DE ENERGIE

Proiect Resurse regenerabile de energie - o solutie pentru dezvoltarea durabila a doua regiuni Europene

2

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

CUPRINS 1. Cadrul metodologic privind analiza potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru ... 32. Cadrul legislativ cu privire la SRE (Surse Regenerabile de Energie) .................................................. 4

2.1 Legislatia europeana ....................................................................................................................... 52.2 Legislatia romaneasca .................................................................................................................... 9

3. Stadiul actual privind utilizarea SRE, la nivel european si in Romania: tehnologii, performante, capacitate instalat prognoze, bariere: energia eoliana, solara, hidroenergia, biomasa, energia geotermala .......... 12

4. Potentialul resurselor regenerabila la nivelul Regiunii Centru. Particularitatile geografice ale Regiunii Centru 15

4.1 Principalele caracteristici ale reliefului Regiunii Centru ................................................................. 154.1.1 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru ............. 164.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din

Regiunea Centru .............................................................................................................................................. 184.2 Clima Regiunii Centru ................................................................................................................... 20

4.2.1 Particularitatile climatice ale Muntilor Carpati din Regiunea Centru ........................................ 214.2.2 Particularitatile climatice ale Depresiunii Colinara a Transilvaniei din Regiunea Centru ......... 214.2.3 Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea Centru

224.3 Hidrografia Regiunii Centru un suport in valorificarea resurselor hidroenergetice ..................... 28

4.3.1 Caractere generale ale hidrografiei Regiunii Centru ............................................................... 284.3.2 Potentialul microhidroenergetic si geotermal al Regiunii Centru ............................................. 32

4.4 Solurile .......................................................................................................................................... 364.5 Vegetatia naturala si biomasa ....................................................................................................... 38

4.5.2 Biomasa ..................................................................................................................................... 384.6 Principalele resursele de subsol cu potential energetic din Regiunii Centru ................................. 39

5. Economia si resursele umane ........................................................................................................... 415.1 Structura economica a Regiunii CENTRU din perspectiva consumului energetic ......................... 41

5.1.1 Economia i consumul de energie .......................................................................................... 415.1.2 Evoluia economiei Regiunii Centru. Principalii indicatori macroeconomici ............................. 42

5.2 Situatia energetica a Romaniei. Potential si productie .................................................................. 495.3 Agricultura ..................................................................................................................................... 55

5.3.1 Particularitati ale agriculturii Regiunii Centru ........................................................................... 555.3.2 Caracteristici generale cu privire la agricultura Regiunii Centru .............................................. 575.3.3 Resursele regenerabile obtinute din biomasa ......................................................................... 62

6. Initiative locale si regionale privind utilizarea energiilor regenerabile. ............................................... 676.1 Parteneriatul local/regional pentru utilizarea energiilor regenerabile ............................................. 67

7. Regiunea CENTRU - o piata pentru aplicatii regenerabile ................................................................ 697.1 Situatia electrificarii localitatilor din Regiunea CENTRU ............................................................... 697.2 Reteaua de alimentare cu gaze naturale in Regiunea CENTRU .................................................. 727.3 Resurse si solutii pentru dezvoltarea de aplicatii care utilizeaza sursele regenerabile de energie in

localitatile din Regiunea CENTRU ........................................................................................................................ 738. Concluzii ............................................................................................. Error! Bookmark not defined.

3


1. Cadrul metodologic privind analiza potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru

Realizarea unei analize a potenialului resurselor regenerabile de energie n Regiunea CENTRU este o

consecin a preocuprilor manifestate, la nivel local, ntr-o prim etap, de ctre autoritile publice judeene i ale municipalitilor, pentru definirea unor politici i planuri de aciune n domeniul energiei. Patru agenii judeene i locale1 au fost nfiinate n Regiunea CENTRU n cadrul Programelor Intelligent Energy Europe i SAVE pentru a face vizibi politica European n domeniul energiei dar i pentru a impulsiona utlizarea surselor alternative de energie, eficeina energetic i a gestiona aciunile i planurile locale i judee din domeniul energiei.

De asemenea, o expertiz important n domeniul energiilor regenerabile este deinut n universitile i centrele de cercetare din Regiune, Universitatea Transilvania din Braov fiind un reper la nivel regional dar i naional n ceea ce privete cercetarea i formarea de specialii n sisteme de energii regenerabile.

ADR CENTRU a realizat n anul 2007 o analiz a potenialului eolian n Regiunea CENTRU. Datele folosite n analiz au fost obinute din publicaii ale Ageniei Naionale de Meteorologie i Hidrologie, pentru cteva staii meteo. Prin utilizarea unui software GIS i aplicarea unor metode matematice de interpolare, coroborate cu caracteristicile geografice i climatice ale regiunii, s-a obinut o hart a potenialului eolian al Regiunii CENTRU. Aceast analiz a fost un prim pas spre abordarea integrat a potenialului surselor regenerabile i asumarea acesteia ca domeniu de interes regional.

Necesitatea unei analize a potenialului surselor regenerabile de energie a fost dat pe de o parte de existena ei ca prioritate la nivelul politicilor europene i naionale precum i de realitile socio-economice ale regiunii.

n acest moment la nivelul rii exist 20 de firme productoare de energie din surse regenerabile, care beneficiaz de certificate verzi2 (micro-hidro centrale MHC i grupuri generatoare/centrale eoliene), a cror putere instalat este de 47 MW (7 MW instalai n grupuri eoliene i 40 MW instalai n MHC). n Regiunea Centru sunt instalate 2 micro-hidrocentrale, una dintre acestea n localitatea Zetea, jud. Harghita cu o PI de 3,6 MW i o alta n localitatea Arpau de Sus, jud. Sibiu.

Solicitrile pentru instalarea de centrale eoliene adresate Transelectrica au fost mult mai mari, PI a acestora ridicndu-se la 4000 MWh fapt ce a determinat elaborarea unui studiu de integrarea al acestora n sistemul energetic naional.

Un interes deosebit a fost manifestat de ctre consumatorii individuali i pentru programul Casa Verde, un program guvernamental prin care se dorea finanarea implementrii sistemelor de producere a energiei din surse alternative.

Daca pentru energia electric produs din surse regenerabile exist informaii la nivel naional i regional, pentru sursele regenerabile utilizate pentru nclzirea locuinelor i a apei, n special n mediul rural, nu exist o estimare care s reflecte pe de o parte economia realizat raportat la consumul de energie fosil iar pe de alt parte inventarierea soluiilor i posibilitilor de valorificare a altor forme de energie (energia solar, hidroeneria, energia eolian) n scopul asigurrii eficienei i confortului energetic al acestor localiti. Conform datelor statistice existente, nc existau n Regiunea Centru, n anul 2006, peste 5000 de gospdrii neelectrificate i 169 de uniti adminsitrative neracordate la reeaua de alimentare cu gaz metan, dintre care i 7 localiti urbane.

De asemenea, eficiena energetic a sistemelor de nclzire individuale, a cldirilor de locuine dar i a cldirilor publice reprezint nc un domeniu insuficient abordat i care, prin analize i soluii corecte ar putea duce la economie de energie.

Elaborarea acestei analize s-a realizat cu sprijinul finanrii primite de la Comisia European pentru proiectul resurse regenerabile de energie o soluie pentru dezvoltarea durabil a dou regiuni Europene (RenERg EuReg).

Proiectul RenERg EuReg a rezultat din necesitatea oferirii unui cadru n care s poat fi promovat utilizarea energiilor regenerabile la nivel regional, prin inventarierea actorilor regionali i locali implicai n acest domeniu i a nevoilor acestora, prin realizarea unei inventarieri a potenialului resurselor regenerabile de energie i a cadrului de sprijin existent pentru dezvoltarea i implementarea unor investiii precum i prin definirea unor direcii de aciune pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile n Regiunea CENTRU.

1 Agenia Local pentru Managementul Energiei Sighioara, Serviciul Public de Managementul Energetic Harghita,

Agenia pentru Managementul Energiei i Protecia Mediului Braov, Agenia Local a Energiei Alba 2 Sursa: Studiul de fundamentare a strategiei Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice

Transelectrica de integrare n sistemul energetic naional a centralelor eoliene, febr. 2008: www.transelectrica.ro

4


Acest proiect precum i activitile sale au la baz transferul de experien n problematica utilizrii resurselor i a sistemelor de energii regenerabile dintre Regiunea Brandenburg, Germania i Regiunea CENTRU, Romnia.

Consultarea n cursul lunii iulie, ADR CENTRU mpreun cu partenerii din Regiunea CENTRU i partenerii din

Regiunea Lusatia-Landul Brandenburg au organizat o serie de ase seminarii, n fiecare din cele ase judee ale Regiunii CENTRU pentru iniierea unui dialog cu actorii regionali din domeniul energiilor regenerabile precum i transferarea de know-how i expertiz din partea partenerilor din Regiunea Lusatia.

Peste 180 de persoane au participat la cele 6 workshop-uri reprezentand autoriti publice locale i judeene, agenii de mediu, direcii pentru agricultur, universiti, camere de comer, firme, agenii locale ale energiei, reprezentani regionali ai Ageniei pentru Conservarea Energiei, etc

Obiectivul acestor workshop-uri a fost identificarea, n primul rnd a intereselor i nevoilor celor care activeaz n acest domeniu pentru a putea identifica temele majore care vor fi abordate n cadrul clusterului de cercetare care urmeaz s fie creat prin acest proiect. Astfel, a fost aplicat un chestionar n care participanii au avut ocazia s-i manifeste interesul pentru o anumit resurs regenerabil de energie, pentru anumite tehnologii precum i s-i exprime opinia cu privire la rolul clusterului de cercetare. Au fost reprezentate la aceste workshop-uri 44 de firme, camere de comer i reprezentani ai ntreprinztorilor din regiune, 37 de autoriti locale i judeene, 29 de instituii din domeniul mediului, agriculturii, silviculturii, 3 agenii locale ale energiei, filiale regionale ale Ageniei pentru Conservarea Energiei i 8 universiti i institute de cercetare din regiune.

Principalul interes n utilizarea resurselor regenerabile, aa cum rezult din procesarea chestionarelor l-au reprezentat, n ordinea opiunilor: energia solar, biomasa, energia eolian, i hidroenergia.

Cei mai muli respondeni ai chestionarelor au fost interesai de producerea de energie din resurse regenerabile, urmat de dezvoltarea de politici n acest domeniu, educaie i formare, cercetare i transfer tehnologic. Reducerea pierderilor de energie i utilizarea sistemelor de nclzire utiliznd radiaia solar au fost principalele opiuni ale participanilor la soluiile privind sistemele de nclzire urmate de utilizarea pasiv a radiaiei solare n construcii, descentralizarea sistemelor de nclzire i monitorizarea consumului de energie. n ceea ce privete tehnologiile de interes, cei mai muli dintre participani i-au exprimat interesul pentru sistemele micro hidro, urmate de panouri solare pentru nclzire, tehnologii pentru reducerea pierderilor de energie i convertori pentru energie eolian.

n ceea ce privete rolul clusterului, cei mai muli participani au considerat c acesta trebuie s contribuie la intensificarea colaborrii dintre firme i institutele de cercetare, s poat influena politicile i programele din domeniul energiei, s lupte pentru rezolvarea problemelor de mediu i s contribuie la dezvoltarea de noi produse n acest domeniu.

Urmtorul pas n implementarea proiectului l-a constituit crearea unei structuri regionale care s reuneasc instituii cu expertiz n domeniul energiilor regenerabile i interesate n dezvoltarea unui nucleu de expertiz care s faciliteze accesul firmelor la rezultatele cercetrii, s fie un nucleu de informare i dezbatere pe probleme de interes pentru actorii care activeaz n domeniul energiilor regenerabile.

Crearea clusterului de cercetare a fost supus dezbaterii publice a actorilor regionali care au decis asupra domeniilor principale de interes care vor fi abordate ntr-o prim etap n cadrul clusterului: biomasa i energia solar, aceastea reprezentnd surse cu potenial energetic pentru regiune. Treisprezece instituii au fost cooptate n acest cluster: 6 fiind partenerii iniiali din proiect plus nc 7 instituii din Regiune.

Grupul de lucru pentru realizarea analizei n elaborarea analizei au fost implicai partenerii romni ai proiectului precum i alte instituii din regiune

care dein informaii calitative i cantitative privind utilizarea sursele regenerabile de energie sau alte informaii relevante pentru analiz.

Urmtoarele instituii au fost implicate n acest grup de lucru prin furnizarea de date, comentarii sau sugestii:

Agenia Regional pentru Protecia Mediului Sibiu, SC Eon Gaz Srl, Sc Electrica Srl, Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Alba, Mure, Braov, Haghita, Covasna, Sibiu, Direcia Silvic Covasna, Braov, Alba, Harghita, Mure, Sibiu, Filialele Teritoriale Sibiu, Targu Mures ale ARCE.

Instrumente i metode utilizate n prelucrarea datelor:

2. Cadrul legislativ cu privire la SRE (Surse Regenerabile de Energie)

5


2.1 Legislatia europeana Energia a fost considerat mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin politici naionale i cu o

implicare direct a guvernelor naionale. Motivele pentru care s-a considerat normal aceast abordate sunt date de: monopolul natural pe care l constituie activitile de transport i distribuie n cadrul sectorului de energie, ceea ce permite integrarea facil pe vertical, sub form de monopoluri, a diferitelor activiti; de rolul esenial pentru comunitate pe care l joac energia, fie ca resurs primar, fie ca energie electric, motiv pentru care s-a simit nevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru orice economie, al sectorului de energie, n special energia electric, gazul i ntr-o msur mai mic, petrolul. Aceste caracteristici au contribuit la crearea unei paradigme tradiionale n relaia guvern-industrie pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, i care se poate descrie sub forma unui model de organizare care implic controlul central asupra unei reele de energie primar i final.

Modelul a funcionat o perioad lung de timp, acumulnd ns nemultumirea tot mai evident a consumatorilor fa de faptul c, n nici una din fazele de operare ale sistemului de energie, ei nu sunt parte la procesul de luare a deciziilor. Un alt neajuns important a fost determinat de faptul c cei care planific, conduc i opereaz sistemul nu-i asum nici un risc i nu sufer dac greesc. Costul incompetenei sau al unor judeci greite a fost ntotdeauna pltit de consumatori, n dubla lor calitate de consumatori i pltitori de impozite. Aceast relaie rigid, tradiional, guvern-industria de energie este afectat, de ceva timp, de o schimbare ce pare ireversibil. Vechile certitudini au nceput s se clatine, iar acceptarea necondiionat a deciziilor luate centralizat nu a mai funcionat, n mod tot mai evident dup anii 90. Noul val care ia locul reglementrii centralizate este reglementarea pentru competiie.

Monopolurile naturale, fie proprietate de stat, fie sub controlul acestuia, care funcionau ntr-o configuraie tehnic centralizat, ncep s se destrame i s se reorienteze spre clieni i competiie. Caracteristicile noului tip de abordare sunt diferite, i anume:

- separarea activitilor, pentru a permite concurena ori de cte ori este posibil (n locul integrrii pe vertical);

- libertatea de a investi n activiti concureniale (n locul planificrii centralizate); - libertatea de a contracta la tarife competitive (n locul tarifului fixat); - accesul la reea i infrastructur; - supravegherea sistemului de ctre reglementatori independeni (n locul guvernului); - adaptarea la tehnologia informaiei. Crizele de energie din anii 70 au condus la intervenii energice ale statelor industrializate n sectorul

energetic. Pe agenda politic european a aprut o nou problem, i anume aceea a siguranei n alimentarea cu energie. S-au iniiat programe costisitoare pentru construcia de centrale nucleare i s-au alocat subvenii pentru energiile alternative. S-a creat Agenia Internaional a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor financiare i a ncuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelai timp, modest, au nceput s apar politicile naionale de energie i ageniile de implementare. Totui, unele intervenii planificate n acest mod tradiional s-au dovedit grbite sau chiar nefolositoare, de aceea capacitatea guvernelor singure de a interveni n politica de energie a nceput s fie pus la ndoial.

Avocaii noii abordri deschise ctre pia au nceput s apar n Marea Britanie i SUA nc din anii 70. Anumite structuri de funcionare care existau izolat, n special n SUA, reprezentate prin productori independeni care debiteaz energie ntr-o reea public, au generat ntrebarea dac acest tip nu s-ar putea extinde, lrgind numrul actorilor din sector i ncurajnd concurena, pentru ca ntr-un viitor s creeze piaa liber.

La mijlocul anilor 80, noua gndire a nceput s ctige tot mai muli adepi. Tabu-urile controlului de stat asupra sectorului au nceput s cad, mai ales sub influena a dou fenomene: globalizarea economiei mondiale i apariia diferitelor iniiative guvernamentale de liberalizare a pieelor de energie. Globalizarea a adus n discuie rolul statelor naiuni, nu n sensul reducerii, ci al transformrii funciilor lor i depolitizarea spaiului naional pentru unele sectoare economice. Liberalizarea, ca o consecin imediat a globalizrii, implic n mod necesar un transfer de responsabilitate de la stat ctre sectorul privat, concomitent cu preluarea corespunztoare a atribuiilor de reglementare de ctre agenii guvernamentale.

In ciuda co-existenei celor dou abordri, una tradiional i cealalt, de pia, cea din urm a devenit n anii 90, dac nu neaprat o realitate pentru toate statele, cel puin o aspiraie i un nou principiu de organizare. Totui, noua paradigm conine nc ntrebri la care se ateapt rspunsuri. Una este legat de durata implementrii efective, ct vreme se tie c schimbarea structurilor i infrastructurilor de energie, foarte costisitoare, va dura probabil foarte mult timp, perioada n care intervenia guvernamental va continua s se fac

6


simit. O alt ntrebare deschis rmne compatibilitatea politicilor de energie cu cele de mediu i sociale, ultimile dou rmnnd, pentru un tip nedefinit, n sarcina exclusiv a guvernelor.

MOMENTE CHEIE N DEZVOLTAREA POLITICII COMUNE DE ENERGIE - ncercri de definire a unei

politici comune de energie In istoria Comunitilor Europene, politica de energie a fost mai degrab nesemnificativ, dei, paradoxal,

dou dintre tratatele de baz, Tratatul de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO) i Tratatul de constituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom), se refer la energie. CECO, nfiinat prin Tratatul de la Paris n 1951, crea de jure o pia comun a crbunelui, care pn la urm nu s-a dezvoltat i spre alte direcii. Tratatul Euratom, ncheiat la Roma n 1957, i are originea n criza petrolului din Suez din 1956. Tratatul i-a propus, pe de o parte, reducerea dependenei fa de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta, s ofere o contrapondere la dominana nuclear a SUA i URSS ce ncepuse s se manifeste la acea vreme. Mai trziu, Euratom a ncurajat dezvoltarea programelor nucleare naionale. O deschidere spre unele clarificri s-a fcut n 1964, cnd a fost ncheiat un Protocol de Inelegere ntre Statele Membre pe probleme de energie. Documentul atrgea atenia asupra caracterului global al problemelor de energie i asupra faptului c Tratatele Comunitilor Europene acoper acest sector ntr-o manier ne-coordonat. Prima ncercare de coordonare a fcut-o Comisia European n 1967, printr-o Comunicare ctre Consiliul Minitrilor, unde indica primele msuri n construcia unei politici comune n acest domeniu. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnur pentru piaa unic, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru c, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse s cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor naionale de energie n favoarea deschiderii ctre pia.

Tratatul de la Maastricht ncheiat n 1992 i cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele completri la definirea conceptului de pia intern a energiei (PIE), fr s includ un Capitol de Energie. Comisia European a pregtit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, ntre altele, s o investeasc cu anumite competene n domeniu. Trei ri sau opus vehement acestei iniiative : Marea Britanie, Olanda i Germania. Aceeai soart a avut i o alt propunere a Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de ctre Direcia de Energie din cadrul CE. Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repus pe agenda urmtorului Tratat de la Amsterdam, din 1997, dar a fost nc o dat respins. Este interesant c Parlamentul European a fost un susintor puternic al Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre. Tratatul UE a adus totui ceva nou pentru sectorul energie, lrgind aria de aciune a principiului subsidiaritii, valabil pn la acea dat numai pentru chestiunile de mediu. Principiul subsidiaritii are o importan special n domeniul energiei, pentru c permite Comisiei s armonizeze raportul de fore ntre Statele Membre i instituiile comunitare, utiliznd ca instrument principal directiva. Aceasta, dup cum se tie, nu impune mecanisme rigide, ci definete un cadru care permite Statelor Membre s opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial i politicilor de energie din fiecare ar n parte.

Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfinit pentru prima dat o initiaiv comunitar din domeniul energiei, anume Reelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmrete extinderea reelelor de transport, telecomunicaii i infrastructuri energetice pan-europene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe este de a mri capacitatea de interconectare i inter-operabilitatea reelelor naionale, ca i accesul la acestea, i deasemenea, s lege zonele izolate i periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Pentru administrarea acestor programe exist o linie bugetar special n bugetul Uniunii.

Carta European a Energiei La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea c refacerea economic n fostul spaiu

comunist, ca i sigurana n alimentarea cu energie a rilor din spaiul comunitar, ar putea fi ntrite printr-o colaborare n domeniul energiei. Aa s-a nscut Carta European a Energiei, al crui document final a fost semnat la Haga de ctre 51 de state, n decembrie 1991. Cadrul legal de cooperare pentru a pune n practic principiile Cartei a fost realizat prin Tratatul Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat n decembrie 1994 la Lisabona, avnd drept obiectiv stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborrii n domeniul energiei pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul se bazeaz pe respectarea principiilor Pieei Interne a Energiei i reprezint o extensie a acesteia la ntreaga Europ i mai departe (Japonia este una din semnatare). O parte important a Tratatului se refer la eficiena energetic i problemele de mediu. Comerul cu energie ntre prile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de procedurile GATT, ceea ce nseamn c rile semnatare trebuie s aplice aceste proceduri chiar dac nu sunt parte a Acordului GATT sau OMC. Sunt prevzute articole care stabilesc condiiile de concuren, transparen, suveranitate, taxare i mediu, ca i articole dedicate proteciei investiiilor, 8 tranzitului de energie i tratamentului aplicat disputelor. Tratatul a intrat n vigoare n anul 1998.

7


Cartea Verde a Energiei Comisia European joac un rol central n dezbaterea dintre diferiii actori de pe piaa energiei, unii dintre

ei dorind descentralizarea, iar alii, dimpotriv, aa cum s-a vzut anterior. Prima comunicare a Comisiei Europene care abordeaz chestiunea unei politici energetice comune

dateaz din 1995 i s-a numit Cartea Verde For a European Union Energy Policy. I-au urmat, n acelai an, Cartea Alb An Energy Policy for the European Union, apoi o nou secven de comunicri n 1996 i 1997, numite Green Paper for a Community Strategy Energy for the Future: Renewable Sources of Energy, respectiv White Paper: Energy for the Future Renewable sources of Energy.

Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune i a legislaiei europene create pentru a o pune n practic. Complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul si consumul energiei a crescut mult n ultimile decenii, odat cu acutizarea problemelor globale de mediu, schimbrile climatice i epuizarea resurselor naturale. Pe lng acestea, Uniunea European se confrunt cu cteva probleme specifice, ntre care cea mai serioas este cea legat de dependena accentuat fa de resursele energetice de import.

Aflat i sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia European a lansat n anul 2000 cea de-a treia Carte Verde Spre o strategie european a siguranei n alimentarea cu energie. Raportul final asupra Crii Verzi a Energiei, rezultat n urma unei dezbateri publice de o amploare fr precedent n ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia European la 27 iunie 2002. Un moment recent care a dat semnalul unei accelerri n dezvoltarea politicii de energie comun s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie 2002), unde s-a decis liberalizarea total a pieei de energie electric pentru consumatorii industriali i comerciali ncepnd cu anul 2004.

Cartea Verde a Securitii Furnizrii Energiei este primul studiu energetic cu adevrat important realizat dup anii 70 n spaiul european i reprezint baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunitilor Europene. Scopul su nu a fost s prezinte soluii, ci s atenioneze asupra strii actuale a sectorului de energie, precum i a implicaiilor i consecintelor consumului de energie asupra economiei i mediului nconjurtor.

Pentru a mbunti sigurana n alimentarea cu energie i a rspunde n acelai timp cerinelor de mediu (n special n problema schimbrilor climatice i a nclzirii planetei), Cartea Verde evideniaz necesitatea ca sursele de energie regenerabil s devin o parte tot mai important din structura produciei de energie. Pn n 2010, proporia surselor regenerabile ar trebui s ajung la 12 %, fa de 6 % n 1998. Sursele convenionale de energie cu potenial poluant mai redus (pcur, gaz natural, energie nuclear) sunt reconsiderate, n sensul de a sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de alt parte, grija pentru meninerea competiiei pe piaa energiei nu d prea mult spaiu de manevr subveniilor de stat destinate stimulrii productorilor de energie din surse neconvenionale. Din acest motiv, Comisia European consider c este necesar o minim armonizare n domeniul subveniilor.

Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reform a taxelor de mediu sunt dou dintre cele mai vehiculate modele. Dezbaterea lansat de Cartea Verde a conturat cteva directii de aciune, dup cum urmeaz:

Managementul cererii de energie electric. Consumul de energie va trebui s fie controlat i dirijat, ndeosebi prin monitorizarea atent a eficienei energetice i prin diversificarea surselor de energie primar. Stocurile de combustibil. n 2004, Uniunea lrgit va consuma peste 20% din productia mondial de petrol. Pentru sigurana n alimentarea cu combustibili energetici, este necesar asigurarea de stocuri strategice de petrol i coordonarea utilizrii acestora, ca i solidaritatea ntre S/M pe timp de criz. O abordare similar exist pentru stocurile de gaz. Sigurana alimentrii. Pentru asigurarea siguranei n alimentare cu energie primar n Europa, s-a convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU Rusia, care va conine prevederi legate de sigurana reelei, protecia investiiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de Parteneriat i Cooperare UE-Rusia, semnat n decembrie 1997 pe o durat de 10 ani, are o putere redus, mult sub puterea Acordurilor Europene ncheiate cu statele n curs de aderare.

Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezint n prezent doar 6 % din balana energetic a UE. Dac se psteaz trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului pn n 2030.

Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila, adoptat de Comisia European n Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea interesului pentru investiii n surse alternative. Actul legislativ conine prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, n condiiile acordrii unor garanii de origine a electricitii produse din aceste surse i suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la reea a productorilor de energie. Energia nuclear. Temerile legate de nclzirea planetei au schimbat percepia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut acela c folosirea energiei nucleare i a celor regenerabile, mpreun cu eficiena energetic crescut, conduc la limitarea efectului de ser al gazelor emise de combustibilii fosili. Abandonarea total a energiei nucleare

8


ar nsemna ca 35 % din producia de energie electric s fie acoperit din alte surse. De aceea, opiunea nuclear ramne deschis statelor europene care o doresc. Totui, procesarea i transportul deeurilor radioactive rmne o chestiune nc nerezolvat. Noile ri membre i candidate care au reactoare vechi trebuie s le nchid sau s le modernizeze, aa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria. Fiind un subiect de interes major, sigurana nuclear va face obiectul unor raportri regulate, se va elabora un standard de practici comune i un mecanism european de control i peer-review. Statele vor trebui s-i construiasc sisteme naionale de depozitare a deeurilor radioactive. Piaa intern de energie. Este singura care poate asigura competiia sntoas i garanta sigurana alimentrii cu energie, ntrind competitivitatea economiei europene, dar necesit capaciti trans-frontaliere mbuntite. Comertul cu energie n UE. Comerul acoper doar 8 % n cazul energiei electrice, i are nc nevoie de capaciti de interconectare. Exist un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz i reele electrice, i au fost identificate mai multe proiecte deinteres european. Conceptul global de siguran n alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipaie pe termen lung i relaii ntrite cu tere ri. Decuplarea consumului de creterea economic, este o tendin a politicii comune de energie, prin care se ncearc reducerea sau stoparea influenelor negative ale sectorului de energie asupra mediului i vieii sociale. Instrumentul recomandat este folosirea eficient a energiei.

Protecia mediului i nevoia asigurrii unei dezvoltri durabile (concept lansat la Rio), au fost argumentele

reconsiderrii energiilor noi si regenerabile pentru producia la scar industrial. Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto s reduc emisia gazelor cu efect de ser cu 8 % pn n 2008-2012. i totui, n anii imediat urmtori semnrii documentului, nimic semnificativ nu s-a intmplat. Una din rile care i-a luat n serios angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult dect alte ri membre, i-a impus un obiectiv extrem de ambiios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de ser cu 21 %.

Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansat n anul 2007 odat cu comunicarea ctre

Consiliul European a documentului O politic energetic pentru Europa. Obiectivele Strategice ale UE n cadrul acestei politici energetice n perspectiva anului 2020 sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser cu 30% n rile dezvoltate, cu un angajament de 20% pentru rile membre UE.

Aceast strategie face parte din comunicatul ambiios al Comisiei Europene de a limita schimbrile climatice cu 2 grade pn n anul 2020.

Din lista msurile care vin n sprijinul intelor propuse de UE sunt i: Planul de Aciune pentru Eficiena Energetic, coninnd msuri care ar duce la o reducere a

consumului energiei primare de 20% pn n anul 2020 Harta de parcurs a energiilor regenerabile, comunicat de Comisia European n ianuarie 2007,

stabiliea strategia pe tremen lung a Uniunii Europene pentru producerea energiei regenerabile. Scopul acestei strategii este de a sprijini UE pentru a-i ndeplini ambele obiective: de cretere a securitii furnizrii energiei i reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser.

Cu aceast Hart de Parcurs, Comisia European stabilete o parte important a viziunii sale strategice asupra viitorului energiei n Europa. Aceasta caut s accelereze creterea importanei energiei regenerabile i propune ca UE s ating o contribuie de 20% n mixul de energie din sursele regenerabile de energie pn n anul 2020.

Dezbaterile au continuat i n anul 2008 cnd Comisia European a propus dezbaterii Parlamentului

realizarea planului strategic pentru tehnologia energiei care se dorete a sprijini la realizarea obiectivelor i a face fa provocrilor acestui sector prin: creterea activitilor de cercetare, pe termen scurt care s reduc costurile tehnologiilor existente i s le mbunteasc performanele, iar pe termen lung prin sprjinirea dezvoltrii de noi tehnologii cu emisii sczute de carbon. n noiembrie 2008 Comisia European a ieit cu propunerea realizrii Planului de aciune pentru securitate i Solidaritate Energetic a Uniunii Europene i a prezentat un pachet amplu pe problematica energiei pentru o nou lansare a politicii de securitate energetic n Europa, care s susin propunerea intelor energetice 20-20-20 care urma s fie propus aprobrii Statelor Membre n decembrie 2008.

n decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politic integrat pentru energie i schimbrile

climatice, care include inte ambiioase pentru anul 2020 care sper s aeze Europa pe calea spre un viitor sustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din punct de vedere energetic prin:

Reducerea gazelor cu efect de ser cu 20% (fa de anul 1990)

9


Reducerea consumului de energie cu 20% prin creterea eficienei energetice Acoperirea n proporie de 20% a consumului de enrgie din surse regenerabile.

2.2 Legislatia romaneasca Prin Tratatul de aderare semnat de Romania la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, tratatele constitutive ale

Uniunii devin parte integranta a legislatiei Romaniei, iar principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern devine aplicabil si in tara noastra. Din acest motiv, stadiul alinierii legislatiei interne la acquis-ul comunitar se impune ca o necesitate, orice discrepanta intre normele unionale si legislatia romaneasca putand sa creeze dezechilibre in piata interna.

Din punct de vedere legislativ, n unele domenii impactul pe care l va avea integrarea este mai mare decat in altele. Unul dintre aceste domenii este energia.

Scopul principal al politicii energiei al Comisiei Europene consta in dezvoltarea procesului de regenerare a energiei, in special a energiei produse cu ajutorul vantului, a apei, a energiei solare si biomasei. Comisia Europeana justifica acest obiectiv prin precizarea a catorva motive si anume:

Energia astfel obtinuta are un rol important in reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) un obiectiv major al Comisiei Europene;

Dezvoltarea schimbului de energie sporeste sprijinirea industriei. Totodata, ajuta la imbunatatirea securitatii schimbului de energie prin reducerea dependentei Comunitatii

de sursele de energie de import. Reinoirea surselor de energie se asteapta a fi mult mai econome in comparatie cu sursele de energie

competitive, estimandu-se in termen de la mediu la termen lung. Nevoia Comunitatii de a sprijini inlocuirea surselor de energie este evidenta. Cateva tehnologii, in special

energia vantului, dar si hidroenergia pe o scara mai mica, energia biomasei si aplicatiile solar-termale sunt viabile si competitive din punct de vedere economic. Celelalte, in special energia fotovoltica (constand in paouri de silicon care genereaza electricitate pe baza solara) depind numai de volumul produs si de cererea economiei.

Programul Comunitatii Europene intitulat White Paper for a Community Strategy stabileste o strategie prin care se dubleaza schimbul de energie regeneratain domeniul consumului de energie in Uniunea Europeana pana in 2010 (adica de la 6% in pezent la 12%), incluzand si un program de atingere a acestor obiective in formatul unui plan de actiune. Cele mai importante caracteristici ale planului de actiune pot fi considerate aspecte precum masurarea pietii interne in sfera fiscala, reinoirea politicilor Comunitatii care au suefrit schimbari in producerea si distribuirea de energie regenerabila, propuneri pentru intarirea colaborarii intre statele membre.

Msurile legislative i aciunile luate la nivel naional pentru utilizarea surselor regenerabile de energie. Prin adoptarea Cartii Verzi Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentarea cu energie se

incurajeaza si se subliniaza necesitatea depunerii unor eforturi considerabile in vederea restrangerii folosirii combustibililor fosili si dezvoltarii de surse alternative de energie. Astfel, se precizeaza ca sursele regenerabile de energie pot contribui efectiv la cresterea resurselor interne de energie, devenind astfel o prioritate a politicii energetice comunitare.

intele asumate la nivel European privind utilizarea energiilor regenerabile se regsesc i ele n msurile legislative naionale.

Prin Directiva 2001/77/EC privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata

unica de energie, statele membre adopta o politica de incurajare a productiei de energie electrica din surse regenerabile si de stimulare a agentilor economici care valorifica astfel de surse.

Principalele directii de actiune ale Directivei 2001/77/EC constau in: cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de energie electrica stabilirea unei cote tinta a consumului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor regenerabile de energie simplificarea procedurilor administrative privind implementarea proiectelor ce valorifica sursel regenerabile

de energie Primele msuri luate de Guvernul Romniei n ntmpinarea recomandrilor i legislaiei Europene au fost

legate de liberalizarea sectorului energetic.

10


Deschiderea pieei de energie electric a nceput n anul 2000, iar din anul 2005 toti consumatorii, cu

exceptia celor casnici au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pietei de energie electric de 83,5%. Liberalizarea integrala a pietei de energie electrica, inclusiv pentru consumatorii casnici a avut loc la data de 01.07.2007.

Cteva din cele mai importante msuri legislative luate de Guvern pentru liberalizarea pieei enetriei

electrice dar i pentru susinerea producerii de energie regenerabil: Legea nr. 199/2000 republicata in Monitorul Oficial nr. 954/27.11.2006 privind utilizarea eficienta a

energiei. Aceasta are drep scop crearea cadrului legal necesar pentru elaborareasi aplicarea unei politici nationale de utilizare eficienta a energiei, in conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetica si aspectele legate de mediu,si cu principiile care stau la baza dezvoltarii durabile. Legea cuprinde un capitol intitulat Stimulente fiscalesi financiare pentru activitati care conduc la cre[terea eficientei energetice, care prevede ca, pentru finantarea investitiilor care au ca obiectiv principal cresterea eficientei energetice, consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Program de pana la 50% din valoarea proiectului. La aliniatul (2) se prevede ca autoritatile administratiei publice localesi centrale pot finanta lucrari pentru cre[terea eficientei energeticesi pe baza unui contract de performanta incheiat cu terti. Acordarea de stimulente financiare pentru promovarea eficientei energetice se face cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la acordarea ajutorului de stat.

Hotararea nr. 941/29 august 2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE). Acesta este organ de specialitate la nivel national in domeniul eficientei energetice, cu personalitate juridica, autonomie functionala, organizatorica si financiara, in subordinea Ministerului Industrieisi Resurselor, cu finantare din venituri extrabugetaresi din alocatii de la bugetul de stat. ARCE are, printre altele, urmatoarele atributii si responsabilitati principale: elaborarea politicii nationale de utilizare eficienta a energiei; promovarea surselor noi, regenerabile de energie: biomasa, eoliana, geotermala, minihidro, solarasi altele.

Hotararea nr. 443 din 10 aprilie 2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial nr. 288 din 24 aprilie 2003. Aceasta implementeaza in legislatia romana Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie si stabileste cadrul legal necesar promovarii programului de crestere a contributiei surselor regenerabile de energie la productia de energie electrica. Romania isi propune in articolul 3 ca ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 30% pana in 2010.

Hotararea nr. 1892 din 4 noiembrie 2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. Prevederile prezentei hotarari se aplica energiei electrice produse din urmatoarele surse de energie regenerabile: energie hidro produsa in centrale cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW, puse in functiune sau modernizate incepand cu anul 2004, energie eoliana, solara, geotermala, biomasa, a valurilor, precum si hidrogen produs din surse regenerabile de energie.

Directiva UE 2003/30/CE (mai 2003) privind promovarea si folosirea in transporturi a biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili. Romania a adoptat directiva UE prin HG 1844 din 2005, asumandu-si obiectivul ca pana la 1 ianuarie 2007 sa inregistreze o cota de consum de biocarburanti de 2% din totalul combustibililor consumati la nivel national, cota urmand sa creasca gradual pana la 5,75% pentru 2010si pana la 20% pentru 2020.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal roman. Aceasta prevede la art. 201 scutiri pentru uleiuri minerale. Conform art. 201 litera (l)si art. 23.8 din Hotararea nr. 44/2004, cu modificarile la zi, biocarburantii produsi in totalitate din biomase sunt scutiti total de la plata accizelor. In conformitate cu prevederile art. 3 din Hotararea nr. 1844/2005, biodieselul face parte din categoria biocarburantilor, fiind definit de lege ca ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal, in vederea utilizarii ca biocarburant.

Pentru susinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile, din anul 2005 a fost

stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achiziioneaz certificate n cote obligatorii, proportional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite urmtoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie electric: pentru anul 2006-2,2%,pentru anul 2007 3,74%, pentru anul 2008-5,26%, pentru anul 2009-6,78% i ncepnd cu anul 2010-8,3%.

11


Lansat n dezbatere public la mijlocul anului 2007 de ctre Ministerul Economiei i Finanelor, Strategia naional n sectorul energetic pentru perioada 2007-2020 a fost aprobat de guvern n septembrie 2007. Principalul obiectiv al strategiei vizeaz acoperirea integral a consumului intern de energie elctric i termic, n condiii de cretere a securitii energetice a rii i de dezvoltare durabil.

Strategia i propune ca pn n anul 2010, consumul intern brut de energie s fie asigurat n pondere de 11% din surse regenerabile.

O alt int a politicii energetic Europene preluat n strategia energetic naional se refer la reducerea consumului de eneregie i eficiena energetic prin care economiile de energie final ar trebui s fie de 9% ntr-o perioad de 9 ani (2008 - 2016)

Promovarea utilizarii biocarburantilor Tintele stabilite in Romania n privina utilizrii biocarburanilor, sunt urmatoarele: Pana la sfarsitul anului 2010, procentul de utilizare a biocarburantilor din totalul coninutului energetic al

carburanilor utilizai n transport va fi de cel putin 5,75% (tinta stabilita prin Directiva 2003/30/EC); Pn n anul 2020, procentul de utilizare a biocarburantilor va fi de cel putin 10 %, n condiiile utilizrii

noilor generaii de biocarburani. Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile

vine n sprijinul productorilor de energie electric din surse regerenabile prin reglementarea sistemului de cote obligatorii i a

Dintre msurile recente luate de Guvernul Romniei pentru sprijinirea obiectivelor strategice de promovare

a utilizrii surselor regenerabile se nscrie programul pilot Casa Verde, un proiect al Ministerului Mediului. Programul de nlocuire sau completare a sistemelor clasice de ncalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la mbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008. Obiectul Programului l reprezint finanarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor de nlocuire sau completare a sistemelor clasice de nclzire cu sisteme care utilizeaz energie solar, energie geotermal i energie eolian sau alte sisteme care conduc la mbuntirea calitii aerului, apei i solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice, unitile administrativ-teritoriale, unitile i instituiile de nvmnt, persoanele fizice, asociaiile de locatari i organizaiile neguvernamentale.

Scopul Programului Casa Verde l reprezint mbuntirea calitii aerului, apei i solului prin reducerea gradului de poluare cauzat prin arderea lemnului i a combustibililor fosili utilizai pentru producerea energiei termice folosite pentru nclzire i obinerea de ap cald menajer, precum i stimularea utilizrii sistemelor care folosesc n acest sens, sursele de energie regenerabil, nepoluante. Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finanrii Programului Casa Verde, se va implementa anual, n limita fondurilor stabilite cu aceast destinaie prin bugetul anual de venituri i cheltuieli al Administraiei Fondului pentru Mediu i al Fondului pentru mediu, aprobat prin hotrre de Guvern. Pentru anul 2009, suma prevzut pentru derularea Programului Casa Verde este de 520.000 mii lei. Finanarea alocat Programului Casa Verde provine din taxa pe poluare pentru autovehicule.

Romnia i-a armonizat n parte legislaia naional pentru a rspunde angajamentelor asumate n legtur cu necesitatea atingerii intelor de utilizare a energiei regenerabile

Au fost adoptate msuri pentru asigurarea ndeplinirii intelor asumate pentru o pondere de 33% a energiei regenerabile din totalul energiei electrice consumate, acordndu-se prioritate livrrii n reea a energiei provenite din surse regenerabile (Legea 220/2008)

A fost creat cadrul legislativ pentru promovarea utilizrii biocombustibililor Au fost luate msuri care s susin strategia naional energetic 2007-2020: Programul casa

Verde, programul de reabilitare termic a locuinelor, finanarea valorificrii resurselor regenerabile frin Programul Operaional pentru Creterea Competitivitii Economice

12


3. Stadiul actual privind utilizarea SRE, la nivel european si in Romania: tehnologii, performante, capacitate instalat prognoze, bariere

1. Actualul sistem energetic al UE este puternic dependent de combustibilii fosili. Ponderea acestora in consumul total de energie a scazut usor intre anii 1990 si 2005: de la 83 % la 79 %.

2. Mai mult de 54% din consumul de energie primara in 2005 a fost importat, dependenta de importuri crescand in mod constant de la nivelul de 51% in 2000.

3. Dependenta are o crestere rapida in special pentru gazele naturale si carbune. Importurile de gaze naturale au reprezentat 59 % din totalul de gaze naturale utilizate pentru obtinerea energiei in 2005, in timp ce in cazul energiei bazate pe procesarea carbunelui, importurile s-au situat la nivel de 42 %. Importurile de titei, ce au crescut de la 84% in 2000 la 87% in 2005 datorita cresterii accentuate a cererii din partea sectorului de transport, reflecta situatia grava si lipsita de alternative a reservelor de titei ale UE.

4. Cel mai mare exportator de energie catre UE este reprezentat de Rusia, aceasta livrand in 2005 18.1% din consumul total de energie primara al UE-27. Rusia furnizeaza 24 % din energia produsa pe baza de gaz, 28 % din energia produsa pe baza de titei si se situeaza pe locul doi la exporturile de carbune dupa Africa de Sud, cu 10% din energia produsa pe baza de carbune.

5. Intre 1990 si 2005 consumul final de electricitate a crescut cu o medie de 1,7%/an in timp ce consumul final de energie a crescut doar cu 0,6 %/an.

6. Totusi, poate fi observata o schimbare in mix-ul energetic al Europei. Astfel, energiile regenerabile inregistreaza cele mai inalte rate de crestere anuala, cu o medie de 3,4 % in perioada 1990-2005. Pe al doilea loc se situeaza gazele naturale cu o rata de crestere de 2,8% in aceeasi perioada. Rata de crestere anuala a consumului de titei a incetinit in special in ultimii ani, datorita inlocuiri partiale a titeiului cu carbune si gaz.

7. Trecerea la gaz, in contextul cresterii cererii de energie electrica, a adus cu sine beneficii in ceea ce priveste protectia mediului dar a sporit in acelasi timp dependenta UE fata de importurile de gaz. Astfel, consumul de gaze naturale a crescut in perioada 1990 - 2005, cu peste 30 %.

Mix-ul consumului primar de energie variaza in mod considerabil intre tarile UE. Acesta este strict

dependent de necesitatile privind importurile dar si de nivelul de securitate energetica al acestora. De pilda, Malta si Cipru importa titei pentru a-si satisface aproape total necesarul de energie primara, in timp ce Suedia are un necesar energetic de doar 35%, bazat pe combustibili fosili, majoritatea acestora fiind importati. Aceste exemple contrasteaza cu situatia per ansamblu a UE-27, unde 79% din consumul de energie primara provine din gaz - 24,6%, titei 36,7% si carbune 17,7 %. Dependenta UE fata de importurile de combustibili fosili din tari non-UE a crescut constant in perioada 2000 2005. Volumul total de importuri de gaze naturale, carbune si petrol, ca pondere in consumul total de energie primara a crescut de la 50,8 % in 2000 la 54,2 % in 2005. Gazul natural si carbunele au inregistrat cele mai mari cresteri in aceasta perioada aproximativ 7% in importuri. Cel mai mare exportator de energie catre UE este reprezentat de Rusia, aceasta livrand in 2005, 18.1% din consumul total de energie primara al UE-27. Aceasta se situeaza pe locul doi la exporturile de carbune, dupa Africa de Sud. Norvegia se situeaza pe locul doi printre exportatorii de petrol si gaz, insumand 9% din consumul de energie primara al UE.

Cat de rapid sunt implementate tehnologiile pentru energii regenerabile in Europa

Tehnologiile bazate pe energii regenerabile au in general un impact mai scazut asupra mediului decat combustibilii fosili, desi exista anumite semnale de alarma in ceea ce priveste sustenabilitatea ecologica a anumitor tipuri de biocombustibili. In ultimii ani, acest sector a inregistrat cresteri substantiale insa vor fi necesare eforturi sustinute pentru atingerea obiectivelor 2020.

1. In 2005, energiile regenerabile au insumat 6,7 % din consumul total de energie primara al UE-27, comparativ cu 4,4 % in 1990. In aceeasi perioada, ponderea energiei regenerabile in consumul final a crescut de la 6,3 % in 1991 la 8,6 % in 2005.

2. Energia eoliana ramane dominanta, reprezentand 75% din capacitatea regenerabila instalata, in 2006 (excluzand energia produsa de biomasa si hidrocentralele mari). Cele mai mari cresteri in acest domeniu au fost inregistrate in Germania, Spania si Danemarca, acestea producand 74 % din intreaga capacitate eoliana instalata a UE-27. In acealsi an Germania a produs 89% din energia fotovoltaica instalata si 42 % din energia termala instalata.

3. Ponderea energiei regenerabile in consumul final de energie variaza in mod seminificativ intre tari: de la peste 25 % in Suedia si Finlanda, la 2% in Marea Britanie, Luxembourg si Malta. Tarile noi aderate au inregistrat cresteri rapide ale acestor ponderi, de peste 10 procente in cazul Estoniei sau Romaniei.

13


4. Din 1990 pana in 2005, productia de energie regenerabila a crescut in medie cu 2,7%/an insa aceasta crestere semnificativa a fost partial neutralizata de cresterea cereri si consumului de energie, in aceeasi perioada.

Scenariile realizate cu ajutorul modelelor POLES, WEM si PRIMES arata ca este de asteptat ca ponderea energiilor regenerabile sa creasca la 10% pana in 2020 si 18% in 2030. Alte scenarii, bazate pe politici mai restrictive previzioneaza o pondere de 13 % in 2020 si peste 24 % in 2030. Aceasta evolutie va fi sustinuta de asemenea de imbunatatirea generala a eficientei energetice la nivel european. Estimarile variaza seminficativ, in functie de modelul sau scenariul utilizat, deoarece acestea pornesc de la ipoteze diferite in ceea ce priveste costurile, preturile combustibililor, tehnologiile sau ritmul de imbunatatire a eficientei energetice. Atingerea noilor tinte in ceea ce priveste energia regenerabila va necesita eforturi substantiale pentru a face saltul de la nivelul de 8,5% in 2005 la 20% in 2020, din consumul final de energie. Pentru a atinge acest nivel, 15 dintre statele membre ale UE vor trebui sa isi imbunatateasca ponderea energiilor regenerabile in consumul final de energie cu peste 10%, comparativ cu nivelul anului 2005. Aceste tinte pot fi atinse, in primul rand prin reducerea cererii de energie a Europei.

Desfasurarea energiilor regenerabile O parte a directivelor privind energia regenerabila au intrat deja in vigoare, incluzand Directiva privind

promovarea electricitatii din energii regenerabile (EC, 2001b) si Directiva privind promovarea bio-combustibililor (EC, 2003b). Aditional, se asteapta ca aceste politici sa fie dublate la nivel national, dupa adoptarea din 2008 a pachetului privind schimbarile climatice si energia, care a impus tinte totale de 20% din consumul final de energie. Este recunoscut faptul ca rezultatele aplicarii tehnologiilor regenerabile depind in mare masura de contextul fizico-geografic si de circumstantele socio economice ale fiecarui stat membru. Noile politici ale UE lasa statelor membre posibilitatea de a decide asupra proportiilor in ceea ce priveste sectorul electric si cel termic, in atingerea obiectivului de 20%.

In 2005, energiile regenerabile au insumat 6,7 % din consumul total de energie primara al UE-27, comparativ cu 4,4 % in 1990, aceasta situatie conducand la reducerea nivelului emisiilor de CO2. Totusi, cresterea consumului general de energie, in termeni absoluti, a neutralizat efectele benefice asupra mediului, rezultate din utilizarea energiei regenerabile. In ciuda progreselor vizibile inregistrate pana in prezent, atingerea tintei de 12 % pana in 2010 va necesita eforturi suplimentare intense.

Avand un cadru politic stabil, cu grafice si obiective clare comunitatea de investitori poate fi implicata mai activ in acest proces. Astfel, in Danemarca, aproape toata energia regenerabila este produsa pe baza de vant si biomasa, reprezentand 16% din consumul primar de energie. Aceasta realizare a fost posibila prin implementarea unei combinatii de taxe si subventii care a favorizat energiile regenerabile in detrimentul energiei produse pe baza de combustibili fosili. Cresterea energiei eoliene in Germania s-a datorat in principal aplicarii unui tarif special de alimentare. Alte exemple pozitive pot fi gasite de asemenea in Finlanda, Suedia sau Letonia.

Ponderea surselor de energie regenerabila in consumul final de energie a crescut constant incepand cu 1990 atingand 8,6% in anul 2005. In ceea ce priveste sectorul regenerabil de incalzire, principalele tehnologii care au contribuit la cresterea ponderii energiilor regenerabile in consumul final au fost biomasa si in mica masura energia solara si pompele de caldura. Ponderea biocombustibililor in combustibilii folositi in transport a inceput sa creasca in mod semnificativ doar din 2000 ca raspuns la noile tinte ale UE (EC, 2003b).

Ponderea energiilor regenerabile in consumul final de energie variaza intre state de la aproape 40% la 0 in unele cazuri. Progrese substantiale au fost realizate de Lituania, Letonia, Romania si Estonia care au reusit sa isi imbunatateasca ponderea cu aproape 10% comparativ cu 1991, 10 alte state membre reusind in aceeasi perioada sa isi dubleze aceasta pondere. Totusi, din 1991 pana in 2005 aceasta pondere a scazut in unele state membre, datorita in primul rand cresterii rapide a cererii si consumului de energie si pe de alta parte datorita fluctuatiilor in productia de hidroenergie, determinate de perioadele de seceta.

Productia de energie regenerabila este in continuare dominata de marile hidrocentrale (> 10 MW), care au produs in 2005 peste doua treimi din energia regenerabila a EU-27. Ponderea celorlalte energii regenerabile este: 17 % biomasa si reziduri, 15 % energie eoliana, geotermala 1,2 % si solara 0,3 %. Exista diferente semnificative in ceea ce priveste aceste ponderi, in statele membre. In 2005, dintre tarile EU-27, Austria, Suedia si Letonia detin cele mai mari ponderi de electricitate regenerabila in consumul brut de energie, incluzand hidrocentralele mari. Danemarca detine cea mai mare pondere in acest sens, daca sunt excluse marile hidrocentrale.

Majoritatea domeniilor energiilor regenerabile au cunoscut o crestere accelerata incepand cu anul 2000. Cresterea in domeniul energiei solare fotovoltaice a fost determinata in special de avansul acestora in Germania, in timp ce Suedia a dezvoltat mai mult sectorul geotermal. Energia eoliana a inregistrat in schimb o incetinire a ritmului de crestere, in tarile UE, proiectele de parcuri eoliene fiind dezvoltate in afara granitelor UE. Energia

14


eoliana a suferit la randul ei descresteri datorate schimbarilor climatice, ce au determinat cantitati reduse de precipitatii.

Puterea totala instalata in 2006 a EU-27 a fost de aproximativ 48 000 MW. Germania detine cea mai importanta capacitate instalata, desi rata anuala de crestere a noii capacitati instalate a scazut in ultimii ani. Spania ocupa locul al doilea in aceasta privinta, insa are in vedere schimbarea cadrului legislativ, datorita cresterii pretului energiei electrice. Desi Germania, Spania and Danemarca raman cei mai importanti producatori de energie eoliana, cu puteri instalate de 20 622 MWe, 11 615 MWe si respectiv 3 135 Mwe, acestea nefiind singurele tari care instaleaza capacitati mari de energie eoliana, exemplul lor fiind urmat de tari precum Franta, Marea Britanie, Irlanda, Olanda si Portugalia.

Piata energiei solare fotovoltaice ramane heterogena si puternic dependenta de progresele din Germania, aceasta fiind liderul mondial in producerea de celule fotovoltaice, mult in fata Statelor Unite si Japoniei. In timp ce progresele din Germania se datoreaza in special cadrului politic favorabil, Spania a urmat acest trend datorita contextului geografic favorabil si a unei bune piete in domeniu.

In ceea ce priveste microhidrocentralele, dezvoltarea acestora a fost limitata in 2006 de constrangerile impuse de Directiva cadru privind domeniul apelor. In schimb, energia oceanica incepe sa creasca in importanta atat in Europa cat si in alte parti. Astazi, 90 % din puterea produsa de curentii oceanici este produsa in Franta, la Rance Tidal Power Plant (240 MW). Proiecte similare se afla in analiza in Portugalia si Marea Britanie. In 2005 a luat fiinta Asociatia Energiei Oceanice, al carui obiectiv este sprijinirea dezvoltarii tehnologiei energiei oceanice si a pietei acesteia. Centrul European pentru Energie Marina a decis recent sa utilizeze tehnologii de modelare pentru a studia nivelul apelor, curentilor si valurilor, acestea fiind testate in Insulele Orkney situate la nord-est de Scotia.

In 2006, comparativ cu 2005 electricitatea geotermala a crescut cu 10 MW, atingand un volum de 855 MW. Italia ramane cel mai mare producator, cu o energie instalata de aproximativ 810 MW. Portugalia si Franta se situeaza mult in urma Italiei in ceea ce priveste capacitatea instalata de electricitate geotermala dar detin mai multa capacitate de caldura instalata. Capacitatea totala instalata a caldurii geotermale a inregistrat in 2006, 2 236.3 MWth cu 5,2 % mai mult decat in 2005.

Energia solar termala a urmat acelasi trend ascendent in ultimii ani, Germania continuand sa aiba cea mai extinsa piata, cu mai mult de 1.5 milioane m2 instalati in 2006. Aceasta evolutie pozitiva a avut loc chiar si in contextul reducerii subventiilor pentru sistemele de incalzire solara, la jumatate, in perioada 2006 2007. De asemenea, situata pe locul al doilea, Franta a realizat o crestere de 300 000 m2 in 2006, piata energiei solar termale crescand cu 83.1 % comparativ cu anul 2005.

Situatia in Romania

La nivelul anului 2005, in Romania 17,8% din energia electrica consumata provenea din surse regenerabile

si 3,2% din consumul final de energie dupa tipul de combustibil utilizat, celelalte resurse alternative nefiind mentionate ca avand o contributie in productia si consumul final de energie la nivel national.3

Strategia Energetic a Romniei pentru perioada 2007-2013 face o estimare a potenialului teoretic al Surselor Regenerabile de Energie SRE din Romnia, conform tabelului de mai jos:

Tabel 1

Sursa Potential anual Aplicatie Energie solara 60PJ

1,2TWh Energie termic Energie electric

Energie eolian 23 TWh Energie electric Energie hidro Din care sub 10MW

36TWh 3,6TWh

Energie electric

Biomasa si biogaz 318 PJ Energie termic Energie electric

Energie geotermal 7PJ Energie termic Sursa: Strategia energetic a Romniei n perioada 2007-2020 Potenialul utilizabil, se spune n aceeai lucrare, al acestor surse Este mult mai mic, datorit limitrilor

tehnologice, eficienei economice i a restriciilor de mediu. Potrivit ultimelor evaluri (2007), potenialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romniei este de 36.000 GWh/an din care, raportat la situaia actual a

3 www.energy.eu

15


preurilor din piaa de energie se pot valorifica, n condiii de eficien economic, circa 30.000 GWh/an (potenial economic amenajabil).

La finele anului 2006 puterea instalat n centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de proiect pentru anul hidrologic mediu fiind evaluat la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare a potenialului tehnic amenajabil este in prezent de 48%, iar al potenialului economic amenajabil este de 57,8%.

4. Potentialul resurselor regenerabila la nivelul Regiunii Centru. Particularitatile

geografice ale Regiunii Centru Situata in partea centrala a Romaniei, in interiorul arcului carpatic, in zona centrala a Romaniei, pe

cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, Regiunea de Dezvoltare CENTRU este formata din 6 judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.

Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

Figur 1 Harta incadrarii administrative a Regiunii CENTRU

O analiza a potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru trebuie sa se axeze pe o

cunoastere geografica complexa a regiunii, atat din prisma componentelor si a particularitatilor cadrului natural, cat si a interpretarii unor harti complexe de modelare spatiala. Potentialul resurselor regenerabile (energia eoliana, solara, geotermala, microhidroenergia si biomasa) se afla in stransa legatura cu particularitatile reliefului, a climei, a hidrografiei, a solurilor, si a vegetatiei.

Pentru o mai mare obiectivitate se vor analiza particularitatile geografice ale Regiunii Centru individual, pentru cele doua mari diviziuni ale reliefului. Muntii Carpati din Regiunea Centru prezinta un potential in valorificarea resurselor energetice in special pentru energia eoliena, microhidroenergie si biomasa (din masa lemnoasa), in schimb Depresiunea Colinara a Transilvaniei dispune de un potential ridicat in valorificarea energiei solare si a biomasei, in special pentru producerea de biocombustibil, bioetanol.

4.1 Principalele caracteristici ale reliefului Regiunii Centru Relieful joaca un rol esential in identificarea resurselor regenerabile de energie. Prin pozitia, orientarea,

altitudinea, etajarea sa, relieful prezinta o serie de particularitati. Relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, si

Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se gaseste al doilea varf din Romania: Vf. Negoiu (2535 m) situat in masivul Fagaras.

16


Reliefului ii este recunoscut astfel rolul deosebit in ansamblul elementelor fizico-geografice, tinandu-se seama de:

- armonia morfologica a reliefului, modul aproape ideal in care se imbina cele trei mari trepte de relief, Carpatii, Dealurile si Podisurile, Campiile;

- dispozitia concentrica a acestor trepte; - puternica influenta exercitata de altitudine asupra caracteristicilor climatice, care influenteaza in mod

hotarator apele, invelisul vegetal, asociatiile de fauna si solurile, realizandu-se o etajare complexa, foarte caracteristica pentru Regiunea Centru, atat la nivelul fiecarui element natural cat si al intregului peisaj;

- influenta destul de clara a celor trei mari trepte de relief asupra particularitatilor social- economice ale regiunii, populatia incercand mereu si reusind intr-o masura destul de avansata sa valorifice cat mai eficient resursele naturale specifice fiecarei unitati. Aceasta a permis constituirea in timp a unor peisaje geografice umanizate caracteristice pentru fiecare treapta, in special in ceea ce priveste tipurile de asezari umane, structura agriculturii, distributia spatiala a exploatarilor forestiere, a industriei extractive, valorificarea potentialului hidroenergetic si turistic natural.

Figur 2 Harta fizico-geografica a Regiunii CENTRU

4.1.1 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru

Muntii Carpati din Regiunea Centru dispun de un potential privind valorificarea unor tipuri de resurse energetice alternative. Pentru a identifica aceste zone este necesara o scurta descriere a principalelor unitati si subunitati de relief. Se va scoate in evidenta particularitatile impuse de orientarea culmilor, diferentele de altitudine, complexitatea formelor de relief (munti, depresiuni intramontane, culoare depresionare, etc)

In urma evolutiei tectonice si structurale dar si a modelarii subaeriene se definitiveaza relieful carpatic, fiind incadrat in categoria muntilor mici si mijlocii, avand in cateva locuri altitudini ce depasesc 2500 de metri.

Fara a atinge anvergura morfogenetica a proceselor naturale, interventiile antropice au fost si mai ales au devenit in timp destul de puternice, atat in muntii propriu-zisi cat si, mai ales, in depresiunile intramontane. Forme de relief antropic sunt specifice, in primul rand, ariilor de extractie, unde excavatii la zi sau forme negative rezultate din prabusiri, in unele arii cu exploatari subterane, se asociaza cu acumulari de tip halda. De asemenea, nivelari, taluzari, tasari secundare s-au produs in ariile locuite, succesiuni de baraje masive fragmenteaza vaile amenajate in scopuri hidroenergetice complexe, iar retelele de drumuri sunt insotite de debleuri si rambleuri.

A1. Carpatii Orientali A1.1 Grupa Transilvano-Moldoveana (Grupa Centrala)

17


Prin caracterisiticile generale, Grupa Centrala infatiseaza in modul cel mai potrivit personalitatea Carpatilor Orientali, fiind foarte bine puse in evidenta:

paralelismul culmilor si orientarea acestora in directia NV SE, tripla zonalitatea petrografica care merge pana la izvoarele Trotusului, prezenta pe lungimi considerabile a vailor longitudinale sau oblic, dar si a multor sectoare de vai

transversale, ele avand rol semnificativ in sculptarea a numeroase depresiuni, culoare, pasuri de culme si vale. Muntii vulcanici din aceasta grupa constituie unitatea cea mai extinsa si unitara dintre muntii vulcanici de la

noi din tara. In aceasta categorie se inscriu sudul muntilor Calimani, Muntii Gurghiu si Harghita (1800 m). In sudul Muntilor Calimani este prezent Defileul Muresului, important culoar transversal (35 km) intre Toplita si Deda. Muntii Gurghiului incep de la Defileul Deda-Toplita si tin pana la izvoarele Tarnavelor Mari. Spre est, vin in contact cu Depresiunea Giurgeu printr-un abrupt de 200-300 m, in vest ajung pana la Depresiunea Transilvaniei.

Trei masive importante ce se prezinta sub forma unor peninsule care patrund in spatiul Depresiunii Brasov sau o limiteaza fata de unitatile vecine sunt Muntii Persani, Baraolt si Bodoc. Altitudinile variaza foarte mult, coborand pana la 600-700 de metri, dar exista si cateva locuri unde aceasta depaseste 1500 de metri.

Existenta unor depresiuni intramontane au dus la conturarea particularitatilor orografice, topoclimatice, hidrografice, edafice, bigeografice si mai ales socio-economice. Amintim in acest sens cateva depresiuni intramontane a caror altitudine scade de la nord spre sud : 950-750 m in Borsec, 850-650 m in Giurgeu, 750-600 m in Ciuc.

A.1.2 Grupa Curburii Carpatii Curburii se caracterizeaza prin extensiunea maxima a rocilor sedimentare (flis) in cadrul Carpatilor

Romanesti, ceea ce a determinat o scadere semnificativa a altitudinilor. Mozaicarea petrografica a determinat altitudini diferentiate. In nord, spre Depresiunea Brasov, sunt prezente unele trepte margiale situate in jurul a 1000m.

Fragmentarea reliefului, patrunderea retelei de vai dinspre sud, interventia accentuata a factorului antropic au contribuit la evidentierea mai multor subunitati. Pe teritoriul Regiunii Centru se afla muntii Vranecei, Muntii Timisului si Depresiunea Brasov.

Muntii Vrancei sunt marcati de o serie de localitati marginale: Covasna, Zabala, Ghelnita, Ojdula si Bretcu.Muntii Bretcului, subunitate a Muntilor vrancei, sunt situati in vestul Muntilor Vrancei, la contactul cu Depresiunea Rau Negru. Sunt munti scunzi cu suprafete de nivelare intinse, fragmentati de afluentii scurti ai Raului Mare. In extremitatea vestica a Carpatilor de la Curbura se detaseaza masivele Postavaru (1779 m) si Piatra Mare (1843 m).

Situata aproximativ in centrul tarii, si in SE Regiunii Centru, Depresiunea Brasov este o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si cei Meridionali, fiind cea mai intisa depresiune intramontana din Carpatii Romanesti (2004 kmp) si una dintre cele mai reprezentative. O privire generala asupra depresiunii de pe oricare din muntii din jur desvaluie netezimea acestuia si zidul muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care o domina cu peste 1300 m in sud, 120 m in est si 500 m in nord si vest. Depresiunea Brasov se caracterizeaza printr-un relief cu o dispunere aproximativ concentrica.

A.2 Carpatii Meridionali Dintre cele trei ramuri ale arcului carpatic, Carpatii Meridionali sunt cei mai impunatori din punct de vedere

al altitudinii si masivitatii, detasandu-se ca o unitate morfologica bine definita. Cele mai mari inaltimi nu se dispun insa pe axa mediana, care ar fi trebuit sa corespunda cumpenei apelor, ci se situeaza la nord de acesta, in masivele Bucegi, Fagaras si Parang.

A.2.1. Grupa Bucegilor In extremitatea estica a Carpatilor Meridionali masivele Bucegi, Piatra Craiului, Masivul Leaota, culoarele

depresionare Bran, Rucar, reprezinta o unitate teritoriala bine definita din punct de vedere geografic. Limitele acestei unitati sunt conturate de abrupturi tectonice si structurale pe care vegetatia, solurile si modul de utilizare a terenurior le accentueaza. Denivelari de peste 1000 m apar in partea de nord intre Bucegi si Muntii Clabucetelor sau intre Piatra Craiului si Depresiunea Brasov.Desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, Muntii Bucegi este delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1000 m fata de zonele limitrofe. Limita nordica este cea mai impunatoare, culmile dominand cu 1200-1400 m Culoarul Rasnovei.

A.2.2 Grupa Fagarasului Portiunea Muntilor Fagarasului cuprinsi pe teritoriul Regiunii Centru se caracterizeaza prin altitudini mari,

peste 2500 m, pante accentuate fata de unitatile limitrofe, culoarele de vale si depresiunile marginale formeaza

18


elemente majore care delimiteaza net aceasta unitate. Versantii nordici se caracterizeaza printr-o energie mare de relief.

A.2.3 Grupa Parangului Doua subdiviziuni sunt cuprinse in perimetrul Regiunii Centru: Muntii Sureanu si Muntii Cindrel. Muntii

Sureanu prezinta o evidenta asimetrie orografica: inaltimile maxime sunt in culmea Vf. lui Patru (2130). Culmile muntoase inalte se ramnifica in trei directii, despartite de vai adanci, dispuse radiar. Muntii Sureanu ocupa partea sudica a judetului Alba.

O parte insemnata din judetul Sibiu este ocupata de Muntii Cindrel. Intregul relief este sculptat intr-o alcatuire geologica uniforma care a favorizat mentinerea formelor rotunjite. In ansamblu, sunt doua unitati asimetrice, formate din cate o culme principala cu altitudine ce depaseste 2000 m, din care se ramnifica culmi secundare netezite, cu altitudini joase, ultima treapta fiind de 800-900 m care se termina printr-un abrupt spre valea Oltuluisi spre depresiunile Sibiului si Apoldului.

A3. Carpatii Occidentali A.3.1 Muntii Apuseni Complexitatea petrografica, fragmentarea accentuata, altitudini reduse care au permis umanizarea pana pe

cele mai inalte culmi, etc sunt cateva dintre trasaturile ce definesc personalitatea geografica a Muntilor Apuseni. Muntilor Apuseni se incadreaza in categoria muntilor mici si mijlocii, altitudinile nedepasind 1600 m. Principalele diviziuni cuprinse in Regiunea Centru sunt:

Depresiunea Zlatna care este situata intre doua lanturi muntoase :muntii Metaliferi de origine vulcanica, cu varful Jidov cu o inaltime de peste 900 m si de Muntii Trascau, munti formati prin incretire din care se remarca varful Dambau cu o inaltime de 1.369 m

Muntii Metaliferi sunt situati in partea de sud a Muntilor Apuseni, la nord de valea Muresului, fiind limitat in partea de est de valea Ampoiului. Altitudinile sunt medii sunt 900-1000 m.

Muntii Bihor, situati in partea de nord-vest a judetului Alba se caracterizeaza printr-un relief complex: inaltimi ce depasesc 1500 m, relief carstic (relieful carstic de suprafata scoate in evidenta multimea cheilor, in cuprinsul carora intalnim un topoclimat specific) fragmentare si orientare radiara a culmilor montane.

4.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru

Depresiunea Colinara a Transilvanie este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un

relief colinar, de unde denumirea de "colinara. Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest).

Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite:

Zona centrala prezinta un relief aproape orizontal si domol asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei)

Zona marginala aflata la contactul cu aria montana este formata din depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor, de unde si denumirea de Subcarpatii Transilvaniei

B1. Podisul Transilvaniei In Regiunea Centru, Podisul Transilvaniei este format din: Campia Transilvaniei, o campie in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte

pe care s-au amenajat iazuri Podisul Tinavelor, situate la sud de raul Mures, fiind format din doua mari diviziuni: Podisul Hartibaciului si

Podisul Secaselor. B1.1 Campia Transilvaniei Campia Muresana este cuprinsa in teritoriul din valea larga a Muresului, la sud, pana la interfluviul Mures

Somes, in nord. Altitudinea medie a reliefului este 250 m. Relieful este definit ca fiind unul colinar, directionat in general de la nord spre sud, cu o energie relativ redusa si cu vai largi si netede, caracterizate printr-un potential ridicat de inmlastinire,

19


acoperit pe zone foarte restranse cu vegetatie forestiera. B.1.2 Podisul Tarnavelor Dealurile Tarnavei Mici sunt extinse intre Culoarul Muresului in nord si Culoarul Tarnavei Mici in sud.

Diferentierile de pozitie, altitudine, latime si structura permit evidentierea a trei sectoare in cadrul acestei subunitati: Dealurile Faraului, Cucerdea- Cerghid si Nirajului.

Culoarul Tarnavei Mici, in profil transversal se caracterizeaza printr-o clara asimetrie, determinata de abaterea constanta spre dreapta

Dealurile Tarnavei Mari corespund subunitatii cuprtinse intre culoarele Tarnavei Mici si Tarnavei Mari, inchisa in unghiul de confluenta a acestora la Blaj. Extinderea longitudinala a subunitatii permite separarea a trei sectoare : Dealurile Blajului, Dumbravenilor si Nadesului.

Culoarul Tarnavei Mari ( aproximativ 110 km, Vanatori Blaj ) formeaza axa principala si unitara a Podisului Tarnavelor, a intregii Depresiuni a Transilvaniei, dezvoltat aproape in totalitate pe stanga raului, inspre podisurile Hartibaciului si Secasului. In raport cu litologia si structura, de-a lungul culoarului , se pun in evidenta unele sectoare de largire, separate de altele de ingustare.

Podisul Hartibaciului se desfasoara intre Tarnava Mare la nord si Depresiunea Fagaras si Depresiunea Sibiu la sud. Lunca Hartibaciului se caracterizeaza prin latimi reduse, de-a lungul celor 90 km ai sai, evidentindu-se patru sectoare. In general relieful este accidentat.

Podisul Secasului caracterizat prin netezime si prin suspendare fata de culoarele si depresiunile inconjuratoare. Se evidentiaza mai multe subunitati: Podisul Straja, Cergaului, Gorganu- Gruiu, Amnasului, Culmea, respectiv Culoarul Visei.

B2. Dealurile si depresiunile submontane B2.1 Subcarpatii Transilvaniei Dealurile Reghinului reprezinta compartimentul grefat pe Valea Muresului si unii dintre afluentii acesteia in

sectorul de la iesirea Muresului din munte (Deda) si pana spre Targu Mures. Componenta joasa a unitatii este reprezentata prin depresiunile Valenii de Mures, Reghin si Gurghiu, in cadrul acestor depresiuni fiind bine dezvoltat relieful de terase.

Dealurile Sangeorgiu de Padure si Sovata. Este bine evidentiata de la est la vest, Depresiunea Sovata Praid, aliniamentul inaltimilor Bichis sau Becheci (1080 m) , Piatra Siclod (1028 m). Datorita altitudinilor de peste 1000 m se remarca prezenta aglomeratelor vulcanice, si o zona colinara inspre Podisul Transilvaniei, formata din largi unitati depresionare, zona fiind cutata in domuri cu zacaminte de gaz metan.

Unitatea Dealurilor Odorheiului si Homoroadelor se caracterizeaza printr-un relief accentuat fragmentat, reprezentat prin depresiuni si culoare relativ inguste, insotite de masive deluroase inalte. Unitatea apartine bazinelor hidrografice ale Tarnavei Mari si Oltului.

B2.2 Depresiunile sudice Depresiunea Fagaras (Tara Fagarasului sau Tara Oltului ) situata in zona marginala de sud a Depresiunii

Dolinare a Transilvaniei, intrand in contact direct cu muntii Fagaras (2000 m). Este delimitata la nord de Podisul Hartibaciului, care este la randul sau o subdiviziune a Podisului Tarnavelor, la est de muntii Persani, la vest de depresiunea Sibiului si la sud de muntii Fagaras. Depresiunea este drenata de la est la vest de raul Olt.

Depresiunea Sibiu-Saliste este regiunea intramontana in care se situeaza orasul Sibiu si zonele limitrofe, cunoscute sub denumirea generica de Marginimea Sibiului, fiind constituita din doua compartimente, Depresiunea Sibiu si Depresiunea Saliste. Reprezinta unitatea axata pe Cibin si cei doi afluenti care coboara de pe versantele nordice ale muntilor Candrel, Saliste si Sadu.

Depresiunea Apoldului situata la vest de depresiunea Sibiului, are caracter colinar, fragmentare accentuata, instabilitate si procese active.

Culoarul depresionar din vest Culoarul Alba Iulia-Turda (Sectorul Alba Iulia-Aiud ) axat pe cursul Ariesului Inferior si al Muresului

Mijlociu, reprezinta o unitate geografica complexa, fiind situat intre doua zone cu bogatii insemnate, respectiv sarea din cutele diapire si gazul din strucutra de domuri din vecinatate si aurul din muntii Metaliferi.

20


4.2 Clima Regiunii Centru Din punct de vedere climatic Regiunea Centru se incadreaza in climatul temperat continental moderat.

Datorita pozitiei in teritoriul Romaniei si a Europei, clima Regiunii Centru este nuantata de influentele climatice exterioare. Pe cea mai mare suprafata din regiune se resimt influentele climatice vestice (Muntii Apuseni si Depresiunea Colinara a Transilvaniei), pe o fasie ingusta din partea de nord a Carpatilor Orientali, in timpul iernii sunt prezente influentele baltice. Altitudinea Carpatilor Meridionali si Orientali joaca un rol de barare in calea influentelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei.

Factorii geografici joaca un rol esential in identificarea particularitatilor climatice. Principalul factor care influenteaza distributia parametrilor climatici il constituie relieful. Dintre caracterisiticile fizice de baza ale reliefului (altitudinea, orientarea versantilor in raport cu pozitia Soarelui si cu deplasarea maselor de aer, tipul formei de relief, strucutra petrografica) altitudinea se dovedeste a avea rolul cel mai important in distributia parametrilor climatici.

In functie de atitudine in Regiunea Centru se disting doua mari etaje climatice: de dealuri si podisuri si de munte. In tabelul de mai jos sunt enumerate atat unitatile de relief in cuprinsul carora intalnim topoclimate complexe dar si principalele tipuri de topoclimate specifice celor doua etaje climatic din Regiunea Centru.

Tabel 2 Etajul climatic Unitatea de relief Topoclimate complexe in: Topoclimate de:

De dealuri si podisuri: joase:

21


Carpatii Orientali si Meridionali) inalti:

>1700m (Carpatii Orientali)

>1900m (Carpatii Meridionali)

Muntii Harghita-Baraolt - culmi muntoase principale si secundare - versanti adapostiti fata de circulatia de vest -versanti cu expunere sudica -versanti cu expunere nordica

Depresiunea Giurgeu-Ciuc

Depresiunea Brasov

Raportat la Romania si Uniunea Europeana, Regiunea Centru dispune de un potential energetic eolian

modest, in schimb potentialul energetic solar poate fi valorificat pe suprafete relative mari. Pentru identifica acestor zone este necesara o analiza a principalilor parametrii climatici si a factorilor geografici ce influenteaza clima in regiune. Pe baza datelor climatice obtinute din atlasele climatice, agentii internationale de meteorologie si climatologie, dar si metode geografice s-au realizat harti bazate pe metode avansate de analiza si modelare spatiala. La nivel national s-au realizat harti generale de identificare a potentialului eolian si solar, acestea avand la baza doar parametrii climatici. ADR Centru a realizat pe baza unor metode GIS avansate harti de modelare a potentialului eolian si solar, avand la baza o metodologie si analiza proprie in functie de particularitatile Regiunii Centru.

Regiunea Cen

Date post:	24-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	cristina-robu
View:	33 times
Download:	3 times

9dn9j_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile in Regiunea Centru

Documents